7.

Aparatur GPS noiuni generale

Caracteristicile semnalului transmis de un satelit :

Frecventa fundamental: 10,23 MHz

Frecventa semnalului purttor n banda L1=10,23 MHz x 154
Frecventa semnalului purttor n banda L2=10,23 MHz x 120
Codul C/A (civilian access) -serviciul de pozitionare standard modulat pe unda
purttoare L1
Codul P (Precision) -serviciul de pozitionare precis modulat pe undele purttoare L1
si L2
Mesajul de navigatie (efemeridele satelitilor, coeficientii de modelare a ionosferei,
starea satelitilor, baza de timp si corectiile ceasului)

Acelasi tip de semnal este generat si de un receptor GPS, pe una sau pe dou unde,
respectiv aceleasi coduri C/A si P. n receptor se ncearc apoi corelarea celor dou semnale,
cel generat si cel receptionat, determinndu-se astfel: codurile si decalajul de timp dintre ele
(observatii de cod) precum si mesajele de navigatie. Dup demodulare se poate determina
diferenta de faz dintre semnalul generat si cel receptionat (observatii de faz).
Un receptor GPS are n compunere dispozitive pentru receptia semnalului si pentru
procesarea acestuia.

Antena
O anten omnidirectional receptioneaz semnale de la satelitii GPS situati deasupra
orizontului. Majoritatea antenelor sunt antene de tip microstrip sau quad. Punctul de referint
pentru o anten GPS l reprezint centrul de faz. Cel mai important criteriu n proiectarea
antenelor l constituie sensibilitatea centrului de faz. n unele cazuri centrul de faz poate
diferi, ca pozitie, de centrul geometric (mecanic) al antenei. n timpul msurtorilor centrul
mecanic si punctul de statie trebuie s se afle pe aceeasi vertical. Antenele se caracterizeaz
prin parametrii tehnici constructivi: frecventele receptionate, pozitia centrului de faz fat de
centrul mecanic, corectiile de elevatie si azimut ale centrului de faz, temperaturile de lucru.
Pentru micsorarea influentei efectului mutipath si nlturarea reflexiilor semnalului
s-au proiectat modele speciale de antene, cea mai cunoscut fiind antena tip Choke-Ring.
Antenele pot fi proiectate numai pentru unda L1 sau pentru L1 si L2. Semnalul este
apoi preamplificat, filtrat si trimis blocului de radio frecvent.

Blocul de radio frecvent

n blocul de radio frecvent se realizeaz n primul rnd demodularea semnalului de
coduri procesndu-se una sau dou frecvente n functie de tipul receptorului. Semnalele sunt
apoi preluate pe canale separate pentru fiecare satelit receptionat. Numrul de canale
reprezint o caracteristic important pentru un receptor GPS. Receptoarele au un numr
suficient de canale care permit urmrirea continu a semnalelor satelitilor. Elementele de baz
ale blocului de radio frecvent sunt oscilatoarele care genereaz frecventele de referint,
filtrele pentru eliminarea frecventelor nedorite si mixerele.

Microprocesorul
Microprocesorul controleaz ntregul sistem permitnd navigatia si obtinerea
coordonatelor antenei n timp real.

1
 Blocul de control
Blocul de control permite comunicarea interactiv cu receptorul i include tastatura si
ecranul pe care sunt afisate informatii de stare ale receptorului si satelitilor.

Blocul de stocare a datelor

Stocarea observatiilor si a mesajelor de navigatie se face de obicei pe carduri SD sau
pe memorii interne.

Blocul de alimentare
Majoritatea receptoarelor dispun de surse de alimentare intern, baterii de acumulatori
rencrcabili NiCd, NiMh sau LiIon care asigur o autonomie de cel putin 6-8 ore. De obicei
exist si posibilitatea conectrii unor acumulatori externi sau a unor surse de curent continuu
n cazul receptoarelor de la statiile permanente de referint.

Clasificarea receptoarelor GPS n functie de precizia asigurat.

- Receptoare profesionale topografice L1 cod si faz

Aceste receptoare proceseaz codurile C/A si P si fac de asemenea msurtori de faz
pe L1. Precizia lor se ncadreaz ntre 5m (autonom), 25cm (timp real-diferential) si
1cm+2ppm (postprocesare diferential). Receptoarele au ntre 12 si 20 de canale, unele dintre
ele avnd posibilitatea de a receptiona si procesa si semnalele de la satelitii GLONASS. Pot
lucra si n timp real, cu corectii diferentiale receptionate prin modem sau telefon GSM. Pot
avea antena ncorporat n aceeasi carcas cu receptorul, tastatura, ecranul si bateriile, sau
toate sau o parte din aceste componente pot fi separate si conectate ntre ele prin cabluri sau
porturi infrarosii sau Bluetooth.

- Receptoare profesionale geodezice L1, L2 cod si faz

Receptoarele din aceast categorie utilizeaz codurile C/A si P si fac msurtori de
faz pe L1 si L2. Receptoarele au 12 40 canale care permit receptionarea semnalelor de la
satelitii GPS, GLONASS, EGNOS, WAAS. Precizia lor este de 5m (autonom), 5cm (timp
real-diferential) si 5mm+0.5ppm (postprocesare diferential).

Receptoarele pot lucra n timp real, cu corectii diferentiale receptionate prin modem
sau telefon GSM. Constructiv, receptoarele pot fi compacte, antena, receptorul, tastatura,
ecranul si bateriile ncorporate n aceeasi carcas, sau componentele pot fi separate si
conectate ntre ele prin cabluri sau porturi cu infrarosu sau Bluetooth.

- Statii permanente

Receptoarele folosite pentru statii permanente se ncadreaz n categoria celor care fac
msurtori de cod si faz pe ambele frecvente L1 si L2.
Antenele utilizate n acest caz sunt de tipul choke ring . Receptoarele au posibilitatea
conectrii la senzori meteo si la senzori de nclinare. De asemenea sunt prevzute cu un port
special pentru generarea semnalului de timp.
Majoritatea receptoarelor au posibilitatea conectrii directe la retele locale (LAN) sau
la Internet.
Transmisia datelor, respectiv stocarea lor, se poate face fie direct, fie prin intermediul
conectrii la un PC. Administrarea statiei poate fi fcut fie local, fie de la distant prin
intermediul programelor specializate.

2
 In cazul realizrii reelelor geodezice de ndesire si de ridicare prin determinri GNSS (GPS) se va
utiliza metoda statica de msurare.
Coordonatele punctelor reelelor de ndesire i de ridicare se vor obine prin determinri relative la
Reeaua Geodezic Naional GNSS (RGN-GNSS) format din staii GNSS permanente (Clasa A) i
borne de ndesire (Clasa B sau Clasa C).
Punctele reelelor geodezice de ridicare (minim 2 puncte) se vor determina prin metoda static sau rapid-static.
Reeaua geodezic de ridicare va fi ncadrat n RGN-GNSS prin
minim 2 puncte (2 staii GNSS permanenle, 2 borne Clas B sau C, o born i o staie GNSS permanent).
Se va avea n vedere existena vizibiliti ntre punctele reelei de ridicare.

n cazul determinarilor statice GNSS (GPS) se intocmeste Anexa 15a si se vor prezenta:
- schema cu dispunerea punctelor determinate;
- schema coninnd planificarea sesiunilor de msurtori;
- fiiere pe suport magnetic, n format RINEX1 coninnd msurtoriie efectuate
(inclusiv denumirea punctului, nlimea corect si tipul antenei, intervalul de nregistrare),
- rezultate ale prelucrrii vectorilor (bazelor) msurai (coordonate relative i indicatori de precizie pe componente).
- coordonatele compensate ale punctelor i precizii n sistem geocentric cartezian (X.Y.Z) i/sau elipsoidal (B,L.h) i
rezultatele transcalculului n sistem de referin naional (XS,YS,HN) pentru punctele noi determinate.

Receiver Independent Exchange Format - Format de schimb independent de receptor

In cazul determinrii coordonatelor punctelor de detaliu cu ajutorul tehnologiei GNSS, se pot utiliza
metodele de msurare (rapid)static, cinematic sau pseudo-cinematica.

Orice determinare de poziie a punctelor de detaliu se va face numai dup realizarea reelei geodezice de ridicare
conform celor prezentate n Anexa 15a.
Punctele reelei de ridicare vor constitui i puncte in care se va realiza verificarea msurtorilor cinematice prin
determinarea lor i in mod cinematic (minim 2 puncte).
/. In cazul determinarii punctelor da detaliu prin metoda (rapid)statica se vor prezenta elementele menionate n Anexa
15a.
2. In cazul determinrii punctelor de detaliu prin metoda cinematica se vor prezenta:
schema cu dispunerea punctelor determinate incluznd punctele din reeaua de ridicare sau de ndesire utilizate:
a) Dac determinrile cinematice s-au realizat in mod postprocesare (prin stocarea de date pentru
prelucrare la birou), atunci se vor prezenta:
- fiiere text (ASCII) pe suport magnetic, n format RINEX coninnd msurtorile efectuate n
punctele reelei de ridicare sau de indesire si n punctele de detaliu (inclusiv denumirea
punctului, nlimea corect i tipul antenei, intervalul de nregistrare);
- Rezultate ale prelucrrii vectorilor (bazelor) msurai (coordonate relative i indicatori de
precizie pe componente);
- Tipul de soluie pentru coordonatele determinate (fixed, float); Soluiile de tip float nu vor fi
admise;

b} Dac determinrile cinematice s-au realizat in mod RTK-Cinematic n Timp Real (prin utilizarea in timp real de
corecii difereniale provenind de la o statie de referin integrat in RGN-GNSS sau de la serviciul specializat
ROMPOS}, atunci se vor prezenta:
- Denumirea i coordonatele in sistem naional (Stereo70), geocentric cartezian (X.Y.Z) si/sau
elipsoidal (B.Lh) ale punctelor reelei de ridicare utilizate;
- Denumirea i coordonatele n sistem naional (Stereo70), geocentric cartezian (X,Y,Z) i/sau
elipsoidal (B,L,h) ale punctelor de detaliu determinate;
- Fiiere text (ASCII) pe suport magnetic, coninnd informaii legate de:
o numele proiectului (job):
o numele/identificatorului punctului determinat n mod RTK;
o data i ora cnd s-a determinat punctul respectiv:
o varianta de determinare RTK: cu o staie de referina reala sau virtual;
o tipul de soluie pentru coordonatele determinate (fixed, float);
3
 o coordonatele geocentrice ale punctelor de detaliu determinate (media celor 2 determinri pentru punctele
materializate) si precizii n sistem geocentric cartezian i/sau elipsoidal;

Pentru punctele de detaliu materializate n teren, care definesc limitele imobilului, se va realiza o dubl
determinare a coordonatelor n mod cinematic folosind una din variantele de mai jos:

1 determinri (prin iniializri) la momente de timp diferite folosind corectii difereniale de la staii de referin reale
diferite;
2 determinri (prin iniializri) la momente diferite folosind corecii difereniale de la o staie de referin real i una sau
mai multe staii de referina virtuale;
2 determinri (prin iniializri) la momente de timp diferite folosind coreciile difereniale de la aceeai staie de referin.

Transcalculul coordonatelor determinate cinematic (prin varianta a. sau b.) din sistem geocentric in
sistemul naional de referin se va realiza utiliznd softul TransDat pus la dispoziie in mod gratuit de
ctre ANCPI.