Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Profilaxia in intelesul deplin al cuvintelor este ansamblul masurilor orientate spre promovarea sanatatii, ocrotirea sanatatii,
prevenirea bolilor, reducerea consecintelor in caz de boala si evitarea deceselor premature. Etapele profilaxiei:
preventia primara include prevenirea aparitiei bolilor prin cresterea rezistentei specifice si nespecifice a organismului,
prin combaterea f. de risc. Ea corespunde medicinii preventive si fiind promovata de serviciul sanitaro-epidemiologic, dar
realizata de toata societatea.
p. secundara este prezentata de masurile ce se iau in momentul declansarii starii morbide, la aparitia starilor
prepatologice sau dupa aparitia bolii.
p. tertiara reprezinta masurile de recuperare, de reabilitare biologica, sociala si profesionala a bolnavului. Corespunde
in plan aplicativ medicinii de recuperare.
Metodele de cercetare folosite in igiena se impart in 2 clase:
I.Met. a factorilor de mediu
1)observatia sanitara (descrierea, avertizarea sanitara). O descriere a obiectului de fata.
2) metodele organoleptice, ce depind de acuitatea organelor de simt a cercetatorilor, care ne dau precis date despre starea
obiectelor, dar nu si cantitatea.
3)metodele de laborator, incepind cu metodele fizice, ca determinarea temperaturii, umeditatii etc.
4)metodele chimice, pentru determinarea componentei chimice a substantelor.
5) metodele biologice cercetarile microbiologice, parazitologice etc.
4. Alimentatia rationala. Principiile. Factorii care se vor lua in consideratie la recomandarea alimentatiei rationale.
Alimentatia rationala consta in asigurarea optima a necesitatilor energetice si de substante nutritve in diferite stari fizologice a
organismului si conditii de mediu, atit cantitatv, cit si calitativ.
Principiile alimentatie rationale:
alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, adica sa asigure cantitatea necesara de energie prin respectarea conditiilor
sanitare in timpul transportarii, pastrarii si preparari culinare a produselor alimentare
prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului alimentar insalubru
produsul trebuie sa aiba o calitate adecvata, adica sa contina toate sustantele nutritive (proteine, lipide, glucide, vitamine,
saruri minerale) in cantitati bine echilibrate si sa se respecte o proportie justa a alimentelor si a substantelor nutritive
sa se respecte regimul alimentar care consta in aceea, ca alimentatia sa fie la anumite intervaluri de timp si strict
respectata
asigurarea unei bune stari de nutritie sa se asigure folosirea folosirea maxima a sustantelor nutritive prin prepararea
culinara a alimentelor
asigurarea varietatii bucatelor
deplina digestie a alimentelor
propritetatile organoleptice ale produselor alimentare sa corespunda deprinderilor consumatorului
sa se respecte moderatia, adica sa nu contina un exces de zahar, sare, grasime
5. Tipurile de cheltuieli de energie ale organismului. metodele de determinare. Normativele fiziologice de consum de
energie pentru diferite grupuri de populatie
Viata intotdeauna cere un consumde energie, pentru satisfacerea mai multor necesitati :
sinteza de substante, pentru cresterea si dezvoltarea organismului
activitatea permanenta a muschilor respiratorii si a inimii
contractiile voluntare si involuntare ale musculaturii striate si netede
activitatea de secretie de excretie
mentinerea temperaturii constante a corpului
repararea uzurilor
Traditional consumul de energie se masoara in kcal. O kcal reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru cresterea temperaturi a
unui litru de apa cu un grad Celsius si este primit de la 15 la 16 grade. In anii 1940 a fost primita o alta unitate de masura Joule.
Un kJ este cantitatea de energie cheltuita pentru deplasarea unei mase de un kg pe o distanta de un metru cu o forta de un Newton.
1 kcal = 4184 kJ 1 kJ = 0,239 kcal Pentru a determina echilibrul energic este necesar de a cunoaste anumiti factori:
2. valoarea calorica a alimentelor ingerate
metoda de calcul La oxidarea:
1 gr proteine = 4,1 kcal 1 gr lipide = 9 kcal 1 gr glucide = 4,1 kcal
3. consumul de energie
Cantitatea de energie utilizata de organism in repaus este numita metabolismul bazal. Pentru o persoana apta de munca (25-45 ani)
este o 1 kcal/1 kg/1 ora, deci 1700 kcal. MB la copii este ceva mai accentuat la virsta de 3 ani este de 2-2,5 kcal/kg/ora.
Adolescentii au MB 1,5-1,7/kcal/ora. Cu virsta MB scade, spre 60 ani scade cu 15-20%, la 80 ani cu 30%.
Metodele de determinare a MB:
5) calorimetria directa avem nevoie de o camera speciala cu pereti dubli. Printre pereti vircula apa. Energia degajata sub
forma de caldura se determina prin aprecierea volumului de apa care circula in sistem si a gradului de incalzire a ei in procesul
experimentului.
6) calorimetria indirecta analiza chimica completa a gazelor. Avem nevoie de un sac Douglas si un rezervor Holdane. Se
determina coeficientul caloric.
Cunoastem consumul de energie nedirijat (MB+actiunea dinamica specifica) si dirijat (bazat pe activitatea musculara, lucrul fizic
si depinde de activitatea profesionala, de intensitatea muncii, de virsta, de inaltime, de greutatea corporala, de starea fiziologica a
organismului, de actiunea factorilor externi).
Metodele de determinare a consumului de energie de organism:
I. metoda de calcul trebuie sa determinam MB, la aceasta valoare se adauga 10% a actiunii specifice a alimentelor si
consumul de energie la activitatea profesionala (cronometrajul activitatii persoanei).
II. calorimetri directa
III. calorimetria indirect
In dependenta de gradul de intensitate a muncii si cantitatea necesara de substante nutritive, populatia adulta este repartizata in 5
grupuri:
1. persoanele a caror activitate este indeosebi intelectuala (educatori, profesori, colaboratori stiintifici, lucratori medicali cu
exceptia de infermiere, asistenti medicali si chirurgi)
La barbati 2550-2800kcal, Femei 2200-2400kcal (variaza in dependenta de virsta). Coeficientul activitatii fizice este de 1,4. CAF
- raportul dintre cheltuielile generale de energie si cheltuielile de energie pentru MB.
2. persoanele a caror munca necesita eforturi fizice usoare (zootehnicienii, veterinarii, asistentele medicale si infermieri,
lucratori din sfera de deservire) B 2750-300kcal, F 2350-2700kal, CAF = 1,6
3. Persoanele a caror munca necesita eforturi fizice medii (lucratorii de la intreprinderile de prelucrare a metalelor,
lemnului, industria alimentara, lucratorii transportului feroviar, chirurgii) B 2950-3200kcal, F 2500-2700kal, CAF = 1,9.
4. Persoanele care indeplinesc munci fizice grele (muncitorii de la constructie, industria petrolului si a gazelor, agricultura)
B 3450-3700, F 2900-3150, CAF = 2,2.
5. Persoanele care indeplinesc munci fizice foarte grele (minerii, otelarii, hamalii, taietorii de lemne)
B 3800-4000, F 3300-3500, CAF = 2,5.
10. Importanta biologica a retinolului si calciferolului, sursele acestora in alimentatie, necesarul diurn.
Vitamina A, retinolul, este o vitamina antixeroftalmica, sau vitamina cresterii. In stare pura se prezinta sub forma de ulei (vit A2)
sau cristale de culoare galbena (vit A1). Intra in componenta rodopsinei, substanta cu rol important in vedere. Este extrem de
sensibila la lumina, in special la radiatii ultraviolete. Vit A influenteaza cresterea si inmultirea normala a celulelor, procesele
regenerative care au loc in organism: vindecarea ranilor, arsurilor. Contribuie la mentinerea troficitatii normale a cll epitaliale.
Mentine integritatea mucoaselor, astfel creste rezistenta organismului la infectii. In lipsa ei se opreste spermatogeneza, intirziie
menstruatia. Insuficienta duce la hemeralopie sau orbul gainii. In caz de carenta prelungita apare procesul de cheratinizare, care
cuprinde si mucoasa bucala, gingivala, conjunctivala, a aparatului respirator, a cailor urinare. Excesul de vit A poate provoca
tulburari: cefalee, insomnie, iritabilitate, anorexie, greata, voma, descuamarea pielii, dureri in oase. Vit A se gaseste in alimente de
origina animala: lapte, unt, brinzeturi, oua peste gras.
In plante se afla sub forma de provitamina carotenoidele, dintre care cea mai cunoscuta este beta-carotenul. La nivelul ficatului
si intestinului acestea sunt transformate in retinol. Beta-carotenul este un colorant natural netoxic, care se foloseste in industria
alimentara, farmaceutica, cosmetologie, in hrana animalelor, se gaseste in alimentele de orig vegetala, in toate legumele si
fructele, dar in cantitati mari se afla in morcov, spanac, urzica, varza, rosii.
Necesitatea diurna in retinol e de 1-1,5mg, din care 0,3mg trebuie sa fie sub forma de retinol net, iar restul sub forma de
provitamine A. 1mg retinol este echivalent cu 6mg de caroten.
Vitamina D, calciferolul, se poate transforma din ergosterol, sub actiunea razelor ultraviolete in vit D2 farmaceutica
(ergocalciferol), iar din 7-d-hidrocolesterol, sub act radiatiilor ultraviolete, se formeaza colecalciferolul. Aceasta vitamina
favorizeaza absorbtia calciului din intestinul subtire si depunerea lui in oase. In lipsa vitaminei oasele se deformeaza si apar semne
tipice bolii intilnite mai ales la copii, rahitismul: incurbarea membrelor inferioare, deformarea toracelui, implantarea vicioasa a
dintilor. Poate sa apara si o hipotonie musculara, spasmofilie, transpiratii, scaderea calciului si fosforului in singe.
Pentru a preveni fenomenele de hipervitaminoza, trebuie preferata calea de administrare per os, in doze zilnici, saptaminare,
lunare.Necesarul zilnic pentru copiii pina la 3 ani este de 10mg sau 400 UI, pentru copiii in virsta de 4 ani si pentru adulti 2,5
mkg sau 100 UI.
Vit D naturala se gaseste numai in produsele de orig animala.Cele mai importante surse de vit D sunt ficatul, mai ales al unor
psecii de pesti, untul, produsele lactate grase, galbenusul de ou.
14. Hipovitaminoza C, cauzele si profilaxia ei. Metodele de determinare a saturatiei organismului cu vitamina C.
In zona noastra climaterica nu se simte carenta mare de vit C, deoarece avem multe fructe su legume. Insa primavara, devreme,
poate surveni o oarecare insufucuenta, cauzata de pastrarea indelungata a produselor, ele astfel pierzind din cantitatea de acid
ascorbic. In caz de carenta a vit C in produsele alimentare si ca profilaxie, se recomanda de vitaminizat bucatele finite.
Manifestarile hipovitaminozei sunt edematierea si laxitatea gingiilor, hemoragii gingivale. In organism apare o hipercheratoza
foliculara. Se manifesta prin cheratinizarea foliculilor de pe fese, coapse, partile extensoare ale antebratelor. Pielea devine aspra,
piele de gaina . Epiteliul cheratinizat se descuameaza usor, avind niste papile rosietice.
Continutul vit C in urina este de 0,3 mg/h (norma fiind de 0,7 1mg/h), in singe e putin de 0,3mg% (norma fiind de 0,7
1,2mg%), in leucocite mai putin de 10mg% (norma fiind de 20-30mg%).
La aprecierea saturatiei organismului cu vit C se determina rezistenta capilarelor cu ajutorul aparatului Nesterov si proba linguala
cu reactivul Tilmans.
Determinarea rezistentei capilarelor. Aparatul Nesterov consta din manometru cu mercur, conducta pentru evacuarea aerului si
ventuza. La inceputul probei, in aparat se formeaza vacuum, apoi se aplica ventuza pe partea palmara a antebratului. Deschizindu-
se robinetul angiorezistrometrului, sub ventuza se obtine o presiune scazuta, ce se mentine timp de 3 minute. Pentru determinarea
rezistentei capilarelor, presiunea atmosferica in ventuza scade pina la 240 mmHg. Rezultatul se preciaza dupa numarul de petesii
aparute sub ventuza: pina la 15 petesii saturatie suficienta, 15-30 petesii mici si medii hipovitaminoza usoara, 30 petesii si m
multe, hemoragii subcutanate de merimi mici medii si mari hipovitaminoza vadita, avitaminoza.
Proba pe limba. Pa linia medie a limbii picuram o picatura de reactiv Tilmans (100g de reactiv + 100ml apa distilata, se fierbe),
apoi se fixeaza timpul in decursul caruia picatura se decoloreaza. Decolorarea in decurs de 23 sec demonstreaza o asigurare
suficienta a organismului cu vit C.
Cantitatea de vit C poate fi determinate in singe si in urina. De asemenea saturatia organismului cu acid ascorbic poate fi
determinate dupa datele din chestionar si de observatie.
16. Importanta laptelui si produselor acido-lactice in alimentatie.Indicii calitatii laptelui conform STAS.
Laptele si derivatele sale sunt alimente deosebit de importante pentru hrana omului sanatos si a celui bolnav, indiferent de virsta.
Este un aliment care prin proteinele sale si complexul fosfor-calciu, satisface necesitatile organismului copilului si adolescentului,
favorizind dezvoltarea, cresterea, dentitia. Este un aliment economic proteinele sale de mare valoare biologica pot fi procurate
mult mai usor decit cele din carne. S-a stabilit ca 1 litru de lapte sau 90g brinza contin tot atitea proteine cit 100g carne sau 2 oua.
Produsele lactate acide au un rol important in alimentatia dietetica a unor bolnavi. Valoarea lor nutritiva e asemenetoare cu cea a
laptelui, dar au un avantj : factorii nutritivi sunt asimilati mai usor. Ele se obtin prin fermentatia lactica pura sau prin fermentatie
mixta alcoolica si lactica.
Pentru a determina calitatea laptelui conform STAS, se vor stabili uramtorii indici :
1) Organoleptici
Consistenta (diluat, integru, mucilaginos - viscos)
Mirosul (specific de lapte proaspat, acru, de amoniac, hidrogen sulfurat, nespecific)
Culoarea (alba cu nuanta galbuie, albastruie, rosietica)
Gustul (placut dulciu, acru, de mucegai)
2) Fizico-chimici
Densitatea (se masoara cu lactodensimetrul, in norma trebuie sa varieze intre 1,027-1,034)
Procentul de grasime (se determina dupa metoda acidometrica Gerber)
Aciditatea T (se determina prin metoda titrometrica, aciditatea laptelui proaspat e 20T)
3) Proba la :
Amidon (el mentine culoarea si consistenta naturala a laptelui, atunci cind este diluat cu apa)
Bicarbonat de sodiu (opreste inacrirea lui si il prezinta drept proaspat)
Proba de pasteurizare (se face reactia Rua si Koller, in urma careia laptele nepasteurizat va obtine imediat culoarea
albastra)
17. Importanta carnii, pestelui, oualor in alimentatie. Expertiza igienica a acestor produse. Bolile ce pot fi transmise prin
carne, peste,oua, profilaxia lor.
Carnea contine 15-20% proteine si reprezinta una din cele mai importnte surse ale ratiei alimentare. Continutul de lipide variaza in
limite foarte mari. Carnea grasa contine mai putine proteine si e mai greu digerabila. Carnea este saraca in calciu si bogata in
fosfor. Ea contine mult fier. Carnea e sursa de baza a vit PP si sursa importanta de vit B2 si B6.
Cercetarea calitatii carnii se face prin metoda organoleptica. Aspectul si culoarea suprafetei carcasei trebuie sa fie roz-deschis sau
rosu-deschis, muschii pe sectiune putin umezi, pe hirtia de filtru nu lasa pete, consistenta pe sectiune e tare si elastica, la apasare
cu degetul nu lasa urme, miros specific carnii proaspete, grasimea de culoare alba, galbuie sau galbena (la porcine alba sau roz-
deschisa), ligamentele sunt elastice, tari, suprafetele articulatiilor netede, lucioase, calitatea bulionului va fi transparent, cu aroma
placuta. In cazul in care rezultatele examenului organoleptic nu sunt concludente, se recurge si la analizele de laborator, chimice si
bacteriologice. Carnea se refera la produsele usor alterabile, poate forma toxine, poate servi drept vector de transmisie a diferitor
boli : antrax, bruceloza, trichineloza, poate cauza intoxicatii alimentare.
Pestele are rol insemnat in alimentative ca si carnea. El contine 7-19% protein de inalta valoare nutritive. Continutul de lipide
variaza in functie de specie (intre 0,2 34%). Lipidele din peste au o valoare nutritiva mai mare decit cele ale carnii, aducind in
ratie si vi A si D. Untura de peste contine multi acizi grasi nesaturati. Carnea pestilor de mare e bogata in microelemente, inclusiv
iod. Pestele contine mult calciu si mai multe microelemente in comparatie cu carnea (iod, cupru, zinc).Pestele este un produs usor
digerabil, se absoarbe bine, ceea ce determina frecventa utilizare a lui in scopuri dietetice.
Evaluarea igienica a calitatii pestelui potrivit rezultatelor examenului organoleptic : mucozitatea de pe suprafata pestelui e
transparenta, fara miros, solzii sunt luciosi, netezi, bine fixati, branhiile vor fi rosii, operculele elastice si bine lipite de branhii,
burta nu e umflata, cavit abdom nu contine lichid, e prezenta rigiditatea musculara, pestele luat in mina nu se indoaie usor,
culoarea muschilor e alba-cenusie ori roz-pal, la apasarea cu degetul nu se formeaza gropite, pestele se lasa la fundul vasului cu
apa. Prin peste se pot transmite infectiile intestinale, toxiinfectiile alimentare, botulismul, febra tifoida etc. Consumul de peste
infectat cu Diphilobotrium Latum si insuficient prelucrat termic contribuie la transmitarea difilobotriozei.
Ouale sunt o sursa excelenta de factori nutritivi cu o valoare biologica mare. Ele contin in medie 12,5% proteine. Continutul de
lipide variaza intre 12-15%. Sunt practic lipsite de glucide 0,6-1,2%. Ouale contin calciu, fosfor, fier. Contine vit A, B2, D,
piridoxina si colina. Ouale contin colesterol, de aceea se recomanda ca adultii sa limiteze consumulde oua. Si in alimentatia
copiilor nu trebuie de inclus mai mult de un ou pe zi, deoarece se recupereaza nefavorabil asupra activitatii nervoase superioare,
creind o stare de supraexcitatie.
Expertiza igienico-sanitara stabileste prospetimea oualor, care se face cu ovoscopul. Ouale proaspete au o camera mica de aer,
imobila, un albus transparent si o umbra a galbenusului, abia vizibila. Ouale vechi au o camera de aer marita, transparenta scazuta,
apar pete de mucegai. Oul proaspat, la introducerea in apa, se aseaza orizontal pe fundul vasului, iar cel alterat, pluteste la
suprafata. Albusul de ou contine lizozim, care distruge germenii. In ouale vechi, continutul de albus este redus si ele se pot
contamina mai usor. Germenii din grupul salmonelelor nu sunt sensibili la actiunea lizozimului, pot contamina mai usor ouale,
provocind toxiinfectii.
22. Toxiinfectiile alimentare - bacteriile ce le pot conditiona, produsele ce le pot cauza,particularitatile clinice. Principiile
de profilaxie a lor.
Toxicoinfectiile reprezinta afectiuni acute, care apar la utilizarea in alimentatie a produselor ce contin un numar foarte mare de
agenti cauzali vii.
Sunt provocate de:
germenii potential patogeni:
E. coli, Proteus, Clostridium perfringens, Bacilus cereus, Streptococi
germeni insuficient studiati:
Clebsiela, Hafnia, Cytobacter, Edwardsiella, Pseudomonas, Aeromonas.
23. Intoxicatiile stafilococice - patogenia, produsele ce le pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia.
Toxicoza stafilococica aparitia bolii este povocata de enterotoxina stafilococului auriu (rara!). Sursele de microorganisme:
personalul de la intreprinderile alimentare cu procese inflamatorii purulente de etiologie stafilococica (plagi purulente,
panariciu)
purtatorii facultativi animalele bolnave de mastita
stafilococii din mediul inconjurator
De cele mai dese ori toxicozele stafilococice apar in rezultatul utilizarii in alimentatie a laptelui si produselor lactate poluate cu
stafilococi, si mai rar la consumarea bucatelor din carne si peste. Poate sa apara si la consmarea produselor de cofetarie cu crema.
De regula intoxicatiile apar in rezulatul nerespectarii regulilor igience si sanitare. Daca produsul alimentar este contaminat, el
contine o cantitate mica de stafilococi, dar aceasta este suficient de a provoca boala. Intoxicatile alimentare se pot produce numai
in cazul cind acest produs alimentar se pastreaza mult timp la o temperatura favorabila pentru multiplicare.
Primele semne apar peste 2-4 ore dupa consumarea produsului. Simptomele principale:
greata
voma
durerile acute in regiunea stomacului
insuficienta cardio-vasculara
60-70% din bolnavi sufera de dureri de cap, ameteli, transpiratie rece. Pielea devine palida, uneori cenusie, buzele sunt palide pina
la vinat. Majoritatea au diaree.
Directiiile in profilaxia intoxicatiilor stafilococice
depistarea surselor
micsorarea numarului purtatorilor de stafilococi ce activeaza la intreprinderile alimentare
intreruperea cailor de contaminare a produselor alimentare si a bucatelor
asigurarea conditiior de producere, pastrare si realizare a produselor alimentare cu prevenirea formarii toxinelor
TESTE
1. Pentru avitaminoza A nu este caracteristic
Sursa [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs
a) [ ] Hipercheratoza i cianoza tegumentelor;
b) [x] Fisuri angulare dureroase ale gurii;
c) [ ] Dereglarea vzului in intuneric;
d) [ ] Fragilitatea unghiilor;
e) [ ] Cderea prului.
2. Factorii favorabili meninerii vitaminei C in produse alimentare la pstrarea lor i prelucrare
culinar
Sursa [17] pag. 284, [1] pag. 122, curs
a) [ ] Mediul alcalin;
b) [x] Mediul acid;
c) [ ] Oxigenul;
d) [ ] Srurile metalelor grele;
e) [ ] Temperaturile ridicate.
3. Produs alimentar, surs de retinol
Sursa [1] pag.124, [17] pag. 270, curs
a) [ ] Morcov;
b) [x] Cacaval;
c) [ ] Tomate;
d) [ ] Ardei dulci;
e) [ ] Ceap verde.
4. Msuri de prim ajutor suspectatului de botulism
Sursa [1] pag. 146, curs
a) [ ] Administrarea de antipiretice;
b) [ ] Administrarea de laxative;
c) [x] Administrarea serului antibotulinic polivalent;
d) [ ] Splturi gastrice;
e) [ ] Administrarea antibioticelor.
5. Amanitina se conine in
Sursa [1] pag. 139, curs
a) [ ] Erburi slbatice;
b) [ ] Neghin;
c) [x] Ciuperci otrvitoare;
d) [ ] Cartof crescut;
e) [ ] Seminele fructelor.
6. Toxicoza stafilococic este cauzat mai frecvent de
Sursa [1] pag. 145, curs
a) [ ] Salat din legume;
b) [ ] Produse din carne conservat;
c) [ ] Cofetrie cu crem;
d) [ ] Ou de rae, gate;
e) [x] Produse lactate.
1
7. In profilaxia intoxicaiilor alimentare primordial este
Sursa [1] pag. 150, curs
a) [ ] Pstrarea incorect a produselor alimentare;
b) [ ] Nerespectarea termenilor de pstrare i realizare;
c) [ ] Nerespectarea igienei individuale de ctre personalul blocului alimentar;
d) [x] Preintampinarea contaminrii produselor alimentare;
e) [ ] Pregtirea culinar incorect a produselor alimentare .
8. Aciditatea laptelui se exprim in
Sursa [1] pag. 135, [2] pag. 39, curs
a) [ ] Mililitri de soluie alcalin la titrarea probei de lapte;
b) [ ] Grade de aciditate;
c) [x] Grade Trner;
d) [ ] Mililitri de soluie acid la titrarea probei de lapte;
e) [ ] Grade C.
9. Indice de apreciere a calitii laptelui dup STAS este
Sursa [1] pag.134, [2] pag. 34, curs
a) [x] Proprieti organoleptice;
b) [ ] Cantitatea de proteine;
c) [ ] Cantitatea de vitamine;
d) [ ] Cantitatea de glucide;
e) [ ] Cantitatea de sruri minerale.
10. Raia curativ-profilactic pentru expuii la plumb va include
Sursa [3] pag. 12, curs
a) [ ] Lapte degresat;
b) [ ] Branz de vaci;
c) [x] Alimente - surse cu pectin;
d) [ ] Produse acidolactice;
e) [ ] Ou.
11. Laptele este pasteurizat prin
Sursa [1] pag. 135, curs
a) [x] Aciunea to inalte (+80 oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative;
b) [ ] Aciunea to inalte cu scop de distrugere a florei microbiene sporulate (100oC);
c) [ ] Aciunea to inalte cu scop de distrugere a virusurilor (100oC) ;
d) [ ] Aciunea to inalte (100oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative i
sporulate;
e) [ ] Aciunea temperaturii sczute.
12. Aciditatea laptelui proaspt este
Sursa [1] pag. 135, curs
a) [ ] 15oT;
b) [x] 20oT;
c) [ ] 25oT;
d) [ ] 30oT;
e) [ ] 35oT.
2
13. Carnea de vit conine proteine
Sursa [1] pag.122, [17] pag. 130, curs
a) [x] 13-18%;
b) [ ] 25-30%;
c) [ ] 30-35%;
d) [ ] 35-45%;
e) [ ] 45-50%.
14. Cauzele hipovitaminozei C in perioada iarn-primvar
Sursa [17] pag.285, curs
a) [ ] Scade rezistena organismului;
b) [x] Coninutul redus de vitamin in produse alimentare;
c) [ ] Crete radiaia ultraviolet;
d) [ ] Temperatura rece a mediului;
e) [ ] Presiunea atmosferic sczut.
15. Necesarul diurn de vitamina "C" pentru un adult
Sursa [17] pag. 285, [1] pag. 122, curs
a) [ ] 10-20mg;
b) [ ] 20-50mg;
c) [ ] 50-70mg;
d) [x] 70-100mg;
e) [ ] 120-140 mg.
16. Organismul uman face rezerve de vitamina "A"
Sursa [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs
a) [x] Da, in ficat;
b) [ ] Nu;
c) [ ] Da, in intestin;
d) [ ] Da, in esutul adipos;
e) [ ] Da, in oase.
17. Consecine ale hipervitaminozei A nu sunt
Sursa [1] pag. 270, [17] pag. 124, curs
a) [ ] Cefalee;
b) [ ] Anorexie;
c) [ ] Cderea prului;
d) [ ] Fragilitate i dureri osoase;
e) [x] Keratoconjunctivit.
18. Indicatori ai calitii painii nu sunt (STAS)
Sursa [2] pag. 43
b) [x] Procentul de glucide;
c) [ ] Umiditatea;
d) [ ] Aciditatea;
e) [ ] Porozitatea .
19. Laptele influeneaz aciditatea gastric
Sursa [2] pag.39, [1] pag. 135, curs
a) [ ] Proprieti organoleptice;
a) [ ] Sporete;
b) [ ] Nu influeneaz;
c) [x] Reduce;
d) [ ] Amelioreaz.
3
20. Conform cror indici se apreciaz prospeimea laptelui
Sursa [2] pag. 39, curs
a) [ ] Densitate;
b) [x] Aciditate;
c) [ ] Cantitatea de grsimi;
d) [ ] Proba la amidon;
e) [ ] Proba la pasteurizare.
21. La cheltuielile de energie reglabile se refer cele pentru
Sursa [2] pag. 11, [1] pag. 110, curs
a) [ ] Metabolismul bazal;
b) [x] Eforturi musculare;
c) [ ] Aciunea dinamic specific a alimentelor;
d) [ ] Meninerea temperaturii corpului;
e) [ ] Eliminarea produselor catabolice.
22. Numii intoxicaia alimentar cu cea mai scurt perioad de incubaie
Sursa [2] pag.100, [1] pag. 139, curs
a) [ ] Botulismul;
b) [ ] Intoxicaia cu ciuperci otrvitoare;
c) [x] Intoxicaiile stafilococice;
d) [ ] Toxiinfeciile bacteriene;
e) [ ] Micotoxicozele.
23. Oule mai frecvent pot fi cauz a
Sursa [2] pag.133, curs
a) [ ] Toxicozei stafilococice;
b) [ ] Botulizmului;
c) [x] Salmonelozei;
d) [ ] Febrei tifoide;
e) [ ] Aflotoxicozei.
24. Pentru intoxicaii alimentare nu e caracteristic
Sursa [1] pag.139, curs
a) [ ] Apar de obicei subit;
b) [ ] Au o oarecare perioad de incubaie;
c) [ ] Sunt patologii necontagioase;
d) [x] Sunt patologii contagioase;
e) [ ] Se prezint ca afeciune in mas .
25. Vitamina D nu este implicat in
Sursa [17] pag. 272, [1] pag. 115, curs
a) [ ] Regleaz metabolismul calciului;
b) [x] Ia parte la metabolismul glucidic;
c) [ ] Regleaz metabolismul fosforului;
d) [ ] Stimuleaz creterea organismului copiilor;
e) [x] Regleaz aciunea dinamic specific a alimentelor.
4
26. O cantitate mai mare de energie necesit digestia
Sursa [1] pag.110, curs
a) [x] Proteinelor;
b) [ ] Lipidelor;
c) [ ] Glucidelor;
d) [ ] O alimentaie mixt;
e) [ ] O alimentaie raional.
27. "Normativele consumului de energie i cantitatea necesar de substane nutritive" vizeaz
pentru populaia adult
Sursa [1] pag. 112, curs
a) [ ] Dou grupuri;
b) [ ] Trei grupuri;
c) [ ] Patru grupuri;
d) [x] Cinci grupuri.
28. Dup "Normativele consumului de energie i cantitatea necesar de alimente" chirurgii se
refer la grupul
Sursa [1] pag.112, curs
a) [ ] Unu;
b) [ ] Doi;
c) [x] Trei;
d) [ ] Patru;
e) [ ] Cinci.
29. Pentru avitaminoza A este caracteristic
Sursa [1] pag.270, [17] pag. 124, curs
a) [x] Hipercheratoza i cianoza tegumentelor;
b) [ ] Fisuri angulare dureroase ale gurii;
c) [x] Dereglarea vzului in intuneric;
d) [x] Fragilitatea unghiilor;
e) [x] Cderea prului.
30. Consecinele hipervitaminozei D sunt
Sursa [1] pag.272, [17] pag. 125, curs
a) [x] Diaree;
b) [x] Cefalee;
c) [ ] Rahitism;
d) [ ] Osteoporoz;
e) [x] Depuneri de calciu in esuturi.
31. Factorii nefavorabili pstrrii vitaminei "C" in produsele alimentare
Sursa [1] pag. 122, [17] pag. 284, curs
a) [x] Mediul alcalin;
b) [ ] Mediul acid;
c) [x] Oxigenul;
d) [x] Srurile metalelor grele;
e) [x] Temperaturi ridicate.
5
32. Manifestrile hipovitaminozei severe "PP"
Sursa [1] pag.124, [17] pag. 286, curs
a) [ ] Convulsii;
b) [x] Dermatite;
c) [x] Diaree;
d) [x] Demen;
e) [ ] Cefalee.
33. Nu este caracteristic pentru hipovitaminoza PP
Sursa [1] pag. 124, [17] pag. 286, curs
a) [x] Convulsii;
b) [ ] Dermatite;
c) [ ] Diaree;
d) [ ] Demen;
e) [x] Cefalee.
34. Produse alimentare - surse de vitamina "B1"
Sursa [1] pag. 125, [17] pag. 276, curs
a) [ ] Orez decorticat;
b) [x] Paine coapt din fin de calitate inferioar, secar;
c) [x] Cerealiere ;
d) [x] Drojdie de bere;
e) [x] Leguminoase uscate.
35. Vitaminele liposolubile ale laptelui sunt
Sursa [1] pag. 135, [17] pag. 299, curs
a) [ ] "B6";
b) [x] "A";
c) [x] "D";
d) [ ] "F";
e) [x] "E".
36. Amanitin nu se conine in
Sursa [1] pag. 139, curs
a) [x] Ierburi slbatice;
b) [x] Neghin;
c) [ ] Ciuperci otrvitoare;
d) [x] Cartof crescut;
e) [x] Seminele fructelor.
37. Rolul biologic al glucidelor nedigerabile
Sursa [17] pag. 251, [1] pag. 117, curs
a) [x] Modificarea timpului de tranzit intestinal (mresc ori incetinesc);
b) [x] Leag cationi metalici;
c) [x] Absorb sau inglobeaz substanele organice, produii de secreie i descompunere a
tubului digestiv, microorganismele;
d) [x] Excesul poate favoriza sau agrava afeciunile inflamatorii ale tubului digestiv;
e) [ ] Sunt surse de energie.
6
38. Importana biologic a colesterolului
Sursa [1] pag. 115, curs
a) [x] Este precursor al bilei;
b) [x] Este precursor al ergocalciferolului;
c) [x] Este parte component al celulelor nervoase;
d) [ ] Intr in structura vaselor sangvine;
e) [ ] Intr in structura muchilor striai.
39. Nu sunt indici de apreciere a calitii laptelui dup STAS
Sursa [17] pag.288, [1] pag. 134, curs
a) [ ] Proprieti organoleptice;
b) [x] Cantitatea de proteine;
c) [x] Cantitatea de vitamine;
d) [x] Cantitatea de glucide;
e) [x] Cantitatea de sruri minerale.
40. Care alimente nu sunt furnizoare de proteine biologic superioare
Sursa [1] pag.113, [17] pag. 237, curs
a) [x] Paine;
b) [ ] Lapte;
c) [x] Legume;
d) [ ] Pete;
e) [ ] Carne.
41. Valoarea nutritiv a produselor alimentare se va aprecia dup
Sursa [1] pag. 112, curs
a) [x] Coninutul de proteine, lipide, glucide;
b) [ ] Proprietile organoleptice;
c) [x] Coninutul de vitamine;
d) [ ] Inofensivitate;
e) [x] Coninutul de sruri minerale.
42. Valoarea nutritiv a produselor alimentare nu e determinat de
Sursa [1] pag. 112, curs
a) [ ] Coninutul de proteine, lipide, glucide;
b) [x] Proprietile organoleptice;
c) [ ] Coninutul de vitamine;
d) [x] Inofensivitate;
e) [ ] Coninutul de sruri minerale.
43. Valoarea nutritiv a fructelor i legumelor e determinat de
Sursa [1] pag. 112, curs
a) [ ] Coninutul sporit de proteine;
b) [ ] Proprieti organoleptice satisfctoare;
c) [x] Coninutul de sruri minerale;
d) [x] Coninutul de vitamine;
e) [ ] Coninutul de lipide.
7
44. O alimentaie echilibrat presupune
Sursa [17] pag.212, [1] pag.110, curs
a) [x] Valoare energetic necesar a raiei alimentare asigurat de consumul adecvat al
proteinelor, lipidelor i glucidelor;
b) [ ] Corespunderea componenei alimentelor statusului fermentativ al organismului;
c) [x] Raport optim intre substane nutritive i substane biologic active;
d) [ ] Regim optim de alimentare;
e) [ ] Alimente calitative.
45. Alimentaia individual poate fi apreciat dup indicii
Sursa [2] pag. 11, curs
a) [x] Masa real corespunde celei ideale;
b) [x] Consumul de energie corespunde calorajului raiei alimentare;
c) [x] Cantitatea absolut i raportul intre trofine i substanele biologic active din raia
alimentar;
d) [ ] Calitatea produselor din raia alimentar;
e) [ ] Regimul alimentaiei.
46. Alimentaia individual nu se va aprecia dup indicii
Sursa [2] pag.11, curs
a) [ ] Masa real corespunde celei ideale;
b) [ ] Consumul de energie corespunde calorajului raiei alimentare;
c) [ ] Cantitatea absolut i raportul intre trofine i substanele biologic active din raia
alimentar;
d) [x] Calitatea produselor din raia alimentar;
e) [x] Regimul alimentaiei.
47. Celor expui la plumb nu se vor administra ca raie curativ profilactiv
Sursa [1] pag. 113, curs
a) [x] Lapte degresat;
b) [x] Branz de vaci;
c) [ ] Alimente - surse se pectin;
d) [x] Produse acidolactice;
e) [x] Ou .
48. Vitamine hidrosolubile sunt
Sursa [1] pag. 120, [17] pag. 269, curs
a) [x] C,P;
b) [x] B1, B2, B6, B12;
c) [x] B15, B4, B8;
d) [ ] A;
e) [ ] D.
49. Nu sunt hidrosolubile vitaminele
Sursa [17] pag. 120, [1] pag. 269, curs
a) [ ] C,P;
b) [ ] B1, B2, B6, B12;
c) [ ] B15, B4, B8;
d) [x] A;
e) [x] D.
8
50. Rolul biologic al vitaminei B1
Sursa [17] pag. 276, [1] pag. 123, curs
a) [x] Implicat in metabolismul glucidelor;
b) [x] Implicat in metabolismul proteinelor;
c) [x] Implicat in metabolismul lipidelor;
d) [ ] Regleaz sinteza acidului arahidonic;
e) [ ] Implicat in metabolismul srurilor minerale.
51. Consecinele carenei vit. "D"
Sursa [1] pag.125, [17] pag. 272, curs
a) [ ] Ciroza ficatului;
b) [x] Rahitizm la copii;
c) [x] Hipotonie muscular;
d) [x] Osteomalacie;
e) [ ] Hipercalciemie.
52. Surse alimentare de vitamin "A" (retinol) nu sunt
Sursa [17] pag. 270, [1] pag.124, curs
a) [x] Morcovi;
b) [ ] Unt;
c) [x] Fructe;
d) [x] Ceap verde;
e) [x] Ardei dulci.
53. Rolul biologic al vitaminei "A"
Sursa [1] pag. 124, [17] pag. 270, curs
a) [x] Influeneaz creterea organismului;
b) [x] Normalizeaz diferenierea epiteliului;
c) [x] Intr in structura pigmenilor retinieni;
d) [ ] Influeneaz sinteza lipidelor;
e) [ ] Influeneaz sinteza glucidelor.
54. Rolul biologic al vitaminei "C"
Sursa [17] pag. 284, [1] pag.121, curs
a) [x] Mrete rezistena organismului;
b) [x] Ia parte la sinteza fibrelor de colagen;
c) [x] Ia parte la reaciile de oxido-reducere;
d) [ ] Contribuie sinteza glucidelor;
e) [ ] Contribuie sinteza aminoacizilor.
55. Valoarea nutritiv a branzei de vaci este determinat de
Sursa [1] pag. 135, [17] pag.288, curs
a) [x] Asimilarea bun;
b) [x] Coninutul de proteine i grsimi cu valoare biologic superioar;
c) [ ] Coninutul sporit de vitamina C;
d) [x] Coninutul sporit de calciu;
e) [ ] Proprieti organoleptice.
9
56. Numii proteinele laptelui
Sursa [1] pag. 135, [17] pag. 290, curs
a) [x] Cazein;
b) [x] Lactoalbumin;
c) [ ] Vitelin;
d) [x] Lactoglobulin;
e) [ ] Lecitin.
57. Nu sunt proteine ale laptelui
Sursa [1] pag. 135, [17] pag. 290, curs
a) [ ] Cazein;
b) [ ] Lactoalbumin;
c) [x] Vitelin;
d) [ ] Lactoglobulin;
e) [x] Lecitin.
58. Calitatea painii se determin conform urmtorilor indici cu excepia unora
Sursa [2] pag. 43, curs
a) [ ] Organoleptici;
b) [ ] Porozitate;
c) [x] Permeabilitate pentru ap;
d) [x] Alcalinitate;
e) [ ] Aciditate.
59. De ce depinde valoarea biologic a proteinelor
Sursa [1] pag. 113, [17] pag. 247, curs
a) [ ] De coninutul fosfoproteinelor;
b) [ ] De diversitatea aminoacizilor;
c) [x] De coninutul aminoacizilor eseniali;
d) [x] De raportul dintre aminoacizii eseniali i neeseniali;
e) [ ] De coninutul calciului.
60. Valoarea biologic a lipidelor de origine vegetal e determinat de
Sursa [1] pag. 115, [17] pag. 251, curs
a) [x] Asimilare bun;
b) [x] Valoare energetic mare;
c) [ ] Proprieti organoleptice satisfctoare;
d) [ ] Coninut mare de vitamine A i D;
e) [x] Coninut de acizi grai nesaturai.
61. Valoarea nutritiv a cartofului e determinat de
Sursa [1] pag. 138, [17] pag.321, curs
a) [x] Coninutul sporit de glucide;
b) [ ] Coninutul de proteine complete (dup coninutul aminoacizilor);
c) [x] Asimilarea bun;
d) [x] Coninutul sporit de potasiu;
e) [x] Coninutul de vitamina C .
10
62. Fibre alimentare conin produsele:
Sursa [1] pag. 136, curs
a) [x] Crupele de popuoi;
b) [ ] Cartofii;
c) [ ] Crupele de gri;
d) [x] Crupele de ovs;
e) [x] Crupele de hric.
63. Nu sunt surse de fibre alimentare produsele
Sursa [1] pag. 138, curs
a) [ ] Crupele de popuoi;
b) [x] Cartofii;
c) [x] Crupele de gri;
d) [ ] Crupele de ovs;
e) [ ] Crupele de hric.
64. La calculul necesitii de energie i trofine se va lua in consideraie
Sursa [1] pag. 119, curs
a) [x] Gradul efortului fizic;
b) [x] Masa ideal a corpului;
c) [x] Varsta, sexul;
d) [x] Metabolismul bazal;
e) [ ] Regimul alimentar.
65. Ce este caracteristic pentru toxiinfecia alimentar
Sursa [1] pag. 145, curs
a) [x] Debut acut;
b) [ ] Manifestare epidemic;
c) [ ] Contagiozitate;
d) [x] Boala este determinat de consumul alimentelor;
e) [ ] Manifestare tardiv.
66. Toxicoze alimentare bacteriene sunt
Sursa [1] pag. 145, curs
a) [x] Stafilococice;
b) [ ] Streptococice;
c) [x] Botulismul;
d) [ ] Salmoneloza;
e) [ ] Fuzario-toxicoza.
67. Toxicoze alimentare bacteriene nu sunt
Sursa [1] pag.145, curs
a) [ ] Stafilococice;
b) [x] Streptococice;
c) [ ] Botulismul;
d) [x] Salmoneloza;
e) [x] Fuzarioza.
11
68. Proprieti caracteristice enterotoxinei stafilococice
Sursa [1] pag. 145-146, curs
a) [x] Rezist fierberea;
b) [ ] Distrus de to +80o C;
c) [x] Rezist inghearea;
d) [x] Mediul alcalin este favorabil;
e) [ ] Mediul acid este favorabil.
69. Enterotoxina stafilococic nu posed caracteristicile
Sursa [1] pag. 146, curs
a) [ ] Rezist fierberea;
b) [x] Distrus de to +80o C;
c) [ ] Rezist inghearea;
d) [ ] Mediul alcalin este favorabil;
e) [x] Mediul acid este favorabil.
70. Botulismul actualmente e cauzat mai frecvent de
Sursa [1] pag. 146, curs
a) [ ] Jamboane;
b) [ ] Pete rou;
c) [ ] Semifabricate din carne;
d) [x] Conserve pregtite in condiii casnice;
e) [ ] Produse uor alterabile procurate din locuri neamenajate, interzise.
71. Rolul biologic al vitaminei "D3"
Sursa [1] pag.125, curs
a) [x] Regleaz metabolismul calciului i fosforului;
b) [ ] Regleaz metabolismul glucidelor;
c) [x] Stimuleaz creterea i dezvoltarea fizic;
d) [x] Vitamin antirahitic;
e) [ ] Este un antioxidant.
72. Consecinele hipervitaminozei A sunt
Sursa [1] pag.124, [18] pag. 270, curs
a) [x] Cefalee;
b) [x] Anorexie;
c) [x] Cderea prului;
d) [x] Fragilitate i dureri osoase;
e) [ ] Keratoconjunctivit.
73. Rolul biologic al vitaminei "B2"
Sursa [1] pag. 124, curs
a) [ ] Regleaz hematopoeza;
b) [x] Regleaz respiraia tisular;
c) [x] Este parte component a enzimelor implicate in reaciile de oxidoreducere;
d) [x] Este implicat in metabolismul proteinelor;
e) [ ] Contribuie sinteza colagenului.
12
74. Metodele de determinare a calitii painii (dup STAS)
Sursa [1] pag. 137, curs
a) [x] Proprieti organoleptice;
b) [x] Determinarea aciditii;
c) [x] Determinarea porozitii;
d) [x] Determinarea umiditii;
e) [ ] Determinarea lipidelor.
75. Valoarea nutritiv a produselor acidolactice e determinat de
Sursa [1] pag. 134, curs
a) [x] Asimilabilitate bun;
b) [ ] Coninutul sporit de vitamina C;
c) [x] Coninutul de calciu;
d) [x] Coninutul de vitamine a grupei B;
e) [x] Coninutul de fosfor.
76. Carnea i produsele ei sunt surse de sruri minerale
Sursa [1] pag. 130, curs
a) [ ] Calciu;
b) [ ] Potasiu;
c) [x] Fier;
d) [x] Fosfor;
e) [x] Magneziu.
77. Calitatea crnii se determin dup urmtorii indici cu excepia
Sursa [1] pag. 130, curs
a) [ ] Organoleptici;
b) [ ] Bacteriologici;
c) [ ] Chimici;
d) [x] Aciditate;
e) [x] Porozitate.
78. Insuficiena fibrelor alimentare in alimentaie poate fi cauz a
Sursa [1] pag. 136, curs
a) [x] Aterosclerozei;
b) [ ] Hemeralopiei;
c) [ ] Bolii Kwashiorkor;
d) [x] Cancerului intestinului gros;
e) [x] Obezitii.
79. Rolul acizilor grai polinesaturai este
Sursa [1] pag. 119-120, curs
a) [x] Reduc nivelul colesterolului in sange;
b) [x] Stimuleaz activitatea unor enzime;
c) [ ] Mresc nivelul colesterolului in sange;
d) [x] Intr in structura lipidelor de construcie;
e) [ ] Formeaz cu colesterolul esteri .
13
80. Masa corporal influeneaz metabolismul bazal
Sursa [1] pag. 110, curs
a) [ ] Surplusul de mas accelereaz metabolismul bazal;
b) [x] Surplusul de mas incetinete metabolismul bazal;
c) [x] Metabolismul bazal se accelereaz la persoanele cu musculatura bine dezvoltat;
d) [x] Metabolismul bazal se accelereaz la persoanele slabe;
e) [ ] Nu influeneaz.
81. Micotoxicozele sunt cauzate de
Sursa [1] pag. 147, curs
a) [ ] B. perfrighens;
b) [x] Claviceps purpurea;
c) [x] Rhizopus;
d) [x] Aspergillus flavus;
e) [ ] Cl. botulinum.
82. Micotoxicozele nu pot fi cauzate de
Sursa [1] pag. 147, curs
a) [x] B. perfrighens;
b) [ ] Claviceps purpurea;
c) [ ] Rhizopus;
d) [ ] Aspergillus flavus;
e) [x] Cl. botulinum.
83. Germeni patogeni-ageni ai toxiinfeciilor sunt
Sursa [1] pag.143, curs
a) [ ] Stafilococul enterotoxigen;
b) [x] Cl. perfringens;
c) [x] E. Coli;
d) [ ] Salmonelele;
e) [ ] Cl. Botulinum.
84. Toxiinfeciile alimentare nu sunt cauzate de
Sursa [1] pag. 143, curs
a) [x] Stafilococul enterotoxigen;
b) [ ] Cl. perfringens;
c) [ ] E. Coli;
d) [x] Salmonele;
e) [x] Cl. Botulinum.
85. Caracteristic pentru botulism este
Sursa [1] pag.146, curs
a) [ ] Boala apare mai frecvent in urma consumului produselor de patiserie (prjituri,
torturi);
b) [x] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
c) [x] To corpului normal sau o hipotermie uoar;
d) [x] Dereglarea actului de deglutiie;
e) [ ] To corpului crescut.
14
86. Pentru botulism nu e caracteristic
Sursa [1] pag.146, curs
a) [x] Boala apare mai frecvent in urma consumului produselor de patiserie (prjituri,
torturi);
b) [ ] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
c) [ ] To corpului normal sau o hipotermie uoar;
d) [ ] Dereglarea actului de deglutiii;
e) [x] To corpului crescut.
87. Semiotica intoxicaiei stafilococice
Sursa [1] pag.145, curs
a) [ ] To C corpului crete brusc;
b) [x] Greuri, vom, dureri acute in epigastru;
c) [x] To
C corpului normal;
d) [x] Diaree extenuant;
e) [ ] Constipai.
88. Pentru toxicoza stafilococic nu e caracteristic
Sursa [1] pag. 145, curs
a) [x] To C corpului crete brusc;
b) [ ] Greuri, vom, dureri acute in epigastru;
c) [ ] To C corpului normal;
d) [ ] Diaree extenuant;
e) [x] Constipai.
89. Principiile de profilaxie a intoxicaiilor alimentare bacteriene
Sursa [1] pag. 145, curs
a) [x] Prevenirea ptrunderii germenilor patogeni in produsele alimentare;
b) [x] Prevenirea inmulirii germenilor patogeni in produsele alimentare (to, termen de
intrebuinare .a.);
c) [x] Distrugerea germenilor patogeni prin msuri de preparare culinar;
d) [ ] Imunizarea populaiei;
e) [x] Izolarea sursei de provocare a intoxicaiilor.
90. Particularitile intoxicaiilor alimentare
Sursa [1] pag. 145, curs
a) [x] Apar de obicei subit;
b) [x] Au o oarecare perioad de incubaie;
c) [x] Sunt patologii necontagioase;
d) [ ] Sunt patologii contagioase;
e) [x] Se prezint ca afeciune in mas.
91. Perioada anului in care hipovitaminoza C se manifest mai frecvent
Sursa [1] pag. 122, curs
a) [ ] Vara;
b) [ ] Toamna;
c) [x] Iarna;
d) [x] Primvara;
e) [ ] Permanent.
15
92. Painea este surs de urmtorii nutrieni
Sursa [1] pag. 137, [3] pag. 43, curs
a) [ ] Lipide;
b) [x] Proteine;
c) [x] Glucide;
d) [ ] Vitamine liposolubile;
e) [x] Vitamine hidrosolubile.
93. Painea nu este surs de
Sursa [1] pag. 137, [3] pag. 43, curs
a) [x] Lipide;
b) [ ] Proteine;
c) [ ] Glucide;
d) [x] Vitamine liposolubile;
e) [ ] Vitamine hidrosolubile.
94. Vitamine liposolubile sunt
Sursa [1] pag. 120, curs
a) [x] Retinol;
b) [ ] Tiamin;
c) [ ] Piridoxin;
d) [x] Tocoferoli;
e) [ ] Acid ascorbic.
95. Produse furnizoare de vitamina C
Sursa [1] pag. 122, curs
a) [x] Cartofi;
b) [ ] Morcov;
c) [x] Varz;
d) [ ] Ceap;
e) [ ] Citrice.
96. De ce factori se va ine cont la recomandarea alimentaiei raionale
Sursa [1] pag. 110, curs
a) [x] Greutatea corpului;
b) [x] Varst;
c) [x] Condiiile climatice;
d) [x] Sex;
e) [ ] Pofta de mancare.
97. Importana biologic a acizilor grai polienici
Sursa [1] pag. 117, curs
a) [ ] Influeneaz metabolismul glucidic;
b) [x] Inlesnesc eliminarea colesterolului din organism;
c) [x] Influeneaz metabolismul vitaminelor hidrosolubile;
d) [x] Favorizeaz procesele de oxidare a acizilor grai saturai;
e) [ ] Favorizeaz metabolismul srurilor de Ca i P.
16
98. Produsele furnizoare de glucide
Sursa [1] pag. 117, curs
a) [x] Fructele i legumele;
b) [ ] Carnea i derivatele ei;
c) [x] Laptele i derivatele lui;
d) [x] Favorizeaz procesele de oxidare a acizilor grai i saturai;
e) [x] Favorizeaz metabolismul srurilor de Ca i P.
99. Produsele furnizoare de proteine cu valoare biologic superioar
Sursa [1] pag. 113, curs
a) [ ] Painea;
b) [x] Carnea i derivatele ei;
c) [x] Laptele i produsele lactate;
d) [ ] Fructele i legumele;
e) [x] Oule.
100. Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare)
Sursa [1] pag. 117, curs
a) [x] Fructe;
b) [x] Legume;
c) [ ] Carne;
d) [ ] Paine alb;
e) [x] Paine neagr.
101. Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS) sunt
Sursa [1] pag. 139, curs
a) [x] Cauzate de hiperalimentaie;
b) [x] Cauzate de subalimentaie;
c) [x] Cauzate de insuficiena unuia sau a mai multor trofine;
d) [ ] Intoxicaiile alimentare;
e) [x] Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.
102. Fructele sunt surse de Sursa [1] pag. 120, curs
a) [x] Vitamine hidrosolubile;
b) [ ] Lipide;
c) [x] Microelemente;
d) [x] Sruri minerale;
e) [x] Glucide.
103. Toxiinfeciile alimentare nu sunt provocate de
Sursa [1] pag. 143, curs
a) [ ] E.Coli;
b) [x] Cl.Botulinum;
c) [x] Salonin;
d) [x] Amigdalin;
e) [ ] Cl.perfringhens.
17
104. Indicii integritii laptelui sunt
Sursa [1] pag. 37, curs
a) [x] Densitatea;
b) [ ] Coninutul de proteine;
c) [x] Coninutul de lipide;
d) [ ] Aciditatea;
e) [ ] Coninutul srurilor minerale.
105. Produsele furnizoare de caroteni sunt
Sursa [1] pag. 120, curs
a) [ ] Carne;
b) [x] Ardei grai;
c) [ ] Fric;
d) [x] Mcie;
e) [x] Spanac.
106. Pentru hipervitaminoza A nu e caracteristic
Sursa [1] pag. 121, curs
a) [ ] Cefalee;
b) [ ] Tulburri ale somnului;
c) [ ] Dureri in oase;
d) [x] Hipertenzie arterial;
e) [x] Dereglri psihice.
107. In corespundere cu funciile biologice substanele nutritive sunt grupate in
Sursa [1] pag. 121, curs
a) [x] Energogene;
b) [x] Preponderent plastice;
c) [ ] Ap;
d) [x] Substane catalitice;
e) [ ] Substane toxice.
108. Substane nutritive cu funcie energogen sunt
Sursa [1] pag. 110, curs
a) [ ] Srurile minerale;
b) [ ] Vitaminele;
c) [x] Lipidele;
d) [x] Glucidele;
e) [ ] Proteinele.
109. Substane nutritive cu funcie preponderent plastic sunt
Sursa [1] pag. 111, curs
a) [x] Srurile mineral;
b) [ ] Vitaminele;;
c) [ ] Lipidele;
d) [ ] Glucidele;
e) [x] Proteinele.
18
110. Substane nutritive cu efect catalitic sunt
Sursa [1] pag. 112-113, curs
a) [ ] Proteinele;
b) [ ] Lipidele;
c) [ ] Glucidele;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Microelementele.
111. In funcie de importan substane nutritive eseniale sunt
Sursa [1] pag. 113, curs
a) [x] Aminoacizii eseniali;
b) [ ] Lipidele;
c) [x] Acizii grai polinesaturai;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Srurile minerale.
112. In funcie de importan substane substituente sunt
Sursa [1] pag. 112-113, curs
a) [x] Glucidele;
b) [x] Lipidele;
c) [ ] Vitaminele;
d) [ ] Srurile minerale;
e) [ ] Aminoacizii eseniali.
113. Carena indelungat de proteine alimentare condiioneaz
Sursa [1] pag. 113, curs
a) [x] Dereglarea sistemelor fermentative;
b) [x] Scderea metabolismului bazal;
c) [x] Scderea termogenezei;
d ) [x] Dereglri ale funciei sistemului endocrin;
e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.
114. Surplusul de proteine in alimentaie condiioneaz
Sursa [1] pag. 113, curs
a) [x] Dereglarea funciei ficatului;
b) [x] Dereglarea funciei rinichilor;
c) [x] Influeneaz dezvoltarea microflorei intestinale;
d) [ ] Scderea metabolismului bazal;
e) [x] Dereglarea funciei sistemului nervos.
115. Subnutriia reprezint:
Sursa - curs
a) [ ] patologie cauzat de alimentaia abundent;
b) [ ] patologii cauzate de carena sau lipsa total a unor sau a mai multor substane nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalana substanelor nutritive in raia alimentar;
d) [x] patologie cauzat de alimentaia cantitativ insuficient;
e) [ ] maladii acute, aprute in rezultatul utilizrii alimentelor contaminate cu microorganisme
.
19
116. Hiperalimentaia reprezint:
Sursa - curs
a) [x] patologie cauzat de alimentaia abundent;
b) [ ] patologii cauzate de carena sau lipsa total a unor sau a mai multor substane nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalana substanelor nutritive in raia alimentar;
d) [ ] patologie cauzat de alimentaia cantitativ insuficient;
e) [ ] maladii acute, aprute in rezultatul utilizrii alimentelor contaminate cu
microorganisme.
117. Alimentaia calitativ neadecvat reprezint:
Sursa - curs
a) [ ] patologie cauzat de alimentaia abundent;
b) [x] patologii cauzate de carena sau lipsa total a unor sau a mai multor substane
nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalana substanelor nutritive in raia alimentar;
d) [ ] patologie cauzat de alimentaia cantitativ insuficient;
e) [ ] maladii acute, aprute in rezultatul utilizrii alimentelor contaminate cu
microorganisme.
118. Alimentaia neechilibrat reprezint:
Sursa - curs
a) [ ] patologie cauzat de alimentaia abundent;
b) [ ] patologii cauzate de carena sau lipsa total a unor sau a mai multor substane nutritive;
c) [x] patologii cauzate de disbalana substanelor nutritive in raia alimentar;
d) [ ] patologie cauzat de alimentaia cantitativ insuficient;
e) [ ] maladii acute, aprute in rezultatul utilizrii alimentelor contaminate cu
microorganisme.
119. Consecinele subnutriiei sunt:
Sursa - curs
a) [ ] obezitatea;
b) [x] incetinirea ritmului de cretere la copii;
c) [ ] fluoroza;
d) [x] incetinirea metabolismului;
e) [x] scderea in greutate.
120. Consecinele subnutriiei sunt:
Sursa - curs
a) [x] reducerea masei musculare;
b) [x] micorarea productivitii muncii;
c) [ ] unele hepatite cronice;
d) [ ] diabet zaharat
e) [x] scderea rezistenei organismului la agresiunile microbiene, toxice . a. noceviti de
mediu.
121. Consecinele hiperalimentaiei sunt:
Sursa - curs
a) [x] obezitatea;
20
b) [ ] incetinirea ritmului de cretere la copii;
c) [x] fluoroza;
d) [ ] incetinirea metabolismului;
e) [ ] scderea in greutate.
122. Consecinele hiperalimentaiei sunt:
Sursa - curs
a) [ ] reducerea masei musculare;
b) [ ] micorarea productivitii muncii;
c) [x] unele hepatite cronice;
d) [x] diabet zaharat;
e) [ ] scderea rezistenei organismului la agresiunile microbiene, toxice . a. nociviti de
mediu.
123. Tipurile subnutriiei sunt:
Sursa - curs
a) [x] subnutriia secundar;
b) [ ] forma absolut;
c) [ ] rahitismul;
d) [x] subnutriia primar;
e) [ ] forma relativ.
124. Formele etiologice ale subnutriiei sunt:
Sursa - curs
a) [x] gua endemic;
b) [x] ateroscleroza;
c) [x] rahitismul;
d) [ ] diabet;
e) [x] avitaminozele.
125. Formele etiologice ale subnutriiei sunt:
Sursa - curs
a) [x] caria dentar;
b) [ ] fluoroz;
c) [x] colelitiaza;
d) [x] anemiile nutriionale;
e) [x] hipovitaminozele.
126. Formele hiperalmentaiei sunt:
Sursa - curs
a) [ ] secundar;
b) [x] absolut;
c) [ ] rahitismul;
d) [ ] primar;
e) [x] relativ.
127. Intoxicaiile alimentare reprezint:
Sursa - curs
a) [ ] patologii cauzate de alimentaia abundent;
b) [ ] patologii cauzate de carena sau lipsa total a unor sau a mai multor substane nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalana substanelor nutritive in raia alimentar;
d) [ ] patologii cauzate de alimentaia cantitativ insuficient;
21
e) [x] maladii acute, rar cronice, aprute in rezultatul utilizrii alimentelor contaminate
masiv cu microorganisme de o anumit specie sau impurificate cu substane toxice.
128. Intoxicaiile alimentare se clasific in:
Sursa - curs
a) [x] de etiologie necunoscut;
b) [x] microbiene;
c) [ ] virale;
d) [x] nemicrobiene;
e) [ ] parazitare.
129. Apariia intoxicaiilor alimentare bacteriene depinde de:
Sursa - curs
a) [x] particularitile fizice ale alimentului;
b) [ ] ora consumrii alimentelor;
c) [x] gradul de rezisten a organismului fa de germeni;
d) [x] contaminarea masiv a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;
e) [x] specia i gradul de virulen a microorganismelor sau tulpinelor lor.
130. Toxicozele alimentare pot aprea la consumul produselor ce conin:
Sursa - curs
a) [x] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [x] toxine ale bacilul botulinic ;
c) [x] toxine ale stafilococul;
d) [x] micotoxine;
e) [ ] germeni condiionat patogeni.
131. Toxicozele bacteriene pot aprea la consumul produselor ce conin:
Sursa - curs
a) [x] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [x] toxine ale bacilului botulinic;
c) [x] toxine stafilococice;
d) [ ] micotoxine;
e) [ ] germeni condiionat patogeni.
132. Toxiinfeciile pot aprea la consumul produselor ce conin:
Sursa - curs
a) [ ] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [ ] toxine ale bacilului botulinic;
c) [ ] toxine stafilococice;
d) [ ] micotoxine;
e) [x] germeni condiionat patogeni.
133. Formele botulismului sunt:
Sursa - curs
a) [ ] bacterian;
b) [x] infantil;
c) [ ] infecios;
d) [x] de plag;
e) [x] alimentar.
22
134. Simptome specifice ale botulismului sunt:
Sursa - curs
a) [ ] artralgii;
b) [x] dereglri de vorbire;
c) [x] diplopie;
d) [x] dereglare a deglutiiei;
e) [x] midriaz.
135. Alimentele pot fi contaminate cu stafilococi de ctre personalul cu:
Sursa - curs
a) [x] amigdalit;
b) [x] furuncul;
c) [x] plgi purulente;
d) [ ] gastrit;
e) [x] panariciu.
136. Purttori facultativi de stafilococ sunt:
Sursa - curs
a) [ ] personalul bolnav cu amigdalit;
b) [x] animalele cu mastit;
c) [ ] roztoarele;
d) [ ] anarii;
e) [ ] insectele.
137. Numii formele micotoxicozelor:
Sursa - curs
a) [x] fuzariotoxicoza;
b) [x] ergotismul;
c) [ ] echinococoza;
d) [ ] balantidioza;
e) [x] aflotoxicoza.
138 . Sursele de imbolnvire in toxicoinfecii:
Sursa - curs
a) [ ] insectele;
b) [x] omul;
c) [x] animalele;
d) [ ] roztoarele;
e) [ ] animalele cu sange rece.
139. Calea de transmitere a toxicoinfeciilor:
Sursa - curs
a) [ ] fecal;
b) [x] alimentar;
c) [ ] transmisibil;
d) [ ] transplacentar;
e) [ ] intestinal.
23
140. Mecanismul de transmitere a toxiinfeciilor:
Sursa - curs
a) [ ] transplacentar;
b) [ ] intestinal;
c) [x] fecalo - oral;
d) [ ] prin picturi;
e) [ ] de contact.
141. Numii intoxicaiile alimentare nemicrobiene:
Sursa - curs
a) [x] cu cartofi incolii;
b) [ ] cu ciuperci microscopice;
c) [x] cu ciuperci otrvitoare;
d) [x] cu organele unor specii de pete;
e) [x] cu pesticide.
142. Numii intoxicaiile alimentare de etiologie necunoscut:
Sursa - curs
a) [x] cu carne de prepeli;
b) [x] cu harbuz;
c) [x] cu unele specii de peti, in unii ani;
d) [ ] cu cartofi incolii;
e) [x] mioglobinuria alimentar paroxismal-toxic.
143. Persoane cu risc crescut de a dezvolta intoxicaii alimentare:
Sursa - curs
a) [x] copiii mici (sugari, precolari);
b) [ ] persoanele cu varst medie;
c) [x] persoane cu sistem imunitar compromis;
d) [x] femeile insrcinate;
e) [x] varstnicii (frecvent peste 65 ani).
144. Factorii responsabili de creterea riscului de a dezvolta toxiinfecii alimentare sunt:
Sursa - curs
a) [x] persoane care lucreaz in abatoare, pescrii;
b) [x] consumul de carne, pete sau pui infestat, scoici, melci sau molute contaminate i
insuficient preparate termic;
c) [ ] fumatul;
d) [x] consumul unor alimente sau buturi nepasteurizate;
e) [x] cltorii sau vacane in ri in curs de dezvoltare.
145. Direciile de baz in profilaxia botulismului:
Sursa - curs
a) [ ] respectarea CMA;
b) [x] prevenirea ptrunderii agentului declanator pe materia prim;
c) [ ] depistarea surselor;
d) [x] prevenirea germinrii sporilor, multiplicrii formelor vegetative i formrii toxinelor
in conservele pregtite;
e) [x] sterilizarea corect.
24
146. Direciile de baz in profilaxia intoxicaiilor stafilococice:
Sursa - curs
a) [ ] respectarea CMA;
b) [x] micorarea numrului purttorilor de stafilococ ce activeaz la intreprinderile
alimentare;
c) [x] depistarea surselor de contaminare a produselor alimentare;
d) [x] asigurarea condiiilor de producere, pstrare i realizare a produselor alimentare cu
prevenirea formrii toxinelor;
e) [x] intreruperea cilor de contaminare a produselor alimentare i a bucatelor.
147. Profilaxia micotoxicozelor:
Sursa - curs
a) [x] monitoringul igienic al nivelului de poluare a materiei prime i produselor
alimentare;
b) [ ] prevenirea germinrii sporilor, multiplicrii formelor vegetative i formrii toxinelor in
conserve;
c) [ ] sterilizarea corect;
d) [x] respectarea regulilor de pstrare a produselor alimentare, cerealelor i a nutreurilor;
e) [x] lupta cu duntorii plantelor prin prelucrarea cuvenit a cerealelor.
148. Profilaxia intoxicaiilor cu pesticide:
Sursa - curs
a) [x] respectarea CMA;
b) [ ] asigurarea condiiilor de producere, pstrare i realizare a produselor alimentare cu
prevenirea formrii toxinelor;
c) [ ] depistarea surselor;
d) [x] controlul coninutului de substane reziduale in produsele alimentare;
e) [x] utilizarea pesticidelor cu evidena caracteristicilor toxice.
IGIENA AERULUI