Alimentatia si supravegherea

bonavului cu IMA

Infarctul miocardic acut ( IMA) se caracterizeaza printr-o zona de necroza ischemica

in miocard, determinata de o obstructie coronariana prin tromboza.
Factorii care favorizeaza aparitia IMA sunt cunoscuti sub numele de factori de risc si
acestia sunt: varsta, sexul, fumatul, stresurile, sedentarismul, obezitatea, hipertensiunea
arteriala, diabetul zaharat, hiperlipemia, etc.
Factorii care declanseaza IMA sunt: efortul intens, mesele copioase, stress-ul, factorii
meteorologici ( in special, expunerea la frig), infectii ale tractului respirator, etc.
Ingrijirea acestor bolnavi constituie o urgenta medicala.
Internarea in spital constituie un eveniment important in viata bolnavului, el se
desparte de mediul sau obisnuit si in stare de infirmitate sau semiinfirmitate este nevoit sa
recurga la ajutorul cadrelor sanitare.
Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul. Acest prim contact este
hotarator pentru castigarea increderii bolnavului, factor indispensabil pentru asigurarea unei
colaborari sincere intre bolnav si personalul de ingrijire, in vederea recastigarii sanatatii celui
internat.
Bolnavul trebuie sa simta atentia cu care este inconjurat si sa fie convins ca colectivul
in mijlocul caruia a ajuns vrea sa-l ajute si ca va depune tot efortul pentru a-l vindeca.
Bolnavii cu IMA sunt internati de urgenta, fara bilet de trimitere. Vor fi luati in evidenta
la serviciul de primire, vor fi trecuti in registrul de internari, li se intocmeste foaia de
observatie clinica cu datele de identitate. La serviciul de primire se pregateste bolnavul pentru
examenul medical si li se preiau hainele si efectele pe baza de bon.
Bolnavii cu IMA vor fi internati pe sectia de medicina de interna, terapie intensiva sau
cardiologie.
Asigurarea conditiilor de spitalizare
Scopul spitalizarii bolnavilor, in majoritatea cazurilor, este vindecarea. Pentru a realiza
acest lucru trebuie create conditii prielnice, necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a
organismului si scoaterii lui de sub eventualele influente nocive ale mediului inconjurator.
Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat bolnavului un climat de liniste, salon
bine incalzit, ingrijit si aerisit.
Asistenta va aseza bolnavul intr-o pozitie cat mai comoda in pat, este bine ca paturile sa
fie prevazute cu somiere reglabile pentru a se evita pozitiile fortate. Se vor inlatura toti
excitantii auditivi, vizuali si olfactivi cu efecte negative asupra sistemului nervos.
Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot provoca bolnavului
emotii inutile. Se va respecta somnul bolnavului care prin inhibitia scoartei cerebrale
constituie un factor terapeutic important. Conditiile create in spital trebuie sa asigure
bonavului un somn mai bun decat cel obisnuit.
Asistenta medicala are datoria de a vizita bonavul frecvent, indiferen de solicitari, fara
insa sa deranjeze odihna acestuia.
Saloanele, coridoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate si amenajate ca sa se
apropie cat mai mult de anturajul obisnuit al bolnavului. Foile de observatie si de temperatura
nu vor fi tinute in saloane.
Personalul administrativ care intra in sectie in interes de serviciu, precum si vizitatorii
care vin la bolnavi vor fi instruiti de asistenta pentru a pastra o comportare modesta, linistita
pe sectie.
Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de
vindecare.
A fi curat, ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a avea
o tinuta decenta si pielea sanatoasa astfel incat aceasta sa-si poata indeplini functiile.
Asistenta medicala are datoria de a verifica zilnic curatirea salonului. Acesta se curata
de doua ori pe zi si de cate ori s-a murdarit cu sange,alimente,secretii din timpul procesului de
ingrijire. Lenjeria de pat trebuie pastrata curata si bine intinsa pentru a evita escarele. Atat
lenjeria de pat cat si lenjeria bolnavului vor fi shimbate de cate ori este nevoie.
Bolnavii cu IMA transpira abundent, asistenta va sterge mereu cu un prosop uscat
regiunile transpirate. Baia generala si partiala se face la pat fara sa oboseasca bolnavul, in
primele zile fara sa fie ridicat.
Scopul toaletei corporale este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului
cornos,descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare, microbi care
adera la piele.
Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie sa respecte urmatoarele:
o sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de raceala
o sa pregateasca materialele necesare astfel ca ingrijirea sa se desfasoare in timp util
o sa actioneze rapid cu miscari sigure dar totodata blande pentru a scuti bolnavul de alte
suferinte si oboseala
o sa menajeze bolnavul protejandu-l cu un paravan fata de cei din jur.Toaleta zilnica
permite controlul regiunilor expuse escarelor si actioneaza in vederea prevenirii
acestora.
Observarea pozitiei pacientului in pat
Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda. Repausul absolut la pat in prima
saptamana este obligatoriu. Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia
simptomelor si de prezenta complicatiilor. Daca bolnavul nu are dureri, febra sau alte
complicatii incepand din prima saptamana se pot face chiar miscari pasive ale degetelor de la
maini si picioare. Durata repausului la pat in pozitie semisezanda este 2-3 saptamani.
Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului
Mobilizarea bolnavului se face progresiv, sederea pe marginea patului, sederea in
fotoliu, ridicarea din pat, sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale, initial in prezenta
medicului.
Captarea eliminarilor
Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet de cate ori este nevoie,fara sa fie ridicat din pozitia
sezanda. Asistenta va urmari tulburarile de mictiune, volumul de urina in 24 ore si caracterele
calitative ale urinii. Constipatia trebuie combatuta cu ajutorul clismelor uleioase sau cu
laxative usoare
Supravegherea functiilor vitale si vegetative.
Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta in
primele zile a electrocardiogramei, a tensiunii arteriale si a ritmului cardiac.
In sectiile obisnuite de boli interne, in lipsa aparaturii de monitorizare, supravegherea
consta in masurarea tensiunii arteriale, frecventei pulsului si a respiratiei la o ora, la nevoie
mai des, in functie de starea bolnavului, inregistrarea electrocardiogramei precum si a
temperaturii de cate ori este indicat de medic.
Tensiunea arteriala-valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice sau maxime variaza
intre 120-140mmHg, iar a tensiunii arteriale diastolice sau minime intre 70-80mmHg.
Masurarea tensiunii arteriale se face cu ajutorul tensiometrului. Se noteaza in foaia de
temperatura cu creion de culoare rosie, pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se
socotesc 10 mmHg.
 In cazul IMA,hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore,
precedata de o usoara crestere a tensiunii arteriale. Cand tensiunea arteriala scade
brusc pericolul socului cardiogen este iminent.
Pulsul-are valori normale la adult cuprinse intre 60-80 pulsatii/min, se obtine prin
comprimarea arterei radiale pe un plan osos si se noteaza in foaia de temperatura cu un creion
rosu,o linie orizontala corespunzand la 4 pulsatii.
Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului pana la 90-100
pulsatii/min.
Respiratia-are frecventa normala cuprinsa intre 16-18 respiratii/min, prezentand usoare
variatii in functie de sex si varsta.
Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde, pentru fiecare linie
orizontala considerandu-se o respiratie/min.
Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee,semn de disfunctie de pompa.
Temperatura-are valori normale intre 36-37C,se masoara cu termometrul in axila, cel
mai frecvent. Se noteaza in foaia de temperatura cu creion albastru, pentru fiecare linie a foii
se socotesc doua diviziuni de grad.
Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii,37,5-38,5C, datorita substantelor
piretogene produse in focarul de necroza.
Alimentarea bolnavului
Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselor fractionate. Se
va face alimentatia pasiva la pat in primele zile in decubit dorsal. Treptat se va trece la
alimentatia activa in pat numai la recomandarea medicului in pozitie sezanda. Dupa
mobilizarea bolnavului se poate servi masa in sala de mese. Regimul alimentar va fi hiposodat
si hipocaloric. In primele zile va fi alcatuit din lichide si pireuri date lent cu lingura, ceaiuri,
compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, oua moi dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care
produc gaze sau intarzie tranzitul intestinal. Se interzice total fumatul.
Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate, deoarece intarzierile pot
provoca bolnavului emotii inutile.
Tratamentul medicamentos se face la pat, in pozitie orizontala. Desi medicamentale se
dau strict la indicatia medicului, in unele cazuri de urgenta, asistenta va trebui sa intervina cu
unele medicamente cum este Nitroglicerina si oxigen.
Obiectivele tratamentului in IMA sunt repausul la pat, combaterea durerii si
tratamentul anticoagulant.
Sedarea durerii se face cu Mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular, eventual
intravenos, diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza10%.
Morfina se administreaza 0,01-0,02 g (1 fiola=0,02 g) subcutanat sau intramuscular
eventual intravenos, incet diluat in ser fiziologic, sub controlul respiratiei. Morfina poate
provoca o hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare. Asocierea cu Atropina 1
mg subcutanat sau intramuscular, eventual 0,5mg intravenos poate preveni aceste fenomene.
Fortral se administreaza 30 mg intravenos sau intramuscular.
Tratamentul anticoagulant si trombolitic se face cu Streptokinaza care are proprietati
trombolitice si se administreaza in primele 6 ore in perfuzie rapida 150000 UI in 45 minute.
Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos,initial 10000 UI apoi
5000-10000UI la fiecare 4-6 ore. Concomitent e administreaza Trombostop 4-6 tablete pe zi
in functie de timpul Quick.
In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante cum ar fi Diazepam 2-5
mg de 1-2 ori\zi si Meprobamat 0,5-1 comprimat de 2-4 ori\zi.
Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul. Mentinerea tensiunii arteriale se face cu
perfuziide Glucoza 5%, Dextran.
 Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uz cardilogic, 200 mg intramuscular sau
intravenos.
Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin aspiratie, la nevoie se face
oxigenoterapie.
Recoltarea produselor biologice si patologice
In cazul bolnavilor cu IMA, asistenta medicala va recolta sange pentru probe de
laborator indicate de medic: fibrinogen, glicemie, leucocite, VSH, colesterol, acid uric,
transaminaze.
Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin punctie venoasa la nivelul
plicii cotului in eprubete sterile si uscate sau prin punctie capilara prin inteparea pulpei
degetului.
Pentru determinarea fibrinogenului este necesar 0,5ml citrat de sodiu 3,8% si 4,5 ml de
sange. Valorile normale sunt 200-400 mg%. La bolnavii cu IMA fibrinogenul este crescut.
Pentru determinarea leucocitelor se recolteaza sange prin inteparea pulpeu degetului.
Valorile normale sunt intre 4200-8000/mm. Bolnavii cu IMA prezinta leucocitoza cu valori
intre 10000-15000mm.
Pentru determinarea glicemiei se recolteaza 2 ml sange pe 4 mg florura de sodiu.
Valoarea normala este de 80-120g%. Bolnavii cu IMA prezinta hiperglicemie in primele 24-
48 ore.
Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza 1,6 ml sange intr-o seringa de 2 ml care
contine 0,4 ml citrat de sodiu3,8%. Valorile normale sunt 1-10mm/1h, 7-15/2h, la femei
valorile sunt cu 1-3mm mai mari. In IMA, VSH-ul este crescut.
Pentru determinarea colesterolului se recolteaza 5-10 ml sange. Valorile normale sunt
intre 180-280 g %. In cazul bolnavilor cu IMA, colesterolul nu prezinta modificari.
Pentru determinarea acidului uric se recolteaza 5-10 ml sange. Valorile normale sunt
intre 3-5 mg%. Acidul uric nu prezinta modificari in cazul bolnavilor cu IMA.
Pentru determinarea transaminazelor sunt necesari 5-10 ml sange. Valorile
normale sunt TGO 2-20 UI,TGP 2-16 UI. Bolnavii cu IMA prezinta TGO crescuta 25-40 UI.
Recoltarea sangelui se face dimineata pe nemancate, iar eprubetele vor fi insotite de un
buletin de analize care contine numele bolnavului, numarul salonului si al patului,
diagnosticul clinic, natura produsului, analiza ceruta, data recoltarii si numele celui care a
efectuat recoltarea.
Electrocardiograma EKG
Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din
cursul unui ciclu cardiac.
Inregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite electrocardiografe.
Pregatirea bolnavului
Se pregateste psihic bolnavul pentru a-i inlatura emotiile,se transporta bolnavul cu
caruciorul in sala de inregistrare, bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi
rugat sa-si relaxeze musculatura.
Montarea electrozilor pe bolnav
Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor. Sub
placa de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit, o lingura
de sare la un pahar de apa sau pasta speciala pentru electrozi. Se fixeaza 4 electrozi pe
membre si 6 precordial.
Montarea electrozilor pe membre
o Rosu la mana dreapta
o Galben la mana stanga
o Verde la piciorul stang
o Negru la piciorul drept
 Montarea electrozilor precordial
V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului
V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului
V3-Spatiul intre V2 si V4
V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara
V5-La intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga
V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod
conventional cu litere P,Q,R,S,T. Intre doua cicluri cardiace se inscrie linia de 0 potential.
EKG este interpretat intotdeuna de medic in lumina datelor clinice.
In cazul bolavilor cu IMA, EKG arata unde Q anormale acestea reprezentand cele mai
importante semne electrocardiografice de infarct miocardic acut, ele exprimand necroza,
undele R sunt mai putin ample, iar modificarile undei T reflecta notiunea EKG de ischemie.
Profilaxia IMA
La externare bolnavul este instruit asupra modului de viata:
o Bolnavul trebuie sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile.
o Sa respecte regimul dietetic rational hipolipidic,fara sare,glucide, hidrocarbonate si
fractionat 5-6 mese pe zi.
o Se va reduce consumul de cafea.
o Se va evita fumatul si alcoolul.
o Se va respecta tratamentul medicamentos si modul de administrare a medicamentelor.
o Sa practice sporturi usoare.
o Sa aiba un program rational de munca si viata.
o Sa se prezinte la controale periodice.
Externarea bolnavului.
o Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medic.
o Asistenta va aduna toata documentatia relativa a bolnavului si o va pune la dispozitia
medicului de salon, in vederea formularii epicrizei.
o Asistenta va fixa cu bolnavul ora exacta a plecarii, pentru a-i putea asigura alimentatia
pana in ultimul moment.
o Externarea bolnavului se efectueaza pe baza biletului de iesire din spital. Pe baza
acestui bilet se elibereaza hainele si efectele bolnavului.
o Asistente medicala instiinteaza familia bonavului privind indicatiile primite de la
medic cuprinse in biletul de iesire. Asistenta ajuta bolnavul la impachetarea lucrurilor,
la imbracare si incaltare. Bolnavul va fi condus pana la poarta spitalului de catre
asistenta.