Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ch 14 20
Structura pielii
-Epiderma
-Start bazal
-Strat spinos
-Strat granulos
-Strat lucidum
-Strat cornos
-Derm
Merkel receptor
Meissner corpuscle
Ruffin cylinder
Pacini corpuscle
ch 14 22
ch 14 23
Fig. 14-1, p. 331
ch 14 24
Fig. 14-2, p. 332
Adaptare rapida la stimulare
Corpusculul Pacini
Cel mai mare mecanoreceptor cu
o lungime de 2mm si un
diametru de 1mm
Este situat in hipoderm
Receptorul este format dintr-o
terminaie nervoasa ncapsulat.
Capsula este formata din 20-70
de straturi dispuse asemntor
foitelor de ceapa, aceste lamele
fiind celulele Schwann
modificate, plate foarte subiri.
Intre aceste foite se afla un
lichid, gelatinos, vscos care se
poate deplasa printre foie si
care permite distribuia
uniforma a presiunii pe
terminaia nervoasa.
Prin presiune stimularea
mecanoreceptorilor care deschid
canalele de Na producerea unui
potenial local.
Corpusculii Pacini Potenialul locat prag
deschiderea canalelor de Na voltaj
dependente potenial de aciune.
Codificarea intensitii prin
frecventa de descrcare de PA (intre
50 si 500 HZ cu o valoare medie de
200-300 de descrcri/secunda)
Redistribuia presiunii prin
intermediul lichidului din capsulei.
Prin puterea mare de adaptare sunt
asociai cu stimuli vibratili cu
frecventa intre 30 si 800HZ) . Totui
mai multe studii arata ca sunt mai
degrab legai de presiunea constanta
si mai puin de stimuli vibratili
(comprimare /decomprimare
repetitiva)
Cmpul receptor este extrem de vast
Corpusculii Meissner
se afla situai in digitaiile pielii glabre
la nivelul dermului
Sunt de 10 mai mici dect corpusculii
Pacini
Sunt terminaii nervoase ncapsulate
cu adaptare rapida la stimul dar mai
lenta dect a corpusculilor Pacini
Sunt implicai in detectarea stimulilor
vibratili de joasa frecventa 2-80 Hz si in
discriminare spaiala
Cmpul receptor este foarte mic
Corpusculii Rufini
Sumarizarea de frecventa --
reprezint relaia dintre
intensitatea stimulului si
frecventa potenialelor de
aciune-impulsuri nervoase
transmise prin fibra senzitiva.
Creterea intensitii
Codificarea intensitii unui stimul va implica
stimulului
stimularea unui numr
- Fibrele care au cmpul receptor in mai mare de cmpuri
locul central de aciune a stimulului au
rata cea mai mare de descrcare. Cu cat receptoare.
cmpul receptor este situat spre
periferia locului de aciune al stimulului
cu att frecventa de descrcare scade.
Fibrele senzitive
Diametrul
axonului
Viteza de
conducere
Energia este informativa la
Sensibilitatea dureroasa
valori sczute si moderate.
Energia excesiva, la
intensiti mari este
distructiva si determina
durere.
Scopul durerii este de a
evita situaiile potenial
nocive
SENSIBILITATEA DUREROASA
Ce este durerea?
o experiena senzoriala si emoionala
neplcuta asociata cu o leziune tisulara
prezenta sau poteniala, sau descrisa in
termeni ca dauna.
Prin lezarea
tegumentului se
produce distrucie
tisulara si inflamaie.
Hiperalgia primara
Distrugerea tegumentului produce ntr-o prima etapa o durere acuta care
induce si o sensibilizare la stimuli locali cu un rspuns puternic nociceptiv.
Sensibilizare locala care apare imediat dup aciunea stimulului se
numete hiperalgie primara. Stimuli dureroi care acioneaz in aria lezata
sau imediat in vecintatea acesteia produc durere intensa. Cauza este
explicata de fenomenul de facilitare care se produce in coarnele
posterioare ale mduvei spinrii:
Neuronii din rdcina dorsala a nervului spinal stimuleaz o serie de neuroni
intermediari din coarnele posterioare.
se produce depolarizarea neuronilor de releu in transmiterea informaiei
dureroase ascendent spre cortex
Concomitent sunt stimulai neuronilor adiaceni care se depolarizeaz parial
(sunt facilitai).
Stimuli banali de (intensitate joasa) care acioneaz in zona dureroasa sau
adiacent de acesta vor stimula aceti neuroni facilitai
In concluzie. Stimuli tactili sau termici slabi care acioneaz in zona dureroasa
pot provoca un rspuns puternic care este evocat la nivel central ca o
durere intensa (hiperalgie primara).
Hiperalgia secundara
Inflamaia
este raspunsul sistemului imun la distrucia tisulara.
Celulele inflamatorii elibereaz o serie de mediatori care produc:
vasodilataie locala (PGI2, bradikinina, histamina) urmata de roeaa, cldur si
tumefiere (edem) local, si
durere (bradikinina, histamina, serotonina, K, prostaglandine).
Acest rspuns apare la 20 minute de leziunea iniiala.
-Reflexul de axon
stimularea terminaiilor nervoase din tegument in special terminaii
polimodale
Exista ramuri desprinse din fibrele aferente (terminaiile senzitive au o
structura similara axonilor) care acioneaz local-> descarc subst. P
rspuns produs de bucla de ntoarcere desprinsa din fibra senzitiva
stimulata se numete reflex de axon.
Substana P
aciune prelungita care amplifica inflamaia: creste permeabilitatea vaselor,
degranularea mastocitelor, scderea pragului pentru durere a terminaiilor
nervoase nvecinate.
Prin scderea pragului pentru durere a terminaiilor nervoase poate apare
senzaie dureroasa si la stimuli mecanici care in mod uzual nu determina durere.
substana P(SP), neurokinina A(NKA) i calcitonin gene related pepide (CGRP)
NOCICEPTIA