Precautiuni universale

Accidentul prin expunere la

sange (AES)

Conf.dr. Daniela Pitigoi

As.univ.dr. Maria Dorina Craciun

1
 Precautiuni universale/standard -

Definitie
=msurile care se aplic in vederea prevenirii
transmiterii HIV, HBV, HCV i a altor ali ageni
patogeni cu cale de transmitere sanguin, in
timpul actului medical

2
 Precauiuni universale -
reguli de baz

Se consider :
Toi pacienii sunt potenial infectai

Sngele, alte fluide biologice i esuturile

sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV

Acele i alte obiecte folosite in practica

medical sunt contaminate dup utilizare
3
 Precautiuni universale/standard
Se refera la:
-utilizarea echipamentului de protectie
adecvat, corect si complet
-spalarea mainilor
-prevenirea accidentelor si altor tipuri de
expunere profesionala

4
 Echipamentul personal de protectie

Bariera intre personalul medico-sanitar si sursa

de infectie reprezentata de persoanele ingrijite
Manusi
Halate
Sorturi, bluze impermeabile
Masca
Protectoarele faciale ( ochelari, ecran protector)
Bonete simple sau impermeabile
Cizme de cauciuc

5
 Secventa/ordinea de echipare

1. Halatul
2. Masca
3. Ochelarii de protectie/ protectoarele faciale
4. Manusile

6
 Echiparea cu halat protector

Se selecteaza masura adecvata

Se imbraca halatul

Se leaga la gat si la spate

7
 Echiparea cu masca

Se pune masca peste nas, gura si barbie

Se fixeaza prin legare sau cu elastic
Se potriveste /ajusteaza ca marime

8
 Echiparea cu masca respiratorie
(N95, N99)

Se pune masca peste nas gura si barbie

Se ajusteaza piesa de nas flexibila
Se fixeaza pe cap cu banda elastica
Se ajusteaza
Se face verificarea etanseitatii inainte de a intra in zona
contaminata
Inspir masca tebuie sa se stranga in jurul fetei
Expir se verifica etansietatea in jurul fetei

9
 Echiparea cu ochelari de protectie/
protectoare faciale

Se pozitioneaza ochelarii si se fixeaza

Se pozitioneaza viziera/protectorul facial

si se fixeaza

Se ajusteaza masura

10
 Echiparea cu manusi de protectie

Manusile se pun ultimele

Se selecteaza masura si tipul potrivit
Se introduc pe rand mainile in interior
Se extind peste manseta halatului protector

11
 Utilizarea a 2 perechi de manusi

Diminueaza riscul perforarii de la 15% la 5%

Diminueaza prezenta sangelui pe maini la sfarsitul
interventiei ( de la 26 % la 1% )
In cazul unui accident percutan cu ac chirurgical efectul
de stergere mecanica oferit de cele 2 manusi e superior
( diminueaza inocularea de cu 50- 80%)

12
 Echipamentul utilizat

Partea contaminata
exteriorul care a venit in contact cu pacientul,
suprafete si obiecte contaminate din mediu
Partea curata:
in interiorul echipamentului,
legaturile de la gat si de la cap- zone ce sunt mai
putin probabil contaminate/ de a fi venit in contact
cu suprafetele de mediu

13
Secvente de scoatere a echipamentului
de protectie
1. Manusile

2. Ochelarii /protectoarele faciale

3. Halatul

4. Masca

14
 Scoaterea manusilor
Se prind dinspre partea interioara;
Se scoat tragand fiecare manusa fara sa se atinga exteriorul;
Se pun in recipientul de deseu infectios

15
 Indepartarea ochelarilor/protectoarelor faciale

Se indeparteaza cu mainile fara manusi

Se departeaza de fata
Se pun in recipientul de deseu infectios sau in recipientul pentru
decontaminare

16
 Scoaterea halatului protector

Se dezleaga legaturile
Se scoate incepand de la gat si umeri
Se impatureste cu partea contaminata spre interior
Se pune in recipentul de deseu infectios

17
 Scoaterea mastii

Se dezleaga legaturile de la spate

Se indeparteaza de pe fata
Se pune in recipientul de deseu infectios

18
 Unde se indeparteaza echipamentul de
protectie

In salon/anticamera salonului (inainte de iesirea

din salonul pacientului)
Masca se scoate dupa parasirea salonului, dupa
inchiderea usii
Se practica igiena mainilor cu solutii antiseptice
alcoolice inainte de iesirea din salon

19
Colectarea adecvata a deseurilor infectioase

20
 Cum se utilizeaza in conditii de
siguranta echipamentul de protectie?

Nu se atinge fata cu mainile imbracate cu manusi

Se evita ajustarea altor echipamente de protectie
cu manusi
Dupa indepartarea manusilor se spala/
dezinfecteaza mainile
Nu se ating alte suprafete cu manusile

21
 Dupa indepartarea echipamentului

Igiena mainilor - imediat dupa indeparatrea

echipamentului de protectie

Daca mainile devin vizibil murdare se practica igiena

mainilor si se continua scoaterea echipamentului

22
23
24
 Igiena mainilor in unitatile sanitare
Importanta:

Cel mai obisnuit mod de transmitere a

patogenilor este prin intermediul mainilor!
Infectii nozocomiale
Raspandirea rezistentei antimicrobiene

25
 Definitii
Igiena mainilor- este un termen general si se refera la :
Efectuarea spalarii simple, a spalarii antiseptice , dezinfectarii cu
solutie antiseptica , spalarea chirurgicala si antisepsia manilor
Spalarea mainilor
Spalarea cu apa simpla si sapun obisnuit
Spalarea antiseptica/dezinfectia igienica a mainilor prin spalare
Spalarea mainilor cu apa si sapun sau alti detergenti care contin
o substanta antiseptica
Dezinfectia mainilor prin aplicarea antisepticului pe baza de
alcooli/dezinfectie igienica a mainilor prin frecare
Frecarea manilor cu un preparat pe baza de alcooli
Spalarea si antisepsia chirurgicala a manilor/ dezionfectia
chirurgicala a mianilor
Spalarea mainilor si utilizarea unui dezinfectnt pe baza de alcooli
inaintea interventiilor chirurgicale

Guideline for Hand Hygiene in Health-care Settings. MMWR 2002; 26

vol. 51, no. RR-16.
 Flora bacteriana normala a pielii

Pielea normala este colonizata cu bacterii

Arii diferite ale corpului au un numar diferit de bacterii

Flora bacteriana a manilor:

Flora tranzitorie

colonizeaza straturile superficiale ale pielii

dobandita prin contacul cu pacientul sau suprafete contaminate

sunt cel mai frecvent incriminate in IN

se indeparateaza prin spalarea de rutina

Flora rezidenta/proprie

Atasata de straturile profunde ale pielii

Staf coagulaza negativi sau diferomorfi

Mult mai rezistenta la indeparatare

Guideline for Hand Hygiene in Health-care Settings. MMWR 2002;

vol. 51, no. RR-16. 27
 PROCEDURI RECOMANDATE PENTRU IGIENA MAINILOR,
IN FUNCTIE DE NIVELUL DE RISC

NIVEL DE RISC PROCEDURI INDICATII

Cand mainile sunt vizibil murdare

MINIM Spalarea mainilor
La inceputul si la sfarsitul programului de lucru
sau
Inainte si dupa scoaterea manusilor (sterile sau nesterile)
Dezinfectia igienica a mainilor prin frecare
Inainte si dupa activitatile de curatare

Inainte si dupa contactul cu pacientii

Dupa utilizarea grupului sanitar

Inainte de realizarea unei proceduri invazive

INTERMEDIAR Dezinfectia igienica a mainilor prin frecare
sau
Dezinfectia igienica a mainilor prin spalare
)


Inainte de contactul cu un pacient izolat profilactic

Inaintea realizarii unei punctii lombare, abdominale, articulare

Inaintea manipularii dispozitivelor intravasculare, a tuburilor de dren pleurale, altor drenuri

In cazul manevrelor contaminante efectuate succesiv aceluiasi pacient
Inainte si dupa ingrijirea plagilor

Dupa contactul cu un pacient izolat septic

Dupa contactul cu un pacient infectat si/sau cu mediul in care sta

Dupa contactul accidental cu singele sau cu alte lichide biologice

Dupa toate manevrele potential contaminante

Dezinfectia chirurgicala a mainilor prin frecare
Inainte de toate interventiile chirurgicale

INALT
sau
Inaintea tuturor manevrelor care necesita asepsie: montarea cateterelor, efectuarea de punctii
Dezinfectia chirurgicala a mainilor prin spalare rahidiene, etc

SURSA : Ord MSP 261/2007 _ Norme privind curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare

28
 Indicatii pentru igiena
mainilor

Cand mainile sunt vizibil murdare,

contaminate , spalare cu sapun
simplu sau antibaterian si apa.

Daca manile nu sunt vizibil murdare
se utilizeaza dezinfectantul de maini
pe baza de alcooli pentru reducerea
numarului de bacterii.

Guideline for Hand Hygiene in Health-care Settings.

29
MMWR 2002; vol. 51, no. RR-16.
 Tehnici recomandate de
igiena mainilor
Dezinfectante pe baza de alcool
Se aplica in palma unei maini, se feaca mainile pentru a se
acoperii intreaga suprafata a minilor , pana la uscare
Cantitatea necesara : functie de producator
Aplicarea este cheia : Lasati sa se usuce!

Spalarea mainilor
Umeziti mainile cu apa , se aplica sapunul , se freaca mainile pe
toate suprafetele
Clatire si uscare cu prosop de unica utilizare
Utilizati hartia prosop pentru a inchide robinetul
Guideline for Hand Hygiene in Health-care Settings. MMWR 2002;
vol. 51, no. RR-16. 30
 Spalarea manilor

Cea mai importanta procedura de prevenire a

infectiilor
Spalarea simpla este definita ca fiind
Frecarea viguroasa a mainilor una de alta pe toate
suprafetele , dupa o prealabila umezire si sapunire
Se efectueaza cu apa curenta si sapun simplu

31
32
33
 Ingrijirea pielii

Creme si lotiuni pentru maini

Atentie la efectul pe care lotiunile de
maini , cremele, sau dezinfectantul pe
baza de alcool le pot avea asupra
eficacitatii sapunurilor antimicrobiene-
informatii de la producator

Guideline for Hand Hygiene in Health-care Settings. MMWR 2002;

vol. 51, no. RR-16. 34
 Unghiile

Lungimea unghiilor este importanta- numar

mare de bacterii conditionat patogene in
spatiile subunghiale ( staf.coag neg,
pseudomonas, levuri )
Unghii naturale lungime max admisa de
0,6 cm
Unghii artificiale sunt interzise

Guideline for Hand Hygiene in Health-care Settings. MMWR 2002; 35

vol. 51, no. RR-16.
36
5 MOMENTE IMPORTANTE
PENTRU IGIENA MAINILOR

37
Accidentul prin expunere la sange (AES)

Definitii, agenti patogeni, riscuri

Profilaxia primara
Precautiuni universale
Spalarea mainilor
Echipamentul personal de protectie
Prevenirea inteparii accidentale
Profilaxia secundara
Masuri imediate
Profilaxie post-expunere functie de riscul identificat
Supravegherea AES in Romania

38
 AES: Definitii

AES = orice expunere accidentala la:

Sange

Fluide ale organismului care pot sa contina agenti patogeni
transmisibili prin sange

Lichid biologic contaminat cu sange

AES se produce prin :
Lezarea tegumentelor prin intepare, taiere (expunere
percutanata)
Stropire/ proiectare pe mucoasa nazala, bucala, oculara
(expunerea mucoaselor)
Contacul tegumentului cu sange/ fluide biologice sau tesuturi
(expunerea cutanata)

39
 Trebuie considerat la risc

Contactul tegumentelor i mucoaselor cu:

Snge
Lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid
pleural, lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian
Sperma, secreii vaginale
Tesuturi
Orice alte fluide organice vizibil contaminate cu snge

40
 Agenti patogeni transmisi prin sange

peste 50 identificati:

Principalii :

Virusul hepatitei B (VHB)

Virusul hepatitei C (VHC)

Virusul imunodeficientei umane (HIV)

Alti agenti :

Plasmodium ( malarie, falciparum, vivax)

Mycobacterium tuberculosis

Treponema spp, Leptospire, Brucella,

Rikettsii

Toxoplasma gondii

Citomegalvirus, herpesvirus

Stafilococ auriu, criptococcus neoformans

Virusul Ebola
41
Sursa : WHO best practices for injections and related procedures toolkit March 2010
http://www.who.int/injection_safety/toolbox/en/

42
 Riscul de infectie in AES percutan

Virus Evolutie Riscul dupa

cronica accident Vaccin
percutan*

HIV 100% 0.3% Nu

HBV 10% 30% Da

HCV 60-80% 3% Nu

*) Prss-stn A, Rapiti E, Hutin Y. Estimation of the global burden of disease attributable to contaminated sharps injuries among health-care workers.
American Journal of Industrial Medicine, 2005, 48(6):482490. http://www.who.int/quantifying_ehimpacts/global/7sharps.pdf
43
 Factori de gravitate AES

Inoculare profunda
Cantitatea de sange inoculata
Legat de accident Aplicarea unor masuri imediate

Legat de pacientul Stadiul evolutiv clinic

Nivelul viremiei
sursa
Existenta terapiei specifice si eficienta
acesteia

Legat de persona Utilizarea manusilor

Receptivitate/imunitate specifica
expusa
Aplicarea adecvata a profilaxiei post-
expunere
44
 Activitati cu risc crescut de AES
Prelevare probelor biologie ( 25 % din AES)
Efectuare injectiilor ( 15 % din AES)
Eliminare materilelor contaminate /manipularea deseurilor (15 % din AES)
Alte situatii :
Interventiile sub camera implantabila
Prelevarile din artera
Montarea/ indepartarea perfuziilor
Hemoculturile
Prelevarile din vena
Injectiile ( subcutane, im)
Prelevarile capilare

60 % din AES survin la terminarea procedurii

20 % din AES sunt direct legate de nerespectarea precautiilor universale/
standard

45
 Profilaxia primara AES
Aplicarea precautiunilor universale (standard)
Spalarea mainilor
Portul manusilor si al echipamentului de protectie complet, corect
Prevenirea accidentelor i expunerii profesionale:

Atentie sporita la manipularea instrumentelor ascutite

Eliminarea imediata a deseurilor intepatoare in recipiente sigure

Nerecapisonarea acelor

Decontaminarea imediata a suprafetelor care au venit in contact cu
sangele sau produse biologice ( cu substante clorigene sau alt
dezinfectant eficient)
Respectarea regulilor privind curatenia, dezinfectia, sterilizarea
Vaccinarea impotriva hepatitei B
Cea mai importanta metoda de profilaxie a infectiei cu VHB
Schema de baza : 3 doze de vaccin 0, 1, 6 luni
Schema de urgenta : 0,1,2 si rapel la 12 luni
Titru de Ac protectori >10 m UI/ml , la 2 luni de la ultima doza
46
 Profilaxia secundara/
managementul cazului de AES

Atitudinea fata de caz:

Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere VHB
Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere VHC
Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere HIV

47
 Atitudinea in caz de AES

Intreruperea activitatii, cu asigurarea securitatii pacientului

Anuntarea cadrului medical superior sau responsabilul
CSPCIN
Asigurarea ingrijirilor de urgenta
Investigarea persoanei asistate si a persoanei accidentate
pentru HIV, HVB, HCV si adoptarea unei atitudini
corespunzatoare

48
 Asigurarea ingrijirilor de urgenta
In caz de expunere cutanata
Spalarea locului cu apa si sapun
Utilizarea unui antiseptic timp de contact 5 minute :
Solutie clorigena diluata 1/10
Compus iodat in solutie dermica
0
Alcool 70
Alt dezinfectant cutanat

In caz de expunere percutanata- intepare/taiere

Spalararea locului cu apa si sapun
Utilizarea unui antiseptic timp de contact 5 minute :
Solutie clorigena diluata 1/10
Compus iodat in solutie dermica
0
Alcool 70
Alt dezinfectant cutanat
Interzisa sangerarea deorece poate creea microleziuni care pot
accelera difuziunea virusului
In caz de expunere a mucoaselor
Spalare abundenta timp de 5 minute cu ser fiziologic sau apa

49
 Investigarea persoanei accidentate

Proba de sange in primele ore de la accident

Test HIV; in cazul supravegherii se repeta la 3 si 6 luni

Evaluarea imunitatii fata de VHB

50
 Investigarea pacientului sursa -
Statusul infectiei cu HIV
Pacientul sursa este cunoscut HIV pozitiv
Accidentatul va lua legatura cu responsabilii cu
chimioprofilaxia cat mai repede posibil de la
producerea accidentului- consult la boli infectioase
Statusul HIV al pacientului sursa este
necunoscut
Test HIV rapid ( 2 ore de la AES) cu acordul
pacientului
Functie de rezultatul testului se recomanda chimioprofilaxia-
consult la boli infectioase
Daca testul nu poate fi efectuat se evalueaza riscul
pentru infectia HIV ( comportament sexual, utilizare
de droguri, apartenenta la grupuri de risc)
Functie de rezultatul evaluarii se recomanda chimioprofilaxia
51
 Investigarea pacientului sursa -
Statusul infectiei cu VHB
Pacient sursa este VHB pozitiv
Persoana care a suferit AES este complet vaccinata:
Titrarea Ac anti HBs cat mai repede posibil
Persoana care a suferit AES este nevaccinata, vaccinata
incomplet sau nu se poate determina titru :
Imunoglobuline specifice si o doza de vaccin HB
Titrare ulterioara- daca titru Ac anti HBs < 10mUI/ml se continua
schema de urgenta : 0,1,2 si 12 luni
Pacientul sursa este HBV negativ
Persoana care a suferit AES este complet vaccinata:
Titrarea Ac anti HBs
Persoana care a suferit AES este nevaccinata
Vaccinare schema clasica 0, 1, 6 luni

52
 Investigarea pacientului sursa -
Statusul infectiei cu VHC
Pacient sursa cu Ac anti HCV negativi
Risc scazut, dar se recomanda determinarea ARN viral
circulant la pacientul sursa
Pacient sursa cu Ac anti HCV pozitivi sau
ARN viral pozitiv
Risc suplimentar 1-7% ; se recomanda testarea periodica
si luarea in evidenta de servicii competente

53
 Raportarea evenimentului
Atributii din Ord.MS 916/2006

Imediat dupa expunere

Catre sef sectie si servciul SPCIN
Inregistrarea datelor de identificare a pacientului surs (dac
este posibil identificarea)
Inregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus
Initierea recoltarii probelor de sange de pacientul sursa si la
persoana expusa
Ulterior
Medicul epidemiolog : evaluarea riscului, consiliere,
completarea fisei de supraveghere
Medicul de medicina muncii- monitorizare
Medicul infectionist reevaluarea riscului , profilaxie
54
 Algoritm de circulaie a informaiei n cazul expunerii
profesionale accidentale la snge i produse biologice

55
 AES in Romania

2003- 94 cazuri/ 70 au primit profilaxie

2004- 96 cazuri/ 75 au primit profilaxie

Sursa: MS - Ord MS 916/2016

56
 Date statistice OMS -AES
35 milioane persoane care lucreaza in domeniu sanitar pe glob
Dintre acestia :
La 3 millioane se inregistreaza expuneri percutanate la patogenii din sange
2 milioane la VHB
0.9 milioane la VHC
170 000 la HIV

In urma acestor expuneri ar putea rezulta :

70000 infectii HBV
15000 infectii VHC
500 infectii HIV

Peste 90% din infectii apar in tarile in curs de dezvoltare

Sursa: WHO http://www.who.int/injection_safety/toolbox/en/AM_HCW_Safety_EN

57
Date statistice SUA- National surveillance system for healthcare workers (NaSH)

58
Sursa :http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf
Date statistice SUA- National surveillance system for healthcare workers (NaSH)

Sursa :http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf 59
Date statistice SUA- National surveillance system for healthcare workers (NaSH)

Sursa: http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf 60
Date statistice SUA- National surveillance system for healthcare workers (NaSH)

61
Sursa: http://www.cdc.gov/sharpssafety/pdf/sharpsworkbook_2008.pdf
 Bibliografie

Ministerul Sanatatii ORDIN nr. 916 din 27 iulie 2006 privind aprobarea Normelor de
supraveghere, prevenire i control al infectiilor nosocomiale n unitile sanitare
Ministerul Sanatatii . Ghid practic Managementul expunerii accidentale la produse
biologice
Guidelines for the Management of Occupational Exposures to HBV, HCV, and HIV and
Recommendations for Postexposure Prophylaxis MMWR June 29, 2001 / 50(RR11);1-42

Resurse web:
http://www.who.int/injection_safety/toolbox/en/AM_HCW_Safety_EN.pdf
http://www.cdc.gov/sharpssafety/tools.html
http://www.who.int/injection_safety/sign/en/
http://www.cdc.gov/HAI/prevent/ppe_train.html
http://www.who.int/csr/disease/ebola/protective-measures-staff/en/
http://www.cdc.gov/vhf/ebola/pdf/

62