Sunteți pe pagina 1din 4

MODULUL 3

COMUNICAREA IN LIMBA MATERNA


Procesul de transmitere,receptionare si transmitere a mesajelor scrise si orale

Comunicarea n afaceri acopera ca semnificatie toate definitiile actuale si


poate fi realizata ca proces prin intermediul mai multor forme: ntocmirea de
documente de afaceri, inclusiv scrisori, memorandumuri, rapoarte; discutii,
convorbiri, inclusiv interviuri, ntruniri, prezentatii publice si interactiuni zilnice la un
nivel mai mult sau mai putin formal; tehnoredactare si telecomunicatii;
comportament, inclusiv modul n care o persoana "da" mna, si ocupa locul n timpul
unui interviu, se mbraca, vorbeste, se misca. Orice poate fi un potential mesaj; o
persoana nu poate sa nu comunice.
Comunicarea poate fi definita asadar ca fiind procesul de transmitere si
receptionare de mesaje care pot fi procese mentale (concluzii, gnduri, decizii
interioare) sau expresii fizice (gesturi, sunete). Oamenii preiau mesaje, le
prelucreaza spre a le ntelege si lanseaza mesaje pentru atingerea anumitor scopuri.
Totodata, tipurile de mesaje pe care le implica comunicarea sunt mesajele verbale si
mesajele nonverbale.
Termenul de mesaj verbal semnifica un mesaj transmis prin limba scrisa sau
prin cea vorbita, adica este exprimat fie n cadrul unor discutii fie pe parcursul unor
scrieri.Discutiile sunt cele mai frecvente cai de transmitere a mesajelor verbale.
Acestea includ conducerea, derularea unor ntruniri / sedinte, speech-uri, vnzarea
de produse si servicii, acordarea de consultanta angajatilor, solutionarea unor
reclamatii, derularea unor activitati de negociere etc.
Comunicarea orala este foarte diferita de cea scrisa ntruct ofera mai multe
modalitati de transmitere a mesajului.Comunicnd oral se pot corecta imediat
aspectele percepute necorespunzator, se pot accentua anumite parti ale mesajului,
clarifica idei, exprima atitudini. Aceasta este probabil explicatia pentru faptul ca
oamenii prefera sa comunice fata n fata sau prin telefon dect n scris.
Comunicarea scrisa este o forma mai pretentioasa de comunicare verbala.
Atunci cnd se scrie, mesajul trebuie transmis clar si concis nca de prima data.
ndemnarea de a scrie se dobndeste n timp si presupune mai multa creativitate
dect cea de a vorbi. Comunicarea scrisa n afaceri este extrem de importanta
ntruct e o sursa majora de documentatie. Astfel, daca oamenii ar apela doar la
mesajele orale ar fi dificil de amintit ceea ce s-a comunicat anterior; de aceea n
afaceri o mare importanta revine cuvntului scris.
Modul n care mesajele verbale sunt percepute este o consecinta directa a
anumitor ndemnari pe care respectivul receptor si le-a nsusit. Este vorba de
ndemnarea de a audia, citi si gndi eficient.Audierea este ndemnarea n
comunicare cea mai putin utilizata n mod eficient. Cnd o persoana este n
interactiune fata - n - fata cu o alta, este foarte probabil ca la un moment dat aceasta
sa nceapa sa "viseze cu ochii deschisi". Motivul este acela ca un individ poate
asculta aproximativ 500 de cuvinte / minut; nsa cei mai multi dintre oameni rostesc
aproximativ 125 cuvinte / minut, adica cuvintele sunt rostite de 4 ori mai lent dect s-
ar putea asculta. n plus, audierea implica mai mult dect simpla auzire a vorbelor
rostite. Presupune asezarea cuvintelor n perspectiva lor corespunzatoare precum si
urmarirea mesajelor acompaniatoare care pot contrazice sau confirma cuvintele
rostite. Audierea implica de asemeni obiectivitate.
Citirea eficienta este o importanta ndemnare n comunicare. Este esentiala
capacitatea de a sumariza un document si de asemeni capacitatea de a decide
imediat ce parte poate avea efecte considerabile si ce trebuie facut n legatura cu
aceasta.
Gndirea oamenilor este realizata n termeni verbali. Luarea deciziilor,
solutionarea problemelor, planificarea, organizarea, alte activitati de afaceri necesita
considerabile procese de gndire. n timp ce gndirea verbala poate impune anumite
limite asupra creativitatii, aceasta este o forma de comunicare interpersonala utila n
coordonarea celorlaltor ndemnari n comunicare.Desigur, oamenii nu folosesc doar
cuvinte pentru a comunica. Ori de cte ori se comunica, se trimit n exterior mesaje si
prin intermediul altor mijloace. Chiar atunci cnd nu scriem sau vorbim noi totusi
comunicam ceva, uneori neintentionat.
Ansamblul elementelor non-verbale ale comunicarii este uneori denumit
metacomunicare (cuvntul grecesc meta nseamna dincolo sau n plus).
Metacomunicarea este deci ceva n plus fata de comunicare si trebuie sa fim
constienti de existenta sa. Trebuie subliniat ca metacomunicarea, care nsoteste
orice mesaj, are o importanta deosebita, ntruct ascultatorul va folosi acesta chei,
adica mesajele non-verbale pentru a-l ajuta sa interpreteze ce i se comunica, dar ,
mai important, el va prelua ntelesul mai degraba din metacomunicare dect din
cuvintele auzite, n special atunci cnd una se spune si alta se face. Daca de
exemplu, atunci cnd o persoana este suparata, aceasta ncearca sa ascunda acest
lucru, trebuie sa fie constienta de pozitia corpului, modul n care foloseste gesturile,
privirea, expresia fetei, tonul vocii care pot trada.
Mesajele nonverbale, adica miscarea corpului, caracteristicile fizice, distanta,
atingerea, paralimbajul, artifact-urile, mediul, timpul, mesajele nonverbale scrise
reprezinta mai mult de 65% din mesajele transmise prin comunicare. Comunicarea
nonverbala este, asa cum am specificat si mai sus, aceea care transcende
comunicarea scrisa sau orala. Mesajele nonverbale pot ntari, complementa,
contrazice sau nlocui mesajele verbale.
Miscarea corpului, a fetei , a capului, a ochilor. Felul n care o persoana se
misca sau si foloseste corpul furnizeaza informatii despre acea persoana. n general
oamenii dau din cap pentru a indica aprobarea sau pentru a ncuraja o alta persoana
n cea ce spune ori face. Fata unei persoane poate furniza n mod continuu un
comentariu al reactiei la ceea ce se comunica - surprindere, nencredere, aprobare,
furie, etc. - astfel ca studiind expresiile fetei unei persoane se pot nvata multe
despre adevaratele sentimente a respectivei persoane. In contrast cu alte semnale
ale corpului, miscarea ochilor are un efect puternic, comparativ cu alte semnale fizice
folosite. Unele miscari ale ochilor sunt necontrolabile; ele trimit mesaje foarte
puternice pe care le receptionam aproape fara a fi constienti. Ochii nu pot comunica
izolati de restul corpului. Exista un numar nesfrsit de mesaje care pot fi trimise cnd
se combina miscarea ochilor cu cea a pleoapelor si sprncenelor sau cu alte pozitii
ale trupului.
Alte miscari ale partilor corpului grupate sub denumirea de gesturi sunt moduri
obisnuite de comunicare nonverbala.Caracteristicile fizice ale unui individ pot fi
mesaje importante pentru ceilalti indivizi. n timpul anilor '60 barbatii care purtau par
lung sau barba ntimpinau dificultati n gasirea unui loc de munca. Ofertantii locurilor
de munca considerau excesul de plete ca un simbol al rebeliunii fata de autoritatea
economica si politica. Oamenii nalti sunt adeseori angajati pe posturi care implica un
contact direct cu clientii, datorita respectului pe care uneori naltimea l atrage.
Studiile arata ca oamenii cu un aspect exterior placut sunt considerati mai credibili
dect cei cu mai putin sarm.
Distanta. n afaceri se poate observa cum oamenii apreciaza o anumita relatie
sau interactiune cu alti oameni dupa felul cum acestia "pastreaza sau nu distanta".
Distanta mica sugereaza ncredere, caldura, amabilitate etc. pe cnd distanta mare
sugereaza ca persoana care o pastreaza nu permite apropierea, e mai rece, mai
rezervata.
Atingerea este o importanta forma de comunicare, n strnsa corelatie cu ideea
de spatiu personal. Desi a fost probabil cea mai veche forma de comunicare, folosita
de copiii mici nca de cnd nu sunt n stare sa comunice, multi sunt nesiguri n
legatura cu modul cum aceasta trebuie utilizata eficient. n general avem tendinta de
a fi foarte precauti atunci cnd folosim atingerea ca forma de comunicare. Studiile
arata ca oamenii care si dau mna naintea unei ntruniri vor lucra mai usor
mpreuna. Prin atingere, printr-o strngere de mna se rup barierele de comunicare
care adesea exista ntre oameni. Totusi sunt unele persoane care reactioneaza
negativ n fata unor tentative de atingere. A nvata cnd sa atingi si cum sa primesti
atingerea poate fi o valoroasa ndemnare n comunicare.
Paralimbajul semnifica modul n care oamenii folosesc cuvintele. Cnd vorbim,
volumul si tonul vocii, folosirea unor aaa sau a altor caracteristici de vorbire servesc
pentru a completa mesajul verbal. n relatiile de afaceri este importanta claritatea si
audibilitatea n vorbire. Utilizarea la momentul oportun a accentului, a jargonului, a
unui anumit grad de informalitate si naturalete pot crea un mediu confortabil
auditoriului.
Artifact-urile semnifica mbracamintea, podoabele, parfumurile, cosmeticele,
mesele de par etc. Ele sunt utilizate ca o extensie a persoanei ce le poarta, deci n
scopul de a crea o imagine a respectivei persoane. Oamenii identifica anumite
artifact-uri drept simboluri pentru anumite lucruri. De exemplu nainte de anii '60
barbatii care purtau lantisoare sau cercei erau considerati efeminati, apoi aceste
podoabe au devenit simboluri ale rebeliunii contra autoritatii pentru ca n final aceste
podoabe sa fie acceptate drept moda.
Timpul, respectiv modul n care acesta este utilizat ofera numeroase informatii
despre o persoana. De exemplu se pot spune multe despre o persoana care vine la
o ntlnire la timp, mai devreme sau mai trziu. Managementul timpului este un foarte
bun indicator si comunicator al abilitatilor si personalitatii unui individ.
Mesajele nonverbale scrise semnifica modul n care sunt prezentate mesajele
scrise, de exemplu calitatea hrtiei prin care se comunica un mesaj scris, utilizarea
unui ribbon si a unei imprimante bune, aspectul respectivului mesaj, tonul,
punctuatia, vocabularul, etc.
Limba, ca mijloc de comunicare, este un cod folosit pentru a transmite o
cantitate de informaie n relaiile dintre oameni.

Exprimare oral:
- este, de regul, spontan;
- orice modificare, revenire, adugire este auzit i cunoscut de interlocutor;
- nu exist posibilitatea unei reveniri finale asupra mesajului, n vederea definitivrii i
stilizrii acestuia;
- n general se folosesc un vocabular i expresii specifice limbii conversaiei curente;
- se apeleaz la elemente accesorii: intonaia, pauza, gestica, mimica, accentul,
intensitatea, debitul verbal;
- emitorul i receptorul se afl simultan n acelai cadru spaial i temporal;
- este destinat auzului, decodarea se face simultan cu rostirea.
Exprimare scris:
- este alctuit, de regul, pe baza unui plan de idei elaborat n prealabil;
- se pot face modificri, reveniri, adugiri fr ca destinatarul s tie;
- se poate face o lectur final a textului, n scopul definitivrii, din punctul de vedere
al grafiei, al ortografiei i punctuaiei, al exprimrii n general;
- chiar dac se apeleaz la cuvinte i expresii specifice limbii vorbite, acestea au o
funcie stilistic;
- elementele non-verbale sunt redate prin notarea fonetic, punctuaie, evocarea
descriptiv a gestului, a mimicii etc.;
- emitorul i receptorul se afl la distan unul de cellalt, n cadre temporale i
spaiale diferite;
- este destinat vzului, decodarea se face dup elaborarea mesajului.

n situaiile n care exprimarea oral poate avea un caracter savant - un


discurs, o prelegere etc. -, de cele mai multe ori numai calea de transmitere a
mesajului este oral, procedeele de alctuire a acestuia fiind specifice exprimrii
scrise, mai ales ca urmare a contextului de prezentare. n unele cazuri, aceste
intervenii au fost, n prealabil, elaborate n scris.