Sunteți pe pagina 1din 13

SPATII VERZI

SECTOR 2- Bucuresti
1.Analiza situatiei existente
Bucureti este cea mai mare aglomerare urban din Romnia, populaia sa de peste 2
milioane locuitori reprezentnd cca. 88% din populaia regiunii, peste 16% din populaia
urban a rii, respectiv cca. 9% din populaia total a Romniei. Caracterizat c fiind un
teritoriu de susinere i influen zon metropolitan, oraul Bucureti are o localizare
geografic avantajoas, fiind situat la confluena principalelor coridoare de transport pan-
european

Localizare

Zona delimitata anterior este pozitionata in partea Centrala si de Nord-Vest a Sectorului 2.


Sectorul 2 este situat n partea de nord-est a ora- ului Bucureti, desfurndu-se pe o
suprafa de 32 km cu o populaie de aproximativ 360.000 locuitori. Aici convieuiesc
romni (cca. 96%), macedoromni (0,03%), maghiari (0,33%), secui (0,01%), romi (1,74%),
germani (0,12%), sai (0,01%). Dintre acetia, un procent de 46,44% l reprezint populaia
de gen masculin i 53,56% populaia de gen feminin. Conform statisticilor, populaia
Sectorului 2 este una tnr, cu o medie de vrst de 40 ani, populaia activ reprezentnd
73% din totalul populaiei.

Clima

Clima este temperat-continental, cu veri fierbini i ierni deseori aspre. Influena maselor de
aer din vest i sud explic existena toamnelor lungi i clduroase, a unor zile de iarn blnde
sau a unor primveri timpurii. Regimul temperaturii aerului se difereniaz, n ansamblul su,
pentru zona propriu-zis a oraului. n zona Tei temperatura medie anual a fost de 10,5 C,
cu vnturi puternice uneori, cu un grad sczut de poluare comparativ cu centrul, cu frecvente
apariii ale ceii i un volum de precipita- ii sub 550-600 mm pe an. Datorit caracteristicilor
climatice, zona Tei este un plus pentru sectorul 2 ,care sufer de un deficit de umiditate fa
de valoarea optim medie, fapt ce creeaz o stare de disconfort fizic. Acest deficit de
umiditate a fost compensat n parte, prin crearea salbei de lacuri din zona Tei-Plumbuita,
care favorizeaz evaporaia de ap i umidific aerul n zonele nvecinate.

Resurse de apa

Ape de suprafata

In vecinatatea B-dului Lacul Tei se afla Lacul Tei cu o suprafa de cca. 70 ha, volum
acumulat 2 mil. m3 , lungime 2,6 km; volum de atenuare a viiturilor 0,75 mil. m3

Ape de adamcime

Apele subterane sunt n strns legtur cu caracteristicile morfologice i constituia


geologic a subsolului. Adncimea la care se gsete pnza de ap freatic variaz n general
n funcie de caracteristicile reliefului i depozitelor acvifere. Pnza de ap freatic se afl la
adncimi cuprinse ntre 20 i 30 m. De aici se alimenteaz cu ap potabil platformele
industriale i locuinele care nu sunt racordate la reeaua de alimentare.In incinta Parcului
Lacul Tei se gaseste o pompa de adancime (180m)cu apa potabila pentru locuitorii din
zona.Aceste lacuri, amenajate ulterior i mprejmuite de pduri i parcuri, constituie o
adevrat oaz de verdea i surs de oxigen pentru ntreinerea echilibrului climatic i
regenerarea atmosferei poluate a oraului.

Calitatea aerului

Sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de surse fixe industriale, de obicei concentrate
pe mari platforme, dar i intercalate cu zone de locuit intens populate, la care se adaug
traficul auto i traficul greu.Cea mai important sursa de poluare a aerului o reprezint
traficul rutier. Acesta este responsabil de aproximativ 70% din depirile valorilor limit ale
emisiilor de substane poluante.
2.Identificarea principalelor difunctionalitati
In anul 2000, parcurile sectorului 2 artau ca nite maidane luate n stpnire de infractori i
boschetari,astzi ele reprezint una din mndriile locuitorilor acestuia. Graie unei politici
chibzuite, de mbogire i conservare a patrimoniului verde,sectorul 2 dispune la ora actual
de o suprafa total de 3.551.090 mp de zone verzi 32 de parcuri (833.279 mp) nou
dintre acestea au fost create n intervalul 2003-2015.
Pentru ntreinerea lor, Primria Sectorului 2 execut, anual, lucrri de reamenajare i
modernizare, de completare a materialului dendrofloricol, de nlocuire a gazonului uzat, de
nlocuire a mobilierului deteriorat, pentru ca aceste minunate oaze de verdea s se prezinte
la standarde europene.
Zonele verzi sunt alcatuite din 896.952 m de gradini si parcuri publice, 451.500 m spatii
verzi stradale (scuaruri si platbande) si 2.208.515 m spatii verzi in ansambluri de locuinte,
reprezentand aproximativ 11,14% din suprafata sectorului.Suprafata medie totala care revine
unui locuitor este de aproximativ 9,87 m, iar suprafata medie a spatiului verde public pentru
un locuitor este de 3,73 m. Normele europene prevad ca, pentru o dezvoltare sanatoasa,
fiecare persoana are nevoie de aproximativ 12-16 mp de spatiu verde, in timp ce media
internationala recomandata este de 26 de metri patrati de zona verde pe cap de locuitor. In
aceste conditii, devine evident ca in Sectorul 2 suprafata spatiilor verzi este insuficienta, in
conditiile in care se inregistreaza o tendinta continua de reducere a acestora.
Dintre cauzele care au condus la reducerea drastica a suprafetelor verzi din sector putem
enumera cresterea traficului rutier si acumularea de monoxid de carbon si de plumb,
dezvoltarea de activitati economice de marime medie si mica in parcuri si in gradini publice,
extinderea suprafetelor construite.
Dintre speciile de arbori existente, cele mai intalnite specii sunt: tei, stejar, frasin, artar,
catalpa, castan, plop, mesteacan, conifere, fag, corn, dud, platan si salcam. Fauna este
caracteristica zonelor de campie fiind reprezentata in special de pasari.
3.Analiza SWOT
Puncte tari

-Existena unui cadru legislativ privind problemele de mediu.


-Existena unui Plan Local de Aciune pentru Mediu la nivelul capitalei cu luarea n
considerare a problemelor specifice Sectoarelor Municipiului Bucureti.
-Existena unor programe de conformare impuse agenilor economici pentru respectarea
legislaiei privind protecia mediului.
-Existena n Municipiul Bucureti a unei reele automate de monitorizare a calitii aerului
care respect cerinele Directivelor Uniunii Europene avnd un punct de msurare n
Sectorul 2, os. Mihai Bravu.
-Iniiativa realizrii unei strategii locale de dezvoltare durabil n domeniul mediului
nconjurtor.
-Existena unor studii de agricultur urban i periurban la nivelul municipiului
Bucureti.Existena unui plan anual de plantri (primvara toamna).
-Existena parcurilor i zonelor verzi aflate n ntreinerea Sectorului.
-Aciuni de informare i implicare a cetenilor n problemele de mediu.
-Sector ONG bine dezvoltat.
-Existena unui cadru natural cu potenial turistic.

Puncte Slabe

-Diminuarea spaiilor verzi din Sector, din cauza creterii suprafeelor construite;
-Creterea concentraiilor de poluani provenii din trafic,n special n anumite perioade ale
zilei;
-Lipsa unor programe specifice pentru informarea i educarea populaiei privind patrimoniul
verde precum si insuficienta implicare a populaiei n problemele de mediu.
-Insuficienta corelare a datelor privind starea de sntate a populaiei cu datele privind gradul
de poluare a mediului;
-Nu exist un program organizat de mediatizare a efectelor polurii asupra strii de sntate a
cetenilor;

Oportuniti

-Valorificarea spaiilor degradate prin transformarea acestora n spaii verzi.


-Preocuparea factorilor de decizie de la nivel local pentru problemele mediului nconjurtor.
-Interesul din ce n ce mai crescut al instituiilor publice,ONG-urilor i agenilor economici
pentru realizarea proiectelor pentru protejarea mediului nconjurtor i pentru extinderea
activitilor de educaie eco-civic;
-Existena unui domeniu mass-media puternic cu rol important n semnalarea problemelor de
mediu i n aciunea de contientizare a populaiei referitor la importana acestora;
Amenintari

-Nerespectarea prevederilor legale n domeniul mediului nconjurtor.


-Retrocedarea unor terenuri care fac parte din suprafaa de spaiu verde.
-Degradarea infrastructurii, datorit lipsei investiiilor.
-Neclarificarea formei de proprietate sau a dreptului de administrare al unor terenuri, al
lacurilor i altor obiective de interes pentru mediul nconjurtor;
-Degradarea vegetaiei majore prin extinderea suprafeelor construite i diminuarea spaiilor
verzi n Municipiul Bucureti;
-Grad ridicat de poluare;

4.Propuneri prin proiecte , politici si programe


-realizarea studiilor de fezabilitate pentru reamenajarea i modernizarea parcurilor: Sticlriei,
Grdina Icoanei (canalizare), Naional (gard protector pe latura dispre bd. Basarabia i
instalaie iluminat), Psrari (instalaie de iluminat), Tei (amenajare zona extindere; - gard
imprejmuire; - amenajare zon cuprinsa ntre Restaurant Anatolia i limit proprietate str.
Tuzla (taluz i drum halaj); - reabilitare 40% alei granit; - reabilitare 40% dintre aleile cu
pavele - extindere iluminat; - montare sistem supraveghere video), Verdi (mprejmuire);
- Montare echipamente pentru parcuri i terenuri de joac;
-Montare mobilier urban ansamblu ah (cte un ansamblu n parcurile Grdina Icoanei,
Ioanid, Tei Plumbuita 2), co de gunoi (9 tipuri),jardiniere (4 tipuri), cimea (2 tipuri), stlp
rutier (3 tipuri), suport pentru biciclete (2 tipuri), mas de tenis, ram protectoare pentru
copaci, cabin de paz, pergol din lemn, jardiniera tip arc, panou afiaj zone verzi (4 tipuri).
-Elaborare studiu de fezabilitate sisteme de irigaii care s deserveasc o suprafa total de
zone verzi de 30.723 mp la 27 de locaii: str. Vatra Luminoas ; str. Ciurea nr. 14 ; str. Dima
Cristescu nr. 8 ; str. Mgura Vulturului ; Aleea Petre Antonescu nr. 6 ; Aleea Teiul Doamnei
nr. 2.
-Amenajare loc de joaca si spatiu de odihna in spate la Bloc D10, strada Mihai Bravu
Proiect si realizare ;
-Amenajare spatiu verde intr-un scuar situat la intersectia intre Mihai Bravu cu Matei
Voievod;

Un exemplu de proiect
finalizat prin POR Parcul Lacul Tei
5.Solutii moderne
-spatiile verzi pot fi regasite si pe terasele blocurilor de locuinte chiar si pe cladirile de
birouri;
-din lipsa de suprafete/spatiu putem imbraca fatadele blocurilor si cladirile de birouri in
spatiu verde;
-decorarea pasarele pietonale peste intersectii aglomerate si statiile de mijloace de transport ;
-amenajrea cu plante a plafoanelor autobuzelor;