Sunteți pe pagina 1din 12

Examinarile bacteriologice urmaresc

evidentierea si identificarea bacteriilor din


Studiul morfologiei bacteriene produse patologice.

Coloratia simpla Dintre metodele folosite in acest scop,


studiul caracterelor morfologice este o
Coloratia Gram
etapa foarte importanta.

Bacteriile avind dimensiuni de


ordinul m, nu pot fi vazute cu
ochiul liber, de aceea examinarea
lor se efectueaza cu ajutorul
microscopului.

1
Anthoni van Leeuwenhoek (1632-1723) a fost primul care a
studiat bacterii si alte microorganisme la microscop

Examenul microscopic se executa fie:


direct din produsele patologice (examen
microscopic direct),
din culturi pure.
Preparatele microscopice sint de 2 feluri:
preparat nativ, cu germeni vii
frotiu sau preparat colorat, cu germeni omoriti

2
asezarea in frotiu ( lant, ciorchine, diplo-,
Examenul microscopic da indicatii asupra tetrade, etc)
prezentei microorganismelor in preparat si proprietatile tinctoriale ( colorabilitatea )
asupra proprietatilor morfotinctoriale: Examenul microscopic direct din produsele
forma (bacili, coci, spirili) patologice permit in unele infectii stabilirea
marimea diagnosticului ( gonococ, bacil tuberculos,
mobilitatea ( in preparatul nativ ) stafilococ ) si constituie o etapa esentiala
existenta eventuala a formatiunilor in identificarea bacteriana.
neobligatorii ( cili, capsula, spori)

Preparatul nativ ( cu germeni vii )


Ex. microscopic al preparatului nativ
examinarea directa intre lama si lamela a unei
suspensii de germeni vii
intr-o picatura de ser fiziologic, sau mediu
de cultura lichid, precum si a produsului
patologic (singe, sediment urinar, lcr).

3
Examenul microscopic al unui
Preparatul nativ
preparat colorat (frotiu)
Examinarea prep. nativ Proprietatile morfotinctoriale ale
are implicatii restrinse bacteriilor pot fi studiate mai detailat
nu da informatii asupra tuturor pe preparate fixate si colorate, cu
proprietatilor morfologice ale bacteriilor, germeni omoriti . Mai rar se folosesc
este obligatorie completarea lui cu coloratii vitale, spre ex. in reactia de
examinarea preparatului colorat. umflare a capsulei .

Timpii de executie a preparatului


Fixarea
colorat
Timpi pregatitori: Scopul fixarii este multiplu:
etalarea = intinderea frotiului microorganismele sint omorite=preparat
uscarea neinfectios
fixarea ( procedee fizice - prin incalzire si preparatul adera mai bine de lama
chimice: cu alcool metilic, etilic, alcool -eter, prin omorirea microorganismelor se mareste
acid acetic ) permeabilitatea peretelui celular si se produc
modificari ale citoplasmei, care cresc
afinitatea fata de coloranti = detalii fine de
strucura

4
Coloratia Tipuri de coloratii
Definitie: Coloratia simpla
Procedeu fizico-chimic complex, in care colorantii se se executa cu un singur colorant
combina cu constituenti celulari, facindu-i vizibili la Coloratia combinata
microscop.
se realizeaza prin actiunea succesiva sau simultana a
Colorantul se absoarbe, apoi se dizolva si difuzeaza mai multor coloranti, fiecare colorant actionind
in continutul celular , unde are loc formarea unei independent si fixindu-se pe anumite elemente
combinatii stabile.
Colorarea se executa de obicei prin acoperirea - coloratii speciale:
suprafetei frotiului fixat cu colorant, care se lasa sa pentru formatiuni morfologice celulare si
actioneze un timp limitat, la cald sau la rece. extracelulare: corpusculi, cili, spori, capsula

Coloratia simpla Coloratia simpla


- frotiul fixat Permite stabilirea unor proprietati
- se acopera complet cu un singur morfotinctoriale ca:
colorant: albastru de metilen sau fuxina, forma si marimea microorganismelor, precum
timp de 1-2 min. si existenta unor elemente celulare
se spala cu apa si se usuca Este utila in diagnosticul prin ex.
microscopic direct din produsul patologic
in coloratia cu albastru de metilen toate
in
elementele se coloreaza in albastru
gonoree, meningita cerebrospinala epidemica
in coloratia cu fuxina, toate elementele se etc
coloreaza in rosu

5
Hans Christian Gram (medic
Coloratii combinate: coloratia Gram
danez)
Larg utilizata in microbiologie,
pentru ca deosebeste germenii
gram pozitivi de cei gram negativi,
orientind cercetarea in directia
identificarii lor.

Coloratia Gram
Tehnica de colorare
Frotiul fixat este acoperit cu violet de gentiana : 1-2
min. (Se spal cu ap de la robinet ).
Se acopera cu o solutie de lugol pentru mordansare, 2
min. (Se spal cu ap).
Decolorare cu alcool-acetona timp de 20 sec, pina nu
se mai dizolva colorant. (Se spal cu ap).
Se recoloreaza cu fuxina diluata/ safranina , 2 min.( Se
spala cu apa )
Se usuca frotiul si se examineaza cu imersie.

6
Germenii gram +
rezista la decolorare si isi mentin
culoarea violet initiala;
Germenii gram
se decoloreaza si se recoloreaza in rosu
cu fuxina/safranina.

Coloratia Gram Principiul coloratiei Gram


Diferenta de comportament in
coloratia Gram se explica prin
structura si compozitia chimica
diferita a peretelui celular la
bacteriile gram+ si gram -.

7
Christian Gram recognized two different types of bacteria based on
reaction to certain staining procedure.

Coloratia Gram permite constituirea


urmatoarelor grupe de bacterii:
coci gram + : Bacili gram - :
streptococi, stafilococi, pneumococi
E. Coli ( bacilul coli ), Klebsiella,
coci gram - :
Pseudomonas ( bacilul piocianic),
meningococ, gonococ
Salmonella typhi ( bacilul tific )
bacili gram + :
bacillus antracis ( bacilul carbunos), corynebacterium Cococbacili gram - :
diphteriae ( bacilul difteric), listeria monocitogenes,
clostridium botulinum ( bacilul botulinic), clostridium
Haemophilus influenzae, Bordetella
tetani ( bacilul tetanic) pertusis, brucela

8
Coci Gram +, dispusi in gramezi Coci Gram+, dispusi in lanturi

Bacili Gram - Bacili Gram +

9
Coci Gram +

Cocobacili Gram + Coci Gram + si Cocobacili Gram +

10
Frotiu lcr colorat Gram

Trusa comerciala pt coloratia Gram

11
12