Sunteți pe pagina 1din 8

MODULUL 5

IGIENA SI SECURITATEA MUNCII


Angajatii unei unitati au nevoie de conditii de munca sigure,incat sa isi poata
desfasura activitatea intr-uncadru placut si confortabil.Astfel,trebuie sa fie convins
ca ei lucreaza intr-un mediu sigur.

A.Stabilirea factorilor de risc la locul de munca.

Uniunea European (UE) instituie un ansamblu de norme de baz n scopul de a


proteja sntatea i securitatea lucrtorilor. n acest sens, directiva stabilete
obligaii pentru angajatori i pentru lucrtori, ndeosebi pentru a limita numrul
accidentelor de munc i al bolilor profesionale. De asemenea, directiva ar trebui s
faciliteze mbuntirea formrii, informrii i consultrii lucrtorilor.Directiva
stabilete normele de baz n materie de protecie a sntii i securitii
lucrtorilor *. Msurile prevzute sunt menite, n special, s elimine factorii de risc
pentru bolile profesionale i accidentele de munc.Aceste msuri se aplic tuturor
sectoarelor de activitate publice sau private, cu excepia anumitor activiti specifice
ale administraiei publice (armat, poliie etc.) i a serviciilor de protecie civil.

Angajatorii trebuie s garanteze securitatea i sntatea lucrtorilor sub toate


aspectele care in de activitatea profesional, inclusiv atunci cnd apeleaz la
persoane sau servicii din exteriorul ntreprinderii. Statele membre pot limita aceast
responsabilitate n caz de for major *.Astfel, angajatorul instituie mijloace i
msuri de protecie a lucrtorilor. Este vorba de activiti de prevenire, de
informare i de formare a lucrtorilor, n special pentru:evitarea riscurilor sau
gestionarea riscurilor care nu pot fi evitate; instruirea adecvat a lucrtorilor, cu
accent pe msurile colective de protecie; adaptarea condiiilor de munc, a
echipamentelor i a metodelor de lucru, innd seama de progresele
tehnice.Mijloacele i msurile de protecie trebuie s fie adaptate n cazul n care se
modific condiiile de munc. n plus, angajatorul trebuie s in seama de natura
activitilor ntreprinderii i de capacitile lucrtorilor. n cazul n care, la acelai loc
de munc, sunt prezeni lucrtori ai mai multor ntreprinderi, angajatorii respectivi
coopereaz i i coordoneaz activitile de protecie i de prevenire a riscurilor.n
plus, activitile de prim-ajutor, de stingere a incendiilor sau de evacuare a
lucrtorilor n caz de pericol grav trebuie s fie adaptate la natura activitilor i la
mrimea ntreprinderii. Angajatorul trebuie s informeze i s ofere formare
lucrtorilor care pot fi expui unui pericol grav i imediat.Angajatorul instituie un
serviciu de protecie i de prevenire a riscurilor n cadrul ntreprinderii sau
unitii respective, inclusiv n ceea ce privete activitile de prim ajutor i de reacie
la pericolele grave. Astfel, acesta desemneaz unul sau mai muli lucrtori instruii
pentru a asigura monitorizarea msurilor sau apeleaz la servicii externe n acest
sens.Controlul medical al lucrtorilor este asigurat prin msuri stabilite n
conformitate cu legislaiile i practicile naionale. Fiecare lucrtor poate solicita un
control medical la intervale regulate.Grupurile de risc sau extrem de sensibile
trebuie s fie protejate mpotriva pericolelor care le pot afecta n mod specific.
Angajatorii consult lucrtorii i reprezentanii acestora cu privire la orice chestiuni
care afecteaz securitatea i sntatea la locul de munc.Reprezentanii lucrtorilor
pot face propuneri pentru ca angajatorul s ia msuri specifice. Acetia pot sesiza
autoritile naionale competente n cazul n care angajatorul nu i respect
obligaiile.Fiecare lucrtor trebuie s aib grij de securitatea i sntatea sa i a
persoanelor care pot fi afectate de actele sau omisiunile sale la locul de munc. n
conformitate cu formarea urmat i cu instruciunile angajatorului, lucrtorii trebuie,
n special:s utilizeze n mod corect echipamentele, uneltele i substanele care au
legtur cu activitatea lor;s utilizeze n mod corect echipamentul individual de
protecie;s evite deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrar a dispozitivelor
de securitate;s semnaleze imediat orice situaie de munc care reprezint un
pericol grav i imediat.

B.Reguli generale de igien la locul de munc

Igiena muncii urmrete mbuntirea condiiilor de munc i msuri de nlturare a


tuturor factorilor care contribuie la producerea accidentelor i mbolnvirilor
profesionale.Modalitile de realizare a msurilor ce trebuie luate n toate situaiile
legate de munc, cu scopul protejrii vieii i sntii angajailor sunt urmtoarele:

-asigurarea n permanen a ventilaiei corespunztoare i a iluminrii uniforme, suficiente


la locul de munc;

-prezentarea la vizita medical la angajare i la examenul medical periodic;

-nsuirea i respectarea normelor de securitate n munc;

-utilizarea integral a echipamentului individual de protecie a muncii;

-interzicerea consumului de buturi alcoolice;

-nsuirea instruciunilor de prim ajutor n caz de accident de munc;

-respectarea normelor de igien personal;

-ntreinerea cureniei i igienei la locul de munc;

-folosirea raional a timpului de odihn;

-evitarea prezenei la lucru n stare de oboseal sau n stare de sntate care poate pune
n pericol sntatea altor persoane;

-pstrarea cureniei n secii, pe scrile i n grupurile sanitare comune;

-containerele pentru gunoi i deeuri vor fi amplasate n zone corespunztoare i golite


suficient de des pentru a evita umplerea excesiv;

-aparatura, uneltele i sculele folosite n timpul lucrului vor fi curate, verificate i


depozitate corespunztor;

C.Aplicarea legislatiei specifice de P.M. si P.S.I.


Activitile de prevenire i protecie desfurate prin modalitile prevzute de
legislatia in vigoare n cadrul ntreprinderii i/sau al unitii sunt urmtoarele:

1. identificarea pericolelor i evaluarea riscurilor pentru fiecare component a sistemului


de munc, respectiv executant, sarcin de munc, mijloace de munc/echipamente
de munc i mediul de munc pe locuri de munc/posturi de lucru;

2. elaborarea i actualizarea planului de prevenire i protecie;

3. elaborarea de instruciuni proprii pentru completarea i/sau aplicarea reglementrilor de


securitate i sntate n munc, innd seama de particularitile activitilor i ale
unitii/ntreprinderii, precum i ale locurilor de munc/posturilor de lucru;

4. propunerea atribuiilor i rspunderilor n domeniul securitii i sntii n munc, ce


revin lucrtorilor, corespunztor funciilor exercitate, care se consemneaz n fia
postului, cu aprobarea angajatorului;

5. verificarea cunoaterii i aplicrii de ctre toi lucrtorii a msurilor prevzute n planul


de prevenire i protecie, precum i a atribuiilor i responsabilitilor ce le revin n
domeniul securitii i sntii n munc, stabilite prin fia postului;

6. ntocmirea unui necesar de documentaii cu caracter tehnic de informare i instruire a


lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc;

7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitii adecvate


pentru fiecare loc de munc, asigurarea informrii i instruirii lucrtorilor n domeniul
securitii i sntii n munc i verificarea cunoaterii i aplicrii de ctre lucrtori
a informaiilor primite;

8. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul ntreprinderii i/sau unitii;

9. asigurarea ntocmirii planului de aciune n caz de pericol grav i iminent asigurarea ca


toi lucrtorii s fie instruii pentru aplicarea lui;

10. evidena zonelor cu risc ridicat i specific prevzute la art. 101-107;

11. stabilirea zonelor care necesit semnalizare de securitate i sntate n munc,


stabilirea tipului de semnalizare necesar i amplasarea conform prevederilor
Hotrrii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de
securitate i/sau sntate la locul de munc;

12. evidena meseriilor i a profesiilor prevzute de legislaia specific, pentru care este
necesar autorizarea exercitrii lor;

13. evidena posturilor de lucru care necesit examene medicale suplimentare;

14. evidena posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii,


necesit testarea aptitudinilor i/sau control psihologic periodic;

15. monitorizarea funcionrii sistemelor i dispozitivelor de protecie, a aparaturii de


msur i control, precum i a instalaiilor de ventilare sau a altor instalaii pentru
controlul noxelor n mediul de munc;
16. verificarea strii de funcionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de
urgen, precum i a sistemelor de siguran;

17. informarea angajatorului, n scris, asupra deficienelor constatate n timpul controalelor


efectuate la locul de munc i propunerea de msuri de prevenire i protecie;

18. ntocmirea rapoartelor i/sau a listelor prevzute de hotrrile Guvernului emise n


temeiul art. 51 alin. (1) lit. b) din lege, inclusiv cele referitoare la azbest, vibraii,
zgomot i antiere temporare i mobile;

19. evidena echipamentelor de munc i urmrirea ca verificrile periodice i, dac este


cazul, ncercrile periodice ale echipamentelor de munc s fie efectuate de
persoane competente, conform prevederilor din Hotrrea Guvernului nr.
1.146/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n
munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc;

20. identificarea echipamentelor individuale de protecie necesare pentru posturile de lucru


din ntreprindere i ntocmirea necesarului de dotare a lucrtorilor cu echipament
individual de protecie, conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 1.048/2006
privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori
a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc;

21. urmrirea ntreinerii, manipulrii i depozitrii adecvate a echipamentelor individuale


de protecie i a nlocuirii lor la termenele stabilite, precum i n celelalte situaii
prevzute de Hotrrea Guvernului nr. 1.048/2006;

22. participarea la cercetarea evenimentelor conform competenelor;

23. ntocmirea evidenelor conform competenelor;

24. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munc suferite de lucrtorii din


ntreprindere i/sau unitate, n conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. d) din
lege;

25. urmrirea realizrii msurilor dispuse de ctre inspectorii de munc, cu prilejul vizitelor
de control i al cercetrii evenimentelor;

26. colaborarea cu lucrtorii i/sau reprezentanii lucrtorilor, serviciile externe de


prevenire i protecie, medicul de medicina muncii, n vederea coordonrii msurilor
de prevenire i protecie;

27. colaborarea cu lucrtorii desemnai/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor


angajatori, n situaia n care mai muli angajatori i desfoar activitatea n
acelai loc de munc;

28. urmrirea actualizrii planului de avertizare, a planului de protecie i prevenire i a


planului de evacuare;

29. propunerea de sanciuni i stimulente pentru lucrtori, pe criteriul ndeplinirii atribuiilor


n domeniul securitii i sntii n munc;
30. propunerea de clauze privind securitatea i sntatea n munc la ncheierea
contractelor de prestri de servicii cu ali angajatori, inclusiv la cele ncheiate cu
angajatori strini;

31. ntocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfurarea acestor activiti.

32. evidenta echipamentelor, zonarea corespunzatoare, asigurarea/urmarirea ca


verificarile si/sau incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate
la timp si de catre persoane competente ori alte activitati necesare, potrivit
prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.058/2006 privind cerintele minime pentru
imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui
potential risc datorat atmosferelor explozive;

33. alte activitati necesare/specifice asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de


munca.

STRESUL IN MUNCA

Profesia si locul de munca reprezinta un aspect important in viata fiecaruia dintre


noi. In afara de aspectul evident de a fi principala sursa de venituri locul de munca
conteaza si din multe alte puncte de vedere, ca imagine de sine, ca viata sociala,
etc. Din toate aceste motive un loc de munca constituie adeseori (si) o importanta
sursa de stres.Chiar si locurile de munca cele mai bune au termene-limita, evaluari
periodice si responsabilitati. La acestea se va adauga si stresul corespunzator
acestora...
In anumite limite stresul poate fi un factor motivator insa atunci cand
depaseste o anumita limita poate sa scape de sub control. Apare ceea ce numim
"anxietatea de performanta" si tindem sa punem jobul mai presus decat orice alte
considerente, familie, viata personala sau viata sociala.Multe din aspectele vietii
companiei, schimbarile la varf, restructurarile sau simplele zvonuri se adauga la
stresul obisnuit legat de locul de munca, amplificandu-l.S-au facut studii care au
aratat de exemplu ca accidentele de munca tind sa creasca in organizatiile care isi
diminueaza activitatea.

Stresul prelungit la locul de munca poate sa afecteze pe termen lung, in primul


rand, sanatatea, inducandu-se un stil de viata nepotrivit: obiceiuri alimentare
vicioase , un mediu social perceput ca fiind ostil, multe ore efectuate peste
program, etc. Apoi stresul cauzat de locul de munca este principalul factor pentru
sindromul burnout, o forma de epuizare emotionala asociata cu atitudini negative,
cinice fata de sine sau de ceilalti.Stresul poate fi combatut mai intotdeauna printr-o
combinatie potrivita de exercitii de relaxare, miscare, o alimentatie corecta, o mai
buna gestionare a timpului si imbunatatirea abilitatilor sociale.

In ceea ce priveste timpul, cel mai simplu sfat pe care vi-l pot da este sa respectati
pauzele pe are vi le puteti permite. 15 minute de "timp personal" pot face minuni. O
plimbare scurta, o discutie cu un coleg pe alte teme decat locul de munca sau o
tehnica de relaxare simpla.Imbunatatirea abilitatilor sociale (iar aici am putea vorbi
mult si despre asertivitate) de asemenea poate face minuni in reducerea
sentimentului de mediu ostil si implicit a stresului.
In Uniunea Europeana, stresul in munca reprezinta a doua problema de sanatate
legata de activitatea profesionala, dupa afectiunile dorsale, printre cele mai des
intlnite problemele de sanatate de la locul de munca. Acesta afecteaza 28% dintre
angajatii UE. Stresul in munca poate fi cauzat de riscuri psihosociale cum ar fi
proiectarea activitatilor, organizarea muncii si management, de exemplu: solicitari
profesionale deosebite si posibilitati reduse de control asupra propriei activitati sau
probleme cum ar fi violenta si hartuirea la locul de munca. Unele riscuri fizice cum
sunt zgomotul si temperatura din mediul de munca pot, de asemenea, sa cauzeze
stresul in munca. Prevenirea stresului in munca constituie unul din obiectivele
formulate in Comunicatul Comisiei Europene privind noua strategie in domeniul
securitatii si sanatatii in munca.

Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca a elaborat o serie de


fise informative destinate sa ajute la abordarea stresului in munca si a cauzelor
acestuia. Aceste fise informative prezinta o metoda de evaluare si prevenire a
riscului, care poate fi aplicata stresului la locul de munca, precum si cauzelor
acestuia. Fisa este destinata celor care doresc sa trateze problema stresului la locul
de munca. Paragraful Informatii suplimentare, de la sfrsitul acestei fise, contine
trimiteri la resurse informative existente, inclusiv la alte fise informative elaborate de
Agentie.

Ce reprezinta stresul in munca ?

Stresul legat de activitatea profesionala apare atunci cnd solicitarile mediului de


munca depasesc capacitatea angajatilor de a le face fata sau de a le mentine sub
control.Stresul nu este o boala in sine, dar daca este intens si de durata, poate sa
conduca la aparitia unor probleme de sanatate mentala si fizica. Starea de
presiune, poate sa imbunatateasca performantele si sa aduca o anumita satisfactie
in munca, prin atingerea obiectivelor urmarite. Dar atunci cnd solicitarile si
presiunile depasesc anumite limite, ele conduc la stres, iar aceasta situatie nu este
favorabila nici pentru angajati, nici pentru intreprindere.

Ct de serioasa este problema stresului in munca si cine poate fi afectat ?

Stresul in munca este cauza a peste un sfert din totalul concediilor medical a caror
durata reprezinta cel putin doua saptamni de absente de la locul de munca. Dupa
estimarile din anul 1999, costurile datorate stresului in munca in statele membre UE
reprezinta circa 20 miliarde de euro pe an. Stresul in munca poate genera stari ca:
depresie, anxietate, nervozitate, oboseala si afectiuni cardiace. In afara de acestea,
stresul antreneaza perturbari considerabile pe planul productivitatii, creativitatii si
competitivitatii. Fiecare dintre noi poate fi victima stresului legat de activitatea
profesionala, indiferent de domeniul de activitate sau de marimea intreprinderii in
care lucram.

Legislatie

Comisia Europeana a pus in aplicare unele masuri care au scopul de a garanta


securitatea si sanatatea lucratorilor. In conformitate cu abordarile din Directiva
cadru, pentru a elimina sau a reduce stresul in munca, angajatorii trebuie:
-Sa previna riscurile de stres in munca;

-Sa evalueze riscurile de stres in munca, prin identificarea acelor solicitarii si presiuni ale
activitatii care ar putea sa genereze niveluri crescute si de durata ale stresului si
prin stabilirea angajatilor care pot fi afectati.

-Sa actioneze in mod adecvat pentru evitarea vatamarilor produse de stres.

CAUZELE STRESULUI LA LOCUL DE MUNCA

Cu toate ca exista nenumarate cazuri in care locul de munca este unul placut, in
care mergi cu placere, exista totusi anumiti factori care intervin in activitatea de
rutina si provoaca, ceea ce specialistii numesc boala secolului: stresul. Cu cat
nivelul de stres este mai mare, cu atat angajatul incepe sa se confrunte cu
probleme si la locul de munca (oboseala, pierderea capacitatii de concentrare,
scaderea performantelor, iritare, demoralizare, pierderea interesului pentru
activitatile de la birou etc.).Desi multi specialisti considera ca stresul este natural,
intensitatea cu care acesta se manifesta, in cazul multor angajati, transforma
aceasta stare in una negativa, cu efecte puternice in viata profesionala, dar si
personala a acestora. De exemplu, orice tensiune poate genera o stare de stres, cu
toate ca nu toate tensiunile sunt negative. Unele dintre ele pot energiza corpul,
punand sangele in miscare si mintea la contributie. Modul in care individul percepe
tensiunea respectiva si o gestioneaza este cel care faciliteaza sau nu instalarea
starii de stres. Dar ce anume poate determina aparitia stresului la locul de munca?
Pe langa factorii personali (oboseala, graba, teama, probleme de sanatate, senzatia
de pierdere a controlului, excese etc.) care intervin si care accentueaza o tensiune
transformand-o in stres, exista la locul de munca si o serie de surse specifice care
pot genera astfel de stari:

-Prea multe sarcini efectuate in acelasi timp Toate joburile au stipulate in fisa de post o
serie de responsabilitati, sarcini, activitati si actiuni specifice. Numai ca, in situatia in
care angajatul ajunge sa desfasoare simultam mai multe astfel de indatoriri, fiecare
avand o importanta deosebita si necesitand multa atentie si/sau mult efort,
persoana in cauza are sanse mari sa se confrunte cu o stare de stres generata de
teama de a nu gresi in niciuna dintre activitatile sale.

-Presiunea deadline-urilor Termenele limita de predare pot deveni extrem de stresante


mai ales pentru cei care nu si-au gestionat in mod corect timpul si actiunile si ajung
sa fie presati de timp. De asemenea, deadline-urile pentru proiectele la care
colaboreaza si alte persoane care nu si-au indeplinit sarcina la timp, poate deveni o
sursa de stres pentru angajatul care, cu toate ca si-a indeplinit sarcinile, nu poate
preda lucrarea conform cererilor conducerii.

-Lipsa unei bune pregatiri sau instruiri pentru activitatea desfasurata. Exista nenumarate
situatii in care unele persoane sunt puse sa faca anumite activitati cu toate ca nu au
pregatirea aferenta sau nu li s-a facut o instruire adecvata. In aceste conditii, este si
firesc ca persoana respectiva sa fie suprasolicitata, ceea ce ii determina o stare
de stres accentuata de greutatea desfasurarii actiunilor.
-Prea multi sefi In momentul in care o persoana are mai multi superiori, fiecare dintre
acestia cerandu-i o serie de rapoarte sau actiuni, unele care se suprapun sau chiar
intra in contradictie, angajatul devine dezorientat, nemaistiind cui i se subordoneaza
si ce anume are de facut.

-Incertitudine Atunci cand angajatul, fie nu are siguranta locului de munca sau fie cand
nu stie foarte clar ce anume are de facut sau care este ierarhia in organizatia din
care face parte, stresul se instaleaza extrem de usor.

-Lipsa unor bune conditii de lucru Conditiile fizice de la locul de munca pot deveni
stresante mai ales atunci cand exista prea mult zgomot de fond, bruiaj, vibratii,
lumina slaba, temperatura prea scazuta sau prea ridicata (sau variatii ale
temperaturii), spatiu redus, neaerisit, expunere la substante toxice, lipsa
echipamentelor necesare etc. Oricare dintre acestea poate determina aparitia
stresului, reducand, in acelasi timp, si satisfactia la locul de munca.

-Politica organizationala si/sau tipul de management Modul in care functioneaza


organizatia si tipul de management se reflecta si in starea generala a angajatilor. O
companie care are un management echilibrat si orientat spre angajat, va avea
salariati relaxati, productivi si atrasi de ceea ce fac. In schimb, un management
autoritar, o politica rigida si nepermisiva va insufla in permanata angajatilor o starea
de teama care se finalizeaza prin stres.

-Neintelegeri intre angajati In momentul in care intre doi angajati exista o serie de
neintelegeri care nu sunt indepartate, starea de tensiune care apare este o sursa
sigura de stres atat pentru cei implicati, cat si pentru restul angajatilor care fac parte
din colectivul respectiv. In aceasta situatie, conducerea ar trebui sa intervina pentru
detensionare, fie prin lamurirea problemei, fie prin separarea partilor combatante.

-Supravegerea prin camere de luat vederi Efectul big brother este extrem de puternic
mai ales in prima faza in care angajatii constientizeaza faptul ca fiecare miscare le
este urmarita si analizata prin intermediul camerelor de luat vederi. Stresul se
instaleaza in timp datorita presiunii psihologice exercitate de sistemele de
urmarire.Stresul nu apare brusc si la cote maxime. El trece prin mai multe faze care
ii permit individului sa ia masurile potrivite pentru ameliorarea starii si inlaturarea
factorilor generatori. Din acest motiv, pentru a evita ca stresul sa afecteze un numar
mare de angajati, managementul, sustinut de departamentul de resurse umane,
poate analiza pe baza chestionarelor interne, care sunt sursele de stres ale
salariatilor si sa incerce inlaturarea acestor factori negativi.