SUBIECTE PROTEZA SCHELETATA

1) CARACTERISTICI CLINICO TEHNICE

Proteza scheletata prezinta urmatoarele caracteristici clinico tehnice terapeutice:
- Restaureaza morfologic integritatea arcadei dentare
- Restaureaza dpdv estetic arcada dentara
- Restaureaza ocluzia functionala
- Restaureaza functia masticatorie
- Creaza conditii favorabile desfasurarii functiei fonetice
- Are rol profilactic si participa la mentinerea troficitatii tesuturilor
- Volumul redus creaza o stare de confort la nivelul cavitatii bucale
- Sprijinul se face pe tesuturile muco osoase si dento parodontale
- Elementele de mentinere, sprijin si stabilizare sunt complexe, crosete variate si sisteme
speciale, realizate din aliaje metalice, lipsite de pericolul fracturarii
- Datorita prezentei aliajului metalic, se mentin intr-o stare igienica mai buna
- Conceperea este efectuata dupa un plan si in urma tratamentului preprotetic
- Sunt confectionate numai din aliaje speciale, foarte dure ce se prelucreaza foarte greu
- Confectionarea in laborator este posibila daca exista aparatura specifica.

2) FAZELE CLINICO TEHNICE PENTRU CONFECTIONAREA PROTEZEI

SCHELETATE
Etapele clinico tehnice de realizare a protezei scheletate:
ETAPE CLINICE ETAPE DE LABORATOR
Examinarea pacientului si evaluarea
componentelor campului protetic
Amprenta documentara initiala
Confectionarea modelului documentar initial
Tratamente preprotetice pt asanarea cavitatii
bucale. Amprenta pt modelul de studiu
Confectionarea modelului de studiu
Analiza modelului de studiu. Tratamentele
proprotetice care se adreseaza suportului
muco-osos si dento-parodontal cu preparatii
ale dintilor stalpi
Amprenta globala. Amprenta antagonistilor
si determinarea RIM preliminare
Modelul de lucru cu bonturi mobile
Elaborarea design-ului componentei
metalice a protezei mobilizabile.
Utilizarea paralelografului: stabilirea
directiei de insertie a protezei scheletate,
trasarea ecuatorului protetic, stabilirea
gradului de retentivitate a dintilor stalpi
Duplicarea modelului:
- Pregatirea modelului de lucru pt

1
 duplicare: folierea crestelor alveolare
si a zonelor protetice negative,
gravare, deretentivizare paralela,
modelata si arbitrara
- Duplicarea propriu-zisa prin
amprentarea modelului cu agar-agar
sau silicon
- Confectionarea modelului refractar si
impregnarea acestuia (intarirea)
Machetarea componentei metalice a protezei
partiale, aplicarea canalelor de turnare
Ambalarea, confectionarea tiparului
Preincalzirea si incalzirea tiparului: turnarea
scheletului metalic al protezei mobilizabile
Dezambalarea, prelucrarea, adaptarea pe
model, finisarea si lustruirea componentei
metalice a protezei scheletate
Verificarea adaptarii scheletului metalic al
protezei mobilizabile in cavitatea bucala
Confectionarea sabloanelor de ocluzie prin
aplicarea bordurii de ocluzie pe seile
metalice (optional)
Determinarea relatiilor intermaxilare cu
sabloane de ocluzie sau sisteme de
inregistrare grafica intra si extraorala
Montarea in articulator
Confectionarea machetei preliminare cu
dinti
Verificarea machetei cu dinti in cavitatea
bucala
Modelarea finala a machetei cu dinti
Confectionarea tiparului pt sistemul clasic
sau conditionarea seilor metalice si
termobaropolimerizarea dupa sistemul
Kulzer
Prepararea, indesarea, presarea si
polimerizarea rasinii acrilice
Dezambalarea, prelucrarea, finisarea si
lustruirea protezei finite
Insertia protezei scheletate in cavitatea
bucala
Reechilibrari ocluzale, retusuri de proteza.

2
 3) SEILE PROTEZEI SCHELETATE
Seile reprezinta portiunea bazei protezei ce acopera crestele edentate servind ca suport pt
dintii artificiali.
Nr seilor este egal cu nr breselor putand fi dupa topografie: frontale, laterale si terminale.
Seile protezei scheletate detin o componenta metalica si una acrilica.
Saua protetica a protezei scheletate cuprinde 2 fete:
- O fata mucozala in contact direct cu mucoasa crestei alveolare
- O fata externa care priveste spre mucoasa orala
Saua are 2 versante: V si O si o zona de muchie pe inaltimea maxima a crestei alveolare unde
se monteaza dintii artificiali.
Componenta metalica a seilor se distanteaza de model prin foliere, pt a lasa spatiu pt acrilat.
Distal se pastreaza contactul cu modelul. Distal pe mijlocul crestei, seile au o mica prelungire
in contact cu creasta printr-un stop distal care impiedica bascularea scheletului in timpul
ambalarii protezei si confera rasinii acrilice de placare o grosime constanta.
4) CONECTORII PRINCIPALI CARACTERISTICI CLINICO TEHNICE
TERAPEUTICE
Conectorii principali sunt elemente transversale care fac legatura intre sei sau intre o sa si
elementele de sprijin, mentinere si stabilizare.
Caracteristici comune:
- Rigiditatea
- Profilaxia tesuturilor campului protetic
- Confortul pacientului
Conectorii principali mandibulari sunt:
- Bara linguala
- Placuta dento-mucozala mandibulara (placuta linguala)

5) CONECTORI PRINCIPALI MAXILARI

La maxilar, conectorii principali cei mai utilizati sunt:
- Placuta mucozala cu latime redusa
- Placuta mucozala cu latime medie
- Placuta mucozala anterioara si posterioara (fenestrata)
- Placuta mucozala in forma de U
- Placuta dento-mucozala
- Placa palatinala completa.
Placuta mucozala cu latime redusa:
- Este utilizata in edentatiile laterale cand proteza partiala are sprijin dento-parodontal
- Latimea placutei este egala cu marimea spatiului edentat

3
 - Grosimea este mai mare decat la alte placute
- Folierea se face in functie de marimea torus-ului (0,5 1 mm) sau a rafeului
intermaxilar (0,3 0,4 mm)
- Placuta nu ajunge in zona rugilor palatine.
Placuta mucozala cu latime medie:
- Este utilizata in edentatiile terminale (clasa I si II) cand crestele sunt bine reprezentate,
exista mai mult de 6 dinti restanti si cand torus-ul este absent sau de dimensiuni mici
- Acopera 2/3 din suprafata boltii palatine
- Limita anterioara ajunge in apropierea rugilor palatine
- Limita posterioara este ceva mai anterioara de linia Ah
- Cand este confectionata din aliaj Co Cr, grosimea placutei este 0,4 0,5 mm.
Placuta mucozala anterioara si posterioara (fenestrata):
- Este indicata cand exista un torus palatin mare situat in mijlocul boltii
- Se poate utiliza in toate tipurile de edentatii
- Este necesara despovararea rugilor palatine si a rafeului median prin foliere
- Placuta anterioara e mai lata, avand 6 9 mm latime, se plaseaza cu marginea
anterioara la cel putin 5 mm de parodontiul marginal al dintilor frontali, paralel cu
aceasta si situata intre 2 rugi palatine, fara sa depaseasca pintenii cei mai anteriori
- Placuta posterioara este mai ingusta, avand 4 5 mm latime. Pe sectiune trebuie sa fie
semiovala
- Placuta anterioara si cea posterioara se unesc prin 2 benzi laterale de 5 6 mm latime,
plasate la baza procesului alveolar la o distanta de cel putin 5 mm de parodontiul
marginal
- Este cel mai rigid conector principal
Placuta mucozala in forma de U:
- Are forma de potcoava deschisa distal
- Este indicata cand exista un torus plasat in 1/3 sau 2/3 posterioare
- Marginea anterioara se plaseaza la cel putin 5 6 mm de parodontiul marginal al
dintilor
- Marginea posterioara ajunge pana in apropierea bazei torusului
Placuta dento mucozala:
- Este indicata cand exista putini dinti restanti, creste bine reprezentate sau torus situat
posterior
- Ajunge pe dintii frontali pana in regiunea supracingulara unde marginea conectorului
se subtiaza, se pierde lin pe dinti
- In regiunea laterala este necesara decoletarea, eliberand parodontiul pe o distanta de 5
mm
- Trebuie pastrat ghidajul anterior prin realizarea unei trepte supracingulare pe canini si
incisivi
- Zonele de despovarare sunt: parodontiul marginal (0,20 mm), papila incisiva (0,20
0,30 mm), rugile palatine si rafeul median.

4
Placa palatinala completa:
- Este indicata in cazurile clinice cu putini dinti restanti si creste atrofiate
- Sprijinul dento-parodontal se asigura prin crearea de trepte supracingulare pe canini
sau gherute incizale pe incisivi
- Limita posterioara este reprezentata de linia Ah.
6) PARALELOGRAFUL CARACTERISTICI, UTILIZARE
Paralelograful este un aparat indispensabil conceperii si realizarii protezei partiale scheletate,
fiind utilizat de medic pt analiza modelului de studiu iar de tehnician pt analiza modelului
functional.
Dupa modul de functionare, se disting 3 categorii de paralelografe:
- Paralelografe cu brat orizontal fix / articulat
- Paralelografe cu brat vertical articulat
Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf:
- Stabilirea axei de insertie si dezinsertie a protezei
- Trasarea ecuatorului protetic
- Stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al
crosetului
- Fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf (tripodare)
7) CROSETUL CONTINUU SI BARA LINGUALA
BARA LINGUALA:
- Se utilizeaza cand inaltimea procesului alveolar este de cel putin 9 mm, intre fundul de
sac lingual si parodontiul marginal.
- Se plaseaza in dreptul versantului lingual al procesului alveolar mandibular cu
marginea superioara la 4 5 mm de parodontiul marginal si marginea inferioara in
fundul de sac lingual pt a nu impiedica mobilitatea fiziologica a frenului limbii.
- Fata de mucoasa procesului alveolar, se plaseaza la o distanta de 0,3 2 mm.
- Profilul barei are forma semipiriforma.
- Portiunea cea mai voluminoasa se plaseaza catre fundul de sac oral iar extremitatea
subtiata catre parodontiul marginal.
- Daca bara linguala va fi mai lunga, grosimea trebuie sa fie mai mare pt a se asigura
rezistenta mecanica.
CROSETUL CONTINUU:
Este utilizat cand se doreste realizarea unui efect contrabasculant optim si se intrunesc toate
conditiiile de realizare ale barei linguale. El contribuie la marirea rezitentei mecanice a
protezei.
Rolurile crosetului continuu sunt:
- Mareste rezistenta si asigura rigiditatea protezei
- Contribuie la sprijinul parodontal al protezei
- Asigura mentinerea indirecta (element anti-basculant)
- Asigura stabilizarea protezei in sens disto-mezial
- Solidarizeaza uneori dintii restanti si reface punctele de contact interdentare.
5
 8) FUNCTIILE CROSETELOR
Crosetele sunt cele mai utilizate mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare ale protezelor
partiale.
La protezele scheletate sunt utilizate 2 tipuri de crosete:
- Crosete turnate
- Crosete mixte
Functiile crosetelor turnate:
- Mentinerea / retentia / ancorarea
- Stabilizarea
- Sprijinul
- Incercuirea
- Reciprocitatea
- Pasivitatea
- Mentinerea indirecta
Mentinerea este functia prin care crosetul impiedica desprinderea involuntara a protezei de
pe campul protetic in timpul masticatiei, fonatiei, actelor reflexe etc.
Mentinerea depinde de urmatorii factori:
- Marimea retentivitatii zonei subecuatoriale in care e angajata portiunea flexibila a
bratului retentiv
- Gradul de flexibilitate a portiunii terminale a bratului retentiv
- Nr crosetelor si pozitia lor
- Gradul de frictiune dintre dinte si croset
- Implantarea dintilor stalpi
- Tipul de croset
- Fizionomie.

9) CROSETE TURNATE SI CLASIFICAREA LOR

- Crosete circulare
- Crosete Roach
- Crosete Ney
- Crosete speciale
Crosetele circulare:
Au contact aproape circular cu dintele stalp si pe o mare suprafata. Bratul retentiv ajunge in
zona retentiva subecuatoriala dinspre ocluzal, utilizand pt mentinerea protezelor,
retentivitatile de pe fetele V sau O.
Portiunea flexibila a bratului retentiv actioneaza prin tractiune asupra retentivitatii dintelui
stalp. Insertia protezelor prevazute cu astfel de crosete este mai usoara decat dezinsertia.
Toate bratele pleaca dintr-un corp comun.

6
Din aceasta categorie de crosete fac parte:
- Crosetul caninului
- Crosetul Ackers poate fi aplicat pe Pm, M. Este format din corp, brat retentiv, brat
reciproc, pinten ocluzal si conector secundar.
- Crosetul inelar sau cu 4 brate se aplica pe M. Fata de Ackers are in plus un pinten
ocluzal auxiliar plasat in foseta opusa pintenului principal de langa edentatie.
- Crosetul circular in ac de par sau cu bucla inversata se aplica pe M inf inclinati
mezial, retentivitatea favorabila aflandu-se vestibulo-mezial.
- Crosetul circular cu actiune dubla se aplica pe Pm in edentatiile laterale
- Crosetul Bonwill / dublu Ackers / cu 6 brate cu actiune contrarie se foloseste
cand opus edentatiilor se afla o hemiarcada integra (clasa II / IV).
- Crosetul multiplu / cu 6 brate cu actiune reciproca este alcatuit din 2 crosete
Ackers unite prin bratele opozante. Se utilizeaza pt mentinerea suplimentara a
protezelor din edentatiile de clasa III.
- Crosetele Roach sunt grupate in 2 categorii crosetele bara / divizate
- Crosetele Ney cuprinde 6 crosete. Fiecare croset are o indicatie precisa in functie de
aspectul liniei ecuatorului protetic si o anumita joja (retentiometru) de retentive. Cele
6 crosete Ney sunt grupate in 2 categorii: din prima categorie fac parte crosetele cu
actiune dubla / bioactive sunt in nr de 4.

10) CROSETE CIRCULARE

Se caracterizeaza prin faptul ca au cu dintele stalp un contact aproape circular si pe o mare
suprafata. Bratul retentiv ajunge in zona retentiva subecuatoriala dinspre ocluzal, utilizand pt
mentinerea protezelor retentivitatile de pe fetele V / O. Portiunea flexibila a bratului retentiv
actioneaza prin tractiune asupra retentivitatii dintelui stalp. Insertia este mai usoara decat
dezinsertia. Toate bratele pleaca dintr-un corp comun.
Tipuri de crosete circulare:
Crosetul caninului se aplica pe canini numai in edentatiile laterale. In edentatiile laterale la
maxilar are 2 brate. Dezavantajele acestui croset sunt: aspectul nefizionomic, lipsa
reciprocitatii, tulburarea ghidajului canin.
Crosetul Ackers poate fi aplicat pe M si Pm la maxilar si mandibula in conditiile existentei
retentivitatilor favorabile pe fetele V / O. este alcatuit din:
- Corpul crosetului plasat supraecuatorial / pe ecuatorul protetic pe una din fetele
proximale ale dintilor stalpi. Intervine in stabilizarea orizontala si in sprijinul
parodontal.
- Bratul retentiv care are 2 portiuni: una supraecuatoriala (rigida, intervine in sprijinul si
stabilizarea protezei) si una terminala flexibila a bratului retentiv plasata subecuatorial
si are functia de mentinere a protezei.
- Bratul reciproc / contracroset / brat opozant, rigid, se plaseaza supraecuatorial / pe
ecuatorul protetic.
- Pintenul ocluzal este rigid si se plaseaza intr-un lacas de pe fata ocluzala, M / D.
asigura sprijinul parodontal dar intervine si in stabilizarea orizontala a protezei.

7
 - Conectorul secundar face legatura crosetului cu saua protezei sau cu conectorul
principal. Este rigid si intervine in stabilitatea orizontala a protezei fiind plasat pe una
din fetele proximale ale dintelui stalp.

11) CROSETELE NEY SI ROACH

Crosetele Ney:
Sunt 6 tipuri. Primele 4 crosete Ney rezulta dintr-o combinatie intre crosetele circulare si
divizate, sunt bioactive, utilizate mai mult. Ultimele 2 sunt circulare monoactive.
Crosetul Ney nr1:
- Deriva din crosetul circular cu 3 brate Ackers
- Este compus din: conector secundar, corp, pinten si 2 brate circulare, ambele sunt
retentive.
- Este indicat pe dintii cu ecuatorul aproape de zona cervicala.
Crosetul Ney nr.2:
- Deriva din crosetul divizat cu bratul elastic in T
- Este format din 3 conectori secundari (dintre care 2 sunt elastici si 1 rigid), 1 pinten
ocluzal si 2 brate elastice in forma de T.
- Este indicat pe dintii cu retentivitate V-D si O-D.
Crosetul Ney nr.3:
- Rezulta din combinarea dintre crosetul 1 si 2
- Elemente componente: 2 conectori secundari (1 rigid si 1 elastic), 1 pinten ocluzal si 2
brate retentive .
Crosetul Ney nr.4:
- Corpul si pintenul ocluzal sunt obtinute prin turnare
- Este un croset mixt
- Este indicat pe dintii cu retentivitate situate aproape de marginea ocluzala a fetelor V
si O.
Crosetele prefabricate:
- Sunt din aliaje de Cr Ni
- Elementele fabricate sub forma literei T, Y sau cruce sunt comercializate impreuna cu
setul de clesti pt modelare
Crosetele mixte:
- Bratele retentive sunt modelate din sarma iar celelalte elemente sunt confectionate prin
turnare (pinteni, brat reciproc, corp, conector secundar)
Crosetele divizate Roach:
- Bratul retentiv poseda conector secundar propriu ce pleaca direct din saua protezei
- Bratul retentiv este mai elastic decat cel al crosetelor circulare

8
 - Bratul retentiv ramane situate in zona cervicala a dintelui stalp si este mai putin vizibil
decat bratul retentiv al crosetelor circulare
- Prezinta contact cu dintele stalp pe o suprafata mai mica decat cele circulare
- Toate crosetele divizate sunt compuse din 6 elemente
- Bratul opozant, corpul, pintenul ocluzal si conectorul secundar rigid, sunt identice cu
ale crosetelor circulare
- Primele crosete divizate descries de Roach prezinta bratele elastic in forma de litere si
au fost notate cu ajutorul unui sistem memotehnic cu numele CLUSTIR
Crosetul divizat in T:
- Este tipul reprezentativ al crosetelor divizate
- Elemente comune cu crosetul circular cu 3 brate: corpul situat pe o fata proximala,
pintenul asezat in lacasul ocluzal, bratul opozant (reciproc) situat in zona
supraecuatoriala de pe fata O a dintelui stalp
- Bratul activ are forma literei T cu un segment transversal asezat pe dinte si un segment
vertical plasat in dreptul procesului alveolar
- Este format din 6 elemente componente: 4 rigide si 2 elastice
Functii:
- De mentinere prin bratul elastic
- Participa la franarea / limitarea tendintei de basculare a protezelor terminale
- Franeaza infundarea protezei pe campul protetic
- Participa la stabilizarea orizontala.

12) AMPRENTA PRELIMINARA SI MODELUL PRELIMINAR

Amprenta preliminara:
In prima sedinta clinica, dupa examenul clinic, se amprenteaza cu materiale elastice (alginate)
ambele maxilare. Este o reproducere numai a elementelor anatomice ale campului protetic
reprezentand zona sa de sprijin. Amprenta este sustinuta de o portamprenta standard care are
forma campului protetic. Amprenta preliminara este utilizata pt turnarea modelelor
preliminare. Pe modelul preliminar tehnicianul va modela si adapta portamprenta (lingura)
individuala.
Modelul preliminar:
Se toarna din gips obisnuit si este utilizat pt obtinerei portamprentei (lingurii) individuale.

13) TRATAMENTE PRE SI PROPROTETICE

Tratamentul preprotetic:
Este instituit dupa examinarea clinica a modelelor documentare si a radiografiilor. Are rolul
asanarii cavitatii bucale indiferent de solutia de tratament protetic final.
Tratamentul preprotetic trebuie sa se faca in urmatoarea succesiune:

9
 - Interventii chirurgicale
- Tratament parodontal
- Tratament de echilibrare ocluzala
- Tratament ortodontic
- Tratament conservativ odontal
- Implanturi transfixiante
- Proteza partiala acrilica provizorie
Tratamentul proprotetic:
Urmeaza dupa tratamentul preprotetic si urmareste prepararea campului protetic pt ca
tratamentul protetic propriu-zis sa fie instituit in cele mai bune conditii.
Sunt necesare modelele de studiu. Este specific edentatiei partiale pt ca modifica morfologia
campului protetic care este obligatorie pt a obtine conditii optime de mentinere a protezei,
sprijin parodontal si muco-osos, stabilizare, ex de insertie adecvat si confortabil pt pacient,
prevenirea cariilor, marirea valorii parodontale a dintilor restanti si mai ales a dintilor stalpi,
rezolvarea breselor suplimentare, aplicarea sistemelor speciale de mentinere a protezei etc.
Acestea se realizeaza inainte de amprentarea functionala.
Etape:
- Interventii chirurgicale asupra mucoasei
- Interventii chirurgicale asupra osului
- Interventii asupra dintilor stalpi
- Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze
- Solidarizarea dintilor stalpi
- Atitudinea fata de bresele suplimentare care complica clasele de edentatie

14) PINTENII OCLUZALI

Pintenul este elemental principal care asigura sprijinul parodontal.
Dupa modul de aplicare pe dintii stalpi, exista 2 categorii de pinteni: interni si externi.
Pintenii interni:
- Se utilizeaza in edentatiile de clasa III, pe dintii care limiteaza bresele
- Sprijinul este pur dento-parodontal
- Dintii stalpi trebuie acoperiti cu coroane in care se realizeaza cavitati in forma de
coada de randunica deschise catre edentatie si plasate pe fata ocluzala
- Pintenii se plaseaza in aceste lacase
- Pintenul se continua cu cele 2 brate retentive ale crosetului si conectorul secundar
Pintenii externi:
- Se aplica pe dinti neacoperiti / acoperiti cu microproteze
- Sunt externi pt ca lacasele au o profunzime mica
- Se aplica pe M si Pm

10
Caracteristicile pintenilor externi principali:
- Pintenii trebuie plasati intr-un lacas in forma emisferica si cu inclinare adecvata
- Pintenii trebuie sa aiba rigiditate absoluta
- Forma pintenului ocluzal sa fie triunghiulara , cu varf rotunjit, plasat spre C fetei
ocluzale, baza este mai lata si face legatura cu conectorul secundar
- Marimea pintenului sa fie dependenta de dintele pe care se aplica
- Lungimea trebuie sa fie 1/4 din latimea M-D
- Latimea 1/3 din latimea V-O a dintelui stalp
- Grosimea de 1,5 mm la unirea cu conectorul secundar si 1 mm spre varf
- Orice pinten trebuie sa se continue cu un conector secundar
Functiile pintenilor ocluzali principali:
- Asigura sprijinul parodontal al protezei impiedicand deplasarea spre mucoasa a
protezei
- Mentin nivelul cuspidian al dintilor artificiali in planul de ocluzie
- Mentin relatia ocluzala a protezei cu dintii antagonisti
- Mentin bratele crosetului in pozitie constanta
- Reduc presiunea dureroasa a seilor asupra crestelor
- Plasati in fosetele vecine edentatiei evita retentiile alimentare intre sei si dintii stalpi
- Plasati interdentar pot reface punctele de contact pierdute prin migrarile orizontale ale
dintilor
- Intervin in stabilizarea orizontala a protezei
- Pot impiedica migrarile verticale ale dintilor care nu au antagonisti.
Pintenii principali supracingulari:
- Se aplica pe caninii sup datorita existentei unui cingulum proeminent
- Trebuie aplicati pe o treapta supracingulara realizata prin slefuire
Pintenii principali incizali (gherutele incizale):
- Se utilizeaza cand dintii frontali raman singurii dinti restanti
- Se aplica in lacase realizate pe unghiurile incizale ale dintilor frontali care nu sunt
acoperiti de coroane
- Lacasele se prepara mai ales la mandibula numai pe canin sau intre canin si IL.

15) PREGATIREA MODELULUI DE LUCRU PENTRU CONFECTIONAREA

MODELULUI DUPLICAT
Pe modelul functional se executa 3 operatiuni importante inainte ca acesta sa fie duplicat:
folierea, gravarea si deretentivizarea.
Folierea modelului functional:
- Este o operatiune prin care se obtine un spatiu intre scheletul metalic al protezei si
model
- La maxilar se foliaza: crestele alveolare, torusul maxilar, rafeul median intermaxilar,
parodontiul marginal si papilele interdentare, papila incisiva, rugile palatine.

11
 - La mandibula se foliaza: crestele alveolare, procesul alveolar mandibular in zona
conectorului principal, torusul mandibular, traiectul mucozal al bratului retentiv a
crosetelor divizate

16) MODELUL DUPLICAT CARACTERISTICI, ROL

Duplicarea reprezinta un procedeu tehnic de reproducere precisa a modelului functional
pregatit dintr-un material refractor (masa de ambalat) specific aliajului din care va fi realizat
scheletul metalic al protezei.
Duplicarea e un procedeu de amprentare a modelului functional. Ca materiale de duplicat
(amprentat) pot fi utilizati hidrocoloizii reversibili si ireversibili si elastomeri de sinteza.

17) REALIZAREA MACHETEI COMPONENTEI METALICE

Pentru realizarea machete scheletului modelul refractor trebuie sa fie intarit si racit.
Faze tehnice:
- Transferarea proiectului scheletului de pe modelul functional pe modelul refractor
- Realizarea canalului central de turnare in mijlocul modelului refractor la toate
modelele mandibulare iar la cele maxilare numai daca traseul conectorului principal
nu impiedica realizarea lui
- Confectionarea machetei scheletului
Tehnica realizarii machetei scheletului la maxilar:
- Realizarea machetei conectorului principal
- Realizarea machetei seilor
- Realizarea machetei crosetelor
- Realizarea machetei pintenilor ocluzali
- Realizarea machetei conectorilor secundari
- Realizarea liniilor terminale exterioare
- Finisarea machetei
Tehnica realizarii machetei scheletului la mandibula:
- Realizarea machetei conectorului principal
- Machetele seilor, crosetelor, pintenilor si conectorilor secundari
- Realizarea liniilor terminale exterioare
- Finisarea machetei

18) PROBA SCHELETULUI PE CAMPUL PROTETIC

Proba scheletului metalic al protezei partiale scheletate este reprezentata de timpul clinic in
care se constata daca pregatirile proprotetice si amprentarea functionala realizate de medic au
fost corecte si daca executia tehnica a scheletului a fost facuta corect de tehnician.

12
Controlul scheletului pe modelul functional:
- Medicul verifica adaptarea pe model a elementelor componente ale scheletului
Controlul scheletului in afara modelului:
- Inainte de proba in cavitatea bucala, se controleaza scheletul
- Se examineaza rigiditatea conectorilor principali, existent unor muchii taioase care
trebuie rotunjite, prezenta plusurilor metalice care trebuie indepartate
- Daca e necesar se rotunjeste muchia inferioara a barei linguale pt a nu leza mucoasa
- Se controleaza descresterea uniforma in grosime a bratelor retentive la crosetele
circulare
Controlul adaptarii scheletului in cavitatea bucala:
- Inainte de aplicarea scheletului in gura se curate perfect cavitatea bucala si dintii stalpi
- Se indeparteaza resturile alimentare si tartrul de la nivelul lacasurilor pt pinteni
- Se verifica contactele in IM, RC, propulsie si lateralitate
- Cu scheletul in gura, nu trebuie sa apara contacte premature / interferente
- Se verifica corectitudinea aplicarii conectorilor principali si eventualele interferente cu
zonele muco-osoase
- Dupa adaptare scheletul se trimite la laborator pt realizarea sablonului de ocluzie / pt
confectionarea seilor de acrilat autopolimerizabil care vor servi ca portamprente pt
tehnicile de amprentare compresiva mai ales pt edentatiile terminale mandibulare.

19) DETERMINAREA SI INREGISTRAREA RIM

Inregistrarea relatiilor mandibulo-maxilare este o etapa clinica in care se depisteaza pozitia
fiziologica a mandibulei fata de maxilar (RC si DVO). Cu ajutorul sabloanelor de ocluzie,
medicul inregistreaza aceste pozitii intraorale si le transfer ape ocluzor / articulator prin
fixarea modelelor in aceste pozitii.
Relatiile intermaxilare si ocluzale:
Pe sabloanele de ocluzie, medicul traseaza reperele necesare alegerii si montarii artificiali.
- Linia mediana corespunde liniei mediane a fetei
- Liniile caninilor corespund comisurilor bucale
- Linia surasului corespunde nivelului pana unde se ridica buza sup cand pacientul
zambeste

20) REALIZAREA MACHETEI COMPONENTEI ACRILICE

Cele 2 modele pozitionate prin intermediul inregistrarii RIM se fixeaza in gips in ocluzor.
Dupa montarea modelelor in ocluzor se indeparteaza sablonul de ocluzie din placa de baza /
acrilat, se aplica scheletul pe model si se trece la realizarea machetei protezei (montarea
dintilor artificiali).
Daca determinarea RIM s-a facut pe scheletul protezei, dupa montarea in ocluzor se
indeparteaza valurile de ocluzie si seile apoi peste schelet se monteaza dintii artificiali.

13
 21) PROBA MACHETEI SI REALIZAREA COMPONENTEI ACRILICE SI
PRELUCRAREA FINALA A PROTEZEI
Proba machetei in cavitatea bucala:
Este o etapa clinica in care medicul verifica daca datele si reperele transmise laboratorului au
contribuit la alegerea si montarea corecta a dintilor artificiali.
In primul timp, macheta este examinata pe model:
- Se controleaza contactele dento-dentare care trebuie sa corespunda cu cele existente in
cavitatea bucala
- Montarea dintilor frontali reface curba vestibulara si nivelul planului de ocluzie
- Montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei alveolare
- Refacerea corecta a unitatilor masticatorii
- Forma si volumul dintilor artificiali sa fie in concordanta cu a dintilor restanti
In timpul 2, macheta este inserata in cavitatea bucala si se examineaza:
- Ocluzia, contactele dento-dentare in RC si miscarile functionale ale mandibulei
- Restaurarea fizionomiei in edentatia frontala, coincidenta liniei mediane si nivelul
planului de ocluzie
- Culoarea, forma, marimea dintilor artificiali in relatiile cu dintii restanti.
Confectionarea bazei acrilice a protezei:
Forma si dimensiunile bazei acrilice a protezei proiectata de medic pe modelul de lucru sunt
reproduse fidel in negativ de forma si dimensiunile tiparului. Baza protezei (sei + placa
protetica) se obtine din rasini acrilice speciale.
Prelucrarea finala a protezei:
Curatarea protezei:
- In urma dezambalarii, proteza prezinta pe fetele externa si mucozala zone de gips
aderent. Gipsul intim aplicat este indepartat mecanic si chimic
- Curatirea mecanica gipsul se indeparteaza cu spatula, apoi sub jet de apa se curate cu
peria aspra toate zonele de care mai adera gips restant.
- Curatirea chimica curatirea protezelor de gipsul aderent se realizeaza prin
introducerea protezelor curatate mecanic intr-o solutie de nitrat de sodiu 30% pt 24h.
Examinarea protezei polimerizate:
Se verifica:
- Daca baza protezei este completa / incompleta datorita cantitatii insuficiente a
acrilatului introdus in tipar
- Daca pozitia dintilor artificiali este corecta / au aparut modificari de pozitie
- Daca pozitia crosetelor este nemodificata / au aparut deformari ale segmentelor elastic
- Daca exista zone de fisuri in naza protezei
- Daca fata mucozala a protezei prezinta / nu zone cu exces de acrilat datorate
deteriorarii modelului in timpul presarii.
14
Netezirea protezei:
- Proteza dupa dezambalare si curatirea gipsului, prezinta pe fata externa in zonele
marginale exces de acrilat. Acest surplus este indepartat prin frezare.
- Prelucrarea la colet si in spatiile interdentare se realizeaza cu freze cilindrice, sferice
sau tronconice de dimensiuni mici.
- Netezirea finala se face cu gume si benzi de glaspapir.
Lustruirea protezei:
- Protezele sunt lustruite la motorul orizontal sub actiunea instrumentarului de lustruit si
a materialelor abrasive
- Instrumentar de lustruit: filtz conic, perie circulara si puf de bumbac.
- Materiale abrazive: piatra ponce, feldspat, cuart
- Lustruirea se incepe cu filtzul conic pe care se aplica pasta abraziva, filtzul conic se
actioneaza numai pe suprafata externa a bazei protezei.
- Lustruirea se continua cu peria circulara pe care se aplica pasta abraziva. Lustruirea cu
peria intereseaza suprafata externa a protezei si dintii artificiali. Pt lustruirea finala se
utilizeaza puful de bumbac. Puful actioneaza asupra protezei fara pasta abraziva.

22) INSERAREA PROTEZEI SI DISPENSARIZAREA

Insertia protezelor partiale acrilice pe campul protetic reprezinta ultima faza si este o faza
clinica. Proteza trebuie introdusa fara corecturi, insertia necesitand o presiune medie.
Dupa ce s-a efectuat insertia, se va verifica stabilitatea protezei prin aplicarea de presiuni
digitale anterioare, posterioare si laterale. Proteza nu trebuie sa prezinte nici o deplasare.
Se verifica daca proteza nu basculeaza prin infundare.
Se verifica corectitudinea aplicarii diferitelor elemente ale scheletului mecanic.
Se verifica mentinerea (retentia directa) protezei incercand desprinderea ei verticala prin
tractiuni in axul de dezinsertie asupra portiunilor flexibile ale bratelor retentive.
Verificarea si echilibrarea ocluziei obiectivul echilibrarii ocluzale este de a crea contacte
simultane stabile pe toti dintii in RC si IM.
Echilibrarea ocluzala trebuie repetata la cateva interval de timp dup ace musculatura s-a
acomodat cu noile conditii.

ECUATORUL PROTETIC reprezinta linia celor mai mari convexitati ale dintilor stalpi,
fiind trasat in functie de axul de insertie a protezei, care se stabileste inainte de trasarea
ecuatorului.
Axul de insertie a protezei permite aplicarea simultana pe dintii stalpi si cu efecte egale a
tuturor crosetelor unei proteze partiale scheletate.
ECUATORUL ANATOMIC este linia trasata cu ajutorul paralelografului ce trece prin
punctele cele mai convexe ale coroanei unui dinte izolat care este plasat in pozitie verticala pe
masuta paralelografului.

15
Ecuatorul de implantare apare ca urmare a implantarii normale, inclinate a dintilor in
maxilare.
Ecuatorul de malpozitie apare atunci cand arcada dentara nu mai este integra, dintii vecini
spatiilor edentate suferind migrari.

16