Sunteți pe pagina 1din 25

TEMATIC EXAMEN

1. Clasificarea furajelor i exprimarea produciei de furaje


* Dupa origine:
- furaje vegetale: nutreturi verzi, murate, fanuri;
- furaje animale: lapte, subproduse de la carne, peste
- furaje de sinteza: medicamente;
- furaje organo-minerale: saruri minerale.

*Dupa masa volumica si valoarea nutritiva:


- furaje de volum;
- furaje concentrate.

* Dupa continutul in apa:


- furaje uscate: <20% umiditate;
- furaje suculente: >20% umiditate

* Dupa compozitia chimica:


- furaje proteice: leguminoase;
- furaje energetice: graminee;
- furaje celulozice: produsele secundare din cultura plantelor de camp.

Exprimarea productiei de furaj


Masa verde (MV) t/ha (70-80% umiditate)
Proteina bruta digestibila (PBD) kg/ha (5-20% din SU)
Unitati nutritive (UN/ha) 1kg SU cca.1 UNovaz,;
Lapte, carne, lana (kg/ha),
Gigajouli (GJ/ha) ~ 4-6 GJ/1 t SU
~ 4-6 MJ/1 kg SU
2. Clasificarea pajistilor si raspandirea lor pe teritoriul Romaniei.
*Dup origine
-pajiti primare
-pajiti secundare
* Dup modul de instalare a vegetaiei
-pajiti naturale
-pajiti artificiale (cultivate)
* Dup durata de folosin
-pajiti permante
-pajiti temporare
* Dup modul de exploatare
-puni
-fnee
3. Infratirea gramineelor perene: importanta, factori de influenta.
Infratirearamificarea de la baza a tulpinii din nodurile de infratire.
Prin infratire se mareste densitatea covorului vegetal,productia si vivacitatea plantei
Factorii care influenteaza infratirea:
Ereditatea (specia);
Varsta plantei;
Temperatura;
Umiditatea;
Lumina;
Elementele nutritive;
Conditiile de crestere din anul anterior;
Modul de exploatare.
4. Particularitatile infratirii la gramineele perene cu rizomi.
prezinta nodul de infratire cel mai adanc plasat in sol intre 9-20cm, din acesta vor porni
rizomi mai mult sau mai putin ingrisati ce vor avea o crestere nedeterminata . Din mugurii
de pe rizomi se vor forma lastari aerieni ce isi vor forma noduri proprii de infratire din care
vor aparea alti rizomi. Rizomi formeaza cu planta mama un unghe de 90 de grade. Elymus
repens,Cynodon dactylon.
5. Particularitatile infratirii la gramineele perene cu tufa rara. Vezi document graminee cu
rizomi
prezinta nodul de infratire la 4-5 cm.in sol , iar din acesta vor porni lastari aerieni ce
formeaza cu planta mama unghiuri ascutite Lolium perene , Festuca pratensis Dactylis
glomerata.
: Phleum pratense, Dactylis glomerata,
Arrhenatherum elatius, Lolium perenne, Cynosurus cristatus, Agropyron
pectiniforme, Trisetum flavescens etc.

6. Particularitatile infratirii la gramineele perene cu tufa mixta.


: sunt formate din tufe rare legate prin rizomi scurti . Rizomii au o crestere determinata min.20
cm. si de la capetele lor se vor forma lastari aerieni ce vor dezvolta doar tufe rare. Nod de
infratire 2-3 cm. in sol. Alopecurus pratensis, Festuca rubra, Poa pratensis.

graminee cu tufa mixta. : Poa pratensis, Alopecurus pratensis si Festuca rubra


7. Particularitatile infratirii la gramineele perene cu tufa deasa.
nod de infratire plasat superficial sau chiar la suprafata , mai mic de 1 cm.,rar din acesta se
vor forma lastari aerieni foarte inghesuiti. nordus stricta, deschampsia caespitosa.

Graminee cu tufa deasa. : Nardus stricta, Festuca pseudovina, F.


amethystina, F. valesiaca, Stipa lessingiana, S. capillata, S. pennata, Poa
violacea, Molinia coerulea, Deschampsia caespitosa etc. .
8. Ritmul de dezvoltare, vivacitatea si precocitatea gramineelor de pe pajisti.

Ritmul de dezvoltare si vivacitatea


Ritmul de dezvoltare= timpul necesar parcurgerii tuturor fenofazelor, de la rasarire pana la
maturarea semintelor.
Vivacitatea=durata de viata de la germinatie pana la moartea ultimului lastar al tufei.
Intre aceste 2 insusiri exista o corelatie negativa: la ritm rapid de dezvoltare corespunde o
vivacitate scurta si invers
Precocitatea gramineelor
Reprezinta perioada de timp de la pornirea in vegetatie pana la inspicare.

Gramineele din pajisti pot fi:


Foarte timpurii(precoce)30-40zilepanalainspicare:Poa pratensis,Poa bulbosa;
Semi timpurii(intermediare)50-60 zile pana la inspicare :Dactylis glomerata, Festuca
pratensis;
Tarzii(tardive)60-70 zile pana la inspicare:Phleum pratense,Agropyron repens
9. Otavirea gramineelor de pe pajisti.
Otavirea gramineelor
-Insusirea gramineelor de a-si reface masa organelor aeriene dupa cosit sau pasunat.
-Refacerea are loc pe seama:
-aparitiei de noi lastari de la nodurile de crestere;
-continuarea cresterii lastarilor scurti care nu au fost inlaturati prin pasunat sau cosit;
-cresterea frunzelor pe ba meristemelor situate in treimea inferioara a frunzelor.
Factorii care influenteaza otavirea:
Ereditatea(specia);
Varsta plantei;
Temperatura;
Umiditatea;
Lumina;
Elementele nutritive;
Conditiile de crestere din anul anterior;
Modul de exploatare;
Inaltimea de recoltare.
In functie de energia de otavire,gramineele din pajisti se pot grupa in:
graminee cu energie mare de otavire:2-3coase /a an sau4-5cicluri de pasunat(graminee
cu tufa rara);
graminee cu energie mijlocie de otavire:2coase/an sau 3-4cicluri de pasunat(graminee cu
tufa mixta);
graminee cu energie foarte slaba de otavire: o coasa/ an sau 2 cicluri de pasunat
(graminee cu rizomi+graminee cu tufa deasa)
10. Cerintele gramineelor de pe pajisti fata de apa si temperatura.
* Cerinte fata de apa
-Sunt mari consumatoare de apa
-Coeficientul de transpiratie este de 1,5-2 (3) ori mai mare decat la cereale, fiind cuprins intre 500-
1000
-Sunt sensibile la excesul de apa gr. cu rizomi si cu tufa mixta
Cerinte fata de temperatura
Sunt rezistente la temperaturi scazute, exceptie Lolium perenne care la -17C pe sol fara zapada
dispare;
Temperatura minima de germinatie-1-2C;
Temperatura minima de pornire in vegetatie 5C,
cu unele exceptii:Lolium perenne6-7C.Phleum pratense0C .Dactylis glomerata6-7C .Lolium
multiflorum3-4C
Temperatura optima de crestere 15-25C;
Temperatura maxima de crestere 30 35C.
11. Cerintele gramineelor de pe pajisti fata de substantele nutritive si aerul din sol.
Cerinte fata de sol si elementele nutritive
Sunt mari consumatoare de elemente nutritive
Sunt mai pretentioase fata de N si mai putin pretentioase fata de fosfor, calciu si potasiu
Dupa modul cum isi procura hrana gr. Pot fi:autotrofe si micotrofe;
Majoritatea gr. Sunt adaptate sa creasca pe soluri acide(pH4,56);
Prefera soluri:nisipoase(gr.cu rizomi)
argiloase(gr. Cu tufa deasa)
mijlocii(gr.cu tufa rara si mixta)
12. Valoarea de utilizare (valoarea economica) a gramineelor de pe pajisti.
Valoarea economica a gramineelor perene
Se apreciaza prin productia obtinuta si calitatea furajera a plantelor;
Productia este determinata de:
Ereditate;
Conditiilede crestere;
Infratire, otavire;
Talia plantei;
Modulde exploatare si de intretinere din anii anteriori.
Calitatea gramineelor(valoarea furajera) este determinata de:
Gradul de consumabilitate;
Gradul de digestibilitate;
Compozitia chimica;
Indicii de palatabilitate;
Faza de vegetatie.

13. Rspndirea gramineelor pe pajitile din Romnia


Raspandirea gramineelor pe pajisti
Sunt adapatate la conditii ecologice diferite;
Se intalnesc in toate zonele naturale din tara si pe toate tipurile de pajisti;
Prezinta plasticitate ecologica ridicata.
Exemplicare de la laborator.
14. Raspandirea leguminoaselor pe pajistile din Romania.
se `ntlnesc `n toate zonele ]\rii, fiind `ns\ mai r\spndite `n zonele de
silvostep\ [i nemoral\ [i mai pu]in r\spndite `n regiunile uscate [i zona
alpin\.
~n zonele de step\ [i silvostep\: Medicago sativa, M. falcata, M. lupulina,
Onobrychis viciifolia, O. gracilis, O. arenaria, Lotus corniculatus [i unele
leguminoase anuale ca Medicago minima, Trifolium arvense, T. campestre,
Vicia hirsuta, V. tetrasperma etc..
~n zona nemoral\ [i etajele nemoral [i boreal: Trifolium pratense,
Medicago falcata, Lotus corniculatus, Lathyrus pratensis, Onobrychis
viciifolia, Astragalus onobrychis, Vicia cracca, Anthyllis vulneraria.
~n etajele subalpin [i alpin: Onobrychis transsilvanica, Trifolium repens,
T. alpestre, Genista oligosperma, Anthyllis vulneraria, Lotus corniculatus
etc. .
~n lunci, pe terenuri drenate: Medicago lupulina, Trofolium repens, T.
hybridum, Galega officinalis, Lathyrus pratensis, Vicia cracca.
Pe soluri salinizate: Lotus tenuis, Trifolium fragiferum, T. striatus, T.
parviflorum, M. officinalis.
Pe nisipuri: Medicago minima, M. marina, M. rigidula, Onobrychis
arenaria, Trifolium arvense, Vicia hirsuta, Melilotus albus
15. Ritmul de dezvoltare si vivacitatea leguminoaselor din vegetatia pajistilor.
Ritmul de dezvoltare si vivacitatea
Leguminoasele au un ritm de dezvoltare mai rapid si o vivaciate mai scurta,comparativ cu
gramineele.
Din acest punct de vedere,l eg. pot fi:
Leg. Cu ritm de dezvoltare rapid si vivaciate scurta:Medicago lupulina,Melilotus albus,Trifolium
pratense;
Leg. Cu ritm de dezvoltare mijlociu si vivacitate mijlocie:Trifolium repens, Lotus corniculatus,
Onobrychis viciifolia;
Leg .cu ritm de dezvoltare lent si vivacitate mare:Trifolium fragiferum,Lathyrus pratensis,Vicia
cracca.
16. Lastarirea si otavirea leguminoaselor din vegetatia pajistilor.
Lastarirea leguminoaselor
Este un proces analog cu infratirea, dar nu identic;
Consta in formarea lastarilor ramificati din mugurii de pe colet;
Lastarirea depinde de:-specie ;-conditiile de mediu.
Si este stimulata de:
-aeratia solului,
-aprovizionarea cu apa si elemente nutritive;
-adancimea coletului;
-modul de exploatare.
Prin procesul de lastarire leguminoasele formeaza:
Lastari scurti(pl. de talie joasa)
Lastari alungiti (pl. de talie inalta) vegetativi generativi
Dupa pozitia pe care o au lastarii in timpul cresterii, leguminoasele pot fi cu:
-tufa:Trifolium pratense, Medicago sativa, Lotus corniculatus, Melilotus officinalis
-tulpini taratoare:Trifolium repens,Trifolum fragiferum
-tulpini agatatoare:Vicia cracca,Lathyrus pratensis
Otavirea leguminoaselor
Refacerea masei vegetative dupa cosit sau pasunat este mai rapida,comparativ cu gramineele.
Dupa viteza si energia de otavire leg. Pot fi:
Leguminoase cu otavire rapida:3-5recolte/an(Medicago sativa,Trifolium pratense,Trifolium
repens);
Leguminoase cu otavire moderata:1-2recolte/an(Medicago falcata,Medicago lupulina,Lotus
corniculatus);
Leguminoase cu otavire slaba:maxim o recolta/an(Trifolium montanum,Onobrychis viciifolia).

17. Cerintele leguminoaselor din pajisti fata de apa, temperatura si lumina (comparatie cu
gramineele).
Cerinte fata de apa
-Sunt mai putin pretentioase fata de apa decat gramineele;
-Nu suporta excesul de apa;
-Sunt specii cu cerinte mari fata de apa, care nu suporta seceta(Trifolium pratense, Trifolium
repens, Lathyrus pratensis) si specii mai putin pretentioase, foarte rezistente la seceta(Medicago
sativa, Melilotus officinalis)
Cerinte fata de temperatura
Suporta destul de bine atat temperaturile scazute cat si cele ridicate;
Sunt mai sensibile la oscilatiile bruste de temperatura;
Mai rezistente la inghet sunt :Lotus corniculatus,Medicago falcata,Onobrychis viciifolia;
La temperaturi mai mari de 35C isi stagneza cresterea
Cerinte fata de lumina
Leguminoasele sunt pretentioase fata de lumina;
Cele mai pretentiaose leg. sunt:Trifolium repens.Trifolium fragiferum,Medicago falcata;
Suporta umbrirea:Trifolium pratense,Lathyrus pratensis,Lotus corniculatus
18. Cerintele leguminoaselor din vegetatia pajistilor fata de sol (aeratie, substante nutritive,
pH).
Cerinte fata de sol si elemente nutritive
Leg. Prefera solurile mijlocii,bogate in calciu,fara execes de apa,bine aerisite;
Au cerinte reduse fata de azot si mai ridicate fata de fosfor, potasiu, magneziu si unele
microelemente: bor, molibden;
pHul cuprins intre4,57,5
Medicago sativa:6-6,2
Trifolium pratense:5,5
Trifolium repens:5,0
Lotus corniculatus:4,5
Onobrychis viciifolia:>7-7,5
19. Forme de crestere la leguminoasele din vegetatia pajistilor; consecinte privind
exploatarea pajistilor.
Dupa pozitia lastarilor (forma de crestere):
- leguminoase cu tuafa, la care lastarii cresc mai mult sau mai putin
vertical; se pot folosi prin cosit sau pasunat, in functie de talie: Trifolium
pratense, T. hybridum, Medicago sativa, M. falcata, Onobrychis viciifolia,
Lotus corniculatus, Melilotus albus etc.;
- leguminoase cu tulpini trtoare, cu lastari care cresc pe sol si se
transforma in tulpini trtoare, iar de la nodurile acestora se formeaza
radacini adventive fasciculate si lastari verticali scur]i. Ele nu suporta
umbrirea, au o mare rezistenta la pasunat si se refac repede in conditiile
unui pasunat rational: Trifolium repens si Trifolium fragiferum;
- leguminoase cu tulpini agatatoare, cu tesutul de sustinere slab
dezvoltat, sunt plante de talie inalta, care cresc in fnete si au nevoie de
multa lumina: Lathyrus pratensis , L. tuberosus, Vicia cracca, etc.

20. Valoarea de utilizare (valoarea economica) a leguminoaselor perene din vegetatia


pajistilor.
Valoarea economica a leguminoaselor perene
Leg. Sunt plante productive pentru ca otavesc mai bine;
In stare verde sunt bine consumate,dar unele leg. Prezinta toxicitate(meteorizatii);
Bogate in Ca,Mg,vitamine,
Continut mai scazut de celuloza;
Contin de 2 ori mai multa proteina decat gramineele;
Unele leg. Au un grad mai redus de consumabilitate, datorita gustului amar(Lotus
corniculatus,Melilotus officinalis);
Exista si unele leguminoase toxice:Galega officinalis,Coronilla varia
21. Cyperacee, juncacee si specii din alte familii botanice din vegetatia pajistilor.
Cyperaceae si Juncaceae(Rogozuri)
Procentul de participare in vegetatia pajistilorscazut(2-3%);
Multe dintre specii prefera statiunile umede;
Nevaloroase din punct de vedere furajer;
Au grad redus de consumabilitate(contin celuloza si siliciu);
Prezinta perisori impregnati cu siliciu;
Sunt mai bine consumatein faza tanara.
Plante din alte familii botanice(Diverse)
20-25% participare in covorul vegetal
Din punct de vedere al valorii economice speciile din alte familii botanice,intalnite in pajisti,se
clasifica in:
Specii consumate;
Specii neconsumate sau slab consumate;
Specii daunatoare vegetatiei pajistilor;
Specii daunatoare produselor obtinute de la animale;
Specii vatamatoare sanatatii animalelor;
Specii toxice;
Vegetatia lemnoasa de pe pajisti.
22. Factori care provoaca intoxicarea animalelor pe pasuni.
Specii vatamatoare pentru animale
Unele specii de plante din pajisti afecteaza sanatatea animalelor provocnd
rani, slabind capacitatea de munca si de productie. Astfel, produc raniri la animale:
Tribulus terrestris si Trapa natans (provoca rani la copite), Avena sterilis,
Cynosurus echinatus, Hordeum murinum, Setaria glauca (produc leziuni
bucale si oculare), specii ale genului Stipa sp. (produc ranirea pielii si a mucoasei
bucale).
Specii toxice
Un numar mare de specii din pajisti provoaca intoxicatii cu consecinte mai
mult sau mai putin grave. Dintre speciile de animale, cele mai sensibile sunt
cabalinele si suinele si mai putin sensibile sunt bovinele, ovinele si iepurii de casa.
La inceputul sezonului de pasunat, sensibilitatea animalelor este mai mare,
iar plantele au toxicitate mai pronuntat in primele faze de vegetatie,.
Principalele substante toxice: alcaloizi, toxalbumine, glicozizi, saponine,
uleiuri eterice, rasini etc. .
Substantele toxice sunt raspndite in toate organele plantei, dar
concentratia poate fi mai mare in frunze, in stare verde, la Ranunculus acris,Anemone
nemorosa, in seminte, la Datura stramonium,`n bulbo-tuberculi, la Colchicum autumnale
etc. .
Toxicitatea poate fi absoluta - in orice stare si pentru toate speciile de
animale (Veratrum album, Conium maculatum, Datura stramonium) sau
conditionata de felul nutretului (verde, fn, murat) si specia de animale:
Ranunculus sceleratus este toxica numai in stare verde, Euphorbia cyparissias in stare
verde si numai pentru taurine, Stachys annua, in fn si numai pentru cabaline.
Numeroase specii de plante toxice cresc in statiuni cu umiditate excesiva si in locuri
umbrite, conditii care le maresc gradul de toxicitate.
Specii toxice: Adonis vernalis (ruscu]\ pr.); Aconitum toxicum, A.
tauricum (omag); Caltha palustris (calcea calului); Helleborus purpurascens(spnz);
Ranunculus acris (floare bro[teasc\); R. sceleratus (boglari); Thalictrum minus (ruti[or);
Colchicum autumnale (brndu[\ de t-n\); Veratrum album(steregoaie); Paris quadrifolia
(dalac); Cicuta virosa (cucut\ de ap\); Conium maculatum (cucut\); Hyosciamus niger
(m\s\lari]\); Datura stramonium(cium\faie); Atropa belladona (m\tr\gun\); Euphorbia
cyparissias(alior); Equisetum arvense (coada calului); Digitalis grandiflora, D.
lanata(degetar); Gra]iola officinalis (veninari]\); Stellaria graminea(roco]ea); Vincetoxicum
officinale (iarba fiarelor) .

23. Tipul de pajiste: definitie, clasificare, importanta practica.


Tipul de pajiste= comunitatea de plante uniforma din punct de vedere al compozitiei floristice,al
conditiile stationale si al insusirilor agronomice (productie, calitate, mod de folosire, masuri de
imbunatatire).
Este o grupare de fitocenoze.
Tipul de pajiste
fundamental(natural)
derivat(modificat prin tehnologie)

24. Tipurile principale de pajisti din zonele de stepa si silvostepa: exemple, caracterizare.
Zona stepei: 90 000 ha
Cuprinde Baraganul de est (20-100 m altitudine), sudul Moldovei si
Centrul Dobrogei (100-200 m altitudine), cu temperaturi medii de 10,4-11,50C,precipita]ii
anuale 350-500 mm, solurile predominante fiind cernoziom, balane [ilitice (`n Dobrogea). S-
au identificat 4 tipuri si 7 subtipuri de pajisti:
Tipuri de pajisti:
1. Festuca valesiaca-Stipa ucrainica
1. a. Stipa capillata ; 1. b. Stipa lessingiana; 1. c. Bothriochloa i.
2. Thymus zygioides-Agropyron brandzae
3. Poa bulbosa-Artemisia austriaca
4. Bothriochloa ischaemum
4. a. Euphorbia nicaeensis; 4. b. Cynodon dactylon; 4. c. Festuca valesiaca; 4. d.Agropyron
pectiniforme

Zona silvostepei: 250 000 ha


Raspndita in Cmpiile periferice ale Carpatilor (Silvostepa nordica cu
Depresiunea Jijiei si Silvostepa sudica cu Podisul Brladului si Piemontul Ramnic-Buzau,
Podisul Dobrogei, Cmpiile Baraganului de Vest, Burnasului, Olteniei,Timisului si
Crisurilor). Altitudinea este de 50-150 m in regiunile de cmpie si 50-250 m in Podisul
Barladului, Podisul Dobrogei, solurile caracteristice sunt: cernoziomuri cambice,
cernoziomuri argiloiluviale, litosoluri si rendzine; temperaturi medii 9,0-10,50 C; precipitatiile
`nsumeaz\ 470-550 (600) mm. Sunt
identificate 7 tipuri si 8 subtipuri de pajisti.
Tipuri de pajisti:
1. Festuca valesiaca-Medicago falcata (1.a. Festuca
pseudovina 1.b. Stipa lessingiana 1.c. Stipa tirsa 1.d. Euphorbia nicaeensis );
2.Stipa capillata;
3. Festuca valesiaca-Festuca rupicola;
4. Festuca pseudovina-Achillea setacea (4.a. Lolium perenne );
5. Chrysopogon gryllus;
6. Bothriochloaischaemum (6.a. Euphorbia nicaeensis 6.b. Festuca valesiaca 6.c.
Agropyron cristatum ssp. pectiniforme);
7. Poa bulbosa-Artemisia austriaca.
25. Tipurile principale de pajisti din zona nemorala: exemple, caracterizare.
Zona nemorala: 400 000 ha
Suprafa]a pajistilor este repartizata in 2 subzone cu 11 tipuri si 19
subtipuri de pajisti.
a. Subzona padurilor de stejari mezofili. Se gaseste in Depresiunea
Transilvaniei (Cmpia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor) cu altitudini de 250-400m [i
nordul Podi[ului Moldovei (Podi[ul Sucevei) cu altitudini de 200-350 m.
Temperaturi medii de 8,5-10,00C, suma precipitatiilor 550-700 mm, solurile sunt brune
argiloiluviale, brune luvice, brune eumezobazice, pseudorendzine,luvisoluri, cenusii.
Tipuri si subtipuri de pajisti: Cmpia Transilvaniei
1. Festuca rupicola-Carex humilis (humilis1.a. Stipa lessingiana1.b. Stipa tirsa 1.c. Stipa
pulcherrima )
2.Festuca rupicola-Brachypodium pinnatum (2.a. Danthonia provincialis 2.b.Bromus erectus
2.c. Chrysopogon gryllus )
3. Brachypodium pinnatum-Carex;
Podosul Tarnavelor 4. Festuca rupicola-Agrostis tenuis (4.a. Lolium perenne 4.b.Festuca
pratensis 4.c. Festuca rubra)
Podisul Sucevei 5. Festuca valesiaca-Brachypodium pinnatum (5.a. Anthoxanthum
odoratum 5.b. Lolium perenne 5.c.
Poa pratensis)
6. Bothriochloa ischaemum (6.a. Thymus p.)
b. Subzona padurilor de steajari submezofili-termofili
Raspndita in Cmpia Munteniei si Olteniei, Piemonturile din Banat si
Crisana, cu altitudini de 100-300 m. Temperaturi medii de 9,0-10,50C, suma precipitatiilor
500-700 mm, solurile sunt cernoziomuri argiloiluviale, brune argiloiluviale, brune-luvice (in
vestul tarii), brun-roscate, brune luvice, vertisoluri(in sudul tarii).
Tipuri si subtipuri de pajisti: 7. Poa pratensis ssp. angustifolia-Festuca
valesiaca (7.a. Lolium perenne 7.b. Festuca pseudovina 7.c. Agrostis tenuis)
8.Festuca valesiaca-Festuca rupicola (8.a. Lolium perenne 8.b. Festuca pseudovina 8.c.
Agrostis tenuis)
9.Chrysopogon gryllus-Danthonia provincialis
10.Bothriochloa ischaemum
11. Cynodon dactylon

Etajul nemoral: 2 600.000 ha


Pajistile sunt grupate in 2 subetaje cu 16 tipuri si 17 subtipuri de pajisti.
a. Subetajul padurilor de gorun si de amestec
Pajistile ocupa 1 000 000 ha pe dealurile piemonte subcarpatice si Podisul Moldovei, cu
altitudini de (200) 300-600 (700) m, temperaturi medii 7,5-9,00C,suma precipita]iilor (550)
650-750 (850) mm, solurile sunt brune argiloiluviale,brune, luvice, brune eumezobazice,
luvisoluri, rendzine, pseudorendzine, cenusii.
Tipuri si subtipuri de pajisti: 1. Agrostis tenuis-Festuca rupicola (1.a.
Brachypodium pinnatum 1.b. Carex humilis 1.c. Sesleria heufleriana 1.d. Lolium perenne
1.e. Festuca rubra 1.f. Nardus stricta)
2. Festuca rupicola-Danthonia provincialis
3. Festuca rupicola-Onobrychis viciifolia
4. Festuca valesiaca
5.Agrostis tenuis-Poa pratensis
6. Bothriochloa ischaemum
7. Crysopogon gryllus
b.Subetajul padurilor de fag si de amestec de fag cu rasinoase
Suprafata ocupata de pajisti este de 1 600 000 ha, raspndita pe dealuri inalte si munti
mijlocii (Subcarpa]ii, Depresiunea Transilvaniei si Podisul Moldovei), cu altitudini de (300)
600-1350 (1450) m, temperaturi medii de 4,5-7,50C, suma precipitatiilor 750-1100 (1200)
mm, soluri brune, brune luvice, brune acide si local brune feriiluviale.
Tipuri si subtipuri de pajisti: 8. Agrostis tenuis-Festuca rubra (8.a.
Lolium perenne 8.b. Poa pratensis 8.c. Poa annua 8.d. Holcus lanatus 8.e.Polygonum
bistorta 8.f. Juncus effusus 8.g. Nardus stricta 8.h. Deschampsia caespitosa)
9. Cynosurus cristatus
10. Danthonia provincialis-Festuca rubra
11.Festuca pratensis
12. Arrhenatherum elatius
13. Trisetum flavescens
14. Nardus stricta (14.a. Bruekenthalia spiculifolia 14.b. Achillea ptarmica 14.c. Juniperus
communis)
15. Deschampsia caespitosa
16. Rumex alpinus
Etajul boreal (paduri de molid): 1 000 000 ha
Raspndit in partea mijlocie si superioara a Mun]ilor Carpati, pajistile
grupate in 8 tipuri si 11 subtipuri de pajisti. Altitudini (1300) 1200-1600 (1750)m in nord si
1300-1850 m in sud, temperaturi medii 0,5-4,50C, suma precipitatiilor 1000-1200 mm,
solurile sunt brune feriiluviale,podzoluri, brune acide, brune,rendzine, regosoluri, litosoluri.
Tipuri si subtipuri de pajisti: 1. Festuca rubra (1.a. Agrostis tenuis 1.b.
Poa pratensis 1.c. Poa annua 1.d. Juncus effusus 1.e. Nardus stricta 1.f. Veratrum album)
2. Festuca ovina
3. Festuca rubra ssp. commutata
4. Festuca rubra ssp.commutata-Nardus stricta (4.a. Vaccinium myrtillus 4.b. Juniperus
communis)
5. Nardus stricta (5.a. Calluna vulgaris 5.b. Hieracium pilosella 5.c. Deschampsia
caespitosa)
6. Deschampsia caespitosa-Festuca rubra
7. Festuca rupicola ssp.saxatilis 8. Rumex alpinus

Etajul subalpin (jnepenisuri): 66 000 ha


Raspndit in muntii inalti, altitudini 1700 (1800)-2100 (2200) m,
temperaturi medii 0,50C pna la -1,50C, suma precipita]iilor peste 1200 mm, solurile
caracteristice sunt podzoluri brune feriiluviale, rendzine, litosoluri. Sunt identificate cu 4
tipuri si 5 subtipuri.
Tipuri si subtipuri de pajisti
1. Festuca ovina ssp. sudetica (1.a. Poa alpina 1.b. Agrostis rupestris 1.c. Tufarisuri de
Ericaceae si Pinus mugo-soluri scheletice)
2. Festuca rubra ssp. commutata-Nardus stricta (2.a. Tufarisuri de
Ericaceae - humus brut turbos.)
3. Nardus stricta-Potentilla ternata (3.a. Tuf\ri[uri
de Ericaceae - humus brut turbos)
4. Festuca amethystina-Festuca versicolor
26. Tipurile principale de pajisti din etajul nemoral: exemple, caracterizare.
27. Tipurile principale de pajisti din etajul subalpin: exemple, caracterizare.
28. Tipurile principale de pajisti din etajul alpin: exemple, caracterizare.
29. Tipurile principale de pajisti din etajul boreal: exemple si caracterizare.
30. Principalele tipuri de pajiti intrazonale exemple i caracterizare
31. Reguli generale privind defrisarea vegetatiei lemnoase din pajisti.
Speciile lemnoase se instaleaza mai ales pe suprafetele de pajisti la care nu se aplica
lucrari curente de imbunatatire si ingrijire si in cazul folosirii nerationale, reducndu-se
suprafata utila.
vegetatia lemnoasa favorizeaza cresterea unor specii ierboase, slabe din punct de vedere
furajer si stnjeneste exploatarea pajistilor.
defrisarea vegetatiei lemnoase se face pe baza unor studii si documentatii in care se
prevad toate detaliile privind organizarea si efectuarea lucrarii.
Se elaboreaza astfel proiecte, denumite amenajari silvopastorale, in care se tine cont de
prevenirea eroziunii solului, de crearea zonelor de refugiu pentru animale, de ocrotirea
speciilor lemnoase rare.
Vegetatia lemnoasa se indeparteaza:
total - pe pante < 100 (18%); partial -pe pante de 10-300.
Nu va fi defrisata vegeta]ia lemnoasa din:
- pajistile situate pe terenuri cu panta > 300,
- pajisti cu sol mai subtire de 10 cm,
- vecinatatea ravenelor, ogaselor.
Pe pajistile cu panta de 10-300 (18-58%) defrisarea vegetatiei lemnoase se face in benzi
late de 40-120 m, paralel cu curbele de nivel, acestea alternnd cu benzi antierozionale
nedefrisate, late de 5-25 m, in functie de panta.
Sunt excluse de la defrisare speciile lemnoase rare si cele declarate
monumente ale naturii, care sunt ocrotite de lege, ca: Pinus cembra (zmbru),Taxus
baccata (tis\), Larix decidua ssp. carpatica (larice, zad\), Rhododendron kotschyi (bujor de
munte), Pinus mugo (jneap\n), care protejeaz\ grohotisurile,coastele erodate.
32. Lucrari curente de igiena culturala pe pajisti. Nivelarea terenului pe pajisti.*
Se pot aplica 2 categorii de lucrari:
lucrari de suprafata (m\suri de suprafa]\);
lucrari radicale (m\suri radicale).
1. Lucrarile de suprafata (tehnico-culturale)
Prin aceste lucrari se urmareste: realizarea unor conditii mai bune de viata pentru plantele
valoroase de pe pajisti, f\r\ a se distruge covorul vegetal existent; cresterea gradului de
acoperire a solului cu vegetatie ierboasa si imbunatatirea compozitiei floristice;
curatirea de resturi vegetale si de pietre;
distrugerea musuroaielor;
grapatul pajistilor;
combaterea vegetatiei lemnoase;
distrugerea buruienilor;
imbunatatirea regimului de apa;
imbunatatirea regimului de hrana
prevenirea si combaterea eroziunii solului;
suprainsamantarea.
Lucrari usor de aplicat, economice;

33. Influenta ingrasamintelor cu azot asupra compozitiei floristice si structurii


covorului vegetal.
ingrasamintele cu azot favorizeaza cresterea gramineelor si inhiba
cresterea leguminoaselor pe toate tipurile de pajisti.
Complexarea ingrasamintelor cu azot cu cele cu fosfor si potasiu
atenueaza intr-o oarecare masura acest proces, fara insa a-l lichida.
Pe pajistile de Nardus stricta ingrasamintele cu azot contribuie la
imbunatatirea substantiala a structurii vegeta]iei, realizndu-se o puternica reducere a
speciei dominante
Dozele mari de N: schimba compozitia floristica a pajistii de Nardus stricta
Pe pajistile de Nardus stricta de joasa altitudine, aplicarea timp de 3 ani
consecutiv a 128-256 kg/ha N pe grofond cu P40K60 a redus participarea lui Nardus stricta
de la 95% la 5% .
Efectul ingrasamintelor chimice cu azot asupra lui Nardus stricta nu este insa permanent -
dupa 3-5 ani de la incetarea aplicarii ingrasamintelor specia dominanta se instaleaza din
nou.intelor chimice cu azot asupra compozitiei floristice a pajistilor.

34. Influenta ingrasamintelor cu azot asupra compozitiei chimice a plantelor din vegetatia
pajistilor.
Influenta ingrasamintelor cu azot asupra compozitiei chimice a
furajului.
maresc continutul in proteina bruta, indiferent daca sunt aplicate singure sau impreuna cu
ingrasamintele cu fosfor si potasiu.
Continutul in proteina bruta a nutretului se coreleaza pozitiv cu
norma de ingrasamnt cu azot administrata.
Cresterea continutului in proteina bruta a furajului are loc si pe seama
azotului neproteic, in special a azotului nitric;
peste anumite limite, azotul nitric din plante devine nociv pentru animale
provocnd tetania de iarba, avorturi sau chiar moartea animalelor.
>350 mg nitrati/100 g s.u. - prag al periculozitatii (dup\ Wagner);
pe o pajiste de Poa pratensis si Festuca valesiaca s-a ajuns la acest nivel la doza de N-
256 administrat\ timp de trei ani consecutiv.
35. Influenta ingrasamintelor cu fosfor si potasiu asupra compozitiei chimice a plantelor din
vegetatia pajistilor.
Fosforul are un rol important in metabolismul plantelor; participa la
sinteza proteinelor, faciliteaza asimilarea altor elemente nutritive, mareste rezistenta la
inghet, scurteaza perioada de vegetatie si favorizeaza activitatea microorganismelor din sol
precum si a bacteriilor simbiotice.
potasiu
rol important in metabolismul plantelor; in sinteza clorofilei si a
hidratilor de carbon, in stimularea absorbtiei si evapotranspiratiei, in sporirea rezistentei
plantelor la iernare etc.

36. Influenta ingrasamintelor chimice asupra consumabilitatii si digestibilitatii plantelor din


vegetatia pajistilor.
sporesc gradul de consumabilitate al vegetatiei pajistilor prin schimbarile favorabile in
compozitia floristica a pajistilor, prin proportia de frunze si lastari tineri. Totodata se
modifica favorabil structura anatomica a frunzelor,sporind tesutul asimilator in detrimentrul
celui sclerenchimatic.
in afara sporirii productiei si calitatii furajului, ingrasamintele cu azot
determina o mai buna repartitie a nutretului verde in timpul perioadei de pasunat.
Pentru animale, fosforul constituie un element principal al tesuturilor
din sistemul osos, influenteaza productia de lapte, carenta de P, avnd efecte negative
asupra sanatatii animalelor
La animale, potasiul mentine func]iile vitale ale celulelor la nivel
normal.
37. Influenta ingrasamintelor chimice asupra productiei pajistilor.
Eficienta economica a ingrasamintelor aplicate pe pajisti este > dect la
oricare din culturile agricole, realizndu-se sporuri de produc]ie de 75-100 kg m.v./1 kg s.a.
Influenta ingrasamintelor cu azot asupra productiei.
Sporurile de productie sunt mai mari in statiunile bine aprovizionate cu apa si pe tipuri de
pajisti alcatuite din specii dominante valoroase, cum ar fi: Lolium perenne, Festuca
pratensis, F. rubra, Arrhenatherum elatius, Poa pratensis s.a.
in general, azotul aduce sporuri de de produc]ie 20-160 kg m.v./1 kg
s.a. ingrasamnt.
Administrate unilateral, ingrasamintele cu fosfor aduc sporuri relativ mici de produc]ie, de
circa 19 kg m.v./1kg s.a..
Pajistile permanente reactioneaza slab la ingrasamintele cu potasiu si
din acesta cauza nu se administreaza singure, ci impreuna cu azotul si fosforul necesar.
Influenta potasiului asupra vegetatiei se manifesta prin sporirea
participarii leguminoaselor.
Dozele de ingrasamnt cu potasiu recomandate pe pajistile permanente se situeaza intre
40-80 kg/ha s.a. si se calculeaza pe baza continutului de K2O mobil din sol.
38. Principii generale privind aplicarea ingrasamintelor cu azot pe pajistile permanente.
Norma de ingrasamnt cu azot este conditionata de numerosi factori:
compozitia floristica, statiunea, aprovizionarea cu apa, fertilitatea solului,
modul de folosire a pajistii, raportul optim NPK si eficienta economica.
pentru pajistile mai productive, cu o compozitie floristica relativ
valoroasa, cum sunt cele de lunca, este necesara o cantitate mai mica N-64
pe pajistile degradate, nardetele de munte, N-200.
dozele moderate, de N:60-100, sunt cele mai indicate,
dozele mici, de <N-35, nu valorifica bine potentialul productiv al
pajistii.
Epoca optima este primavara, la pornirea in vegetatie;
in cazul pajistilor ce urmeaza a fi pasunate, ingrasamintele cu azot se
aplica din toamna, pe 1-2 (3) parcele, in vederea inceperii pasunatului mai devreme cu
circa doua saptamni.
pe nardetele de munte unde se urmareste schimbarea radicala a
compozitiei floristice este primavara mai trziu, cnd plantele au crescut la 3-5 cm
inaltime.
in cazul dozelor anuale mai mari de azot, indeosebi in zonele ploioase,
este indicate aplicarea azotului in mai multe epoci, prin fractionarea in cte 2-3 reprize din
care se va administra primavara, la epoca optima, iar restul dupa ciclul I si eventual,
dupa al II-lea ciclu de productie.
39. Metode si epoci de aplicare a ingrasamintelor chimice pe pajistile permanente; factori de
influenta.
-ingrasamintele cu azot se administreaza fractionat: din doza primavara inainte de
pornirea plantelor in vegetatie si restul dozei la ciclul 1 de pasunat.
-ingrasamintele cu fosfor si potasiu se administreaza toamna la sfarsitul perioadei de
vegetatie
- ingrasamintele cu azot se administreaza annual, iar cele cu fosfor se pot aplica si o data
la 2 ani.

40. Doze orientative de ingrasaminte chimice recomandate pe pajistile permanente si


raportul intre elementele nutritive.
Pentru 1000 kg de fn se consum\: 20-25 kg azot;2-3 (5) kg
fosfor; 17-25 kg potasiu; 4-5 (10) kg calciu.

41. Fertilizarea pajistilor permanente cu ingrasaminte organice.


-este cea mai economica metoda de fertilizare
-40t/ ha gunoi de graj influenteaza productia in mod asemanator cu ngrasamintele chimice
cu azot in doza de 50-60 kg/ha
-gunoiul de graj de administreaza la suprafata
-aplicarea gunoilui de grajd nefermentat sau putin fermentat duce la imburuienarea pajistii.
-ingrasamintele solide(gunoi de grajd)- 20-40 t/ha
-ingrasaminte semilichide 150m3/ha
- ingrasaminte lichide 20-30m3/ha nediluate.
Metode de aplicare:-aplicare directa
-tarlire
-autofertilizare in timpul pasunatului
42. Fertilizarea pajistilor prin tarlire.
-este cea mai simpla si economica metoda de fertilizare
- efecttul fertizizarii se mentine 3-4 ani

SPECIA SUPRAFATA TIMPUL DE TARLIRE(NOPTI) DIMENSIUNILE


DE NECESARA/ PASUNI PASUNI PASUNI SUPRF. INGRADITE
ANIMAL ANIMAL m3 BUNE MEDIOCRE DEGRADATE PT 100 CAPETE
Ovine 10X10 (20)
1-2
Bovine 2-3 3-4 5-6(10) 20X10 (20)
2-3

43. Necesitatea si efectul amendamentelor pe pajistile permanente.


-asigura corectarea reactiei acide
-efectul amendarii se mentine 5-8ani
-se diminueaza participarea speciilor acidofile si creste participarea speciilor mai valoroase
-creste % de participare a leguminoaselor
-creste continutul de PB. si productia de PB. la ha
-aplicate impreuna cu ingrasamintele chimice si organice au efecte deosebite in special de
ordin calitativ.
44. Principiile aplicarii amendamentelor pe pajistile permanente.
-pH-ul <5,2
-continutul de Al mobil>100ppm
-gradul de saturatie in baze<70%
-se aplica toamna in doze 3-4tone/ha CaCO3 o data la 8-10 ani
45. Suprainsamantarea pajistilor permanente: importanta, epoci, metode.
= a2a metoda de sporire a productiei si de imbunatarire a calitatii pajistilor permanente
dupa fertilizare
Se suprainseminteaza:
-pajistile cu compozitie floristica nevaloroasa
-pajistile cu grad redus de acoperire a solului
-pajistile fertilizate prin tarlire
-pajistile pe care s-au efectuat lucrari de combatere a buruienilor, a vegetatiei lemnoase si
care prezinta multe goluri in vegetatie.
Epoca optima de efectuare a suprainsemantarii este primavara devreme
-se face in primul rand cu specii de leguminoase
-inainte de semanat este indicat sa se faca o mobilizare superficiala a solului cu grapa sau
cu freza

46. Fertilizarea si folosirea pajistilor permanente in anul suprainsamantarii.


-in anul suprainsamantarii se aplica doze reduse de azot(50-60kg N/ha) impreuna cu 50kg
P2O5/ha si 50kg K2O/ha
-in anul suprainsamantarii pajistea se foloseste doar prin cosit
47. Efectele fertilizarii asupra calitatii pajistilor permanente.
Pajistile permanente reactioneaz slab la Ingasamintele cu potasiu si
din acesta cauza nu se administreaza singure, ci impreuna cu azotul si fosforul necesar.
Influenta potasiului asupra vegetatiei se manifesta prin sporirea
participarii leguminoaselor.
Dozele de ingrasamnt cu potasiu recomandate pe pajistile permanente se situeaza intre
40-80 kg/ha s.a. si se calculeaza pe baza continutului de K2O mobil din sol.
Rolul fosforului pe pajisti este complex si se manifesta in sporirea
productiei, cresterea eficientei ingrasamintelor cu azot, in compozitia
chimica a plantelor, structura si compozitia floristica a covorului vegetal.
Influenta ingrasamintelor minerale cu azot este complexa:
asupra productiei pajistilor;
compozitiei chimice a furajului;
structurii si compozitiei floristice a pajistilor;
asupra productiei si sanatatii animalelor
48. Combaterea buruienilor din pajistile permanente
Metodele de combatere a buruienilor din pajisti difera in functie de
cauzele care au dus la apari]ia lor, de gradul de imburuienare, de biologia speciilor, de
modul de folosire a pajistii si de posibilitatile organizatorice si financiare.
Se cunosc: metode preventive, metode indirecte si metode directe.
Metodele preventive constau in aplicarea unor masuri simple de ingrijire si respectarea
regulilor folosirii ra]ionale a pajistilor:
- indepartarea prin cosit a speciilor neconsumate de animale, de mai
multe ori in perioada de vegetatie;
- folosirea la fertilizarea pajistilor a gunoiului de grajd fermentat, pentru distrugerea
capacitatii de germinare a semintelor de buruieni;
- imprastierea dejectiilor ramase de la animale;
- folosirea de seminte cu puritate mare la suprainsamntarea pajistilor;
- recoltarea fnetelor la epoca optima, inainte ca majoritatea buruienilor sa ajunga la
maturitate si sa-si scuture semintele;
- schimbarea modului de folosire a pajistilor, la fiecare 3-4 ani.
Metodele indirecte:
lucrarile de imbunatatire si folosire rationala a pajistilor;
imbunatatirea regimului de umiditate;
aplicarea ingrasamintelor si amendamentelor;
distrugerea musuroaielor etc.
49. Destelenirea pajistilor permanente: principii, metode.
Se face cand:
-prin masurile de suprafata nu s-au obtinut rezultate corespunzatoare
-procentul plantelor nevaloroase este ridicat(80-85%)
-pajistile au un potential de productie foarte scazut
-pajistile au peste 25-30% goluri in vegetatie
-pajistile sunt pe terenuri erodate.
Se face pe cale mecanica(plug, grapa) sau chimica(erbicide totale)
Epoca optima: toamna
50. Restrictii privind destelenirea pajistilor permanente.
Nu se destelenesc:
-pajistile situate pe terenurile cu panta mai mare de 30%
-pajistile situate pe solurile cu apa freatica la 50cm adancime
-pajistile pe solurile cu orizontul A foarte subtire
51. Avantajele infiintarii pajistilor temporare.
Fata de folosirea pajistilor permanente, la pajistile temporare apar cteva
particularitati:
in anul I de vegetatie, se recomanda ca pajistile temporare, indiferent de destinatia lor
ulterioara, sa fie folosite ca fneata, la inspicarea-inflorirea gramineelor si inflorirea
leguminoaselor, deci ceva mai trziu dect in ceilalti ani.
Cnd covorul vegetal este bine incheiat, iar solul cu umiditate normala, se poate face
pasunatul chiar din anul I, incepnd cu ciclul II de vegetatie, dar cu o incarcatura mult mai
redusa si numai pentru un timp scurt.
incepnd cu anul al doilea de vegetatie se va aplica modul de folosire
stabilit la infiintarea pajistii.
Pe terenurile cu pante de peste 20% se recomanda ca pajistile temporare sa fie folosite
numai prin cosit pentru a preveni degradarea solului prin eroziune.
52. Culturile premergatoare pentru pajistile temporare
in functie de calitatea patului germinativ, masinile folosite la semanat si
tehnologia utilizata, pajistile temporare se pot infiinta:
direct dupa destelenire (regenerarea rapida)
dupa 1-2 ani, timp in care terenul se cultiva cu culturi anuale furajere:
porumb siloz sau masa verde, sfecla furajera, gulie furajera, varza furajera, cartof,raigras
aristat, borceaguri, ovaz masa verde etc
53. Situatiile in care se recomanda infiintarea pajistilor temporare.
Se pot infiinta:
in locul pajistilor permanente degradate
in teren arabil.
54. Semanatul pajistilor temporare primavara.
epoca optima de semanat este primavara devreme, cnd solul premite
intrarea masinilor agricole, iar temperatura este constant peste O0C.

55. Semanatul pajistilor temporare la sfarsitul verii inceputul toamnei.


Pe terenurile cu umiditate suficienta sau in conditii de irigare semanatul se poate efectua si
la sfrsitul verii inceputul toamnei, 20 august-10 septembrie in regiunile de cmpie si 1
august-1 septembrie in regiunile colinare, inct de la semanat pna la incetarea vegetatiei
sa se acumuleze, in medie, 800-13000C.
Semanatul de vara-toamna asigura productii mari si un covor bine incheiat chiar din anul I.
56. Folosirea plantelor protectoare pentru infiintarea pajistilor temporare.
la culturile cu planta protectoare de toamna, amestecurile de seminte, se
seamana primavara, perpendicular pe rndurile acesteia, dupa o prelucrare superficial a
solului cu grapa cu colti. Cnd planta protectoare este o cultura de primavara, semanatul
ierburilor se face dupa semanarea plantei protectoare, tot perpendicular pe rndurile
acesteia.
57. Fertilizarea de baza la infiintarea pajistilor temporare.
pajistile temporare, in comparatie cu cele permanente, valorifica mai
eficient ingrasamintele organice, cele chimice mai greu solubile si
amendamentele,deoarece pot fi incorporate in sol odata cu destelenirea sau cu lucrarile de
pregatire a patului germinativ.
Dozele de ingrasaminte in functie de continutul solului in elemente
nutritive, de zona si de materialul biologic folosit la semanat.
Se recomanda: - doze de 30-60 kg P2O5, 40-60 K2O, 70-120 kg/ha N la folosirea
amestecurilor numai din graminee ;
- doze < de azot, 40-60 kg/ha, la cele formate din graminee si
leguminoase perene.
Pe solurile acide cu pH <5,2 se impune aplicarea amendamentelor inainte de destelenire,
`n doze de 4-5 t/ha CaO (7-9 t/ha CaCO3).
Pentru infiintarea pajistilor temporare se recomanda folosirea
gunoiului de grajd bine fermentat in doze de 20-40 t/ha.

58. Fertilizarea si exploatarea pajistilor temporare in anul I de vegetatie


In primul an de vegetatie, de regula, plantele folosesc ingrasamintele
aplicate la pregatirea patului germinativ si la fertilizarea de baza, recomandndu-se o doza
de 50 kg/ha N, dupa coasa I, in conditii de irigare sau de climat umed, indiferent de
structura amestecului.

Fata de folosirea pajistilor permanente, la pajistile temporare apar cteva


particularitati:
in anul I de vegetatie, se recomanda ca pajistile temporare, indiferent de destinatia lor
ulterioara, sa fie folosite ca fneata, la inspicarea-inflorirea gramineelor si inflorirea
leguminoaselor, deci ceva mai trziu dect in ceilalti ani.
Cnd covorul vegetal este bine incheiat, iar solul cu umiditate normala, se poate face
pasunatul chiar din anul I, incepnd cu ciclul II de vegetatie, dar cu o incarcatura mult mai
redusa si numai pentru un timp scurt.

59. Fertilizarea pajistilor temporare in anii de exploatare.


Sistemul de fertilizare este diferentiat in functie de anul de vegetatie al
pajistii, ponderea leguminoaselor la alcatuirea covorului vegetal, starea de fertilitate a
solului etc.
in primul an de vegetatie, de regula, plantele folosesc ingrasamintele
aplicate la pregatirea patului germinativ si la fertilizarea de baza, recomandndu-se o doza
de 50 kg/ha N, dupa coasa I, in condtii de irigare sau de climat umed, indiferent de
structura amestecului.
in anii urmatori, fertilizarea se face in functie de ponderea leguminoaselor in covorul
vegetal si modul de folosire.
Pajistile cu < 40% leguminoase, folosite prin pasunat, vor fi fertilizate cu
100-(120)150 kg/ha N, aplicat in 3-4 reprize, iar cele cu 40-60% leguminoase, folosite mixt,
cu (60)80-100 kg/ha N, in 2 fractii.
Cnd ponderea leguminoaselor este > 60-70% si modul de folosire prin
cosit, doza de azot va fi de numai 35-50 kg/ha si se va aplica primavara, inainte de pornirea
in vegetatie.
in cazul amestecurilor formate numai din graminee, se recomanda doze cu azot de 200-
300 kg/ha, aplicate fractionat in 3-5 reprize, functie de modul de folosire.
in conditii de irigare dozele pot fi >, fractionarea lor obligatorie.
ingrasamintele cu P si K se vor aplica functie de continutul solului in
aceste elemente, asigurndu-se cte 50-60 kg/ha P2O5 si 50-60 kg/ha K2O pentru fiecare
an de folosire.
ingrasaminte organice : 20-40 t/ha gunoi de grajd sau 150-300 m3/ha glle(in 3-5 reprize,
cnd este necesar sa se aplice si ingrasaminte cu fosfor).
Paj. temporare folosite prin pasunat pot fi fertilizate si prin trlire
60. Metode de semanat pentru infiintarea pajistilor temporare. Adancimea de semanat.
Semnatul se poate realiza prin mai multe metode ce variaz n funcie de
configuraia i panta terenului, nsuirile seminelor, dotarea tehnic, prezena sau
absena plantei protectoare etc.
Pe terenurile plane sau slab nclinate semnatul se face n rnduri distante
la 12,5-15 cm, folosind semntori universale (SUP-21, SUP-29), de tip Saxonia
sau speciale.O alt metod, mai putin rspndit n ]ara noastr, este semnatul prin
mprtiere, care se poate face mecanizat, cu semntori speciale sau universale,
la care se ndeprteaz tuburile ori manual. n acest caz sunt necesare lucrri, cu
grapa cu coli sau cu tvlugi inelari, care s favorizeze ncorporarea seminelor n
sol.
Pe terenurile cu pante mari, inaccesibile mainilor agricole, semnatul se
face numai manual prin mprtiere. Pentru a favoriza ncorporarea seminelor n
sol sunt necesare lucrri cu grape trase de animale sau trecerea cu o turm de
ovine, cnd solul are o umiditate suficient n stratul superficial.
la culturile cu plant protectoare de toamn, amestecurile de semine, se
Seamn primvara, perpendicular pe rndurile acesteia, dup o prelucrare
Superficial a solului cu grapa cu coli. Cnd planta protectoare este o cultur de
primvar, semnatul ierburilor se face dup semnarea plantei protectoare, tot
perpendicular pe rndurile acesteia.
Adncimea de semnat
se stabilete n funcie de mrimea i forma seminelor, puterea de
strbatere, textura i umiditatea solului, variind ntre 1(1,5) (2,5)3 cm.
Pentru respectarea adncimii - se impune tvlugitul nainte i dup
semnat, lucrri ce sunt eliminate la utilizarea mainilor moderne, care efectueaz
tvlugitul odat cu semnatul.
61. Lucrari de ingrijire pe pajistile temporare.
aplicarea corect i la timp a lucrrilor de ngrijire, mai ales n anul I,
favorizeaz realizarea unui covor vegetal uniform i bine ncheiat, premiza
obinerii unor producii ridicate.
irigarea de rsrire. Aceast lucrare este necesar dup semnatul de la
sfritul verii, dar uneori i n primverile secetoase
se recomand o norm de udare de 150-200 m3/ha, ce poate fi repetat, la
nevoie, dup 12-15 zile. n acest caz se poate renuna la tvlugitul de dup
semnat.
distrugerea crustei
crusta format n primele zile dup semnat se poate distruge, pe cale
mecanic utiliznd tvlugul neted, nfurat cu srm ghimpat, grape cu
coli ndreptai n sus sau o grap de mrcini.
pentru a nu dezrdcina tinerele plante n curs de rsrire se impune ca
viteza de naintare a agregatului s fie mic.
efectul negativ al crustei poate fi nlturat i prin irigare cu o norm de
150-200 m3/ha.
Completarea golurilor.
Lucarea se poate efectua fie n anul nfiinrii pajitii dac se asigur
condiiile de umiditate, fie n prim\vara anului urmtor.
Cnd suprafeele cu goluri sunt mari, operaiunea se face cu maini de
semnat, iar pe suprafee reduse se poate face manual. nainte de semnatul
pentru completarea golurilor, dac se efectueaza n primvara anului urmtor, se
impune mobilizarea superficial a solului cu grapa cu coli i dup semnat
lucrarea cu tvlugul.

Irigarea.
`n regiunile secetoase sau cu precipitaii neuniform repartizate, se impune
irigarea cu o norm de udare de 400-600 m3/ha, la intervale de circa 15-20 de zile.
Este indicat ca udrile s se fac la 4-5 zile dup cosit sau punat;
Pentru 1 tona de substan uscat, plantele au nevoie de cel puin 50 mm
precipitaii, deci peste 500 mm la o producie de 10 t/ha s.u.
Irigarea se poate face prin aspersiune sau prin revarsare, cu rigole
orizontale sau nclinate, n funcie de panta terenului (max.15-20%).
Din anul II: fertilizare, distrugerea musuroaielor, irigare etc.
62. Combaterea buruienilor in pajistile temporare.
lucrarea cea mai important din anul I de vegetaie la pajitile temporare.
Combaterea acestora se poate face pe cale mecanic sau chimic.
Combaterea mecanicconst n cosirea repetat a buruienilor, cu coasa cu
diferite cositori uoare, nainte ca acestea s fructifice. Cositul se face la nlimea
de 8-10 cm de la sol, nct speciile semnate s fie ct mai puin afectate..
Pe terenurile cu o mburuienare puternic se recomand folosirea
erbicidelor.
pe pajitile formate numai din graminee perene se pot folosi erbicidele:
Icedin-3 l/ha, Icedin forte-2 l/ha cnd temperatura aerului este de minim 10-
120C sau Sare de dimetilamin\ (S.D.M.A) 2-3 l/ha, cnd temperatura este de cel
puin 150C, n minimum 200 l ap\.
Tratamentul se face cnd buruienile sunt n faza de rozet, n gramineele
nfrite.
Pe paji[tile formate din G. [i L. se recomand pentru combaterea
buruienilor dicotiledonate: Aretit, Acetadin, Basagran sau Basagran forte.
Aretitul sau Acetedinul se aplic n cantitate de 5-6 l/ha cnd leguminoasele au 3-5 frunze.
Este indicat ca tratamentul s se efectueze pe timp noros sau n amurgul
zilelor nsorite pentru a evita apariia arsurilor pe frunze. Basagranul, n doze de
2,5-3 l/ha, se aplic fie n faza de 3-5 frunze trifoliate, fie numai la 1-2 frunze,
cnd gradul de mburuienare este puternic:
n cazul infest\rii pajitilor temporare cu cuscut se recomand
combaterea acesteia din anul nfiinrii culturii cu soluii de Reglone sau
Gramaxone n concentra]ie de 1% sau cu Aretit ori Acetadin n concentraie de 2-
3%.

63. Principiile alcatuirii amestecurilor de graminee si leguminoase perene (etape de lucru).


. n general, numrul speciilor din covorul vegetal al pajistilor temporare
este mult mai mic dect cel de pe paji[tile permanente i se stabilete n funcie de
durata de folosire proiectat i de intensitatea sistemului de cultur.
pentru pajiti cu durat scurt de folosire se recomand 2-3 specii, pentru
cele cu durata medie de folosire se recomand 3-5 specii, iar pentru pajitile cu
durat lung de folosire 4-6 specii.
n cazul aplicrii tehnologiilor intensive de cultivare numrul speciilor din
amestecurile pentru paji[ti cu durat lung de folosire se reduce la 3-4.
Amestecurile formate din 2-3 specii sunt denumite amestecuri simple, iar
cele alc\tuite din peste 3 specii poart denumirea de amestecuri complexe.
n general, pentru fnee se recomand amestecuri simple, iar pentru
puni i folosire mixt, amestecuri complexe.
Din numrul total de specii utilizate n amestec, 1-2 specii trebuie s fie
leguminoase.

64. Criterii pentru stabilirea numarului de specii in alcatuirea amestecurilor de graminee si


leguminoase perene.
. n general, numrul speciilor din covorul vegetal al paji[tilor temporare
este mult mai mic dect cel de pe paji[tile permanente i se stabilete n funcie de
durata de folosire proiectat i de intensitatea sistemului de cultur.
pentru pajisti cu durat scurt de folosire se recomand 2-3 specii, pentru
cele cu durata medie de folosire se recomand 3-5 specii, iar pentru pajitile cu
durat lung de folosire 4-6 specii.
n cazul aplicrii tehnologiilor intensive de cultivare numrul speciilor din
amestecurile pentru paji[ti cu durat lung de folosire se reduce la 3-4.
Amestecurile formate din 2-3 specii sunt denumite amestecuri simple, iar
cele alctuite din peste 3 specii poart denumirea de amestecuri complexe.
n general, pentru fnee se recomandamestecuri simple, iar pentru
puni i folosire mixt, amestecuri complexe.
Din numrul total de specii utilizate n amestec, 1-2 specii trebuie s fie
leguminoase.
65. Criterii pentru stabilirea raportului intre graminee si leguminoase in amestecurile
pentru infiintarea pajistilor temporare.
.func]ie de durata i modul de folosire a paji[tilor, precum i de
particularitile biologice ale speciilor componente.
n amestecurile cu durat scurt de folosire, leguminoasele au o pondere
ridicat; pe msur ce se mrete durata de folosire a pajitii proiectate, se diminueaz
procentul de participare al leguminoaselor i crete cel al gramineelor
din amestec.
n amestecurile destinate folosirii prin punat, ponderea cea mai mare o au
gramineele, la folosirea prin cosit, leguminoasele, iar la folosirea n regim mixt
proporiile sunt asemntoare cu cele de la folosirea ca pune, dar predomin
speciile cu talie nalt.
Amestecurile cu o pondere ridicat a leguminoaselor ofer un furaj de
calitate superioar i necesit doze mai mici de ngrminte cu azot.
Alegerea speciilor se face n func]ie de condi]iile naturale ale zonei, durata
i mai ales modul de folosire, ritmul de dezvoltare i vivacitatea speciilor
respective.
n cadrul fiecrei grupe de plante, procentul de participare n amestec al
fiecrei specii se stabilete n func]ie de valoarea economic a speciei,
adaptabilitatea la condiiile pedoclimatice, pretabilitatea la modul de folosire
stabilit i de direcia de evoluie dorit a viitorului covor vegetal (dominana uneia
sau alteia din speciile folosite n amestec).
66. Calculul cantitatii de samanta pentru infiintarea pajistilor temporare.
Calculul cantittii de smn se face pentru fiecare specie din amestec pe
baza urmtoarelor elemente:
- cantitatea de smn n cultur pur (kg/ha) la valoarea util de
100% (N);
- procentul de participare n amestec (p);
- procentul de smn util(S.U.).
Cantitatea de smna n cultur pur (N) la valoarea util de 100% s-a
calculat pe baza densitii de semnat i a masei a 1000 de boabe (MMB).
Cunoscnd elementele amintite mai sus, cantitatea de smn pentru
fiecare specie (Q) se determin cu relaia:
Q (kg/ha) = (pxN)/SU
Cantitatea se smn rezult din calcul se corecteaz n funcie de capacitatea de
concuren a speciilor din amestec, separat n cadrul fiecreia din
cele dou grupe de plante i apoi, dac este cazul, n funcie de condiiile de
cultivare.
Prin nsumarea cantitilor de semine corectate, de la speciile din amestec,
Rezult cantitatea de smm amestec necesar pentru un hectar, pe baza creiase fac
reglajul mainii de semnat i planul de aprovizionare pentru suprafaa
proiectat.
67. Determinarea productiei pasunilor prin metoda agrotehnica (directa) metoda
cosirilor repetate.
Metoda cosirilor repetate. Numit i metoda direct, const n cosirea
ierbii din interiorul unor suprafee de prob ori de cte ori iarba ajunge la
nlimea de punat, cntrirea i raportarea la hectar.
- n cazul punilor cu producii uniforme se aleg 4-5 parcele de 1-2 m2, iar
pe punile cu producie neuniform, 10 parcele. Pe punile pe care se practic
punatul liber, suprafaa unei parcele de prob poate fi pn la 100 m 2.
- Suprafe]ele de prob se ngrdesc.
Prin nsumarea produciilor de iarb de la fiecare ciclu de punat, se
obine producia global a punii (P).
Pg = p1 + p2 + p3 + .+ pn (kg/ha); `n care: p1, p2, p3, pn reprezint\
producia fiecrui ciclu de psunat.
Dup fiecare ciclu de punat, se determin cantitatea de plante
neconsumate, refuzate (R):
R = r1 + r2 + r3 + .... + rn (kg/ha); `n care: r1, r2, r3, rn reprezint
producia de resturi pe cicluri de punat.
Pentru stabilirea produc]iei reale a punii (Pr) se folosete relaia;
Pr= Pg R (kg/ha)
Cunoscnd producia global i produc]ia real a punii, se poate stabili
coeficientul de folosire sau consumabilitate (K) al punii, dup relaia:
K = (Pr/Pg) x 100 (%)
Coeficientul de folosire este un indicator al calitii punii i variaz\ de la
un tip de pajite la altul (25-95%).
68. Determinarea productiei pasunilor prin metode indirecte (metoda zootehnica si
metoda bazata pe inaltimea plantelor).
. Metoda zootehnic, denumit i metoda indirect, const n
determinarea produciei punii prin transformarea produselor animaliere ob]inute
n perioada de punat n uniti nutritive, iar acestea n mas verde, pe baza unor
coeficieni stabilii experimental (0,7-1,2 UN/ 1l lapte; 7,5-11 UN/1 kg spor
greutate).
69. Capacitatea de pasunat (incarcarea cu animale): determinare prin metoda directa.
. Capacitatea de punat sau ncrcarea punii reprezint numrul de
animale exprimat n U.V.M. (unitate vit mare) care poate fi repartizat pe 1 ha de
pune ntr-o perioad de punat, n funcie de producia acesteia.
Lipsa calculrii Cp - suprancrcarea sau subncrcarea punii cu
animale
Capacitatea de punat se determin dup relaia:
Cp = Pr/G (UVM/ha); n care:
Pr- produc]ia real a punii;
G- necesarul de m.v. pentru 1 U.V.M. pe durata sezonului de
punat; G = Nz x T
- rezultatul ob]inut prin calcul se diminueaz cu pn la 30%.
Pentru a transforma n U.V.M. diferitele specii i categorii de animale care
puneaz, se folosesc anumii coeficien]i.
Desimea animalelor (D) se determin pe punile parcelate i reprezint
numrul de animale exprimat n U.V.M. ce revine la 1 ha de parcel. Se calculeaz
cu relaia:
D = Cp x N (UVM/ha parcel), n care:
Cp capacitatea de punat, N numrul de parcele
70. Determinarea capacitatii de pasunat pe baza valorii pastorale.
71. Tehnica impartirii pasunilor in tarlale.
este n funcie de durata medie a ciclului de punat (C), timpul de
ocupare a unei parcele (O), numrul de turme cu care se puneaz (n) i numrul
de parcele care se las pentru refacere (pr);
Durata ciclului de punat (C) este echivalent cu numrul zilelor de
refacere a ierbii dup folosire (Rf) i numrul zilelor ct rmn animalele pe o
parcel (O).
C = Rf + O (zile)
-Durata ciclului de punat depinde de condiiile climatice, de compoziia
floristic a punii i modul de ngrijire.
-n regiunile srace n precipitaii, durata ciclului de punat va fi de peste
35-40 de zile.
-n regiuni cu precipitaii suficiente, plantele se refac mai rapid, iar durata
ciclului de punat dureaz25-35 de zile.
Numrul de zile ct animalele ocup o parcel(O) s nu depseasc 6 zile.
n cazul depirii acestei durate, se nregistreaz dezavantaje;
Numrul de parcele (N) se determin mprind durata ciclului de punat
(C) a numrul de zile ct animalele ocupo parcel (O), dup relaia:
N = C/O; n care:
Numrul de parcele rezultat din calcul se poate majora cu 1-2, n cazul
cnd se aplic anumite lucrri ce nu permit punatul n anul respectiv, acestea
fiind folosite prin cosit.
Suprafa]a unei parcele se stabilete n funcie de uniformitatea produciei
punii.
- cand producia punii este uniform:
- s = S/N (ha).
- cnd producia punii este neuniform sunt necesare cteva operaiuni
suplimentare, cumar fi: mprirea punii n trupuri cu producii uniforme,
calcularea produciei reale totale a punii (Prt), determinarea produciei medii ce
trebuie realizat pe o parcel (Pm), calcularea numrului de parcele din fiecare
trup delimitat (n1n) [i apoi suprafaa unei parcele din trupurile respective
(s1n). n acest sens se folosesc rela]iile:
- Prt = Pr1xS1 + Pr2xS2 + Pr3xS3 + + PrnxSn (kg), n care: Pr1n
produciile reale la hectar din fiecare trup de pune; S1n suprafeele
trupurilor respective;
- Pm = Prt/N (kg), n care:
- n1 = Pr1xS1/Pm ; n2 = Pr2xS2/Pm, ,
- s1 = S1/ n1 (ha); s2 = S2/ n2 (ha); ,
72. Densitatea animalelor pe ha de pasune (incarcarea momentana a pasunii cu animale).
73. Asigurarea pasunilor cu apa de baut pentru animale.