Mercur este planeta cea mai apropiat de Soare, nconjurndu-l o dat la fiecare 88 zile pmntene.

Luminozitatea sa variaz ntre -2,0 i 5,5 n magnitudine

aparent, dar nu este uor de vzut fiindc cea mai mare separare unghiular (cea mai mare elongaie) fa de Soare este de doar 28,3, nsemnnd c se poate
vedea doar imediat dup apusul Soarelui. n perioada 1974 - 1975, Mercur a fost studiat cu ajutorul sondei Mariner 10, care a cartografiat doar 40 - 45 % din
suprafaa planetei. ncepnd din 2011, sonda spaial MESSENGER orbiteaz n jurul planetei pentru a studia compoziia chimic, geologia i cmpul magnetic.

n baza datelor furnizate de MESSENGER, Paul K. Byrne i Christian Klimczak (Carnegie Institution for Science Washington) [1]au realizat o hart detaliat care
arat c Mercur s-a contractat substanial pe msur ce s-a rcit. Conform cercettorilor, Mercur i-a micorat raza cu pn la 7 km, fa de maxim 1 2 km cum
se credea pn acum, n prezent planeta avnd o raz de 2440 km.

Fizic, planeta Mercur este similar n aparen cu Luna, fiind mpnzit de cratere. Ea nu are satelii naturali i nici o atmosfer mai dens. Planeta are un nucleu
mare de fier care genereaz un cmp magnetic de 100 de ori mai slab dect cel al Pmntului. Temperatura la suprafaa planetei Mercur variaz de la
aproximativ 90 K pn la 700 K, punctul subsolar fiind cel mai fierbinte i fundul craterelor de lng poli fiind punctele cele mai reci.

Observaii nregistrate ale planetei Mercur dateaz din vremea sumerienilor, n al treilea mileniu naintea erei noastre. Romanii au numit planeta dup zeul
mesager Mercur (n Grecia Hermes, n Babilonia Nabu), probabil datorit micrii aparent rapide[2]. pe cerul crepuscular. Simbolul astronomic pentru Mercur este o
versiune stilizat a capului zeului avnd o plrie cu aripi, pe un caduceu, un antic simbol astrologic. nainte de secolul 5 .Hr. astronomii greci credeau c planeta
e format din dou obiecte separate: una vizibil doar la rsrit i cealalt vizibil doar la apus. n India planeta a fost denumit Budha, dupa fiul Chandrei (al
Lunii). Culturile chinez, corean, japonez i vietnamez fac referiri la planeta Mercur sub denumirea de Steaua apei, denumire bazat pe cele Cinci Elemente.

Mercur i-a lsat numele n denumirea zilei sptmnii care urmeaz dup mari, i anume miercuri, din sintagma latin: Mercurii dies / Mercuris dies[3][4][5].