Sunteți pe pagina 1din 44

ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE

(AINS)
Baze fiziopatologice
Inflamatia este un proces biologic complex
reprezentat de fenomene homeostatice de reactie a
organismului fata de agresiuni de origine neimunitara
(fizice, chimice, infectioase) sau imunitara
(autoimunitate, alergie, etc.)

Considerat cel mai vechi aspect al raspunsului imun


(d.p.d.v. filogenetic) este o reactie de aparare,
esentiala pentru supravietuirea organismului (in
prezenta agentilor patogeni si a leziunilor tisulare) dar,
in unele cazuri, scapata de sub un control riguros,
devine un fenomen patologic, o adevarata boala
Farmacocinetica
diversitatea chimica a AINS are drept
consecinta o gama larga de caracteristici
farmacocinetice
totusi, din acest punct de vedere, AINS poseda
unele proprietati generale comune:
aproape toti compusii sunt acizi organici slabi
cele mai multe sunt bine absorbite digestiv iar
alimentele nu se le modifica substantial
biodisponibilitatea
cele mai multe AINS sunt metabolizate hepatic in
proportie ridicata, excretia renala fiind cea mai
importanta cale de eliminare
toate AINS pot fi gasite in lichidul sinovial dupa
administrari repetate
Farmacodinamie AINS prezinta
urmatoarele actiuni:
actiune antiinflamatoare relativ mai redusa
fata de antiinflamatoarele steroidiene, care
variaza in intensitate intre diferitele substante
actiunea analgezica comparabila cu cea a
AAS sau a paracetamolului
actiunea antipiretica nu este utila terapeutic
actiunea antiagreganta plachetara prezenta
la AAS, indometacina, fenilbutazona
inhibarea contractiilor uterine (actiune
tocolitica) AAS, indometacina, fenilbutazona
Mecanism de actiune mecanismul actiunii antiinflamatoare a
AINS, incomplet cunoscut, cuprinde:
a. diminuarea biosintezei de PG prin inhibarea ciclooxigenazei (COX-1, COX-2)
reprezinta un mecanism extrem de important (schema)
AINS clasice inhiba ambele tipuri de COX
Inhibarea COX-2 explica efectele: antiinflamator, analgezic si antipiretic
Inhibarea COX-1 explica o serie de RA de felul legarii mucoasei
gastrointestinale sau afectarii toxice a rinichiului
Inhibitorii selectivi si specifici de COX-2 au proprietati antiinflamatoare si
analgezice cu risc mai mic de RA obisnuite la AINS clasice

b. variate AINS au, posibil, mecanisme aditionale de actiune:


inhibarea celulelor inflamatorii (cum ar fi PMN neutrofile) cu diminuarea formarii
de endoperoxizi si radicali liberi
diminuarea formarii si actiunii moleculelor de adeziune de catre celulele
epiteliale, leucocite, plachete
inhibarea chemotaxiei celulelor inflamatorii
inhibarea si a lipooxigenazei (indometacin, diclofenac, ketoprofen) s.a.
Farmacotoxicologie Reactii adverse
digestive
disconfort gastric
greturi, voma, diaree
ulcer gastro- duodenal
hemoragie digestiva
din acest p.d.v. AINS se pot clasifica:
cu cel mai mare risc: azapropazona, fenilbutazona
cu risc intermediar: piroxicam, ketoprofen, naproxen, diclofenac
cu cel mai mic risc: ibuprofen
alergice: rinite, urticarie, eruptii, edem angioneurotic, astm bronsic
respiratorii: tuse, (febra), eozinofilie (cu infiltrate pulmonare, la alergici)
nervoase: cefalee, ameteli, stari confuzionale, halucinatii, tulburari
auditive (tinitus)
hematologice: anemie, trombocitopenie, anemie hemolitica (in caz de
deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza), exceptional, aplazie medulara,
agranulocitoza, risc trombotic pentru coxibe
hepatotoxice (rare)
retentie hidrosalina, insuficienta renala acuta reversibila (rar)
accidente severe (rareori): sindroame: Steven-Johnson, Reye
Farmacoterapie
AINS reprezinta medicatia utila in grade variate in
tratamentul tuturor afectiunilor reumatismale
(inflamatorii, degenerative, articulare, extraarticulare)
S-au dovedit utile, de asemenea, in dureri
postoperatorii, dureri neoplazice

Recomandari si preacutii
sunt de preferat AINS cu riscul cel mai mic pentru
tratamentul initial, la dozele cele mai mici
nu se utilizeaza asocieri de AINS
inhibitorii selectivi de COX-2 nu se folosesc de rutina
(in poliartrita reumatoida, artroze), ci numai cand sunt
clar indicati (bolnavi cu risc crescut de RA
gastrointestinale)
ANALGEZICE
OPIOIDE
BAZE FIZIOPATOLOGICE
n transmiterea i perceperea impulsurilor
nociceptive, n algezie i analgezie sunt
implicate dou mari categorii de sisteme:
Sistemul opioid endogen (analgezic) n corelaie
cu sistemul substanei P (algezic) i peptidele
antiopioide
Sistemul monoaminergic spinal (adrenergic i
serotoninergic)
SISTEMUL OPIOID ENDOGEN
Funcii fiziologice:
Antinocicepie analgezie (fizic i psihic), ridic pragul percepiei
durerii i pragul reaciei la durere;
Euforie (senzaie de bine)
Modularea eliberrii neuromediatorilor activatori (P-ergici,
adrenergici, serotoninergici, dopaminergici)
Comportamentul de stres (alturi de sistemul adrenergic i cel
corticosteroid)
Ingestie de alimente
La nivel spinal inhib eliberarea n fanta sinaptic a substanei P,
algic, prin mecanism denumit control de poart (gate control).
In periferie neuromediatorii opioizi sunt secretai de celulele imune i
inflamatorii i acioneaz la nivelul terminaiilor nervoase aferente,
modulnd nocicepia prin:
Inhibarea eliberrii locale de neuropeptide proinflamatoare excitatorii
(substana P)
Reducerea excitabilitii terminaiilor nervoase pentru durere
NEUROMODULATORII (neuromediatori cu functii modulatoare)

Sunt numii opioide endogene, sunt neuropeptide active biologic
aparinnd la patru tipuri:
Endorfine (, , , ) sunt polipeptide
Dinorfine (A, B) sunt polipetide
Enkefaline (met-enkefalina i leu-enkefalina) sunt pentapeptide Endomorfine
(1,2) sunt tetrapeptide
Acestea nu pot fi utilizate ca medicamente analgezice deoarece nu
difuzeaz prin bariera hematoencefalic

Rezult prin scindri enzimatice succesive de la percursori inactivi cu


structur proteic: proopiomelanocortina , prodinorfina i proenkefalina
Stocarea se face n vezicule presinaptice
Metabolizarea are loc n fanta presinaptic sub ac unor enzime proteolitice

Localizare: neuronii cerebrali, hipofiz, mduva spinrii,


medulosuprarenal, tub digestiv
RECEPTORII OPIOIZI
Tipuri de receptori:
Miu (1-3), kappa (k1-2), delta (1-2), (specifici
pentru opioide)
Sigma () (nespecifici)
Agoniti selectivi farmacologici
miu (): morfin, metadon, fentanil, sufentanil
Kappa (k): pentazocin

EFECTELE ACTIVRII RECEPTORILOR OPIOIZI


miu ():
Analgezie supraspinal, creterea eliberrii de prolactin (1),
deprimarea centrului respirator (3), scderea motilitii
gastrointestinale (2), alimentaie, sedare, mioz, euforie,
farmacodependen (fizic) imunodepresie (3), hiperalgezie (1,
2)
Kappa (k)
Analgezie supraspinal i spinal, mioz, sedare, diurez, disforie,
efecte psihotomimetice
Delta ()
analgezie supraspinal i spinal, comportament de nvare
recompens, hipotensiune midriaz, disforie, efecte psihotomimetice
Neuropeptidele endogene anti-opioide
Dinorfina, nociceptin (N), colecistokinina (CCK),
vasopresina, ocitocina.
Acestea sunt eliberate ca reacie la administrarea
unui opioid exogen i regleaz efectul analgezic al
acestuia
Analgezicele opioide (sau morfinomimetice) sunt
medicamente care au aciune de suprimare a
durerii (aciune analgezic intens), nsoit
frecvent de calmarea anxietii, sedare i euforie,
prezentnd potenial de a dezvolta
farmacodependen
Clasificare
Opioidele (morfinomimeticele) au structuri chimice
aparent diferite, dar pot s se orienteze spaial pentru a
forma cicluri de tip morfinic, specific steric pentru
receptorii opioizi.

CLASIFICARE N FUNCIE DE PROVENIEN


Naturale (alcaloizi din opiu)
Morfina
codeina
Semisintetice (derivai ai alcaloizilor din opiu):
oximorfona, hidromorfona, oxicodona, hidrocodona,
dihidrocodeina, codetilina;
Sintetice:
Sufentanil, remifentanil, alfentanil, fentanil, piritramida,
levorfanol, metadona, dextromoramida,
dextropropoxifen, petidina, tilidina, pentazocina,
tramadol

CLASIFICARE N FUNCIE DE EFICACITATE I POTENA


ANALGEZIC, DE TIPUL DE ACIUNE AGONIST-ANATAGONIST I DE RECEPTOR
Agoniti totali puternici ( i k): sufentanil, fentanil,
piritramid, levorfanol, metadona, dextromoramida,
hidromorfona, oximorfona, morfina;
Agoniti totali medii i slabi ( i k): hidrocodona, oxicodona,
petidina, tilidina, dextropropoxifen, dihidrocodeina, codeina
Agoniti parial () antagoniti (k): buprenorfina
Agoniti parial (k) antagoniti (): pentazocina, nalbufina,
butorfanol, nalorfina
Antagoniti ( i k) (antidoi): naloxon, naltrexon, nalmefen
Mecanism complex (opioid i monoaminergic): tramadol

FARMACOCINETIC
Absorbia:
Pe ci parenterale (injectabile) este nalt (s.c., i.m.) i foarte
nalt spinal (epidural, intratecal)
Pe ci naturale (p.o. sublingual, transnazal i transcutanat)
este n funcie de gradul de lipofilie al analgezicelor.
De ex. morfina, fiind n categoria analgezicelor opioide cu lipofilia cea
mai mic se absoarbe p.o. lent i neregulat astfel c raportul dozelor
eficace p.o./s.c este de 60/10 mg (potena relativ este subunitar,
cca 20%).
n consecin, pentru morfin calea p.o. este rezervat preparatelor
retard, adresate durerii cronice
Calea sublingual, datorit suprafeei foarte reduse de
absorbie, impune dou condiii:
lipofilie nalt
i poten nalt (doze active mici)
Aceste condiii sunt realizate de fentanil, metadon,
buprenorfin
Efectul primului pasaj hepatic este relativ puternic pentru
majoritatea analgezicelor opioide. De aceea dozele sunt mult
mai ridicate n administrarea p.o. comparativ cu calea
parenteral
Efectul primului pasaj hepatic este mai slab la unele
analgezice opioide: codein, oxicodon, metadon,
levorfanol i n consecin potena relativ a cii p.o. Fa de
calea parenteral este mai ridicat (cca 60%)
Biodisponibilitatea per os este redus
datorit efectului intens al primului pasaj
hepatic care este dependent de starea
funciei enzimatice hepatice.

ATENIE!
CI la copiii sub 2 ani, datorit sistemelor
enzimatice microzomiale hepatice (SOMH i
glucuronoconjugaze) aflate n cursul procesului
de maturare
Biodisponibilitatea p.o. este mai mic (i marcat la o
variabilitate individual larg) datorit efectului ridicat al primului
pasaj hepatic n cazul compuilor cu radicali hidroxili liberi (tip
morfin) (deoarece aceti radicali pot fi biotransformai rapid)

Biodisponibilitatea p.o. este mai ridicat (50-60%) (i fr


mari variaii individuale) datorit efectului primului pasaj
hepatic mai sczut, n cazul compuilor coninnd hidroxilul
esterificat deoarece acetia nu pot fi glucuronoconjugai
dect dup dezalchilare (de ex. codeina, hidrocodona)

Biodispnibilitata p.o. este mai mare de 60% n cazul


compuilor biotransformai lent (de ex. metadona, 70-95%)
Biodisponibilitatea pe cale sublingual este mai bun (i fr
variaii mari interindividuale) comparativ cu calea p.o.
Datorit evitrii primului pasaj hepatic (de ex buprenorfina
are o biodisponibilitate de 50% pe cale sublingual, fa de
15% p.o., de aceea buprenorfina este utilizat frecvent pe
cale sublingual

Biodispnibilitatea pe cale intrarectal este mai ridicat


(5070%) fa de calea p.o., de asemenea datorit evitrii
posibile a primului pasaj hepatic

Biodisponibilitatea pe cale transnazal poate fi comparat


cu cea pe cale parenteral (datorit vasculariaziei foarte
bogate (ex. butorfanol)
Transportul n snge sub forma legat de proteinele
plasmatice se face n procente mici i medii (morfin,
petidin, pentazocin) i n procent mare pt metadona (90%)

Difuziunea i distribuirea sunt n funcie de gradul de lipofilie


Difuziunea prin placent este semnificativ, cu RA la ft,
nou-nscut i sindrom de abstinen (sevraj) la nou-nscuii
mamelor toxicomane
Epurarea este majoritar hepatic. Eliminarea metaboliilor
glucuronoconjugai are loc urinar i biliar. T1/2 este mediu
(2-6 ore) cu durat de aciune analgezic medie (2-7 ore)
(excepie metadona T1/2 lung 10-40 ore; cu durat de
aciune lung (6-48 ore) (i risc de acumulare)

FARMACODINAMIE
Mecanismul aciunii analgezice de tip opioid
(morfinomimetic)
Analgezicele opioide sunt agoniti ai receptorilor
opioizi:
Totali ( i k) cu eficacitate maxim (grupa agoniti
puternici, tip morfin) i submaximal (grupa de agoniti
medii i slabi, tip petidin i codein);
Pariali n general cu eficicacitate submaximal: (grupa
de agoniti k - antagoniti tip pentazocin i grupa de
agoniti - antagoniti k, tip buprenorfin)
Agonitii pariali se comport ca agoniti cnd sunt
singuri (n absena morfinei) i pot declana sindromul
de abstinen la morfinomani
Medicamentele antidot, utilizate n intoxicaia acut
cu analgezice opioide (pentru combaterea deprimrii
respiratorii) sunt antagoniti . Antagonitii pot fi:
Antagoniti totali i k (naloxon, naltrexon), fr aciune
analgezic
Antagoniti i agoniti k (nalorfina), cu aciune analgezic
slab
ACIUNILE FARMACODINAMICE ALE ANALGEZICELOR OPIOIDE
Analgezicele opioide pot prezenta urmtoarele
categorii de aciuni farmacodinamice, de intensitate
variabil n funcie de substan:
Aciunea analgezic
mpiedicarea transmisiei, impulsurilor nociceptive (pe cile
spino-talamice i talamo-corticale)
mpiedicarea perceperii durerii, la nivel talamic i cortical
Creterea pragurilor de percepere a durerii i de reacie la
durere, cu nlturarea reaciei psihice, vegetative i
somatice Eficacitate n durerea somatic i visceral
SNC
Aciune analgezic
Inhibiie cu sedare i somnolen, poteneaz aciunea analgezic;
diminu capacitatea de concentrare, munca intelectual i fizic;
Deprimarea centrului respirator bulbar (scderea sensibilitii
centrului la CO2), semnificativ pentru agonitii miu (2)
Deprimarea centrului tusei, efect antitusiv util
Stimularea centrului vomei (din aria postrema)
Aparat respirator
Deprimare respiratorie (prin deprimarea centrului respirator); la
doze mici, frecvena; la doze mari frecvena i amplitudinea
Bronhoconstricie prin eliberare de histamin
Aciune antitusiv (prin deprimarea centrului tusei)
Ochi
Mioz prin constricia muchilor circulari ai irisului (mecanism
colinergic i opioidergic i k
Aparat digestiv
Greuri vrsturi (prin stimularea centrului vomei)
Creterea tonusului muchilor netezi ai tubului digestiv i scderea
peristaltismului
Scderea secreiilor digestive
Contracia sfincterelor (piloric, anal)
Consecina este scderea tranzitului intestinal i constipaie
Efect antidiareic, util n terapia sindroamelor diareice
Contracia sfincterului Oddi, creterea tensiunii n arborele biliar
Aparat excretor renal
Creterea tonusului sfincterului vezicii urinare, detrusorului i
ureterelor cu tendin de retenie urinar
Aparat genital
Creterea tonusului uterului gravid, cu ntrzierea relaxrii i
reducerii frecvenei contraciilor
Aparat cardiovascular
Efecte reduse: tendin de hipoTA (agoniti delta tip morfin)
FARMACOTOXICOLOGIE
Potenial de farmacodependen ridicat la agonitii 1
Cile implicate n toxicomanie
Cile opoid-ergice (1)
Cile dopaminergice ale plcerii: opioizii
Dependena psihic este consecina activrii cilor
dopaminergice mezolimbice
Tolerana dobndit (mecanism de reglare down), instalat
pentru unele dintre efecte (analgezie, deprimare respiratorie,
emez, vagotonie), dar nu i pentru altele (constipaie, mioz)
Dependena psihic i fizic cu sindrom de abstinen este
produs de agoniti .
Sindromul de abstinen (de sevraj)
Mecanism: consecin a unei heteroreglri up, cu sensibilizarea i
externalizarea unui numr ridicat de receptori adrenergici i P-ergici, n
sinapsele activatoare modulate de heterosinapsele opioid-adrenergice i
opiod P-ergice, unde acioneaz opiodul
Efectele majoritare sunt de tip adrenergic (midriaz, tahicardie, HTA,
transpiraie masiv, frisoane cu piloerecie, agitaie) i P-ergic (mialgii
puternice, crampe abdominale)
Sdr. de abstinen poate s apar la nou-nscut i sugar, n cazul
mamelor toxicomane
Tratamentul intoxicaiei cronice (farmacodependenei,
toxicomaniei) se efectueaz n spitale de psihiatrie, prin reducerea
treptat a dozei i nlocuirea cu opioide cu potenial
toxicomanogen mai redus (metadon, petidin, propoxifen), apoi
prin reducerea treptat a substituentului. Mai pot fi utilizate
analgezice agoniti 2 presinaptici (clonidina)
Efecte secundare
Deprimarea respiraiei (deprimarea centrului respirator
bulbar, prin agoniti miu-2), mai intens la
administrarea pe cale injectabil; la gravide, nainte de
expulzie, ntrzie, apariia respiraiei la nou-nscut;
Greuri, vrsturi (stimularea centrului vomei);
Constipaie, retenie urinar, oligurie
hipoTA, bradicardie
Efecte de psihostimulare, pn la delir i convulsii
Imunodepresie (3)
Reacii alergice (prurit urticarie)
Sunt consecina eliberrii de histamin (morfin i
analogi) structurali, precum codeina, buprenorfina,
butorfanol.
Supradozarea i intoxicaia acut
Frecvent la toxicomani
Simptome:
Mioz accentuat (excepie petidina i n hipoxie accentuat)
Respiraie de tip Cheyne-Stokes, pn la apnee; cianoz
hipoTA, fr oc
Retenie urinar
Coma
Exitus prin paralizia centrului respirator

Antidot:
Antagonitii miu (nalorfin, naloxon, naltrexon) care combat
deprimarea respiratorie
Farmacoterapie si farmacografie
Indicatii
durere acuta foarte intensa (postoperator, traumatisme,
infarct miocardic) (cai injectabile)
durere cronica intensa (neoplasm) (per os, inj. intrarahidian)
in obstetrica, (i.v.)
in chirurgie (epidural)
Analgezicele-antipiretice sunt medicamente care diminua
sau suprima durerea si combat febra.
Sunt un grup de medicamente cu structura chimica
variata care au drept caracteristica asocierea in proportie
diferita a urmatoarelor actiuni principale: analgezica,
antipiretica si antiinflamatoare.
Clasificare
In functie de structura chimica
Derivati de acid salicilic
Acid acetilsalicilic
acetilsalicilat de lizina
salicilamida
diflunisal
benorilat (esterul ac. acetilsalicilic cu paracetamol)
Derivati de pirazolona
fenazona
aminofenazona
noraminofenazona (metamizol) propifenazona salipirina ??
Derivati de p-aminofenol
fenacetina
paracetamol (acetaminofen)
- Derivati de chinolina glafenina
In functie de eficacitatea relativa (in ordine descrescatoare)

analgezica: metamizol, acid acetilsalicilic, paracetamol


antipiretica: aminofenazona, acid acetilsalicilic,
paracetamol
antiinflamatoare: acid acetilsalicilic, aminofenazona
antispastica musculotropa: metamizol, propifenazona
Farmacodinamie
actiunile farmacodinamice principale (utile in
terapeutica), de intensitate variabila in functie de
grupa chimica, sunt:
analgezica
antipiretica
antiinflamatoare
antispastica (pe musculatura neteda,
musculotropa)
nu au actiune sedativa sau euforizanta
Actiunea analgezica
este de intensitate moderata (intensitate
slabmedie), inferioara analgezicelor opioide
in conditii de farmacodinamie clinica sunt eficace in
special fata de durerile somatice, indeosebi de natura
inflamatoare (ex. in bolile reumatismale), ca si in cazul
unor dureri viscerale (cefalee, dismenoree, dureri
postoperatorii)
durerea pornita de la viscerele cavitare este mai
putin influentata de acest tip de medicamente
prezinta avantajul lipsei pericolului de
farmacodependenta
Mecanism de actiune
periferic analgezic si antiinflamator prin inhibarea
biosintezei de prostaglandine (PG) implicate in nociceptie si
inflamatie, inhiband enzima cu rol important in formarea
lor, ciclooxigenaza
PG au rol hiperalgeziant, sensibilizand terminatiile nociceptive la
actiunea substantelor algogene (bradikinina, 5-HT)
prostaglandinele (PGE2 si PGI2) cresc sensibilitatea terminatiilor
nervoase nociceptive (nociceptorilor) precum si eliberarea de
substanta P, provocand hiperalgezie
eficacitatea analgezicelor-antipiretice este mai mare in
durerile somatice (nevralgii, artralgii)

Actiunea antipiretica antipireticele reduc febra


nu sunt hipotermizante (nu scad temperatura normala)
Mecanism de actiune
readuc la normal nivelul functional ridicat al centrilor
termoreglatori (vasodilatatie periferica, sudoratie etc)
la nivel celular si molecular, inhibarea biosintezei de PGE2
cu efect de ridicare a nivelului functional al centrului
termoreglator hipotalamic;

Actiunea antiinflamatoare va fi prezentata la


AINS
Actiunea antispastica
Mecanism: musculotrop (de tip papaverina alcaloid din opiu
cu structura izochinolinica).
Farmacotoxicologie
Nu produc euforie, toleranta, farmacodependenta,
toxicomanie, deprimare respiratorie
Sensibilizarea si reactiile alergice sunt incrucisate in
grupele analgezicelor-antipiretice si AINS
Efectele secundare sunt specifice fiecarei grupe
chimice
Farmacoterapie
analgezicele-antipiretice au cateva tipuri de indicatii terapeutice bazate pe
actiunile: analgezica, antipiretica, antiinflamatoare, antispastica:
Medicamente de prima alegere: acid acetilsalicilic si paracetamol (cu care pot
fi tratate cel putin 80% din cazurile cu tulburari ce intra in sfera indicatiilor lor);
restul cazurilor (inclusiv cele care prezinta contraindicatiile pentru aceste doua
substante) pot fi tratate cu:

Medicamente de alternativa: propifenazona, fenazona, aminofenazona


pentru tipurile de indicatii folosite, medicamentele pot fi utilizate fie
singure (suferinte in general usoare), fie asociate (tulburari mai
accentuate).
utilizare sub forma de asocieri:
Analgezice neopioide din diferite grupe chimice, pentru sinergism de
aditie, dar cu reducerea dozelor si deci a RA specifice
Analgezice neopioide +
codeina (potentarea analgeziei)
fenobarbital (efect sedativ)
cafeina (vasoconstrictor in circulatia cerebrala, util in cefalee
vasculara)
Indicatii
a. Indicatii pentru actiunea analgezica (potentata de actiunea antiinflamatoare):
nevralgii (dentara, intercostala, sciatica, etc), artralgii (artrite, artroze. etc), mialgii
afectiuni ortopedice (entorse, luxatii, fracturi)
dureri postoperatorii moderate
cefalee
b. Indicatii pentru actiunile analgezica antipiretica - antiinflamatoare
infectii virale acute ale cailor aeriene superioare cu febra (medicatie simptomatic-
patogenica in formele usoare si medii, necomplicate)
in febrele infectioase se vor asocia medicatiei specifice (antibiotice si chimioterapice de
sinteza), doar in caz de febra mare cu repercursiuni asupra aparatului cardio-vascular si
SNC
c. Indicatii pentru actiunile analgezica si antispastica
colici (renale, biliare)
dismenoree