Sunteți pe pagina 1din 99

Dreptul securitatii sociale

Conf. dr. Luminita Dima

DREPTUL SECURITATII
SOCIALE

1
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

INTRODUCERE

Cursul de Dreptul securitii sociale face parte din disciplinele de specialitate pentru pregtirea
viitorilor juriti. El se adreseaz studenilor de la nvmntul la distan, avnd ca scop
cunoaterea sistemului de securitate social din Romnia, prezentarea legislaiei aplicabile n
domeniul asigurrilor sociale pentru pensii, omaj, sntate, accidente de munc i boli
profesionale, precum i al asistenei sociale, prin prestaii de asigurare a unui venit minim
garantat, prestaii familiale, prestaii de asisten a personelor cu handicap.
Disciplina Dreptul securitii sociale este prevzut n planul de nvmnt cu 6 credite.
Obiectivele generale ale cursului:
- studierea sistemului de securitate social din Romnia;
- cunoaterea i nelegerea legislaiei aplicabile n domeniul asigurrilor sociale pentru
pensii, omaj, sntate, accidente de munc i boli profesionale;
- cunoaterea i nelegerea legislaiei aplicabile n domeniul asistenei sociale, prin
prestaii de asigurare a unui venit minim garantat, prestaii familiale, prestaii pentru
susinerea familiei n vederea creterii copilului, concediul paternal i msuri de
protecie a maternitii la locul de munc, prestaii de asisten a personelor cu
handicap.
Cursul este structurat n 12 uniti de nvare, care i propun a prezenta i explica elementele
i conceptele de baz ale dreptului securitii sociale. La finalul fiecrei uniti de nvare este
prezentat bibliografia ce poate fi utilizat pentru aprofundarea cunotinelor prezentate n
unitatea de nvare respectiv.
La nceputul fiecrei uniti de nvare, studenii vor fi ntmpinai de obiectivele specifice
unitii, dup care vor ntlni noiunile de baz, conceptele, explicarea prevederilor legale
incidente, precum i a modului n care acestea sunt interpretate i aplicate n practic.
Fiecare unitate este structurat la rndul ei, n aa fel ca s cuprind, pe lng textul de baz i
ntrebri sau teste de evaluare, acestea avnd menirea de a veni n sprijinul asimilrii i nsuirii
cunotinelor de baz de ctre studeni.
Evaluarea final se face prin examen. Aprecierea nivelului de pregtire a studentului, avnd ca
baz cele dou tipuri de evaluare, se stabilete de ctre tutore i se anun la nceputul anului.
Lucrrile de verificare se transmit tutorelui prin metoda stabilit de comun acord. Pentru o
identificare corect, acestea trebuie s conin neaprat numele complet al studentului i
denumirea modulului.

SUCCES!

2
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

Unitatea de nvare I
POLITICI I SISTEME DE SECURITATE SOCIAL.
DREPTUL SECURITII SOCIALE

Cuprins:

Obiectivele unitii de nvare nr. 1


1.1. Politici i sisteme de securitate social
1.1.1. Noiunea de securitate social
1.1.2. Coninutul politicilor de securitate social
1.1.3. Sisteme de securitate social. Trsturi
1.1.4. Apariia i evoluia sistemelor de securitate social
1.2. Dreptul securitii sociale
1.2.1. Trsturi
1.2.2. Obiectul de reglementare
1.3. Bibliografie pentru Unitatea 1

Obiectivele unitii de nvare 1

Dup studiul acestei uniti de nvare vei reui s:


identificai sensurile noiunii de securitate social;
cunoatei trsturile, apariia i evoluia sistemelor de securitate social;
cunoatei obiectul de reglementare al dreptului securitii sociale:
raporturile de asigurri sociale i raporturile de asisten social.

1.1. Politici i sisteme de securitate social

1.1.1. Noiunea de securitate social


Din punct de vedere conceptual, notiunea de securitate sociala reprezinta deopotriva o optiune
politica, concretizata in principii, norme constitutionale si ulterior in legislatia subsecventa, cat si
un sistem de drepturi pozitive concretizat in reglementarile in vigoare traduse in drepturi si
obligatii la un moment istoric dat.
Acest termen a fost utilizat pentru prima data in SUA, in 1935, insa comunitatea internationala a
statelor a consacrat acest concept ca realitate juridica abia in 1948 prin Declaratia Universala a

3
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Drepturilor Omului, in cuprinsul careia s-a prevazut ca fiecare individ, ca membru al societatii,
are dreptul la securitate sociala.
Politica de securitate sociala reprezinta atitudinea statului la un moment dat in raport cu
riscurile sociale. Securitatea sociala se concretizeaza in mecanismele institutionale prin care se
urmareste repararea consecintelor pagubitoare produse individului de anumite evenimente
calificate drept riscuri sociale. Astfel, elementul principal al unei politici de securitate sociala il
reprezinta riscul social. Semnificative din acest punct de vedere sunt prevederile Conventiei
Organizatiei Internationale a Muncii (OIM) din 1952, care enumera principalele riscuri sociale
dupa cum urmeaza:
boala
maternitatea
invaliditatea
batranetea
accidentul de munca si boala profesionala
decesul
protectia juridica a urmasilor
sarcinile familiale
somajul

1.1.2. Coninutul politicilor de securitate social

Securitatea sociala s-a dezvoltat in 2 directii principale:


- extinderea obiectului interventiei de la un numar limitat de riscuri la orice eveniment
susceptibil de a afecta securitatea sociala a individului (extensiune pe orizontala)
- cresterea masurilor de protectie, de la cele cu caracter reparator sau indemnizator
(prestatiile dupa producerea riscului) la cele preventive, de prevenire a producerii
riscurilor (extensiune pe verticala).

1.1.3. Sisteme de securitate social. Trsturi

Un sistem de securitate sociala reprezinta ansamblul normelor juridice din domeniul securitatii
sociale.
Sistemele de securitate sociala au trasaturi comune:
- urmaresc garantarea unei anumite securitati economice a persoanelor protejate .
- dpdv al punerii in aplicare, presupun o redistribuire de ordin financiar a unor fonduri
constituie fie din prelevari bugetare, fie din contributia beneficiarilor acestei prestatii.

1.1.4. Apariia i evoluia sistemelor de securitate social

4
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
a) Primul sistem de securitate sociala
A fost implementat in Germania de catre cancelarul Otto von Bismarck si s-a concentrat initial,
asupra masurilor de asigurare a muncitorilor impotriva accidentelor de munca. Nu intamplator,
demersul constitutirii unui sistem legislativ in acest domeniu apare in Germania, fiind intr-o
stransa legatura cu noua conceptie legata de rolul statului in acest domeniu.
Aceasta conceptie a fost ilustrata pe plan legislativ prin 3 legi privind:
(i) asigurarile de boala
(ii) asigurarile pentru accidente de munca
(iii) asigurarile pentru invaliditate si batranete
Caracteristicile sistemului lui Bismarck:
- singura categorie protejata: muncitorii industriali cu un venit profesional sub plafonul
stabilit de lege
- indemnizatiile acordate erau proportionale cu veniturile profesionale, deoarece aveau
rolul de a substitui acest venit
- participarea la acest sistem era obligatorie
- finantarea sistemului se facea si prin asigurarea unei subventii de la bugetul de stat.

b) Legea americana a securitatii sociale (Social Security Act) din 1935


A aparut odata cu legea redresarii industriei, dupa criza economica din anii 1929-1933 (perioada
de somaj devastator) si a reglementat un sistem de indemnizatii pentru someri. Legea
reglementa, totodata, si politici de asistenta sociala a persoanelor marginalizate si asigurari de
batranete si deces pentru familiile salariatilor.
Aceasta lege a constituit un promotor al programelor moderne de securitate sociala, imbogatind
demersurile teoretice ulterioare legate de sistemul securitatii sociale.

c) Legea securitatii sociale din Noua Zeelanda (1938)


Principalul element de noutate al acestei legi a fost intentia de a inlatura complet starea de
nevoie a persoanelor lipsite de mijloace materiale necesare sustinerii traiului, devenind astfel
prima forma a consacrarii dreptului oricarui cetatean la securitate sociala.
Beneficiarii acestui sistem erau toti membrii societatii care realizau venituri sub nivelul minim
prevazut de lege, iar cuantumul prestatiilor era fix si uniform, avand drept scop asigurare a unui
nivel vital si nu asigurarea unui venit de substituire a venitului profesional.
Finantarea acestui sistem se realiza prin aplicarea unui impozit pe venit.

d) Raportului lordului Beveridge


Este un studiu intocmit de lordul Beveridge in 1942 referitor la situatia economico-sociala din
Anglia, si avea drept scop extinderea politicii de securitate sociala la nivelul intregii populatii,
promovand astfel ideea unui drept la securitate sociala. Numarul riscurilor la care facea referire
era foarte mare, iar prestatiile oferite de sistem erau uniforme.
Ca urmare acestor demersuri, societate internationala a concretizat ideea de drept al fiecarui
cetatean la securitate sociala prin declaratii politice si analize.

5
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Intrebri:

1. Ce este securitatea social?


2. Ce riscuri sociale cunoatei?
3. Prin ce se caracterizeaz primul sistem de securitate social implementat n Germania de
ctre cancelarul Otto von Bismarck?

1.2. Dreptul securitii sociale

1.2.1. Trsturi

Dreptul securitatii sociale s-a desprins ca ramura distincta de drept prin evolutia sa de la o forma
de protejare a salariatilor impotriva unor riscuri sociale determinate, la o forma de protejare
impotriva a unor categorii din ce in ce mai largi de riscuri ale societatii si de garantare a unui
nivel economic minim pentru toti membrii societatii.
Trasaturi:
(i) Izvor juridic
Normele de securitate sociala emana de la puterea publica, fiind cuprinse in acte normative.
Doar in mod exceptional, normele de securitate sociala pot fi si rezultatul acordului partilor (de
exemplu, schemele de pensii ocupationale).
(ii) Domeniu de aplicare
Dreptul securitatii sociale are caracter teritorial, normele sale aplicandu-se numai in limitele
teritoriului national, atat asupra cetatenilor romani cat si asupra cetatenilor rezidenti (aplicare in
spatiu).
Fiind norme de oridine publica, normele dreptului securitatii sociale sunt de imediata aplicare,
astfel ca ele se aplica si pentru acele situatii care s-au nascut sub imperiul legii vechi, dar care
continua sa-si produca efectele in prezent (aplicare in timp).
(iii) Ramura de drept public
Sistemele de securitate sociala sunt concepute pe ideea realizarii unui serviciu public si
functioneaza ca un serviciu public. Tehnicile juridice folisite sunt cele specifice ramurii de drept
public (ex: caracterul obligatoriu al platii contributiei, modalitatile de urmarire a contributiilor
datorate). Actele juridice prin care se stabilesc drepturile de securitate sociala au caracter
administrativ.

1.2.2. Obiectul de reglementare

Obiectul de reglementare al dreptului securitatii sociale este format din ansamblul raporturilor
juridice de: (i) asigurare sociala si (ii) asistenta sociala.

6
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

(i) Raporturile de asigurare sociala

Raporturile de asigurare sociala sunt acele raporturi care se nasc, se modifica, se sting in
legatura cu acoperirea unor riscuri sociale expres prevazute de lege .
a) Subiectele raportului de asigurare:
- asiguratul : va fi intodeauna o persoana fizica
- institutia de asigurari: va fi, de regula, statul (prin organele competente)
b) Continutul raportului de asigurare (raport juridic de tip comutativ):
- dreptul asiguratilor la indemnizatia de asigurari sociale si obligatia corelativa a institutiei
de asigurari de a plati aceste indemnizatii
- obligatia asiguratilor de a plati contributia de asigurari sociale si dreptul corelativ al
institutiilor de asigurare de a pretinde plata acestor contributii
c) Raportul de asigurare se naste, de regula, ex lege. Exista totusi si anumite categorii de
persoane pentru care asigurarea nu este obligatorie, dar care se pot asigura pe baza de
contract (ex: persoane fizice autorizate se pot asigura pentru accidente de munca,
somaj, etc).
d) Obiectul raportului de asigurare consta in furnizarea unor prestatii ce reprezinta venit de
inlocuire a castigului profesional si care au la baza contributia asiguratilor.

Exemple: sistemul asigurarilor pentru pensii, sistemul asigurarilor pentru somaj, sistemul
asigurarilor pentru sanatate, sistemul asigurarilor pentru accidente de munca si boli
profesionale.

(ii) Raporturile de asistenta sociala

Raporturile de asistenta sociala sunt acele raporturi care se nasc, se modifica si se sting in
legatura cu dreptul cetatenilor de a avea un minim necesar sustinerii traiului, daca se afla in
imposibilitatea de a-si procura in mod licit sursele materiale pentru a trai si cu obligatia statului
de a garanta acest venit persoanelor aflate in nevoie.
a) Subiectele raportului de asistenta:
- beneficiar : va fi intodeauna o persoana fizica
- institutia de asistenta: va fi intotdeauna statul (prin organele specializate)
b) Continutul raportului de asigurare (raport juridic unilateral):
- dreptul persoanelor asistate social de a solicita pretatiile in bani sau in natura, stabilite
de lege si obligatia corelativa a statului de a acorda aceste prestatii
c) Raportul de asistenta se naste, exclusiv, in temeiul legii.
d) Obiectul raportului de asistenta consta in acordarea unor prestatii suplimentare
non-contributive in bani sau in natura care nu servesc inlocuirii castigului
profesional, ci asigura un venit minim garantat necesar sustinerii traiului. Cuantumul

7
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
prestatiilor acordate este fix si uniform si nu presupune in mod obligatoriu prestatii
succesive.

Exemple: ajutorul social, alocatia de stat pentru copii, alocatia pentru sustinerea familiei.

Test de autoevaluare 1.1.

ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte:

1. Prestaiile de asigurri sociale sunt:


a) prestaii care asigur un venit minim necesar susinerii traiului i au la baz contribuia
asigurailor;
b) prestaii noncontributive care asigur un venit minim necesar susinerii traiului;
c) prestaii ce reprezint venituri de nlocuire a ctigului profesional i au la baz contribuia
asigurailor;
d) prestaii noncontributive ce reprezint venituri de nlocuire a ctigului profesional.

2. Prestaiile de asisten social sunt:


a) prestaii care asigur un venit minim necesar susinerii traiului i au la baz contribuia
asigurailor;
b) prestaii noncontributive care asigur un venit minim necesar susinerii traiului;
c) prestaii ce reprezint venituri de nlocuire a ctigului profesional i au la baz contribuia
asigurailor;
d) prestaii noncontributive ce reprezint venituri de nlocuire a ctigului profesional.

1.3. Bibliografie pentru Unitatea 1

1. Al. Athanasiu, Dreptul securitii sociale, Edit. Actami, 1995;


2. Cl. Moarc Costea, Dreptul securitii sociale. Colecia curs universitar. Ed. CH Beck, 2013;
3. Al. iclea, L. Georgescu, Dreptul securitii sociale. Curs universitar. Ediia a VII-a, Ed.
Universul Juridic, 2016;
4. M. ichindelean, Legislaia asistenei sociale, Ed. Universul Juridic, 2016.

8
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

Unitatea de nvare II
SISTEMELE DE ASIGURARE PENTRU PENSII
SISTEMUL DE PENSII PUBLICE

Cuprins:

Obiectivele unitii de nvare nr. 2


2.1. Sistemele de asigurare pentru pensii
2.1.1. Sistemul de pensii publice (pilonul I)
2.1.2. Sistemul de pensii administrate privat (pilonul II)
2.1.3. Sistemul de pensii facultative (pilonul III)
2.2. Sistemul de pensii publice
2.2.1. Aspecte generale
2.2.2. Principiile sistemului public de pensii
2.2.3. Categorii de persoane asigurate
2.2.4. Stagiul de cotizare
2.2.5. Contribuabilii i contribuia de asigurri sociale
2.2.6. Prestaiile ce se acord n sistemul de pensii publice
2.3. Bibliografie pentru Unitatea 2

Obiectivele unitii de nvare 2

Dup studiul acestei uniti de nvare vei reui s:


identificai sistemele de asigurare pentru pensii din Romnia (cei 3 piloni);
cunoatei principiile dup care funcioneaz sistemul de pensii publice;
cunoatei categoriile de persoane asigurate n sistem;
nelegei cum se calculeaz stagiul de cotizare n acest sistem;
identificai cine sunt contribuabilii, care sunt categoriile de persoane care
datoreaz i/sau pltesc cotele de contribuie;
cunoatei care sunt categoriile de prestaii care se acord n sistemul de
pensii publice.

2.1. Sistemele de asigurare pentru pensii

9
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
In prezent, in Romania, functioneaza 3 sisteme de asigurare pentru pensii ( cei 3 piloni):

2.1.1. Sistemul de pensii publice (Pilonul I) Legea 263/2010


Presupune asigurarea publica obligatorie, iar fondurile colectate sunt administrate de o
institutie publica: Casa Nationala de Pensii Publice.
Acest sistem functioneaza pe principiul redistribuirii, in sensul ca toate fondurile stranse din
plata contributiilor se redistribuire sub forma platii prestatiilor.

2.1.2. Sistemul de pensii administrate privat (Pilonul II) - Legea 411/2004


In cadrul acestui sistem, asigurarea este obligatorie, iar fondurile colectate sunt administrate de
institutii private (administratori)si anume societati de pensii private.
Acest sistem functioneaza pe principiul capitalizarii, in sensul ca fondurile adunate nu se
redistribuie, ci se investesc. Sistemul nu este garantat direct de la bugetul statului.
Participanti: contribuabili asigurati in sistemul public de pensii; obligatoriu pentru toti
asiguratii in varsta de pana la 35 ani si facultativ pentru asiguratii cu varste cuprinse intre 36
si 45 ani
Contributii: parte din contributia individuala a asiguratilor la sistemul public de pensii va fi
redirectionata catre pilonul II
Participantii pot alege doar un singur fond de pensii. O persoana devine participant la un
fond de pensii prin semnarea unui act de aderare individual, din proprie initiativa sau in
urma repartizarii sale de catre institutia de evidenta.
Functia de control, reglementare, supraveghere si informare privind pensiile private este
exercitata de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, autoritate
administrativa independenta, aflata sub controlul Parlamentului Romaniei.
Banii se investesc de administratori in: Instrumente ale pietei monetare (conturi, depozite, etc.),
titluri de stat, obligatiuni si alte valori mobiliare emise de autoritati publice locale din Romania,
din state membre UE sau apartinand SEE, etc.

2.1.3. Sistemul de pensii facultative (Pilonul III) - Legea 204/2006


Ca organizare si functionare, seamana cu sistemul de pensii administrat privat, insa aderarea la
un fond de pensii facultative nu este obligatorie, ci este o optiune individuala.
Participanti: orice persoana care realizeaza un venit din activitati profesionale poate adera
la un fond de pensii facultative, contribuind singur sau impreuna cu angajatorul, dupa caz.
Contributii: nu pot fi mai mari de 15% din venitul salarial brut sau din venitul asimilat
acestuia al persoanei care adera la un fond de pensii facultative
Contributiile sunt deductibile de la plata impozitului pe venit pentru fiecare participant in
limita echivalentului a 400 EURO anual. Daca angajatorul contribuie si el, se bucura de
deductibilitatea acestor contributii la calculul profitului impozabil in limita echivalentului a
400 EURO anual intr-un an fiscal, pentru fiecare participant.
Pentru obtinerea unei pensii facultative, participantul trebuie sa: (i)implineasca varsta de
60 de ani, indiferent ca este barbat sau femeie si (ii) sa fi platit minimum 90 de contributii
lunare. Legea prevede anumite exceptii de la aceasta regula.

10
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

Intrebri:

1. Prin ce se caracterizeaz sistemul de pensii administrate privat?


2. Prin ce se caracterizeaz sistemul de pensii facultative?

2.2. Sistemul de pensii publice

2.2.1. Aspecte generale


De la Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurri sociale de stat i pn in prezent, la
adoptarea Legii nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, au avut loc numeroase
modificari ale reglementrilor privind asigurrile pentru pensiile publice care au vizat:
- sfera de aplicare. Conform vechii reglementari (Legea 3/1977) persoanele asigurate erau
numai salariatii. In prezent, se adauga si alte persoane care au fie raporturi asimilate
salariatilor, fie sunt persoane care desfasoara activitati independente.
- perioadele lucrate in alte tari. Noua reglementare prevede luarea in considerare pentru
calculul dreptului la pensie si a perioadelor lucrate in alte tari
- plata contributiei. Potrivit Legii 3/1977, contributia era platita in intregime de angajator.
In plus, se mai platea o cota de contributie pentru asa-numita pensie suplimentara. In
prezent, cota de contributie este unica, dar nu se mai datoreaza in intregime de
angajator
- baza de calcul a pensiei. Pentru calcularea pensiei s-au luat in considerare toate
veniturile salariale din intreaga perioada de contributie proportional cu cuantumul
acestora, spre deosebire de reglementarea Legii nr. 3/1977 cand se luau in considerare
la alegere 5 ani din ultimii 10
- varsta de pensionare (a crescut varsta de pensionare pentru barbati de la 62 la 65 de
ani, iar pentru femei de la 57 la 63 de ani)
- alte drepturi de asigurari sociale. Initial, Legea nr. 19/2000 a reglementat pe langa
dreptul la pensie si alte drepturi de asigurari sociale (ex: concediu si indemnizatie de
maternitate, concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca), care
functionau in baza principiului contributivitatii. Cea mai mare parte a acestor prestatii au
fost trecute ulterior in sistemul de asigurari sociale de sanatate.
- principiul gestionarii autonome. Legea 19/2000 a adus principiul gestionarii autonome a
sistemului de asigurari sociale si a infiintat Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de
Asigurari Sociale (CNPAS), in prezent Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP).

2.2.2. Principiile sistemului public de pensii


Sistemul public este organizat si functioneaza avand ca principii de baza:

11
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
a) principiul unicitatii - potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public de pensii
bazat pe aceleasi norme de drept, pentru toti participantii la sistem. Sistemul unic de acum a
unificat si alte sisteme de asigurari care functionau separat.
b) principiul egalitatii - care asigura tuturor participantilor la sistemul public de pensii,
contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile s i
obligatiile prevazute de lege.
c) principiul solidaritatii sociale - conform caruia participantii la sistemul public isi asuma
reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor
sociale prevazute de lege. Spre exemplu, exista anumite categorii (asimilate) care nu contribuie
la sistem, dar care sunt considerate ca avand stagiu de cotizare.
d) principiul obligativitatii - potrivit caruia persoanele fizice si juridice au, conform legii, obligatia
de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurari sociale exercitandu-se corelativ
cu indeplinirea obligatiilor. Destinatarii reglementati sunt: asiguratii si contribuabilii angajatori.
e) principiul contributivitatii - conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza
contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public de pensii,
drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale
datorate si/sau platite;
f) principiul repartitiei - pe baza caruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor
ce revin sistemului public in acel moment, conform legii;
g) principiul autonomiei - bazat pe administrarea de sine statatoare a sistemului public de pensii,
conform legii. Spre deosebire de reglementarea anterioara cand sistemul era administrat de
Guvern, in prezent, sistemul functioneaza independent de orice alte institutii si este administrat
de o institutie specializata: Casa Nationala de Pensii;
h) principiul imprescriptibilitatii, potrivit caruia dreptul la pensie nu se prescrie;
i) principiul incesibilitatii, potrivit caruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau partial.

Intrebri:

1. Ce presupune principiul contributivitii?


2. Ce presupune principiul repartiiei?
3. Ce presupune principiul solidaritii sociale?

2.2.3. Categorii de persoane asigurate


In sistemul public de pensii sunt asigurate doar persoanele fizice care au, potrivit legii, domiciliul
sau resedinta in Romania. Astfel, spre deosebire de reglementarea anterioara cand erau
asigurati doar cetatenii romani si apatrizii, in prezent se pot asigura si cetatenii straini cat timp
domiciliaza sau au resedinta in Romania.
Potrivit legii, exista 2 categorii de persoane asigurate: (i) persoanele asigurate obligatoriu, prin
efectul legii si (ii) persoanele care se asigura facultativ

12
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
1) Persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii
a) salariatii si persoanele asimilate acestora
- persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca,
inclusiv soldatii si gradatii voluntari
- functionarii publici
- persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale,
din drepturi de autor si drepturi conexe, precum si din contracte/conventii incheiate
potrivit Codului civil
- cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii
publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul
apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale
- persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in
cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului
- membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti
b) persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare, ce se asigura din bugetul
asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii, denumite in continuare someri:
- persoane care beneficiaza de indemnizatia de somaj
- persoane care beneficiaza de plati compensatorii (de regula, la societatile care se
reorganizeaza sau trec prin concedieri colective; in acest caz, se suspenda plata
indemnizatiei de somaj)
c) persoanele care desfasoara o activitate in mod independent persoanele care realizeaza,
in mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin de 4 ori castigul
salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si care
se afla intr-una din situatiile urmatoare:
- administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau de
management;
- membri ai intreprinderii individuale si intreprinderii familiale;
- persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati economice;
- persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora;
- alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale
d) cadrele militare trecute in rezerva, politistii si functionarii publici cu statut special din
sistemul administratiei penitenciare ale caror raporturi de serviciu au incetat, din
domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, care beneficiaza de
ajutoare lunare ce se asigura din bugetul de stat, in conditiile legii

2) Persoane asigurate facultativ


In prezent, orice persoana fizica se poate asigura pe baza de contract cu Casa Nationala de Pensii
Publice in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, iar raporturile de asigurare vor fi
reglementate de contractul respectiv. Astfel se pot asigura:
- persoanele care nu realizeaza venituri intr-una din formele mentionate pentru
persoanele asigurate obligatoriu (ex: sotia care nu lucreaza) si doresc sa se asigure
- persoanele care realizeaza venituri intr-una din formele de mai sus, dar care doresc
sa-si completeze venitul asigurat
- avocatii, personalul clerical si cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege,
neintegrate in sistemul public.

13
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Contractul de asigurare poate fi reziliat la initiativa oricareia dintre parti, conform clauzelor
prevazute in cuprinsul acestuia. In acest caz, contributiile de asigurari sociale achitate nu se
restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifica la stabilirea dreptului de pensie.

Test de autoevaluare 2.1.

ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte:

1. n sistemul de pensii publice sunt asigurai obligatoriu, prin efectul legii, indiferent de nivelul
venitului brut realizat pe an calendaristic:
a) funcionarii publici;
b) persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective;
c) persoane fizice autorizate s desfoare activiti economice.

2. n sistemul de pensii publice se pot asigura (facultativ) pe baz de contract cu Casa Naional
de Pensii Publice:
a) persoanele care sunt deja asigurate obligatoriu prin efectul legii, dar care doresc s-i
completeze venitul asigurat;
b) persoanele care nu obin venituri;
c) persoane fizice autorizate s desfoare activiti economice, care realizeaz un venit brut pe
an calendaristic mai mic dect echivalentul a de 4 ori ctigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurrilor sociale de stat.

2.2.4. Stagiul de cotizare


Definitie
Sistemul public de pensii are la baza principiul contributivitatii. Astfel, dreptul la pensie poate fi
accesat doar daca se indeplineste conditia contributiei la un sistem de asigurari sociale pentru o
anumita perioada de timp, perioada care reprezinta stagiu de cotizare.
Constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asiguratii datoreaza si/sau platesc
contributii de asigurari sociale in sistemul public de pensii din Romania, precum si in alte tari, in
conditiile stabilite prin acordurile sau conventiile internationale la care Romania este parte.

Transferul drepturilor si prestatiilor de asigurari sociale


Legea actuala consacra notiunea de transfer al drepturilor de asigurari sociale si al prestatiilor
aferente ce au luat nastere sub incidenta unui sistem de asigurari sociale diferit fata de cel
aplicabil in tara in care aceste drepturi si prestatii vor fi acordate efectiv asiguratului.
Astfel, la stabilirea drepturilor de asigurari sociale se iau in considerare stagiile de cotizare
realizate in sistemul public de pensii din Romania, precum si perioadele de asigurare realizate
sau recunoscute ca atare in alte tari, in conditiile reglementate prin instrumente juridice cu

14
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
caracter international la care Romania este parte si/sau regulamente comunitare. In sistemul
public de pensii, obligatiile si prestatiile de asigurari sociale se achita in moneda nationala
Beneficiarii drepturilor banesti stabilite de casele teritoriale de pensii si de casele de pensii
sectoriale, care nu au domiciliul in Romania, pot opta pentru transferul in strainatate al acestor
drepturi, in conditiile legii.
Prestatiile de asigurari sociale cuvenite beneficiarilor stabiliti in strainatate, aferente drepturilor
pentru care au fost luate in considerare stagiile de cotizare realizate atat in Romania, precum si
in alte tari,, pot fi transferate in alte tari, in conditiile reglementate prin instrumente juridice cu
caracter international la care Romania este parte, in moneda tarilor respective sau intr-o alta
moneda asupra careia s-a convenit.

Calcularea stagiului de cotizare


In prezent, stagiul de cotizare se constituie din insumarea perioadelor, pentru care:
- fie s-au datorat contributii de asigurari sociale la sistemul public de pensii
(indiferent daca s-a platit sau nu contributie); acest sistem de calcul se
aplica in cazul salariatilor si persoanele asimilate acestora;
- fie s-a datorat si platit aceasta contributie (conditii cumulative); acest sistem
de calcul se aplica in cazul celorlalte categorii de asigurati decat salariatii si
persoanele asimilate acestora (asiguratii cu declaratie individuala de
asigurare sau contract de asigurare sociala - somerii, asiguratii independenti
si cei care se asigura facultativ).

Legea prevede si anumite situatii cand, desi nu se platesc contributii, respectivele perioade se
iau in considerare la calculul stagiului de cotizare (perioade asimilate), perioade cum sunt:
1) perioada in care asiguratii au beneficiat de pensie de invaliditate
in prezent, legea limiteaza aceasta prevedere la un singur caz, si anume pensia de invaliditate.
Reglementarea anterioara viza concediile si indemnizatia de maternitate, concediile si
indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca precum si concediile si indemnizatiile
pentru cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav.
In prezent, legea considera ca fiind perioade asimilate perioadele in care asiguratii au beneficiat
de indemnizatii de asigurari sociale acordate potrivit legii, concediu pentru incapacitate
temporara de munca cauzata de accident de munca si boli profesionale, concediu pentru
cresterea copilului, in perioadele in care acestea erau asimilate expres de lege stagiului de
cotizare.
2) perioada in care asiguratii au urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar
organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii
acestora cu diploma
Intra in categoria invatamantului universitar atat invatamantul public cat si cel particular, buget
sau taxa, luandu-se in considerare atat masterul si doctoratul 1, spre deosebire de sistemul

1
A se vedea Legea nr. 288/2004 privind organizarea invatamantului universitar, care in art. 1 prevede: Prezenta lege
reglementeaz organizarea studiilor universitare pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licen, studii
universitare de masterat i studii universitare de doctorat. A se vedea si Decizia civila nr. 2847 din 30 noiembrie 2005,
Curtea de Apel Bucuresti.

15
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
anterior, cand masterul si doctoratul erau considerate studii postuniversitare si nu studii
universitare normale.
In cazul absolvirii mai multor institutii universitare, se asimileaza ca stagiu de cotizare o singura
perioada de studii, la alegerea asiguratului.
3) perioada in care asiguratii au satisfacut serviciul militar, ca militar in termen sau militar
cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat
4) perioada in care asiguratula fost elev al unei scoli militare/scoli de agenti de politie sau
student al unei institutii de invatamant din sistemul de aparare nationala, ordine publica
si siguranta nationala pentru formarea cadrelor militare, politistilor si functionarilor
publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, cu exceptia liceului
militar
Nota:
Perioadele mentionate mai sus sunt asimilate stagiului de cotizare daca in acest timp,
persoanele in cauza nu au realizat stagii de cotizare prin plata de contributii (sau
datorarea lor).
Perioadele asimilate nu pot fi luate in calcul pentru obtinerea pensiei anticipate sau a
pensiei anticipate partiale.

Test de autoevaluare 2.2.

ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte:

1. Sunt considerate perioade asimilate stagiului de cotizare n sistemul de pensii publice


perioadele n care asiguratul:
a) a beneficiat sau beneficiaz de pensie pentru limit de vrst;
b) a urmat cursuri de formare profesional organizate de angajator;
c) a satisfcut serviciul militar ca militar n termen sau militar cu termen redus.

2. Sunt considerate perioade asimilate stagiului de cotizare n sistemul de pensii publice


perioadele n care asiguratul:
a) a beneficiat sau beneficiaz de pensie anticipat;
b) a beneficiat sau beneficiaz de pensie de invaliditate de gradul I;
c) o singur perioad n care a urmat cursurile de zi ale nvmntului universitar, pe durata
normal a studiilor respective, cu condiia absolvirii acestora cu diplom.

3. n sistemul public de pensii, pentru salariai stagiul de cotizare se constituie din:


a) perioada n care s-a datorat cota de contribuie de asigurri sociale prevzut de lege, de
ctre angajator i asigurat;
b) perioada n care s-a datorat i pltit cota de contribuie de asigurri sociale prevzut de lege,

16
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
att de ctre angajator ct i de ctre asigurat.

Evidenta stagiului de cotizare


Evidenta drepturilor si obligatiilor de asigurari sociale se realizeaza pe baza codului numeric
personal al asiguratului.
Stagiul de cotizare se certifica asiguratilor, din oficiu, o data la 2 ani, de CNPP si de casele de
pensii sectoriale. Stagiul de cotizare se certifica si la cererea asiguratilor, contra cost, oricand in
timpul anului.

2.2.5. Contribuabilii i contribuia de asigurri sociale


In sistemul public de pensii, au calitatea de contribuabili urmatoarele categorii:
a) asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;
b) angajatorii si institutiile care efectueaza plata ajutoarelor prevazute de lege catre cadrele
militare trecute in rezerva, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul
administratiei penitenciare ale caror raporturi de serviciu au incetat, din domeniul apararii
nationale, ordinii publice si sigurantei nationale;
c) persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea persoanele asimilate salariatilor;
d) Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca care administreaza bugetul
asigurarilor pentru somaj;
e) persoanele care nu se afla intr-un raport de angajare si sunt asigurate obligatoriu sau care
incheie contract de asigurare sociala.

Modalitatea de stabilire a contributiei de asigurari sociale


Cotele de contributie se stabilesc diferentiat in functie de conditiile de munca:
(i) conditii normale
(ii) conditii deosebite
(iii) conditii speciale
(iv) alte conditii de munca

Conditii deosebite
Sunt incadrate in conditii deosebite locurile de munca stabilite in baza criteriilor si metodologiei
prevazute de legislatia in vigoare la data incadrarii acestora.
Conditiile deosebite dau dreptul la:
- sporuri la salariu (conform Contractului Colectiv de Munca Unic la nivel
National pentru anii 2007-2010, sporul pentru conditii de munca deosebite
este de cel putin 10% din salariul de baza)
- echipamente de protectie
- pensionare cu reducerea varstei
Conditii speciale
Legea enumera expres categoriile de locuri de munca in conditii speciale , astfel ca partile nu au
libertatea de a stabili alte categorii:

17
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
in unitatile miniere pentru personalul care isi desfasoara activitatea in
subteran cel putin 50% din timpul normal de lucru in luna respectiva
activitati de cercetare, explorare, exploatare, prelucrare a materiilor prime
nucleare in zonele I si II de expunere la radiatii
activitatile din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei
nationale, prevazute de actele normative cu regim clasificat
aviatia civila pentru personalul navigant prevazut in Anexa la Lege (piloti,
instructori de zbor, insotitori de zbor, etc.)
activitatea artistica desfasurata in profesiile prevazute in Anexa la lege clovni
si acrobati, cantaretii de opera si opereta, cei care sufla in cadrul orchestrei, etc.
anumite activitati si unitati prevazute in Anexele legii acestea sunt supuse
periodic, din 2 in 2 ani, procedurii de reevaluare a incadrarii in conditii speciale.
Procedura de reevaluare se stabileste prin hotarare a Guvernului,
Constituie stagiu de cotizare realizat in conditii speciale de munca si perioadele in care un
asigurat care isi desfasoara activitatea in conditii speciale de munca se afla in concediu pentru
incapacitate temporara de munca si/sau in concediu de odihna, daca cel putin in ziua
premergatoare concediului a lucrat in locuri de munca incadrate in astfel de conditii de munca.

Cotele de contributie
Cotele de contributii de asigurari sociale sunt prevazute in Codul fiscal si pot fi modificate prin
legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Pentru anul 2017 cotele de contribuie care se aplica asupra salariului brut sau asupra veniturilor
brute lunare ale asiguratilor au fost stabilite dup cum urmeaz:

- pentru conditii normale: 26,3%


- pentru conditii deosebite: 31,3%
- pentru conditii speciale: 36,3%

Sarcina suportarii contributiei de asigurari sociale


In cazul salariatilor si al persoanelor asimilate acestora, sarcina contributiei se imparte intre
angajator si salariat, dupa cum urmeaza :
- contributia de asigurari sociale individuala reprezinta contributia datorata
de salariat si asimilatii acestora
In cota de contributie individuala de asigurari sociale este inclusa si cota
aferenta fondurilor de pensii administrate privat, prevazuta de Legea
411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificari.
- contribuia de asigurri sociale datorat de angajator reprezinta diferena
dintre nivelul cotelor de contribuii de asigurri sociale stabilite difereniat,
n funcie de condiiile de munc, i nivelul cotei contribuiei individuale de
asigurri sociale.
In cazul somerilor contributia se datoreaza si se plateste de catre instituia care administreaz
bugetul asigurrilor pentru omaj la nivelul cotei stabilite pentru conditii normale de munca, cu
exceptia platilor compensatorii si a veniturilor de completare acordate salariatilor din industria

18
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
de aparare, in perioada de reducere temporara a activitatii . Contributia de asigurari sociale
pentru persoanele care beneficiaza de plati compensatorii se suporta din bugetul asigurarilor
pentru somaj la nivelul cotei contributiei individuale de asigurari sociale, cu exceptia cazurilor in
care, prin lege, se dispune altfel.
In cazul persoanelor care isi desfasoara activitatea in mod independent si al persoanelor
asigurate pe baza de contract de asigurare, contributia se datoreaza si se plateste de catre
asigurat, la nivelul cotei de contributie corespunzatoare conditiilor normale de munca.
Contributia de asigurari sociale pentru cadrele militare trecute in rezerva, politistii si functionarii
publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare ale caror raporturi de serviciu au
incetat, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale se suporta
integral din bugetul de stat, la nivelul cotei stabilite pentru conditii normale de munca.

Categoria de Conditii normale Conditii deosebite Conditii speciale


asigurati
I (salariati si 26,3%, din care: 31,3%, din care: 36,3%, din care:
persoane
Contributia inviduala: Contributia inviduala: Contributia inviduala:
asimilate)
10,5% 10,5% 10,5%
Contributia datorata de Contributia datorata de Contributia datorata de
angajator: angajator: angajator:
15,8% 20,8% 25,8%
Contributia inviduala se retine din castigul lunar brut realizat din salarii si venituri
asimilate salariilor (din care 6% este directionat la asigurarile private) si se plateste
de catre angajator. Baza de calcul nu mai este plafonata, contributia calculandu-se la
totalul veniturilor respective platite de angajator.
Contributia datorata de angajator se calculeaza raportat l a suma castigurilor lunare
brute realizate de persoanele fizice care obtin venituri din salarii si venituri asimilate
salariilor si se plateste de angajator. Nici pentru angajatori baza de calcul nu mai
este plafonata.
Calculul i plata contribuiei de asigurri sociale datorate de asiguraii din aceasta
categorie i de angajatorii acestora se fac lunar de ctre angajatori. Angajatorul
calculeaza si vireaza lunar, la casa teritorial a de pensii in raza careia se afla sediul
acestuia, contributia de asigurari sociale pe care o datoreaza bugetului asigurarilor
sociale de stat impreuna cu contributiile individuale retinute de la asigurati.
II (someri) Regula: cota unica: 26,3%,

Exceptia: plati compensatorii care se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj:
10,5%

Cota de contributie se aplica asupra cuantumului drepturilor banesti lunare ce se


suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj. In situatia in care totalul acestor
venituri este mai mare decat valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut,
contributia se calculeaza in limita acestui plafon.
Calculul si plata se efectueaza lunar de catre instituia care administreaz bugetul
asigurrilor pentru omaj (ANOFM).
III (independenti) 26,3% - cota de contributie corespunzatoare conditiilor normale de munca
Asiguratii sunt cei care datoreaza si platesc aceasta cota, care se va aplica asupra
venitului lunar asigurat, inscris in declaratia individuala de asigurare, dar nu mai
putin decat suma reprezentand 35% din ca stigul salarial mediu brut utilizat la

19
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si nici mai mult de 5 ori
valoarea acestuia.
IV (persoane 26,3% - cota de contributie corespunzatoare conditiilor normale de munca
asigurate
Asiguratii sunt cei care datoreaza si platesc cota de contributie, care se va aplica
facultativ)
asupra venitului lunar asigurat si inscris prin contractul de asigurare, dar nu mai
putin decat suma reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si nici mai mult de 5 ori
valoarea acestuia.
Plata contributiei de asigurari sociale se poate face si anticipat, pe o perioada de cel
mult 12 luni.
V (cadrele 26,3% - cota de contributie corespunzatoare conditiilor normale de munca
militare trecute
Cota de contributie se aplica asupra cuantumului ajutoarelor lunare, platite din
in rezerva,
bugetul de stat.
politistii si
functionarii Calculul si plata se efectueaza lunar de catre instituia care achita drepturile
publici cu statut respective si se suporta integral din bugetul de stat.
special ale caror
raporturi de
serviciu au
incetat)
Nota: Contribuia de asigurri sociale datorat de contribuabili nu se impoziteaz.

Baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale


Contributia individuala
Este diferentiata in functie de categoria de persoane asigurate:
Categoria I Categoria II Categoria III Categoria IV Categoria V
(salariati si (someri) (independenti) (persoane (cadre militare in rezerva,
persoane asigurate politisti si functionari
facultativ) publici cu statut special ale
asimiliate)
caror raporturi de serviciu
au incetat)
Cota de Cota de contributie Cota de contributie Cota de contributie Cota de contributie se
contributie de calculeaza de calculeaza de calculeaza aplica asupra cuantumului
de asupra drepturilor asupra venitului asupra venitului ajutoarelor lunare, plati te
calculeaza banesti lunare ce se lunar asigurat, lunar asigurat si din bugetul de stat
asupra suporta din bugetul inscris in declaratia inscris prin
castigului asigurarilor pentru individuala de contractul de
lunar brut somaj, in limita a asigurare, dar nu asigurare, dar nu
realizat din de 5 ori castigul mai putin decat mai putin decat
salarii si salarial mediu brut. suma reprezentand suma reprezentand
venituri 35% din castigul 35% din castigul
Sunt incluse aici:
asimilate salarial mediu brut salarial mediu brut
indemnizatia de
salariilor. utilizat la utilizat la
somaj, platile
fundamentarea fundamentarea
compensatorii si
bugetului bugetului
veniturile de
asigurarilor sociale asigurarilor sociale
completare).
de stat si nici mai de stat si nici mai
mult de 5 ori mult de 5 ori
valoarea acestuia. valoarea acestuia.

20
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

Contributia datorata de angajator


Baza lunar de calcul a contribuiei de asigurri sociale datorate de ctre angajator o constituie
suma veniturilor care constituie baza de calcul a contribuiei individuale de asigurri sociale.
Contributia datorata de angajator se calculeaza raportat la suma castigurilor lunare brute
realizate de persoanele fizice care obtin venituri din salarii si venituri asimilate salariilor si se
plateste de angajator.
Codul fiscal prevede, totodata, si anumite sume pentru care nu se datoreaza contributii de
asigurari sociale. Orice alta suma care nu este prevazute de lege, va intra in baza de calcul (ex:
premii, al 13-lea salariu).

Plata contributiilor de asigurari sociale


Angajatorul calculeaz i vireaz lunar, la casa teritorial de pensii n raza creia se afl sediul
acestuia, contribuia de asigurri sociale pe care o datoreaz bugetului asigurrilor sociale de
stat mpreun cu contribuiile individuale reinute de la asigurai.
Nereinerea i nevrsarea de ctre angajatori a contribuiei individuale de asigurri sociale
genereaz plata unor dobanzi si penaliti, potrivit reglementrilor legale n vigoare.
Perioadele n care persoanele asigurate pe baz de declaraie sau contract de asigurare nu au
achitat contribuia de asigurri sociale datorat nu se valorific la stabilirea pensiilor pn la
achitarea acesteia, inclusiv a dobnzilor i penalitilor aferente.

Test de autoevaluare 2.3.

ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte:

1. Locurile de munc din aviaia civil pentru personalul navigant prevzut n Anexa la Legea
263/2010 (piloti, instructori de zbor, insotitori de zbor, etc.), sunt:
a) locuri de munc n condiii normale;
b) locuri de munc n condiii deosebite;
c) locuri de munc n condiii speciale.

2. Legea nr. 263/2010 prevede c pentru persoanele care beneficiaz de indemnizaie de omaj
contribuia de asigurri sociale n sistemul de pensii publice se datoreaz astfel:
a) n ntregime de ctre persoana care beneficiaz de indemnizaie de omaj, la nivelul cotei
corespunztoare condiiilor normale de munc;
b) 10,5% din cota de contribuie stabilit anual pentru condiii normale de munc de ctre
persoana care beneficiaz de indemnizaie de omaj, iar diferena pn la nivelul cotei de
contribuie stabilit pentru condiii normale de munc din bugetul asigurrilor pentru omaj;
c) n ntregime din bugetul asigurrilor pentru omaj, la nivelul cotei corespunztoare
condiiilor normale de munc.

21
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

3. Baza lunar de calcul a contribuiei de asigurri sociale pentru pensii ( ctigul lunar brut
realizat sau venitul asigurat):
a) nu poate depi valoarea a de 3 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurarilor sociale de stat;
b) nu poate depi 5 salarii de baz minime brute lunare pe economie;
c) nu poate depi valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurarilor sociale de stat;
d) nu este limitat.

2.2.6. Prestaiile ce se acord n sistemul de pensii publice


In sistemul public prestatiile de asigurari sociale reprezinta venituri de inlocuire pentru
pierderea totala sau partiala a veniturilor asigurate, ca urmare a batranetii, invaliditatii sau
decesului.
Prestatiile de asigurari sociale se acorda sub forma de pensii, ajutoare si alte tipuri de prestatii
prevazute de lege, si anume :
a) pensia pentru limita de varsta
b) pensia anticipata
c) pensia anticipata partiala
d) pensia de urmas
e) pensia de invaliditate
f) ajutorul de deces

Reglementarea anterioara mai includea in categoria drepturilor de asigurari sociale concediile si


indemnizatia de maternitate, concediile si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de
munca precum si concediile si indemnizatiile pentru cresterea si ingriji rea copilului bolnav. In
prezent, aceste prestatii sunt reglementate distinct prin OUG 158/2005 privind asigurarile
sociale de sanatate si sunt suportate din bugetul asigurarilor sociale de sanatate.

2.3. Bibliografie pentru Unitatea 2

1. Al. Athanasiu, Dreptul securitii sociale, Edit. Actami, 1995;


2. Cl. Moarc Costea, Dreptul securitii sociale. Colecia curs universitar. Ed. CH Beck, 2013;
3. Al. iclea, L. Georgescu, Dreptul securitii sociale. Curs universitar. Ediia a VII -a, Ed.
Universul Juridic, 2016.

22
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

Unitatea de nvare III

PENSIILE ACORDATE N SISTEMUL DE PENSII PUBLICE

Cuprins:

Obiectivele unitii de nvare nr. 3


3.1. Pensiile
3.1.1. Pensia pentru limit de vrst
3.1.2. Pensia anticipat
3.1.3. Pensia anticipat parial
3.1.4. Pensia de urma
3.1.5. Pensia de invaliditate
3.1.6. Calculul i plata pensiilor
3.1.7. Cererea de pensionare i aspecte privind jurisdicia
3.1.8. Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate profesional
3.2. Bibliografie pentru Unitatea 3

Obiectivele unitii de nvare 3

Dup studiul acestei uniti de nvare vei reui s:


cunoatei care sunt categoriile de pensii ce se acord n sistemul de
pensii publice i care sunt condiiile ce trebuie s fie indeplinite pentru
acordarea fiecrei categorii de pensii;
nelegei cum se calculeaz pensiile i care sunt regulile privind plata
acestora;
cunoatei care sunt regulile aplicabile jurisdiciei n domeniul pensiilor
publice;
nelegei n ce condiii este permis cumulul pensiei cu venitul dintr-o
activitate profesional.

3.1. Pensiile

3.1.1. Pensia pentru limit de vrst

23
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Pensia pentru limita de varsta se cuvine persoanelor care indeplinesc, cumulativ, la data
pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare sau in
specialitate, dupa caz, prevazute de lege.

Conditii standard de acordare


Varsta standard de pensionare
Varsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei si 65 de ani pentru
barbati.
Stagiul minim de cotizare
Stagiul minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15 ani.

Stagiul complet de cotizare


Legea reglementeaza si stagiul complet de cotizare care da dreptul asiguratului la reducerea
varstei standard de pensionare, in anumite conditii prevazute de lege.
Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani atat pentru femei cat si pentru barbati.

Reducerea varstei standard de pensionare


Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limita de
varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare.
Pensia pentru limita de varsta poate fi obtinuta si in alte conditii decat cele prevazute mai sus
referitor la varsta standard de pensionare, de exemplu in urmatoarele situatii:
a) asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea
total sau partial in conditii de munca deosebite, speciale sau in alte conditii de munca
prevazute expres de Legea nr. 263/2010 au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu
reducerea varstelor standard de pensionare, conform tabelelor prevazute de lege.
b) asiguratii care si-au desfasurat activitatea in locuri de munca in conditii speciale din
unitatile miniere si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 ani in aceste
conditii speciale beneficiaza de pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstei de
pensionare cu 20 de ani, dar varsta astfel redusa nu poate fi mai mica de 45 ani. Stagiul
complet de cotizare pentru aceste persoane este de 20 de ani.
c) salariatii care si-au desfasurat activitatea in conditii speciale in activitati artistice si care
au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 ani, beneficiaza de pensie pentru limita
de varsta cu o reducere de 15 ani a varstelor de pensionare , dar varsta astfel redusa nu
poate fi mai mica de 50 de ani, cu exceptia balerinilor si acrobatilor pentru care varsta
de pensionare nu poate fi mai mica de 40 de ani pentru femei si 45 de ani pentru
barbati. Stagiul complet de cotizare pentru aceste persoane este de 30 de ani.
d) persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in activitatile de cercetare,
explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare si care au realizat un
stagiu de cotizare de cel putin 15 ani in zona I de expunere la radiatii sau de 17 ani in
zona II de expunere la radiatii beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent
de varsta. Stagiul complet de cotizare pentru aceste persoane este de 15 ani, in cazul
celor care au desfasurat activitate in zona I de expunere la radiatii, respectiv de 17 ani,
in cazul celor care au desfasurat activitate in zona a II-a de expunere la radiatii.

24
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
e) persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap
preexistent calitatii de asigurat, in functie de gradul handicapului, beneficiaza de
reducerea stagiilor de cotizare si a varstelor standard de pensionare, astfel:
- cu 15 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin o
treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;
- cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin
doua treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;
- cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat stagiul
complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.
f) asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta,
daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut
de lege.
Nota: Reducerile vrstelor standard de pensionare pot fi cumulate, fr ca reducerea totala s
depeasc 13 ani. Varstele de pensionare astfel reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru
femei si de 52 de ani pentru barbati.

Cumulul pensiei cu alte venituri din activitati profesionale


Potrivit legii, asiguratii care beneficiaza de pensie pentru limita de varsta pot cumula pensia cu
veniturile obtinute din activitati profesionale.

3.1.2. Pensia anticipat


Beneficiari
Se poate acorda asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 8 ani si care
au cel mult 5 ani pana la implinirea varstei standard de pensionare.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere
perioadele asimilate in care asiguratii au urmat cursurile la zi ale invatamantului universitar sau
in care au satisfacut serviciul militar, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de
pensie de invaliditate.

Cuantum
Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleeasi conditii ca pensia pentru limita de varsta.

Trecerea la pensia pentru limita de varsta


La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, pensia anticipata
se transforma din oficiu in pensie pentru limit de vrst i se recalculeaz prin adugarea
perioadelor asimilate i a eventualelor stagii de cotizare realizate n perioada de suspendare a
platii pensiei anticipate.

3.1.3. Pensia anticipat parial


Beneficiari

25
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Se poate acora asiguratilor care au realizat stagiul complet de cotizare precum si celor care au
depasit stagiul complet cu pana la 8 ani, daca mai au cel mult 5 ani pana la implinirea varstei
standard de pensionare.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere
perioadele asimilate in care asiguratii au urmat cursurile la zi ale invatamantului univ ersitar sau
in care au satisfacut serviciul militar, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de
pensie de invaliditate.

Cuantum
Cuantumul pensiei anticipate partiale se calculeaza din cuantumul pensiei pentru limita de
varsta care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu
numarul de luni cu care s-a redus varsta de pensionare.

Trecerea la pensia pentru limita de varsta


La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, pensia anticipata
partiala se transforma din oficiu in pensie pentru limit de vrst i se recalculeaz prin
eliminarea diminurii prevzute de lege i prin adugarea perioadelor asimilate i a eventualelor
stagii de cotizare realizate n perioada de suspendare a platii pensiei anticipate partiale.

3.1.4. Pensia de urma


Beneficiari
Beneficiaza de pensia de urmas copiii si sotul supravietuitor ai defunctului, daca acesta era
pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii .
a) Copiii au dreptul la aceasta pensie in urmatoarele conditii:
- pana la varsta de 16 ani
- daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant potrivit legii pana la terminarea
lor, fara a depasi varsta de 26 ani
- pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca s-a ivit in perioada in care acestia se
aflau intr-una din situatiile de mai sus.
b) Sotul supravietuitor beneficiaza de pensie in urmatoarele conditii:
- pe tot timpul vietii, de la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata
casatoriei a fost cel putin de 15 ani.
- pe tot timpul vietii, de la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata
casatoriei a fost intre 10-15 ani; cuantumul se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare
luna de casatorie in minus.
- indiferent de varsta, pe perioada in care e invalid de gradul I/II, daca durata
casatoriei a fost de cel putin 1 an.
- indiferent de varsta si durata casatoriei daca decesul sotului sustinator a fost
urmarea unui accident de munca/boli profesionale si daca sotul supravietuitor nu
realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este
obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut.

26
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
- sotul supravietuitor care nu indeplineste conditiile de mai sus beneficiaza de pensie
de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca in aceasta perioada nu
realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este
obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut.
- sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai
multi copii in varsta de pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana la data
implinirii de catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza
venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este
obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din castigul salarial mediu brut.

Baza de calculul a pensiei


Pensia se calculeaza din pensia persoanei decedate astfel:
- din pensia pentru limita de varsta aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul
sustinatorul decedat;
- din pensia de invaliditate de gr. I in cazul in care decesul a survenit inainte de
indeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta.

Cuantumul pensiei
Cuantumul pensiei se stabileste din aceste sume prin aplicarea unui procent asupra punctajului
mediu anual al sustinatorului, astfel:
- pentru 1 singur urmas 50%
- pentru 2 urmasi 75%
- pentru 3 sau mai multi urmasi 100%

Dreptul de optiune al sotului supravietuitor


Soul supravieuitor care are dreptul la o pensie proprie i ndeplinete condiiile prevzute de
lege pentru obinerea pensiei de urma dup soul decedat poate opta pentru cea mai
avantajoas pensie.

3.1.5. Pensia de invaliditate


Beneficiari
Sunt indreptatiti sa primeasca aceasta pensie asiguratii care si -au pierdut in totalitate sau
jumatate din capacitatea de munca ca urmare a:
- accidentelor de munca si bolilor profesionale,
- neoplaziilor, schizofreniei si SIDA,
- bolilor obisnuite
- accidentelor care nu au legatura cu munca.

Gradul de invaliditate

27
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Pensia de invaliditate se acorda in raport de gradul de invaliditate. In raport cu gradul de
reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca si a capacitatii de
autoingrijire;
b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu pastrarea
capacitatii de autoingrijire;
c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca,
invalidul putand sa presteze o activitate profesionala, corespunzatoare a cel mult jumatate din
timpul normal de munca.
Criteriile si normele pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate se
stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Decizia de incadrare in grad se elibereaza de medicul expert al asigurarilor sociale, pe baza
expertizei medicale. Decizia medicala asupra capacitatii de munca poate fi contestata, in termen
de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestatii. Decizia comisiei medicale de
contestatii poate fi la randul ei atacata la instanta judecatoreasca n termen de 30 de zile de la
comunicarea acesteia.

Stagiul de cotizare
Asiguratii au dreptul la pensie de invaliditate in raport cu stagiul de cotizare, astfel:
- asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unui accident de munca, a
unei boli profesionale, neoplaziilor, SIDA, schizofreniei, elevii, ucenicii si studentii care
si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, ca urmare a
accidentelor de munca sau bolilor profesionale survenite in timpul si din cauza practicii
profesionale, persoanele care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea
de munca si marii mutilati, ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din
Decembrie 1989 ori in legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, cei
care au satisfacut serviciul militar ca militari in termen sau militari cu termen redus, pe
durata legal stabilita, au fost concentrati, mobilizati sau in prizonierat beneficiaza de
pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.
- asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unei boli obisnuite sau
accident in afara muncii, beneficiaza de pensie de invaliditate daca indeplinesc un
anumit stagiu de cotizare (stagiu necesar) prevazut expres in raport cu varsta.
Legea prevede totusi posibilitatea ca si asiguratii care au realizat un stagiu de cotizare in
conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat si nevazatorii sa poata accesa o
pensie de invaliditate, daca au realizat pana la ivirea invaliditatii cel putin jumatate din
stagiul de cotizare necesar prevazut de lege.

Stabilirea pensiei stagiul potential


In vederea stabilirii cuantumului pensiei de invaliditate, asigurailor care nu indeplinesc stagiul
de cotizare li se acord un stagiu potenial, determinat ca diferen ntre stagiul complet de
cotizare i stagiul de cotizare realizat efectiv pn la data acordarii pensiei de invaliditate. Pentru
asiguratii care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de
asigurat si pentru nevazatori, stagiul de cotizare se determina ca diferenta intre stagiul cerut
pentru accesarea pensiei pentru limita de varsta si stagiul realizat efectiv pn la data acordarii
pensiei de invaliditate.

28
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Cu toate acestea, stagiul potential rezultat nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care
asiguratul l-ar fi putut realiza de la data acordarii pensiei de invaliditate si pana la implinirea
varstei standard de pensionare, varsta la care poate solicita o pensie pentru limita de varsta.

Indemnizatie de insotitor
Pensionarii cu invaliditate de gradul I au dreptul, pe langa pensie si la o indemnizatie de insotitor
in cuantum fix (80% din valoarea unui punct de pensie).

Evaluarea medicala
Legea instituie regula potrivit careia pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale,
periodic, la intervale cuprinse intre 1 an si 3 ani, pana la implinirea varstelor standard de
pensionare. Dupa fiecare revizuire medicul expert al asigurarilor sociale emite o noua decizie
prin care se stabileste, dupa caz:
a) mentinerea in acelasi grad de invaliditate;
b) incadrarea in alt grad de invaliditate;
c) redobandirea capacitatii de munca.
Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage suspendarea
platii pensiei incepand cu luna urmatoare celei in care era prevazuta revizuirea medicala sau,
dupa caz, incetarea platii pensiei.
Prin exceptie, nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
a) prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca;

b) au implinit varstele standard de pensionare prevazute de lege ;

c) au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au


realizat stagiile complete de cotizare.

Dreptul de cumul
Legea prevede expres posibilitatea pensionarului pentru invaliditate de gradul III de a cumula
pensia cu veniturile din activitati profesionale corespunzatoare a cel putin jumatate din timpul
normal de munca.

La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, pensia de
invaliditate devine pensie pentru limita de varsta si se acorda persoanei in cauza cuantumul cel
mai avantajos. Indemnizatia pentru insotitor se mentine si pe durata acordarii pensiei pentru
limita de varsta.

Test de autoevaluare 3.1.

ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte:

1. Conform prevederilor Legii nr. 263/2010, stagiul minim de cotizare pentru obinerea pensiei

29
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
pentru limit de vrst va crete ealonat pn la maxim:
a) 5 ani;
b) 10 ani;
c) 15 ani.

2. Asiguraii pot solicita pensie anticipat cu cel mult 5 ani nainte de mplinirea vrstelor
standard de pensionare:
a) dac au realizat stagiul complet de cotizare;
b) dac au depit stagiul complet de cotizare cu cel puin 8 ani;
c) dac au depit stagiul complet de cotizare cu pn la 8 ani.

3. Potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010, pensionarii de invaliditate:


a) sunt supui obligatoriu revizuirii medicale periodice, indiferent de vrst i de natura
invaliditii;
b) nu sunt supui revizuirii medicale periodice dac au mplinit vrstele standard de
pensionare;
c) nu sunt supui revizuirii medicale periodice dac prezint o invaliditate de gradul III.

4. Soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma tot timpul vieii de la data la care a
mplinit vrsta standard de pensionare:
a) indiferent de durata cstoriei;
b) dac durata cstoriei a fost de cel puin 1 an;
c) dac durata cstoriei a fost de cel puin 10 ani;
d) dac durata cstoriei a fost de cel puin 15 ani.

3.1.6. Calculul i plata pensiilor


Cuantumul pensiei se calculeaza prin inmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu
valoarea unui punct de pensie 2 (se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de
stat).
Ca regula, punctajul mediu anual se calculeaza dupa urmatoarea procedura:
a) Pentru perioada in care s-au realizat venituri dintr-o activitate profesionala
1. Numarul de puncte realizate de asigurat intr-o luna se calculeaza prin raportarea
castigului salarial brut lunar sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a
constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, la castigul salarial mediu
brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.
2. Punctajul anual al asiguratului se calculeaza prin impartirea la 12 a sumei
punctajelor lunare realizate in anul calendaristic respectiv.

2
Potrivit OUG nr. 2/2017 privind majorarea valorii punctului de pensie, valoarea unui puct de pensie este de 1000 Ron.

30
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
3. Punctajul mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare se calculeaza prin
impartirea sumei punctajelor anuale ale asiguratului la numarul de ani
corespunzator stagiului complet de cotizare.
b) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se
utilizeaza, dupa caz, de exemplu:
- cuantumul pensiei de invaliditate, cand asiguratul a beneficiat sau
beneficiaza de pensie de invaliditate. In cazul persoanelor care beneficiaza
de aceste perioadele asimilate si care in aceeasi perioada obtin venituri
pentru care se datoreaza contributia de asigurari sociale, la calculul
punctajului anual al asiguratului se iau in considerare, prin cumulare,
veniturile asigurate cu cele stabilite pentru perioadele asimilate.
- 25% din castigul salarial mediu brut lunar pe economie din perioadele
respective, cand asiguratul a urmat cursurile de zi ale invatamantului
universitar sau cand a satisfacut serviciul militar
c) Pentru someri - Numarul de puncte realizat de someri se calculeaza prin raportarea
cuantumului drepturilor banesti lunare acordate la castigul salarial mediu brut lunar din
luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.

In mod exceptional, legea prevede expres ca, pentru stagiul potenial acordat asigurailor n
drept s obin o pensie de invaliditate, punctajul lunar al asiguratului este de:
- 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
- 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;
- 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.

CNPP si casele de pensii sectoriale comunica asiguratilor punctajul anual si punctajul cumulat
pentru perioadele de cotizare, din oficiu, o data la 2 ani, precum si oricand, la cererea
asiguratilor, contra cost.
Plata pensiei se face lunar, personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei
careia i s-a incredintat ori i s-a dat in plasament copilul urmas sau, dupa caz, mandatarului
desemnat prin procura speciala. In functie de optiune, prin mandat postal, cont curent sau cont
de card.

3.1.7. Cererea de pensionare i aspecte privind jurisdicia


Acordarea pensiei se face la cererea persoanei indreptatite, a tutorelui sau a curatorului
acesteia, a persoanei careia i s-a incredintat sau i s-a dat in plasament copilul minor, dupa caz,
depusa personal ori prin mandatar desemnat prin procura speciala.
Cererea de pensionare, impreuna cu actele prin care se dovedeste indeplinirea conditiilor
prevazute de lege, se depune, incepand cu data indeplinirii acestor conditii, la casa teritoriala de
pensii competenta, in a carei raza domiciliaza persoana, iar Casa Teritoriala de Pensii emite o
decizie in 45 zile de la data inregistrarii cererii prin care admite sau respinge motivat cererea.
Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, in termen de 30 de zile
de la comunicare, la Comisia Centrala de Contestatii, care functioneaza in cadrul CNPP.
Termenul de solutionare a contestatiei este de 45 de zile de la data inregistrarii acesteia.
Hotararile Comisiei Centrale de Contestatii pot fi atacate la instanta judecatoreasca competenta,
in termen de 30 de zile de la comunicare. Hotararile care nu au fost atacate la instantele
judecatoresti in termen sunt definitive

31
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Cererile indreptate impotriva CNPP si a caselor teritoriale de pensii se adreseaza tribunalului in a
carui raza teritoriala isi are domiciliul ori sediul reclamantul. Impotriva hotararii tribunalului se
poate face apel la curtea de apel competenta. Hotararile curtilor de apel, precum si hotararile
tribunalelor neatacate cu apel in termen sunt definitive.

3.1.8. Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate profesional


Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate profesionala este posibil doar in cazurile expres
prevazute de lege.
Astfel, pot cumula pensia cu cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este
obligatorie, in conditiile legii,:
(1) indiferent de nivelul veniturilor respective:
a) pensionarii pentru limita de varsta;
b) nevazatorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum si copiii, pensionari de urmas, incadrati in
gradul III de invaliditate, care pot presta o activitate profesionala corespunzatoare a cel
mult jumatate din timpul normal de munca;
d) copiii pensionari de urmas, pana la varsta de 16 ani sau, daca isi continua studiile intr-o
forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea acestora, fara a depasi
varsta de 26 de ani;

(2) Sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, poate cumula pensia cu venituri din
activitati profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, daca acestea nu
depasesc 35% din castigul salarial mediu brut.

Test de autoevaluare 3.2.

ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte:

1. Pentru calculul pensiei, punctajul mediu anual, realizat de asigurat n perioada de cotizare, se
determin prin mprirea numrului de puncte rezultat din nsumarea punctajelor anuale
realizate de asigurat n perioada de cotizare la :
a) numrul de ani corespunztor stagiului complet de cotizare;
b) numrul de ani corespunztor stagiului (perioadei) de cotizare realizat()

2. Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesional, indiferent de nivelul
veniturilor respective:
a) copiii beneficiari ai unei pensii de urma, pe perioada colarizrii, pn la mplinirea vrstelor
prevzute de lege;
b) nevztorii;
c) pensionarii de invaliditate de gradul I.

32
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

3.2. Bibliografie pentru Unitatea 3

1. Al. Athanasiu, Dreptul securitii sociale, Edit. Actami, 1995;


2. Cl. Moarc Costea, Dreptul securitii sociale. Colecia curs universitar. Ed. CH Beck, 2013;
3. Al. iclea, L. Georgescu, Dreptul securitii sociale. Curs universitar. Edii a a VII-a, Ed.
Universul Juridic, 2016.

33
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

Unitatea de nvare IV
SISTEMUL ASIGURRILOR SOCIALE DE SNTATE.
CONCEDIILE I INDEMNIZAIILE DE ASIGURRI SOCIALE DE
SNTATE

Cuprins:

Obiectivele unitii de nvare nr. 4


4.1. Sistemul asigurrilor sociale de sntate
4.1.1. Categoriile de asigurai
4.1.2. Cotele de contribuie
4.2. Concediile i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate
4.2.1. Categoriile de asigurai
4.2.2. Cota de contribuie
4.2.3. Contribuabilii
4.2.4. Baza de calcul a prestaiilor
4.2.5. Stagiul de cotizare
4.2.6. Condiii de acordare a prestaiilor
4.2.7. Categorii de prestaii
4.2.8. Plata indemnizaiilor
4.3. Bibliografie pentru Unitatea 4

Obiectivele unitii de nvare 4

Dup studiul acestei uniti de nvare vei reui s:


cunoatei categoriile de persoane asigurate n sistemul asigurrilor
sociale de sntate;
cunoatei care sunt cotele de contribuie n sistemul asigurrilor sociale
de sntate i care sunt persoanele care datoreaz i pltesc aceste cote
de contribuie;
identificai categoriile de persoane asigurate pentru concedii i
indemnizaii de asigurri de sntate;
identificai cine sunt contribuabilii i care sunt categoriile de persoane
care datoreaz i/sau pltesc cote de contribuie pentru concedii i
indemnizaii de asigurri de sntate;
nelegei cum se calculeaz stagiul de cotizare n acest sistem, care sunt
condiiile de acordare a prestaiilor din sistem i care este baza de calcul a

34
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
acestor preataii;
cunoatei care sunt categoriile de prestaii care se acord n sistemul
concediilor i indemnizaiilor de asigurri de sntate i care sunt regulile
privind plata indemnizaiilor.

4.1. Asigurrile sociale de sntate

Reglementarea cadru privind sistemul asigurrilor sociale de sntate este reprezentat de


Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul sntii, cu modificrile i completrile
ulterioare.

4.1.1. Categoriile de asigurai


Sunt asigurati, potrivit prezentei legi, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si
cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara
sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fond, precum si cetatenii statelor
membre UE, SEE si ai Confederatiei Elvetiene, in conditiile legii. De asemenea, sunt asigurati si
pensionarii din sistemul public de pensii care nu mai au domiciliul in Romania, in anumite
conditii.
Asiguratii au dreptul la pachetul de baza de servicii medicale de la data inceperii platii
contributiei la fond, urmand ca sumele restante sa fie recuperate de casele de asigurari de
sanatate si de ANAF, in conditiile legii.

Sunt asigurate obligatoriu in sistemul de asigurari sociale de sanatate urmatoarele categorii de


persoane:
1. persoanele asigurate pentru care contributia se plateste din alte surse, si anume :
a) se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, acordat in urma unui
accident de munca sau a unei boli profesionale;
b) se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in
cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani , sau se
afla in concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului cu handicap cu varsta
cuprinsa intre 3 si 7 ani;
c) executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest la domiciliu sau in arest
preventiv, precum si cele care se afla in executarea masurilor prevazute de art. 109,
110, 124 si 125 din Codul penal, respectiv cele care se afla in perioada de amanare
sau intrerupere a executarii pedepsei privative de libertate, daca nu au venituri;
d) persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj;
e) strainii aflati in centrele de cazare in vederea returnarii ori expulzarii, precum si cei
care sunt victime ale traficului de persoane si se afla in timpul proce durilor necesare
stabilirii identitatii si sunt cazati in centrele special amenajate potrivit legii;
f) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social;
g) persoanele fizice cu venituri lunare din pensii;
h) persoanele cetateni romani, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o
perioada de cel mult 12 luni, daca nu au venituri.

35
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
i) personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat in evidenta Secretariatului de Stat
pentru Culte, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte surse.

2. persoane care si pentru care nu se datoreaza si plateste cota de contributie :


- toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani,
daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anul ui universitar,
dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din
munca;
- tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protectie a
copilului si nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social
- sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane
asigurate;
- persoanele ale cror drepturi sunt stabilite prin legi speciale (persoane persecutate
din motive politice, etc.)
- persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte
surse ;
- bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de
Ministerul Sanatatii Publice, pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu
realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte resurse;
- femeile insarcinate si lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de
baza minim brut pe tara.

3. Orice alte categorii de persoane care nu sunt prevazute expres de lege au obligatia sa se
asigure in acest sistem si sa plateasca contributia la asigurarile sociale de sanatate in
conditiile legii.

4.1.2. Cota de contribuie


Dreptul la asigurari sociale de sanatate este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale
de sanatate destinata suportarii prestatiilor din cadrul acestui sistem.
Contributia se datoreaza diferit, astfel:
1. persoana asigurata datoreaza o contributie lunara de 5,5%, care se aplica asupra
veniturilor acesteia, de exemplu asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor, respectiv castigul brut al persoanelor
respective;
b) veniturilor lunare din pensii, in limita a de 5 ori salariul mediu brut contributia se suporta
de la bugetul de stat;
c) indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca cauzata de accident de munca
sau boala profesionala, in limita a de 5 ori salariul mediu brut contributia se suporta de
catre angajatori sau din fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli
profesionale;
d) indemnizatiilor de somaj si alte drepturi banesti lunare ce se soprta din bugetul
asigurarilor pentru somaj, in limita a de 5 ori salariul mediu brut contributia se suporta
de la bugetul asigurarilor de somaj;

36
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
e) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care
se supun impozitului pe venit, in limita a de 5 ori salariul mediu brut;
f) veniturilor din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, veniturilor din cedarea
folosintei bunurilor, veniturilor din drepturi de proprietate intelectual a si altor venituri
care se supun impozitului pe venit, in limita a de 5 ori salariul mediu brut;
g) veniturilor din investitii (transferul titlurilor de valoare, dividende, dobanzi, etc.);
h) veniturilor din alte surse, daca nu realizeaza venituri de natura celor prevazute mai sus, cu
exceptia veniturilor din cedarea folosintei bunurilor si din investitii.
n cazul persoanelor care realizeaz n acelai timp venituri de natura celor asupra carora se
datoreaza contributie de asigurari de sanatate, contribuia se calculeaz asupra tuturor acestor
venituri.
Persoanele fizice care nu realizeaza venituri de natura celor mentionate mai sus sau care
realizeaza venituri lunare exclusiv din investitii si/sau din alte surse ale caror baze lunare de
calcul se situeaza sub nivelul valorii salariului de baza minim brut pe tara si nu se ncadreaza n
categoriile de persoane exceptate de la plata contributiei sau n categoriile de persoane pentru
care plata contributiei se suporta din alte surse datoreaza contributia de asigurari sociale de
sanatate astfel:
a) lunar, prin aplicarea cotei individuale de contributie asupra bazei de calcul reprezentnd
valoarea salariului minim brut pe tara, si au obligatia sa plateasca contributia de asigurari sociale
de sanatate pe o perioada de cel putin 12 luni consecutive, ncepnd cu luna n care se depune
declaratia prevazuta de lege; sau
b) la data la care acceseaza serviciile acordate de sistemul public de asigurari sociale de
sanatate potrivit legii, prin depunerea declaratiei prevazute de lege, aplicnd cota individuala de
contributie asupra bazei de calcul reprezentnd valoarea a de 7 ori salariul minim brut pe tara.

2. Persoanele juridice sau fizice la care isi desfasoara activitatea asiguratii au obligatia sa
calculeze si sa vireze la fond o contributie de 5,2% din suma castigurilor brute relizate
de asigurati asupra carora se datoreaza contributia individuala.

Intrebri:

1. Care sunt categoriile de persoane asigurate n sistemul asigurrilor sociale de sntate?


2. Care sunt cotele de contribuie datorate n sistemul asigurrilor sociale de sntate i cine
datoreaz aceste cote de contribuie?

4.2. Concediile i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate

Sistemul de asigurare pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate este


reglementat de OUG 158/2005, cu modificrile i completrile ulterioare.

37
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
4.2.1. Categoriile de asigurai

1. Salariatii si asimilatii acestora :


- persoane ce desfasoara activitatea in baza contractului de munca
- persoane care au raporturi de serviciu (functionari publici)
- persoane ce desfasoara orice alte activitati dependente
- persoane care isi desfasoara activitatea in functii elective
- persoane numite in cadrul autoritatilor legislative, executive, judecatoresti
- membrii cooperatori din cooperativa mestesugareasca
2. Persoane care beneficiaza de drepturi care se platesc din bugetul asigurarilor pentru somaj
3. Persoane care nu se afla in categoriile 1 si 2, dar care sunt: asociati, comanditari sau
actionari; membrii unei asociatii familiale; sotia/sotul titularului ntreprinderii
individuale/persoanei fizice autorizate care, fara a fi nregistrata/nregistrat n registrul
comertului si autorizata/autorizat sa functioneze ea nsasi/el nsusi ca titular a/al
ntreprinderii individuale/persoana fizica autorizata sau fara a fi salariata/salariat, participa n
mod obisnuit la activitatea ntreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate, ndeplinind
fie aceleasi sarcini, fie sarcini complementare; persoane autorizate sa desfasoare activitati
independente si alte persoane care se pot asigura pe baza de contract de asigurare.
Persoanele din aceasta categorie care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate conform
OUG 158/2005, cu exceptia pensionarilor de invaliditate gradul III si a pensionarilor nevazatori,
care sunt fie membri ai unei asociatii familiale, fie persoane autorizate sa desfasoare activitati
independente.

4.2.2. Cota de contribuie


Dreptul la concediile si indemnizatiile prevazute de ordonanta este conditionat de plata
contributiei de asigurari sociale de sanatate destinata suportarii prestatiilor din cadrul acestui
sistem.
Cota de contributie este de 0,85%, aplicata la suma castigurilor brute lunare realizate de
asigurati sau, dupa caz, la drepturile reprezentand indemnizatie de somaj, ori asupra veniturilor
supuse impozitului pe venit ori asupra veniturilor cuprinse in contractul de asigurari sociale si se
achita la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
Baza lunara de calcul nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul asiguratilor din luna
respectiva si valoarea corespunzatoare a 12 salarii minime brute pe tara garantate in plata.

4.2.3. Contribuabilii
Cota de contributie se datoreaza si se achita, dupa caz, de catre:
a) angajatori, pentru asiguratii prevazuti in categoria 1.
b) institutia care administreaza bugetul asigurarilor, pentru somaj pentru asiguratii prevazuti
in categoria 2.
c) persoanele prevazute in categoria 3.

38
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
4.2.4. Baza de calcul a prestaiilor
Baza de calcul se aplica tuturor prestatiilor si reprezinta media veniturilor lunare din ultimele 6
luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime
brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii.
n situaia n care la stabilirea celor 6 luni din care se constituie baza de calcul a indemnizaiilor
se utilizeaz perioade asimilate stagiului de cotizare veniturile ce se iau n considerare sunt fie
cuantumul indemnizaiilor, fie salariul de baz minim brut pe ar, din perioadele respective, fie
indemnizatia lunara pentru cresterea copilului, pentru situaiile expres prevzute de lege, dupa
caz.

4.2.5. Stagiul de cotizare


Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor de asigurari sociale de sanatate este de 1
luna realizata in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical.
Stagiul de cotizare in sistemul de asigurari sociale de sanatate se constituie din insumarea
perioadelor pentru care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii de catre angajator
sau, dupa caz, de catre asigurat, respectiv de catre fondul de asigurare pentru accidente de
munca si boli profesionale sau bugetul asigurarilor pentru somaj.
Se asimileaza stagiului de cotizare in sistemul de asigurari sociale de sanatate:
a) perioadele in care asiguratul beneficiaza de concediile si indemnizatiile prevazute de
aceasta ordonanta de urgenta.
b) perioadele in care asiguratul:
- a beneficiat de pensie de invaliditate;
- a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe durata
normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora;
- a beneficiat de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2
ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani.
Aceste perioade se asimileaz stagiului de cotizare numai dac n aceste perioade asiguratul nu a
realizat stagii de cotizare n nelesul prevederilor legii.
Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, fara
conditii de stagiu de cotizare, in cazul urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor
infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor si SIDA. Lista cuprinzand urgentele medico-
chirurgicale, precum si bolile infectocontagioase din grupa A este stabilita prin hotarare a
Guvernului.

4.2.6. Condiii de acordare a prestaiilor


Asiguratii beneficiaza de concedii si de indemnizatii, in baza certificatului medical eliberat in
conditiile legii, care constituie document justificativ pentru plata. Certificatul de concediu
medical se prezinta platitorului pana cel mai tarziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru
care a fost acordat concediul.
Pentru a beneficia de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, persoanele
asigurate trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa indeplineasca stagiul minim de cotizare prevazut de aceasta OUG 158/2005;

39
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
b) sa prezinte adeverinta de la platitorul de indemnizatii din care sa reiasa numarul de zile
de concediu de incapacitate temporara de munca avute in ultimele 12 luni, cu exceptia
urgentelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A.

4.2.7. Categorii de prestaii


Asiguratii in acest sistem beneficiza de urmatoarele concedii si indemnizatii :
a) concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de
boli obisnuite sau de accidente in afara muncii;
b) concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea
capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de
munca sau boli profesionale;
c) concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate;
d) concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav;
e) concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.
Perioadele in care asiguratul beneficiaza de prestatii in cadrul ace stui sistem constituie stagiu de
cotizare in cadrul sistemul public de pensii cu plata contributiei in acest sistem (nu sunt perioade
asimilate deoarece pentru aceste indemnizatii se datoreaza cota de contributie individuala).

1) Concediul si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca


cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii

Fondul din care se suporta


Plata indemnizatiei de incapacitate temporara de munca se suporta diferit pe categorii de
asigurati:
a) Pentru salariati si persoane asimilate lor, angajatorul suporta si plateste indemnizatia
din prima zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de munca, iar bugetul Fondului
national unic de asigurari sociale de sanatate incepand cu a sasea zi.
b) Pentru restul categoriilor, indemnizatia se suporta din bugetul Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate din prima zi de incapacitate.
Durata de acordare
Durata de acordare este de maximum 183 zile in interval de 1 an, calculat din prima zi de
imbolnavire.
Conform legii, incepand cu ziua 91, prelungirea se poate acorda numai de catre medicul
specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale. Dupa expirarea duratelor de
acordare a indemnizatiei, medicul primar sau medicul specialist poate propune pensionarea de
invaliditate.
In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii, medicul primar sau medicul specialist
poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile, in scopul evitarii pensionarii
de invaliditate si mentinerii asiguratului in activitate. Prelungirea concediului medical peste 183
de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de CNPP, impreuna cu
CNAS, in raport cu evolutia cazului si cu rezultatele actiunilor de recuperare.
In cazul unor boli speciale prevazute de lege, durata de acordare a concediului i a indemnizaiei
pentru incapacitate temporar de munc este mai mare.

40
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Asiguratii a caror incapacitate temporara de munca a survenit in timpul concediului de odihna
sau al concediului fara plata beneficiaza de indemnizatie pentru incapacitate temporara de
munca, concediul de odihna sau fara plata fiind intrerupt, urmand ca zilele neefectuate sa fie
reprogramate.
Cuantum
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se determina
prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul.
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, determinata de
tuberculoza, SIDA, neoplazii, precum si de o boala infectocontagioasa din grupa A si de urgente
medico-chirurgicale, este de 100% din baza de calcul.

2) Concediile si indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de


munca
a) Indemnizatia pentru reducerea timpului de munca - se acorda in cazul reducerii
timpului de munca cu , daca asiguratii care sunt salariati sau asimilati salariatilor, din motive de
sanatate, nu mai pot realiza durata normala de munca. Durata de acordare este de cel mult 90
de zile in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, iar cuantumul il re prezinta
diferenta dintre media veniturilor lunare asigurate pe ultimele 6 luni si venitul salarial brut
realizat de asigurat in urma reducerii timpului de munca, fara a depasi 25% din baza de calcul.
b) Concediu si indemnizatie pentru carantina se acorda in cazul in care asiguratului i se
interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase. Durata de acordare este cea
stabilita in certificatul eliberat de Directia de Sanatate Publica, iar cuantumul brut lunar al
indemnizatiei este de 75% din baza de calcul.
c) Tratament balnear - Asiguraii aflai n incapacitate temporar de munc pe o
perioad mai mare de 90 de zile consecutive beneficiaz de tratament balnear i de recuperare
a capacitii de munc, pe baza biletului de trimitere.

3) Concediul si indemnizatia de maternitate

Continutul prestatiei
Concediul de maternitate cuprinde concediile pentru sarcina si lauzie, pe o perioada de 126 de
zile calendaristice, perioada in care asiguratele beneficiaza de indemnizatie de maternitate.
Beneficiari
Benficiaza de concediul si indemnizatia de materni tate, in primul rand, femeile care sunt
asigurate in sistemul de asigurari pentru concedii si indemnizatii de asigurari de sanatate .
De aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care nu mai au, din motive neimputabile lor, calitatea
de salariat sau persoana asimilata acestora, daca nasc in termen de 9 luni de la data pierderii
calitatii de asigurat. Faptul ca pierderea calitatii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile
persoanei in cauza se dovedeste cu acte oficiale eliberate de catre angajatori sau asimilatii
acestora.
Durata
Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul
pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Concediile pentru sarcina si lauzie se pot
compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare,

41
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
in asa fel incat durata minima obligatorie a concediului de lauzie sa fie de 42 de zile
calendaristice.
Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, incepand
cu luna a 6-a de sarcina.
In situatia copilului nascut mort sau in situatia in care acesta moare in perioada concediului de
lauzie, indemnizatia de maternitate se acorda pe toata durata acestuia.
Cuantum
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul.
In cazul mamelor care si-au pierdut calitatea de salariat din motive neimputabile lor, baza de
calcul a indemnizatiei de maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza carora s-
a calculat contributia pentru concedii si indemnizatii, din ultimele 6 luni anterioare datei
pierderii calitatii de asigurat.
Fondul din care se suporta
Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate.

4) Concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav

Continutul prestatiei
Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de
pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la
implinirea varstei de 18 ani.
Benficiari
Beneficiaza de indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav, optional, unul dintre parinti, daca
solicitantul indeplineste conditiile de stagiu de cotizare. Beneficiaza de aceleasi drepturi, daca
indeplineste conditiile cerute de ordonanta pentru acordarea acestora, si asiguratul care, in
conditiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, caruia i s-au incredintat copii in vederea adoptiei
sau i-au fost dati in plasament.
Durata de acordare
Durata de acordare a indemnizatiei este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un
copil, cu exceptia situatiilor in care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase,
neoplazii, este imobilizat in aparat gipsat, este supus unor interventii chirurgicale; durata
concediului medical in aceste cazuri va fi stabilita de medicul curant, iar dupa depasirea
termenului de 90 de zile, de catre medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al
asigurarilor sociale.
Cuantum
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru ingrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de
calcul.
Fondul din care se suporta
Indemnizatia se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de
sanatate.

42
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
5) Concediul si indemnizatia de risc maternal
Dreptul la concediul de risc maternal se acorda in conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, cu modificari.
Concediul si indemnizatia de risc maternal se acorda fara conditie de stagiu de cotizare.
Cuantumul indemnizatiei reprezinta 75% din baza de calcul.
Indemnizatia de risc maternal se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate.

Test de autoevaluare 4.1.

ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte:

1. Cuantumul lunar al indemnizaiei de maternitate este n prezent:


a) 75% din media veniturilor asigurate pe ultimele 10 luni;
b) 85% din media veniturilor asigurate pe ultimele 6 luni;
c) o sum fix, stabilit prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat.

2. Indemnizaia pentru ngrijirea copilului bolnav se acord:


a) pentru o perioad de maximum 45 de zile pe an pentru un copil, pn la mplinirea de ctre
copil a vrstei de 7 ani (18 ani n cazul copilului cu handicap);
b) pn la mplinirea de ctre copil a vrstei de 2 ani (3 ani n cazul copilului cu handicap);
c) pentru o perioad de 63 de zile dup natere.

4.2.8. Plata indemnizaiilor


Plata indemnizatiilor se face lunar de catre:
a) angajator, cel mai tarziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva,
pentru salariati si persoanele asimilate acestora. Pentru persoana asigurata care se afla
in doua sau mai multe categorii de asigurati si care desfasoara activitatea la mai multi
angajatori, la fiecare fiind asigurata conform prezentei ordonante de urgenta,
indemnizatiile se calculeaza si se platesc, dupa caz, de fiecare angajator;
b) institutia care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj, in cazul somerilor;
c) casa de asigurari de sanatate, pentru celelalte categorii de persoane.
Sumele reprezentand indemnizatii, care se platesc asiguratilor si care, potrivit prevederilor
prezentei ordonante de urgenta, se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate, se retin de catre platitor din contributiile pentru concedii si indemnizatii
datorate pentru luna respectiva.
Sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depases c suma
contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din bugetul Fondului

43
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta
destinatie, in conditiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonante de
urgenta. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentand contributii de
asigurari sociale de sanatate.
Indemnizatiile care se acorda in acest sistem, se platesc direct beneficiarului , reprezentantului
legal sau mandatarului desemnat de acesta prin procura. Indemnizatiile cuvenite si neachitate
asiguratului decedat se platesc sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau, in lipsa acestora,
persoanei care dovedeste ca l-a ingrijit pana la data decesului.
Plata indemnizatiilor inceteaza incepand cu ziua urmatoare celei in care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale pentru acordarea indemnizatiilor;
c) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care Romania nu are
incheiata conventie de asigurari sociale;
d) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat
conventie de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca indemnizatiile se
platesc de catre celalalt stat.

4.3. Bibliografie pentru Unitatea 4

1. Al. Athanasiu, Dreptul securitii sociale, Edit. Actami, 1995;


2. Cl. Moarc Costea, Dreptul securitii sociale. Colecia curs universitar. Ed. CH Beck, 2013;
3. Al. iclea, L. Georgescu, Dreptul securitii sociale. Curs universitar. Ediia a VII -a, Ed.
Universul Juridic, 2016.

44
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

Unitatea de nvare V
SISTEMUL ASIGURARILOR PENTRU SOMAJ

Cuprins:

Obiectivele unitii de nvare nr. 5


5.1. Asigurrile pentru omaj i stimularea ocuprii
5.1.1. Aspecte generale
5.1.2. Beneficiarii prestaiilor sistemului asigurrilor de omaj i stimulrii ocuprii
5.2. Sistemul asigurrilor pentru omaj
5.2.1. Categorii de asigurai
5.2.2. Contribuia la sistemul asigurrilor pentru omaj
5.2.3. Indemnizaia de omaj
5.3. Bibliografie pentru Unitatea 5

Obiectivele unitii de nvare 5

Dup studiul acestei uniti de nvare vei reui s:


identificai beneficiarii prestaiilor sistemului asigurrilor de omaj i
stimulrii ocuprii;
cunoatei categoriile de persoane asigurate n sistemul asigurrilor
pentru omaj;
cunoatei care sunt cotele de contribuie n sistemul asigurrilor sociale
de sntate i care sunt persoanele care datoreaz i pltesc aceste cote
de contribuie;
ntelegei care sunt beneficiarii indemnizaiei de omaj, condiiile de
acordare a acesteia, durata de acordare i cuantum, precum i regulile
privind stabilirea i plata acestia i obligaiile ce revin beneficiarilor i
angajatorilor.

5.1. Asigurrile pentru omaj i stimularea ocuprii

5.1.1. Aspecte generale


Sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca este reglementat prin
Legea 76/2002.

45
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Reglementarea asigurarilor pentru somaj a evoluat fata de versiunea initiala cand se punea
accent doar pe compensarea lipsei locurilor de munca prin acordarea ajutorului de somaj.
Reglementarea in vigoare pune mai mult accent pe masurile de prevenire a somajului si
cuprinde totodata regulile generale dupa care se realizeaza protectia somerilor, si anume:
- includerea in categoria somerilor pe langa salariati si a altor persoane
- acordarea indemnizatiei de somaj conditionata de conduita beneficiarului
- conditionarea platii indemnizatiei de somaj de indeplinirea de catre benficiar a
obligatiilor de calificare si recalificare profesionala
- largirea continutului protectiei sociale, prin recunoasterea unor dre pturi
suplimentare pe langa indemnizatia de somaj

5.1.2. Beneficiarii prestaiilor sistemului asigurrilor de omaj i stimulrii ocuprii


Beneficiarii prestatiilor de asigurari pentru somaj sunt persoanele aflate in cautarea unui loc de
munca si care se regasesc intr-una din urmatoarele situatii:
1) au devenit someri

Potrivit legii, somerul este persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
- este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la
indeplinirea conditiilor de pensionare;
- starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei
munci;
- nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati
autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de
referinta3 al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in
vigoare;
- este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca s-ar gasi
un loc de munca.
2) nu au putut putut ocupa un loc de munca dupa absolvirea unei institutii de invatamant
3) ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia

4) au obtinut statutul de refugiat/alta forma de protectie internationala, potrivit legii

5) cetatenii straini/apatrizii care au fost incadrati in munca sau care au realizat venituri in
Romania sau care au drept de munca pe teritoriul Romaniei
6) persoanele care nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau eliberarea din detentie

Intrebri:

1. Care sunt categoriile de beneficiari ai prestaiilor sistemului asigurrilor de omaj i stimulrii


ocuprii?

3
In prezent, valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii
fortei de munca in vigoare este de 500 lei.

46
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

5.2. Sistemul asigurrilor pentru omaj

5.2.1. Asiguraii
In sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate persoanele fizice, denumite asigurati.
Asiguratii pot fi:
a) cetatenii romani care sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in Romania, in
conditiile legii, cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari;
b) cetateni romani care lucreaza in strainatate, in conditiile legii;
c) cetateni straini sau apatrizi care, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in
Romania, sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri, in conditiile legii.
Asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj si au dreptul sa
beneficieze de indemnizatie de somaj.
Legea acorda protectie sociala prin intermediul asigurarilor de somaj atat salariatilor cat si altor
categorii de persoane asimilate acestora, reglementand astfel doua categorii de asigurati:

1. Persoanele asigurate obligatoriu prin efectul legii


- persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau pe
baza de contract de munca temporara, in conditiile legii, cu exceptia persoanelor care au
calitatea de pensionari;
- functionarii publici si alte persoane care-si desfasoara activitatea in baza actului de
numire
- persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau sunt numite in cadrul
autoritatilor legislative, executive, judecatoresti, pe durata mandatului.
- persoanele care au raport de munca in calitate de membru cooperator
- alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se
regasesc in una dintre situatiile prevazute mai sus, in conditiile in care pentru aceste
persoane asupra veniturilor respective exista obligatia, potrivit legii, de plata a
contributiei de asigurari pentru somaj

2. Persoanele care se pot asigura in baza contractului de asigurare pentru somaj


- asociat unic, asociati
- administratori care au ncheiat contracte potrivit legii
- persoane fizice autorizate, intreprinzatori persoane fizice, titulari ai intreprinderilor
individuale, precum si membrii intreprinderilor familiale
- cetatenii romani care lucreaza in strainatate
- alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se
regasesc intr-una din situatiile de mai sus.
Persoanele prevzute in aceasta categorie pot ncheia contract de asigurare pentru omaj cu
agenia pentru ocuparea forei de munc n a crei raz teritorial i au domiciliul sau, dup caz,
reedina, cu respectare urmatoarelor conditii cumulative:
a) sa aiba cel puin vrsta de 18 ani

47
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
b) sa fie asigurate n sistemul public de pensii i n sistemul asigurrilor sociale de
sntate.
c) venitul lunar asigurat nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe
tara garantat in plata si mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial
mediu brut, stabilit potrivit legii, in vigoare in luna pentru care se plateste
contributia de asigurare pentru somaj.

Test de autoevaluare 5.1.

ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte:

1. n sistemul asigurrilor pentru omaj sunt asigurai obligatoriu, prin efectul legii:
a) asociaii n cadrul societilor comerciale;
b) persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective.

2. n sistemul asigurrilor pentru omaj se pot asigura pe baz de contract de asigurare:


a) asociaii n cadrul societilor comerciale;
b) persoanele autorizate s desfoare activiti independente.

5.2.2. Contributia la bugetul asigurarilor de somaj


Pentru a beneficia de drepturile acordate in sistemul de asigurari pentru somaj, asiguratii au
obligatia sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj, astfel:

In cazul persoanelor pentru care asigurarea este obligatorie


Pentru aceste persoane, sarcina contributiei se imparte angajator si asigurat.
Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie de 0,5% calculata la suma castigurilor
lunare brute acordate persoanelor asigurate asupra carora exista obligatia de plata a
contributiei individuale.
Pentru contributia individuala datorata de fiecare salariat, tot angajatorii au obligatia de a retine
si de a vira contributia lunara in cota de 0,5%, aplicata asupra castigului brut lunar realizat de
asigurat.

In cazul persoanelor asigurate facultativ in baza contractului de asigurare pentru


somaj
Aceste persoane au obligatia de a plati lunar o contributie de 1% din venitul lunar declarat si
prevazut in contractul de asigurare pentru somaj.

Test de autoevaluare 5.2.

48
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte:

1. Angajatorii au obligaia de a reine i de a vira lunar contribuia individual a salariailor la


bugetul asigurrilor pentru omaj, n cot de:
a) 0,5% din salariul de baz lunar brut;
b) 1% din salariul de baz lunar brut;
c) 3% din salariul de baz lunar brut;
d) 4% din salariul de baz lunar brut.

2. Angajatorii au obligaia de a plti la bugetul asigurrilor pentru omaj o contribuie, calculat


la suma ctigurilor lunare brute acordate persoanelor asigurate asupra crora exist obligaia
de plat a contribuiei individuale, n cot de:
a) 0,5%; c) 3%;
b) 1%; d) 4%.

5.2.3. Indemnizaia de omaj


Principala prestatie reglementata de Legea asigurarilor pentru somaj este indemnizatia de
somaj.

Beneficiari
a) Somerii
In vederea stabilirii dreptului de indemnizatie de somaj, somerii trebuie sa se afle intr-una din
urmatoarele situatii:
- le-au incetat raporturile de munca din motive neimputabile lor;
- le-au incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
- le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au fost
incadrati in munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza incetarii
definitive a activitatii angajatorului;
- le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator, din motive
neimputabile lor;
- au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza,
din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social
de referinta, in vigoare;
- au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, ulterior, au
redobandit capacitatea de munca si nu au reusit sa se incadreze in munca;
- le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, in
perioada de suspendare a acestora, potrivit legii;
- reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este
posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii
definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora;

49
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
- le-a incetat activitatea desfasurata exclusiv in baza unui raport juridic, altul decat cel de
natura celor prezentate mai sus, in considerarea caruia s-a datorat, potrivit legii,
contrributia individuala de asigurari pentru somaj.

b) Persoane asimilate somerilor


Sunt asimilate somerilor persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
- sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o
perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit
pregatirii profesionale;
- sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de minimum
16 ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale.

Conditii de acordare
Pentru a beneficia de aceasta indemnizatie, somerii trebuie sa indeplinesca cumulativ anumite
conditii prevazute expres de lege:
a) sa aiba un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 luni anterioare datei de
inregistrare a cererii
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai
mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare
c) sa nu indeplinesca conditiile de pensionare
d) sa fie inregistrati la ANOFM in a carei raza teritoriala isi au domiciliul/resedinta daca au
avut ultimul loc de munca/au realizat venituri in acea localitate
Persoanele asimilate somerilor trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii:
a) sunt inregistrati la ANOFM in a carei raza teritoriala isi au domiciliul
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai
mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare;
c) nu indeplinesc conditiile de pensionare (orice fel de pensie)

Nu vor beneficia de indemnizatie de somaj:


- persoanele care, la data solicitarii dreptului, refuza un loc de munca potrivit pregatirii
sau nivelului studiilor sau refuza participarea la servicii pentru stimularea ocuparii si de
formare profesionala oferite de agentiile pentru ocuparea fortei de munca.
- absolventii care, la data solicitarii dreptului, urmeaza o forma de invatamant.
- absolventii licentiati ai facultatilor de medicina, medicina dentara si farmacie care, la
data solicitarii dreptului, au promovat concursul national de rezidentiat pe locuri sau pe
posturi, n conditiile legii.

Durata de acordare
a) Somerii
Pentru aceste persoane, indemnizatia se acorda diferentiat in functie de stagiul de cotizare:

50
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
- 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;
- 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;
- 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.
b) Persoanele asimilate somerilor
In toate cazurile, se acorda timp de 6 luni.

Cuantum
Indemnizatia reprezinta suma ce se acorda lunar, diferentiat in functie de stagiul de cotizare:
a) Someri
Cuantumul indemnizatiei de somaj este de:
75% din valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data stabilirii acestuia,
pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;
la suma de mai sus se adauga o suma calculata prin aplicarea asupra mediei salariului de
baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale
diferentiate in functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza:
- 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani;
- 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;
- 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 10 ani;
- 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puti n 20 de ani.

b) Persoanele asimilate somerilor


Pentru aceste persoane, indemnizatia fixa este de 50% din valoarea indicatorului social de
referinta in vigoare la data stabilirii acestuia.

Momentul nasterii dreptului la indemnizatia de somaj


Dreptul la indemnizatia de somaj devine exigibil la momente diferite in functie de situatia
beneficiarului. Astfel, dreptul la indemnizatia de somaj se naste la data :
a. incetarii raporturilor de munca;
b. incetarii raporturilor de serviciu;
c. incetarii mandatului pentru care au fost numite sau alese;
d. expirarii duratei sau desfacerii contractului militarilor angajati pe baza de
contract;
e. incetarii calitatii de membru cooperator;
f. incetarii contractului de asigurare pentru somaj;
g. incetarii motivului pentru care au fost pensionate;
h. incetarii motivului pentru care au fost suspendate raporturile de munca sau de
serviciu;
i. ramanerii definitive a hotararii judecatoresti;
j. incetarii activitatii desfasurate exclusiv in baza unui raport juridic, altul decat cel
de natura celor prezentate mai sus, in considerarea caruia s-a datorat, potrivit
legii, contrributia individuala de asigurari pentru somaj;
k. expirarii perioadei de 60 de zile in care absolventii institutiilor de invatamant in
varsta de minimum 16 ani nu au resusit sa se incadreze in munca potrivit
pregatirii profesionale;

51
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
l. absolvirii, pentru cazurile absolventilor scolilor speciale pentru persoane cu
handicap care nu au reusit sa se incadreze in munca.

Plata
Indemnizatia de somaj se plateste la cererea persoanei indreptatite, de la mome ntul nasterii
dreptului.
Cu toate acestea, indemnizatia de somaj se acorda de la momentul la care s-a nascut acest
drept, numai in masura in care cererea este inregistrata la agentia pentru ocuparea fortei de
munca, in termen de 10 de zile de la aceasta data.
Daca cererea este inregistrata dupa expirarea termenului de 10 de zile, dar nu mai tarziu de 12
luni de la data la care s-a nascut dreptul, indemnizatia de somaj se acorda incepand cu data
inregistrarii cererii. Acest termen de 12 luni este unul de de cadere.
Indemnizatia de somaj se plateste titularului ori mandatarului acestuia stabilit prin procura
speciala.
Cererile pentru acordarea indemnizatiei de somaj, precum si toate actele procedurale in
legatura cu stabilirea acestui drept sunt scutite de orice fel de taxa de timbru.

Obligatii ale beneficiarilor indemnizatiei de somaj


- sa se prezinte lunar in baza programarii sau ori de cate ori sunt solicitati la ANOFM la
care sunt inregistrati pentru a primi sprijin in vederea incadrarii in munca
- sa comunice in termen de 3 zile agentiei la care sunt inregistrati orice modificare a
conditiilor care au dus la acordarea drepturilor
- sa participe la serviciul pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala la
agentia la care sunt inregistrati
- sa caute activ un loc de munca
- sa instiinteze in scris agentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt
inregistrate aparitia starii de incapacitate temporara de munca si datele de
identificare, respectiv numele medicului prescriptor si unitatea in care functioneaza
acesta, in termen de 24 de ore de la data acordarii concediului medical

Obligatii ale angajatorilor care au incadrat in munca beneficiari ai indemnizatiei de


somaj
- sa comunice AOFM in a carei raza teritoriala isi au domiciliul/sediul toate locurile
vacante de munca in termen de 5 zile de la momentul vacantarii lor
- sa comunice AOFM ocuparea locurilor de munca vacante ce au fost comunicate
acesteia, in termen de 1 zi de la ocuparea locurior de munca respective
- daca incadreaza in munca persoane dintre cele ce primesc indemnizatii de somaj, sa
anunte in termen de 3 zile ANOFM la care acestea sunt inregistrate

Test de autoevaluare 5.3.

52
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte:

1. Pentru a beneficia de indemnizaie de omaj, omerii trebuie s ndeplineasc anumite


condiii printre care:
a) s aib un stagiu de cotizare de minim 12 luni n ultimele 24 luni premergto are datei
nregistrrii cererii;
b) s nu realizeze venituri sau s realizeze venituri mai mici dect valoarea indicatorului social
de referin n vigoare.

2. omerii cu un stagiu de cotizare de 9 ani beneficiaz de indemnizaie de omaj pe o perioad


de :
a) 3 luni; c) 9 luni;
b) 6 luni; d) 12 luni.

3. Cuantumul lunar al indemnizaiei de omaj pentru persoanele asimilate omerilor este de:
a) 50% din salariul de baz minim brut pe ar;
b) 75% din salariul mediu brut pe economie;
c) 50% din valoarea indicatorului social de referin n vigoare la data stabilirii acestuia;
d) 75% din valoarea indicatorului social de referin n vigoare la data stabilirii acestuia.

5.3. Bibliografie pentru Unitatea 5

1. Al. Athanasiu, Dreptul securitii sociale, Edit. Actami, 1995;


2. Cl. Moarc Costea, Dreptul securitii sociale. Colecia curs universitar. Ed. CH Beck, 2013;
3. Al. iclea, L. Georgescu, Dreptul securitii sociale. Curs universitar. Ediia a VII -a, Ed.
Universul Juridic, 2016.

53
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

Unitatea de nvare VI
MSURI PENTRU PREVENIREA OMAJULUI I STIMULAREA OCUPRII

Cuprins:

Obiectivele unitii de nvare nr. 6


6.1. Msuri pentru prevenirea omajului
6.1.1. Sprijinirea angajatorilor pentru realizarea programelor de formare profesional
6.1.2. Servicii de preconcediere
6.2. Msuri pentru stimularea ocuprii forei de munc
6.2.1. Msuri destinate persoanelor aflate n cutarea unui loc de munc
6.2.2. Msuri destinate angajatorilor
6.3. Bibliografie pentru Unitatea 6

Obiectivele unitii de nvare 6

Dup studiul acestei uniti de nvare vei reui s:


cunoatei msurile prevzute de lege pentru prevenirea omajului ;
cunoatei msurile prevzute de lege att n provina persoanelor aflate
n cutarea unui loc de munc ct i n privina angajatorilor pentru
stimularea ocuprii forei de munc.

6.1. Msuri pentru prevenirea omajului

6.1.1. Sprijinirea angajatorilor pentru realizarea programelor de formare profesional

In scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de munca prin cresterea si divers ificarea
competentelor profesionale ale persoanelor incadrate in munca, angajatorilor care organizeaza,
in baza planului anual de formare profesionala, programe de formare profesionala pentru
proprii angajati, derulate de furnizori de servicii de pregatire profesionala, autorizati in conditiile
legii, se acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma reprezentand 50% din cheltuielile
cu serviciile de formare profesionala organizate pentru un numar de cel mult 20% din personalul
angajat.

54
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor
participante la programul de pregatire profesionala, pentru care s-a acordat aceasta suma, cel
putin un an de la data acordarii sumei.
Angajatorii care inceteaza raporturile de munca sau de serviciu ale acestor persoane anterior
termenului de un an sunt obligati sa restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de
munca subventia acordata pentru fiecare persoana, plus dobanda de referinta a Bancii Nationale
a Romaniei, in vigoare la data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu, daca incetarea
acestora a avut loc prin acordul partilor, ca urmare a constatarii nulitatii contractului de munca,
a reintegrarii prin horarare judecatoreasca a persoanei care ocupase anterior poastul ocupat de
salariat sau pe motiv de reoeganizare, si nu mai pot beneficia de o astfel de subventie o
perioada de 2 ani de la data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu ale persoanelor
respective

6.1.2. Servicii de preconcediere

In cazul concedierilor colective, angajatorii au obligatia sa instiinteze agentiile pentru ocuparea


fortei de munca in vederea adoptarii unor masuri pentru combaterea somajului si prevenirea
efectelor sociale nefavorabile ale acestor concedieri.
In perioada preavizului angajatii vor participa la serviciile de preconcediere realizate de agentiile
pentru ocuparea fortei de munca ori de alti furnizori de servicii de ocupare din sectorului public
sau privat, acreditati, selectati de catre acestea, in conditiile le gii.
In vederea realizarii serviciilor de preconcediere, angajatorii sunt obligati sa instiinteze agentiile
pentru ocuparea fortei de munca cu cel putin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii
deciziilor de concediere.
Persoanele amenintate de riscul de a deveni someri, in special in urma unor concedieri colective
beneficiaza de servicii de preconcediere, care presupun, in principal, urmatoarele activitati:
- informarea privind prevederile legale referitoare la protectia somerilor si acordarea
serviciilor de ocupare si de formare profesionala;
- plasarea pe locurile de munca vacante existente pe plan local si instruirea in
modalitati de cautare a unui loc de munca;
- reorientarea profesionala in cadrul unitatii sau prin cursuri de formare de scurta
durata;
- sondarea opiniei salariatilor si consilierea acestora cu privire la masurile de
combatere a somajului.

6.2. Msuri pentru stimularea ocuprii

Masurile pentru stimularea ocuparii fortei de munca se adreseaza atat persoanelor in cautarea
unui loc de munca, cat si angajatorilor si sunt realizate prin servicii specializate, furnizate de
agentiile pentru ocuparea fortei de munca ori de alti furnizori de servicii din sectorul public sau
privat.

55
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
6.2.1. Msuri destinate persoanelor aflate n cutarea unui loc de munc
Masurile care vizeaza persoanele aflate in cautarea unui loc de munca sunt destinate cresterii
sanselor de ocupare a acestor persoane.
Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca se realizeaza de
catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, in principal, prin:
a) informarea si consilierea profesionala - se realizeaza prin furnizarea de informatii privind piata
muncii si evolutia ocupatiilor, profilarea si incadrarea in nivelul de ocupabilitate: usor ocupabil,
mediu ocupabil, greu ocupabil si foarte greu ocupabil , dezvoltarea abilitatii si increderii in sine a
persoanelor in cautarea unui loc de munca, in vederea luarii de catre acestea a deciziei privind
propria cariera, instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de munca, indrumarea pe
parcursul procesului de integrare socioprofesionala la noul loc de munca.
Informarea si consilierea profesionala se realizeaza de agentiile pentru ocuparea fortei de
munca, precum si furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditati, in conditiile legii.

b) medierea muncii - reprezinta activitatea prin care se realizeaza punerea in legatura a


angajatorilor cu persoanele in cautarea unui loc de munca, in vederea stabilirii de raporturi de
munca sau de serviciu.
Agentiile pentru ocuparea fortei de munca au obligatia de a identifica locurile de munca vacante
la angajatori si a le face cunoscute persoanelor in cautarea unui loc de munca.
Serviciile de mediere pentru persoanele in cautarea unui loc de munca se acorda gratuit de catre
agentiile pentru ocuparea fortei de munca si constau in: informatii privind locurile de munca
vacante si conditiile de ocupare a acestora prin publicarea, afisarea, organizarea de burse ale
locurilor de munca; mediere electronica avand ca scop punerea automata in corespondenta a
cererilor si ofertelor de locuri de munca prin intermediul tehnicii de calcul; preselectia
candidatilor corespunzator cerintelor locurilor de munca oferite si in concordanta cu pregatirea,
aptitudinile, experienta si cu interesele acestora.
In vederea realizarii masurilor pentru stimularea ocuparii fortei de munca, agentiile pentru
ocuparea fortei de munca au obligatia de a intocmi, pentru fiecare persoana in cautarea unui loc
de munca, planul individual de mediere.
Pentru somerii care beneficiaza de indemnizatii de somaj, in conditiile prevazute de prezenta
lege, participarea la serviciile de mediere, la solicitarea agentiilor pentru ocuparea fortei de
munca la care sunt inregistrati, este obligatorie.

c) formarea profesionala - persoanele aflate in cautarea unui loc de munca pot participa la
programe de formare profesionala care sa le asigure cresterea si diversificarea competentelor
profesionale in scopul asigurarii mobilitatii si reintegrarii pe piata muncii .
Programele de formare profesionala asigura, conform legii, initierea, calificarea, recalificarea,
perfectionarea si specializarea persoanelor in cautarea unui loc de munca. Formarea
profesionala se face tinandu-se seama de cerintele de moment si de perspectiva ale pietei
muncii si in concordanta cu optiunile si aptitudinile individuale ale persoanelor respective, prin
cursuri, stagii de practica si specializare, precum si alte forme, in conditiile legii.
Accesul la programele de formare profesionala se face in urma activitatii de informare si
consiliere profesionala sau de mediere.

56
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Activitatea de formare profesionala a persoanelor in cautarea unui loc de munca se desfasoara
pe baza planului national de formare profesionala elaborat anual de catre Agentia Nationala
pentru Ocuparea Fortei de Munca.

d) consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea
unei afaceri - se acorda, la cerere, persoanelor in cautarea unui loc de munca, sub forma de
servicii juridice, de marketing, financiare, metode si tehnici eficiente de management si alte
servicii de consultanta.

e) completarea veniturilor salariale ale angajatilor


Persoanele carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatia de somaj potrivit legii si care se angajeaza
pentru program normal de lucru, conform prevederilor legale in vigoare, si, ca urmare a
angajarii, le inceteaza plata indemnizatiei de somaj beneficiaza, din momentul angajarii pana la
sfarsitul perioadei pentru care erau indreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj, de o suma
lunara, acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, reprezentand 30% din cuantumul
indemnizatiei de somaj si, dupa caz, reactualizata conform legii. In schimb, nu beneficiaza de
aceasta indemnizatie persoanele care se incadreaza la angajatori cu care au fost in raporturi de
munca sau de serviciu in ultimii 2 ani, precum si persoanele pentru care plata indemnizatiei de
somaj a fost suspendata, iar ulterior, ca urmare a schimbarii duratei contractului individual de
munca, plata indemnizatiei de somaj inceteaza.
Absolventii institutiilor de invatamant si absolventii scolilor speciale, in varsta de minimum 16
ani, inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca, in situatia in care se angajeaza cu
norma intreaga, pentru o perioada mai mare de 12 luni, beneficiaza, din bugetul asigurarilor
pentru somaj, de o prima de incadrare egala cu valoarea indicatorului social de referinta in
vigoare la data incadrarii.
Absolventii carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatie de somaj si se angajeaza in perioada de
acordare a indemnizatiei, beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru somaj, de o suma egala cu
indemnizatia de somaj la care ar fi avut dreptul, in conditiile legii, pana la expirarea perioadei de
acordare a acesteia, daca nu s-ar fi angajat. Acest drept se acorda absolventilor care isi mentin
raporturile de munca sau de serviciu pentru o perioada de cel putin 12 luni de la data angajarii.
Valoarea indicatorului social de referinta, avuta in vedere la calculul indemnizatiei de somaj la
care absolventii ar fi avut dreptul daca nu s-ar fi angajat, este valoarea indicatorului social de
referinta in vigoare la data angajarii.
Nu beneficiaza, insa, de aceste prevederi:
- absolventii care la data absolvirii studiilor aveau raporturi de munca sau de
serviciu;
- absolventii care se incadreaza la angajatori cu care au fost in raporturi de munca
sau de serviciu in ultimii 2 ani;
- absolventii care la data solicitarii dreptului urmeaza o forma de invatamant;
- absolventii institutiilor de invatamant fata de care angajatorii au obligatia,
potrivit legii, de a-i incadra in munca;
- absolventii pentru care plata indemnizatiei de somaj a fost suspendata ca
urmare a incheierii unui contract de munca pe o durata de cel mult 12 luni, iar
ulterior, ca urmare a schimbarii duratei contractului individual de munca pentru
o durata mai mare de 12 luni, plata indemnizatiei de somaj inceteaza.

57
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
f) stimularea mobilitatii fortei de munca
Persoanele inregistrate ca someri la agentiile de ocupare a fortei de munca si care se incadreaza
in munca, potrivit legii, intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 15 km de localitatea in
care isi au domiciliul sau resedinta, pot beneficia de o prima de incadrare neimpozabila.
Cuantumul acestei prime la 0,5 lei/km, dar numai mult de 55 lei/zi, proportional cu numarul de
zile in care persoanele in cauza desfasoara efectiv activitatea la angajatorul la care se realzeaza
incadrarea in munca. Prima de incadrare se acorda pe o perioada de 12 luni.
Persoanele nregistrate ca someri la agentiile pentru ocuparea fortei de munca care se
ncadreaza n munca, potrivit legii, ntr-o alta localitate situata la o distanta mai mare de 50 km
fata de localitatea n care si au domiciliul sau resedinta si, ca urmare a acestui fapt, si schimba
domiciliul ori si stabilesc resedinta n localitatea respectiva sau n localitatile nvecinate acesteia
pot beneficia de o prima de instalare, neimpozabila, destinata stimularii ncadrarii n munca,
asigurarii cheltuielilor pentru locuire n noul domiciliu sau noua resedinta, si/sau pentru
rentregirea familiei, dupa caz. Aceasta prima de instalare se acorda n cuantum diferentiat,
astfel:
a) 12.500 lei pentru persoanele nregistrate ca someri la agentiile pentru ocuparea fortei de
munca si care se ncadreaza n munca, potrivit legii, ntr-o alta localitate si, ca urmare a acestui
fapt, si schimba domiciliul sau si stabilesc resedinta;
b) 15.500 lei pentru persoanele prevazute la lit. a), care si schimba domiciliul sau si stabilesc
resedinta, n situatia n care sunt nsotite de membrii familiei n sensul Codul ui civil, cu iar n
cazul familiei monoparentale, n situatia n care sunt nsotite de copilul sau copiii aflati n
ntretinere.
n cazul n care ambii soti ndeplinesc conditiile de acordare a primei de instalare, unul va primi
suma prevazuta mi sus, iar celalalt va primi o prima de instalare n cuantum de 3.500 lei.
Prima de ncadrare si prima de instalare sunt denumite prime de mobilitate si nu se cumuleaza.
Beneficiaza de primele de mobilitate persoanele care se ncadreaza n munca, cu norma
ntreaga, pentru o perioada de cel putin 12 luni.

6.2.2. Msuri destinate Angajatorilor


n vederea stimulrii ocuprii, legea prevede i msuri care ii vizeaza pe angajatori, respectiv
stimularea acestora pentru incadrarea in munca a somerilor si crearea de noi locuri de munca
Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor se realizeaza prin:
a) subventionarea locurilor de munca.
Exemple:
A. Din bugetul asigurarilor pentru somaj si din alte surse alocate conform prevederilor legale se
pot subventiona cheltuielile cu forta de munca efectuate n cadrul realizarii unor programe care
au ca scop ocuparea temporara a fortei de munca din rndul somerilor, pentru executarea de
lucrari si activitati de interes pentru comunitatile locale.
Pot fi subventionate astfel, n principal, urmatoarele categorii de servicii:
a) servicii publice de refacere si ntretinere a infrastructurii, de ecologizare si de realizare a
unor lucrari edilitare, organizate de autoritatile publice locale, de firme private sau organizatii
neguvernamentale, cu avizul administratiei publice locale;

58
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
b) servicii sociale care cuprind activitati de ngrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor,
persoanelor vrstnice, persoanelor cu handicap, organizate de autoritatile publice locale,
organizatii neguvernamentale si alte organisme, n conditiile legii.
Subventiile mentionate se acorda, la solicitarea autoritatilor publice locale, angajatorilor carora
li s-au atribuit contracte cu respectarea reglementarilor n vigoare privind achizitiile publice, pe o
perioada de cel mult 12 luni pentru fiecare persoana ncadrata, din rndul somerilor, cu contract
individual de munca pe perioada determinata de cel mult 12 luni.

B. Angajatorii care ncadreaz n munc pe durat nedeterminat absolveni ai unor instituii de


nvmnt primesc lunar, pe o perioad de 12 luni, pentru fiecare absolvent incadrat, o suma in
cuantum de 900 lei.
Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi din randul
persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, suma prevazuta mai sus pe o
perioada de 18 luni.
Nu beneficiaza de aceste prevederi angajatorii care au obligatia, potrivit legii, de a incadra in
munca absolventi ai institutiilor de invatamant; angajatorii care n ultimii 2 ani au fost n
raporturi de munca cu absolventii institutiilor de nvatamnt; angajatorii la care calitatea de
administrator/asociat este detinuta de una sau mai multe persoane fizice sau juridice care au
calitatea de administrator/asociat la alti angajatori care au beneficiat de cel putin una dintre
aceste facilitati, pentru persoanele n situatia carora raporturile de munca cu angajatorul care a
beneficiat de facilitati au ncetat prin demisie, conform prevederilor legale, n ultimii 2 ani;
angajatorii care la data solicitarii acordarii masurii de stimulare a ocuparii fortei de munca se afla
n situatia de insolventa, n procedura de executare silita, reorganizare judiciara, faliment ,
dizolvare, lichidare ori administrare speciala, care au activitatile suspendate sau restrictii asupra
acestora.
Masurile de stimulare prevazute mai sus nu se acorda pe perioadele in care raporturile de
munca sau de serviciu sunt suspendate.
Prin absolvent al unei institutii de invatamant se intelege persoana care a obtinut o diploma sau
un certificat de studii, in conditiile legii, in una dintre institutiile de invatamant gimnazial,
profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat
in conditiile legii.
Angajatorii care incadreaza absolventi in conditiile mentionate mai sus sunt obligati sa mentina
raporturile de munca sau de serviciu ale acestora cel putin 18 luni de la data incheierii.
Angajatorii care inceteaza raporturile de munca sau de serviciu ale absolventilor anterior acestui
termen sunt obligati sa restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca
sumele incasate pentru fiecare absolvent plus dobanda de referinta a Bancii Nationale a
Romaniei in vigoare la data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu, daca incetarea
acestora a avut loc din anumite motive pevzute de lege.
Angajatorii care, dupa indeplinirea obligatiei de a mentine raporturile de munca sau de serviciu
ale absolventilor cel putin 18 luni de la data incheierii, mentin raporturile de munca sau de
serviciu cu absolventii respectivi primesc, pentru fiecare an de continuare a raporturilor de
munca sau de serviciu, un ajutor financiar egal cu suma aferenta contributiilor sociale datorate
de angajatori pentru aceste persoane si virate, conform legii. Acest ajutor financiar poate fi
acordat pe o perioada de cel mult 2 ani.

b) acordarea de credite in conditii avantajoase in vederea crearii de noi locuri de munca

59
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Creditele se acorda in baza unor proiecte de fezabilitate, proportional cu numarul de locuri de
munca ce vor fi create, pentru o perioada de cel mult 3 ani, pentru investitii, inclusiv perioada de
gratie de maximum 6 luni si, respectiv, un an pentru asigurarea productiei, cu o dobanda de 50%
din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.
Beneficiaza de credite, in conditiile legii, cu aceeasi dobanda si persoanele in varsta de pana la
30 de ani, care au statut de student pentru prima data si urme aza studiile la cursuri de zi la o
institutie de invatamant superior de stat sau particular, autorizata sau acreditata, in conditiile
legii. Aceste credite se acorda studentilor care infiinteaza sau dezvolta, individual sau impreuna
cu alti studenti care indeplinesc conditiile prevazute de lege, intreprinderi mici si mijlocii, unitati
cooperatiste, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale sau care desfasoara o activitate
economica in calitate de persoana fizica autorizata.
Beneficiarii de credite acordate in conditiile de mai sus trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- sa aiba cel mult 249 de angajati si/sau membri cooperatori cu raporturi de
munca sau de serviciu;
- activitatea de baza sa se realizeze in productie, servicii sau in turism;
- pe cel putin 60% din numarul locurilor de munca nou-create prin infiintarea sau
dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii ori de unitati cooperatiste sa fie
incadrat personal provenind din randul somerilor inregistrati la agentiile pentru
ocuparea fortei de munca;
- personalul incadrat sa fie mentinut in activitate cel putin 3 ani;
- locurile de munca avute in vedere la acordarea de credite sa nu fie locurile de
munca vacante, rezultate in urma incetarii raporturilor de munca a unor angajati
in ultimele 12 luni premergatoare incheierii contractului de creditare.
Pentru crearea de noi locuri de munca pentru someri, se pot acorda, din bugetul asigurarilor
pentru somaj, de la capitolul "Imprumuturi", fonduri nerambursabile. Fondurile nerambursabile
se acorda in baza unor proiecte de fezabilitate, proportional cu numarul de locuri de munca ce
vor fi create.
Fondurile nerambursabile se acorda pentru infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici si
mijlocii, unitati cooperatiste, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, precum si activitati
desfasurate de persoane fizice autorizate, care isi desfasoara activitatea in localitati confruntate
cu fenomene de saracie si excluziune sociala din cauza nivelului ridicat al somajului.
Localitatile in care se vor acorda fondurile, precum si sumele ce vor fi alocate fiecarei localitati
se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in limitele stabilite prin legea bugetului asigurarilor
sociale de stat.
Fondurile nerambirsabile se acorda intreprinderilor mici si mijlocii si unitatilor cooperatiste cu
conditia ca pe toate locurile de munca nou-create sa incadreze in munca pe perioada
nedeterminata someri pe care sa ii mentina in activitate cel putin 4 ani, intreprinderilor
individuale si intreprinderilor familiale infiintate de someri, precum si somerilor care au
dobandit calitatea de persoane fizice autorizate sa desfasoare, in mod independent, o activitate
economica.

c) acordarea unor facilitati

60
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Angajatorii care incadreaza in munca persoane din randul somerilor, pe care le mentin in
activitate pe o perioada de cel putin 6 luni de la data angajarii, beneficiaza de reducerea sumei
reprezentand contributia datorata de angajator la bugetul asigurarilor pentru somaj.

Intrebri:

1. Care sunt msurile prevzute de lege pentru prevenirea omajului?


2. Care sunt msurile prevzute de lege att n provina persoanelor aflate n cutarea unui loc
de munc ct i n privina angajatorilor pentru stimularea ocuprii forei de munc?

6.3. Bibliografie pentru Unitatea 6

1. Al. Athanasiu, Dreptul securitii sociale, Edit. Actami, 1995;


2. Cl. Moarc Costea, Dreptul securitii sociale. Colecia curs universitar. Ed. CH Beck, 2013;
3. Al. iclea, L. Georgescu, Dreptul securitii sociale. Curs universitar. Ediia a VII-a, Ed.
Universul Juridic, 2016.

61
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

Unitatea de nvare VII


PRESTATIILE PENTRU SUSTINEREA FAMILIEI
IN VEDEREA CRESTERII COPILULUI

Cuprins:

Obiectivele unitii de nvare nr. 7


7.1. Prestaiile pentru susinerea familiei n vederea creterii copilului
7.1.1. Categorii de prestaii
7.1.2. Natura prestaiilor
7.1.3. Beneficiari
7.1.4. Condiii de acordare
7.1.5. Interdicii la concediere
7.2. Bibliografie pentru Unitatea 7

Obiectivele unitii de nvare 7

Dup studiul acestei uniti de nvare vei reui s:


cunoatei categoriile de prestaii ce se acord familiei n vederea creterii
copilului i categoriile de beneficiari;
nelegei care sunt condiiile de acordare a acestor prestaii ;
cunoatei nterdiciile la concediere prevzute de OUG 111/2010.

7.1. Prestaiile pentru susinerea familiei n vederea creterii copilului

7.1.1. Categorii de prestaii


Prestaiile pentru susinerea familiei in vederea cresterii copilului sunt reglementate n prezent
de OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, cu
modificarile si completarile ulterioare
OUG 111/2010 reglementeaza doua tipuri de prestatii:
1) Concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani/ 3 ani in cazul copiilor cu
hadicap, pe parcursul careia beneficiarul va primi si o indemnizatie lunara in cuantum de 85%
din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nasterii
copilului (cel putin 85% din salariul minim brut pe tara garantat in plata).

62
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Nivelul indemnizaiei lunare se majoreaz cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe ar
garantat n plat pentru fiecare copil nscut dintr-o sarcin gemelar, de triplei sau multiplei,
ncepnd cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de natere.

2) Stimulentul de insertie acordat pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani/ 3 ani in
cazul copiilor cu hadicap. Acest stimulent este, in prezent, in cuantum lunar de 50% din
cuantumul minim al indemnizatiei - 85% din salariul minim brut pe tara garantat in plata.
Indemnizatia si stimulentul se acorda diferit si nu se pot cumula. Astfel:
- indemnizatia de acorda atunci cand beneficiarul isi ia concediu si nu mai obtine venit
- stimulentul se acorda atunci cand in perioada in care este indreptatit sa beneficeze
de concediu pentru cresterea copilului, beneficiarul obtine venituri supuse
impozitului pe venit
n cazul persoanelor care beneficiaz de indemnizaia lunar i solicit dreptul la stimulent de
inserie, plata acestei indemnizaii se suspend
Pentru persoanele care obin venituri supuse impozitului pe venit cu cel puin 60 de zile nainte
de mplinirea de ctre copil a vrstei de 2 ani, respectiv 3 ani, n cazul copilului cu handicap,
acordarea stimulentului de inserie se prelungete astfel:
a) pn la mplinirea de ctre copil a vrstei de 3 ani;
b) pn la mplinirea de ctre copil a vrstei de 4 ani, n cazul copilului cu handicap.

Concediul i indemnizaia lunar, precum i stimulentul de inserie se cuvin pentru fiecare dintre
nateri.
Durata de acordare a concediului se prelungete corespunztor n cazul suprapunerii a dou sau
mai multor situaii de natur a genera acest drept. Totusi, in aceste cazuri se acord o singur
indemnizaie, n cuantumul prevzut de OUG 111/2010. Pe perioada suprapunerii acestor
situaii, cuantumul indemnizaiei lunare se majoreaz cu 85% din cuantumul salariului minim
brut pe ar garantat n plat, pentru fiecare dintre copii, ncepnd cu cel de -al doilea.
In cazul in care o persoana realizeaza concomitent venituri supuse impozitului din mai multe
surse, se vor lua in calcul toate veniturile lunare incasate de aceasta.

Test de autoevaluare 7.1.

ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte:

1. Stimulentul pentru creterea copilului n vrst de pn la 2 ani se acord:


a) atunci cnd solicitantul i ia concediu i nu mai obine venit;
b) atunci cnd solicitantul nu i ia concediu, desfoar activiti i obine venituri supuse
impozitului pe venit;
c) pe toat perioada pn la mplinirea de ctre copil a vrstei de 2 ani, indiferent dac
solicitantul obine sau nu obine venituri.

63
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

2. Indemnizaia pentru creterea copilului n vrst de pn la 2 ani se acord:


a) pentru primii 3 copii ai persoanei care are dreptul la aceste prestatii ;
b) pentru primii 4 copii ai persoanei care are dreptul la aceste prestatii;
c) pentru toi copiii persoanei care are dreptul la aceste prestatii.

7.1.2. Natura prestaiilor

Aceasta categorie de prestatii sunt prestatii de asistenta sociala, avand la baza princi piul ingrijirii
copilului. Astfel, aceste prestatii nu se acorda dintr-un fond constituit din contributii ale
beneficiarilor, spre deosebire de sistemul de pensii sau cel al asigurarilor sociale de sanatate.
Prin urmare, stimulentul si indemnizatia se platesc din bugetul de stat prin bugetul Ministerului
Muncii.

7.1.3. Beneficiari
Beneficiaza de aceste prestatii, optional, oricare dintre parintii firesti ai copilului.
Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care a adoptat copilul, carei a i s-a
incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in
regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist, precum si persoana care a fost
numita tutore.

7.1.4. Condiii de acordare


Ambele prestatii se acorda cu conditia ca in ultimii 2 ani anteriori datei nasterii copilului,
solictantul sa fi realizat timp de 12 luni venituri din salarii si asimilate salariilor, venituri din
activitati independente, venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, supuse
impozitului pe venit, asa cum sunt definite de Codul fiscal. In cele 12 luni intra si perioadele
asimilate pe care legea le prevede expres (situatiile in care se beneficiaza de indemnizatie de
somaj, pensie de invaliditate, etc.)
Cererea pentru acordarea concediului fara indemnizatie, se depune la angajator.
In situaia n care ambele persoane din familia respectiv ndeplinesc condiiile de acordare a
dreptului la concediul pentru creterea copilului, acesta se acord pe baz netransferabil, dup
cum urmeaz:
a) cel puin o lun din perioada total a concediului de cretere a copilului este alocat
uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;
b) n situaia n care persoana prevzut la lit. a) nu solicit dreptul la concediul care i
revine, cellalt printe nu poate beneficia de dreptul la concediu n locul acesteia. n
aceasta situaie, persoana care a solicitat iniial concediul i indemnizaia pentru
creterea copilului poate opta pentru concediu fr plat sau, dup caz, pentru
realizarea de venituri supuse impozitului.
Indemnizatia sau stimulentul se acorda daca solicitantul indeplineste cumulativ conditiile:
a) este cetatean roman, cetatean strain sau apatrid;

64
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
b) are, conform legii, domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei;
c) locuieste impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si se ocupa de
cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.
Cererile privind acordarea acestor prestatii si documente din care rezulta indeplinirea conditiilor
de acordare se depun la primaria comunei, orasului, municipiului, respectiv sectoarelor
municipiului Bucuresti, pe raza careia/caruia solicitantul isi are domiciliul sau resedinta.
Perioada in care o persoana beneficiaza de concediu fara plata indemnizatiei pentru cresterea
copilului constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii drepturilor
prevazute de legea pensiilor, legea asigurarilor pentru somaj si ordonanta privind concediile si
indemnizatiile de asigurari de sanatate.

Test de autoevaluare 7.2.

ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte:

1. Beneficiaz de concediu i indemnizaie pentru creterea copilului n vrst de pn la 2 ani:


a) numai mama copilului;
b) numai tatl copilului;
c) optional, oricare dintre parintii copilului.

2. Indemnizaia pentru creterea copilului n vrst de pn la 2 ani se acord cu conditia ca in


ultimul an anterior datei nasterii copilului, solictantul sa fi realizat venituri profesionale supuse
impozitului pe venit:
a) timp de 12 luni;
b) timp de 6 luni;
c) timp de 1 lun.

3. Indemnizaia i stimulentul pentru creterea copilului n vrst de pn la 2 ani se pltesc:


a) din bugetul local;
b) din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii;
c) din bugetul pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate.

7.1.5. Interdicii la concediere


Potrivit OUG 111/2010, este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca
sau de serviciu in cazul:
a) salariatei/salariatului care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana
la 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap;

65
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
b) salariatei/salariatului care se afla in plata stimulentului de insertie.
Interdictia se extinde, o singura data, cu 6 luni dupa revenirea definitiva a salariatei/salariatului
in unitate.
Aceste prevederi nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a
reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.

7.2. Bibliografie pentru Unitatea 7

1. Al. Athanasiu, Dreptul securitii sociale, Edit. Actami, 1995;


2. Cl. Moarc Costea, Dreptul securitii sociale. Colecia curs universitar. Ed. CH Beck, 2013;
3. Al. iclea, L. Georgescu, Dreptul securitii sociale. Curs universitar. Ediia a VII-a, Ed.
Universul Juridic, 2016;
4. M. ichindelean, Legislaia asistenei sociale, Ed. Universul Juridic, 2016.

66
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

Unitatea de nvare VIII


VENITUL MINIM GARANTAT

Cuprins:

Obiectivele unitii de nvare nr. 8


8.1. Ajutorul social
8.1.1. Beneficiari
8.1.2. Condiii de acordare
8.1.3. Cuantum
8.1.4. Acordarea i plata ajutorului social
8.1.5. Obligaii ale beneficiarilor
8.2. Ajutoarele de urgen
8.2.1. Beneficiari i condiii de acordare
8.2.2. Cuantum
8.3. Bibliografie pentru Unitatea 8

Obiectivele unitii de nvare 8

Dup studiul acestei uniti de nvare vei reui s:


cunoatei noiunea de venit minim garantat;
nelegei ce este ajutorul social, care sunt categoriile de beneficiari ai
ajutorului social i care sunt condiiile de acordare i cuantumul acestuia,
precum i s cunoatei care sunt obligaiile beneficiarilor;
cunoatei ce sunt ajutoarele de urgen care sunt beneficiarii acestora,
condiiile de acordare i cuantumul acestor prestaii.

8.1. Ajutorul social

8.1.1. Beneficiari

Potrivit Legii nr. 416/2001, au dreptul la un venit minim garantat, ca forma de asistenta
sociala, familiile si persoanele singure, cetateni romani, precum si cetateni ai altor state sau

67
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
apatrizi, care au resedinta sau, dupa caz, domiciliul in Romnia, care se afla intr-una din
urmatoarele situatii:
- persoanele singure
Prin termenul persoana singura se intelege persoana care a implinit vrsta de 18 ani, locuieste
singura si nu se mai afla in intretinerea parintilor.
- familia
In intelesul legii, notiunea de familie desemneaza:
a) sotul si sotia sau sotul, sotia si copiii lor necasatoriti, aflati in intretinerea acestora, care
locuiesc si gospodaresc impreuna.
b) persoana care locuieste si gospodareste impreuna cu copiii aflati in intretinerea sa si se
afla in una dintre urmatoarele situatii : este necasatorita; vaduva; divortata; al carei
sot/sotie este declarat/declarata disparut/ disparuta prin hotarre judecatoreasca; nu a
implinit vrsta de 18 ani si se afla in una dintre situatiile de mai sus.
c) fratii fara copii, care gospodaresc impreuna si care nu au domiciliul sau resedinta
comuna cu parintii
d) barbatul si femeia necasatoriti, cu copiii lor si ai fiecaruia dintre ei, aflati in intretinerea
acestora, care locuiesc si gospodaresc impreuna
Prin termenul copil se intelege copilul provenit din casatoria sotilor, copilul unuia dintre soti,
copilul adoptat, precum si copilul dat in plasament familiei sau persoanei ori pentru care s-a
instituit tutela sau curatela, potrivit legii.
- sotii despartiti in fapt, daca ancheta sociala atesta situatia existenta si justifica acordarea
acestuia.
- persoanele fara domiciliu sau resedinta si fara locuinta, aflate in situatie de nevoie, pe
baza declaratiei pe propria raspundere ca nu au solicitat ajutorul social de la alte
primarii. Aceste persoane beneficiaza de ajutor social numai pe perioada in care se afla
in evidenta serviciilor publice de asistenta sociala din cadrul unitatilor administrativ-
teritoriale in care traiesc.

8.1.2. Condiii de acordare

Beneficiarii trebuie sa aiba venituri sub nivelul minim prevazut de lege.


Nivelul venitului minim garantat se indexeaza anual prin hotarre a Guvernului, in raport cu
evolutia preturilor de consum.
In prezent, nivelul lunar al venitului minim garantat se raporteaza la indicatorul social de
referinta si este de:
a. 0,283 ISR pentru persoana singura;
b. 0,510 ISR pentru familiile formate din 2 persoane;
c. 0,714 ISR pentru familiile formate din 3 persoane;
d. 0,884 ISR pentru familiile formate din 4 persoane;
e. 1,054 ISR pentru familiile formate din 5 persoane;
f. cte 0,073 ISR pentru fiecare alta persoana peste numarul de 5 persoane, care
face parte din familie.

68
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, dupa caz, al persoanei singure se iau n
considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat n luna anterioara depunerii
cererii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurari sociale de stat, asigurari de somaj,
indemnizatii, alocatii si ajutoare cu caracter permanent, indi ferent de bugetul din care se
suporta, obligatii legale de ntretinere si alte creante legale, cu exceptia alocatiei pentru
sustinerea familiei, a alocatiei de stat pentru copii, a bugetului personal complementar al
persoanelor cu handicap, a ajutoarelor de stat acordate producatorilor agricoli, a burselor
scolare, a sumelor acordate n baza Legii educatiei nationale, a stimulentului educational oferit
sub forma de tichet social pentru stimularea participarii n nvatamntul prescolar a copiilor
proveniti din familii defavorizate, a sprijinului financiar acordat elevilor n cadrul Programului
national de protectie sociala Bani de liceu, a sumelor acordate n baza Programului national
de protectie sociala Bursa profesionala, precum si veniturile obtinute din activitatile cu
caracter ocazional desfasurate de zilieri n conditiile legii.
De asemenea, se iau in considerare si bunurile pe care familia sau persoana singura le are in
proprietate, inchiriere, comodat sau alta forma de detinere, dupa regulile stablilite de Legea
416/2001 si normele metodologice de aplicare a acesteia.
Persoanele apte de munca, ce nu realizeaza venituri din salarii sau din alte activitati, se iau in
considerare la stabilirea numarului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit
pe familie numai daca fac dovada faptului ca sunt in evidenta agentiei teritoriale pentru
ocuparea fortei de munca, pentru incadrare in munca, si nu au refuzat un loc de munca ori
participarea la serviciile pentru stimularea ocuparii fortei de munca si de formare profesionala
oferite de aceste agentii.
Persoana apta de munca este persoana care: (i) are varsta cuprinsa intre 16 ani si varsta
standard de pensionare; (ii) nu urmeaza o forma de invatamant cursuri de zi prevazuta de lege;
(iii) are starea de sanatate si capacitatea fizica si psihica corespunzatoare, care o fac apta pentru
prestarea unei munci.

8.1.3. Cuantum

Prestatia reglementata este ajutorul social si consta in diferenta intre venitul minim lunar
garantat de lege si veniturile nete lunare ale beneficiarilor
Daca din calcul rezulta un ajutor social mai mic de 10 lei, se acorda 10 lei.
Legea incurajeaza incadrarea in munca stabilind ca familiile si persoanele singure cu venituri
nete lunare pna la nivelul venitului minim garantat beneficiaza de o majorare cu 15% a
cuantumului ajutorului social pe familie, in cazul in care cel putin un membru al familiei face
dovada ca lucreaza pe baza de contract individual de munca, are statut de functionar public sau
presteaza o activitate, realiznd venituri cu caracter salarial.

8.1.4. Acordarea i plata ajutorului social

Ajutorul social se acorda pe baza de cerere si declaratie pe propria raspundere, insotite de


actele doveditoare privind componenta familiei si veniturile membrilor acesteia.
Cererea si declaratia pe propria raspundere se semneaza si se inainteaza de catre reprezentantul
familiei. Reprezentantul familiei poate fi, dupa caz, unul dintre membrii familiei care are

69
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
capacitate deplina de exercitiu ori, in cazurile prevazute de lege, tutorele sau curatorul
persoanei indreptatite.
Titularul ajutorului social este reprezentantul familiei, iar beneficiarul ajutorului social este
familia.
Stabilirea dreptului la ajutorul social si a cuantumului acestuia se face prin dispozitie scrisa a
primarului. In vederea verificarii indeplinirii de catre solicitant a conditiilor de acordare a
ajutorului social, primarul dispune in mod obligatoriu efectuarea anchetei sociale, in termen de
15 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii.
Dreptul la ajutorul social se acorda incepnd cu luna urmatoare inregistrarii cererii.
Plata ajutorului social se asigura de catre agentiile pentru prestatii sociale judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, prin decizie a directorului si se realizeaza, dupa caz, in functie de
optiunea beneficiarului, pe baza de mandat postal, in cont curent personal sau in cont de card.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului social se suporta din bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Test de autoevaluare 8.1.

ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte:

1. La stabilirea venitului net lunar al familiei si, dupa caz, al persoanei singure n vederea
acordrii ajutorului social, se iau in considerare veniturile membrilor familiei sau ale singure din:
a) salarii;
b) drepturi de asigurari sociale de stat;
c) asigurari de somaj;
d) burse de studiu.

2. Au dreptul la ajutor social familiile ale cror venituri sunt :


a) sub nivelul venitului minim garantat;
b) sub nivelul salariului de baz minim brut pe ar;
c) sub nivelul ctigului salarial mediu brut lunar pe economie.

3. Potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, stabilirea dreptului la ajutor social
se face prin dispoziia scris a:
a) primarului;
b) prefectului;
c) ministrului muncii i solidaritii sociale;
d) inspectorului fiscal.

70
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

8.1.5. Obligaii ale beneficiarilor

a) Pentru sumele acordate ca ajutor social, una dintre persoanele majore apte de munca din
familia beneficiara are obligatia de a presta lunar, la solicitarea primarului, actiuni sau lucrari
de interes local, fara a se putea depasi regimul normal de lucru si cu respectarea normelor
de securitate si igiena a muncii. Primarul are obligatia sa afiseze planul de actiuni sau de
lucrari de interes local, lista cuprinznd beneficiarii de ajutor social, precum si persoanele
care urmeaza sa efectueze actiuni sau lucrari de interes local.
b) Persoanele apte de munca pentru care se acorda ajutorul social au obligatia sa dovedeasca
cu acte, in fiecare luna, ca sunt in evidenta agentiei teritoriale pentru ocuparea fortei de
munca, pentru incadrare in munca, si nu au refuzat un loc de munca ori participarea la
serviciile pentru stimularea ocuparii fortei de munca si de formare profesionala oferite de
aceste agentii.
c) Titularul ajutorului social are obligatia sa comunice primarului, in scris, orice modificare cu
privire la domiciliu, venituri si la numarul membrilor familiei, in termen de 15 zile de la data
la care a intervenit modificarea. Sumele incasate necuvenit, cu titlu de ajutor social, se
recupereaza de la titularul dreptului ajutorului in termenul de prescriptie stabilit de lege.
Nerespectarea acestor obligatii atrage suspendarea dreptului la ajutor social.

Intrebri:

1. Care sunt principalele obligaii ale persoanelor care beneficiaz de ajutor social?
2. Care sunt condiiile pentru ca persoanele apte de munc, ce nu realizeaz venituri din salarii
sau din alte activiti, s fie luate n considerare la stabilirea numrului membrilor de familie
pentru determinarea nivelului de venit pe familie n vederea acordrii ajutorul ui social?

8.2. Ajutoarele de urgen

8.2.1. Beneficiari i condiii de acordare

Au dreptul la ajutoare de urgenta familiile si persoanele care se afla in situatii de necesitate


cauzate de calamitati naturale, incendii, accidente, precum si alte situatii deosebite:
- datorate starii de sanatate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune sociala,
precum si n alte situatii stabilite prin hotarre a Guvernului, care va cuprinde si procedura
si/sau conditiile de acordare ajutoare acordate de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii,
Familiei si Protectiei Sociale
- stabilite prin hotarre a consiliului local ajutoare acordate de primar.

71
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
De exemplu, in cazul decesului unei persoane din familia beneficiara de ajutor social sau al
persoanei singure beneficiare de ajutor social, primarii pot dispune acordarea unui ajutor
reprezentnd o parte din cheltuielile cu nmormntarea. Ajutorul se acorda unei singure
persoane, care poate fi, dupa caz, sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutore le, curatorul,
mostenitorul n conditiile dreptului comun sau, n lipsa acestuia, persoana care dovedeste ca a
suportat cheltuielile cu nmormntarea.

8.2.2. Cuantum
Ajutoarele de urgenta se poat acorda in bani si in natura.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului de urgenta acordat de primari se suporta din bugetul
local, iar cele necesare pentru plata ajutorului de urgenta acordat de Guvern se asigura din
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Intrebri:

1. Cui i n ce condiii se acord ajutoarele de urgen?


2. Cine are competena de a decide acordarea unor ajutoare de urgen?

8.3. Bibliografie pentru Unitatea 8

1. Al. Athanasiu, Dreptul securitii sociale, Edit. Actami, 1995;


2. Cl. Moarc Costea, Dreptul securitii sociale. Colecia curs universitar. Ed. CH Beck, 2013;
3. Al. iclea, L. Georgescu, Dreptul securitii sociale. Curs universitar. Ediia a VII -a, Ed.
Universul Juridic, 2016;
4. M. ichindelean, Legislaia asistenei sociale, Ed. Universul Juridic, 2016.

72
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

Capitolul IX
PRESTAIILE FAMILIALE

Cuprins:

Obiectivele unitii de nvare nr. 9


9.1. Alocatia de stat pentru copii
9.1.1. Beneficiari
9.1.2. Plata alocaiei
9.1.3. Condiii de acordare
9.1.4. Cuantum
9.1.5. Obligaiile beneficiarilor
9.2. Alocaia pentru susinerea familiei
9.2.1. Beneficiari
9.2.2. Condiii de acordare
9.2.3. Cuantum
9.2.4. Acordarea i plata alocaiei
9.2.5. Obligaii ale beneficiarilor
9.3. Bibliografie pentru Unitatea 9

Obiectivele unitii de nvare 9

Dup studiul acestei uniti de nvare vei reui s:


cunoatei care sunt categoriile de beneficiari, condiiile de acordare i
cuantumul alocaiei de stat pentru copii, precum i obligaiile ce revin
persoanelor crora li se pltete alocaia;
cunoatei care sunt categoriile de beneficiari ai alocaiei pentru
susinerea familiei i cuantumul acesteia, s nelegei care sunt condiiile
de acordare alocaiei pentru susinerea familiei, precum i obligaiile ce
revin beneficiarilor.

9.1. Alocaia de stat pentru copii

Legea nr. 61/1993 instituie alocatia de stat pentru copii ca forma de ocrotire a statului acordata
tuturor copiilor, fara discriminare.

73
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

9.1.1. Beneficiari

Beneficiaza de alocatie de stat pentru copii :


1) toti copiii in vrsta de pna la 18 ani
2) tinerii care au implinit vrsta de 18 ani, care urmeaza cursurile invatamntului liceal sau
profesional, organizate in conditiile legii, pna la terminarea acestora. Nu beneficiaza de
alocatie de stat tinerii care repeta anul scolar, cu exceptia celor care repeta din motive
de sanatate, dovedite cu certificat medical.
3) copiii cetatenilor straini si ai persoanelor fara cetatenie rezidenti, in conditiile legii, in
Romnia, daca locuiesc impreuna cu parintii.

9.1.2. Plata alocaiei

Titular al dreptului la alocatie de stat pentru copii este copilul sau tanarul, dupa caz, insa plata
alocatiei nu se face in toate cazurile direct titularului ci difera, dupa cum urmeaza :
- unuia dintre parinti pe baza acordului acestora sau, in caz de neintelegere, pe baza
deciziei autoritatii tutelare ori a hotarrii judecatoresti, parintelui caruia i s-a incredintat
copilul spre crestere si educare.
- tutorelui, curatorului, persoanei careia i-a fost dat in plasament familial copilul, inclusiv
asistentului maternal sau persoanei careia i-a fost incredintat copilul in vederea
adoptiei, in conditiile legii.
- dupa implinirea vrstei de 14 ani, plata alocatiei de stat pentru copii se poate face direct
titularului, cu incuviintarea reprezentantului sau legal.
- pentru tinerii care au implinit varsta de 18 ani, care urmeaza cursurile invatamntului
liceal sau profesional, organizate in conditiile legii, pna la terminarea acestora, plata
alocatiei de stat se face direct acestora, pe baza de cerere.
- pentru copiii pentru care s-a stabilit masura de protectie speciala prevazuta de Legea nr.
272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului dati in plasament unui
centru de plasament sau unui centru de primire a copilului in regim de urgenta, alocatia
de stat pentru copii se plateste numai in cont personal. In cazul decesului, sumele cu
titlu de alocatie de stat se fac venit la bugetul de stat.

9.1.3. Condiii de acordare

Stabilirea dreptului la alocatie de stat pentru copii se face pe baza cererii si a actelor din care
rezulta indeplinirea conditiilor de acordare a acestui drept.
Cererea se face, in numele copilului, de catre reprezentantul legal al copilului, iar dupa
implinirea vrstei de 14 ani, cererea se poate face si de catre copil, cu incuviintarea
reprezentantului sau.

74
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Dreptul la alocatia de stat pentru copii se stabileste incepnd cu luna urmatoare celei in care s-a
nascut copilul, iar plata drepturilor se face incepnd cu luna urmatoare depunerii cererii.
In cazul in care cererea este inregistrata ulterior lunii in care s-a nascut copilul, plata alocatiei de
stat pentru copii se poate face si pentru perioadele anterioare, dar nu mai mult de 12 luni.

9.1.4. Cuantum

Cuantumul alocaiei de stat pentru copii se stabilete n raport cu indicatorul social de referin
(ISR) 4 , dup cum urmeaz:
a) 0,4 ISR pentru copiii cu vrsta de pn la 2 ani (sau de pn la 3 ani, n cazul copilului cu
handicap);
b) 0,168 ISR pentru copiii cu vrsta cuprins ntre 2 ani i 18 ani, precum i pentru tinerii
care au dreptul la alocaie de stat pentru copii;
c) 0,4 ISR pentru copiii cu vrsta cuprins ntre 3 ani i 18 ani, n cazul copilului cu
handicap.
Alocaia de stat pentru copiii cu vrsta de pn la 2 ani se cumuleaz cu indemnizaia lunar,
stimulentul lunar sau stimulentul de inserie, prevzute de Ordonana de urgen a Guvernului
nr. 148/2005 privind susinerea familiei n vederea creterii copilului, cu modifi crile i
completrile ulterioare, respectiv de Ordonana de urgen a Guvernului nr. 111/2010 privind
concediul i indemnizaia lunar pentru creterea copiilor, cu modificrile i completrile
ulterioare.
Alocatia de stat pentru copii nu este impozabila si nu poate fi urmarita silit dect in vederea
recuperarii sumelor platite necuvenit cu acest titlu.
Fondurile pentru plata alocatiei de stat pentru copii, precum si pentru cheltuielile cu
administrarea si transmiterea drepturilor se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Test de autoevaluare 9.1.

ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte

1. Potrivit Legii nr. 61/1993 privind alocaia de stat pentru copii, tinerii n vrst de peste 18 ani:
a) beneficiaz de alocaie de stat pentru copii pn la terminarea cursurilor nvmntu lui
liceal sau profesional organizat potrivit legii;
b) beneficiaz de alocaie de stat pentru copii pn la terminarea studiilor, fr a depi vrsta
de 26 de ani;
c) nu beneficiaz de alocaie de stat pentru copii.

4
n prezent, valoarea indicatorului social de referin n vigoare este de 500 lei, conform art. 33 din Legea
nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc.

75
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

2. Cuantumul alocaiei de stat pentru copii:


a) este o sum fix pentru orice copil care ndeplinete condiiile de acordare;
b) este o sum care difer n funcie de situaia financiar a prinilor;
c) este o sum care difer n funcie de numrul de copii ai familiei respective.

9.1.5. Obligaiile beneficiarilor

1. Persoanele carora li se face plata alocatiei de stat pentru copii sunt obligate sa comunice
imprejurarile care au determinat incetarea conditiilor de acordare, in termen de 15 zile de la
aparitia acestora.
2. Sumele platite necuvenit cu titlu de alocatie de stat pentru copii se recupereaza pe baza
deciziei emise de persoana juridica care a efectuat plata alocatiei de stat pentru copii sau
prin angajamentul de plata scris al persoanei care le-a incasat in mod necuvenit.

Intrebri:

1. Care sunt principalele obligaii ale persoanelor crora li se pltete alocaia ?

9.2. Alocaia pentru susinerea familiei

Legea nr. 277/2010 instituie alocatia pentru sustinerea familiei ca forma de sprijin pentru
familiile cu venituri reduse care au in crestere si ingrijire copii in varsta de pana la 18 ani,
denumita in continuare alocatie.
Acordarea alocatiei pentru sustinerea familiei are drept scop completarea veniturilor familiilor in
vederea asigurarii unor conditii mai bune pentru cresterea, ingrijirea si educarea copiilor,
precum si stimularea frecventarii de catre copiii de varsta scolara, aflati in ingrijirea familiilor cu
venituri reduse, a cursurilor unei forme de invatamant, organizate conform legii.

9.2.1. Beneficiari

Beneficiaza de alocatia pentru sustinerea familiei:


- Familia
a) familia formata din sot, sotie si copiii aflati in intretinerea acestora, care locuiesc
impreuna, denumita familie
b) barbatul si femeia necasatoriti, cu copiii lor si ai fiecaruia dintre ei, care locuiesc si
gospodaresc impreuna, daca aceasta se consemneaza in ancheta sociala

76
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
- Familia monoparentala - persoana singura si copiii aflati in intretinerea acesteia si care
locuiesc impreuna cu aceasta, denumita
Prin persoana singura se intelege persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii: este
necasatorita; vaduva; divortata; are sotul/sotia declarat/declarata disparut/disparuta prin
hotarare judecatoreasca; are sotul/sotia arestat/arestata preventiv pe o perioada mai mare de
30 de zile sau executa o pedeapsa privativa de libertate si nu participa la intretinerea copiilor; nu
a implinit varsta de 18 ani si se afla in una dintre situatiile de mai sus; a fost numita tutore sau i
s-au incredintat ori i s-au dat in plasament unul sau mai multi copii si este necasatorita, vaduva
sau divortata.
Sunt considerati ca facand parte din familie si copiii incredintati in vederea adoptiei, cei aflati in
plasament la o persoana sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii.
Asistentul maternal profesionist beneficiaza de alocatie doar pentru copiii sai, luandu -se in
considerare la stabilirea dreptului toate veniturile realizate de membrii familiei, cu exceptia
celor provenite din alocatiile de plasament si alte sume acordate asistentului maternal pentru
acoperirea cheltuielilor lunare, in conditiile legii.

Beneficiaza de alocatie familiile ai caror membri sunt cetateni romani care au domiciliul sau
resedinta in Romania, precum si cetateni ai altor state ori apatrizi care au domiciliul sau, dupa
caz, resedinta in Romania, in conditiile legislatiei romane.
Beneficiaza de alocatie si persoanele fara domiciliu sau resedinta si fara locuinta, pe baza
declaratiei pe propria raspundere ca nu au solicitat alocatia de la alte primarii.

9.2.2. Condiii de acordare

a) Alocatia se acorda lunar familiei, daca aceasta realizeaza venituri nete lunare pe membru de
familie sub nivelul minim prevazut de lege.
La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, dupa caz, al persoanei singure se iau n
considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat n luna anterioara depunerii
cererii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurari sociale de stat, asigurari de somaj,
indemnizatii, alocatii si ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se
suporta, obligatii legale de ntretinere si alte creante legale, cu exceptia alocatiei pentru
sustinerea familiei, a alocatiei de stat pentru copii, a bugetului personal complementar al
persoanelor cu handicap, a ajutoarelor de stat acordate producatorilor agricoli, a burselor
scolare, a sumelor acordate n baza Legii educatiei nationale, a stimulentului educational oferit
sub forma de tichet social pentru stimularea participarii n nvatamntul prescolar a copiilor
proveniti din familii defavorizate, a sprijinului financiar acordat elevilor n cadrul Programului
national de protectie sociala Bani de liceu, a sumelor acordate n baza Programului national
de protectie sociala Bursa profesionala, precum si veniturile obtinute din activitatile cu
caracter ocazional desfasurate de zilieri n conditiile legii.
b) In masura in care familiile au in intretinere copii de vrsta scolara, acestea vor beneficia de
alocatie de sustinere in conditiile in care copiii frecventeaza fara intrerupere cursurile unei
forme de invatamant organizate potrivit legii, cu exceptia celor care le intrerup din motive
medicale, si nu inregistreaza absente nemotivate in cursul unui semestru care sa conduca la
scaderea sub 8 a notei la purtare.

77
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

9.2.3. Cuantum

Cuantumul alocatiei pentru sustinerea familiei este fix si este stabilit expres de lege in functie de
venitul net mediu lunar pe membru de familiei si de numarul de copii.

9.2.4. Acordarea i plata alocaiei

Titularul alocatiei pentru sustinerea familiei este reprezentantul familiei, iar beneficiarul este
familia.
Alocatia se acorda pe baza de cerere si declaratie pe propria raspundere insotita de actele
doveditoare privind componenta familiei si veniturile acesteia si, dupa caz, privind frecventarea
cursurilor scolare de catre copiii aflati in intretinere.
Cererea pentru stabilirea si acordarea alocatiei se intocmeste de reprezentantul familiei si se
inregistreaza la primaria comunei, orasului, municipiului sau, dupa caz, a sectorului municipiului
Bucuresti in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta familia.
Reprezentantul familiei se stabileste de catre soti sau, in caz de neintelegere intre acestia, de
catre autoritatea tutelara. In cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este
persoana singura.
Componenta familiei, filiatia copiilor si situatia lor juridica fata de reprezentantii legali se
dovedesc cu livretul de familie.
In vederea verificarii indeplinirii de catre solicitant a conditiilor de acordare a alocatiei pentru
sustinerea familiei, primarul dispune, in mod obligatoriu, evaluarea socioeconomica a familiei,
prin ancheta sociala, care se efectueaza in termen de 15 zile de la data inregistrarii cererii.
Stabilirea dreptului la alocatia pentru sustinerea familei si a cuantumului acesteia se face prin
dispozitie scrisa a primarului.
Dreptul la ajutorul social se acorda incepnd cu luna urmatoare inregistrarii /depunerii cererii.
Plata alocatiei se asigura de catre agentiile pentru prestatii sociale judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, prin decizie a directorului si se realizeaza, dupa caz, in functie de
optiunea beneficiarului, pe baza de mandat postal, in cont curent personal sau in cont de card.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului social se suporta din bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

In vederea urmaririi respectarii conditiilor de acordare a dreptului la alocatia pentru sustinerea


familiei, primarii dispun efectuarea de anchete sociale la interval de 6 luni sau ori de cate ori
este nevoie.

Test de autoevaluare 9.2.

78
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte

1. Beneficiaz de alocaie pentru susinerea familiei:


a) orice familie care realizeaz venituri nete lunare pe membru de famili e sub nivelul minim
prevzut de lege;
b) orice familie cu doi sau mai muli copii;
c) numai familiile cu trei sau mai muli copii, care realizeaz venituri nete lunare pe membru de
familie sub nivelul minim prevzut de lege.

2. Cuantumul alocaiei pentru susinerea familiei:


a) este o sum fix pentru orice familie;
b) este o sum care difer n funcie de venitul net mediu lunar pe membru de familiei i de
numarul de copii.

9.2.5. Obligaiile beneficiarilor

a) In cazul in care intervin modificari cu privire la componenta familiei si/sau a veniturilor


realizate de membrii acesteia, titularul alocatiei are obligatia ca, in termen de maximum 15
zile, sa comunice in scris primarului modificarile intervenite.
b) Familiile care beneficiaza de alocatie au obligatia sa restituie sumele incasate cu titlu
necuvenit.

Intrebri:

1. Care sunt principalele obligaii ale persoanelor crora li se pltete alocaia ?

9.4. Bibliografie pentru Unitatea 9

1. Al. Athanasiu, Dreptul securitii sociale, Edit. Actami, 1995;


2. Cl. Moarc Costea, Dreptul securitii sociale. Colecia curs universitar. Ed. CH Beck, 2013;
3. Al. iclea, L. Georgescu, Dreptul securitii sociale. Curs universitar. Ediia a VII -a, Ed.
Universul Juridic, 2016;
4. M. ichindelean, Legislaia asistenei sociale, Ed. Universul Juridic, 2016.

79
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

Unitatea de nvare X
PROTECIA I PROMOVAREA
DREPTURILOR PERSOANELOR CU HANDICAP

Cuprins:

Obiectivele unitii de nvare nr. 10


10.1. Protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
10.1.1. Beneficiari
10.1.2. Drepturile persoanelor cu handicap
10.1.3. Accesibiliti
10.1.4. Asistena persoanei cu handicap
10.1.5. ncadrarea n munc a persoanei cu handicap
10.1.6. Sanciuni
10.2. Bibliografie pentru Unitatea 10

Obiectivele unitii de nvare 10

Dup studiul acestei uniti de nvare vei reui s:


cunoatei care sunt modalitile n care sunt protejate i promovate
drepturile persoanelor cu handicap;
cunoatei care sunt categoriile de beneficiari i care sunt drepturile
acestora;
nelegei sensul noiunii de accesibiliti i care sunt acestea;
nelegei mecanismul juridic al asistenei persoanei cu handicap;
cunoatei regulile aplicabile privind ncadrarea n munc a persoanelor cu
handicap.

10.1. Protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

10.1.1. Beneficiari

80
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
De dispozitiile Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap beneficiaza copiii si adultii cu handicap, cetateni romni, cetateni ai altor state sau
apatrizi, pe perioada in care au, conform legii, domiciliul ori resedinta in Romnia.
Persoanele cu handicap, in intelesul legii, sunt acele persoane carora mediul social, neadaptat
deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale si/sau asociate, le impiedica total sau le
limiteaza accesul cu sanse egale la viata societatii, necesitand masuri de protectie in sprijinul
integrarii si incluziunii sociale.
Persoanele cu handicap beneficiaza de drepturile prevazute de lege pe baza incadrarii in grad de
handicap, in raport cu gradul de handicap. Gradele de handicap sunt: usor, mediu, accentuat si
grav. Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic,
HIV/SIDA, asociat, boli rare.

10.1.2. Drepturile persoanelor cu handicap

Potrivit legii, persoanele cu handicap au dreptul la:


a) ocrotirea sanatatii - prevenire, tratament si recuperare;
b) educatie si formare profesionala;
c) ocuparea si adaptarea locului de munca, orientare si reconversie profesionala;
d) asistenta sociala, respectiv servicii sociale si prestatii sociale;
e) locuinta, amenajarea mediului de viata personal ambiant, transport, acces la mediul fizic,
informational si comunicational;
f) petrecerea timpului liber, acces la cultura, sport, turism;
g) asistenta juridica;
h) facilitati fiscale;
i) evaluare si reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile de catre
membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.

10.1.3. Accesibiliti

Potrivit legii, conceptul de accesibilitate defineste ansamblul de masuri si lucrari de adaptare a


mediului fizic, precum si a mediului informational si comunicational conform nevoilor
persoanelor cu handicap.
Astfel, in vederea asigurarii accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic, informational si
comunicational, autoritatile publice au obligatia sa ia masuri specifice in vederea promovarii si
implementarii conceptului Acces pentru toti, pentru a impiedica crearea de noi bariere si
aparitia unor noi surse de discriminare;
In acest sens, cladirile de utilitate publica, caile de acces, cladirile de locuit construite din fonduri
publice, mijloacele de transport in comun si statiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport
feroviar pentru calatori si peroanele principalelor statii, spatiile de parcare, strazile si drumurile
publice, telefoanele publice, mediul informational si comunicational vor fi adaptate conform
prevederilor legale in domeniu, astfel inct sa permita accesul neingradit al persoanelor cu
handicap.

81
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

10.1.4. Asistena persoanei cu handicap

A. Asistentul personal
Persoana cu handicap grav are dreptul, in baza evaluarii sociopsihomedicale, la un asistent
personal, angajat pe baza de contract de munca.
Contractul individual de munca al asistentului personal se incheie cu primaria localitatii de
domiciliu sau resedinta a persoanei cu handicap grav, dupa caz, in termen de maximum 30 de
zile de la data inregistrarii cererii. Contractul individual de munca al asistentului personal
inceteaza de drept in cazul decesului persoanei cu handicap grav.
Pe perioada ingrijirii si protectiei persoanei cu handicap grav, pe baza contractului individual de
munca, asistentul personal dreptul la
a. salariu de baza stabilit potrivit dispozitiilor legale privind salarizarea asistentului
social cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele
dect cele cu paturi, precum si spor de vechime si alte sporuri aferente acordate
in conditiile legii;
b. program de lucru care sa nu depaseasca in medie 8 ore pe zi si 40 de ore pe
saptamna;
c. concediu anual de odihna, potrivit dispozitiilor legale aplicabile personalului
incadrat in institutii publice;
d. transport urban gratuit ;
e. transport interurban, in conditiile legii.
Asistentul personal are urmatoarele obligatii principale:
a. sa participe, o data la 2 ani, la instruirea organizata de angajator;
b. sa semneze un angajament, ca act aditional la contractul individual de munca, prin
care isi asuma raspunderea de a realiza integral planul de recuperare pentru
copilul cu handicap grav, respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte
cu handicap grav;
c. sa presteze pentru persoana cu handicap grav toate activitatile si serviciile
prevazute in contractul individual de munca, in fisa postului si in planul de
recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv in planul individual de
servicii al persoanei adulte cu handicap grav;
d. sa trateze cu respect, buna-credinta si intelegere persoana cu handicap grav si sa
nu abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia;
e. sa comunice directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului
judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in termen de 48
de ore de la luarea la cunostinta, orice modificare survenita in starea fizica, psihica
sau sociala a persoanei cu handicap grav si alte situatii de natura sa modifice
acordarea drepturilor prevazute de lege.
Neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre asistentul personal a obligatiilor
prevazute de dispozitiile legale in sarcina lui, precum si a celor prevazute in contractul
individual de munca atrage raspunderea disciplinara, civila sau, dupa caz, penala a acestuia,
in conditiile legii.

82
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

B. Indemnizatia de insotitor
Adultul cu handicap vizual grav precum si persoana cu handicap grav care are calitatea de
pensionari de invaliditate de gradul I poate opta pentru asistent personal sau indemnizatie de
insotitor.
Indemnizatia se acorda lunar si este in cuantum egal cu salariul net al asistentului social
debutant cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele dect cele
cu paturi.
Nu pot beneficia de indemnizatia lunara:
a) parintii sau reprezentantii legali ai copilului cu handicap grav care se afla in internate ori
in centre de plasament aferente unitatilor sau institutiilor de invatamnt special;
b) adultii cu handicap grav sau reprezentantii lor legali pe perioada in care adultii cu
handicap grav se afla in centre rezidentiale publice, cu exceptia centrului de tip respiro, ori
in alte tipuri de institutii publice cu caracter social in care se asigura intretinere completa din
partea autoritatii administratiei publice;
c) persoanele cu handicap grav care sunt retinute, arestate sau condamnate definitiv la o
pedeapsa privativa de libertate, pe perioada retinerii, arestarii ori a detentiei.

C. Asistentul personal profesionist


Adultul cu handicap grav sau accentuat care nu dispune de spatiu de locuit, nu realizeaza
venituri ori realizeaza venituri de pna la nivelul salariului mediu pe economie poate beneficia
de ingrijirea si protectia unui asistent personal profesionist.
Contractul de munca al asistentului personal profesionist se incheie de catre directiile generale
de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului
Bucuresti, sau de catre furnizorii de servicii sociale privati, acreditati in conditiile legii.
Pe perioada ingrijirii si protectiei adultilor cu handicap grav sau accentuat, asistentul personal
profesionist beneficiaza de salariul de baza stabilit potrivit dispozitiilor legale privind salarizarea
asistentului social cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar, altele
dect cele cu paturi, precum si de spor de vechime si alte sporuri aferente acordate in conditiile
legii. Asistentul personal profesionist beneficiaza si de alte drepturi (consiliere si sprijin din
partea specialistilor, decontarea cheltuielilor de transport interurban, cazare si masa, etc. )
Asistentul personal profesionist are, la randul sau, anumite obligatii a caror neindeplinire sau
indeplinire necorespunzatoare atrage raspunderea disciplinara, civila, ori, dupa caz, penala a
asistentului personal profesionist, in conditiile legii.

10.1.5. Incadrarea in munca a persoanei cu handicap

Persoanele cu handicap au dreptul sa li se creeze toate conditiile pentru a-si alege si exercita
profesia, meseria sau ocupatia, pentru a dobndi si mentine un loc de munca, precum si pentru
a promova profesional.
Orice persoana cu handicap care doreste sa se integreze sau sa se reintegreze in munca are
acces gratuit la evaluare si orientare profesionala, indiferent de vrsta, tipul si gradul de
handicap.

83
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Persoanele cu handicap pot fi incadrate in munca conform pregatirii lor profesionale si
capacitatii de munca, atestate prin certificatul de incadrare in grad de handicap, emis de
comisiile de evaluare de la nivel judetean sau al sectoarelor municipiului Bucuresti.
Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de
angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din
numarul total de angajati. In masura in care aceste institutii nu angajeaza persoane cu
handicap, acestea pot opta pentru indeplinirea uneia dintre urmatoarele obligatii:
a. sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentnd 50% din salariul de
baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au
angajat persoane cu handicap;
b. sa achizitioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a
persoanelor cu handicap angajate in unitatile protejate autorizate, pe baza de
parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat.
Persoanele cu handicap aflate in cautarea unui loc de munca sau incadrate in munca beneficiaza
de urmatoarele drepturi:
a. cursuri de formare profesionala;
b. adaptare rezonabila la locul de munca;
c. consiliere in perioada prealabila angajarii si pe parcursul angajarii, precum si in
perioada de proba, din partea unui consilier specializat in medierea muncii;
d. o perioada de proba la angajare, platita, de cel putin 45 de zile lucratoare;
e. un preaviz platit, de minimum 30 de zile lucratoare, acordat la desfacerea
contractului individual de munca din initiativa angajatorului pentru motive
neimputabile acestuia;
f. posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi, in conditiile legii, in cazul in care
beneficiaza de recomandarea comisiei de evaluare in acest sens.
Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a. deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptarii locurilor
de munca protejate si achizitionarii utilajelor si echipamentelor utilizate in
procesul de productie de catre persoana cu handicap;
b. deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul
persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de munca, precum si a
cheltuielilor cu transportul materiilor prime si al produselor finite la si de la
domiciliul persoanei cu handicap, angajata pentru munca la domiciliu;
c. decontarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a cheltuielilor specifice de
pregatire, formare si orientare profesionala si de incadrare in munca a
persoanelor cu handicap;
d. o subventie de la stat, in conditiile prevazute de Legea nr. 76/2002 privind
sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu
modificarile si completarile ulterioare.

Test de autoevaluare 10.1.

84
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte

1. Asistentul personal al persoanei cu handicap i desfoar activitatea n baza:


a) contractului individual de munc ncheiat cu persoana creia i acord supraveghere,
asisten i ngrijire;
b) contractului individual de munc ncheiat cu primria localitii de domiciliu sau de
reedin a persoanei cu handicap grav;
c) prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri
sociale.

2. Au obligaia de a angaja persoane cu handicap ntr-un procent de cel puin 4% din numrul
total de angajai, persoanele jurdice care au cel puin:
a) 20 de angajai;
b) 50 de angajati;
c) 100 de angajai.

10.1.6. Sanciuni

Nerespectarea anumitor prevederi ale legii privind protectia si promovarea drepturilor


persoanelor cu handicap reprezinta contraventie.

10.2. Bibliografie pentru Unitatea 10

1. Al. Athanasiu, Dreptul securitii sociale, Edit. Actami, 1995;


2. Cl. Moarc Costea, Dreptul securitii sociale. Colecia curs universitar. Ed. CH Beck, 2013;
3. Al. iclea, L. Georgescu, Dreptul securitii sociale. Curs universitar. Ediia a VII -a, Ed.
Universul Juridic, 2016;
4. M. ichindelean, Legislaia asistenei sociale, Ed. Universul Juridic, 2016.

85
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

Unitatea de nvare XI
CONCEDIUL PATERNAL I
PROTECIA MATERNITII LA LOCUL DE MUNC

Cuprins:

Obiectivele unitii de nvare nr. 11


11.1. Concediul paternal
11.1.1. Beneficiari
11.1.2. Condiii de acordare
11.1.3. Durata concediului
11.1.4. Cuantumul indemnizaiei pentru concediu paternal
11.1.5. Imposibilitatea de a cumula concediul paternal cu cel de maternitate
11.2. Protecia maternitii la locul de munc
11.2.1. Beneficiari
11.2.2. Condiii de acordare
11.2.3. Coninutul proteciei
11.2.4. ncetarea contractului de munc
11.3. Bibliografie pentru Unitatea 11

Obiectivele unitii de nvare 11

Dup studiul acestei uniti de nvare vei reui s:


cunoatei care sunt categoriile de beneficiari i condiiile de acordare a
concediului paternal, durata concediului i cuantuul indemnizaiei ;
nelegei care sunt mecanismele prin care se realizeaz protecia
maternitii la locul de munc;
cunoatei care sunt categoriile de salariate beneficiare ale prevederilor
legale privind protecia maternitii la locul de munc i condiiile pe care
trebuie s le ndeplineasc pentru a beneficia de aceast protecie ;
cunoatei regulile aplicabile privind ncetarea contractelor de munc ale
salariatelor care beneficiaza de aceasta protectie.

11.1. Concediul paternal

86
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

11.1.1. Beneficiari

Potrivit 210/1999 privind concediul paternal, tatl copilului nou-nscut beneficiaz de concediu
paternal sau de permisie, dupa caz.

11.1.2. Condiii de acordare

Are dreptul la concediu paternal platit tatal asigurat in cadrul sistemului asigurarilor sociale de
stat.
Concediul paternal se acorda la cerere, in primele 8 saptamni de la nasterea copilului, justificat
cu certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului, respectiv
cu declaratia de recunoastere a paternitatii, intocmita in conditiile legii.

11.1.3. Durata concediului

Durata normala acordare a concediului paternal platit este de 5 zile lucratoare, insa in cazul in
care tatal copilului nou-nascut a obtinut atestatul de absolvire a cursului de puericultura, durata
concediului paternal se majoreaza cu 10 zile lucratoare (in total, 15 zile lucratoare). Tatal poate
beneficia de aceasta prevedere numai o singura data.

11.1.4. Cuantumul indemnizaiei pentru concediu paternal

In cazul tatalui beneficiar al concediului paternal platit, indemnizatia pentru concediul paternal
este egala cu salariul corespunzator perioadei de concediu.
Intrucat nu este o prestatie de asistenta sociala, aceasta indemnizatie se pl ateste din fondul de
salarii al unitatii si nu din bugetul de stat.

11.1.5. Imposibilitatea de a cumula concediul paternal cu cel de maternitate

In cazul decesului mamei copilului in timpul nasterii sau in perioada concediului de lauzie, tatal
copilului beneficiaza de restul concediului neefectuat de catre mama.
Pe perioada concediului acordat in aceste conditii, tatal copilului beneficiaza de o indemnizatie
egala cu ajutorul pentru sarcina si lauzie cuvenit mamei sau de o indemnizatie calculata dupa
salariul de baza si vechimea in munca ale acestuia, acordata de unitatea la care tatal isi
desfasoara activitatea, la alegere.

87
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

Test de autoevaluare 11.1.

ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte

1. Concediul paternal:
a) este un concediu ce se acord tatlui copilului nou-nscut sau mamei, dac tatl renun la
acest concediu;
b) este un concediu pltit pentru asiguraii sistemului asigurrilor sociale de stat;
c) se acord oricnd pn la mplinirea de ctre copil a vrstei de 1 an;
d) are o durat, de regul, de 5 zile lucrtoare.

2. Concediul paternal se acord la cerere:


a) n primele 8 sptmni de la naterea copilului;
b) n primii 2 ani de la data naterii copilului;
c) n primele 6 sptmni de la naterea copilului;
d) n primul an de la naterea copilului.

11.2. Protecia maternitii la locul de munc

11.2.1. Beneficiari

Potrivit OUG nr. 96/2003 privind protecia maternitii la locul de munc, beneficiaza de
protectie femeile de cetatenie romana sau a unui stat membru al Uniunii Europene si din Spatiul
Economic European precum si de cetatenia altor state sau apatrizi, care au, conform legii,
domiciliul sau resedinta in Romnia si care indeplinesc urmatoarele conditii cumulative :
a) sunt salariate
b) sunt gravide, mame care au nascut recent (lauze) sau care alapteaza
c) au raporturi de munca sau raporturi de serviciu cu un angajator
Salariata gravida este femeia care anunta in scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de
graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul
specialist care sa ii ateste aceasta stare.
Salariata care a nascut recent este femeia care si-a reluat activitatea dupa efectuarea
concediului de lauzie si solicita angajatorului in scris masurile de protectie prevazute de lege,
anexand un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai tarziu de 6 luni de la
data la care a nascut.

88
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activitatii dupa efectuarea concediului de
lauzie, isi alapteaza copilul si anunta angajatorul in scris cu privire la inceputul si sfarsitul
prezumat al perioadei de alaptare, anexand documente medicale eliberate de medicul de
familie in acest sens.

11.2.2. Condiii de acordare

Pentru a se prevala de prevederile ordonantei, beneficiara prestatiilor are obligatia de a se


prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care sa ii ateste starea
si de a informa angajatorul despre aceasta.

11.2.3. Coninutul proteciei

Ordonanta de urgenta reglementeaza masuri de protectie sociala privind starea de maternitate,


avand drept scop protectia sanatatii si/sau securitatii salariatelor gravide si/sau mame la locurile
lor de munca.
Masurile de protectie a maternitatii se concretizeaza in anumite obligatii ale angajatorului :

A. Obligatii generale

1) Obligatia de prevenire a riscurilor


Angajatorii au obligatia sa adopte masurile necesare, astfel inct sa previna expunerea
salariatelor respective la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea.

2) Obligatia de evaluare anuala a riscurilor la locul de munca


Pentru toate activitatile susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenti, procedee
si conditii de munca, a caror lista este prevazuta in anexa la ordonanta, angajatorul este obligat
sa evalueze anual, precum si la orice modificare a conditiilor de munca, natura, gradul si durata
expunerii salariatelor respective, in scopul determinarii oricarui risc pentru securitatea sau
sanatatea lor si oricarei repercusiuni asupra sarcinii ori alaptarii. Evaluarile se efectueaza de
catre angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se
consemneaza in rapoarte scrise.

3) Obligatia de informare
Angajatorii vor informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care
pot fi supuse la locurile lor de munca, precum si asupra drepturilor care decurg din ordonanta de
urgenta.
In termen de 10 zile lucratoare de la data la care angajatorul a fost anuntat in scris de catre o
salariata ca se afla intr-una dintre situatiile prevazute de ordonanta, acesta are obligatia sa
instiinteze medicul de medicina muncii, precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui
raza isi desfasoara activitatea. De la data primirii instiintarii, medicul de medicina muncii si
inspectoratul teritorial de munca vor verifica conditiile de munca ale salariatei.

89
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

4) Obligatiile angajatorului privind modificarea conditiilor/programului de lucru sau a


locului de munca
In cazul in care o salariata aflata intr-una dintre situatiile prevazute de ordonanta desfasoara la
locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu
repercusiuni asupra sarcinii si alaptarii, angajatorul este obligat sa ii modifice in mod
corespunzator conditiile si/sau orarul de munca.
In masura in care modificarea conditiilor/programului de lucru nu este posibila, angajatorul are
obligatia sa repartizeze salariata la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea
sa, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu
mentinerea veniturilor salariale.

5) Obligatia angajatorului de a acorda concediul de risc maternal


In cazul in care angajatorul, din motive justificate in mod obiectiv, nu poate sa modifice
conditiile/programul de lucru si nici sa repartizeze salariata la alt loc de munca fara riscuri
pentru sanatatea sau securitatea sa, salariata respectiva are dreptul la concediu de risc
maternal, dupa cum urmeaza:
a) inainte de data solicitarii concediului de maternitate
b) dupa data revenirii din concediul de lauzie obligatoriu (de 42 de zile), pentru salariatele
care au nascut recent si cele care alapteaza, in cazul in care nu solicita concediul si indemnizatia
pentru cresterea si ingrijirea copilului pana la implinirea vrstei de 2 ani sau, in cazul copilului cu
handicap, pana la 3 ani.
Concediul de risc maternal se poate acorda, in intregime sau fractionat, pe o perioada ce nu
poate depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un
certificat medical in acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de
legislatia privind concediile si indemnizatiile de asigurari de sanatate (OUG nr. 158/2005) .

6) Imposibilitatea angajatorului de a obliga salariatele sa presteze munca de noapte sau


in conditii grele ori vatamatoare
In cazul in care sanatatea salariatelor este afectata de munca de noapte sau in conditii grele ori
vatamatoare, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un
loc de munca de zi, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.
In cazul in care, din motive justificate in mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va
beneficia de concediul si indemnizatia de risc maternal.

7) Obligatii privind regulamentul intern


Pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca a salariatelor gravide si/sau mame, lauze sau
care alapteaza, regulamentele interne ale unitatilor trebuie sa contina masuri privind igiena,
protectia sanatatii si securitatea in munca a acestora, in conformitate cu prevederile ordonantei
de urgenta si ale celorlalte acte normative in vigoare.

B. Obligatii specifice

90
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
1) Obligatia de a pastra confidentialitatea
Angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei
cnd starea de graviditate nu este vizibila si nu va anunta alti angajati dect cu acordul scris al
acesteia si doar in interesul bunei desfasurari a procesului de munca.

2) Obligatia de a reduce timpul de lucru in cazul salariatelor gravide


In baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate indeplini durata
normala de munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o
patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din
fondul de salarii al angajatorului.

3) Obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale


Angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale
in limita a maximum 16 ore pe luna in cazul in care investigatiile se pot efectua numai in timpul
programului de lucru, fara diminuarea drepturilor salariale.

4) Obligatia de a modifica locul de munca


Pentru salariatele gravide sau care au nascut recent si isi desfasoara activitatea numai in pozitia
ortostatica sau in pozitia asezat, angajatorii au obligatia de a le modifica locul de munca
respectiv, astfel inct sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze si amenajari pentru
repaus in pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare.
Daca amenajarea conditiilor de munca si/sau a programului de lucru nu este din punct de
vedere tehnic si/sau obiectiv posibila sau nu poate fi ceruta din motive bine intemeiate,
angajatorul va lua masurile necesare pentru a schimba locul de munca al salariatei respective.

5) Obligatia de a modifica programul de lucru in cazul salariatelor care alapteaza


Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza, in cursul programului de lucru,
doua pauze pentru alaptare de cte o ora fiecare, pana la implinirea vrstei de un an a copilului.
In aceste pauze se include si timpul necesar deplasarii dus-intors de la locul in care se gaseste
copilul. La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi inlocuite cu reducerea duratei normale
a timpului sau de munca cu doua ore zilnic.
Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ
in timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de
salarii al angajatorului.
In cazul in care angajatorul asigura in cadrul unitatii incaperi speciale pentru alaptat, acestea vor
indeplini conditiile de igiena corespunzatoare normelor sanitare in vigoare.

11.2.4. ncetarea contractului de munc

Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:

91
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
a. salariatei gravide, lauze sau care alapteaza, din motive care au legatura directa cu starea
sa;
b. salariatei care se afla in concediu de risc maternal;
c. salariatei care se afla in concediu de maternitate;
d. salariatei care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani
sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 3 ani;
e. salariatei care se afla in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7
ani sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 18 ani.
Interdictia de a concedia salariata care se afla inconcediu de risc maternal se extinde, o singura
data, cu pana la 6 luni dupa revenirea salariatei in unitate.
Aceste interdictii nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a
reorganizarii judiciare, a dizolvarii sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.
Salariatele ale caror raporturi de munca sau raporturi de serviciu au incetat din motive pe care le
considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanta
judecatoreasca competenta, in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia, conform
legii. In cazul in care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia,
el fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.
Angajatorul care a incetat raportul de munca sau de serviciu cu o salariata gravida, lauza sau
care alapteaza are obligatia ca, in termen de 7 zile de la data comunicarii acestei decizii in scris
catre salariata, sa transmita o copie a acestui document sindicatului sau reprezentantilor
salariatilor din unitate, precum si inspectoratului teritorial de munca ori, dupa caz, Agentiei
Nationale a Functionarilor Publici.
Inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea angajatorul sau, dupa
caz, Agentia Nationala a Functionarilor Publici, in termen de 7 zile de la data primirii deciziei, are
obligatia sa emita aviz consultativ corespunzator situatiei constatate, pe care il va transmite
avizul angajatorului, angajatei, precum si sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din
unitate.

Test de autoevaluare 11.2.

ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte

1. O salariat poate cere concediu de risc maternal:


a) oricnd pe durata concediului pentru creterea copilului n vrst de pn la 2 ani;
b) oricnd n cursul unei perioade de 6 luni de la data la care a nscut, chiar dac angajatorul a
repartizat-o la un alt loc de munc fr riscuri pentru sntatea sau securitatea sa, conform
recomandrii medicului, cu meninerea veniturilor salariale;
c) nainte de data solicitrii concediului de maternitate, dac anun n scris angajatorul c este
gravid, iar angajatorul, din motive obiectiv justificate, nu poate s i modifice condiiile
i/sau orarul de munc i nici s o repartizeze la alt loc de munc fr riscuri pentru
sntatea sau securitatea sa.

92
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
2. Este interzis angajatorului s dispun concedierea salariatelor gravide, care au nscut recent
sau care alpteaz:
a) pe durata concediului de maternitate;
b) pe durata concediului de risc maternal;
c) pe o perioad de 9 luni de la revenirea n unitate a salariatei care a beneficiat de concediu de
risc maternal.

11.3. Bibliografie pentru Unitatea 11

1. Al. Athanasiu, Dreptul securitii sociale, Edit. Actami, 1995;


2. Cl. Moarc Costea, Dreptul securitii sociale. Colecia curs universitar. Ed. CH Beck, 2013;
3. Al. iclea, L. Georgescu, Dreptul securitii sociale. Curs universitar. Ediia a VII -a, Ed.
Universul Juridic, 2016;
4. M. ichindelean, Legislaia asistenei sociale, Ed. Universul Juridic, 2016.

93
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima

Unitatea de nvare XII


ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE DE MUNC I BOLI PROFESIONALE

Cuprins:

Obiectivele unitii de nvare nr. 12


12.1. Asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale
12.1.1. Asigurai
12.1.2. Categorii de prestaii
12.1.3. Condiii de acordare
12.1.4. Cotele de contribuie
12.2. Bibliografie pentru Unitatea 12

Obiectivele unitii de nvare 12

Dup studiul acestei uniti de nvare vei reui s:


identificai categoriile de persoane asigurate n sistemul asigurrilor
pentru accidente de munc i boli profesionale;
cunoatei care sunt categoriile de prestaii care se acord n sistemul
asigurrilor pentru accidente de munc i boli profesionale;
nelegei care sunt condiiile de acordare a prestaiilor din sistemul
asigurrilor pentru accidente de munc i boli profesionale;
cunoatei care sunt cotele de contribuie n sistemul asigurrilor pentru
accidente de munc i boli profesionale i care sunt persoanele care
datoreaz i pltesc aceste cote de contribuie.

12.1. Asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale

12.1.1. Asiguraii

n sistemul Legii 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, au
calitatea de asigurat cetatenii romani si cetatenii straini sau apatrizii care presteaza munca
pentru angajatori romani, pe perioada in care au, potrivit legii, domiciliul sau re sedinta in
Romnia.
Are calitatea de asigurator, potrivit prezentei legi, Casa Nationala de Pensii Publice.

94
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
Legea reglementeaza doua categorii de asigurati :

(1) Persoane asigurate obligatoriu


Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii:
a. persoanele care desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca,
indiferent de durata acestuia, precum si functionarii publici;
b. persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in
cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum
si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti;
c. somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale, in cadrul cursurilor organizate
potrivit legii;
d. ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale.
Vor beneficia de prestatiile acestei legi si salariatii romani care presteaza munca in strainatate
din dispozitia angajatorilor romani, in conditiile legii.
In cazul persoanelor asigurate obligatoriu, raporturile de asigurare se stabilesc intre angajatori si
asigurator.

(2) Persoane asigurate facultativ


Se pot asigura pentru accidente de munca si boli profesionale, pe baza de contract individual de
asigurare, persoanele care se afla in una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
a. asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;
b. comanditati, administratori sau manageri;
c. membri ai asociatiei familiale;
d. persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;
e. persoane angajate in institutii internationale;
f. proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere;
g. persoane care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau
activitati private in domeniul forestier;
h. membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura;
i. alte persoane interesate, care isi desfasoara activitatea pe baza altor raporturi juridice
dect cele mentionate anterior.
In cazul acestor persoane, raporturile de asigurare se stabilesc intre asigurati si asigurator.

12.1.2. Categorii de prestaii

Asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au dreptul la


urmatoarele prestatii si servicii:
a) reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca;
b) reabilitare si reconversie profesionala;
c) indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca;

95
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
d) indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatie pentru
reducerea timpului de munca;
e) compensatii pentru atingerea integritatii;
f) despagubiri in caz de deces;
g) rambursari de cheltuieli.

1.1 Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca


cauzata de accidente de munca sau boli profesionale
Asiguratii beneficiaza de o indemnizatie pe perioada in care se afla in incapacitate temporara de
munca in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale.
Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 80% din media
veniturilor salariale brute sau veniturilor lunare asigurate, care au fost realizate in ultimele 6 luni
anterioare manifestarii riscului.
Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca in cazul urgentelor medico-
chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 lu ni anterioare
manifestarii riscului.
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentului de munca sau al
bolii profesionale se suporta in primele 3 zile de incapacitate de catre angajator, iar din a 4-a zi
de incapacitate, din contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de 180 de zile
in intervalul de un an, socotita din prima zi de concediu medical.
In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii medicale si profesionale a asiguratului
medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile. Prelungirea
concediului medical peste 180 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, in functie de evolutia
cazului si de rezultatele actiunilor de recuperare.
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca datorata accidentelor de munca si bolilor
profesionale se acorda pe baza certificatului medical eliberat conform dispozi tiilor legale.

1.2 Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca


si indemnizatia pentru reducerea timpului de munca
Asiguratii care, din cauza unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu isi mai pot
desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat pot trece temporar
in alt loc de munca.
Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda in conditiile in care
venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei
veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii .
Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala, ca urmare a
unor afectiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale, se acorda asiguratilo r care,
in aceste conditii, nu mai pot realiza durata normala de munca.
Aceste indemnizatii se acorda la propunerea medicului curant, cu avizul medicului
asiguratorului, pentru cel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape.
Cuantumul lor lunar al indemnizatiilor este egal cu diferenta dintre media veniturilor salariale

96
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
din ultimele 6 luni si venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin
reducerea timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul.

1.3 Compensatii pentru atingerea integritatii


Asiguratii care, in urma accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, raman cu leziuni
permanente care produc deficiente si reduc capacitatea de munca intre 20-50% au dreptul la o
compensatie pentru atingerea integritatii.
Compensatia se acorda la solicitarea persoanei indreptatite, pe baza deciziei medicului
asiguratorului, reprezinta o suma fixa in bani si se acorda integral, o singura data, fara a afecta
celelalte drepturi sau indemnizatii la care este indreptatit asiguratul, si nu este luata in baza de
calcul pentru determinarea acestor drepturi.
Cuantumul compensatiei pentru atingerea integritatii se stabileste in functie de gravitatea
leziunii, in limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute, comunicate de Institutul National
de Statistica.

1.4 Despagubiri in caz de deces


In cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale,
beneficiaza de despagubire in caz de deces o singura persoana, care poate fi, dupa caz: sotul
supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun,
sau, in lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cuantumul despagubirii in caz de deces este de 4 salarii medii brute, comunicate de Institutul
National de Statistica.
Cererea pentru obtinerea despagubirii in caz de deces se depune la sediul asiguratorului, insotita
de actele din care rezulta dreptul solicitantului.

Test de autoevaluare 12.1.

ncercuii rspunsul corect sau combinaia de rspunsuri corecte:

1. Cuantumul lunar al indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc cauzat de


accidente de munc sau boli profesonale este de:
a) 85% din media veniturilor lunare asigurate pe ultimele 10 luni;
b) 80% din media veniturilor lunare asigurate pe ultimele 6 luni;
c) sum fix, stabilit prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat.

2. Indemnizaia pentru trecerea temporar n alt loc de munc acordat asigurailor care, din
cauza unei boli profesionale sau unui accident de munc, nu i mai pot desfura activitatea la
locul de munc anterior manifestrii riscului asigurat se acord:
a) pe toat perioada trecerii temporare n alt loc de munc;
b) pentru cel mult 180 de zile ntr-un an calendaristic;

97
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
c) pentru cel mult 90 de zile ntr-un an calendaristic.

12.1.3. Condiii de acordare

Drepturile de asigurare prevazute de prezenta lege se acorda astfel:


a) pentru accidente de munca, in baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de
munca, intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta;
b) pentru boli profesionale, in baza formularului de declarare finala a bolii profesionale,
intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta.
Pentru constatarea cazului asigurat si stabilirea drepturilor de asigurare, asiguratorul are acces si
recurge la procesul-verbal de cercetare, intocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta care
efectueaza cercetarea accidentelor soldate cu incapacitate temporara de munca, invaliditate si
deces.
Asiguratorul verifica modalitatea in care a fost efectuata cercetarea si decide asupra caracterului
de munca al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca.
In scopul stabilirii caracterului profesional al accidentului urmat de incapacitate temporara de
munca, asiguratorul poate coordona direct cercetarea accidentului, poate efectua o ancheta
proprie sau poate evalua dosarul de cercetare intocmit de comisia angajatorului, dupa caz.

12.1.4. Cotele de contribuie

Datoreaza contributii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale:


a. angajatorii, pentru asiguratii obligatoriu cu exceptia ucenicilor, elevilor si
studentilor pe durata efectuarii practicii profesionale, precum si cu exceptia
somerilor
b. bugetul asigurarilor pentru somaj, in cazul somerilor
c. asiguratii, in cazul in care se asigura facultativ
Contributiile se stabilesc in functie de tarife si clase de risc. Tariful de risc se determina pentru
fiecare sector de activitate in functie de riscul de accidentare si de imbolnavire profesionala din
cadrul sectorului respectiv. Tarifele si clasele de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice
de calcul al contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, elaborate
de CNPP si aprobate prin hotarre a Guvernului.
Contributia se stabileste astfel inct sa acopere costul prestatiilor si serviciilor pentru cazurile
asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum
si cheltuielile administrative.
In cazul persoanelor asigurate obligatoriu, cota de contributie se datoreaza si se plateste de
angajatori si este de 0,15%-0,85%, diferentiata in functie de clasa de risc. Baza lunara de calcul la
care angajatorul datoreaza contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli
profesionale o constituie suma castigurilor brute realizate lunar de asigurati.

98
Dreptul securitatii sociale
Conf. dr. Luminita Dima
In cazul persoanelor asigurate facultativ, contributia se datoreaza si se plateste de aceste
persoane. Baza lunara de calcul pentru aceste contributii o reprezinta venitul lunar prevazut in
contractul individual de asigurare, care nu poate fi mai mic dect salariul de baza minim brut pe
tara. Contributia datorata de aceste persoane este unica, in valoare de 1%, aplicata asupra
venitului lunar asigurat, indiferent de activitatea prestata.
In cazul somerilor, contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale se
suporta integral din bugetul asigurarilor pentru somaj, se datoreaza pe toata durata efectuarii
practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii si se stabileste in cota de 1%
aplicata asupra cuantumului drepturilor acordate pe perioada respectiva.

12.3. Bibliografie pentru Unitatea 12

1. Al. Athanasiu, Dreptul securitii sociale, Edit. Actami, 1995;


2. Cl. Moarc Costea, Dreptul securitii sociale. Colecia curs universitar. Ed. CH Beck, 2013;
3. Al. iclea, L. Georgescu, Dreptul securitii sociale. Curs universitar. Ediia a VII -a, Ed.
Universul Juridic, 2016.

99