IMUNO CURS 26 NOIEMBRIE 2015

MECANISMELE DE ACTIVARE A LT

Este nevoie de schimb informational cu APC-ul profesional care vine sa ii prezinte complexe
epitopi-MHC. Pt activare este necesar un schimb bidirectional de informatie:
APC care prezinta epiopi pe MHC LT care vine sa recunoasca acest epitop + MHC prin
complexele TCR-CD3
Vorbim de un schimb bidirectional:
anterograd: APC LT
retrograd: LT APC
(intre cele 2 celule se produc bucle repetate de activare).

Cele 2 tipuri de schimb de informatie se pot face fie obligatoriu (cooperare cognitiva) =
contacte prin receptori, si cooperare noncognitiva = schimb de informatie prin cytokine
(interleukine).

1. Mecanismul cooperarii anterograde: totalitatea info transmise APC LT

Acest schimb se deruleaza in 2 etape:

a) etapa antigen-nespecifica:
- obligatorie si permanenta
- presupune contact permanent intre membranele celor 2 celule
- contactul are la baza:
o cuplurile de adeziune de linia I prin care LT expune receptorul D2 iar APC
expune ligandul CD58 (MPA3); acest cuplu este constituit permanent (initial
afinitatea CD2 MPA3 este mica dar creste pe masura ce se formeaza mai multe
cupluri de adeziune);
o cupluri de adeziune de linia II: LT (MPA1) APC (ICAM intercellular
adhesion molecule); acest cuplu este foarte numerous numai daca TCR a intalnit
epitopul predestinat si s-a realizat un prim mecanism de activare in LT;
- prin cele 2 tipuri de cupluri de adeziune, intre membrane se constituie effectual de
fermuar ( o tatonare foarte stransa intre ele).
- aceste doua tipuri de adeziune permit supravegherea imunologica pe care LT o executa
asupra APC;
- daca se recunoaste epitopul specific, numarul cuplurilor creste (mai ales linia II); daca
NU atunci cele doua membrane se deruleaza una pe alta si in final LT si APC se desfac
definitive;
- fara cuplurile de adeziune nu se constituie sinapsa imuna (trebuie cel putin 1 ora);
 b) etapa antigen-specifica
- doar daca receptorul TCR intalneste un epitop specific (care se potriveste); receptorul
TCR va recunoaste atat moleculele MHC cat si epitopii prezentati de catre membrana
APC-ului;
- molecula MHC este recunoscuta pe domeniile variabile (alfa1 alfa 2 din MHC1 sau alfa
1 beta 1 din MHC2), aceasta recunoastere se face pe buclele CDR1 si CDR2 din TCR;
- epitopul va fi recunoscut pe buclele CDR3 (cele 2) de pe lanturile alfa si beta;
- TCR este inconjurat de manunchiul de 5 lanturi ale CD3 (gamma, delta, epsilon, si cele
doua zeta); zeta sunt cele mai lungi si coboara cel mai adanc in citosol; toate lanturile
sunt solidarizate prin punti disulfidice;
- Lanturile din bucla CDR3 contin pe segmentele IC domenii bogate in tirozina ) ITAM
(cate unul pe gamma, delta, epsilon si cate trei pe lanturile zeta); sunt domenii cu foarte
multa tirozina;
- tot pe membrana LT se afla receptorii CD4 / CD8; acestia recunosc MHC la nivelul
domeniilor monomorfe (constante): alfa3 din MHC1 / alfa2 din MHC2;
- pe membrana LT exista un receptor mare, CD45receptor de activare care prin
segmentul lui IC are rol de protein-tirozin-fosfataza si prin acest segment se aplica pe
lanturile zeta din CD3;
- cuplu de adeziune IC linia I: CD2 MPA3 (CD58)
- cuplu de adeziune IC linia II : proteina LPA1 ligandul ICAM

DESCRIERE EVENIMENTE:
- primele semnale care se transmit spre interiorul LT sunt cele de la CD4/ CD8;
- acesti receptori recunosc domeniile monomorfe din MHC I / MHC II si semnalul pe care
il transmit spre interiorul LT este un semnal inhibitor;
- acest semnal ajunge spre doua protein-tirozin-kinaze (PTK): una se numeste Lck si
celalta este Fyn.
- Aceste PTK primesc un semnal inhibitor de la molecula MHC vida (fara epitop potrivit)
fie cand are epitop care nu este specific pt receptorul TCR;
- Acest prim semnal este de inhibitie (protectie) care inhiba activarea inutila a LT (inutila
pt ca nu este necesar sa se activeze fata de molecule self cum este MHC si pt ca nu
exista epitopul specific pt acel TCR);
- Semnaul inhibitor se produce prin CD4/ CD8, cele doua PTK se auto-fosforileaza pe un
rest de tirozina din structura lor (classic, tirozina din pozitia 505 din Lck si Fyn) si astfel
ele se blocheaza si nu pot transmite mai departe informatie in citosol;
- Cand molecula MHC prezinta un epitope specific, epitopul transmite semnal activator la
TCR (prin modificare de patern vibrational) care va fi preluat de lanturile CD3 (gama,
delta epison, zeta); cand semnalul activator a ajuns la nivelul lanturilor zeta , va fi
preluat si de segmentul IC din CD45 (protein-tirozin-fosfataza); aceasta se activeaza, si
fiind o fosfataza taie fosfatul de pe kinazele Lck si Fyn;
o Semnalul activator este transmis si spre membrana (nu numai CD3); membrana se
activeaza si transmite semnale sis pre citoschelet; in acest fel receptorii sunt
adunati in stransa proximitate unul fata de altul; aceste ondulatii membranare
 aduc receptorii CD4, CD8, CD45 pe o suprafata ingusta astfel incat schimba usor
semnale intre ei si determina semnal amplificat.
- Gruparile fosfat inhibitorii sunt inlaturate si aceste kinase Fck si Fyn se activeaza prin
defosforilare si incep sa fosforileze domeniile ITAM din CD3mai ales din zeta (pt ca
sunt cele mai multe);
- Astfel se vor introduce grupari fosfat pe toate domeniile ITAM din zeta;
- S-a dovedit ca nivelul de fosforilare a domeniilor ITAM depinde de intensitatea
semnalelor venite de la epitope: cu cat sunt mai mult epitopi recunoscuti, cu atata gradul
de fosforilare creste;
- Domeniile ITAM fosforilate atrag enzyme din cytosol (mai ales lanturile zeta); prima
enzima atrasa de catre gruparile fosfat de pe lanturile zeta este o alta kinaza numita
ZAP70;
- ZAP 70, adusa la nivelul membranei, este fosforilata de Lck si Fyn si astfel se activeaza;
dupa activare se auto-fosforileaza suplimentar si introduce grupari fosfat;
- astfel ZAP70 atrage din citosol 2 proteine adaptor (PA1 SI PA2) care se activeaza si ele
si recruteaza o enzima din vecinatatea membranei: fosfolipaza C care este activate si
ataca fosfolipidele membranare activare cascada fosfatidil-inozitol-difosfat tip 2 =>
inozitol trifosfat (IP3) si diacil-glicerol (DAG).
- Prin IP3 este imediat receptionat pe receptorii IP3R de pe membrana reticulului
endoplasmic
o semnale care duc la eliberarea rapida a unor mari cantitati de calciu ionic
o in citosolul LT concentratia calciului creste de 6-10 ori si se ajunge la
hipercalcitie
o se activeaza o proteina, calmodulina care preia si amplifica semnalul, si
activeaza calcineurina
o activeaza un factor de transcriptie LP-AT (factorul de transcriptie al LT
activate);
o LT-AP intra in genomul nucleului si se fixeaza pe regiunile promotor ale genelor
pt cytokine;
o Un prim raspuns al LT este sinteza de cytokine care vor fi eliberate in mediul EC;
- Prin DAG: se activeaza protein-kinaza C, care prin mai multe etape activeaza factorul
de transcrptie NFkB care intra in nucleu
o activarea metabolica , creste mult sinteza de enzime, si activare de kinase
ciclin-dependente (ale ciclului celular)
o LT trece punctele de restrictie ale ciclului celular (G1 -> Gs si G2 -> M); in
paralel cu activarea metabolica, va creste mult si cantitatea de AND pana se
ajunge la o masa critica care inseamna dublarea cantitatii;
o Concomitant, LT intra in mitoza
o se produce expansiunea clonala a LT
o Tot prin activarea NFkB se sintetizeaza si mari cantitati de IL2 si receptori pt IL2
(care se vor depune pe membrana LT)
o Se obtine o stimulare autocrina suplimentara a LT
- Inca o cale de semnalizare: APC activat prin receptori Toll expune B7/CD80 pe
membrana; aceasta molecula este recunoscuta de CD28 de pe LT;
 o CD28 activeaza cascade kinazice se semnalizare si se ajunge la activarea unui
factor de transcriptie AP1 care intra in genom si stimuleaza activarea complete a
LT cu productie importanta de citokine
o (astfel se constituie co-stimularea, necesara pt activarea completa a LT)

Consecintele morfologice si functionale ale activarii LT

1. In urma acestor cascade de semnalizare LT isi modifica aspectul si functia,

transformandu-se in limfoblasti T.
Limfoblastii T:
- sunt celule mult mai voluminoase
- creste foarte mult dimensiunea nucleului, citoplasma abundenta
- creste mult numarul mitocondrii
- se dezvolta RER (se intensifia sinteza proteica): se sintetizeaza enzime care sa genereze
activarea metabolica, se stimuleaza sinteza de citokine, si de receptori membranari (care
sunt tot proteine).
2. LT intra in mitoze prin activarea kinazelor ciclin-dependente (activarea CDK) si se
produce expansiune clonala. LT care au reusit sa se activeze complet o data nu se mai
intorc in faza zero a ciclului celular atunci cand celula isi incheie activarea. Aceste LT
vor ramane intre G0 G1 (numita stare preactivata), specifica LT cu memorie. La un
nou contact cu acelasi ag, ele se vor active mult mai rapid si cu un raspuns mult mai
intens.

3. Sunt eliberate mari cantitati de citokine (nivelul maximal se obtine doar dupa ce s-a
transmis si semnalul prin complexul B7-CD28). Acesta transmite 3 tipuri de mesaje:
(a) stimularea autocrina ele stimuleaza propriul limfocit; rolul cel mai
important il are IL2 careia I se expune si receptor; aceasta stimulare este
esentiala pt ca LT naiv sa devina LT cu memorie; (mai sunt si IL4, IL5 care
au rol in raspunsurile immune umorale secundare);
(b) stimulare paracrinase poate realiza in 2 moduri:
chiar in interiorul sinapsei immune pe cale retrograda, stimulandu-se APC
(LT produce cytokine care stimuleaza APC-ul care se mai activeaza o data
si creste si el productia de molecule MHC si molecule B7)
stimulare paracrina in afara sinapsei immune: sunt stimulate si alte
limfocite din vecinatate;
(c) stimulare endocrina / la distanta este mai putin elucidata in ceea ce priveste
limfocitele dar se pare ca are un rol in raspunsul inflamator al organismului

4. Creste mult numarul de receptori LPA1 => creste numarul cuplurilor de adeziune de
linia 2.