Sunteți pe pagina 1din 8

Intrebari Beton Armat si precomprimat I

1. Perioada minima de serviciu a unei constructii in care nu este nevoie de interventii majore
pentru asigurarea unei stari tehnice corespunzatoare destinatiei sale, se numeste durata de
viata.
2. Betonul de clasa C 25/30 este un beton de rezistenta normala.
3. Determinarea distributiilor solicitarilor ,deformatiilor si deplasarilor sub efectul aciunilor
(pentru o structura intreaga realizata din beton armat sau doar pentru unele componente ale
acesteia) este asimilata in calculul de rezistenta in analiza structurala (pg. 28)
4. Sunt considerate betoane cu densitate normala, betoanele cu densitate aparenta in stare uscata
> 2200 kg/m 3 2500 kg/m 3.
5. In proiectarea structurilor din beton armat , siguranta optima , cu un risc acceptabil de cedare
se considera atunci cand valoarea totala a cheltuielilor generalizate (cheltuieli initiale,
cheltuieli de intretinere, cheltuieli datorate unor eventuale cedari) este minima .
6. Rezistenta caracteristica la compresiune , pe cilindru , a betonului de clasa C20/25 este egala
cu 20 MPa.
7. Care dintre rezistentele caracteristie la intindere axiala ale betonului are valoarea mai mare?
Cea cu fractilul de 5% sau cea cu fractilul de 95 %? Cea cu fractilul de 95 %.
8. Pentru situatiiile de proiectare permanente si tranzitorii , coeficientul partial de siguranta
pentru beton are valoarea: c =1.5
9. Notatia f0.2k reprezinta efortul unitar corespunzator unei deformatii remanente in armatura
de otel. (f0.2k=fyk= limita de curgere, pg. 43)

10. Relatia fcd= cc indica faptul ca rezistenta la calcul a betonului este mai mica in

comparatie cu rezistenta caracteristica. (pg 36)


11. Capacitatea unui element sau a unei structuri de beton armat de a asigura , pe parcursul de
durata a vietii de proiectare , o utilizare corespunzatoare a acestora, se numeste capacitate
portanta.
12. Armaturile utilizate la betonul armat sunt cunoscute si sub denumirea de armaturi pasive.
(pg. 43)
13. Cu ajutorul relatiei urmatoare ud = 0.9 uk se obtine valoarea de calcul a alungirii limita.
(pg. 43)
14. Starile limita care sunt in legatura cu siguranta oamenilor si / sau siguranta structurilor
poarta denumirea de stari limita ultime. (pg.20)
15. La analiza unei sectiuni transversale , in cazul incovoierii cu sau fara forta axiala, se considera
ipoteza(ele) simplificatoare conform careia:
-rezistenta la intindere a betonului se neglijeaza;
-sectiunile raman plane dupa defomare;
-deformatia specifica a armaturii aderente, la intindere ori la compresiune, este
aceeasi cu a betonului inconjurator. (pg. 51)
16. Pentru situatiile de proiectare permanente si tranzitorii, coeficientul partial de siguranta al
armaturilor din otel utilizate la betonul armat are valoarea: s = 1.15.
17. Starile limita care se refera la comportarea normala a structurilor si a elemetelor din beton
armat , sunt in legatura cu starea de comfort al utilizatorilor sau cu aspectul exterior al
constructiilor, sunt denumite stari limita ale exploatarii. (pg.20)
18. In cazul sectiunilor transversale ale elementelor incovoiate, deformatia limita la compresiune,
pentru betoane de clase mai mici decat C 50/60, are valoarea 0.35%. ?(pg.37)
19. In proiectare , cedarea prin rupere sau prin exces de deformatii este asociata starii limite
ultime .( pg.24)
20. Deformatia limita la compresiune = 0.35%, corespunde diagramei de moment biliniara
cu

efort- deformatie a betonului comprimat. (pg. 40)


21. In proiectare controlul deschiderii fisurilor, care afecteaza in final durabilitatea ,
permeabilitatea si aspectul elementelor din beton armat , este asociat starii ultime de
exploatare . (pg 25)
22. La calculul sectiunilor transversale ale elementelor incovoiatedin beton armat se foloseste o
diagrama dreptunghiulara pentru distributia eforturilor unitare de compresiune in beton ,
care are inaltimea efectiva de calcul a zonei comprimate de beton : x c= c.
23. La armaturile din otel utilizate la betonul armat, valoarea caracteristica a alungirii limita
impreuna cu valoarea raportului dintre rezistenta la rupere la intindere si limita de curgere,
sunt indicatori ai ductilitatii. (pg 43)

24. Pentru betoane cu rezistenta caracteristica fck> 50 MPa, are valori: = 1.0 - .

25. Pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare a armaturilor impotriva coroziunii trebuie
controlate capacitatea, calitatea si grosimea stratului de acoperire cu beton c nom.
26. Situatiiil de proiectare in care trebuie facute verificarile la starile limita sunt urmatoarele:
situatii persistente, situatii tranzitoriii, situatii extraordinare si situatii de proiectare
seismica.
27. Calitatea stratului de acoperire cu beton poate fi asigurata prin controlul cantitatii minime
de ciment din cantitatea de beton.
28. Densitatea otelului utilizat ca armatura poate fi luata in calcul cu valoare medie de
7850 kg/m 3.
29. Calitatea stratului de acoperire cu beton poate fi asigurata prin controlul valorii maxime a
dimensiunii agregatului.
30. Rezistenta si deformatia ultima a betonului confinat sunt mai mari comparativ cu cele ale
betonului neconfinat.
31. Metoda de calcul la starile limita este cunoscuta sub denumirea de metoda coeficientilor de
siguranta partiali.
32. Conditiile de expunere, sunt conditiile la care este expusa structura sau elementele
structural.
33. Prevederea unui strat de acoperire minim cu beton cmin este necesara pentru asigurarea unei
bune transmiteri a fortelor de intindere si compresiune. (incovoiere)
34. Rezistentele caracteristice ale materialelor au valorile minime inferioare determinate cu
probabilitatea de 5% de a nu fi depasite in sens defavorabil. (sens pozitiv)
35. La armarea grinzilor , in zona comprimata a sectiunilor din camp, daca nu este necesara
utilizarea armaturilor comprimate (armare dubla), se vor dispune constructiv 2 bare de
armaturi pentru sustinerea etrierilor.
36. Dimensionarea grinzii se face separat pentru torsiune si pentru forta taietoare , adoptand
aceeasi valoare pentru unghiul de inclinare a diagonalelor echivalente comprimate de beton.
37. Modulul de elasticitate a otelului poate fi luat in calcul cu valoarea de 2.1 10 5 N/mm 2.
38. Armaturile longitudinale necesare pentru torsiune cu incovoiere se determina separat, dupa
care in zona intinsa din incovoiere, armaturile longitudinale pentru torsiune se adauga celor
necesare pentru preluarea incovoierii.
39. La armarea grinzilor mai inalte de 700 mm, pe fetele laterale se dispun armaturi
suplimentare constructive.
40. Protectia armaturilor impotriva coroziunii conduce la o rezistenta sporita a elementului din
beton armat.
41. Conceptul de ductilitate a sectiunii a unui element din beton armat se refera la capacitatea de
dezvoltare a unor deformatii de alungire a unor deformatiii de alungire si curgere ,inainte
de rupere.
42. Ariile armaturilor longiudinale de rezistenta utilizate la amarea grinzilor simplu rezemate si
la grinzile continue se stabilesc astfel incat momentele capabile sa urmareasca, cat mai fidel
diagrama momentelor generate de incarcarile exterioare considerate. (pg.151)
43. La elementele incovoiate cu procente mari a ductilitatii armaturilor (?),ruperea are un
caracter lent, incepand prin curgerea armaturii si terminandu-se prin strivirea betonului ,
avertizat prin cresteri exagerate ale deschiderii fisurilor si deformatiilor elementului.
44. La armarea grinzilor continue din beton armat, cel putin un sfert din armaturile longitudinale
din campuri, la partea superioara a grinzii se preved continue pe toata lungimea ei .
45. Proiectarea structurilor in cadre multietajate din beton armat trebuie sa asigure aparitia
deformatiilor plastic mai intai in sectiunile de la grinzi si ,mai tarziu, si in sectiunile de la baza
stalpilor.
46. Armatura prevazuta pentru preluarea fortei taietoare va forma un unghi de 45 pana la 90
cu armatura longitudinala ( orizontala).
47. Cand ruperea elementelor incovoiate din beton armat se produce prin strivirea betonului ,
fara intrarea in curgere a armaturilor longitudinale, aceasta are un caracter neanuntat.
48. Etrierii si agrafele vor forma jumatate din armatura necesara pentru preluarea fortei
taietoare.
49. In calculul elementelor prefabricate din beton armat, transportul pana la santier reprezinta o
situatie tranzitorie.
50. Ratiunea asocierii betonului cu armatura rezulta, in principal , din faptul ca armatura are rolul
de a prelua efortul de intindere din elementele de rezistenta dupa fisurarea betonului.
51. Actiunea momentului de torsiune poate fi inlocuita cu o forta de lunecare t.i , uniform
distribuita , in lungul conturului uk , in cazul elementelor din beton armat.
52. Pentru determinarea lungimii armaturii longitudinale intinse se va utiliza curba
infasuratoare obtinuta printr-o deplasare cu al fata de curba infasuratoare a fortei de intindere
din armatura longitudinala determinata din calculul la moment incovoietor.
53. Rezistenta necesara la foc a elementelor din beton armat se asigura stabilind corect stratul
de acoperire cu beton .
54. Conlucrarea dintre beton si armatura este posibila deoarece la suprafata de contact dintre
aceasta se realizeaza o legatura cunoscuta sub denumirea de aderenta , care impiedica
lunecarea armaturii.
55. La temperaturi inalte ale mediului aderenta scade brusc.
56. La elemenele din beton armat supuse unor variatii de temperatura, apar deformatii diferite
ale celor doua materiale , beton si armatura.
57. Armatura longitudinala rezultata din calculul la moment de torsiune va fi distribuita uniform
pe conturul interior al etrierilor la maxim 350 mm distanta intre axele lor.
58. Forta taietoare capabila de calcul a elementelor fara armaturi pentru forta taietoare se noteaza
cu V Rd.c .
59. Incleierea pastei de ciment pe armatura , impanarea betonului in neregularitatile de pe
suprafata armaturii si frecarea dintre armatura si beton sunt cauzele care conduc la
fenomenul de aderenta a armaturii la beton.
60. Deoarece, la torsiune , procentul de armare al etrierilor este acelasi in toti peretii sectiunii
casetate chivalent, rezulta ca diagonalele comprimate de beton vor avea aceeasi inclinare.
61. Capacitatea portanta maxima a unui element din beton cu sectiune plina supusa la forta
taietoare si moment de torsiune este limitatat de cedarea diagonalelor comprimate .
62. Barele de otel profilate sunt denumite si armature rigide.
63. VRd.c,max este valoarea de calcul a fortei taietoare maxime ce poate fi preluata de element cu
armaturi transversale.
64. Inclinarea diagonalelor comprimate pentru torsiune trebuie sa fie aceeasi cu cea rezultata
pentru forta taietoare.
65. Armatura lonitudinala trebuie sa fie astfel ancorata incat eforturile la care sunt supuse sa fie
transmise la beton si sa fie evitata fisurarea longitudinala si despicarea betonului.
66. Forta taietoare capabila de calcul (VRd.c )a elementelor fara armaturi pentru forta taietoare
depinde de armatura longitudinala A sl. (pg.72)
67. Repartitia eforturilor de aderenta transmise de la beton la armatura este. in masa acestuia.
68. Armaturile longitudinale considerate in calculul fortei taietoare capabile de calcul a
elementelor fara armaturi pentru forta taietoare se considera ancorate pe o distanta minima

l bd=0.25 (pg.124) dincolo de sectiunea coniderata. ( sau de la pg. 72 : Asl lbd+d,

unde lbd= lungimea de ancorare)


69. Dupa fisurarea unui element din beton armat , conlucrarea dintre beton si armature scade
brusc.
70. Cantitatea de armatura sub forma de etrieri rezultata din calcul la torsiune se poate adauga la
cea rezultata din calculul la forfecare numai in cazul in care aceasta din urma este asezata
inclinat . (?)
71. Valoarea minima a fortei taietoare capabile de calcul a elementelor fara armaturi pentru forta
taietoare depinde de valoarea .
72. Barele de armatura profilate prezinta o aderenta superioara fata de barele netede deoarece
antreneaza pasta de ciment in jurul armaturii.
73. Armarea dubla a sectiunilor transversale la incovoiere este necesara daca nu se respecta
conditia lim . (?)
74. La calculul sectiunilor de forma T la incovoiere, in situatia in care axa neutra intersecteaza
placa, dimensionarea acestora se face cu relatiile de la sectiunile dreptunghiulare, inlocuind
latimea grinzii cu latimea placii.
75. Tasarea plastica a betonului proaspat este..la partea inferioara a grinzilor.
76. Valoarea fortei taietoare capabile de calcul a elementelor fara armaturi pentru forta taietoare

2
este V Rd.c = cd + 1 cpf ctd) , care este mai mare daca actioneaza pe sectiune cu o

forta axiala NEd >0. (pg.73)


77. La calculul lungimiii de ancorare a barelor longitudinale , efortul unitar de aderenta se
considera constant pe lungimea de ancorare (pg. 124)
78. Elementul real, solicitat la momentul de torsiune , se inlocuieste in calcul cu o forta de
lunecare.
79. In modelul de grinda cu zabrele utilizat la calculul la forta taietoare , bielele comprimate
reprezinta zone.. inclinate cu unghiul .
80. Armaturile transversale sub forma de etrieri sau frete , dispuse in zonele de ancorare a
barelor longitudinale, au un efect pozitiv asupra aderentei. ( majoreaza aderenta)
81. Lungimea de ancorare de proiectare necesara este mai mica sau cel mult egala cu lungimea
de ancorare de baza l b.rgd (pg. 125)
82. In modelul de grinda cu zabrele utilizat la calculul la forta taietoare , unghiul dintre armaturile
de forta taietoare si axul grinzii perpendicular pe directia fortei taietoare se noteaza cu .
(pg. 73)
83. Distanta dintre armaturi tebuie sa permita turnarea si compactarea corespunzatoare
(prn vibrare) a betonului pentru a se asigura o aderenta buna a armaturilor la aceasta.
84. In cazul dispunerii barelor pe mai multe randuri la armarea unei grinzi, acestea trebuie
pozitionate paralele una fata de alta .(?)
85. Forta taietoare suplimentara din armaturile lonitudinale, datorata fortei taietoare , este
limitatata la valoarea.
86. Eforturile unitare de compresiune influenteaza.. adereanta betonului la armatura.
87. Barele de armatura ale unei grinzi din beton pot fi inadite prin suprapunere , ele fiind asezate
in contact direct pe lungimea de suprapunere.
88. La calculul momentului capabil la incovoiere, relatiile dintre deformatiile specifice rezulta din
ipoteza sectiunilor plane.
89. Ancorarea armaturilor transversale (etrieri) se realizeaza in mod obisnuit prin ciocuri ,
indoiri , bucle, sudari de bare in interiorul ciocurilor.
90. In cazul solicitarii de intindere centrica a unui element din beton armat, capacitatea portanta
a sectiunii are valoarea:
91. Axa neutra se afla in sectiunea de beton armat in cazul solicitarilor de incovoiere cu forta
axiala de compresiune sau intindere, cu ..
92. La calculul la forta taietoare, daca se ia in considerare unghiul =21.8 , forta la care se
ancoreaza armatura longitudinala este dubla
93. La elementele incovoiate din beton armat, sub efectul incarcarilor statice de scurta durata,
monoton crescatoare, se disting.. stadii principale de lucru.
94. La calculul de forta taietoare , in apropierea reazemelor o parte a incarcarii poate fi preluata
direct de reazem , fenomen care poate fi luat in considerare printr-o reducere a fortei
taietoare.
95. Stadiul I de comportare al unui element din beton armat incovoiat, simplu rezemat ,
corespunde comportarii de solicitare la un moment incovoietor mai mic decat cel care
produce fisuri.
96. Stadiul II de comportare al unui element din beton armat incovoiat, simplu rezemat , betonul
din zona de moment incovoietor maxim fisureaza .
97. In cazul barelor verticale de armatura solicitate la smulgere, aderenta este mare daca sensul
de smulgere este contrar sensului de turnare a betonului.
98. Stadiul II de comportare al unui element din beton armat incovoiat , simnplu rezemat,
corespunde stadiului de fundatie a elementului de beton armat sub incarcarile de
exploatare , cu zona intinsa de beton fisurata.
99. La calculul la forta taietoare , daca se ia in considerare unghiul = 45 se obtine ,ctg =1 si
cantitatea maxima de armatura transversala.
100. In stadiul II, dupa fisurare , eforturile unitare in betonul comprimat si in armatura intinsa
sunt in general egale cu jumatate din rezistentele celor 2 materiale ( rezistenta la
compresiune a betonului R c, limita de curgere a armaturii R a.)
101. In stadiul II, dupa fisurare, rigiditatea sectinii scade .
102. La calculul la forta taietoare , daca se ia in considerare ctg =1 , forta la care se ancoreaza
armatura longitudinala este mai mica
103. Inadirea armaturilor poate fi facuta prin :
-suprapunerea barelor , cu sau fara carlige , indoituri sau bucle;
- sudare;
-cu dispositive mecanice (cuple) care asigura transferal fortelor in cazul solicitarii
de intindere compresiune sau numai de compresiune .
104. Stadiul III de comportare al unui element din beton armat incovoiat , simplu rezemat ,
corespunde stadiului de rupere al sectiunii , amandoua materialele isi epuizeaza
capacitatea portanta. (armatura intinsa curge a=R a ;betonul se striveste o=R c).
105. In cazul grinzilor cu sectiune T, suprafata de legatura a inimii cu placa, transmite un efort de
lunecare longitudinal direct proportional cu valoarea F cd = valoarea fortei normale in

aripa pe lungimea x ;V Ed=

106. Se considera ca s-a format o articulatie plastica in sectiunea in care se atinge limita de
curgere ( inceputul ruperii sectiunii)
107. In cazul elementelor incovoiate slab armate, ruperea incepe prin fisuri
108. Aderenta armaturilor este mai buna daca calitatea betonului creste.
109. In cazul elementelor incovoiate supra- armate , ruperea incepe prin strivirea betonului la
reazeme (?)
110. Aderenta barelor orizontale situate la partea inferioara a elementului este mai mare
comparativ cu cele situate la partea superioara.
111. Armarea la torsiune consta din etrieri inchisi, normali pe axa elementului si agrafe (?)
112. Coroziunea betonului se produce prin patrunderea umiditatii la armatura,
datorata fisurarii (?)
113. In conditii obisnuite de exploatare , armatura este bine proiectata in .. al betonului .
114. Prezenta unor eforturi unitare de intindere in beton influenteaza negativ (?) aderenta.
115. Lungimea de ancorare se masoara de la extremitatea barei, cu sau fara cioc, pana la
sectiunea in care bara se imbina cu un alt element (?)
116. Procentele medii de armare cu bare longitudinale la grinzi sunt cuprinse in intervalul
0.8-2%
117. La torsiune , sectiunile de forma complexa se descompun , pentru calcul , in sectiuni
elementare rectangulare cu pereti subtiri , iar rezistenta totala..................... la torsiune
(capacitate portanta) reprezinta suma capacitatilor sectiunilor elementare.
118. Capacitatea de deformatie post-elastica fara scaderea rezistentei elementelor si structurilor
de beton armat poarta denumirea de
119. Inadirea prin suprapunere a barelor longitudinale se bazeaza pe transmiterea eforturilor de
la o bara la alta formand un tot unitar(?).
120. Montarea armaturilor in sectiunea transversala a elementelor din beton armat se face astfel
incat sa permita turnarea si compactarea ( prin vibrare) corespunzatoare a betonului.
121. Betonul din vecinatatea barelor longitudinale inadite prin suprapunere este mai solicitat
decat in cazul unui ancoraj.
122. La reazemele marginale ale grinzilor continue din beton armat , se recomanda dispunerea
unei cantitati de armatura la partea superioara a grinzii, determinate dintr-un moment de
torsiune reprezentand minim 15% din momentul incovoietor maxim al campului adiacent
reazemului respectiv.
123. Lungimea de suprapunere a barelor inadite este mai mare decat cea de ancorare.
124. Proiectarea sectiunilor din beton armat trebuie sa evite .. odata cu aparitia primei
fisuri , prin prevederea unui procent de armare cel putin egal cu procentul minim dat in
prescriptiile de alcatuire constructive.
125. Calculul eforturilor si deformatiilor in stadiile I si II sunt necesare pentru verificarea
elementelor din beton armat
126. Avantajele principale ale unui comportament ductil al elementelor din beton armat sunt
urmatoarele :, redistribuirea eforturilor si disiparea de energie sub incarcari ciclice.
127. Pe masura ce fisurile se deschid, rolul betonului intins in preluarea eforturilor este nul.
128. Calculul eforturilor in stadiul III este necesar pentru determinarea ............
129. Armatura longitudinala formata din bare independente asociate, impreuna cu armaturile
transversale si cele de montaj alcatuiesc scheletul de rezistenta (?) ale elementului din
beton armat
130. In cazul unei sectiuni dreptunghiulare simplu armate a unei grinzi , ecuatia de proiectare a
fortelor dupa axa elementului este..
131. Modul de cedare al elementelor incovoiate din beton armat depin de, in principal , de
valoarea incarcarilor exterioare cat si modul de aplicatie a acestora, dar si capacitatea
portanta a structurii.
132. Notatia = repreinta pozitia relativa a axei neutre (raportul intre capacitatea de

aderenta a armaturii pretensionate si capacitatea de aderenta a armaturii din beton


armat).
133. Incovoierea unui element din beton armat simpu rezemat induce in sectiunea de mijloc a
deschiderii dintre reazeme o forta rezultanta de compresiune in beton , o forta rezultanta de
compresiune(?) in armatura superioara si o forta rezultanta de intindere in armatura
inferioara.
134. La armarea longitudinala a grinzilor se recomanda ca distanta maxima dintre barele de
armatura sa nu depaseasca 200 mm.
135. Utilizarea armaturilor comprimate este necesara atunci cand , din motive care tin de partea
de arhitectura dimensiunile sectiunii(?) sunt limitate , iar solicitarea depaseste momentul
maxim al sectiunii simplu armate .
136. Calculul.se face dupa modelul de grinda cu contrafisa (respectiv diagonal comprimata si
tirant)
137. In cazul grinzilor turnate impreuna cu placa , acestea vor fi considerate monolite(?) pentru
sectiunile cu moment pozitiv .
138. a elementelor se calculeaza inlocuind sectiunile transversale pline cu sectiuni
casetate cu pereti subtiri.
139. O conditie necesara, dar nu suficienta, pentru asigurarea ductilitatii unui element din beton
armat este.
140. In cazul grinzilor turnate impreuna cu placa, acestea vor fi considerate independente(?)
pentru sectiunile cu moment negativ.