Tot 1 Igiena

1.
Igiena, sanitarie, profilaxie - notiuni, metodele de studii aplicate in igiena

Igiena studiaza influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii omului si elaboreaza masuri de asanare, normative si legi
sanitare menite sa fundamenteze un mediu igienic optim de viata si de munca. Igiena este stiinta medicala care are ca obiect de
studiu sanatatea si factorii ce o conditioneaza. Scopul igienei fiind pastrarea si promovarea sanatatii.
Masurile de asanare, normativele, legile sanitare elaborate in domeniul igienei au ca scop:
prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea morbiditatii, mortalitatii, marirea longevitatii si a
duratei vietii biologic active
mentinerea si fortificarea sanatatii
sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective
Sanitaria (sanitatia) (lat. Sanitas - sanatate) activitatea practica in care se supravegheaza respectarea normativelor, regulilor si
realizarea masurilor de igiena; igiena in practica. Hlopin spunea ca igiena este stiinta despre mentinerea si imbunatatirea sanatatii,
iar sanitaria constituie activitatea practica cu ajutorul careia se realizeaza exigentele acestei stiinte.
Profilaxia in intelesul deplin al cuvintelor este ansamblul masurilor orientate spre promovarea sanatatii, ocrotirea sanatatii,
prevenirea bolilor, reducerea consecintelor in caz de boala si evitarea deceselor premature. Etapele profilaxiei:
preventia primara include prevenirea aparitiei bolilor prin cresterea rezistentei specifice si nespecifice a organismului,
prin combaterea f. de risc. Ea corespunde medicinii preventive si fiind promovata de serviciul sanitaro-epidemiologic, dar
realizata de toata societatea.
p. secundara este prezentata de masurile ce se iau in momentul declansarii starii morbide, la aparitia starilor
prepatologice sau dupa aparitia bolii.
p. tertiara reprezinta masurile de recuperare, de reabilitare biologica, sociala si profesionala a bolnavului. Corespunde
in plan aplicativ medicinii de recuperare.
Metodele de cercetare folosite in igiena se impart in 2 clase:
I.Met. a factorilor de mediu
1)observatia sanitara (descrierea, avertizarea sanitara). O descriere a obiectului de fata.
2) metodele organoleptice, ce depind de acuitatea organelor de simt a cercetatorilor, care ne dau precis date despre starea
obiectelor, dar nu si cantitatea.
3)metodele de laborator, incepind cu metodele fizice, ca determinarea temperaturii, umeditatii etc.
4)metodele chimice, pentru determinarea componentei chimice a substantelor.
5) metodele biologice cercetarile microbiologice, parazitologice etc.
II.Met. a reactiei organismului la actiunea acestor factori:

1)m. fiziologice, care se folosesc la manifestarile functionale ca raspuns la modificarile mediului
2)m. clinice si de laborator pentru aprecierea dereglarilor ce se produc in organism sub actiunea factorilor nocivi
3)m. epidemiologice la cercetarea fenomenelor morbide care au un caracter de masa cu scopul de a indica mijloacele de
combatere si profilaxie
4)m. statistice se folosesc la studierea structurii si stadii dinamice a sanatatii
5)m. experimentale pentru stabilirea normelor sanitare si mai ales a concentratiilor maximal admisibile a substantelor. Normarea
igienica trebuie sa asigure un nivel al factorilor nocivi in limitele inofensive pentru organism, iar concentratia maximal admisibila
(CMA) de poluanti reprezinta acea concentratie determinata prin metode moderne si care nu exercita efecte directe sau indirecte
asupra sanatatii, nu produce senzatii subiective si nu afecteaza capacitatea de munca a omului.
2. Factorii studiati de igiena, grupurile lor. FActorii de risc pentru sanatate.

Influienta factorilor de mediu asupra organismului poate fi diversa si depinde de gradul de nocivitate si de durata actiunii acestora.
Factorii de mediu:
1. externi factorii ce actioneaza asupra organismului din exterior
a) fizici
b) chimici elemente si substante chimice naturale sau sintetizate de om
c) biologici bacteriile, virusii
d) sociali rezultatul actiunii omului asupra mediului sau al interrealatiilor dintre oameni
2. interni factorii genetici,consitutionali care determina afectiunile genetice. Indiferent de originea si felul lor se impart in:
a) sanogeni acei care au actiune benefica asupra organismului, contribuind la mentinerea si fortificarea sanatatii.
Cunoasterea lor are o importanta deosebita in mentinerea si ameliorarea sanatatii.
b) patogeni acei care au actiune nefavorabila asupra organismului si duc la alterarea starii sanatatii. Cunoasterea lor ofera
posibilitatea de a-i inlatura si a limita actiunea lor asupra organismului. Profesorul roman Manescu considera f. patogeni f. de risc
sau capabili de a produce imbolnavirea.
Dupa gradul de influenta asupra organismului f. de risc au fost clasificati in:
1) modul de viata nesanatos supraalimentatia, fumatul, folosirea drogurilor, alcoolizarea, abuzul de medicamente, modul
de viata sedentar
2) f. biologici ereditari si predispunerea personala
3) mediul ambiant nefavorabil, conditiile climaterice nefavorabile, poluarea intensa a aerului, schimbari ale conditiilor
climaterice, expunerea excesiva la razele solare etc.
4) f. de risc legati de asistenta medicala incompetenta profesionala, asistenta medicala tirzie
Cunoasterea si determinarea factorilor de risc constituie, poate cea mai valoroaasa contributie pentru mentinerea si promovarea
sanatatii.
3. Necesitatea cunoasterii igienei de catre medicii curativi, domeniile de aplicare a acestor cunostinte
Igiena este stiinta medicala care are ca obiect de studiu sanatatea si factorii ce o conditioneaza. Scopul final al igienei este
pastrarea si promovarea sanatatii.
Inca din antichitate, omul a realizat o serie de masuri igienice elementare pentru a-si mentine sanatatea. Cunostintele despre igiena
sunt foarte importante pentru toti oamenii si obligatorii pentru medici. Cu ajutorul lor, putem sa planificam si sa efectuam corect
toate masurile obligatorii la studierea specificului bolilor contagioase si necontagioase intr-o regiune concreta.
Cunoasterea igienei contribuie la daignosticarea corecte a bolilor. Cunoscind particularitatile conditiilor de munca, influenta lor
aupra sanatatii, medicul poate face deductii despre etiologia bolii, el poate lua masurile eficace de tratament si de profilaxie a
bolii.
Cunoasterea igienei ii va permite medicului sa poata selecta pentru fiecare bbolnav i parte regimul potrivit de alimentatie,
tratament, sa-i recomande exercitiile fizice si masurile corespunzatoare cu efect de calire a organismului.
Medicul va putea sa-i recomande pacientului profesia si modul de viata potrivit pentru mentinarea sanatatii.
Cunostintele igienice sunt necesare medicilor pentru activitatea de iluminare sanitara in masa.
Masurile de asanare, normativele, legile sanitare elaborate in domeniul igienei au ca scop:
1) prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea morbiditatii, mortalitatii, marirea longevitatii si a
duratei vietii biologic active
2) mentinerea si fortificarea sanatatii
3) sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective
Sarcinile concrete sunt:

supravegherea respectarii normelor de igiena si antiepidemice privind conditiile de trai, de munca, de aprovizionare cu
apa potabila, de alimentatie si altor factori de mediu care influenteaza sanatatea populatiei si recomandarea masurilor necesare
aplicarea masurilor antiepidemice cu caracter preventiv privind asanarea factorilor de mediu
aplicarea masurilor de combatere in focarele de boli infectioase
desfasurarea activitatii medicale preventive in timpul si la locul de munca in intreprinderile industriale si institutiile de
invatamint, precum si in unitatile care asigura cazarea si alimentatia pentru aceste colectivitati
urmarirea adaptarii elevilor si studentilor la procesul de invatamint si a muncitorilor in procesul de munca
desfasurarea activitatii de educatie sanitara si de protectie a muncii, antrenarea activului sanitar obstesc si a intregii
populatii la realizarea masurilor profilactice
4. Alimentatia rationala. Principiile. Factorii care se vor lua in consideratie la recomandarea alimentatiei rationale.
Alimentatia rationala consta in asigurarea optima a necesitatilor energetice si de substante nutritve in diferite stari fizologice a
organismului si conditii de mediu, atit cantitatv, cit si calitativ.
Principiile alimentatie rationale:
alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, adica sa asigure cantitatea necesara de energie prin respectarea conditiilor
sanitare in timpul transportarii, pastrarii si preparari culinare a produselor alimentare
prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului alimentar insalubru
produsul trebuie sa aiba o calitate adecvata, adica sa contina toate sustantele nutritive (proteine, lipide, glucide, vitamine,
saruri minerale) in cantitati bine echilibrate si sa se respecte o proportie justa a alimentelor si a substantelor nutritive
sa se respecte regimul alimentar care consta in aceea, ca alimentatia sa fie la anumite intervaluri de timp si strict
respectata
asigurarea unei bune stari de nutritie sa se asigure folosirea folosirea maxima a sustantelor nutritive prin prepararea
culinara a alimentelor
asigurarea varietatii bucatelor
deplina digestie a alimentelor
propritetatile organoleptice ale produselor alimentare sa corespunda deprinderilor consumatorului
sa se respecte moderatia, adica sa nu contina un exces de zahar, sare, grasime
Necesarul energetic al organismului

pentru sinteza de substante, pentru cresterea si dezvoltarea organismului
pentru activitatea respiratorie a muschilor respiratorii si a inimii
pentru contractiile voluntare si involuntare ale musculaturii striate si netede
pentru activitatea de secretie de excretie
pentru mentinerea temperaturii constante a corpului
pentru repararea uzurilor
Traditional consumul de energie se masoara in kcal. O kcal reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru cresterea temperaturi a
unui litru de apa cu un grad Celsius si este primit de la 15 la 16 grade.
In anii 1940 a fost primita o alta unitate de masura Joule. Un kJ este cantitatea de energie cheltuita pentru deplasarea unei mase
de un kg pe o distanta de un metru cu o forta de un Newton.
Pentru a determina echilibrul energic este necesar de a cunoaste anumiti factori:
1. valoarea calorica a alimentelor ingerate
La oxidarea:
1 gr proteine = 4,1 kcal
1 gr lipide = 9 kcal
1 gr glucide = 4,1 kcal
Exemple (100 gr):
ulei vegetal 929 kcal
piinea 239 kcal
varza 30 kcal
castrevetii 16 kcal
2. consumul de energie
Cantitatea de energie utilizata de organism in repaus este numita metabolismul bazal.
Activitatea dinamica specifica folosirea alimentelor pentru energie. Daca ne vom alimenta doar cu:
Proteine MB va creste cu 20-40%
Glucide MB va creste cu 7-8%
Lipide - MB va creste cu 2-5%
Hrana mixta MB creste cu 10% - norma
Norma 1780 kcal la alimentatie.
Factorii care actioneaza asupra MB:
3. virsta (in tinerete MB este mai ridicat)
4. inaltimea (persoanele inalte au MB mai inalt)
5. cresterea
6. grasimea scade MB iar tesutul slab face sa fie mai ridicat
7. febra creste MB
8. stresul creste MB
9. temperatura mediului (caldura si frigul cresc MB)
10. malnutritia scade MB
11. sexul (la femei cu 8-10% mai scazut decit la barbati cu aceeasi greutate corporala)
5. Tipurile de cheltuieli de energie ale organismului. metodele de determinare. Normativele fiziologice de consum de
energie pentru diferite grupuri de populatie
Viata intotdeauna cere un consumde energie, pentru satisfacerea mai multor necesitati :
sinteza de substante, pentru cresterea si dezvoltarea organismului
activitatea permanenta a muschilor respiratorii si a inimii
contractiile voluntare si involuntare ale musculaturii striate si netede
activitatea de secretie de excretie
mentinerea temperaturii constante a corpului
repararea uzurilor
Traditional consumul de energie se masoara in kcal. O kcal reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru cresterea temperaturi a
unui litru de apa cu un grad Celsius si este primit de la 15 la 16 grade. In anii 1940 a fost primita o alta unitate de masura Joule.
Un kJ este cantitatea de energie cheltuita pentru deplasarea unei mase de un kg pe o distanta de un metru cu o forta de un Newton.
1 kcal = 4184 kJ 1 kJ = 0,239 kcal Pentru a determina echilibrul energic este necesar de a cunoaste anumiti factori:
2. valoarea calorica a alimentelor ingerate
metoda de calcul La oxidarea:
1 gr proteine = 4,1 kcal 1 gr lipide = 9 kcal 1 gr glucide = 4,1 kcal
3. consumul de energie
Cantitatea de energie utilizata de organism in repaus este numita metabolismul bazal. Pentru o persoana apta de munca (25-45 ani)
este o 1 kcal/1 kg/1 ora, deci 1700 kcal. MB la copii este ceva mai accentuat la virsta de 3 ani este de 2-2,5 kcal/kg/ora.
Adolescentii au MB 1,5-1,7/kcal/ora. Cu virsta MB scade, spre 60 ani scade cu 15-20%, la 80 ani cu 30%.
Metodele de determinare a MB:
5) calorimetria directa avem nevoie de o camera speciala cu pereti dubli. Printre pereti vircula apa. Energia degajata sub
forma de caldura se determina prin aprecierea volumului de apa care circula in sistem si a gradului de incalzire a ei in procesul
experimentului.
6) calorimetria indirecta analiza chimica completa a gazelor. Avem nevoie de un sac Douglas si un rezervor Holdane. Se
determina coeficientul caloric.
Cunoastem consumul de energie nedirijat (MB+actiunea dinamica specifica) si dirijat (bazat pe activitatea musculara, lucrul fizic
si depinde de activitatea profesionala, de intensitatea muncii, de virsta, de inaltime, de greutatea corporala, de starea fiziologica a
organismului, de actiunea factorilor externi).
Metodele de determinare a consumului de energie de organism:
I. metoda de calcul trebuie sa determinam MB, la aceasta valoare se adauga 10% a actiunii specifice a alimentelor si
consumul de energie la activitatea profesionala (cronometrajul activitatii persoanei).
II. calorimetri directa
III. calorimetria indirect
In dependenta de gradul de intensitate a muncii si cantitatea necesara de substante nutritive, populatia adulta este repartizata in 5
grupuri:
1. persoanele a caror activitate este indeosebi intelectuala (educatori, profesori, colaboratori stiintifici, lucratori medicali cu
exceptia de infermiere, asistenti medicali si chirurgi)
La barbati 2550-2800kcal, Femei 2200-2400kcal (variaza in dependenta de virsta). Coeficientul activitatii fizice este de 1,4. CAF
- raportul dintre cheltuielile generale de energie si cheltuielile de energie pentru MB.
2. persoanele a caror munca necesita eforturi fizice usoare (zootehnicienii, veterinarii, asistentele medicale si infermieri,
lucratori din sfera de deservire) B 2750-300kcal, F 2350-2700kal, CAF = 1,6
3. Persoanele a caror munca necesita eforturi fizice medii (lucratorii de la intreprinderile de prelucrare a metalelor,
lemnului, industria alimentara, lucratorii transportului feroviar, chirurgii) B 2950-3200kcal, F 2500-2700kal, CAF = 1,9.
4. Persoanele care indeplinesc munci fizice grele (muncitorii de la constructie, industria petrolului si a gazelor, agricultura)
B 3450-3700, F 2900-3150, CAF = 2,2.
5. Persoanele care indeplinesc munci fizice foarte grele (minerii, otelarii, hamalii, taietorii de lemne)
B 3800-4000, F 3300-3500, CAF = 2,5.
9. Vitaminele - caracterizarea generala, clasificarea acestora

(denumirea uzuala si dupa componenta chimica)
Vitaminele sunt substante chimice organice, necesare organismului pentru ca el sa fie sanatos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi
sintetizate de catre organism, deci ele trebuie obtinute din alimente. Termenul de vitamina a fost pentru prima data introdus de
catre biochimistul polonez Cashemir Fung in 1912. Vita din latina inseamna viata, iar sufixul mina - de la amine. Vitaminele sunt
considerate biostimulatori si sunt incluse in grupa substantelor active, ca si enzimele si hormonii. Ele indeplinesc functia de
catalizatori. Combinindu-se cu proteinele, formeaza fermenti si iau parte la diverse reactii fermentative. Vitaminele joaca rol in
prevenirea unor imbolnaviri. Excesul si insuficienta lor, pot provoca o serie de tulburari patologice, care conduc la declansarea
unor boli specifice. Vitaminele asigura o functionalitate optima a SNC, a aparatului digestiv, a sist hematopoetic. Ele maresc
rezistenta organismului la infectii, toxine, favorizeaza adaptarea oganismului la diverse conditii de mediu si de munca.
Clasificarea vitaminelor
4) Solubile
1. Dupa grad
1. liposolubile
vit A retinol
provit A caroten
vit D calciferol
vit E tocoferol
vit K filochinol
2. hidrosolubile
B1 tiamina
B2 riboflavina
B6 piridoxina
B12 cianocobalamina
Bc acidul folic
B3 acidul pantotenic
H biotina
C acidul ascorbic
P citrina
PP niacina, nicotinamida
2. Substante cu efecte vitaminice
B15 acidul pangamic
H1 acidul paraaminobenzoic
B4 colina
B8 inozitol
BT Carnitina
F
U
3. Dupa mecanismul de actiune
1. care au efect nuclear influenteaza transcriptia ADN
2. cu efect membranar impiedica actiunea unor radicali liberi in organism, cum este vit E
3. transferarea unor grupari functionale
4. transferul de electroni
5) Insolubile
10. Importanta biologica a retinolului si calciferolului, sursele acestora in alimentatie, necesarul diurn.
Vitamina A, retinolul, este o vitamina antixeroftalmica, sau vitamina cresterii. In stare pura se prezinta sub forma de ulei (vit A2)
sau cristale de culoare galbena (vit A1). Intra in componenta rodopsinei, substanta cu rol important in vedere. Este extrem de
sensibila la lumina, in special la radiatii ultraviolete. Vit A influenteaza cresterea si inmultirea normala a celulelor, procesele
regenerative care au loc in organism: vindecarea ranilor, arsurilor. Contribuie la mentinerea troficitatii normale a cll epitaliale.
Mentine integritatea mucoaselor, astfel creste rezistenta organismului la infectii. In lipsa ei se opreste spermatogeneza, intirziie
menstruatia. Insuficienta duce la hemeralopie sau orbul gainii. In caz de carenta prelungita apare procesul de cheratinizare, care
cuprinde si mucoasa bucala, gingivala, conjunctivala, a aparatului respirator, a cailor urinare. Excesul de vit A poate provoca
tulburari: cefalee, insomnie, iritabilitate, anorexie, greata, voma, descuamarea pielii, dureri in oase. Vit A se gaseste in alimente de
origina animala: lapte, unt, brinzeturi, oua peste gras.
In plante se afla sub forma de provitamina carotenoidele, dintre care cea mai cunoscuta este beta-carotenul. La nivelul ficatului
si intestinului acestea sunt transformate in retinol. Beta-carotenul este un colorant natural netoxic, care se foloseste in industria
alimentara, farmaceutica, cosmetologie, in hrana animalelor, se gaseste in alimentele de orig vegetala, in toate legumele si
fructele, dar in cantitati mari se afla in morcov, spanac, urzica, varza, rosii.
Necesitatea diurna in retinol e de 1-1,5mg, din care 0,3mg trebuie sa fie sub forma de retinol net, iar restul sub forma de
provitamine A. 1mg retinol este echivalent cu 6mg de caroten.
Vitamina D, calciferolul, se poate transforma din ergosterol, sub actiunea razelor ultraviolete in vit D2 farmaceutica
(ergocalciferol), iar din 7-d-hidrocolesterol, sub act radiatiilor ultraviolete, se formeaza colecalciferolul. Aceasta vitamina
favorizeaza absorbtia calciului din intestinul subtire si depunerea lui in oase. In lipsa vitaminei oasele se deformeaza si apar semne
tipice bolii intilnite mai ales la copii, rahitismul: incurbarea membrelor inferioare, deformarea toracelui, implantarea vicioasa a
dintilor. Poate sa apara si o hipotonie musculara, spasmofilie, transpiratii, scaderea calciului si fosforului in singe.
Pentru a preveni fenomenele de hipervitaminoza, trebuie preferata calea de administrare per os, in doze zilnici, saptaminare,
lunare.Necesarul zilnic pentru copiii pina la 3 ani este de 10mg sau 400 UI, pentru copiii in virsta de 4 ani si pentru adulti 2,5
mkg sau 100 UI.
Vit D naturala se gaseste numai in produsele de orig animala.Cele mai importante surse de vit D sunt ficatul, mai ales al unor
psecii de pesti, untul, produsele lactate grase, galbenusul de ou.
11. Hiporvitaminozele, cauzele, manifestrile clinice, profilaxia.

In urma unor cercetari amanuntite, unii specialisti evidentiaza faptul ca excesul de vitamine sau dozarea acestora in mod
necorespunzator poate produce efecte toxice
grave, transformandu-le din suplimente nutritive preventive sau curative in adevarate otravuri. In acest sens vom enumera cateva
astfel de cazuri de hipervitaminoza si efectele nocive ale acestora:
- hipervitaminoza A (retinol) se manifesta prin hipertensiune intercraniana, cu cefalee, hiperexcitabilitate, prurit,
hepatosplenomegalie;
- hipervitaminoza D - administrarea prelungita sau utilizarea unor doze mari determina fenomene de hipervitaminoza caracterizate
prin hipercalcemie (absorbtie
crescuta de calciu) si mobilizarea acestuia din oase.Aceasta se manifesta prin oboseala, slabiciune, dureri de cap (cefalee), greata,
stari de voma, diaree.La copii
se manifesta prin oprirea cresterii si mai apare o insuficienta renala;
- hipervitaminoza E (tocoferol) - poate produce tulburari de spermatogeneza, involutia ovarelor, tulburari de menstruatie;
- excesul de vit. B6 (piridoxina), supranumita si vitamina "bunei dispozitii", poate dauna tocmai sistemului nervos pentru a carui
buna functionare este necesara;
- excesul de vit.C (acid ascorbic) - cunoscuta ca un bun antioxidant si care contribuie la tratarea cancerului poate influenta
rezultatul anumitor analize biologice precum creatinina, glucoza sangvina si urinara. Cantitati mai mari de 5g de vit. C pot
provoca greturi, diaree si pot afecta litiaza renala; de asemeni unii
specialisti sustin ca administrarea de vit.C si mestecarea gumei de mestecat duce la distrugerea smaltului dentar;
12.Importanta biologica a vitaminelor grupului B, necesarul, sursele in alimentatie.

Din vit grupului B fac parte: B1 tiamina, B2 riboflavina, B6 piridoxina, B12 cianocobalamina, Bc acidul folic, PP
niacina, nicotinamida.
B1 vitamina anti beri-beri-ca.
Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului, cu rol de coenzime. Participa la procesele generale de
oxi-reducere, regleaza schimburile gazoase, joaca un rol important la sistemul nervos central si periferic si in special al glandelor
endocrine. Intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii, secreorii si de absorbtie digestiva. Antivitamina B1
(piritiamina) produce fenomene paralitice.
Sursele: alimente de origine vegetala (cereale, mai putin legume), carne, peste, lapte, oua, drojdia de bere, coaja si germenii
boabelor de griu ( cea mai multa cantitate!!!)
La efort fizic moderat nevoia adultului in tiamina e de 2mg in 24 ore; 0,4-0,6mg la 1000kcal.
Vitamina B2 hidrosolubila de crestere
Intervine in procese de oxi-reducere, in metabolismul glucidelor, lipidelor, functiile SNC, a aparatului vizual si are rol antitoxic
(Pb, Hg).
Sursele: alimente de origine animala (lapte, oua, ficat, creier, splina), crustacee, salata verde, rosii
La efort fizic moderat nevoia adultului in riboflavina e de 2mg in 24 ore; 0,6mg la 1000kcal.
Vitamina B3 PP
Cuprinde acidul nicotinic si unii derivati ai lui. Ea participa la procesele de oxido-reducere, la metabolismul glucidelor,
proteinelor, a produselor pigmentare, are o actiune vasodilatatoare.
Sursele: alimente vegetale, ami ales in coaja boabelor de cereale, drojdia de bere, carne, rinichi, ficat.
Necesitatea diurna in acid nicotinic e de 16-28mg sau 6,6mg la 1000kcal.
Vitamina B6
Cuprinde piridoxina. Intervine in metabolismul substantelor organice, intra in compozitia unui mare numar de enzime cu fucntia
de oxido-reducere. Participa la sinteza sfingozinei, cu rol in metabolismul lipidelor. Necesitatea diurna 2mg, pentru femeile
gravide si mamele care alapteaza 4mg.
Vitamina Bc acidul folic
Necesar pentru hematopoeza. Se contine in drojdii, ficat, rinichi, verdeata, mai putina in peste si produsele lactate. Necesitatea
diurna 0,2-0,9mg.
Vitamina B12 - cianocobalamina
In lipsa ei se deregleaza hematopoeza si se dezvolta anemia pernicioasa. Se contine in ficat, carne, oua, lapte. Necesitatea diurna
0,003mg
13. Importanta acidului ascorbic in alimentatie. Necesitatea organismului in vit C si factorii ce o determina. Produsele
furnizoare si produsele bogate in vit C
Vitamina C se considera una din cele mai importante vitamine, deoarece indeplineste mai multe functii : influenteaza rezistenta
capilarelor, reactivitatea organismului, gradul de rezistenta la actiunea agentilor patogeni si a factorilor nocivi externi, participa la
procesele de oxidoreducere celulara si constituie un puternic agent reducator, participia la detoxifierea organismului si la folosirea
rezervelor de Fe, protejeaza vit A si E, economiseste vit din gr B. Vit C asigura structura si functionarea normala a celulelor care
sintetizeaza colagenul, un component de baza al substantei intercelulare. Acidul ascorbic mareste rezistenta organismului la
actiunea unor noxe chimice din mediul ambiant : plumb, mercur, benzen.
Necesitatea de vit C depinde de intensitatea muncii, de virsta, de starea fiziologica etc. Pentru cei care efectueaza o munca de
intensitate medie necesitatea zilnica e de 70mg. Necesarul de vit C este marit la persoanele care depun efort muscular intens si la
cele care isi desfasoara activitatea in locuri reci.
Sursele principale de vit C, care sunt si furnizoare sunt zarzavaturile , fructele proaspete (varza alba 45mg vit C/100g produs,
varza rosie 70mg, cartofi 20mg, visine 15mg, ardei 120mg). Produsele bogate in vit C sunt : citricele, macesul uscat,
patrunjel verde, marar verde, fragi, agris, macris, ceapa, rodii, pere etc. Cerealele si zaharoasele nu contin vit C.
14. Hipovitaminoza C, cauzele si profilaxia ei. Metodele de determinare a saturatiei organismului cu vitamina C.
In zona noastra climaterica nu se simte carenta mare de vit C, deoarece avem multe fructe su legume. Insa primavara, devreme,
poate surveni o oarecare insufucuenta, cauzata de pastrarea indelungata a produselor, ele astfel pierzind din cantitatea de acid
ascorbic. In caz de carenta a vit C in produsele alimentare si ca profilaxie, se recomanda de vitaminizat bucatele finite.
Manifestarile hipovitaminozei sunt edematierea si laxitatea gingiilor, hemoragii gingivale. In organism apare o hipercheratoza
foliculara. Se manifesta prin cheratinizarea foliculilor de pe fese, coapse, partile extensoare ale antebratelor. Pielea devine aspra,
piele de gaina . Epiteliul cheratinizat se descuameaza usor, avind niste papile rosietice.
Continutul vit C in urina este de 0,3 mg/h (norma fiind de 0,7 1mg/h), in singe e putin de 0,3mg% (norma fiind de 0,7
1,2mg%), in leucocite mai putin de 10mg% (norma fiind de 20-30mg%).
La aprecierea saturatiei organismului cu vit C se determina rezistenta capilarelor cu ajutorul aparatului Nesterov si proba linguala
cu reactivul Tilmans.
Determinarea rezistentei capilarelor. Aparatul Nesterov consta din manometru cu mercur, conducta pentru evacuarea aerului si
ventuza. La inceputul probei, in aparat se formeaza vacuum, apoi se aplica ventuza pe partea palmara a antebratului. Deschizindu-
se robinetul angiorezistrometrului, sub ventuza se obtine o presiune scazuta, ce se mentine timp de 3 minute. Pentru determinarea
rezistentei capilarelor, presiunea atmosferica in ventuza scade pina la 240 mmHg. Rezultatul se preciaza dupa numarul de petesii
aparute sub ventuza: pina la 15 petesii saturatie suficienta, 15-30 petesii mici si medii hipovitaminoza usoara, 30 petesii si m
multe, hemoragii subcutanate de merimi mici medii si mari hipovitaminoza vadita, avitaminoza.
Proba pe limba. Pa linia medie a limbii picuram o picatura de reactiv Tilmans (100g de reactiv + 100ml apa distilata, se fierbe),
apoi se fixeaza timpul in decursul caruia picatura se decoloreaza. Decolorarea in decurs de 23 sec demonstreaza o asigurare
suficienta a organismului cu vit C.
Cantitatea de vit C poate fi determinate in singe si in urina. De asemenea saturatia organismului cu acid ascorbic poate fi
determinate dupa datele din chestionar si de observatie.
15. Regimul alimentar - notiune, exigenta fata de el.

Regim alimentar luarea mesei la anumite ore si repartizarea rationala a ratiei alimentare diurne conform meselor. La
recomandarea unui regim alimentar, trebuie de luat in consideratie specificul activitatii de munca , regimul zilei, virsta,
deprinderile si particularitatile individuale ale omului. Daca masa se ia permanent la ceeasi ora, apare un reflex conditionat, care
contribuie la sporirea poftei de mincare si a digerarii alimentelor consumate. Iar daca omul maninca neregulat, se va deregle
functia tubului digestiv, inrautatindu-se si incetinindu-se digerarea alimentelor. Intervalurile intre mese nu trebuie sa depaseasca
4-5 ore, deoarece, daca ele sint mari, functia iritativa a scoartei crebrale scade, se deregleaza functia coordonanta a glandelor
tubului digestiv.Se recomanda ca masa sa fie luata de 4 ori pe zi cu interval intre mese de 4 ore.
Dejunul trebuie sa sigure organismul cu toate substantele nutriente ca rezerva pentru activitatea de munca eventuala si trebuie sa
constituie 20-30% din valoarea energetica a ratiei diurne. In caz de alimentatie de 4 ori pe zi, micul dejun va constitui 10-25% din
ratia diurna.
Prinzul trebuie sa constituie 30-40% din calorajul diurn. Produsele alimentare care contin multe proteine, excita Sist Nerv, de
aceea pestele, carnea, pastaioasele trebuie sa fie incluse anume la prinz. Pentru prins este potrivita urmatoarea succesiune :
aperitivul rece, supa calda, felul doi (cald) si desertul.
Cina va fi usoara, va contine nu mai mult de 15-20% din valoarea calorica a ratiei alimentare. Trebuie sa fie alcatuita din bucate
usor digerabile, care nu vor excita sist nerv. Cina trebuie sa fie luata cu 1,5 - 2 ore pina la somn, ca sa nu influenteze negativ
asupra somnului, facindu-l superficial si nelinistit.
Regimul alimentar depinde de simtul de saturatie. Masa de volum mic, alcatuita din alimente ce se evacueaza repede din stomac,
va da o senzatie de saturatie de scurta durata. Alimentatia mixta obisnuita trebuie sa constituie circa 3 litri pe zi. Mare importanta
o are diversitatea alimentelor, cu o imbinare potrivita a lor, temperature inalta, care intensifica aroma buatelor, mentine grasimile
in stare lichida. Daca se respecta regimul alimentar, asimilarea hranei poate atinge 90% si mai mult.
16. Importanta laptelui si produselor acido-lactice in alimentatie.Indicii calitatii laptelui conform STAS.
Laptele si derivatele sale sunt alimente deosebit de importante pentru hrana omului sanatos si a celui bolnav, indiferent de virsta.
Este un aliment care prin proteinele sale si complexul fosfor-calciu, satisface necesitatile organismului copilului si adolescentului,
favorizind dezvoltarea, cresterea, dentitia. Este un aliment economic proteinele sale de mare valoare biologica pot fi procurate
mult mai usor decit cele din carne. S-a stabilit ca 1 litru de lapte sau 90g brinza contin tot atitea proteine cit 100g carne sau 2 oua.
Produsele lactate acide au un rol important in alimentatia dietetica a unor bolnavi. Valoarea lor nutritiva e asemenetoare cu cea a
laptelui, dar au un avantj : factorii nutritivi sunt asimilati mai usor. Ele se obtin prin fermentatia lactica pura sau prin fermentatie
mixta alcoolica si lactica.
Pentru a determina calitatea laptelui conform STAS, se vor stabili uramtorii indici :
1) Organoleptici
Consistenta (diluat, integru, mucilaginos - viscos)
Mirosul (specific de lapte proaspat, acru, de amoniac, hidrogen sulfurat, nespecific)
Culoarea (alba cu nuanta galbuie, albastruie, rosietica)
Gustul (placut dulciu, acru, de mucegai)
2) Fizico-chimici
Densitatea (se masoara cu lactodensimetrul, in norma trebuie sa varieze intre 1,027-1,034)
Procentul de grasime (se determina dupa metoda acidometrica Gerber)
Aciditatea T (se determina prin metoda titrometrica, aciditatea laptelui proaspat e 20T)
3) Proba la :
Amidon (el mentine culoarea si consistenta naturala a laptelui, atunci cind este diluat cu apa)
Bicarbonat de sodiu (opreste inacrirea lui si il prezinta drept proaspat)
Proba de pasteurizare (se face reactia Rua si Koller, in urma careia laptele nepasteurizat va obtine imediat culoarea
albastra)
17. Importanta carnii, pestelui, oualor in alimentatie. Expertiza igienica a acestor produse. Bolile ce pot fi transmise prin
carne, peste,oua, profilaxia lor.
Carnea contine 15-20% proteine si reprezinta una din cele mai importnte surse ale ratiei alimentare. Continutul de lipide variaza in
limite foarte mari. Carnea grasa contine mai putine proteine si e mai greu digerabila. Carnea este saraca in calciu si bogata in
fosfor. Ea contine mult fier. Carnea e sursa de baza a vit PP si sursa importanta de vit B2 si B6.
Cercetarea calitatii carnii se face prin metoda organoleptica. Aspectul si culoarea suprafetei carcasei trebuie sa fie roz-deschis sau
rosu-deschis, muschii pe sectiune putin umezi, pe hirtia de filtru nu lasa pete, consistenta pe sectiune e tare si elastica, la apasare
cu degetul nu lasa urme, miros specific carnii proaspete, grasimea de culoare alba, galbuie sau galbena (la porcine alba sau roz-
deschisa), ligamentele sunt elastice, tari, suprafetele articulatiilor netede, lucioase, calitatea bulionului va fi transparent, cu aroma
placuta. In cazul in care rezultatele examenului organoleptic nu sunt concludente, se recurge si la analizele de laborator, chimice si
bacteriologice. Carnea se refera la produsele usor alterabile, poate forma toxine, poate servi drept vector de transmisie a diferitor
boli : antrax, bruceloza, trichineloza, poate cauza intoxicatii alimentare.
Pestele are rol insemnat in alimentative ca si carnea. El contine 7-19% protein de inalta valoare nutritive. Continutul de lipide
variaza in functie de specie (intre 0,2 34%). Lipidele din peste au o valoare nutritiva mai mare decit cele ale carnii, aducind in
ratie si vi A si D. Untura de peste contine multi acizi grasi nesaturati. Carnea pestilor de mare e bogata in microelemente, inclusiv
iod. Pestele contine mult calciu si mai multe microelemente in comparatie cu carnea (iod, cupru, zinc).Pestele este un produs usor
digerabil, se absoarbe bine, ceea ce determina frecventa utilizare a lui in scopuri dietetice.
Evaluarea igienica a calitatii pestelui potrivit rezultatelor examenului organoleptic : mucozitatea de pe suprafata pestelui e
transparenta, fara miros, solzii sunt luciosi, netezi, bine fixati, branhiile vor fi rosii, operculele elastice si bine lipite de branhii,
burta nu e umflata, cavit abdom nu contine lichid, e prezenta rigiditatea musculara, pestele luat in mina nu se indoaie usor,
culoarea muschilor e alba-cenusie ori roz-pal, la apasarea cu degetul nu se formeaza gropite, pestele se lasa la fundul vasului cu
apa. Prin peste se pot transmite infectiile intestinale, toxiinfectiile alimentare, botulismul, febra tifoida etc. Consumul de peste
infectat cu Diphilobotrium Latum si insuficient prelucrat termic contribuie la transmitarea difilobotriozei.
Ouale sunt o sursa excelenta de factori nutritivi cu o valoare biologica mare. Ele contin in medie 12,5% proteine. Continutul de
lipide variaza intre 12-15%. Sunt practic lipsite de glucide 0,6-1,2%. Ouale contin calciu, fosfor, fier. Contine vit A, B2, D,
piridoxina si colina. Ouale contin colesterol, de aceea se recomanda ca adultii sa limiteze consumulde oua. Si in alimentatia
copiilor nu trebuie de inclus mai mult de un ou pe zi, deoarece se recupereaza nefavorabil asupra activitatii nervoase superioare,
creind o stare de supraexcitatie.
Expertiza igienico-sanitara stabileste prospetimea oualor, care se face cu ovoscopul. Ouale proaspete au o camera mica de aer,
imobila, un albus transparent si o umbra a galbenusului, abia vizibila. Ouale vechi au o camera de aer marita, transparenta scazuta,
apar pete de mucegai. Oul proaspat, la introducerea in apa, se aseaza orizontal pe fundul vasului, iar cel alterat, pluteste la
suprafata. Albusul de ou contine lizozim, care distruge germenii. In ouale vechi, continutul de albus este redus si ele se pot
contamina mai usor. Germenii din grupul salmonelelor nu sunt sensibili la actiunea lizozimului, pot contamina mai usor ouale,
provocind toxiinfectii.
18. Importanta piinii in alimentatie. Indicii calitatii piinii conform STAS.

Piinea este unul din cele mai raspindite produse alimentare.. Ea contine 6-11% proteine si 43-54% glucide. Ea contine vitamine
din grupul B, o cantitate considerabila de saruri de calciu si fosfor.Calitatea piinii depinde de calitatea fainii, de drojdii, de
tehnologie. Aprecierea calitatii piinii se face in baza stabilirii urmatorilor indici : forma, culoarea si consistenta cojii si a miezului,
mirosul, gustul, porozitata %, umiditatea %, aciditatea T.
Organoleptica piinii.
Piinea trebuie sa aiba forma specifica felului, suprafata neteda, lucioasa, fara crapaturi, bule, arsuri si incorporari nespecifice.
Coaja nu trebuie sa se desprinda de miez, cu grosimea nu mai mare de 0,5 cm. Miezul trebuie sa fie uniform.
Mirosul placut, apetisant.
Gustul trebuie sa fie placut, fara nuante straine, nespecifice, la mestecat sa nu fie particule dure.
Umiditatea excesiva diminueaza valoarea nutritiva si gustativa a piinii, ingreuiaza digerarea ei. Conform normativelor in vigoare,
umiditatea piinii de secara nu trebuie sa depaseasca 49%, a celei de griu 45%.
Porozitatea piinii este cauzata de vacuolele din miezul piinii exprimate in procente. Porozitatea este un indice important al
calitatii. Piinea proaspata, elastica se imbiba mai usor cu suc gastric, deci se digera mai usor si mai deplin. Piinea de secara coapta
din faina de calitate inferioara are porozitate de 45%. Porozitatea piini de griu variaza intre 55-75% in dependenta de calitatea
fainii, de tehnologie.
Aciditatea piinii depinde de acizii lactic si acetic ce se formeaza in timpul dospirii aluatului. Se determina in grade. Aciditatea
piinii de secara nu trebuie sa depaseasca 12), acelei de griu 3-8, in dependenta de calitatea fainii (cu cit calitatea mai superioara,
cu atit aciditatea mai redusa).
19. Valoarea nutritiva a legumelor, fructelor, pomusoarelor.

Legumele, fructele si pomusoarele sunt alimente de origine vegetala, care ofera un aport important de elemente nutritive, variind
meniul.
Legumele au in compozitia lor 75-95% apa. Substanta uscata fiind formata mai ales din glucide, care se gasesc sub forma de
glucoza, fructoza, zaharoza, amidon si celuloza. Proteinele sunt prezente in cantitati reduse, cu exceptia leguminoaselor uscate.
Lipidele se gasesc in proportii scazute, cu exceptia semntelor oleaginoase. Vitaminele si elementele minerale se contin in proportii
mari in majoritatea legumelor verzi. Cantitatea mare de vit C contin frunzele verzi (verdeturile) si unele legume ca ardei, rosiile,
tuberculii de cartof, bulbii de ceapa. Surse de caroten sunt frunzele verzi, morcovii, ridichile. Tot in frunzele verzi se gaseste vit
K, de asemenea si in varza. Fasolea, mazarea verde, cartofii, sfecla rosie, varza, spanacul, salata sunt surse de vit din gr B, iar
spanacul, mazarea verde si varza mai contin vit E. Dintre elementele minerale in organism, se face aport de potasiu (morcovi,
ridiche, cortofi, rosii, salata, castraveti), calciu (spanac, loboda, sfecla), fier (fasole si mazare verde, papadie, patrunjel, spanac) si
fosfor (in seminte, sub forma de acid fitic si in mazarea verde). Valoarea nutritiva a legumelor poate fi redusa din cauza pastrarii
sau prelucrarii lor culinare sau tehnologice incorecte.
Fructele si pomusoarele au continut mare de apa (80-90%), un continut scazut de proteine, practic lipsite de lipide si bogate in
glucide (10-20%). Un continut important de glucide il au strugurii, prunele, merele si perele. Fructele aduc un aport de saruri
minerale, insa nu prezinta o sursa importanta. Ele sunt bogate in vit C (circa10mg%). Cele mai bogate in vit C sunt macesele,
coacaza neagra, lamiile si portocalele, zmeura, murele, agrisele. Caisele si prunele uscate contin caroten. Fructele mai contin vit
B1 si B2.
Legumele, fructele si pomusoarele sunt indispensabile unei alimentatii rationale. Ele trebuie sa reprezinte 17-18% din valoarea
calorica, ceea ce pentru un adult echivaleaza cu 500-800g pe zi. Datorita valorii calorice foarte mici si particularitatilor nutritive,
ele sunt indicate in regimurile dietetice ale obezitatii, aterosclerozei, hipertens arter, maladii renale.
20. Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS)

Conform FAO/OMS, avem 4 grupe de patologii alimetare:
1. Subnutritie reprezinta patologie cauzata de alimentatia cantitativ insuficienta. In asemenea caz alimentele ingerate nu
asigura cantitatea adecvata de energie si determina organismul sa elibereze energia din propriile tesuturi, cum ar fi tesutul adipos,
tesutul muscular, parenchimul. Consecintele subnutritiei:
incetinirea ritmului de crestere la copii,
scaderea in greutate la adulti,
reducerea masei musculare,
scaderea metabolismului,
micsorarea producivitatii de munca,
scaderea rezistentei organismului la agresiunile microbiene,
substantele toxice si alte nocivitati de mediu
Tipurile etiologice:
subnutritia primara cind sunt consumate produsele alimentare in cantitati insuficicente
denutritia secundara se datoreaza unor tulburari de ingestie, digestie sau metabolizare
Formele etiologice:
distrofia proteica
hipo- si avitaminozele
rahitismul
colelitiazele pietre la rinici
ateroscleroza
anemiile nutritionale
gusa endemica
caria dentara
2. Hiperalimentatia patologie cauzata de alimetatia abundenta. Formele hiperalimentatiei:

absoluta in cazul abuzului alimentar
relativa declansata de reducerea cheltuielilor de energie
Consecintele:
obezitatea
diabetul zaharat
hepatite cronice
fluoroza
3. Alimentatia calitativ neadecvata patologie cauzata de carenta sau lipsa totala a unei sau a mai multor substante
nutritive.
4. Alimentatia neecilibrata patologii cauzate de disbalanta substantelor nutritive in ratia alimentara
21. Intoxicatiile alimentare - notiune, clasificare. Particularitatile lor.
Intoxicatiile alimentare - maladii acute, rar cronice, aparute in rezultatul utilizarii alimentelor contaminate masiv cu
microelemente de o anumita specie sau impurificate cu substante toxice pentru organism de origine microbiana sau nemicrobiana.
Intoxicatiile alimetare pot evolua sub forma de cazuri sporadice sau sub forma de izbucniri in masa, cind produsul contaminat este
consumat de un numar mare de oameni.
Particularitatile
-Semnele de asemanare intre intoxicatiile alimetare si bolile contagioase:
Exista o perioada de incubatie pina la aparitia semnelor clinice
Este necesar ca in organismul uman sa nimereasca microorganismele vii
-Semnele de deosebire:
Intoxicatiile alimentare sunt provocate numai atunci cind agentul patogen, care a nimerit pe produsul alimentar se
multiplica pina la un numar foarte mare, de oicei nu mai mic decit 105
Indiferent de etiologie, intoxicatiile alimentare nu se transmit nemijlocit de la omul bolnav la cel sanatos
Semne caracteristice pentru majoritatea intoxicatiilor alimentare:
c) debutul acut cu o perioada de incubatie scurta (15 min 24 ore)
d) fiecare caz de intoxicatie este legat de folosirea unui tip de produs alimentar
e) in majoritatea cazurilor intoxicatiile se caracterizeaza prin tulburari ale tractului gastro-intestinal.
f) toate intoxicatiile nu sunt contagioase
Clasificare
I. IA microbiene
1) Toxicoze alimentare
a) Toxicoze bacteriene
Botulism
Toxicoza stafilococica
b) Micotoxicoze
Ergotismul
Fuzariotoxicoza
Aflotoxicoza
2) Toxicoinfectii
a) Germeni potential patogeni
E. coli, Proteus, Clostridium pertingens, Bacilus cereus, Streptococi
b) Germeni insuficient studiati
Clebsiela, Hafnia, Cytobacter, Edwardsiella, Pseudomonas, Aeromonas
3) Intoxicatii mixte
II. IA non-microbiene
III. IA idiopatice
22. Toxiinfectiile alimentare - bacteriile ce le pot conditiona, produsele ce le pot cauza,particularitatile clinice. Principiile
de profilaxie a lor.
Toxicoinfectiile reprezinta afectiuni acute, care apar la utilizarea in alimentatie a produselor ce contin un numar foarte mare de
agenti cauzali vii.
Sunt provocate de:
germenii potential patogeni:
E. coli, Proteus, Clostridium perfringens, Bacilus cereus, Streptococi
germeni insuficient studiati:
Clebsiela, Hafnia, Cytobacter, Edwardsiella, Pseudomonas, Aeromonas.
Semnele caracteristice toxicoinfectiilor:

1. Dezvoltarea rapida a infectiei
2. Imbolnavirea paralela a persoanelor ce au folosit acelasi fel de bucate contaminate de microflora patogena.
3. Legatura strinsa intre afectiuni si consumarea unui anumit fel de bucate pregatit si realizat cu anumite incalcari igienice.
4. Delimitarea teritoriala a afectiunii, conditionata de zona contaminarii bacteriene a podusului.
5. Intreruperea brusca a cazurilor de boala dupa inlaturarea bucatelor epidemiologic periculoase.
6. Caracterul de imbolnavire in masa in cazurile cind produsul alimentar contaminat este consumat centralizat prin reteaua
de alimentatie publica in grupuri mici sau in familie.
Epidemiologie
Toxicoinfectiile sunt larg raspindite. Receptivitatea catre imbolnavire este mare. Mai frecvent se intilnesc in timpul cald al
anului. Sursa de imbolnavire o constituie omul si animalele. Mecanismul de trasmitere: fecal-oral. Calea de transmitere
alimentara.
In organism patrund microorganismele vii. Reactia organismului la patrunderea agentilor cauzali este stereotipica si in majoritatea
cazurilor putem deosebi:
4. procese locale poate apare o inflamatie a TGI, disbacterioza, dereglarea motilitatii intestinului.
5. procese generale febra, cefalee, modificari in sistemul cardio-vascular si nervos.
Principiile de profilaxie a intoxicatiilor alimetare microbiene

izolarea sursei de provocare a intoxicatiilor
prevenirea patrunderii agentului declansator al intoxicaatiei in produsele alimentare
intreruperea cailor de contaminare a produselor alimentare
preintimpinarea multiplicarii si acumularii mi/o sau formarii toxinelor
neutralizarea produselor potential periculoase din punct de vedere epidemiologic
23. Intoxicatiile stafilococice - patogenia, produsele ce le pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia.
Toxicoza stafilococica aparitia bolii este povocata de enterotoxina stafilococului auriu (rara!). Sursele de microorganisme:
personalul de la intreprinderile alimentare cu procese inflamatorii purulente de etiologie stafilococica (plagi purulente,
panariciu)
purtatorii facultativi animalele bolnave de mastita
stafilococii din mediul inconjurator
De cele mai dese ori toxicozele stafilococice apar in rezultatul utilizarii in alimentatie a laptelui si produselor lactate poluate cu
stafilococi, si mai rar la consumarea bucatelor din carne si peste. Poate sa apara si la consmarea produselor de cofetarie cu crema.
De regula intoxicatiile apar in rezulatul nerespectarii regulilor igience si sanitare. Daca produsul alimentar este contaminat, el
contine o cantitate mica de stafilococi, dar aceasta este suficient de a provoca boala. Intoxicatile alimentare se pot produce numai
in cazul cind acest produs alimentar se pastreaza mult timp la o temperatura favorabila pentru multiplicare.
Primele semne apar peste 2-4 ore dupa consumarea produsului. Simptomele principale:
greata
voma
durerile acute in regiunea stomacului
insuficienta cardio-vasculara
60-70% din bolnavi sufera de dureri de cap, ameteli, transpiratie rece. Pielea devine palida, uneori cenusie, buzele sunt palide pina
la vinat. Majoritatea au diaree.
Directiiile in profilaxia intoxicatiilor stafilococice
depistarea surselor
micsorarea numarului purtatorilor de stafilococi ce activeaza la intreprinderile alimentare
intreruperea cailor de contaminare a produselor alimentare si a bucatelor
asigurarea conditiior de producere, pastrare si realizare a produselor alimentare cu prevenirea formarii toxinelor
24. Botulismul - etiologia,patogenia,produsele ca-l pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia.

Botulism, cu agentul patogen Clostridium botulinum.
Sursele si modul de contaminare a produselor alimentare:
Bacilul botulinic se afla in intestinele animalelor si pestilor. Astfel, cu excrementele forma vegetativa (sporii) nimeresc pe sol si in
apa. Sub forma sporulata isi pastreaza virulenta mai multi ani. In produsele alimentare nimeresc cind nu sunt bine curartate de sol
sau accidental patrunse in produsele animaliere si peste. Prin carnea de peste trece prin prelucrarea incorecta din intestinele
pestilor. In organismul uman patrund formele vegetative, sporii sau exotoxinele. In organism sporii elimina forma vegetativa, care
elimina toxine.
In trecut cazuri se inregistrau prin diferte produse alimentare (mezeluri, peste sarat,etc. ). In prezent se inregistreaza cazuri in
rezultatul conservarii in conditii casnice, in special a ciupercilor si legumelor.
Se cunosc 3 variante de botulism: Botulism alimentar 99% ,de plaga, infantil.
Caracteristicile de baza ale bacilului botulinic: anaerob, imobil, formeaza spori, sporiii sunt rezistenti la factorii fizici si chimici.
Rezista 5-6 ore la fierbere. Ii distruge doar autoclavarea la 120 grade. Formele vegetative elimina o exotoxina cu cele ma
puternice proprietati toxice. Exotoxina nu este distrusa de actiunea sucului gastric si intestinal, dar se distruge la fierberea de 10-
15 minute. Are mai multe serovariante. La borcanele cu conserve in care a nimerit agentul botulinic se bombeaza capacul.
Manifestarile clinice:
se deosebeste esential de cel a altor intoxicatii alimentare
perioada de incubatie, care depinde de doza de toxina 6-36 ore
se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos vegetativ, digestiv si altor sisteme
Simptomele de baza: simptomul oftamoplegic, sindromul bular, dureri de cap, indispozitie, slabicuni, dureri in epigastru,
tulburari dispeptice, dureri abdominale, meteorism, voma si diaree la inceput care trece in constipatie
Simptmele specifice: diplopie, dilatarea pupilelor sau anizocorie, tulburari de vedere, ptoza palpebrala, paralizia
muschilor faringieni, tulburarea deglutitiei, paralizia palatului moale, voce ragusita, pulsul la inceput rar, pe urma accelerat,
temperatura nu corespunde pulsului (normala sau mai joasa, rar subfebrila), in cazuri de intoxicatie grava astenia se intensifica, se
constata dereglarea respiratiei, care devine superficiala, aritmica. Organismul isi revine trepata dupa boala 2-3 luni. In forma
usoara nu apar paraliziile
Directiile de baza in profilaxia botulismului

prevenirea patrunderi agentului declansator pe materia prima
prelucrarea termica corecta (sterilizarea)
prevenirea germinarii sporilor, multiplicarii formelor vegetative si formarii toxinelor in conservele pregatite
25. Micotoxicozele - etiologia, produsele ce le pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia.

Micotoxicoze intoxicatii de ciuperci microscopice, care paraziteaza pe diferite produse alimentare, in special pe cereale. Dintre
micotoxicozele provocate de ciupercile microscopice fac parte:
1. Ergotismul
2. Fuzariotoxicoza
3. Aflotoxicoza
Micotoxicozele se deosebesc de intoxicatiile alimenare prin manifestarile clinice.
Aflotoxicoza are forma acuta, subacuta si cronica; e provocata de aflotoxina, care poseda actiune hepatotoxica si
hepatocancerigena. Dezvoltarea ciupercilor si producerea aflotoxinelor mai frecvent se inregistreaza la nucile de arahide, faina de
arahide, griu, ovaz, faina pe porumb, lapte, oua, ceai, boabe de cafea.
Ergotismul apare in urma folosirii in alimentatie a produselor atacate de cornul secarii. Formele ergotismului: convulsiva se
caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos, gangrenoasa afectarea aparatului neurovascular, mixta.
Fuzariotoxicoza este cauzata de piinea contaminata cu Fusarium graminearum. Tabloul clinic se manifesta prin gastroenterita cu
afectarea SNC, care se aseamana cu ebrietatea.
Profilaxia micotoxicozelor include:
lupta cu daunatorii plantelor cu prelucrarea corecta a cerealelor
respectarea regulilor de pastrare a produselor alimentare, a cerealelor, a nutreturilor
monitorizarea nivelului de poluare a materiei prime si a produselor alimentare
26. Funciile medicului practician n caz de declanare a intoxicaiei alimentare.

Daca dupa particularitatile sale, boala se aseamana cu o intoxicatie alimentara, medical este obligat
1 S acorde ajutorul medical urgent
2. S fac cercetrile prealabile ale cazului cu scopul de a determina cauzele bolii, de a lua msurile necesare pentru profilaxia
rspndirii sau repetrii intoxicaiei alimentare, spre exemplu, sustragerea
3. S informeze centrul sanitaro-epide-miologic despre cazul de intoxicaie (prin telefon sau telegrafic) i s expedieze n-
Wnarea._urgent indicnd n ea : 1) localitatea ; 2), data ; 3) locul (unitatea alimentar), unde s-a ntmplat cazul ; 4)
numrul de victime (inclusiv spitalizate) ; 5) tabloul clinic al bolii ; 6) numrul de cazuri letale (dac snt) ; 7) produsul
alimentar suspect i cauzele, care au dus la izbucnirea intoxicaiei alimentare ; 8) ce msuri s-au luat
Centrele sanitaro-epidemiologice primesc informaia despre cazurile de intoxicaie alimentar i imediat trimit n focar un
medic-specialist n igiena alimentar. Acesta efectueaz inspecia sanitaro-epidemiologic a cazului de intoxicaie alimentar.
Studierea cazului ncepe cu cercetarea locului i chestionarea celor suferinzi, precizndu-se data i ora intoxicaiei alimentare,
specificul clinicii, cu ce bucate s-au alimentat
1. Medicul igienist
Sa excluda produsul suspect din alimentatia populatiei
Sa colecteze mase vomitive sis a la trimita in laborator
Sa interzica comercializarea produselor suspecte pana la identificare a cauzelor
Sa anunte central sanitary-epidemiologic
2. Medicul sanitar
Colecteaza anamneze
Impreuna cu medicii curative analizeaza tabloulclinic
Expediaza in laborator materialele recoltate de la bolnavi
Sa clarifice caile de infectare
TESTE
1. Pentru avitaminoza A nu este caracteristic
Sursa [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs
a) [ ] Hipercheratoza i cianoza tegumentelor;
b) [x] Fisuri angulare dureroase ale gurii;
c) [ ] Dereglarea vzului in intuneric;
d) [ ] Fragilitatea unghiilor;
e) [ ] Cderea prului.
2. Factorii favorabili meninerii vitaminei C in produse alimentare la pstrarea lor i prelucrare
culinar
a) [ ] Mediul alcalin;
b) [x] Mediul acid;
c) [ ] Oxigenul;
d) [ ] Srurile metalelor grele;
e) [ ] Temperaturile ridicate.
3. Produs alimentar, surs de retinol
Sursa [1] pag.124, [17] pag. 270, curs
a) [ ] Morcov;
b) [x] Cacaval;
c) [ ] Tomate;
d) [ ] Ardei dulci;
e) [ ] Ceap verde.
4. Msuri de prim ajutor suspectatului de botulism
Sursa [1] pag. 146, curs
a) [ ] Administrarea de antipiretice;
b) [ ] Administrarea de laxative;
c) [x] Administrarea serului antibotulinic polivalent;
d) [ ] Splturi gastrice;
e) [ ] Administrarea antibioticelor.
5. Amanitina se conine in
a) [ ] Erburi slbatice;
b) [ ] Neghin;
c) [x] Ciuperci otrvitoare;
d) [ ] Cartof crescut;
e) [ ] Seminele fructelor.
6. Toxicoza stafilococic este cauzat mai frecvent de
a) [ ] Salat din legume;
b) [ ] Produse din carne conservat;
c) [ ] Cofetrie cu crem;
d) [ ] Ou de rae, gate;
e) [x] Produse lactate.
1
7. In profilaxia intoxicaiilor alimentare primordial este
a) [ ] Pstrarea incorect a produselor alimentare;
b) [ ] Nerespectarea termenilor de pstrare i realizare;
c) [ ] Nerespectarea igienei individuale de ctre personalul blocului alimentar;
d) [x] Preintampinarea contaminrii produselor alimentare;
e) [ ] Pregtirea culinar incorect a produselor alimentare .
8. Aciditatea laptelui se exprim in
a) [ ] Mililitri de soluie alcalin la titrarea probei de lapte;
b) [ ] Grade de aciditate;
c) [x] Grade Trner;
d) [ ] Mililitri de soluie acid la titrarea probei de lapte;
e) [ ] Grade C.
9. Indice de apreciere a calitii laptelui dup STAS este
a) [x] Proprieti organoleptice;
b) [ ] Cantitatea de proteine;
c) [ ] Cantitatea de vitamine;
d) [ ] Cantitatea de glucide;
e) [ ] Cantitatea de sruri minerale.
10. Raia curativ-profilactic pentru expuii la plumb va include
a) [ ] Lapte degresat;
b) [ ] Branz de vaci;
c) [x] Alimente - surse cu pectin;
d) [ ] Produse acidolactice;
e) [ ] Ou.
11. Laptele este pasteurizat prin
a) [x] Aciunea to inalte (+80 oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative;
b) [ ] Aciunea to inalte cu scop de distrugere a florei microbiene sporulate (100oC);
c) [ ] Aciunea to inalte cu scop de distrugere a virusurilor (100oC) ;
d) [ ] Aciunea to inalte (100oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative i
sporulate;
e) [ ] Aciunea temperaturii sczute.
12. Aciditatea laptelui proaspt este
a) [ ] 15oT;
b) [x] 20oT;
c) [ ] 25oT;
d) [ ] 30oT;
e) [ ] 35oT.
2
13. Carnea de vit conine proteine
a) [x] 13-18%;
b) [ ] 25-30%;
c) [ ] 30-35%;
d) [ ] 35-45%;
e) [ ] 45-50%.
14. Cauzele hipovitaminozei C in perioada iarn-primvar
Sursa [17] pag.285, curs
a) [ ] Scade rezistena organismului;
b) [x] Coninutul redus de vitamin in produse alimentare;
c) [ ] Crete radiaia ultraviolet;
d) [ ] Temperatura rece a mediului;
e) [ ] Presiunea atmosferic sczut.
15. Necesarul diurn de vitamina "C" pentru un adult
a) [ ] 10-20mg;
b) [ ] 20-50mg;
c) [ ] 50-70mg;
d) [x] 70-100mg;
e) [ ] 120-140 mg.
16. Organismul uman face rezerve de vitamina "A"
a) [x] Da, in ficat;
b) [ ] Nu;
c) [ ] Da, in intestin;
d) [ ] Da, in esutul adipos;
e) [ ] Da, in oase.
17. Consecine ale hipervitaminozei A nu sunt
a) [ ] Cefalee;
b) [ ] Anorexie;
c) [ ] Cderea prului;
d) [ ] Fragilitate i dureri osoase;
e) [x] Keratoconjunctivit.
18. Indicatori ai calitii painii nu sunt (STAS)
Sursa [2] pag. 43
b) [x] Procentul de glucide;
c) [ ] Umiditatea;
d) [ ] Aciditatea;
e) [ ] Porozitatea .
19. Laptele influeneaz aciditatea gastric
a) [ ] Proprieti organoleptice;
a) [ ] Sporete;
b) [ ] Nu influeneaz;
c) [x] Reduce;
d) [ ] Amelioreaz.
3
20. Conform cror indici se apreciaz prospeimea laptelui
a) [ ] Densitate;
b) [x] Aciditate;
c) [ ] Cantitatea de grsimi;
d) [ ] Proba la amidon;
e) [ ] Proba la pasteurizare.
21. La cheltuielile de energie reglabile se refer cele pentru
a) [ ] Metabolismul bazal;
b) [x] Eforturi musculare;
c) [ ] Aciunea dinamic specific a alimentelor;
d) [ ] Meninerea temperaturii corpului;
e) [ ] Eliminarea produselor catabolice.
22. Numii intoxicaia alimentar cu cea mai scurt perioad de incubaie
a) [ ] Botulismul;
b) [ ] Intoxicaia cu ciuperci otrvitoare;
c) [x] Intoxicaiile stafilococice;
d) [ ] Toxiinfeciile bacteriene;
e) [ ] Micotoxicozele.
23. Oule mai frecvent pot fi cauz a
a) [ ] Toxicozei stafilococice;
b) [ ] Botulizmului;
c) [x] Salmonelozei;
d) [ ] Febrei tifoide;
e) [ ] Aflotoxicozei.
24. Pentru intoxicaii alimentare nu e caracteristic
a) [ ] Apar de obicei subit;
b) [ ] Au o oarecare perioad de incubaie;
c) [ ] Sunt patologii necontagioase;
d) [x] Sunt patologii contagioase;
e) [ ] Se prezint ca afeciune in mas .
25. Vitamina D nu este implicat in
a) [ ] Regleaz metabolismul calciului;
b) [x] Ia parte la metabolismul glucidic;
c) [ ] Regleaz metabolismul fosforului;
d) [ ] Stimuleaz creterea organismului copiilor;
e) [x] Regleaz aciunea dinamic specific a alimentelor.
4
26. O cantitate mai mare de energie necesit digestia
a) [x] Proteinelor;
b) [ ] Lipidelor;
c) [ ] Glucidelor;
d) [ ] O alimentaie mixt;
e) [ ] O alimentaie raional.
27. "Normativele consumului de energie i cantitatea necesar de substane nutritive" vizeaz
pentru populaia adult
a) [ ] Dou grupuri;
b) [ ] Trei grupuri;
c) [ ] Patru grupuri;
d) [x] Cinci grupuri.
28. Dup "Normativele consumului de energie i cantitatea necesar de alimente" chirurgii se
refer la grupul
a) [ ] Unu;
b) [ ] Doi;
c) [x] Trei;
d) [ ] Patru;
e) [ ] Cinci.
29. Pentru avitaminoza A este caracteristic
a) [x] Hipercheratoza i cianoza tegumentelor;
b) [ ] Fisuri angulare dureroase ale gurii;
c) [x] Dereglarea vzului in intuneric;
d) [x] Fragilitatea unghiilor;
e) [x] Cderea prului.
30. Consecinele hipervitaminozei D sunt
a) [x] Diaree;
b) [x] Cefalee;
c) [ ] Rahitism;
d) [ ] Osteoporoz;
e) [x] Depuneri de calciu in esuturi.
31. Factorii nefavorabili pstrrii vitaminei "C" in produsele alimentare
a) [x] Mediul alcalin;
b) [ ] Mediul acid;
c) [x] Oxigenul;
d) [x] Srurile metalelor grele;
e) [x] Temperaturi ridicate.
5
32. Manifestrile hipovitaminozei severe "PP"
a) [ ] Convulsii;
b) [x] Dermatite;
c) [x] Diaree;
d) [x] Demen;
e) [ ] Cefalee.
33. Nu este caracteristic pentru hipovitaminoza PP
a) [x] Convulsii;
b) [ ] Dermatite;
c) [ ] Diaree;
d) [ ] Demen;
e) [x] Cefalee.
34. Produse alimentare - surse de vitamina "B1"
a) [ ] Orez decorticat;
b) [x] Paine coapt din fin de calitate inferioar, secar;
c) [x] Cerealiere ;
d) [x] Drojdie de bere;
e) [x] Leguminoase uscate.
35. Vitaminele liposolubile ale laptelui sunt
a) [ ] "B6";
b) [x] "A";
c) [x] "D";
d) [ ] "F";
e) [x] "E".
36. Amanitin nu se conine in
a) [x] Ierburi slbatice;
b) [x] Neghin;
c) [ ] Ciuperci otrvitoare;
d) [x] Cartof crescut;
e) [x] Seminele fructelor.
37. Rolul biologic al glucidelor nedigerabile
a) [x] Modificarea timpului de tranzit intestinal (mresc ori incetinesc);
b) [x] Leag cationi metalici;
c) [x] Absorb sau inglobeaz substanele organice, produii de secreie i descompunere a
tubului digestiv, microorganismele;
d) [x] Excesul poate favoriza sau agrava afeciunile inflamatorii ale tubului digestiv;
e) [ ] Sunt surse de energie.
6
38. Importana biologic a colesterolului
a) [x] Este precursor al bilei;
b) [x] Este precursor al ergocalciferolului;
c) [x] Este parte component al celulelor nervoase;
d) [ ] Intr in structura vaselor sangvine;
e) [ ] Intr in structura muchilor striai.
39. Nu sunt indici de apreciere a calitii laptelui dup STAS
a) [ ] Proprieti organoleptice;
b) [x] Cantitatea de proteine;
c) [x] Cantitatea de vitamine;
d) [x] Cantitatea de glucide;
e) [x] Cantitatea de sruri minerale.
40. Care alimente nu sunt furnizoare de proteine biologic superioare
a) [x] Paine;
b) [ ] Lapte;
c) [x] Legume;
d) [ ] Pete;
e) [ ] Carne.
41. Valoarea nutritiv a produselor alimentare se va aprecia dup
a) [x] Coninutul de proteine, lipide, glucide;
b) [ ] Proprietile organoleptice;
c) [x] Coninutul de vitamine;
d) [ ] Inofensivitate;
e) [x] Coninutul de sruri minerale.
42. Valoarea nutritiv a produselor alimentare nu e determinat de
a) [ ] Coninutul de proteine, lipide, glucide;
b) [x] Proprietile organoleptice;
c) [ ] Coninutul de vitamine;
d) [x] Inofensivitate;
e) [ ] Coninutul de sruri minerale.
43. Valoarea nutritiv a fructelor i legumelor e determinat de
a) [ ] Coninutul sporit de proteine;
b) [ ] Proprieti organoleptice satisfctoare;
c) [x] Coninutul de sruri minerale;
d) [x] Coninutul de vitamine;
e) [ ] Coninutul de lipide.
7
44. O alimentaie echilibrat presupune
Sursa [17] pag.212, [1] pag.110, curs
a) [x] Valoare energetic necesar a raiei alimentare asigurat de consumul adecvat al
proteinelor, lipidelor i glucidelor;
b) [ ] Corespunderea componenei alimentelor statusului fermentativ al organismului;
c) [x] Raport optim intre substane nutritive i substane biologic active;
d) [ ] Regim optim de alimentare;
e) [ ] Alimente calitative.
45. Alimentaia individual poate fi apreciat dup indicii
a) [x] Masa real corespunde celei ideale;
b) [x] Consumul de energie corespunde calorajului raiei alimentare;
c) [x] Cantitatea absolut i raportul intre trofine i substanele biologic active din raia
alimentar;
d) [ ] Calitatea produselor din raia alimentar;
e) [ ] Regimul alimentaiei.
46. Alimentaia individual nu se va aprecia dup indicii
a) [ ] Masa real corespunde celei ideale;
b) [ ] Consumul de energie corespunde calorajului raiei alimentare;
c) [ ] Cantitatea absolut i raportul intre trofine i substanele biologic active din raia
alimentar;
d) [x] Calitatea produselor din raia alimentar;
e) [x] Regimul alimentaiei.
47. Celor expui la plumb nu se vor administra ca raie curativ profilactiv
a) [x] Lapte degresat;
b) [x] Branz de vaci;
c) [ ] Alimente - surse se pectin;
d) [x] Produse acidolactice;
e) [x] Ou .
48. Vitamine hidrosolubile sunt
a) [x] C,P;
b) [x] B1, B2, B6, B12;
c) [x] B15, B4, B8;
d) [ ] A;
e) [ ] D.
49. Nu sunt hidrosolubile vitaminele
a) [ ] C,P;
b) [ ] B1, B2, B6, B12;
c) [ ] B15, B4, B8;
d) [x] A;
e) [x] D.
8
50. Rolul biologic al vitaminei B1
a) [x] Implicat in metabolismul glucidelor;
b) [x] Implicat in metabolismul proteinelor;
c) [x] Implicat in metabolismul lipidelor;
d) [ ] Regleaz sinteza acidului arahidonic;
e) [ ] Implicat in metabolismul srurilor minerale.
51. Consecinele carenei vit. "D"
a) [ ] Ciroza ficatului;
b) [x] Rahitizm la copii;
c) [x] Hipotonie muscular;
d) [x] Osteomalacie;
e) [ ] Hipercalciemie.
52. Surse alimentare de vitamin "A" (retinol) nu sunt
Sursa [17] pag. 270, [1] pag.124, curs
a) [x] Morcovi;
b) [ ] Unt;
c) [x] Fructe;
d) [x] Ceap verde;
e) [x] Ardei dulci.
53. Rolul biologic al vitaminei "A"
a) [x] Influeneaz creterea organismului;
b) [x] Normalizeaz diferenierea epiteliului;
c) [x] Intr in structura pigmenilor retinieni;
d) [ ] Influeneaz sinteza lipidelor;
e) [ ] Influeneaz sinteza glucidelor.
54. Rolul biologic al vitaminei "C"
a) [x] Mrete rezistena organismului;
b) [x] Ia parte la sinteza fibrelor de colagen;
c) [x] Ia parte la reaciile de oxido-reducere;
d) [ ] Contribuie sinteza glucidelor;
e) [ ] Contribuie sinteza aminoacizilor.
55. Valoarea nutritiv a branzei de vaci este determinat de
a) [x] Asimilarea bun;
b) [x] Coninutul de proteine i grsimi cu valoare biologic superioar;
c) [ ] Coninutul sporit de vitamina C;
d) [x] Coninutul sporit de calciu;
e) [ ] Proprieti organoleptice.
9
56. Numii proteinele laptelui
a) [x] Cazein;
b) [x] Lactoalbumin;
c) [ ] Vitelin;
d) [x] Lactoglobulin;
e) [ ] Lecitin.
57. Nu sunt proteine ale laptelui
a) [ ] Cazein;
b) [ ] Lactoalbumin;
c) [x] Vitelin;
d) [ ] Lactoglobulin;
e) [x] Lecitin.
58. Calitatea painii se determin conform urmtorilor indici cu excepia unora
a) [ ] Organoleptici;
b) [ ] Porozitate;
c) [x] Permeabilitate pentru ap;
d) [x] Alcalinitate;
e) [ ] Aciditate.
59. De ce depinde valoarea biologic a proteinelor
a) [ ] De coninutul fosfoproteinelor;
b) [ ] De diversitatea aminoacizilor;
c) [x] De coninutul aminoacizilor eseniali;
d) [x] De raportul dintre aminoacizii eseniali i neeseniali;
e) [ ] De coninutul calciului.
60. Valoarea biologic a lipidelor de origine vegetal e determinat de
a) [x] Asimilare bun;
b) [x] Valoare energetic mare;
c) [ ] Proprieti organoleptice satisfctoare;
d) [ ] Coninut mare de vitamine A i D;
e) [x] Coninut de acizi grai nesaturai.
61. Valoarea nutritiv a cartofului e determinat de
a) [x] Coninutul sporit de glucide;
b) [ ] Coninutul de proteine complete (dup coninutul aminoacizilor);
c) [x] Asimilarea bun;
d) [x] Coninutul sporit de potasiu;
e) [x] Coninutul de vitamina C .
10
62. Fibre alimentare conin produsele:
a) [x] Crupele de popuoi;
b) [ ] Cartofii;
c) [ ] Crupele de gri;
d) [x] Crupele de ovs;
e) [x] Crupele de hric.
63. Nu sunt surse de fibre alimentare produsele
a) [ ] Crupele de popuoi;
b) [x] Cartofii;
c) [x] Crupele de gri;
d) [ ] Crupele de ovs;
e) [ ] Crupele de hric.
64. La calculul necesitii de energie i trofine se va lua in consideraie
a) [x] Gradul efortului fizic;
b) [x] Masa ideal a corpului;
c) [x] Varsta, sexul;
d) [x] Metabolismul bazal;
e) [ ] Regimul alimentar.
65. Ce este caracteristic pentru toxiinfecia alimentar
a) [x] Debut acut;
b) [ ] Manifestare epidemic;
c) [ ] Contagiozitate;
d) [x] Boala este determinat de consumul alimentelor;
e) [ ] Manifestare tardiv.
66. Toxicoze alimentare bacteriene sunt
a) [x] Stafilococice;
b) [ ] Streptococice;
c) [x] Botulismul;
d) [ ] Salmoneloza;
e) [ ] Fuzario-toxicoza.
67. Toxicoze alimentare bacteriene nu sunt
a) [ ] Stafilococice;
b) [x] Streptococice;
c) [ ] Botulismul;
d) [x] Salmoneloza;
e) [x] Fuzarioza.
11
68. Proprieti caracteristice enterotoxinei stafilococice
Sursa [1] pag. 145-146, curs
a) [x] Rezist fierberea;
b) [ ] Distrus de to +80o C;
c) [x] Rezist inghearea;
d) [x] Mediul alcalin este favorabil;
e) [ ] Mediul acid este favorabil.
69. Enterotoxina stafilococic nu posed caracteristicile
a) [ ] Rezist fierberea;
b) [x] Distrus de to +80o C;
c) [ ] Rezist inghearea;
d) [ ] Mediul alcalin este favorabil;
e) [x] Mediul acid este favorabil.
70. Botulismul actualmente e cauzat mai frecvent de
a) [ ] Jamboane;
b) [ ] Pete rou;
c) [ ] Semifabricate din carne;
d) [x] Conserve pregtite in condiii casnice;
e) [ ] Produse uor alterabile procurate din locuri neamenajate, interzise.
71. Rolul biologic al vitaminei "D3"
a) [x] Regleaz metabolismul calciului i fosforului;
b) [ ] Regleaz metabolismul glucidelor;
c) [x] Stimuleaz creterea i dezvoltarea fizic;
d) [x] Vitamin antirahitic;
e) [ ] Este un antioxidant.
72. Consecinele hipervitaminozei A sunt
a) [x] Cefalee;
b) [x] Anorexie;
c) [x] Cderea prului;
d) [x] Fragilitate i dureri osoase;
e) [ ] Keratoconjunctivit.
73. Rolul biologic al vitaminei "B2"
a) [ ] Regleaz hematopoeza;
b) [x] Regleaz respiraia tisular;
c) [x] Este parte component a enzimelor implicate in reaciile de oxidoreducere;
d) [x] Este implicat in metabolismul proteinelor;
e) [ ] Contribuie sinteza colagenului.
12
74. Metodele de determinare a calitii painii (dup STAS)
a) [x] Proprieti organoleptice;
b) [x] Determinarea aciditii;
c) [x] Determinarea porozitii;
d) [x] Determinarea umiditii;
e) [ ] Determinarea lipidelor.
75. Valoarea nutritiv a produselor acidolactice e determinat de
a) [x] Asimilabilitate bun;
b) [ ] Coninutul sporit de vitamina C;
c) [x] Coninutul de calciu;
d) [x] Coninutul de vitamine a grupei B;
e) [x] Coninutul de fosfor.
76. Carnea i produsele ei sunt surse de sruri minerale
a) [ ] Calciu;
b) [ ] Potasiu;
c) [x] Fier;
d) [x] Fosfor;
e) [x] Magneziu.
77. Calitatea crnii se determin dup urmtorii indici cu excepia
a) [ ] Organoleptici;
b) [ ] Bacteriologici;
c) [ ] Chimici;
d) [x] Aciditate;
e) [x] Porozitate.
78. Insuficiena fibrelor alimentare in alimentaie poate fi cauz a
a) [x] Aterosclerozei;
b) [ ] Hemeralopiei;
c) [ ] Bolii Kwashiorkor;
d) [x] Cancerului intestinului gros;
e) [x] Obezitii.
79. Rolul acizilor grai polinesaturai este
a) [x] Reduc nivelul colesterolului in sange;
b) [x] Stimuleaz activitatea unor enzime;
c) [ ] Mresc nivelul colesterolului in sange;
d) [x] Intr in structura lipidelor de construcie;
e) [ ] Formeaz cu colesterolul esteri .
13
80. Masa corporal influeneaz metabolismul bazal
a) [ ] Surplusul de mas accelereaz metabolismul bazal;
b) [x] Surplusul de mas incetinete metabolismul bazal;
c) [x] Metabolismul bazal se accelereaz la persoanele cu musculatura bine dezvoltat;
d) [x] Metabolismul bazal se accelereaz la persoanele slabe;
e) [ ] Nu influeneaz.
81. Micotoxicozele sunt cauzate de
a) [ ] B. perfrighens;
b) [x] Claviceps purpurea;
c) [x] Rhizopus;
d) [x] Aspergillus flavus;
e) [ ] Cl. botulinum.
82. Micotoxicozele nu pot fi cauzate de
a) [x] B. perfrighens;
b) [ ] Claviceps purpurea;
c) [ ] Rhizopus;
d) [ ] Aspergillus flavus;
e) [x] Cl. botulinum.
83. Germeni patogeni-ageni ai toxiinfeciilor sunt
a) [ ] Stafilococul enterotoxigen;
b) [x] Cl. perfringens;
c) [x] E. Coli;
d) [ ] Salmonelele;
e) [ ] Cl. Botulinum.
84. Toxiinfeciile alimentare nu sunt cauzate de
a) [x] Stafilococul enterotoxigen;
b) [ ] Cl. perfringens;
c) [ ] E. Coli;
d) [x] Salmonele;
e) [x] Cl. Botulinum.
85. Caracteristic pentru botulism este
a) [ ] Boala apare mai frecvent in urma consumului produselor de patiserie (prjituri,
torturi);
b) [x] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
c) [x] To corpului normal sau o hipotermie uoar;
d) [x] Dereglarea actului de deglutiie;
e) [ ] To corpului crescut.
14
86. Pentru botulism nu e caracteristic
a) [x] Boala apare mai frecvent in urma consumului produselor de patiserie (prjituri,
torturi);
b) [ ] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
c) [ ] To corpului normal sau o hipotermie uoar;
d) [ ] Dereglarea actului de deglutiii;
e) [x] To corpului crescut.
87. Semiotica intoxicaiei stafilococice
a) [ ] To C corpului crete brusc;
b) [x] Greuri, vom, dureri acute in epigastru;
c) [x] To
C corpului normal;
d) [x] Diaree extenuant;
e) [ ] Constipai.
88. Pentru toxicoza stafilococic nu e caracteristic
a) [x] To C corpului crete brusc;
b) [ ] Greuri, vom, dureri acute in epigastru;
c) [ ] To C corpului normal;
d) [ ] Diaree extenuant;
e) [x] Constipai.
89. Principiile de profilaxie a intoxicaiilor alimentare bacteriene
a) [x] Prevenirea ptrunderii germenilor patogeni in produsele alimentare;
b) [x] Prevenirea inmulirii germenilor patogeni in produsele alimentare (to, termen de
intrebuinare .a.);
c) [x] Distrugerea germenilor patogeni prin msuri de preparare culinar;
d) [ ] Imunizarea populaiei;
e) [x] Izolarea sursei de provocare a intoxicaiilor.
90. Particularitile intoxicaiilor alimentare
a) [x] Apar de obicei subit;
b) [x] Au o oarecare perioad de incubaie;
c) [x] Sunt patologii necontagioase;
d) [ ] Sunt patologii contagioase;
e) [x] Se prezint ca afeciune in mas.
91. Perioada anului in care hipovitaminoza C se manifest mai frecvent
a) [ ] Vara;
b) [ ] Toamna;
c) [x] Iarna;
d) [x] Primvara;
e) [ ] Permanent.
15
92. Painea este surs de urmtorii nutrieni
a) [ ] Lipide;
b) [x] Proteine;
c) [x] Glucide;
d) [ ] Vitamine liposolubile;
e) [x] Vitamine hidrosolubile.
93. Painea nu este surs de
a) [x] Lipide;
b) [ ] Proteine;
c) [ ] Glucide;
d) [x] Vitamine liposolubile;
e) [ ] Vitamine hidrosolubile.
94. Vitamine liposolubile sunt
a) [x] Retinol;
b) [ ] Tiamin;
c) [ ] Piridoxin;
d) [x] Tocoferoli;
e) [ ] Acid ascorbic.
95. Produse furnizoare de vitamina C
a) [x] Cartofi;
b) [ ] Morcov;
c) [x] Varz;
d) [ ] Ceap;
e) [ ] Citrice.
96. De ce factori se va ine cont la recomandarea alimentaiei raionale
a) [x] Greutatea corpului;
b) [x] Varst;
c) [x] Condiiile climatice;
d) [x] Sex;
e) [ ] Pofta de mancare.
97. Importana biologic a acizilor grai polienici
a) [ ] Influeneaz metabolismul glucidic;
b) [x] Inlesnesc eliminarea colesterolului din organism;
c) [x] Influeneaz metabolismul vitaminelor hidrosolubile;
d) [x] Favorizeaz procesele de oxidare a acizilor grai saturai;
e) [ ] Favorizeaz metabolismul srurilor de Ca i P.
16
98. Produsele furnizoare de glucide
a) [x] Fructele i legumele;
b) [ ] Carnea i derivatele ei;
c) [x] Laptele i derivatele lui;
d) [x] Favorizeaz procesele de oxidare a acizilor grai i saturai;
e) [x] Favorizeaz metabolismul srurilor de Ca i P.
99. Produsele furnizoare de proteine cu valoare biologic superioar
a) [ ] Painea;
b) [x] Carnea i derivatele ei;
c) [x] Laptele i produsele lactate;
d) [ ] Fructele i legumele;
e) [x] Oule.
100. Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare)
a) [x] Fructe;
b) [x] Legume;
c) [ ] Carne;
d) [ ] Paine alb;
e) [x] Paine neagr.
101. Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS) sunt
a) [x] Cauzate de hiperalimentaie;
b) [x] Cauzate de subalimentaie;
c) [x] Cauzate de insuficiena unuia sau a mai multor trofine;
d) [ ] Intoxicaiile alimentare;
e) [x] Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.
102. Fructele sunt surse de Sursa [1] pag. 120, curs
a) [x] Vitamine hidrosolubile;
b) [ ] Lipide;
c) [x] Microelemente;
d) [x] Sruri minerale;
e) [x] Glucide.
103. Toxiinfeciile alimentare nu sunt provocate de
a) [ ] E.Coli;
b) [x] Cl.Botulinum;
c) [x] Salonin;
d) [x] Amigdalin;
e) [ ] Cl.perfringhens.
17
104. Indicii integritii laptelui sunt
a) [x] Densitatea;
b) [ ] Coninutul de proteine;
c) [x] Coninutul de lipide;
d) [ ] Aciditatea;
e) [ ] Coninutul srurilor minerale.
105. Produsele furnizoare de caroteni sunt
a) [ ] Carne;
b) [x] Ardei grai;
c) [ ] Fric;
d) [x] Mcie;
e) [x] Spanac.
106. Pentru hipervitaminoza A nu e caracteristic
a) [ ] Cefalee;
b) [ ] Tulburri ale somnului;
c) [ ] Dureri in oase;
d) [x] Hipertenzie arterial;
e) [x] Dereglri psihice.
107. In corespundere cu funciile biologice substanele nutritive sunt grupate in
a) [x] Energogene;
b) [x] Preponderent plastice;
c) [ ] Ap;
d) [x] Substane catalitice;
e) [ ] Substane toxice.
108. Substane nutritive cu funcie energogen sunt
a) [ ] Srurile minerale;
b) [ ] Vitaminele;
c) [x] Lipidele;
d) [x] Glucidele;
e) [ ] Proteinele.
109. Substane nutritive cu funcie preponderent plastic sunt
a) [x] Srurile mineral;
b) [ ] Vitaminele;;
c) [ ] Lipidele;
d) [ ] Glucidele;
e) [x] Proteinele.
18
110. Substane nutritive cu efect catalitic sunt
a) [ ] Proteinele;
b) [ ] Lipidele;
c) [ ] Glucidele;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Microelementele.
111. In funcie de importan substane nutritive eseniale sunt
a) [x] Aminoacizii eseniali;
b) [ ] Lipidele;
c) [x] Acizii grai polinesaturai;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Srurile minerale.
112. In funcie de importan substane substituente sunt
a) [x] Glucidele;
b) [x] Lipidele;
c) [ ] Vitaminele;
d) [ ] Srurile minerale;
e) [ ] Aminoacizii eseniali.
113. Carena indelungat de proteine alimentare condiioneaz
a) [x] Dereglarea sistemelor fermentative;
b) [x] Scderea metabolismului bazal;
c) [x] Scderea termogenezei;
d ) [x] Dereglri ale funciei sistemului endocrin;
e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.
114. Surplusul de proteine in alimentaie condiioneaz
a) [x] Dereglarea funciei ficatului;
b) [x] Dereglarea funciei rinichilor;
c) [x] Influeneaz dezvoltarea microflorei intestinale;
d) [ ] Scderea metabolismului bazal;
e) [x] Dereglarea funciei sistemului nervos.
115. Subnutriia reprezint:
Sursa - curs
a) [ ] patologie cauzat de alimentaia abundent;
b) [ ] patologii cauzate de carena sau lipsa total a unor sau a mai multor substane nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalana substanelor nutritive in raia alimentar;
d) [x] patologie cauzat de alimentaia cantitativ insuficient;
e) [ ] maladii acute, aprute in rezultatul utilizrii alimentelor contaminate cu microorganisme
.
19
116. Hiperalimentaia reprezint:
Sursa - curs
a) [x] patologie cauzat de alimentaia abundent;
d) [ ] patologie cauzat de alimentaia cantitativ insuficient;
e) [ ] maladii acute, aprute in rezultatul utilizrii alimentelor contaminate cu
microorganisme.
117. Alimentaia calitativ neadecvat reprezint:
Sursa - curs
b) [x] patologii cauzate de carena sau lipsa total a unor sau a mai multor substane
nutritive;
microorganisme.
118. Alimentaia neechilibrat reprezint:
Sursa - curs
c) [x] patologii cauzate de disbalana substanelor nutritive in raia alimentar;
microorganisme.
119. Consecinele subnutriiei sunt:
Sursa - curs
a) [ ] obezitatea;
b) [x] incetinirea ritmului de cretere la copii;
c) [ ] fluoroza;
d) [x] incetinirea metabolismului;
e) [x] scderea in greutate.
120. Consecinele subnutriiei sunt:
Sursa - curs
a) [x] reducerea masei musculare;
b) [x] micorarea productivitii muncii;
c) [ ] unele hepatite cronice;
d) [ ] diabet zaharat
e) [x] scderea rezistenei organismului la agresiunile microbiene, toxice . a. noceviti de
mediu.
121. Consecinele hiperalimentaiei sunt:
Sursa - curs
a) [x] obezitatea;
20
b) [ ] incetinirea ritmului de cretere la copii;
c) [x] fluoroza;
d) [ ] incetinirea metabolismului;
e) [ ] scderea in greutate.
122. Consecinele hiperalimentaiei sunt:
Sursa - curs
a) [ ] reducerea masei musculare;
b) [ ] micorarea productivitii muncii;
c) [x] unele hepatite cronice;
d) [x] diabet zaharat;
e) [ ] scderea rezistenei organismului la agresiunile microbiene, toxice . a. nociviti de
mediu.
123. Tipurile subnutriiei sunt:
Sursa - curs
a) [x] subnutriia secundar;
b) [ ] forma absolut;
c) [ ] rahitismul;
d) [x] subnutriia primar;
e) [ ] forma relativ.
124. Formele etiologice ale subnutriiei sunt:
Sursa - curs
a) [x] gua endemic;
b) [x] ateroscleroza;
c) [x] rahitismul;
d) [ ] diabet;
e) [x] avitaminozele.
125. Formele etiologice ale subnutriiei sunt:
Sursa - curs
a) [x] caria dentar;
b) [ ] fluoroz;
c) [x] colelitiaza;
d) [x] anemiile nutriionale;
e) [x] hipovitaminozele.
126. Formele hiperalmentaiei sunt:
Sursa - curs
a) [ ] secundar;
b) [x] absolut;
c) [ ] rahitismul;
d) [ ] primar;
e) [x] relativ.
127. Intoxicaiile alimentare reprezint:
Sursa - curs
a) [ ] patologii cauzate de alimentaia abundent;
d) [ ] patologii cauzate de alimentaia cantitativ insuficient;
21
e) [x] maladii acute, rar cronice, aprute in rezultatul utilizrii alimentelor contaminate
masiv cu microorganisme de o anumit specie sau impurificate cu substane toxice.
128. Intoxicaiile alimentare se clasific in:
Sursa - curs
a) [x] de etiologie necunoscut;
b) [x] microbiene;
c) [ ] virale;
d) [x] nemicrobiene;
e) [ ] parazitare.
129. Apariia intoxicaiilor alimentare bacteriene depinde de:
Sursa - curs
a) [x] particularitile fizice ale alimentului;
b) [ ] ora consumrii alimentelor;
c) [x] gradul de rezisten a organismului fa de germeni;
d) [x] contaminarea masiv a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;
e) [x] specia i gradul de virulen a microorganismelor sau tulpinelor lor.
130. Toxicozele alimentare pot aprea la consumul produselor ce conin:
Sursa - curs
a) [x] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [x] toxine ale bacilul botulinic ;
c) [x] toxine ale stafilococul;
d) [x] micotoxine;
e) [ ] germeni condiionat patogeni.
131. Toxicozele bacteriene pot aprea la consumul produselor ce conin:
Sursa - curs
a) [x] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [x] toxine ale bacilului botulinic;
c) [x] toxine stafilococice;
d) [ ] micotoxine;
e) [ ] germeni condiionat patogeni.
132. Toxiinfeciile pot aprea la consumul produselor ce conin:
Sursa - curs
a) [ ] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [ ] toxine ale bacilului botulinic;
c) [ ] toxine stafilococice;
d) [ ] micotoxine;
e) [x] germeni condiionat patogeni.
133. Formele botulismului sunt:
Sursa - curs
a) [ ] bacterian;
b) [x] infantil;
c) [ ] infecios;
d) [x] de plag;
e) [x] alimentar.
22
134. Simptome specifice ale botulismului sunt:
Sursa - curs
a) [ ] artralgii;
b) [x] dereglri de vorbire;
c) [x] diplopie;
d) [x] dereglare a deglutiiei;
e) [x] midriaz.
135. Alimentele pot fi contaminate cu stafilococi de ctre personalul cu:
Sursa - curs
a) [x] amigdalit;
b) [x] furuncul;
c) [x] plgi purulente;
d) [ ] gastrit;
e) [x] panariciu.
136. Purttori facultativi de stafilococ sunt:
Sursa - curs
a) [ ] personalul bolnav cu amigdalit;
b) [x] animalele cu mastit;
c) [ ] roztoarele;
d) [ ] anarii;
e) [ ] insectele.
137. Numii formele micotoxicozelor:
Sursa - curs
a) [x] fuzariotoxicoza;
b) [x] ergotismul;
c) [ ] echinococoza;
d) [ ] balantidioza;
e) [x] aflotoxicoza.
138 . Sursele de imbolnvire in toxicoinfecii:
Sursa - curs
a) [ ] insectele;
b) [x] omul;
c) [x] animalele;
d) [ ] roztoarele;
e) [ ] animalele cu sange rece.
139. Calea de transmitere a toxicoinfeciilor:
Sursa - curs
a) [ ] fecal;
b) [x] alimentar;
c) [ ] transmisibil;
d) [ ] transplacentar;
e) [ ] intestinal.
23
140. Mecanismul de transmitere a toxiinfeciilor:
Sursa - curs
a) [ ] transplacentar;
b) [ ] intestinal;
c) [x] fecalo - oral;
d) [ ] prin picturi;
e) [ ] de contact.
141. Numii intoxicaiile alimentare nemicrobiene:
Sursa - curs
a) [x] cu cartofi incolii;
b) [ ] cu ciuperci microscopice;
c) [x] cu ciuperci otrvitoare;
d) [x] cu organele unor specii de pete;
e) [x] cu pesticide.
142. Numii intoxicaiile alimentare de etiologie necunoscut:
Sursa - curs
a) [x] cu carne de prepeli;
b) [x] cu harbuz;
c) [x] cu unele specii de peti, in unii ani;
d) [ ] cu cartofi incolii;
e) [x] mioglobinuria alimentar paroxismal-toxic.
143. Persoane cu risc crescut de a dezvolta intoxicaii alimentare:
Sursa - curs
a) [x] copiii mici (sugari, precolari);
b) [ ] persoanele cu varst medie;
c) [x] persoane cu sistem imunitar compromis;
d) [x] femeile insrcinate;
e) [x] varstnicii (frecvent peste 65 ani).
144. Factorii responsabili de creterea riscului de a dezvolta toxiinfecii alimentare sunt:
Sursa - curs
a) [x] persoane care lucreaz in abatoare, pescrii;
b) [x] consumul de carne, pete sau pui infestat, scoici, melci sau molute contaminate i
insuficient preparate termic;
c) [ ] fumatul;
d) [x] consumul unor alimente sau buturi nepasteurizate;
e) [x] cltorii sau vacane in ri in curs de dezvoltare.
145. Direciile de baz in profilaxia botulismului:
Sursa - curs
a) [ ] respectarea CMA;
b) [x] prevenirea ptrunderii agentului declanator pe materia prim;
c) [ ] depistarea surselor;
d) [x] prevenirea germinrii sporilor, multiplicrii formelor vegetative i formrii toxinelor
in conservele pregtite;
e) [x] sterilizarea corect.
24
146. Direciile de baz in profilaxia intoxicaiilor stafilococice:
Sursa - curs
a) [ ] respectarea CMA;
b) [x] micorarea numrului purttorilor de stafilococ ce activeaz la intreprinderile
alimentare;
c) [x] depistarea surselor de contaminare a produselor alimentare;
d) [x] asigurarea condiiilor de producere, pstrare i realizare a produselor alimentare cu
prevenirea formrii toxinelor;
e) [x] intreruperea cilor de contaminare a produselor alimentare i a bucatelor.
147. Profilaxia micotoxicozelor:
Sursa - curs
a) [x] monitoringul igienic al nivelului de poluare a materiei prime i produselor
alimentare;
b) [ ] prevenirea germinrii sporilor, multiplicrii formelor vegetative i formrii toxinelor in
conserve;
c) [ ] sterilizarea corect;
d) [x] respectarea regulilor de pstrare a produselor alimentare, cerealelor i a nutreurilor;
e) [x] lupta cu duntorii plantelor prin prelucrarea cuvenit a cerealelor.
148. Profilaxia intoxicaiilor cu pesticide:
Sursa - curs
a) [x] respectarea CMA;
b) [ ] asigurarea condiiilor de producere, pstrare i realizare a produselor alimentare cu
prevenirea formrii toxinelor;
c) [ ] depistarea surselor;
d) [x] controlul coninutului de substane reziduale in produsele alimentare;
e) [x] utilizarea pesticidelor cu evidena caracteristicilor toxice.
IGIENA AERULUI

Tot 1 Igiena

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tot 1 Igiena

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Igiena, sanitarie, profilaxie - notiuni, metodele de studii aplicate in igiena

II.Met. a reactiei organismului la actiunea acestor factori:

2. Factorii studiati de igiena, grupurile lor. FActorii de risc pentru sanatate.

Sarcinile concrete sunt:

Necesarul energetic al organismului

9. Vitaminele - caracterizarea generala, clasificarea acestora

11. Hiporvitaminozele, cauzele, manifestrile clinice, profilaxia.

12.Importanta biologica a vitaminelor grupului B, necesarul, sursele in alimentatie.

15. Regimul alimentar - notiune, exigenta fata de el.

18. Importanta piinii in alimentatie. Indicii calitatii piinii conform STAS.

19. Valoarea nutritiva a legumelor, fructelor, pomusoarelor.

20. Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS)

2. Hiperalimentatia patologie cauzata de alimetatia abundenta. Formele hiperalimentatiei:

Semnele caracteristice toxicoinfectiilor:

Principiile de profilaxie a intoxicatiilor alimetare microbiene

24. Botulismul - etiologia,patogenia,produsele ca-l pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia.

Directiile de baza in profilaxia botulismului

25. Micotoxicozele - etiologia, produsele ce le pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia.

26. Funciile medicului practician n caz de declanare a intoxicaiei alimentare.

S-ar putea să vă placă și