Sunteți pe pagina 1din 103

1.

Enumeraţi principiile deontologice aplicabile în misiunile privind expertizele contabile şi dezvoltaţi


principiul Acceptării expertizelor contabile.
Standardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile, expliciteaza urmatoarele principii deontologice:
- independenta expertului contabil
- competenta expertului contabil
- calitatea expertizelor contabile
- secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile
- acceptarea expertizelor contabile
- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile
Principiul acceptarii expertizelor contabile este reglementat de norma 3515. Solicitarile adresate expertilor
contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decat daca exista motive temeinice.
Expertul contabil, inanite de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie sa-si analizeze posibilitatile
de a-si indeplini misiunea, tinand seama in special de regulile de independente, competente si
incompatibilitate.
Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile un poate fi refuzata pe motive etnice, religioase,
politice sau de alta natura, deoarece expertiza contabila este un act de proba stiintifica.
In ceea ce privaste independenta profesionistului contabil, este de mentionat ca toate cazurile de
incompatibilitate, recuzare, abtinere reglementate de codul de procedura civila si de normele profesionale
reprezinta motive temeinice pentru expertul contabil sa refuze executarea lucrarii.Alte cazuri de neacceptare a
misiunii de expertiza cotabila pot fi cele de boala, concediu de odihna, alte sarcini obstesti, sarcini
profesionale, care il impiedica pe expertul contabil sa realizere lucrarea. De asemenea in acceptarea unei
expertize contabile , expertul este dator sa aprecieze daca cunostintele profesionale dobandite ii permit
efectuarea in bune conditii a raportului de expertiza contabila.

2. Detaliaţi elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului “Concluzii” din raportul de expertiză
contabilă.
Capitolul III Concluzii al raportului de expertiza contabila trebuie sa contina cate un paragraf distinct cu
concluzia (raspunsul) la fiecare obiectiv(intrebare al(a) expertizei contabile, preluat(a) in maniera in care a
fost formulat(a) in capitolul II.

3. Detaliaţi elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului “Introducere” din raportul de expertiză
contabilă.
Capitolul I Introducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele
paragrafe:
- identificarea expertului numit sa efectueze expertiza contabila judiciara – nume, prenume, domiciliu,
numar carnet, pozitia din Tabloul Corpului
- identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numarul si data incheierii de sedinta(in cazul
dosarelor civile) sau al Ordonantei de numire(in cauzele penale), identificarea partilor din proces si a
calitatii procesuale a lor(reclamant, parat, inculpate etc) iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare
in acest paragraf se identifica clientul cu adresa, domiciliu, numar contract
- identificarea imprejurarilor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus ca mijloc de proba expertiza
contabila( procesele civile si penale) sau a conditiilor in care a fost contractata expertiza contabila.
- Enumerarea obiectivelor expertizei contabile. In cazul celor judiciare aceste obiective se preiau ad
literam din incheierea de sedinta iar in cazul celor extrajudiciare formularea se preia din contract
- Identificarea perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila
- Nominalizarea materialului documentar care are legatura cu obiectivele expertizei
- Mentionarea datei de depunere a raportului de expertiza contabila, daca s-au solicitat alte termene decat
cel stabilit de instanta si daca in cauza au mai fost efectuate alte expertize contabile
- Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanta de judecata si daca in acelasi dosar au mai fost
efectuate si alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui expertului/expertilor

1
4. Care sunt prevederile legale privind delegarea şi supravegherea lucrărilor referitoare la expertizele
contabile?
: In norma profesionala nr. 3523 sunt stipulate reglementarile legale cu privire la delegarea si supravegherea
lucrarilor de expertiza contabila. Conform acestei norme efectuarea lucrarilor privind expertizele contabile
judiciare nu poate fi delegata de catre expertii contabili numiti din oficiu sau la recomandarea partilor,
catre asistentii sau colaboratorii lor, deoarece au fost nominalizati de catre un organ in drept sa dispuna
proba cu expertiza contabila printr-un act procedural(incheiere de sedinta sau ordonanta de numire)
In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrari
asistentilor sau colaboratorilor sai, pastrandu-si raspunderea finala asupra continutului si concluziilor
raportului de expertiza contabila extrajudiciara.
In concluzie, norma profesionala 3523 delegarea si supravegherea lucrarilor privind expertizele
contabile este specifica, deocamndata numai expertizelor contabile extrajudiciare comandate de catre
solcitanti societatilor comerciale de profil, constituite in baza art. 8 din OG 65/1994, cu modificarile
ulterioare.

5. Ce prevede încheierea de şedinţă prin care organele îndreptăţite să dispună efectuarea expertizei
contabile judiciare, numesc expertul desemnat să efectueze expertiza.
Numirea expertilor contabili intr-o cauza civila se face conform art. 201 din Codul de procedura civila si
cuprinde:
- numele expertului contabil
- obiectivele(intrebarile) asupra carora trebuie sa se pronunte expertul contabil
- termenul la care trebuie depus raportul de expertiza contabila judiciara la dosarul cauzei, termen care se
coreleaza cu prevederile art. 209 din codul de procedura civila, unde se stipuleaza ca”expertul este dator
sa isi depuna lucrarea cu cel putin cinci zile inainte de termenul sorocit pentru judecata”
onorariul provizoriu stabilit de instanta de judecata pentru plata expertului contabil

6. Comentaţi necesitatea calităţii expertizelor contabile întocmite în scopul soluţionării cauzelor aflate
pe rolul instanţelor sau altor organe cu atribuţii jurisdicţionale.
Raspuns: Expertul contabil trebuie sa efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-a
acceptat, cu consticiozitate,devotament, corectitudine si impartialitate. Expertizele contabile trebuie sa fie utile
celor ce le-au solicitat.
Expertizele contabile constituie mijloc de proba in justitie. In elaborarea lor, expertul contabil trebuie sa
foloseasca exclusiv metode specifice contabilitatii. Concluziile expertului trebuie sa fie fundamentate numai pe
documente care atesta evenimente si tranzactii, care fac sau trebuie sa faca obiectul recunoasterilor, evaluarilor,
clasificarilor si prezentarilor contabile.
In expertizele contabile, expertul contabil este un tert in proces, care prin calitatea lui procesuala,
contribuie la stabilirea adevarului de catre organul in drept.
Raportul de expertiza contabila judiciara fiind o proba stiintifica trebuie sa aduca o importanta
contributie la solutionarea cauzei in care a fost dispus.
Pentru asigurarea calitatii expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare, expertii contabili solicitati
trebuie sa aplice atat principiile contabilitatii cat si normele profesionale elaborate de CECCAR privind
exercitarea calitatii de expert contabil si efectuarea lucrarilor de expertiza contabila

7. Clasificarea expertizelor contabile funcţie de cele două criterii (scop şi natura obiectivelor).
I. Dupa scopul principal in care au fost solicitate
- expertize contabile judiciare, reglementate de : Codul de procedura civila, Codul de procedura penala, alte
legi specializate
- expertize contabile extrajudiciare, efectuate in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor
cauze supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate in afara unui proces justitiar. Nu au calitatea de mijloc de proba

2
in justitie, ci cel mult de argumentare pentru solicitarea de catre parti a administrarii probei cu expertiza
contabila judiciara sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabila.
II Dupa natura principalelor obiective la care se refera
- Expertize contabile civile, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor civile
- Expertize contabile penale, dispuse/acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penale
- Expertize contabile comerciale, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale
- Expertize contabile fiscale, dispuse/acceptate in rezolvarea litigiilor fiscale
- Alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept, sau extrajudiciare solicitate
de catre clienti

8. Care sunt categoriile de debitori, şi în ce stare se află, pentru a li se aplica procedura generală
reglementată de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei?
L 85/2006, Art. 3, alin.12/ Orice creditor care are una sau mai multe creante certe, lichide si exigibile poate
introduce la tribunal o cerere impotriva unui debitor care este prezumat in insolventa din
cauza incetarii platilor fata de acesta timp de cel putin 30 de zile, in urmatoarele conditii:
a) daca creantele izvorasc din raporturi de munca sau raporturi obligationale civile, acestea trebuie sa aiba un
cuantum superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite in conditiile legii si calculate la data
formularii cererii introductive;
b) in celelalte cazuri creantele trebuie sa aiba un cuantum superior echivalentului in lei al sumei de 3.000 euro,
calculat la data formularii cererii introductive;
c) in cazul unui creditor care detine creante din ambele categorii mentionate la lit. a) si b), cuantumul total al
creantelor trebuie sa fie superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite in conditiile legii si
calculate la data formularii cererii introductive.
RC: Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor pentru a putea fii declansata procedura
organizarii judiciare si a falimentului:
- creanta impotriva patrimoniului debitorului sa fie certa, lichida, exigibila de mai mult de 30 zile
- valoarea prag a creantei reprezinta cuantumul minim al creantei pentru a putea fii introdusa cererea
creditorului de 10.000 lei pt creditori, 6 salarii medii pe economie pt salariati.

9. Cui poate delega adunarea generală extraordinară exerciţiul atribuţiilor sale privind: mutarea
sediului societăţii, schimbarea obiectului de activitate al societăţii, majorarea capitalului social?
Raspuns:Consiliului de Administratie.

10. Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarei afirmaţii “Deschiderea procedurii insolvenţei are ca efect
ridicarea dreptului debitorului de administrare – constând în dreptul de a-şi conduce activitatea, de
a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea”. Întrebare: Adevarat sau Fals?
Dezvoltaţi răşpunsul.
L85/2006,Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridică debitorului dreptul de administrare - constând în dreptul
de aşi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea -, dacă acesta nu şi-a
declarat, în condiţiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, după caz, art. 33 alin. (6), intenţia de reorganizare.
Afirmatia este partial adevarata.

11. Un acţionar care nu a votat în favoarea unei hotărâri a adunării generale are dreptul de a se retrage
din societate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor sale de către societate. Cine stabileşte preţul
acţiunilor şi cine va suporta costurile de evaluare a acestora?
Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage
din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a
adunarii generale are ca obiect:
a) schimbarea obiectului principal de activitate;
b) mutarea sediului societatii in strainatate;
c) schimbarea formei societatii;
3
d) fuziunea sau divizarea societatii.
(2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c), si de la data adoptarii
hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin. (1) lit. d).
(3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda
sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97.

12. Care sunt organele care aplică procedura insolvenţei şi ce trebuie să asigure acestea pe perioada
desfăşurării acestei proceduri?
Organele care aplică procedura sunt: instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic, administratorul judiciar şi
lichidatorul.
(2) Organele prevăzute la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor şi operaţiunilor
prevăzute de prezenta lege, precum şi realizarea în condiţiile legii a drepturilor şi obligaţiilor celorlalţi
participanţi la aceste acte şi operaţiuni

13. Care sunt caracteristicile lichidării judiciare a întreprinderii din punctul de vedere al evaluării?
Lichidatorul va angaja, în numele debitorului, un evaluator, persoană fizică sau juridică, ori va utiliza, cu acordul
comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din averea debitorului, în conformitate cu
standardele internaţionale de evaluare.
(4) În funcţie de circumstanţele cauzei şi pe cât posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atât individual, cât
şi în bloc; prin bloc, ca ansamblu funcţional, se înţelege o parte sau toate bunurile
debitorului, necesare pentru desfăşurarea unei afaceri, pentru care un cumpărător oferă un preţ nedefalcat pe bunurile
componente.
Art. 117. - (1) În cazul propunerii de vânzare în bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un
raport în care vor fi indicate, descrise şi evaluate bunurile ce urmează a fi vândute împreună, precizânduse şi sarcinile de
care, eventual, sunt grevate, însoţit de propuneri vizând modalităţile de vânzare. O copie de pe raport va fi depusă la grefa
tribunalului, unde va putea fi studiată de orice altă parte interesată.
(2) Raportul prevăzut la alin. (1) va cuprinde propuneri privind modalitatea de vânzare în bloc, după cum
urmează:
a) vânzare prin negociere directă către un cumpărător deja identificat, cu precizarea condiţiilor minime
ale contractului, cum ar fi preţul şi modalitatea de plată;
b) vânzare prin negociere directă, fără cumpărător identificat, cu precizarea preţului minim propus. În
acest caz, lichidatorul poate negocia preţul concret al vânzării bunurilor, iar dacă preţul minim nu se poate obţine,
adunarea generală a creditorilor se va întruni din nou pentru a decide dacă preţul minim iniţial scade sau urmează să se
treacă la vânzarea individuală a bunurilor;
c) vânzarea la licitaţie.

14. Ce reprezintă rata de actualizare a capitalurilor?


Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei
dobanzii,
- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER –ului mediu al val comparabile la bursa.
-rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea
fiscala.

15. Cum se determină costul capitalului propriu al unei întreprinderi?


Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de
actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a
dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite,
costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*π
S CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
4
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
π = profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
Cost = profit ( dividende) / capital propriu
cost = dobanda + prima de risc

16. Ce este actualizarea?


Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor.
Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in capacitatea de a genera
venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul
disponibil pentru proprietari).

17. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei întreprinderi?
-metodasubstractiva si
- met. aditiva
18. În ce constă separarea bunurilor dintr-o întreprindere în bunuri necesare şi bunuri nenecesare?
Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare exploatarii si
elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de participare la realizarea
profiturilor.
Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza:
− fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci cand
pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale de activ;
− fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitate
redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare cum ar fi:
formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca
materiale.
Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere, in mod distinct, cu
ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.

19. Care sunt paşii (etapele) în determinarea activului net corectat al unei întreprinderi?
a.Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatării si elemente in afara exploatării
(necesare întreprinderii)
b. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatării;
3. Calculul matematic al activului net corectat

20. Enumeraţi situaţiile de incompatibilitate în care se poate afla expertul contabil numit într-o cauză
de către organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei.
: Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:
- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei
forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau
bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.
- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al
executivului acestuia sau calitate de angajat
- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care
se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie
cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;
- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;
- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate
pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca
majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective
- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii
5
- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si
extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea
inclusiv sau sunt soti ai administratorilor.
- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate
- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti
- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda
apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv
- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control,
conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor
contabile tehnico operative;
- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a
exprimat opiniile

21. Ce se înţelege prin procedura falimentului, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei?
Prin procedura falimentului se înţelege procedura de insolvenţă concursuală colectivă şi egalitară care se aplică
debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea debitorului din
registrul în care este înmatriculat;

22. Când o societate pe acţiuni îşi dobândeşte propriile acţiuni în condiţiile legii, cine exercită dreptul
de vot pentru aceasta?
Societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu, dar pe
seama acestei societati, in afara de cazul in care adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste altfel, cu
respectarea dispozitiilor care urmeaza.
Actiunile dobandite potrivit art. 103 alin. (1)-(5) si alin. (8) nu dau drept la dividende. Pe toata durata posedarii lor de
catre societate, dreptul de vot pe care il confera aceste actiuni este suspendat, iar majoritatile de prezenta si de vot pentru
luarea in mod valabil a hotararilor in adunarile generale se raporteaza la restul capitaluluisocial

23. Ce trebuie să cuprindă raportul întocmit, în mod obligatoriu, de administratorii societăţii pe acţiuni
care participă la fuziune sau divizare?
Administratorii societatilor care fuzioneaza sau se divid vor pune la dispozitie actionarilor/asociatilor la sediul social, cu
cel putin o luna inainte de data sedintei adunarii generale extraordinare:
a) proiectul de fuziune/divizare;
b) darea de seama a administratorilor, in care se va justifica din punct de vedere economic si juridic necesitatea
fuziunii/divizarii si se va stabili raportul de schimb al actiunilor/partilor sociale;
c) situatiile financiare impreuna cu rapoartele de gestiune pe ultimele 3 exercitii financiare, precum si cu 3 luni inainte de
data proiectului de fuziune/divizare;
d) raportul cenzorilor si, dupa caz, raportul auditorilor financiari;
e) raportul unuia sau al mai multor experti, persoane fizice sau juridice, desemnati cu respectarea art. 38 si 39,de
judecatorul delegat, asupra justetei raportului de schimb al actiunilor/partilor sociale, in cazul societatilor pe actiuni, in
comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata; pentru intocmirea raportului, fiecare dintre experti are dreptul sa obtina
de la societatile care fuzioneaza/se divid toate documentele si informatiile necesare si sa efectueze verificarile
corespunzatoare. Raportul va cuprinde:
- metodele folosite pentru a se ajunge la raportul de schimb propus;
- aprecierea daca acele metode au fost adecvate, mentionarea valorilor la care s-a ajuns prin fiecare metoda, precum si
opinia asupra importantei acestor metode intre cele pentru ajungerea la valorile respective;
- eventualele greutati intampinate in cursul actiunii de evaluare;
f) evidenta contractelor cu valori depasind 100.000.000 lei in curs de executare si repartizarea lor, in caz de
divizare a societatilor.
(2) Actionarii/asociatii vor putea obtine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele.

24. SC XY SRL în calitate de creditor a SC ZK SRL a primit de la fidejusorul (garantul) acesteia o


plată parţială, înainte de înregistrarea cererii de admitere a creanţelor în termenul fixat în sentinţa
de deschidere a procedurii insolvenţei. Înscrierea în tabelul de creanţe a creditoarei SC XY SRL se

6
va face la întreaga valoare a crenţei. Cum îşi va recupera fidejusorul suma de bani plătită
creditoarei?

Un creditor care, înainte de înregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plată parţială pentru creanţa sa de la un
codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creanţa înscrisă în tabelul de creanţe numai pentru partea pe care
nu a încasat-o încă
25. De cine va fi convocată adunarea creditorilor în cadrul procedurii insolvenţei?
Adunarea creditorilor va fi convocată şi prezidată de administratorul judiciar sau, după caz,
de lichidator, dacă legea sau judecătorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul şedinţelor adunărilor
creditorilor este în sarcina administratorului judiciar sau, după caz, a lichidatorului.

26. Care sunt termenele de executare a planului de reorganizare a activităţii debitorului?

3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depăşi 3 ani, socotiţi de la data confirmării.


(4) La recomandarea administratorului judiciar, după trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la
confirmarea planului, această perioadă va putea fi extinsă cu cel mult încă o perioadă de un an, dacă
propunerea este votată de cel puţin două treimi din creditorii aflaţi în sold la acea dată.

27. Un acţionar s-a adresat din nou instanţei de judecată cerând dizolvarea societăţii pe acţiuni pe
motiv că s-a redus capitalul social sub minimul legal de 90.000 lei, cu toate că până la rămânerea
irevocabilă a hotărârii judecătoreşti de dizolvare, societatea comercială şi-a reîntregit capitalul
social. Ce soluţie va formula instanţa? Motivaţi.

Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau educerii
capitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau cand societatea se
transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde.

28. La constituirea prin subscripţie integrală şi simultană a capitalului social a societăţii comerciale
“Lira” SA, acţionarul A.C. a achitat 30% din capitalul subscris, reprezentând aport în numerar şi
în natură. Tinând cont că înmatricularea societăţii s-a făut cu data de 1 februarie 2008, de la ce dată
poate fi somat A.C. să-şi execute obligaţia de vărsământ pentru restul sumei subscrise? Motivaţi.

Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar
jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. ori la o banca sau la una
dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare

29. Creditorul unei societăţi pe acţiuni s-a adresat instanţei judecătoreşti cerând dizolvarea societăţii
respective, pe motiv că numărul acţionarilor săi s-a redus la unul singur – sub minimul legal – cu
toate că după 11 luni de la această reducere, societatea şi-a reconstituit numărul de acţionari. Ce
soluţie va formula instanţa? Motivaţi.

Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul in care, in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau educerii
capitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau cand societatea se
transforma intr-o alta forma la care capitalul social existent corespunde.

30. În ce termen de la data depunerii cererii de convocare a adunării generale, de către un acţionar ale
cărui acţiuni reprezintă 31% din capitalul social, este obligat consiliul de administraţie, respectiv
directoratul să convoace adunarea generală a acţionarilor, dacă cererea cuprinde dispoziţii ce intră
în atribuţiile adunării?

Adunarea generala va avea loc in termen de o luna de la cerere.

7
31. În ce termen de la comunicarea somaţiei trebuie stins debitul pentru ca procedurile de executare
silită să nu continue?
Executarea silita incepe prin comunicarea somatiei. Daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se
stinge debitul, se continua masurile d eexecutare silita. Somatia este insotita de un exemplar al titlului
executoriu- art 145 CPF
Nu mai mic de 10 zile si mai mare de 30 de zile

32. Este obligatorie declarare în Romania a sediilor secundare din străinătate ale unui contribuabil cu
domiciliul fiscal în Romania? Si daca da, în ce termen.
Da, este obligatorie declararea in termen de 30 zile d ela infiintarea de filiale si sedii secundare- art 74CPF

33. Ce document trebuie să însoţească mişcarea intracomunitară a produselor accizabile cu accize


plătite?
Rasuns:
Factura, precum si documentele de insotire simplificate, dupa caz
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 195(2) b),c).

34. Ce reprezintă produsele accizabile în înţelesul codului fiscal?


Art 163 din cf:
produsele accizabile sunt urmatoarele produsele provenite din productia interna sau din import:
bere, vinuri,bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare, alcool etilic, tutun prelucrat,
produse energetice, energie electica.

35. O persoană fizică deţine de la 10 iunie 2008 un teren arabil în intravilan de 10 hectare. Determinaţi
impozitul de plată dacă impozitul unitar este de 20 lei / ha, iar coeficientul de corecţie este 3.00.
Raspuns:
10 ha*20=200 lei
200*3=600 lei/an
600/12=50 lei/luna
Persoana datoreaza impozit incepand cu 1 iulie 2008>>> 6 luni
50*6=300 lei de plata pentru anul 2008, termen de plata 30 septembrie

36. Cine are obligaţia de virare la stat a impozitului pe veniturile din dobânzi obţinute de persoane
fizice?
Rezolvare

Impozitul pe veniturile din dobanzi obtinute de persoane fizice, se calculeaza, se retine si se vireaza la stat de
catre platitorii acestor venituri. la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului,
respectiv la momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire.

37. Explicaţi interesul public, potrivit prevederilor Codului etic national al profesioniştilor contabili.
Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale vizavi de public.
Public înseamnă:
• Clienţi
• Guvern
• Investitori
• Angajatori
• Oameni de afaceri
• Comunităţi financiare
8
• Donatori de fonduri
• Orice persoană
Acest public dă încredere în obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili, pentru buna
funcţionare a economiei.
Această încredere acordată de public impune profesiei contabile o responsabilitate în materie de interes
general.
Interesul general semnifică deci satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor pentru care lucrează
profesioniştii contabili.
Păstrarea acestui statut privilegiat al profesioniştilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit
unor criterii care să justifice încrederea publicului.
Interesul public este bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor deservite de contabilul
profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
• auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare ca suport parţial
pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;
• responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuţii în diverse domenii de management financiar
contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organizaţiei;
• auditorii interni furnizează asigurarea în legătură cu un sistem de control intern corect, care sporeşte
încrederea în informaţiile financiare externe ale patronului;
• experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului de
impozitare;
• consilierii de gestiune şi consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea
luării deciziilor manageriale corecte.
Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Comunitatea,
Publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi o raportare corectă,
pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de
afaceri şi impozite.

38. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii, în sprijinul Codului etic naţional.


Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de
ambele părţi.
În afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client ca: participaţii la
capital, dare/luare de împrumut de bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi de
a determina terţii să considere că obiectivitatea este compromisă.
În cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membri Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize
de consultanţă profesională şi să nu împieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al
clientului.
O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienţii,
asigurându-se că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor.
Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii pot antrena răspunderea pentru un prejudiciu
financiar sau moral, pentru membri Corpului.
Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei membrilor Corpului în raport cu respectarea
principiilor independenţei şi competenţei.
Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi
încheierii contractului după:
• evaluarea riscurilor;
• evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenţei profesiei;
• apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu mijloacele societăţii.
Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evaluează, apreciază eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau
cabinetului/societăţilor lor şi dacă acestea generează noi riscuri.

9
Evidenţierea sau modificarea lucrărilor nu se poate face decât în baza unui act adiţional la contract.
Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve. În cazul contestării lor, scrise, vor
putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesioniştilor contabili.
În situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate, din cauza clientului, contractul se reziliează

39. Ce obligaţii are CECCAR faţă de profesioniştii contabili angajaţi în industrie, comerţ, educaţie,
sectorul public etc.?

40. Prezentaţi structura şi părţile componente ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.
Cap. I. DEFINIŢII
CAP. II. INTRODUCERE
CAP. III. INTERESUL PUBLIC
CAP. IV. OBIECTIVELE
CAP. V. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE
CAP. VI. CODUL
PARTEA A - APLICABILĂ TUTUROR PROFESIONIŞTILOR CONTABILI
PARTEA B - APLICABILĂ LIBER PROFESIONIŞTILOR CONTABILI
PARTEA C - APLICABILĂ PROFESIONIŞTILOR CONTABILI ANGAJAŢI
Elementele de bază ale raportului de audit.
Raportul unei misiuni de audit statutar trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază:
- titlul,
- destinatarul
- paragraful introductiv,
- paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit,
- paragraful opiniei,
- semnătura,
- adresa
- data raportului.

41. Ce condiţii trebuie să îndeplinească o societate comercială pentru a deveni membră a Corpului?
Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;
b) majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi contabili şi să deţină majoritatea acţiunilor sau a
părţilor sociale;
c) consiliul de administraţie al societăţii comerciale să fie ales în majoritate dintre acţionarii sau asociaţii
experţi contabili;
d) acţiunile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar să fie admis de adunarea generală.
Coduri CAEN acceptate: vezi fisierul Tabel coduri CAEN 2008
Aceleaşi condiţii trebuie îndeplinite şi de către societăţile de contabilitate.

42. În ce constă pregătirea stagiarilor în sistem colectiv?


1) Pregătirea în sistem colectiv a stagiarilor se face pe baza unui calendar semestrial întocmit de directorul executiv al
filialei si vizat de presedintele filialei până la data de 15 a primei luni din semestru si se transmite Directiei gestionare
stagiu din cadrul Corpului.
(2) Calendarul semestrial de pregătire va contine, după caz:
a) numărul total al stagiarilor înscrisi pentru sistemul colectiv de pregătire, pe ani;
b) lectorii ce pot fi utilizati pentru verificarea lucrărilor profesionale si predarea cursurilor de pregătire tehnică si
deontologică;
c) lista stagiarilor (pe ani) repartizati pentru un lector, dar nu mai mult de 100 de stagiari pentru un lector;
d) graficul de efectuare a lucrărilor profesionale (200 de ore / semestru) si zilele de pregătire tehnică si deontologică,
pentru fiecare lector.

10
43. Care sunt obligaţiile de raportare ale membrilor?
Indiferent de misiunea pe care o are de îndeplinit, EC sau CA trebuie să elaboreze un raport în legătură cu misiunea
respectivă. Elaborarea acestui raport se realizează conform normelor profesionale.

44. Care sunt principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind nivelul de organizare şi
desfăşurare a cursurilor pentru înţelegerea şi aplicarea IFRS/IAS?

Principalele prevederi ale Normelor CECCAR privind modul de organzare şi desfăşurare a cursurilor pentru
înţelegerea şi aplicarea IFRS/IAS (“acţiunea”) au în vedere:
Ø Obiectul acţiunii
Ø Temeiul legal al acţiunii
Ø Sursele bibliografice-suporturi de curs
Ø Structura cursului-durata
Ø Tehnici de predare
Ø Despre lectori
Ø Onorarii-cheltuieli
Ø Cursanţi
Ø Obligaţiile organizatorilor de cursuri.
Normele CECCAR privind nivelul de organizare si desfasurare a cursurilor pentru intelegerea si aplicarea
IFRS/IAS prevad in prima faza organizarea unui curs de instruirea lectorilor CECCAR pentru o perioada de
3-5 zile iar in a doua faza are loc organizarea de cursuri la nivelul filialelor unde cursurile se predau pe baza
“Suportului de curs” stabilit de Corp ca limita minima a cunostintelor ce trebuie insusite de cursanti.Durata
minima a unui curs fiind de 60 ore (6 ore/zi).

45. Ce înţelegeţi prin control de calitate asupra serviciilor profesionale efectuate de membrii Corpului?
Auditul de calitate desemnează un ansamblu de măsuri luate de Corpul Experţilor Contabili şi
Contabilor Autorizaţi din România vizînd analiza modalităţilor de organizare şi funcţionare a unui cabinet şi
aprecierea modului de aplicare în cadrul acestuia a normelor profesionale emise de Corp.
Auditul de calitate se exercită asupra cabinetului şi asupra fiecărui profesionist contabil înscris în
Tabloul Corpului. El se exercită atît la sediul principal al cabinetului, cît şi la sediile secundare.
Expresia cabinet desemnează fie un cabinet individual condus de un expert contabil sau de un contabil
autorizat membru al Corpului, fie o societate de expertiză contabilă sau de contabilitate, recunoscută de Corp.
Auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile răspunde următoarelor obiective:
- oferirea către public a unei bune percepţii despre calitatea serviciilor prestate, armonizarea
componentelor profesionale ale membrilor;
- contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru;
- aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale;
- dezvoltarea solidarităţii în rîndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea şi
respectul profesioniştilor faţă de organismele Corpului.
Auditul de calitate se întemeiază pe cinci principii fundamentale:
- universalitate – auditul se aplică tuturor cabinetelor şi tuturor serviciilor profesionale realizate de
acestea;
- confidenţialitate – nici o informaţie privind un cabinet sau un membru al acestuia nu poate fi adusă
la cunoştinţa terţilor;
- adaptarea auditului – este corespunzător naturii misiunilor exercitate şi mărimii cabinetului;
- colegialitate – auditul este efectuat de către experţii contabili membri ai Corpului, care au calitatea
de angajati ai Corpului.
- Armonizarea – pe cit posibil, cabinetele care execută activităţi reglementate de mai multe organisme
profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu aceste organisme.
Auditul de calitate cuprinde:

11
- cunoaşterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor, a procedurilor în vigoare în cadrul
acestuia (auditul structural)
- aprecierea modului în care sunt aplicate normele profesionale, examinîndu-se prin sondaj dosarele
de lucru corespunzătoare misiunilor selecţionate pentru audit (audit tehnic)
- respectarea normelor cu privire la formarea şi dezvoltarea profesională continuă şi îndeplinirea
obligaţiilor de membru (audit de conformitate).

46. Ce înţelegeţi prin obiectivitate?


Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, confuziilor,
conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.
Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu îşi compromite
profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite a unor alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca
toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod
negativ raţionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să-şi demonstreze
obiectivitatea în împrejurări diferite.
Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea
serviciilor profesionale şi să menţină obiectivitatea în raţionamentul profesional.
In selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor etice
legate de obiectivitate trebuie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:
a. Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot
diminua obiectivitatea.
b. Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste posibile
presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par să afecteze obiectivitatea
profesionistului contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.
c. Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori influenţele altora să încalce
obiectivitatea.
d. Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile profesionale
contabile şi-a însuşit principiul obiectivitătii.

47. Ce înţelegeţi prin independenţă?


Independenţa = principiul fundamental şi condiţia de exercitare a profesiei liberale de expert
contabil şi de contabil autorizat .
Independenţa este o situaţie a unei persoane care judecă lucrurile şi acţionează neinfluenţat de alţii.
Independenţa presupune că profesia contabilă satisface concomitent cele două componente
fundamentale ale conceptului de independenţă, şi anume:
• independenţa de spirit sau în gândire constituie independenţa de drept şi constă în acea stare a
profesionistului contabil potrivit căreia, în gândirea lui, acesta consideră că poate îndeplini o misiune în
condiţii de integritate şi cu obiectivitatea necesară.
• independenţa în aparenţă (comportamentală) sau independenţa de fapt presupune că o terţă persoană
bine informată şi intenţionată nu găseşte nici un motiv de natură comportamentală, care să o determine
să pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului contabil.
Din practică, rezultă că, majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se datorează relaţiilor
de afaceri şi financiare, cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influenţă directă asupra
profesionistului contabil.
Regula de bază în cazul în care circumstanţele la adresa independenţei sunt semnificative înainte de
acceptarea misiunii, se procedează astfel:
• Se întreprind diligenţele necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe sau, dacă nu este posibil,
• Se refuză acceptarea sau continuarea misiunii.
Circumstanţele care afectează independenţa
12
• Interes propriu.
• Autoexaminare (autocontrol).
• Favorizare.
• Familiaritate.
• Intimidare.
Interes propriu
• Interes financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un client
• Deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului;
• A primit un titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul în cauză.
• Dependenţă faţă de onorariile primite de la un client.
• 90 % din cifra de afaceri a cabinetului provien de la un singur client.
• Întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client.
• Profesionistul contabil este intr-o asociaţie în participaţie cu clientul.
• Interesul de a nu pierde un client.
• Pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în faliment a cebinetului.
• Onorarii neprevăzute.
• Acceptarea pe parcursul executării lucrarilor a unor onorarii neprevăzute în contract.
• Împrumut către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii acestuia.
• Dacă cientul este o bancă, împrumutul nu generează o ameninţare la adresa independenţei, în condiţiile
ca împrumutul să fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi.
Autoexaminare
• Descoperirea unei erori semnificative în cursul unei lucrări de reevaluare.
• Reportarea asupra situţiei financiare a unei firme de către acceaşi persoană implicată în elaborarea
situaţiei financiare respective.
• Pregătirea documentelor primare pentru înregistrarea în contabilitate, care fac obiectul unei misiuni de
certificare.
• Un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat funcţia de director sau a fost angajat al
clientului.
• Prestarea unor servicii pentru un client care afectează direct subiectul în cauză.
Favorizare
• Promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci când aceasta este un client de audit al situaţiilor
financiare.
• Apărarerea uni client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţii.
• Un membru al echipei de audit are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de director sau
angajat al clientului.
• Acceptarea unor cadouri din partea clientului.
• Asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei cu clientul.
Intimidare
• Ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client.
• Ameninţarea în litigiu.
• Exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de muncă pretins aferent execuţiei unei misiuni
şi respectiv a onorariilor.

48. Ce înţelegeţi prin respectul faţă de normele tehnice şi profesionale?


Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale presupune că profesionistul contabil trebuie să realizeze serviciile
profesionale conform normelor tehnice şi profesionale aplicabile şi este obligat să urmărească cu grijă şi competenţă
instrucţiunile clientului saău sau angajatorului său, în măsura în care acestea sunt compatibile cu exigenţele de integritate,
obiectivitate, iar în cazul liber profesioniştilor, de independenţă.
Între altele, profesionistul contabil trebuie să respecte normele tehnice şi profesionale publicate de: IFAC
(Normele internaţionale de audit), IASC (Normele contabile internaţionale), organismul profesional, membru al IFAC şi
legislaţia în vigoare.

13
49. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil ?
Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se abţine de la:
a). Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii
profesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care
a fost autorizat în mod special să facă publică o anumită informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau
profesională de a face publice acele informaţii.
b). Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul perso-
nal sau în avantajul unei terţe părţi.
• Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu social.
Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în
situaţii ce implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.
• Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de informaţii
către un posibil client sau angajator.
• Un profesionist contabil trebuie să ia în considerare menţinerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al
organizaţiei angajatoare.
• Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul
său şi persoanele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confidenţialităţii.
• Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client
sau angajator.
Situaţii in care profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii confidenţiale:
a. Atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;
b. Atunci cânţi divulgarea este autorizată prin lege:
• pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; şi
• pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.
c. Atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga atunci când nu este interzis prin lege:
• pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional;
• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau a unui organism
normalizator;
• pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; şi
• pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.

50. În ce constă diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat ; dintre contabilul autorizat şi
contabilul salariat ?
Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu
modificările şi completarile ulterioare, şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea,
de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize
contabile.
Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi
care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea
situaţiilor financiare.
Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist
salariat; economistul este subordonat unui şef ierarhic şi execută atribuţiile specifice fişei postului său. De
asemeni, economistul este specializat în multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare,
salarizare, financiar-contabil.
Expertul contabil liber profesionist este un economist, independent faţă de societatea comercială. El nu
primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un ONORARIU prevăzut prin contractul încheiat cu referire
la misiunea sa.

14
Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu
modificările şi completarile ulterioare şi are competenţa de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările în
vederea întocmirii situaţiilor financiare.
Contabilul autorizat (liber profesionistul) , ca şi expertul contabil (liber profesionistul), este un
profesionist independent, nesalarizat de o entitate economică.
Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi revin din fişa individuală. In
anumite situaţii, execută toate lucrările contabile. De regulă, este specializat pe un sector al contabilităţii.
Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi
stimulat ori penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia.
Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de
întreprindere. De asemeni, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, sursa de venit.
In schimb, economistul sau contabilul salariat pierde cu greu postul sau, în urma unor proceduri
anevoioase.

51. Cine este contabilul autorizat?


Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu
modificările şi completarile ulterioare şi are competenţa de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările în
vederea întocmirii situaţiilor financiare.

52. Prezentaţi cel puţin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.
1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor;
2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani;
3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un conţinut strict normat;
4.-auditorului statutar îi este specifică o anumita conduită deontologică precis stabilită prin codul
etic;
5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent;
6.-auditul statutar se efectuează numai prin sondaj;
7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni în gestiunea societăţii-client.

Auditul statutar este activitatea realizata de cenzori potrivit dispozitiilor legale, pe baza mandatului
acceptat si confirmat de AGA, are la baza Legea Societatilor Comerciale nr. 31/1990 si are ca scop:
- sa supravegheze gestiunea societatilor comerciale
- sa realizeze verificari si interventii cand situatia o impune
- sa verifice casa
- sa contribuie la desfasurarea inventarierii
- sa verifice bilantul contabil

53. Arătaţi categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare a activităţii
debitorului aflat în insolvenţă, potrivit Legii nr. 85/2006, şi care sunt termenele în care pot propune
planul.

(1) Următoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare în condiţiile
de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, în termen de 30 de zile de la
afişarea tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia formulării, potrivit art. 28, a intenţiei de reorganizare,
dacă procedura a fost declanşată de acesta, şi potrivit art. 33 alin. (6), în cazul în care procedura a fost deschisă ca urmare
a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnării sale şi până la împlinirea unui termen de 30 de zile d ela data afişării
tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia să îşi fi manifestat această intenţie până la votarea raportului prevăzut la art. 59
alin. (2);
c) unul sau mai mulţi creditori care şi-au anunţat această intenţie până la votarea raportului prevăzut la
15
art. 59 alin. (2), deţinând împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor cuprinse în tabelul
definitiv de creanţe, în termen de 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv de creanţe.

54. De cine poate fi exercitată acţiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor,


directorilor, respectiv a membrilor directoratului şi consiliului de administraţie, precum şi a
cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societăţii de aceştia prin încălcarea
îndatoririlor lor faţă de societate?

Actiunea in raspundere contra fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari si directorilor apartine
adunarii generale, care va decide cu majoritatea

55. Care sunt condiţiile legale pe care trebuie să le îndeplinească o persoană fizică sau juridică pentru a
fi desemnată ca administrator judiciar în cadrul procedurii insolvenţei?
L85/2006
Art. 19. - (1) Practicienii în insolvenţă interesaţi vor depune la dosar o ofertă de preluare a poziţiei de
administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calităţii de practician în insolvenţă şi o
copie de pe poliţa de asigurare profesională. În ofertă, practicianul în insolvenţă interesat va putea arăta şi
disponibilitatea de timp şi de resurse umane, precum şi experienţa generală sau specifică necesare
preluării dosarului şi bunei administrări a cazului. În cazul în care nu există nici o astfel de ofertă,
judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvenţă
ales în mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R.

56. Definiţi starea de „insolvenţă” potrivit Legii nr. 85/2006 cu privire la procedura insolvenţei.
L85/2006,Art. 3. - În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa
fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a
plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori;
b) insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile
exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei;

57. Prezentaţi componentele ratei de actualizare atunci când e înţeleasă ca şi rată de rentabilitate a
investiţiilor alternative.

Rata de capitalizare sau de actualizare este formata, de regula, din rata de baza (neutra) la care se adauga prima de risc
a intreprinderii de evaluat.
Rata neutra - corespunde unor plasamente fara riscuri si cel mai adesea marimea ei se stabileste la nivelul dobanzii
practicate la imprumuturile de stat.
Prima de risc - este cu atat mai mare cu cat exploatarea prezinta riscuri; riscurile interne se stabilesc cu ocazia
diagnosticului de evaluare, iar riscurile externe prin documentare si investigatii exterioare ale evaluatorilor, inclusiv in
legatura cu rentabilitatea ramurii din care face parte intreprinderea.

58. Prezentaţi caracteristicile generale ale unui cash-flow.


Cash-flow - flux de lichiditati.
Fluxul anual de lichiditati nete, folosit in evaluarea unei intreprinderi, se obtine de regula prin metoda indirecta,
respectiv prin insumarea profitului net cu amortizarile si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si scaderea variatiei
necesarului de fond de rulment si a fondurilor necesare pentru investitiile de mentinere (nu de dezvoltare).

59. Care sunt situaţiile în care, în contabilitate, se apelează la evaluări economice ale activelor?
Exista trei mari grupe de factori extemi a caror actiune conduce la distorsiuni intre bilantul contabil al unui agent
economic si bilantul sau economic, si care fac necesara reevaluarea:

16
- preturilor libere;
- raportului de schimb al monedei nationale;
− gestiunii interne a agentilor economici, cu deosebire sub urmatoarele aspecte: modalitati de amortizare practicate
si modalitati de contabilizare utilizate (contabilitatea de gestiune, ca suport material al secretului comercial al
intreprinderii, care sta la baza competitiei si concurentei - conditii de manifestare a principiilor si regulilor economiei de
piata).

60. Explicaţi relaţia dintre riscuri şi rata de actualizare.


Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este
nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin
intermediul unor prime de risc. La analiza unei astfel de abordari a riscului, incertitudinile legate de profiturile
viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode:
1. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigurantei sau metoda
deducerii profitului) sau
2. ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuie sa fie o rata înainte de impozitare ce reflecta evaluările pieţei curente ale valorilor-
timp a banilor si riscurile specifice activului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care
estimările viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evaluările pieţei curente asupra valorii –timp a banilor si riscurile specifice activului este
rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu
valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din
active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si riscul fluxului de
numerar.

61. Prezentaţi 3 metode de determinare a ratei de actualizare.


-Rentabilitatea specifica aşteptata pentru investitii alternative,
-rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.
- rata neutra de plasament pe piata financiara
- rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de baza fara risc)

62. Definiţi valoarea de piaţă.


Valoarea de piaţa reprezintă suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluării, intre
un cumparator si un vanzator, hotăraţi si avizaţi, care actioneaza in cunoştinţa de cauza, prudent si fara
constrângeri, intr-o tranzacţie echilibrata după un marketing adecvat

63. Care este rolul dignosticului în evaluarea întreprinderii?


Diagnosticul are drept scop
- înţelegerea factorilor economici care influenţează sectorul de activitate al întreprinderii;
- cunoaşterea regulilor concurenţiale ale sectorului din care face parte întreprinderea;
- determinarea oportunităţilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii
raportului de evaluare il căuta in acea întreprindere pentru a deduce rapid consecinţele la nivelul rezultatelor
sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea întreprinderii :
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.
17
64. Explicaţi diferenţele dintre preţ şi valoare.
Preţul este suma de bani ce se poate obţine din vânzarea unui bun de bunăvoie, intre parţi aflate in cunoştinţa de
cauza, in cadrul unei tranzacţii in care preţul este determinat obiectiv. Stabilirea preţului presupune negocierea,
evaluatorul nu-si propune sa determine preţului ci gama de valori, respective zona in care ar putea începe
negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preţul.
Valoarea unui bun se fondează pe noţiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie
punctul de echilibru in care vânzătorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele
criterii sau factori care influenţează dorinţa de a cumpăra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura
psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordează atât separate cat
si împreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau întreprinderii in ansamblul sau.

65. Explicaţi necesitatea evaluării economice şi financiare a unei întreprinderi.


Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piaţa,
- a valorii de circulaţie a bunurilor, activelor si întreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaţiul economic al tarii.
Necesitatea evaluării unei întreprinderi apare când in viata întreprinderii au loc unele schimbări semnificative
cum sunt:
- modificări in mărimea si structura capitalului social,
- modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor,
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzacţiilor comerciale,
- cu ocazia privatizării când elementele prezentate in bilanţul contabil nu reflecta valori de piaţa ci mai degrabă
valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste

66. Explicaţi semnificaţia datării raportului de audit.


Raportul auditorului trebuie să poarte data de la sfărşitul lucrărilor de audit. Cititorul este astfel informat că
auditorul a apreciat efectele asupra situaţiilor financiare şi asupra raportului său, evenimentelor şi
tranzacţiilor intervenite, de care el a avut cunoştinţă până la această dată.
Întrucât responsabilitatea auditorului constă în emiterea unui raport asupra situaţiilor financiare
pregătite şi prezentate de conducerea societăţii, raportul său nu trebuie să poarte o dată anterioară celei
la care situaţiile financiare au fost închise şi aprobate.

67. Elementele de bază ale raportului de audit într-o misiune de audit statuar.
Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de
bază: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit,
paragraful opiniei, semnătura, adresa şi data raportului.

68. Structura dosarului exerciţiului.


Dosarul exerciţiului cuprinde 10 secţiuni (părţi) simbolizate de la A la J, astfel:
- EA (dosarul exerciţiului, secţiunea A) intitulată „Acceptarea misiunii”;
- EB (dosarul exerciţiului, secţiunea B) intitulată „Sinteza misiunii şi rapoarte”;
- EC (dosarul exerciţiului, secţiunea C) intitulată „Orientare şi planificare”;
- ED (dosarul exerciţiului, secţiunea D) intitulată „Evaluarea riscului legat de control”;
- EE (dosarul exerciţiului, secţiunea E) intitulată „Controalele substantive”;
- EF (dosarul exerciţiului, secţiunea F) intitulată „Utilizarea lucrărilor altor profesionişti”;
- EG (dosarul exerciţiului, secţiunea G) intitulată „Verificări şi informaţii specifice”;
- EH (dosarul exerciţiului, secţiunea H) intitulată „Lucrările de sfârşit de misiune”;
- EI (dosarul exerciţiului, secţiunea I) intitulată „Intervenţii cerute prin reglementări diverse”;
18
- EJ (dosarul exerciţiului, secţiunea J) intitulată „Controlul conturilor consolidate”.

69. Rolul şi importanţa dosarului exerciţiului.


Dosarul exerciţiului cuprinde toate elementele unei misiuni a căror utilitate nu depăşeşte exerciţiul
controlat; el permite asamblarea tuturor lucrărilor, de la organizarea misiunii la formularea raportului.
Dosarul exerciţiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare a misiunii şi controlul ei;
- documentarea lucrărilor efectuate, deciziilor luate şi asigurarea că programul s-a derulat fără
omisiuni;
- înlesnirea muncii în echipă şi supervizarea lucrărilor delegate colaboratorilor;
- justificarea opiniei emise şi redactarea raportului.

70. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.

Trecand de la metoda controlului colegial la controlul efectuat de organismul profesional prin personal angajat, imbinat cu
prezentarea de "Rapoarte anuale" privind auditul de calitate, s-a reusit, pe de o parte, o mai buna percepere din partea
CECCAR asupra modului in care sunt organizate si desfasurate activitatile cabinetelor/societatilor membre, iar pe de alta
parte, au crescut responsabilitatile profesionistilor contabili fata de cunoasterea, insusirea, aplicarea si respectarea
normelor si ghidurilor profesionale emise de CECCAR, astfel incat serviciile prestate sa fie la nivelul exigentelor privind
calitatea ceruta de terti.
Monitorizarea de catre CECCAR a activitatilor desfasurate de membri a condus la cresterea interesului fata de etica si
deontologie in profesie, astfel incat Codul Etic National al Profesionistilor Contabili a devenit indispensabil de pe masa
contabililor din Romania.
71. Prezentaţi pe scurt conţinutul secţiunii a 8-a din Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din
România.

Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privind independenta*
profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii conexe (Assurance engagemente), potrivit
standardului international; in consecinta, nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa
aplicarea unor standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune.

Introducere

8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelor de audit si servicii
conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai societatilor din cadrul grupului, sa fie
independenti de clientii misiunilor de audit si servicii conexe.

8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste credibilitatea informatiei
privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta ca obiectivul examinat este conform criteriilor
adecvate, sub toate aspectele sale importante.
Pentru a obtine o intelegere completa a obiectivelor si elementelor unei misiuni privind exprimarea unei opinii
este necesara consultarea tuturor Standardelor internationale de audit.

8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoarele elemente:

a. - o relatie intre trei parti implicand:


b.
i. un profesionist contabil
ii. o parte responsabila; si
iii. un utilizator anume precizat.
19
c. - un obiectiv
d. - criterii adecvate
e. modalitatea de realizare; si
f. - o concluzie.

Partea responsabila si utilizatorul anume precizat pot fi sau nu din aceeasi entitate clienta. De pilda, o
intreprindere mama poate cere auditarea informatiilor furnizate de catre una din filialele sale. Relatia dintre
partea responsabila si utilizatorul anume precizat este necesar a fi privita in contextul unui contract specific.

8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu de certitudine
(asigurare).
Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind:

· - auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) si informatii
nefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare)

· - atestari si raportari directe

· - raportari interne si externe

· - sectorul privat sau public.

8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din:

· - Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice, indicatori de performanta);

· - Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau

· Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor reglementari, practicile
privind resursele umane).

8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea unei opinii (asigurare)
a clientului privind asertiunile conducerii entitatii.

Misiunile executate frecvent de profesionistii contabili, care nu sunt misiuni (contracte) de audit (deci de non-
audit)cuprind:

- proceduri convenite;
- compilarea situatiilor financiare sau a altor informatii financiare;
- pregatirea lucrarilor de rambursare a taxelor si impozitelor, cand nu este exprimata nici o concluzie si
consultanta fiscala;
- consultanta privind managementul;
- alte servicii de consultanta.

8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru identificarea, evaluarea si
masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei.
Cadrul stabileste principiile pe care membrii echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe,
cabinetele, societatile de profil si grupurile, trebuie sa le utilizeze pentru a identifica amenintarile la adresa
independentei si a evalua importanta acestor amenintari si masurile necesare eliminarii sau reducerii lor la un
nivel acceptabil. Este necesara aplicarea rationamentului profesional pentru a determina care sunt masurile
necesare cele mai indicate.
20
Exemplele prezentate sunt destinate a ilustra aplicarea principiilor din aceasta sectiune, neexistand o lista
exhaustiva a tuturor circumstantelor care pot crea amenintari la adresa independentei.
In consecinta nu este suficient ca un membru al echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, sau
membrii cabinetelor, societatilor de profil sau grupului sa identifice situatii similare cu cele exemplificate, ci sa
caute continuu sa aplice principiile acestei sectiuni la circumstantele particulare pe care le intampina.

Mai mult, Codul se bazeaza pe aceea ca, daca nu se prevede in mod special o limitare, obiectivele si principiile
fundamentale sunt valabile in mod egal pentru toti profesionistii contabili, indiferent daca ei practica in calitate
de liber-profesionisti sau ca angajati in industrie, comert, sectorul public sau invatamant.

Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a satisface cerintele
de independenta fata de clientii de audit sau de non audit.
Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului.
Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei.

72. Obligaţiile etice ale expertului contabil în cursul unei misiuni de consultanţă fiscală.
Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaraţia fiscala şi consultanta în
materie fiscala sunt dincolo de orice îndoiala. Profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt
conştienţi de limitele legate de serviciile şi consultanta fiscala şi ca nu interpretează greşit exprimarea opiniei drept o
afirmare a existentei unui fapt real.
Un profesionist contabil care întreprinde sau asista la pregătirea unei declaraţii fiscale trebuie sa informeze clientul sau
angajatorul ca responsabilitatea pentru conţinutul declaraţiei revine în primul rând clientului sau angajatorului.
Profesionistul contabil trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca declaraţia fiscala este corect întocmita pe
baza informaţiei primite.
Consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecinţa materiala date clientului ori unui angajator trebuie sa fie
exprimate sub forma unei scrisori sau intr-o nota în dosarul de lucru.
Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaraţie sau comunicare în care exista motiv sa se creadă ca:
a) ar conţine o declaraţie falsa sau înşelătoare;
b) ar conţine declaraţii sau informaţii furnizate neglijent sau fără nici o cunoaştere reala a faptului ca ele sunt adevărate
sau false, sau
c) ar omite sau ascunde informaţia ceruta a fi prezentata şi o asemenea omitere sau ascundere poate induce în eroare
autorităţile fiscale.

73. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili din România?
Codul etic naţional are 3 părţi:
A) - destinată tuturor profesioniştilor contabili angajaţi sau liberi profesionişti
B) - destinată exclusiv profesioniştilor contabili liber profesionişti
C) - destinată exclusiv celor angajaţi

74. Protejarea independenţei prin măsuri interne cabinetului.


Astfel de măsuri constau în:
- importanţa independenţei acordată de conducerea cabinetului/societăţii şi modalitatea de implicare a
membrilor echipelor de profesionişti contabili în audit;
- politici şi proceduri de implementare şi monitorizare a controlului calităţii nivelului de asigurare al
angajamentului cu clientul;
- politici de independenţă privind identificarea ameninţărilor la adresa independenţei, evaluarea
importanţei acestor ameninţări şi identificarea măsurilor de protejare;
- politici interne şi proceduri de supraveghere a respectării aplicării politicilor şi procedurilor privind
independenţa;

21
- politici şi proceduri care să permită identificarea intereselor sau relaţiilor dintre cabinete/societăţi şi
membrii acestora cu clienţii;
- politici şi proceduri privind monitorizarea evitării obţinerii veniturilor cabinetului/societăţii de la un
singur client;
- modalitatea de folosire a diferiţilor parteneri şi echipe pentru prestarea unor servicii profesionale care
reprezintă părţi dintr-un contract încheiat cu un client;
- politici şi proceduri care să interzică membrilor cabinetului/societăţii şi altor persoane, care nu fac
parte din echipa de audit şi servicii conexe, să influenţeze rezultatul nivelului de asigurare angajat;
- comunicarea sincronizată a politicilor şi procedurilor cabinetului/societăţii, inclusiv orice schimbări
ale acestora, tuturor colaboratorilor şi angajaţilor, incluzând instruirea corespunzatoare şi formarea lor
continuă;
- desemnarea unui membru cu experienţă al managementului cabinetului/societăţii drept delegat
responsabil pentru supravegherea functionării adecvate a sistemului de protejare a independenţei;
- mijloace de a informa partenerii şi personalul de conducere al clienţilor şi al entităţilor lor raportoare
că trebuie să rămână independenţi faţă de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale;
- un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile şi procedurile stabilite;
- politici şi proceduri pentru a însărcina colaboratorii şi angajaţii cabinetului/societăţii să comunice
nivelurilor superioare orice chestiune privind independenţa şi obiectivitatea care îi preocupă; acestea
include şi informarea membrilor cabinetului/societăţii asupra procedurilor deschise împotriva lor;
- includerea suplimentară în echipă a unui profesionist contabil care să supravegheze lucrările efectuate
sau pentru a da recomandările necesare cerute. Această persoană ar putea fi angajată din afara
cabinetului/societăţii/grupului sau să fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de
audit şi servicii conexe;
- consultarea unei terţe persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenţi, un organism
profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil;
- rotirea personalului cu funcţii de conducere;
- comentarea problemelor privind independenţa cu comitetul de audit sau cu alte persoane din
conducerea clientului;
- elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor
prestate şi a mărimilor onorariilor percepute;
- politici şi proceduri care să protejeze membrii echipelor de audit şi servicii conexe să nu ia decizii
manageriale sau să-şi asume responsabilităţi care, de drept, revin clientului;
- implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare
al angajamentului;
- implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesită un nivel de
asigurare acordat clientului, în măsura în care acesta îşi asumă responsabilitatea serviciilor prestate;
- eliminarea unei persoane din echipa de audit şi servicii conexe, când are participări financiare
personale care pot crea o ameninţare la adresa independenţei.
Când măsurile de protejare a independenţei, arătate mai înainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau
reduce la un nivel acceptabil ameninţările la adresa independenţei sau când cabinetul/societatea
consideră necesar să nu elimine activităţile, situaţiile sau interesele care creează ameninţarea, atunci
singura măsură utilă va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat
sau de a se retrage din acest contract.

Masuri interne ale societatii pentru protejarea independentei:


- importanta independentei acordata de conducerea societatii si modalitatea de implicare a membrilor
echipelor de profesionisti contabili in audit, servicii conexe pentru satisfacerea interesului public
- proceduri si politici de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de asigurare al
angajamentului contractat cu clientul

22
- politici de independenta documentate privind identificarea amenintarilor la adresa independentei,
identioficarea masurilor de protejare, evaluarea imprtantei acestora si aplicarea masurilor pentru
eliminarea sau reducerea amenintarilor
- politici interne si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre societate si
clientii serviciilor prestate
- politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor societatii de la un singur client
- un mecanism disciplinar pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite

75. Protejarea independenţei prin normele legale şi profesionale.


Natura măsurilor de protejare care urmează a fi aplicate va varia în funcţie de împrejurări.Aceste măsuri se
impart în trei categorii:
- măsuri de protejare create de profesie, legislaţie sau reglementări;
- măsuri de protejare stabilite în cadrul contractului încheiat cu clientul beneficiar al serviciilor
profesionale;
- măsuri de protejare stabilite în cadrul propriilor sisteme şi proceduri ale cabinetelor/societăţiilor.

76. Manifestări de familiarism – ameninţare la adresa independenţei.


Relaţiile personale şi familiale pot prejudicia independneţa. Trebuie deci să ne asigurăm că nici o relaţie
personală sau familială nu pune în pericol independenţa profesionistului în îndeplinirea misiunii sale.
Este imposibil de codificat în mod precis regulile conform cărora o relaţie personală sau familială între
un profesionist liberal şi un client este acceptabilă (prin client îneţlegându-se proprietarul întreprinderii,
acţionari principali, directori generali, directori financiari, adminsitrator sau posturi echivalente)
Institutele membre ale IFAC trebuie să-şi informeze membrii de tipul de situaţii susceptibile de a-i
expune la presiuni.
De exemplu, astfel de presiuni pot apărea atunci când liber profesionistul are interese financiare comune
cu un cadru sau angajat al clientului, sau când deţin împreună interese semnificative într-o societate în
participaţiune cu un client.

77. Definiţi valoarea justă.


Valoarea justa reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parţi aflate in
cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.

78. Explicaţi legătura dintre scop şi metodă în evaluarea întreprinderii.

Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor indicatori iar
indicatorii la rindul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele de bilant pot fi mai mult ori mai putin
edificative in functie de scopul urmarit si in functie de care forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea
evaluarii se vehiculeaza cel putin trei forme de bilant,respectiv:
-bilantul contabil;
-bilantul economic ;
-bilantul functional.

79. Clasificaţi diferitele tipuri de evaluări.


Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii
- evaluari contabile
- evaluari administrative (cele solicitate de administrator)
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic

Din punct de vedere al obiectului evaluarii:


- evaluari de intreprinderi
23
- evaluari de bunuri
- evaluari de grupe de bunuri

Din punctul de vedere al scopului evaluarii:


- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete,
oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale

80. Explicaţi rolul bilanţului contabil în evaluarea unui activ sau a unei întreprinderi.
Bilanţul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se întocmeşte, potrivit legii. Bilanţul contabil este
sursa de date ce se prelucrează pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.

Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare.


Rolul bilantului economic in evaluarea unei intreprinderi:
- ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare;
- este instrumentul de lucru pe baza caruia se evalueaza o întreprindere; reprezinta patrimoniul,
rentabilitatea intreprinderii, actualizate si corectate in functie de exigentele pietei, pe baza constatarilor din
diagnosticul de evaluare;
- reprezinta patrimoniul adus la nivelul pietei.

81. Imposibilitatea exprimării unei opinii: motive, mod de prezentare.


O astfel de opinie poate fi rezultatul limitării întinderii lucrărilor şi e poate prezenta astfel:
„Noi nu am fost în măsură să asistăm la inventarul fizic, nici să procedăm la confirmarea directă a
conturilor de clienţi, din cauza limitării întinderii lucrărilor noastre, impusă de către direcţiune.
Având în vedere importanţa faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimăm opinia asupra conturilor
anuale.”

82. Opinia defavorabilă: motive, mod de prezentare.


O astfel de opinie poate fi formulată din cauza dezacordului asupra principiilor contabile şi se poate
formula astfel:
„Cum este explicat în nota X, nu s-au constatat amortismente în situaţiile financiare. Această practică nu
este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale.
Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar şi a unei cote de......pentru clădiri şi ......pentru utilaje,
trebuiau să se ridice la suma de ......pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie......În consecinţă, amortismentele
cumulate trebuiau să se ridice la ......, iar pierderea exerciţiului şi pierderile cumulate la........
După părerea noastră, din cauza incidenţei faptelor menţionate în paragraful precedent, situaţiile
financiare nu dau o imagine fidelă a situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie ...., a contului de profit şi
pierdere, pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi nu sunt conforme cu prevederile legale şi statutare.”

83. Structura dosarului permanent.


Dosarul permanent se subdivide în 7 secţiuni pentru a facilita lectura şi controlul din partea
organismului profesional, după cum urmează:
- PA (dosarul permanent, secţiunea A) intitulată „Generalităţi”;
- PB (dosarul permanent, secţiunea B) intitulată „Documente privind controlul intern”;
- PC (dosarul permanent, secţiunea C) intitulată „Situaţii financiare şi rapoarte privind exerciţiile
precedente”;
- PD (dosarul permanent, secţiunea D) intitulată „Analize permanente”;
- PE (dosarul permanent, secţiunea E) intitulată „Fiscal şi social”;
24
- PF (dosarul permanent, secţiunea F) intitulată „Juridice”;
- PG (dosarul permanent, secţiunea G) intitulată „Intervenienţi externi”.

84. Rolul şi importanţa dosarului permanent.


Unele informaţii şi documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite
pe toată durata mandatului. Clasarea lor într-un dosar separat – dosarul permanent – permite utilizarea lor
ulterioară, după aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări şi
transmiterea de la un exerciţiu la altul a elementelor de cunoaştere a întreprinderii.

85. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.


Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 220 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale
precum şi modalităţile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate şi în mod deosebit, la politicile
şi procedurile folosite de unn cabinet în lucrările de audit şi la procedurile referitoare la lucrările
încredinţate unor colaboratori ai auditorului.
Natura, calendarul şi întinderea politicilor şi procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau
societate depind de numeroşi factori ca: felul şi importanţa activităţii sale, dispersia geografica, nivelul
de organizare, costuri etc.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de către un cabinet sau o societate sunt
urmatoarele:
- exigenţele profesionale: personalul cabinetului sau al societăţii trebuie să se conformeze principiilor
de independenţă, integritate, obiectivitate, confidenţialitate şi profesionalism, înscrise în Codul etic;
- aptitudini şi competenţe: nivelul de instruire şi formare al personalului cabinetului sau societăţii
permite acestuia să se achite în mod corect şi complet de sarcinile pe care le primeşte în cadrul unei
misiuni de audit;
- repartizarea lucrărilor: lucrările de audit vor fi încredinţate personalului care dispune de pregătirea şi
experienţa necesară;
- delegarea : conducerea, supervizarea şi revederea lucrărilor realizate la toate eşantioanele permit
obţinerea unei asigurări rezonabile că lucrările efectuate răspund normelor de calitate stabilite.

86. Explicaţi scopul şi obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit.


Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind:
- politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general
- proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual
Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:
- cerintele profesioanle
- aptitudini si competente
- repartizare – actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si experienta
profesionala ceruta in circumstantele date
- delegare – indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure
rezonabilitatea activitatii desfasurate
- consultare – consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane competente
- acceptarea si pastrarea clientilor – evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor existentei
- monitorizare – se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala a politicilor si
procedurilor de control al calitatii

87. Cum explicaţi responsabilităţile etice ale altor profesionişti utilizaţi în cadrul unei misiuni de audit,
de bază.
- obiectivitatea
- independenta

25
O misiune de certificare rezonabilă în care un profesionist contabil independent îşi exprimă o opinie cu privire la
faptul dacă situaţiile financiare sunt sau nu întocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare
financiară identificat, cum ar fi o misiune efectuată conform cu Standardele Internaţionale de Audit. Acestea includ un
Audit Statutar care este auditul unei situaţii financiare solicitat de legislaţie sau de reglementări.

88. Obligaţiile etice ale experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, salariaţi.


Un profesionist contabil angajat are obligaţia profesională de a se conforma principiilor fundamentale
referitoare la: conflicte potenţiale, întocmirea şi raportarea informaţiilor, luarea de măsuri în cunoştinţă de
cauză, interese financiare, stimulente.
1. De obicei, un profesionist contabil angajat trebuie să susţină obiectivele legitime şi etice enunţate de
către angajator şi regulile şi procedurile stabilite în sprijinul acestor obiective.
2. Un profesionist contabil angajat trebuie să întocmească sau să prezinte astfel de informaţii în mod
corect, just şi în conformitate cu standardele profesionale relevante astfel încât informaţiile să fie înţelese în
contextul lor. Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a întocmi sau aproba situaţii
financiare de uz general pentru o organizaţie angajatoare trebuie să se asigure că acele situaţii financiare sunt
prezentate în conformitate cu standardele aplicabile de raportare financiară. Dacă profesionistul contabil angajat
este conştient de faptul că emiterea unor informaţii eronate este fie semnificativă fie persistentă, acesta trebuie
să aibă în vedere informarea autorităţilor competente. Profesionistul contabil angajat poate, de asemenea, să
facă apel la consultanţă juridică sau să demisioneze.
3. Principiul fundamental al competenţei profesionale şi al prudenţei solicită ca un profesionist contabil
angajat să se implice doar în misiuni semnificative pentru care deţine, sau poate obţine, suficientă formare de
specialitate sau suficientă experienţă. Un profesionist contabil angajat trebuie să nu ducă în eroare, în mod
voluntar, un angajator cu privire la nivelul de pregătire şi experienţă, nici nu trebuie să omită să facă apel la
consilierea de specialitate adecvată şi asistenţă atunci când este cazul.
4. Un profesionist contabil angajat poate avea interese financiare, sau poate fi la curent cu interesele
financiare ale rudelor apropiate sau ale afinilor, care ar putea, în unele situaţii, să conducă la ameninţări
generate de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, ameninţările generate de interesul propriu
la adresa obiectivităţii sau confidenţialităţii pot fi cauzate de existenţa unui motiv sau a unei ocazii de a
manipula informaţii sensibile referitoare la preţ pentru a câştiga beneficii financiare.
5. Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un stimulent.
Stimulentele pot lua forme diferite, incluzând cadouri, ospitalitate, tratamente preferenţiale şi solicitarea
necorespunzătoare de relaţii de prietenie şi loialitate. Ofertele de stimulente pot reprezenta ameninţări la adresa
conformităţii cu principiile fundamentale. Când unui profesionist contabil angajat sau unui afin sau unei rude
afiliate i se oferă un stimulent, situaţia trebuie atent evaluată.

89. Investigaţii şi sancţiuni pentru nerespectarea normelor de comportament.


Profesioniştii contabili trebuie deci să fie pregătiţi să justifice orice abatere, de la cerinţele etice.
Nerespectarea cerinţelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri
profesionale care pot da naştere unor acţiuni disciplinare.
Puterea acţiunii disciplinare este stabilită prin reglementările C.E.C.C.A.R.
Măsurile disciplinare pot apărea, de obicei, în urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de bază şi specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniştilor
contabili;
- nerespectarea regulilor de etică;
- conduită discreditabilă sau dezonorată.

Investigaţiile disciplinare vor începe, de obicei, ca rezultat al unor plângeri; structurile centrale şi locale
ale Corpului trebuie să ia în consideraţie toate plângerile. Investigaţiile pot, totuşi, să fie introduse din oficiu de
C.E.C.C.A.R. sau de către o entitate administrativă, fără să fie făcută o plângere. Investigaţiile pot fi făcute
verbal sau prin corespondenţă. Trebuie întotdeauna înştiinţat membrul împotriva căruia se face plângere,
precum şi cel care a făcut plângerea. Acolo unde există o dispută, se poate încerca o conciliere, fie prin
comisiile de disciplină ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.
26
Poate fi oportun să se facă publicitate procedurilor disciplinare şi de apel. Astfel, sunt informaţi atât
membrii, cât şi publicul larg. Totuşi, aspectele de confidenţialitate şi tipul încălcărilor trebuie să fie luate în
consideraţie atunci când se decide metoda de publicitate.

90. Protejarea independenţei prin clauze contractuale cu clientul.


Experţii trebuie să întocmească şi să menţină un sistem de precauţii care să facă parte integrantă din
controlul intern din întreaga sa firmă, din structura de conducere a firmei sale (chestionar referitor la
independenţă).
Sistemul de precauţii trebuie să includă:
- proceduri interne scrise care tratează cerinţele,ameninţările şi riscurile la adresa independenţei;
- comunicarea activă şi în scris a cestor proceduri fiecărui profesionist şi personalului;instruirea şi controlul
sistematic;
- desemnarea profesioniştilor de nivel superior ca responsabili pentru actualizarea acestor proceduri,
comunicarea acestor actualizări şi supravegherea funcţionării sistemului respectiv;
- o cerinţă de documentare a fiecărui client, dacă au existat circumstanţe sau fapte care au ameninţat
independenţa expertului şi dacă au fost observate astfel de riscuri, ce precauţii au fost luate pentru a evita,
elimina sau reduce riscul ameninţărilor la adresa independenţei;
- sanţiuni pentru încălcarea politicii în domeniul independenţei de către angajaţii firmei de expertiză contabilă.

91. Acţini de intimidare – ameninţare la adresa independenţei.


1. amenintari legate de interesul propriu: Financiar: direct (dependenta de onorarii, onorarii restante, teama de a
pierde cleintul) si indirect;
2. amenintari legate de autocontrol (implicarea auditorului in alte lucrari in cadrul aceleasi firme);
3. familiarism sau incredere prea mare in client (testarea insuficienta a informatiei furnizate de client);
4. cunoasterea de multa vreme a clientului;
5. personalitatea si calitatea clientului;
6. intimidarea de catre un client prea dominant, ceea ce impune EC sa actioneze in maniera subiectiva.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare

92. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra situaţiilor financiare condensate?


Auditorul nu trebuie să emită vreun raport asupra situaţiilor financiare condensate decăt în cazul unde acesta
a emis un raport de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor.
Auditorului i se poate cere să exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaţiile financiare (
creanţe, stocuri, provizioane), în cadrul misiunii de audit de bază sau într-o misiune distinctă.
Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditată.
Intr-o astfel de misiune trebuie ţinut seama de rubricile din situaţiile financiare care sunt
interdependente, susceptibile de a avea o influenţa semnificativă asupra informaţiilor în legătură cu care
i s-a cerut opinia.
Auditorul trebuie să fixeze prag de semnificaţie pentru rubricile din situaţiile financiare asupra cărora
işi va exprima opinia.
Raportul auditorului trebuie să menţioneze referenţialul contabil pe baza căruia a fost auditată rubrica
respectivă din situaţiile financiare.
Dacă auditorul a formulat o opinie defavorabilă sau imposibilitate de exprimare a opiniei asupra
situaţiilor financiare în ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie în raportul asupra unei rubrici
numai dacă această rubrică nu constituie o parte semnificativă a acestor situaţii financiare.

27
93. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
Misiunile de audit speciale se pot referi la:
- situaţii financiare, stabilite după un referenţial contabil diferit de standardele internaţionale de
raportare financiară şi de normele naţionale;
- conturi sau elemente de bilanţ sau rubrici din situaţiile financiare;
- respectarea clauzelor contractuale;
- situaţii financiare condensate ( rezumate).
- revizuirile
- misiunile de compilare
- angajamentele privind procedurile agreate

94. Prin ce se deosebeşte o misiune de audit bazată pe proceduri convenite de o misiune de audit
statutar?
Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprimă nici o asigurare.El întocmeşte în mod simplu
un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din
lucrările auditorului.
Intr-o astfel de misiune, auditorul aplică proceduri de audit definite de comun acord cu clientul şi cu
toţi beneficiarii rezultatelor acestor lucrări.
Acest raport se adresează exclusiv părţilor care au convenit procedurile de pus în lucru.

95. Împotriva societăţii Alfa S.R.L. s-a emis o decizie de impunere reprezentând diferenţe de impozit pe
profit aferent anului 2007 în sumă de 2.123.000 lei. Care este organul competent la care societatea
poate introduce contestaţie împotriva deciziei de impunere?
Constestatia se depune la organul fiscal ( respectiv vamal) al carui act administrativ este atacat si nu este supusa
taxelor de timbru. Contestatia se depune in termen de 30 zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal
sub sanctiunea decaderii.

96. Conform prevederilor legale nedepunerea declaraţiei fiscale dă dreptul organului fiscal să
procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate
bugetului general consolidat. Din ce moment are organul fiscal dreptul de stabilire din oficiu a
impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat în această
situaţie?
Stabilirea din oficiu a obligatiilor fiscale nu s epoate face inainte d eimplinirea unui termen de 15 zile de la
instiintarea contribuabilului prvind depasirea termenului legal de depunere a declaratiei fiscale.- art 83, alin 4-
CPF

97. Care este codul de identificare fiscală pentru persoanele fizice?


CNP-ul Raspuns: Codul numeric personal sau numar de identificare fiscala pt. persoanele care nu detin cod
numeric personal
Art.69(1) Og 92/2003-Cod proced. fiscala.

98. Ce document trebuie să însoţească mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv?


Rãspuns:
Documentul administrativ de însoţire.
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, art. 195(2) a).

28
99. O persoană fizică achiziţionează automobile din Germania şi apoi le revinde în România, realizând
acest lucru cu un caracter de continuitate, fiind activitatea din care obţine venitul său principal.
Trebuie această persoană să se înregistreze în scopuri de TVA? Argumentaţi.

100. Care sunt termenele de depunere a declaraţiei recapitulative de TVA?


Raspuns:
Termenul pentru depunerea declaratiei recapitulative privind livrările intracomunitare, conform modelului stabilit de
Ministerul Finanţelor Publice 390 este 25 ale primei luni dupa fiecare trimestru.

101. Care este documentul în baza căruia se colectează TVA în cazul unei livrări către sine?
Raspuns:
Autofactura pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine trebuie emisă numai dacă operaţiunile în cauză sunt
taxabile şi numai în scopul taxei,
102. S.C. Alfa S.R.L. se înfiinţează la data de 19 iunie 2008. Cu această ocazie estimează că nu va
realiza o cifră de afaceri foarte mare în anul 2008 şi, ca urmare, nu se înregistreaă în scop de TVA
optând pentru aplicarea regimului special pentru întreprinderi mici. La 31.12.2008 constată că cifra
ei de afaceri a ajuns la nivelul de 60.000 lei. Dacă nivelul cursului de schimb este de 1 euro = 3,3817
lei, mai poate păstra S.C. Alfa regimul întreprindere mică neplătitoare de TVA? Argumentaţi
răspunsul.
Da mai poate pastra regimul de intreprindere mica neplatitoare pentru ca nu a depasit 35000 euro, plafonul. 60000Lei
inseamna- 17742 eur

103. S.C. Gama S.R.L. stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România transportă trei
imprimante, produse de acesta la o expoziţie de tehnologie ce are loc în Franţa. După expoziţie
imprimantele sunt aduse înapoi în România. Ce obligaţii are S.C. Gama S.R.L. din punct de vedere
al TVA pentru această tranzacţie?
Raspuns:
Sc Gamma SRL trebuie sa completeze registrul nontransferurilor, operatiunea de fata este in afara sferei de
cuprindere a TVA.

104. S.C. Alfa S.R.L., o societate comercială stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în
România achiziţionează de la societatea Gama, stabilită în Portugalia şi înregistrată în scop de TVA
în Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia în România de către Gama, existând
documente de transport în acest sens. Ce operaţiune realizează S.C. Alfa S.R.L. şi cum va înregistra
TVA-ul aferent acestei operaţiuni ştiind că fructele achiziţionate vor fi utilizate pentru operaţiuni
care dau dreptul de deducere a TVA-ului?
Raspuns:
Este o AIC pt alfa, inregistrand tva prin Taxare inversa. Achizitie intracomunitara 4426 = 4427

105. S.C. Alfa S.R.L., o societate comercială stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în
România vinde către societatea Beta, stabilită în Ungaria şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria,
fructe care sunt transportate din România în Franţa. Beta îi comunică lui S.C. Alfa S.R.L. un cod
de TVA valabil emis de autorităţile din Ungaria, S.C. Alfa S.R.L. deţinând şi documente de
transport care atestă transportul bunurilor din România în Ungaria. S.C. Alfa S.R.L. facturează
această operaţiune cu TVA 19%, conform cotei din România, argumentând că nu poate factura
„scutit cu drept de reducere” întrucât Beta nu îi furnizează un cod valabil de TVA emis de
autorităţile din Franţa, locul unde ajung bunurile. Este corect? Argumentaţi.

29
Locul unei achizitii intracomunitare de bunuri se considera a fi în statul membru UE unde se gasesc bunurile în
momentul în care se încheie transportul.
Norme metodologice
12. (1) Conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achiziţii intracomunitare de bunuri este
întotdeauna în statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor. În cazul în care, conform
art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumpărătorul furnizează un cod de înregistrare în scopuri de TVA dintr-un alt
stat membru, decât cel în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor, se aplică reţeaua de siguranţă,
respectiv achiziţia intracomunitară se consideră că are loc şi în statul membru care a furnizat codul de
înregistrare în scopuri de TVA şi în statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor.
R: ar fi trebuit sa emita factura fara TVA, fiind LIC.

106. S.C. Alfa S.R.L., o societate comercială stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în
România vinde către societatea Beta, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care
sunt transportate din România în Ungaria de către Beta. Ce operaţiune realizează S.C. Alfa S.R.L.
şi care sunt condiţiile pentru ca S.C. ALFA S.R.L. să factureze operaţiunea „scutit cu drept de
deducere”?
Livrare intracomunitara, conditie furnizare cod de inregistrare in scopuri de TVA

107. O persoană fizică deţine de la 10 aprilie 2008 un teren arabil în extravilan în zona A de 10
hectare. Determinaţi impozitul de plată dacă impozitul unitar este de 36 lei/ha.
Raspuns:
10 ha*36=360 lei/an
360/12=30 lei/luna
Persoana datoreaza impozit incepand cu 1 mai 2008>>> 8 luni
8*30=240 lei impozit de plata pentru anul 2008, termen de plata 30 septembrie

108. O persoană deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de 1820 cmc începând cu luna
decembrie 2007. Determinaţi impozitul pe mijloacele de transport, aferent anului 2008, în condiţiile
în care impozitul unitar este 60 lei/200 cmc.
Raspuns:
1820/200= 9.1 >>> 10 fractiuni
10*60=600 lei

109. Precizaţi trei tipuri de venituri ce nu intră în baza impozabilă în scopul calculării impozitului pe
veniturile microîntreprinderilor?

Venituri din productia imobilizarilor


Venituri din variatia stocurilor
venituri din dividende de la alta pers juridica

110. Ameninţări legate de intimidare – descriere.


Acţiunile de intimidare au loc atunci când un membru al cabinetului/societăţii este implicat să acţioneze
obiectiv şi să exercite prudenţă profesională, prin ameninţări reale sau percepute, de la persoanele care
gestionează patrimoniul sau de la angajaţii clientului. Posibilitatea ca expertul să fie intimidat de o ameninţare sau de
un client dominant şi să se teamă de consecinţele ce decurg din acţionarea de o manieră obiectivă.

111. Onorariile şi independenţa – descriere.

30
Când onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care aparţine acest cleint, reprezintă o parte
importantă din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului în ansamblu,
dependenţa faţă de acest client sau grup trebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în cauză.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni membrilor lor referitoare la
acest subiect; acestea trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaţia
economică a fiecărei ţări.
Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate unui client pe bază de acorduri sau
contracte conform cărora facturarea onorariilor este condiţionate de importanţa problemelor descoperite sau de
rezultatele acestor servciii.
În şările în care facturarea onorariilor condiţionată de rezultat este autorizată de legislaţia sau de
normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenţa nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribula sau de altă autoritate publică nu sutn considerate ca intrând în această
categorie. Dimpotrivă, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrând în
această categorie.
Independenta inseamna un ansamblu de reguli si mijloace prin care profesionistul demonstreaza
publicului ca-si poate indeplini misiunile intr-o maniera corecta si obiectiva.
COMPONENTELE INDEPENDENTEI
1.Independenta de spirit ( in gandire):
- stare de gandire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fara sa fie afectata
judecata profesionala;
- ea presupune integritate si obiectivitate.
2.Independenta in aparenta:
- reprezinta capacitatea de a demonstra ca rsicurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau
eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitateaprofesionistului contabil;
- este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent.
Activitatea de expert contabil este incompatibila cu orice alta activitate curenta.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistilor contabili cu practica liberala, cu deosebire
auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masura de a influenta lucrarile profesionistului contabil.

In ce consta independenta de spirit (in gandire)?.

Independenta de spirit ( in gandire):


• stare de gandire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fara sa fie afectata judecata
profesionala;
• ea presupune integritate si obiectivitate.

In ce consta independenta in aparenta ?

Independenta in aparenta:
• reprezinta capacitatea de a demonstra ca rsicurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau
eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;
• este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent.
Activitatea de expert contabil este incompatibila cu orice alta activitate curenta.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistilor contabili cu practica liberala, cu deosebire
auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masura de a influenta lucrarile pro
112. Ce se înţelege prin publicitate în profesia contabilă?
O.G. 65/1994 prevede: „Publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de EC şi CA se efectuează sau se
autorizează de CECCAR în interesul profesiei membrilor săi”.
Publicitatea poate fi:
31
a)Personală (utiliz numai a titlurilor sau a diplomelor eliberate de stat sau de instituţii de învăţământ
atestate M.E.; Placă de dimensiuni 10x5cm cu nume, prenume, calificarea profesională. Se pune pe uşa de
domiciliu.;Orice publicitate personală si oferta este interzisă.Exceptie:publicit. la licitaţiile organizate,cf.
normelor în vigoare;Anunţurile sunt interzise.Excepţie:- cele pt. angajarea de colaboratori din presă şi cele din
publicaţiile pt studenţi, dar să nu contravină regulilor de etică profesională.- Avize de informare a publicului
asupra deschiderii sau schimbării adresei.- inserări în anuare,cărţi de telefon, în cataloage de firme dar limitate
la nume, prenume, adresă, telefon, profesie).
b) a Societăţii sau Cabinetului (remiterea către beneficiari a listei lucrărilor şi serv. pe care le
ofera.;Broşuri de prezentare a cabinetului sau a SC de expertiză ce se distribuie elevilor, studenţilor,candidaţilor
la un post oferit de acestea şi care să cuprindă numai info. despre:istoricul;principiile de comportament;lucrările
exec;numele şi prenumele clienţilor; modalitatea de recomandare;formarea şi evoluţia în carieră a membrilor
cabinetului.

112. Ce se înţelege prin publicitate în profesia contabilă?


Prin « publicitate » se intelege a face cunoscut publicului informatii asupara serviciilor oferite sau
asupra calificarilor pe care le poseda un profesionist contabil, in scopul obtinerii de lucrari.
„Publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de EC şi de CA se efectuează sau se autorizează de
CECCAR în interesul profesiei membrilor săi”.
Publicitatea poate fi:
Personală (utilizarea numai a titlurilor sau a diplomelor eliberate de stat sau de şcoli sau de instituţii de
învăţământ atestate de M.E.; Placă de dimensiuni 10x5 cm cu numele, prenumele, calificarea profesională de
care aparţine. Se pune pe uşa de domiciliu; Orice publicitate personală este interzisă. La fel şi oferta este
interzisă. Se exceptează publicitatea la licitaţiile organizate, potrivit normelor în vigoare;
a Scietăţii Cabinetului (remiterea către beneficiari a listei lucrărilor şi serviciilor pe care este în măsură să le
ofere; Broşuri de prezentare a cabinetului sau a societăţii de expertiză ce se distribuie elevilor, studenţilor sau
candidaţilor la un post oferit de acestea şi care să cuprindă numai informaţii despre: istoricul;principiile de
comportament; lucrările executate; numele şi prenumele clienţilor; modalitatea de recomandare;formarea şi
evoluţia în carieră a membrilor cabinetului).

113. Care sunt condiţiile cerute unei acţiuni de promovare atunci când publicitatea nu este autorizată?
- sa aiba ca obiect aducerea al cunostinta publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate, a
faptelor, intr-un mod care sa nu fie fals, sa nu induca in eroare si sa nu produca deceptii;
- sa fie de bun simt;
- sa fie demna din punct de vedre profesional;
- sa evite repetarea frecventa, ostentativa a numelui contabilului profesionist independent;
- sa evite promovarea personala excesiva.

114. Calităţile membrilor, condiţii pentru menţinerea acestora.


Activitatea membrilor Corpului se caracterizeaza prin:
- Stiinta, competenta si constiinta;
- independenta de spirit si de interes material;
- moralitate, probitate si demnitate.
Pentru mentinerea acestor calitati, fiecare membru trebuie sa:
- isi dezvolte necontenit cultura;
- acorde toata atentia pentru orice problema examinata;
- isi exprime opinia fara nici o ezitare; sa se exprime clar, categoric si ferm;
- nu dea niciodata ocazia de a se afla in situatia sa nu poata sa isi exercite liber profesia, sa nu-si exercite
libertatea de gandire;
- considere ca independent sa trebuie circumscrisa, in orice imprejurare, regulilor stabilite de Corp.

32
115. Ionescu Ion este un contribuabil persoană fizică, plătind impozit pe venitul din salarii.
Nemulţumit de calitatea serviciilor publice oferite de stat el solicită rambursarea impozitului plătit
în anul 2007 considerând că suma plătită nu este echivalentă cu serviciile publice de care a
beneficiat. Este această solicitare întemeiată? Argumentaţi.
Raspuns:
-nu este intemeiata solicitarea;
-caracterul obligatoriu al impozitului;plata acestuia catre bugetul statului nu presupune o contraprestatie directa
si imediata in favoarae contribuabilului.

116. Mărimea impozitelor datorate de fiecare persoană trebuie să fie certă, nu arbitrară, iar termenele,
modalitatea şi locul de plată să fie stabilite fără echivoc pentru a fi cunoscute şi respectate de fiecare
plătitor. Acesta este enunţul cărui principiu al impunerii formulat de Adam Smith?
Raspuns:-certitudinea impunerii

117. Ce este şi ce conţine Programul naţional de formare şi dezvoltare profesională continuă?


Dezvoltarea profesională continuă constituie o necesitate obiectivă pentru toţi profesioniştii contabili –
liber profesionişti sau angajaţi în economie, în condiţiile creşterii responsabilităţilor profesionale şi a ridicării
calităţii lucrărilor efectuate, în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi respectarea principiilor care stau
la baza Standardului Internaţional de Educaţie nr. 7 emis de către IFAC.
Ţinînd seama de specificul pregătirii profesionale, CECCAR a elaborat Programul Naţional de
Dezvoltare Profesională Continuă, avînd drept obiectiv sprijinirea profesioniştilor contabili în dezvoltarea şi
menţinerea competenţei profesionale, pentru a oferi servicii de înaltă calitate clienţilor, angajatorilor şi altor
deţinători de interese.
Programul cadru are la bază standardele elaborate de Comitetul de educaţie al IFAC.
Programul cadru conţine:
- dezvoltarea profesională continuă, adresată experţilor contabili şi contabililor autorizaţi
profesionişti membri ai CECCAR şi tuturor profesioniştilor contabili din economie
- pregătirea profesională iniţială pentru toate persoanele absolvente ale examenului de acces la
profesie în curs de efectuare a stagiului.
A. Programul de pregătire iniţială
Pregătirea profesională a stagiarilor (absolvenţilor examenului de acces la profesia contabilă) este parte
componentă a PNDPC şi se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului privind efectuarea
stagiului şi examenului de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi de contabil
autorizat, aprobat prin hotarâre a Consiliului Superior.
B. Dezvoltarea profesională continuă
Programul – cadru este adresat tuturor membrilor CECCAR şi este deschis tuturor profesioniştilor
contabili din economie.
Programul este structurat pe 10 domenii (discipline) obligatorii ale activităţilor ce constituie preocupări
ale profesioniştilor contabili şi anume:
• Înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară;
• Audit şi certificare;
• Contabilitatea financiară;
• Contabilitatea şi control de gestiune;
• Fiscalitate;
• Evaluare economică şi financiară a întreprinderilor;
• Managementul pieţelor de capital;
• Drept – Legislaţie europeană;
• Doctrină şi deontologie profesională;
• Expertiză contabilă.

33
Pentru fiecare disciplină Programul naţional de dezvoltare profesională este structurat pe 3 nivele: bază,
mediu şi avansat.
Pentru nivelele mediu şi avansat, perfecţionarea şi aprofundarea cunoştinţelor în domeniile (disciplinele)
de mai sus, Programul naţional se structurează pe un număr de 18 cursuri.
Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor în cadrul Programului naţional de dezvoltare profesională
continuă se realizează la nivel central (naţional) pe centre universitare, zonale şi la nivel de filiale. Programul
naţional de formare profesională se completează cu acţiunile realizate cu asistenţă străină în baza acordurilor de
cooperare dintre CECCAR şi organisme profesionale din alte ţări.

Durata de pregătire pentru cursurile obligatorii este de cel puţin 120 de ores au unităţi echivalente de
dezvoltare profesională continuă (CDP) într-o perioadă de 3 ani, din care minimum 20 de ore verificabile / an.
Direcţia pentru dezvoltarea profesională continuă prezintă periodiv Consiliului Superior al Corpului
propuneri pentru diversificarea metodelor de dezvoltare profesională continuă a membrilor, cum ar fi
învăţământul la distanţă şi dezvoltarea individuală a membrilor pe baza unor materiale (suporturi de curs şi
bibliografie) puse la dispoziţie de Corp, cu testarea asupra cunoştinţelor profesionale dobândite.
În cadrul programului naţional de dezvoltare profesională continuă se recomandă acordarea unei atenţii
deosebite tematicilor de cursuri pentru Înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare
Financiară, precum şi pentru Doctrina şi deontologia profesională.
Absolvirea fiecărei teme se va face pe baza unui test de verificare a cunoştinţelor, în urma căruia se vor
acorda certificate de absolvire, în care se precizează tema, durata şi forma de pregătire urmată. Certificatele de
absolvire a cursurilor de dezvoltare profesională vor sta la baza verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute
pentru acordarea vizei anuale necesare exercitării profesiei.

118. Care sunt condiţiile pentru a deveni auditor de calitate în cadrul C.E.C.C.A.R.?
Conditiile pentru a deveni auditor de calitate in cadrul CECCAR sunt:
- sa fie in primul rand persoane fizice membre ale Corpului
- sa-si depuna candidatura pentru obtinerea calitatii de auditor
- sa nu fi facut obiectul vreunei sanctiuni disciplinare
- sa urmeze un stagiu de formare organizat de Corp

119. Ce înţelegeţi prin integritate?


Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi oneşti în
relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.
Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte
informaţii când apreciază că acestea:
 conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care
induce în eroare;
 conţin declaraţii sau informaţii eronate;
 omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni
induc în eroare.
Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă
prevederile mentionate dacă el furnizează un raport modificat pentru a respecta cerinţele de mai sus.
120. Ce înţelegeţi prin competenţă profesională şi prudenţă?

Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru, pe temeiul unei
cunoaşteri adânci a problemei în discuţie (Dicţionarul Explicativ, Editura Academiei, 1975).
Competenţa profesională se obţine prin studiu – practică. „Să acţionezi fără să studiezi este fatal. Să
studiezi fără să actionezi este inutil” (Mary Beard).
Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor
contabili:

34
a). menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau angajatorii săi
să fie siguri că primesc servicii profesionale com
petente; şi
b). să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesioniale, atunci când oferă servicii
profesionale.
Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi
aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii.
Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate:
(a) obţinerea unui nivel de competenţă profesională;
(b) menţinerea unui nivel de competenţă profesională.
Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare şi înţelegere a
evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesională continuă
elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă
într-un mediu profesional.
• Standardul Internaţional de Educaţie (IES) nr.7 emis de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC)
prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de înaltă calitate pentru a veni în
întâmpinarea nevoilor publicului;
• Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili;
• Programul de dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor contabili.
Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela
unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvată.
Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori
de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate
drept afirmarea unui fapt.

121. Ce înţelegeţi prin comportament profesional?

Obligaţiile profesionistului contabil:


• Conformarea cu legile şi reglementările relevante şi evitarea oricărei acţiuni care pot discredita profesia;
• Nefurnizarea de informaţii eronate despre profesie;
• Sa fie cinstit şi loial:
– Să nu facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă şi
experienţa pe care o deţine;
– Să nu ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca
desfăşurată de alţii.

122. Cine poate exercita profesia de expert contabil şi de contabil – autorizat?


Profesia de expert contabil si de contabil autorizat se exercita de catre persoanele care au aceasta
calitate, in conditiile prevazute de Ordonanta nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si
a contabililor autorizati, republicat in M.Of. part.I nr. 13 din 08.01.2008, cu respectarea principiului
independentei profesiei.

Accesul la profesia de expert contabil si de contabil autorizat se face pe baza de examen de admitere,
efectuarea unui stagiu de 3 ani si sustinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care indeplineste
urmatoarele conditii:
a) are capacitate de exercitiu deplina;
b) are studii economice superioare cu diploma recunoscuta de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;
c) nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de
administrare a societatilor comerciale.

35
Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile prezentei ordonante si are
competenta profesionala de a organiza si conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societatilor
comerciale, de a intocmi situatiile financiare si de a efectua expertize contabile.
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de contabil autorizat persoana care
indeplineste urmatoarele conditii:
a) are capacitate de exercitiu deplina;
b) are studii medii cu diploma recunoscuta de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;
c) nu a suferit nicio condamnare, care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de
administrare a societatilor comerciale.
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile prezentei ordonante si are
competenta de a tine contabilitatea si de a pregati lucrarile in vederea intocmirii situatiilor financiare.

123. Cine este expertul contabil?


Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu
modificările şi completarile ulterioare, şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea,
de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize
contabile.
Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi
care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea
situaţiilor financiare.

124. Cum se obţine calitatea de expert contabil?


Condiţiile pentru a deveni expert contabil:
- examen de acces la profesia de expert contabil, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum
nota 6 la fiecare disciplină;
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care îndeplineşte
următoarele condiţii:
• a) are capacitate de exerciţiu deplină;
• b) are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
• c) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de
administrare a societăţilor comerciale
La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii şi conferenţiarii universitari, doctorii în
economie şi doctorii docenţi, cu specialitatea finanţe sau contabilitate, au acces la profesia de expert contabil pe
baza titlului de doctor, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute în ordonanţă (capacitate de exerciţiu deplină; nu a
suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a
societăţilor comerciale) şi susţinerea unui interviu privind normele de organizare şi funcţionare a Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.
- efectuarea unui stagiu de 3 ani ( minim 200 ore / semestru + pregătire tehnică şi pregătire
deontologică);
- susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului (probe scrise şi orale)
Proba scrisa consta in :
a. studii de caz, exercitii si probleme din domeniul expertizei contabile, monografiei contabile,
evaluarii intreprinderilor si auditului financiar ;
b. intrebari de judecata profesionala din doctrina si deontologia profesiei contabile, organizarea
si functionarea Corpului.

Proba orala consta in :

a. cate o intrebare din materie juridica si fiscala ;

36
b. cate o intrebare din domeniile contabilitate, audit financiar si evaluarea intreprinderilor.

La proba scrisă fiecare lucrare primeşte o notă de la 1 la 10. Pentru promovarea probei scrise şi
continuarea examenului cu proba orală este necesară obţinerea mediei de cel puţin 7.

125. Care sunt lucrările ce pot fi executate de contabilii autorizaţi?


În aplicarea prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, lucrările ce se pot executa
de către contabilii autorizaţi în cadrul contractelor de prestări de servicii, individual sau prin societăţi
comerciale de contabilitate, sunt:
- ţinerea contabilităţii financiare şi de gestiune;
- pregătirea lucrărilor pentru întocmirea situaţiilor financiare;
- lucrări, declaraţii şi operaţiuni fiscale lunare şi trimestriale (altele decât situaţiile financiare anuale ale
societăţilor comerciale), lucrări în partidă simplă pentru persoane fizice independente şi asociaţii familiale etc.;
- atribuţii de cenzor la asociaţii de proprietari/locatari, CAR-uri şi diferite asociaţii, fundaţii etc. fără scop
patrimonial.

126. Care sunt relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii?


Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de
ambele părţi.
În afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client ca: participaţii la
capital, dare/luare de împrumut de bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi de
a determina terţii să considere că obiectivitatea este compromisă.
În cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membri Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize
de consultanţă profesională şi să nu împieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al
clientului.
O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienţii,
asigurându-se că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor.
Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii pot antrena răspunderea pentru un prejudiciu
financiar sau moral, pentru membri Corpului.
Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei membrilor Corpului în raport cu respectarea
principiilor independenţei şi competenţei.
Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi
încheierii contractului după:
• evaluarea riscurilor;
• evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenţei profesiei;
• apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu mijloacele societăţii.
Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evaluează, apreciază eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau
cabinetului/societăţilor lor şi dacă acestea generează noi riscuri.
Evidenţierea sau modificarea lucrărilor nu se poate face decât în baza unui act adiţional la contract.
Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve. În cazul contestării lor, scrise, vor
putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesioniştilor contabili.
În situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate, din cauza clientului, contractul se reziliează.

127. Ce este C.E.C.C.A.R.?


Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi (CECCAR) este persoană juridică de utilitate
publică şi autonomă, din care fac parte experţii contabili şi contabilii autorizaţi, în condiţiile prevăzute de O.G.
nr. 65/1994, modificată, având sediul în municipiul Bucuresti.

128. Rolul bilanţului în dignosticul de evaluare.

37
Bilanţul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se întocmeşte, potrivit legii. Bilanţul contabil este
sursa de date ce se prelucrează pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.

129. Obiectivul şi mijloacele de realizare ale dignosticului de organizare, management şi resurse


umane.
Obv. si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane

Obiectivul îl reprezintă analiza structurii umane si a capacitaţii personalului de a contribui la realizarea


activităţii întreprinderii.

Constatări se fac următoarele demersuri:


a) Analiza structurii umane si anume:
- Organizarea ierarhica si funcţionala a întreprinderii;
- Date cu privire la personal: pregătirea ,gradul de ocupare; vechimea in întreprindere; fluctuaţiile, absenteism.

b) Date cu privire la conducerea întreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de conducere,sistem de


remunerare,legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala.
Concluzia Analizand datele de mai sus se poate stabili:
• Oportunităţile
• Riscurile
• Punctele forte : personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea muncii.
• puncte slabe : proasta functionare a conducerii;salarizare nestimulata;relatii de rudenie intre conducere si
salariati.

130. Rolul bilanţului funcţional în diagnosticul de evaluare


Bilanţul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale întreprinderii:
- funcţiile de investiţii,
- de exploatare si
- de trezorerie – in active si
- funcţia de finanţare in pasiv.

131. Care este comportamentul profesionalismului contabil într-o activitate de consilier fiscal?
Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se
situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata
cu competenta.
Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie
conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva. CE
FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST?
• nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dicolo de orice indoiala;
• sa se asigure ca cei pe care ii consilieaza sunt constienti de limitele legate de sfaturile si consultanta fiscala
si nu
interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt;
• in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist responsabilitatea pentru continut revine in primul
rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum.
• Nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau contrariu din care sa se creada:
a. ar contine un fals sau o inducere in eroare;
b. ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului;
c. ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare fiscul.
38
• poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.

132. Care sunt atribuţiile Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R.?

Consiliul Superior exercită drepturile Corpului aferente statutului său de persoană juridică de utilitate
publică; în mod esenţial, are ca atribuţie reprezentarea profesiunii în faţa autorităţilor publice prin preşedintele
său şi coordonarea acţiunilor consiliilor filialelor judeţene.
Consiliul superior cuprinde maximum 24 de membri, inclusiv preşedintele, şi 8 supleanţi. Reprezentarea
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabileşte în funcţie de procentajul experţilor contabili în raport
cu totalul membrilor Corpului la nivelul ţării.
Consiliul superior se convoacă cel puţin o dată pe semestru de către preşedintele său şi ori de câte ori este
necesar; de asemenea, poate fi convocat la cererea Biroului permanent, a majorităţii membrilor Consiliului
superior, precum şi la cererea Comisiei superioare de disciplină.
Deliberările Consiliului superior au caracter strict secret; hotărârile sunt date publicităţii în revista
editată de Corp şi/sau pe site-ul Corpului. Hotărârile de interes general se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Consiliul superior are următoarele atribuţii:
a) alege dintre membrii săi 5 vicepreşedinţi ai Consiliului superior: 4 dintre aceştia sunt aleşi dintre
experţii contabili, iar unul, dintre contabilii autorizaţi;
b) asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului,
solicitând avizele Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Justiţiei; regulamentul de organizare
şi funcţionare nu va fi înaintat pentru aprobare fără avizele favorabile ale celor două ministere;
c) asigură elaborarea şi completarea Codului etic naţional al profesioniştilor contabili pe baza Codului
etic IFAC;
d) asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului;
e) deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil şi de contabil autorizat;
f) veghează ca reglementările privind dobândirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat să fie
aplicate strict;
g) asigură coordonarea activităţii consiliilor filialelor; aprobă metodologia de elaborare a bugetului de
venituri şi cheltuieli al Corpului;
h) aprobă statele de funcţii ale Corpului la nivel central şi teritorial;
i) asigură participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să
progreseze profesia şi ştiinţa contabilă sau în diverse grupe de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale
şi neguvernamentale, la solicitarea acestora;
j) decide în termen de 30 de zile asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia
superioară de disciplină;
k) aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor
organizatorice ale Corpului;
l) ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei
anuale pentru exercitarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profesional de către toţi membrii
Corpului;
m) analizează activitatea membrilor şi preşedinţilor comisiilor de disciplină, experţi contabili, şi ia
măsuri administrative, organizatorice, inclusiv de natură disciplinară; pentru preşedintele şi membrii
Comisiei superioare de disciplină, experţi contabili, rezultatele analizei sunt prezentate Conferinţei naţionale
care hotărăşte;
n) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament şi de hotărârile Conferinţei
naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.

133. Care sunt categoriile de debitori în stare de insolvenţă cărora li se aplică procedura simplificată
instituită de legea nr. 85/2006?

39
Procedura simplificată prevăzută de prezenta lege se aplică debitorilor aflaţi în stare de insolvenţă, are se încadrează în
una dintre următoarele categorii:
a) comercianţi, persoane fizice, acţionând individual;
b) asociaţii familiale;
c) comercianţi care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1) şi îndeplinesc una dintre următoarele
condiţii:
1. nu deţin nici un bun în patrimoniul lor;
2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite;
3. administratorul nu poate fi găsit;
4. sediul nu mai există sau nu corespunde adresei din registrul comerţului;
d) debitori care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1), care nu au prezentat documentele
prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b), c), e) şi h) în termenul prevăzut de lege;
e) societăţi comerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive;
f) debitori care şi-au declarat prin cererea introductivă intenţia de intrare în faliment sau care nu sunt
îndreptăţiţi să beneficieze de procedura de reorganizare judiciară prevăzută de prezenta lege.

134. Ce obigaţii au filialele Corpului pe linia comunicării cu membrii?


Conducerile filialelor Corpului iau măsuri pentru asigurarea păstrării unor legături permanente cu
membrii în scopul cunoaşterii problemelor cu care sunt confruntaţi şi sprijinirii în rezolvarea acestora.
Este obligatorie comunicarea prin scrisoare recomandată cu aviz de primire în următoarele cazuri:
a) Aducerea la cunoştinţă în termen de 10 zile a promovării examenului de acces la profesie şi
invitarea la întocmirea formalităţilor pentru înscrierea la stagiu,
b) Toate comunicările pe perioada efectuării stagiului, conform Regulamentului privind
efectuarea stagiului şi examenul de aptitudini, în vederea accesului la calitatea de expert
contabil sau contabil autorizat,
c) Aducerea la cunoştinţă în termen de 10 zile a promovării examenului de aptitudini şi invitarea
la întocmirea dosarului pentru înscrierea în Tabloul Corpului. Cu această ocazie se va transmite
şi “fişa personală” ce urmează să o completeze viitorul membru;
d) Transmiterea “Declaraţiei anuale” ce urmează a fi completată de membrul Corpului şi
retransmisă la filială pentru înregistrare. În acelaşi plic este obligatorie aducerea la cunoştinţa
membrului a modului de îndeplinire de către filială a acţiunilor prervăzute în Programul de
activitate aprobat de Conferinţa Naţională pentru anul expirat făcându-se în mod strict şi
exclusiv referire asupra fiecăreia din poziţiile şi capitolele prevăzute în Program.
Convocarea la Adunarea Generală a filialei se face de regulă prin fax sau poştă dar este obligatorie şi
transmiterea prin cel puţin două mijloace de informare în masă (radio, TV, ziare locale).
Anunţurile privind organizarea de cursuri de formare şi dezvoltare profesională, oferirea către membrii
a materialelor documentare existente, orarul consultaţiilor şi orice alte comunicări de interes pentru membrii
se aduc la cunoştinţa acestora şi a persoanelor interesate prin cele mai potrivite mijloace (telefon, fax, e-
mail, scrisoare transmisă prin poştă cu aviz de confirmare a primirii)

135. Conflicte de interese – Circumstanţe de care trebuie ţinut seama. Descriere.


Un profesionist contabil independent trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a identifica
circumstanţele în care ar putea apărea un conflict de interese. Acest tip de circumstanţe ar putea genera
ameninţări la adresa respectării principiilor fundamentale. De exemplu, o ameninţare la adresa obiectivităţii
poate apărea atunci când un profesionist contabil independent concurează direct cu un client sau are o asociere
în participaţie sau un acord similar cu un competitor important al clientului. O ameninţare la adresa
obiectivităţii sau confidenţialităţii poate fi generată şi atunci când un profesionist contabil independent
prestează servicii pentru clienţi ale căror interese sunt în conflict sau pentru clienţi care au o dispută cu privire
la aspectul sau tranzacţia în cauză
Un profesionist contabil independent trebuie să evalueze importanţa oricăror ameninţări. Evaluarea
include aprecierea, înainte de acceptarea sau continuarea relaţiei sau misiunii specifice cu un client, dacă
profesionistul contabil independent are interese de afaceri sau relaţii cu acel client sau cu o terţă parte care ar
40
putea genera ameninţări. Dacă există şi alte ameninţări, cu excepţia celor nesemnificative, trebuie luate în
considerare şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a elimina ameninţările sau pentru a le reduce la un
nivel acceptabil.

136. O societate comercială a înregistrat în cursul anului 2008 o sumă de 2.500 lei reprezentând
cheltuieli cu repararea unui autovehicul, neavând însă contract încheiat pentru această prestare de
servicii. La un control asupra impozitului pe profit această sumă i s-a considerat ca fiind
nedeductibilă întrucât reprezintă o prestare de servicii, deşi s-a constatat că acest serviciu a fost
necesar şi existau toate documentele justificative care să demonstreze că serviciul a fost efectiv
prestat. Controlul a procedar correct? Explicaţi.

Nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii, prevăzută la art. 21 alin. (4) lit.
m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate şi de persoane juridice, cum
sunt: cele de întreţinere şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii şi de multiplicare, parcare,
transport şi altele asemenea

137. Cum se rezolvă conflictele de etică potrivit Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?
Nu este posibil sa se incerce intocmirea unei liste detaliate cu potentialele cazuri in care ar putea aparea
conflicte de interese. Trebuie notat faptul cä, o diferenta onesta de opinie intre un profesionist contabil si o alta
parte nu constituie o problema etica in sine. Oricum, faptele si imprejurarile fiecarui caz necesita o investigare
din partea celor interesati.
Totusi, pot exista factori specifici care intervin când responsabilitatile unui profesionist contabil pot intra
in conflict de interese cu cerintele inteme sau exteme de un tip sau altul. Prin urmare:
- Poate exista pericolul presiunui din partea unei autoritati superioare, director sau partener; sau atunci
când existä relatii personale sau de familie care pot da nasere posibilitatii exercitärii unei presiuni asupra lor.
Intr-adevär, trebuie descurajate relatiile sau interesele care ar putea influenta sau ameninta integritatea
profesionistului contabil.
- Unui profesionist contabil i se poate cere sa actioneze contrar normelor profesionale si/sau tehnice.
- Poate aprea o problema legata de loialitate care trebuie sa se imparta intre superiorul profesionistului
contabil si normele profesionale de comportament care îi sunt impuse.
- Poate aparea un conflict cînd este publicatä o informaţie inselätoare, care poate fi in avantajul
angajatorului sau al clientului si de care poate beneficia sau nu profesionistul contabil, ca rezultat al acelei
publicari.
La aplicarea norrnelor generale de comportament etic, profesionistii contabili angajati pot intâlni situatii
legate de identificarea unui comportarnent care nu este etic sau de rezolvarea unui conflict etic. Când se
confruntä cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesionistii contabili trebuie sa
respecte politicile stabilite de catre organizatia (Intreprinderea) la care este angajat. Dacä asemenea politici
nu rezolvä conflictul etic, trebuie sa se tina cont de urmatoarele:
- Sa se analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat. Daca problema nu este rezolvata
cu superiorul ierarhic imediat si profesionistul contabil se decide sa meargä la nivelul superior urmator de
conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie instiintat despre aceasta decizie. Daca se descopera ca
seful ierarhic superior este implicat in problema conflictuala, profesionistul contabil trebuie sa prezinte
problema la nivelul imediat superior din conducere. Când seful ierarhic superior este seful Biroului Executiv
(sau ceva asemanator) urmatorul nivel superior care poate controla activitatea poate sa tie Comitetul
Executiv, Consiliul Director, Consiliul de Administraţie, Comitetul Actionarilor sau al Partenerilor la
Conducere (dupa caz).
- Sa se solicite consultanţă sau consiliere, pe baza confidentiala, de la un consilier independent sau de la
organismul profesional contabil, pentru a obtine o intelegere a posibilelor evolutii ale situatiei.
- Daca conflictul de etica mai exista inca dupa epuizarea completä a tuturor posibilitatilor de control
intern, in ultima instanta profesionistul contabil nu poate avea altä solutie la unele probleme semnificative

41
(de ex. frauda) decât sa-si dea demisia si sa prezinte un memorandum informativ unui reprezentant
corespunzator al acelei organizatii (Intreprinderi).
Orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa incerce sa se asigure ca, in
cadrul organizatiei (Intreprinderii) pentru care lucreaza, sunt stabitite anumite politici in vederea rezolvarii
conflictelor.
Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta sa se asigure ca membrii lor care se confrunta cu
conflicte de etica au acces la activitati confidentiale de consiliere. In acest sens, in cadrul C.E.C.C.A.R.
functioneaza Comisia de etica profesionala, Comisiile de apel, Tribunalul arbitral si Comisiile de disciplina.

138. Ce sunt serviciile profesionale? Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?
Profesia contabilă cuprinde totalitatea activităţilor cu caracter economic care presupun cunoştinţe în
domeniul contabilităţii.
Profesia contabilă este un întreg format din mai multe activităţi.
Principalele activităţi sunt:
1. Ţinerea contabilităţii.
2. Elaborarea, examinarea şi prezentarea situaţiilor financiare.
3. Auditul statutar.
4. Alte lucrări de audit financiar – contabil sau control intern.
5. Management financiar – contabil (planificare contabilă, contabilitatea analitică, contabilitatea de
gestiune etc.)
6. Servicii fiscale (consultanţă, consiliere şi asistenţă fiscală)
7. Servicii de studiu şi consultanţă pentru crearea întreprinderilor
8. Evaluări de întreprinderi şi titluri
9. Alte servicii contabile şi paracontabile.
• Profesionistul contabil care are acces la toate activităţile componente ale profesiei contabile potrivit
practicilor europene îl constituie expertul contabil, considerat a fi specialistul cu cea mai înaltă pregătire în domeniul
său de activitate în ţara sa de origine.
• Activitatea urmărită în mod special este activitatea de audit statutar, auditorul statutar fiind considerat ultimul
apărător în drumul informaţiilor conţinute în situaţiile financiare spre consumatorii finali.
• Activităţile care formează profesia contabilă se pot organiza fie prin compartimente proprii ale întreprinderii,
cu excepţia auditului statutar, fie prin externalizare la specialisti ce funcţionează independent în furnizarea acestor
servicii pe piaţă.
Serviciile furnizate pe piaţă pot fi servicii furnizate exclusiv de profesioniştii contabili:
• contabilitate
• audit intern
• audit statutar
• activitate de control intern
• activitate de management financiar contabil, etc.
• sau servicii partajate cu alte profesii, cum ar fi: - evaluarea activelor întreprinderii partajată cu jurişti, ingineri
• serviciile fiscale şi mai ales consultanţa fiscală partajată cu avocaţii
• servicii juridice partajate cu juriştii şi avocaţii.
Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:
- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.
- respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional,
cu deosebire cele care se refera la obiectivitate.
- recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor
personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca
reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea
publicului in profesie.
42
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie,
pe competenta.
Necesitatea reglementării profesiei contabile
Reglementarea unei profesii este impusă de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaţie care să
fie îndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea şi natura reglementarii depind de următorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a răspunde necesităţilor economiei si societăţii,
2. Condiţiile de piaţă în care activează profesia.
3. Existenţa unui dezechilibru în ce priveşte cunoştinţele între clientul care primeşte serviciile respective şi
furnizorul acestor servicii, adică profesionistul contabil care deţine experienţa necesară pentru a fi stabilite
relaţiile între cele două domenii.
Criteriile de apreciere a modului în care reglementarea profesiei satisface interesul public sunt
următoarele:
 Transparenţa
 Proporţionalitatea
 să nu fie împotriva competenţei şi concurenţei
 să nu fie discriminatorie
 să fie precisă
 segmentată în funcţie de obiectivele urmărite
 implementată consecvent şi just
 să fie supusă unei examinări periodice
Aria de acoperire a reglementării profesiei
• Cerinţele de acces şi de certificare
• Cerinţe la dezvoltarea profesională continuă
• Standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii trebuie să le respecte şi să le aplice
• Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor
• Sistemele şi procedurile de investigare şi sancţionare în legătură cu membrii care nu îndeplinesc
cerinţele de mai sus.
Modalităţi de implementare
• Autoreglementarea este specifică economiştilor liberali şi constă, în aceea că organismul profesional
este recunoscut de autoritatea publică, căruia îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia.
• Reglementarea externă constă în aceea că profesia este reglementată direct sau în fapt de către guvern.
• Coreglementarea este o combinare între primele două adică o reglementare partajată între o instituţie
guvernamentală şi una profesională.
Oricare ar fi modul de implementare a reglementării, organismul profesional trebuie să joace un rol
fundamental fiind cel mai bine poziţionat pentru apărarea interesului public.
Reglementarea profesiei contabile la nivel European
• Profesia contabilă este reglementată prin Directiva generală 89/48 CEE care se referă şi la profesia
contabilă. Potrivit reglementărilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care
a obţinut cel mal înalt nivel de pregătire prin studii universitare, un stagiu de minim 3 ani şi un examen
de aptitudini şi care are acces fără restricţii la toate serviciile si activităţile ce formează profesia
contabilă.
• Directiva speciala 2006/43 CEE care se refera strict la condiţiile de autorizaresi de retragere a autorizării
unui profesionist contabil de a efectua audit statutar.
Probleme şi obiective ale profesiei contabile din Romania
• Strategia aprobată prin Conferinţa Naţională a CECCAR a stabilit marile probleme şi obiective ale
profesiei contabile din Romania. Ele includ în primul rând organizarea şi gestiunea profesiei contabile în
întregul ei, şi nu într-o fragmentare arbitrară pe activităţi. Cooperarea dintre factorul public şi cel al
profesiei contabile liberale este esenţială pentru realizarea unui parteneriat care să servească în mod
performant atât profesia, cât şi utilizatorul informaţiei contabile. Diletantismul şi arbitrariul, adversităţile

43
clădite pe interese de grup sau conjunctură, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie să îşi găsească
loc în relaţia dintre stat şi profesia contabilă.

139. Obiectivul şi mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic şi de exploatare.


Obiectivul consta in stabilirea măsurii in care mijloacele de producţie materiale răspund nevoilor actuale sau
viitoare ale întreprinderii sau ale potenţialului cumparator.

Constatări
- se impune cunoaşterea potenţialului de producţie la un moment dat si evoluţia sa in timp;
- stabilirea dinamicii imobilizărilor;
- stabilirea nivelului de amortizare;
- stabilirea nivelului de productivitate;
- analiza potenţialului de cercetare-dezvoltare pentru a putea determina strategia de viitor previzibil a
întreprinderii;

Concluziile se prezintă sub forma:


• Oportunităţilor
• Riscurilor
• Punctele forte ca de ex: o buna utilizare a capitalului de producţie;utilaje moderne, produse si servicii
competitive
• puncte slabe ca de ex: o planificare defectuasa a producţiei, o conducere defectuasa a aprovizionării si
transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor.

140. Care sunt organele cu atribuţii de control în cadrul C.E.C.C.A.R., la nivel central şi teritorial?
Conferinta natională este organul superior de conducere si de control al Corpului.
Cenzorii

ORGANELE DE CONDUCERE sunt:Adunarea gen(ordinară şi extraord);Consiliul filialei;Biroul Perm al


filialei;Preşedintele filialei
Atributii Ad.Gen a filialei: ia cunoştinţă, dezbate şi aprobă, prin vot d., raportul Consiliului filialei pt. ex.
fin. expirat şi raportul cenzorilor as. gestiunii fin. a Consiliului filialei.Aprobă, prin vot d., BVC al filialei pt.
ex.l fin. viitor şi execuţia BVC pt. ex. fin. expirat.Ia cunoştinţă de raportul Consil. filialei priv. rezultatele
analizei activităţii profesionale a experţilor individuali şi a SC controlate, în vederea asig. bunei exercitări a
profesiei de EC şi CA pe teritoriul filialei. Aprobă lista EC individuali şi SC ce vor fi analizate în anul
urm.Noul ROF: alege şi revocă preşedintele şi 2membri ai Comisiei de Disciplină a filialei.Alege şi revocă pe
mebrii CFC, preşed. şi membrii comisiei de cenzori. Propune, dintre membrii săi, candidaţii pt.CS.Adoptă lista
membrilor de onoare ai filialei.Stabileşte măs. necesare pt. îndepl altor atrib.din acte normative sau hot. ale CS.
Atribuţiile Consiliului filialei: Supravegherea modului de exercit a profesiei în raza filialei.Asigurarea
apărării interese filialei şi admin. bunurilor ei.Prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau conflictelor
profesionale.Hotărăşte priv.la înscrierea în Tabloul Corpului sau asupra modificărilor lui,cf. precizărilor
Consiliului Super.Urmăreşte încas cotizaţiilor profesionale datorate de membrii filialei, în condiţiile
Regulament.Sesizează CS cu propuneri şi sugestii priv. exercitarea profesiei.Sesizarea Comisiei de Disciplină a
filialei sau a altor filiale despre abaterile profesionale ale memebrilor Corp.Efectu.sau autorizarea pe întreg
teritoriul filialei a tuturor formelor de publicitate colectivă, considerate utile interesului profesiei cf.
HCS.Pronunţă radierea din Tablou, în cazurile din Regulament,şi încetarea provizorie de a mai face parte din
Corp, la cerere.Analizează şi adoptă proiectul de buget al filialei,cf.normelor CS.Îndeplineşte alte atribuţii
prevăzute de lege, Regulament, de hot. şi deciziile organelor de conducere ale Corpului.
Atribuţiile Preşedintelui filialei: Convoacă Consiliul filialei şi conduce dezbaterile lui.Reprezintă
Consiliul fili., pe lângă CS şi la membrii Corpului. Reprezintă Corpul în faţa reprezentanţilor autorităţilor
publice şi ai colectivităţilor diverse din cuprinsul teritoriului filialei sale, pe baza împuternicirilor stabilite de

44
CS.Angajează cheltuielile în cadrul bugetului aprobat.Face propuneri de angajare a salariaţilor din structurile
executive ale fil. şi de stabilire a salariilor lor, în limitele statului de funcţii aprobat. Propunerile se înaintează
preşedintelui CS pt. aprobare.Poate accepta sponsorizări şi donaţii acordate filialei, în lim. stabilite de CS şi în
cond. legii.Organizează alegerile în consiliile Corpului.Supune, spre aprobare, Ad.Gen. execuţia BVC pe anul
expirat. După aprobare, transmite CS un exemplar al balanţei de verif. şi al ct. de execuţie a BVC.Arbitrează
litigii dintre membrii fil. şi clienţii ei,când cei din urmă acceptă acest arbitraj.Supune Ad.Gen. anuale
propunerile pt. acord.de distincţii onorifice, cf. procedurii.Răspunde solidar cu Consiliul filialei de încas. cotiz.
profesionale datorate de membrii.Îndeplineşte alte atribuţii cf. legii, Regulament, hotărâri, decizii ale
organizaţiilor de conduc. ale fil. şi Corpului.
Secretarul General al Corpului Execută hot. şi deciziile priv. activ. compartim. administrativ.Pregăteşte,
analiz şi ctrl proiectele de buget ale filialelor, elabor. proiectul de buget al Corpului, care, după însuşire de către
BP, prin preşedintele BP, le prezintă CS pt. adoptare, cu cel puţin 1 lună înainte de încep. ex. fin.Asigură
execuţia BVC, prezentând info. periodice BP,asigură şi răsp. de org. şi ţinerea ctb. la nivel central şi
teritorial,cf. legii.Asigură execut. tuturor lucrărilor admin. şi de secretariat pt. Conf Nat., CS, secţiunile şi
comisiile Corpului.Organiz. şi asigură evid. centralizată a EC şi CA înscrişi în Tabloul Corpului de către
filiale.Asigură publicarea anuală în MOf al Rom. Tabloul Corpului (TC).Organiz. şi urm. publicitatea priv.
exercit. profesiei de EC şi CA, în interesul profesiei membrilor Corpului; propune Comisiei de disciplină pe cei
care se fac vinovaţi de încălcarea regulilor priv. publicit.Asigură publicarea în revista Corpului a bil. Ctb. şi a
ct. de gestiune anual, după aprobarea lor de Conf.Nat.Asigură cond. materiale pt. desfăş. Activit. CS, a
membrilor şi organelor subordonate.Propune preşedintelui BP, anual, o dată cu proiectul de buget, schema de
funcţiuni şi salarizare a sectoarelor admin. şi a salariaţilor din subordine.Particirpă fără drept de vot, la şedinţele
BP luând cunoştinţă de deciziile adoptate.
Atribuţiile Secretarului filialei (directorului executiv) Execută hot. Consil. filialei.Elabor. proiectul de
buget al filialei.Asig. execuţia BVC aprobat.Asig. exec. tuturor lucrărilor admin.+secretariat ale filialei.
Organiz. şi asig. evidenţa EC şi CA în Tabloul existent la filială.Asig. ţinerea ctb.filialei, cf. legii.Propune anual
Consiliului fil. schema de funcţiuni şi salariz. a personal necesar,apoi e supusă aprobării CS.Participă, fără dr.de
vot, la şedinţele BP al filialei, luând la cunoştinţă deciziile adoptate.Îndeplin. şi alte atribuţii din acte normative
şi hot., deciziile organelor de conducere ale filialei şi Corpului.

141. Raportarea unei misiuni de compilare.


Intr-o misiune de compilare nu se exprimă nici o asigurare în raport, cu toate că utilizatorii informaţiilor beneficiază de
servicii contabile. Profesionistul contabil utilizează cunoştinţele sale contabile, şi nu pe cele de auditor, în scopul strângerii,
clasării şi sintetizării situaţiilor financiare. Procedurile aplicate în astfel de misiuni nu au drept scop să permită furnizarea
unei asigurări asupra situaţiilor financiare respective; utilizatorii acestor informaţii sunt încrezători totuşi că beneficiază de
intervenţia unui profesionist care aduce cunoştinţele şi competenţele sale la elaborarea acestor situaţii financiare

142. Ce conţine Declaraţia Consiliului Superior al Corpului privind punerea în aplicare şi însuşirea
cerinţelor etice?
Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România doreşte să atragă atenţia tuturor
profesioniştilor contabili asupra necesităţii de a da urmare prezentei Declaraţii.
1. C.E.C.C.A.R., ca membru al IFAC, are responsabilitatea de a promova norme de înaltă conduită profesională şi să se
asigure că cerinţele etice sunt respectate, iar nerespectarea lor va fi investigată, luându-se măsurile care se cuvin.
2. Misiunea de a pregăti cerinţe etice detaliate aparţine Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R.

3. Adoptarea cerinţelor etice internaţionale ale IFAC de către C.E.C.C.A.R. nu va asigura în mod obligatoriu aplicarea
acestor norme de conduită stabilite. De aceea, C.E.C.C.A.R. elaborează prevederi normative adecvate cerinţelor etice
aplicabile tuturor misiunilor profesioniştilor contabili.

4. C.E.C.C.A.R. asigură consultanţă şi îndrumări care să ajute la rezolvarea conflictelor de etică ale profesioniştilor
contabili.
Stabilirea unui compartiment de interpretare/îndrumare/consultanţă trebuie să aibă următoarele caracteristici:
- obiectivele lui şi procedurile de funcţionare trebuie să fie transparente şi promovate larg în rândul membrilor;

45
- procedurile de funcţionare trebuie să ofere siguranţa că se va ţine seama numai de întrebări rezonabile din partea
membrilor şi că cel care întreabă răspunde pentru formularea clară a faptelor şi circumstanţelor;
- cei însărcinaţi să ofere consultanţă trebuie să aibă un nivel corespunzător de autoritate şi o experienţă tehnică suficientă
pentru a acorda asemenea îndrumări;
- cererile vor fi făcute de obicei pe bază de confidenţialitate iar rezultatele oricăror interpretări/consultanţă/îndrumări pot
face obiectul publicării (fără a da nume), ca modalitate de formare etică pentru toţi profesioniştii contabili.
Pentru a răspunde cerinţelor din prezentul paragraf, în cadrul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi
funcţionează Departamentul de etică, comisiile de apel şi comisiile de disciplină, atribuţiile acestora fiind stabilite prin
hotărâri ale Consiliului Superior.

5. Punerea în aplicare a cerinţelor etice va fi susţinută de introducerea unui program menit să asigure Corpul Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România că membrii individuali cunosc toate cerinţele etice şi consecinţele
nerespectării acestor cerinţe. Asemenea informaţii pot fi comunicate membrilor, individual, prin manuale, publicaţii
tehnice, reviste profesionale, rapoarte în legătură cu audieri şi activităţi disciplinare, programe referitoare la pregătirea
profesională continuă, publicaţii, presă financiară şi de afaceri şi răspunsuri privind cerinţele de consultanţă de la
comitetul specific.

6. Profesioniştii contabili vor respecta cerinţele etice care îi privesc, fără să fie nevoie de constrângeri sau sancţiuni. În
ciuda acestui fapt, se pot produce cazuri în care astfel de cerinţe sunt ignorate în mod flagrant sau pe care aceştia nu le
respectă din eroare, omisiune sau din lipsa de înţelegere a lor. Este în interesul profesiei şi al tuturor membrilor ca
publicul larg să aibă încredere că nerespectarea cerinţelor etice ale profesiei va fi investigată şi, acolo unde este cazul, vor
fi luate măsuri disciplinare.

7. Profesioniştii contabili trebuie deci să fie pregătiţi să justifice orice abatere, de la cerinţele etice. Nerespectarea
cerinţelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da naştere
unor acţiuni disciplinare.

8. Puterea acţiunii disciplinare este stabilită prin reglementările C.E.C.C.A.R.

9. Măsurile disciplinare pot apărea, de obicei, în urma unor probleme ca:


- nerespectarea normelor generale de bază şi specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniştilor contabili;
- nerespectarea regulilor de etică;
- conduită discreditabilă sau dezonorată.

10. Investigaţiile disciplinare vor începe, de obicei, ca rezultat al unor plângeri; structurile centrale şi locale ale Corpului
trebuie să ia în consideraţie toate plângerile. Investigaţiile pot, totuşi, să fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de
către o entitate administrativă, fără să fie făcută o plângere. Investigaţiile pot fi făcute verbal sau prin corespondenţă.
Trebuie întotdeauna înştiinţat membrul împotriva căruia se face plângere, precum şi cel care a făcut plângerea. Acolo
unde există o dispută, se poate încerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplină ale filialelor, fie prin comisiile de
arbitraj ale acestora.

11. Poate fi oportun să se facă publicitate procedurilor disciplinare şi de apel. Astfel, sunt informaţi atât membrii, cât şi
publicul larg. Totuşi, aspectele de confidenţialitate şi tipul încălcărilor trebuie să fie luate în consideraţie atunci când se
decide metoda de publicitate.

143. Enumeraţi 8 atribuţii ale adunării generale ale filialei C.E.C.C.A.R.


Adunarea generală este organul de conducere şi control al filialei şi este compusă din toţi membrii
acesteia înscrişi în Tabloul Corpului şi care sunt la zi cu plata cotizaţiilor profesionale. Un membru al Corpului
nu poate participa decât la adunarea generală a filialei de care aparţine.
Adunarea generală are următoarele atribuţii:
a) ia cunoştinţă, dezbate şi aprobă prin vot deschis raportul de activitate prezentat de consiliului filialei
pentru perioada expirată;

46
b) aprobă, prin vot deschis, bugetul de venituri şi cheltuieli al filialei pentru exerciţiul financiar viitor şi
execuţia bugetului pentru exerciţiul financiar expirat insoţit de raportul cenzorilor asupra gestiunii filialei ;
c) ia cunoştinţă de raportul consiliului filialei privind rezultatul analizei activităţii profesionale a
experţilor individuali şi a societăţilor comerciale controlate, în vederea asigurării bunei exercitări a profesiei de
expert contabil şi de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Adunarea generală aprobă lista experţilor individuali
şi societăţilor comerciale ce vor fi auditate calitativ în anul următor;
d) alege şi revocă preşedintele şi patru membri ai comisiei de disciplină a filialei;
e) alege şi revocă preşedintele şi membrii consiliului filialei precum şi cenzorii;
f) propune, dintre membrii săi, candidaţi pentru funcţia de preşedinte şi de membru al Consiliului
superior;
g) adoptă lista cuprinzând membrii de onoare ai filialei;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, de Codul etic naţional al profesioniştilor
contabili sau hotărâte de Consiliul superior.

144. Obiectivele şi mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil.


Obiective:
a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a stării de
sănătate a societarii;
b) Evaluarea diferenţelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puţin trei exerciţii financiare;
c) Utilizarea relaţiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor
proprii.

Constatări In urma analizei efectuate, având ca mijloace de efectuare datele si informaţiile conţinute in situaţiile
financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evaluării lor prin metode patrimoniale.
Concluzile se exprima sub forma:
• Oportunităţile
• Riscurile
• Punctele forte
• puncte slabe

145. Care este cursul de schimb care trebuie folosit pentru a transforma veniturile din lei în euro în
scopul verificării, pe parcursul anului, a condiţiei de a avea venituri anuale sub 100.000 euro ce
trebuie îndeplinită de plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor?
Art 107 din CF:
cursul de schimb leu/eur pt determinarea echivalentului in eur a veniturilor realizate de microintrep este cel
comunicat de BNR pentru ultima zi a fiecarei luni a perioadei careia ii este aferent venitul respectiv.

146. O societate comercială îşi trimite directorul general într-o delegaţie în Ungaria cu autoturismul
proprietatea societăţii comerciale. In Ungaria directorul alimentează autoturismul cu benzină, după
care se reîntoarce în România. Trebuie declarată această operaţiune în declaraţia recapitulativă de
TVA? Argumentaţi.
Raspuns:
Aceasta este o achizitie scutita fara drept de deducere pentru cumparator si o livrare locala pentru vanzator
intrucat locul livrarii se considera a fi in afara Romaniei, deci nu se declara in declaratia recapitulativa a TVA.

147. SC Alfa SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, închiriază o clădire lui SC Beta
SRL, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Romănia. SC Alfa SRL optează pentru facturarea
acestei operaţiuni cu TVA, începând din chiar data închirierii, 10.05.2008. Realizând că pentru a
putea face acest lucru este nevoie de depunerea unei notificări de taxare a operaţiunii la
Administraţia Financiară, SC Alfa SRL depune notificarea la data de 30.11.2008, precizând în
47
notificare că data de la care îşi exercită opţiunea este de 10.05.2008. La un control realizat la SC
Beta SRL, inspectorii fiscali constată acest lucru şi apreciază că SC Beta SRL nu avea dreptul de
deducere a TVA pe perioada dintre momentul închirierii şi momentul depunerii notificării de
taxare, astfel că exclude de la deducere TVA-ul aferent facturilor de chirie din perioada mai –
noiembrie 2008. Este corect?
Opţiunea prevăzută la alin. (1) se va notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat în anexa nr. 1 la
prezentele norme metodologice şi se va exercita de la data înscrisă în notificare. O copie de pe notificare va fi transmisă
clientului. Depunerea cu întârziere a notificării nu va anula dreptul persoanei impozabile de a aplica regimul de taxare.

148. Prezentaţi şi explicaţi modul de determinare a costului capitalului unei întreprinderi.


Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului întreprinderii. Desigur, se înţelege ca, atunci când
firma nu utilizează credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii.
Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:
CMPC = costul mediu ponderat al capitalului
CKpr = costul capitalului propriu
Kpr = capitalul propriu
V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital)
CD = credite
Ci = cota de impozit pe profit

149. Care sunt competenţele Comisiei de Disciplină a Filialei?


Comisia de disciplină a filialei are următoarele competenţe:

• Sancţionează abaterile disciplinare săvârşite de EC, CA, membri ai filialei,cu domiciliul în raza
teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale.
• Înştiinţează preşedintele CF şi pe reprezentantul MF despre reclamaţiile primite (excepţie
reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor BP ale filialelor sau ale profesioniştilor şi societăţilor
străine care se adresează Comisiei superioare de Disciplină.

CONSTITUIRE
• 5 membri titulari
• 5 supleanţi
• 1 preşedinte plus 2 membri aleşi dintre membrii filialei EC care se bucură de autoritate
• 2 membrii supleanţi desemnaţi de MF
• Mandatul 4 ani

Abaterea Sancţiunea
(învinuirea)
a. Neplata cotizaţiei şi a celorlalte • suspendarea dreptului de
obligaţii la termenele prevăzute de exercitare până la data plăţii 8nu mai
Regulament în cursul unui an calendaristic. puţin de 3 luni şi nu mai mult de un
b. Condamnarea definitivă pentru an).
săvârşirea unei fapte penale care, potrivit
legii, interzice dreptul de gestiune şi de • Interdicţia dreptului de
administrare a societăţii. exercitare a profesiei.
c. Încălcarea cu intenţie, prin acţiune
48
sau omisiune, a normelor de lucru privind
exercitarea profesiei, elaborate de Corp, dacă
fapta a avut ca urmare producerea unui • Interdicţia dreptului de
prejudiciu moral sau amterial. exercitare a profesiei.
d. Practicarea profesiei fără viză anuală,
pentru exercitrea profesiei legal acordată.

*Interdicţia dreptului de exercitare a


profesiei.

150. O societate comercială se înfiinţează în anul 2007 ca plătitor de impozit pe veniturile


microîntreprinderilor. Execiţiul financiar al anului 2007 înregistrează o pierdere de 2.000 lei. In
anul 2008 trece la regimul de plătitor de impozit pe profit. Poate societatea să-şi recupereze, în
scopul calculului impozitului pe profit pe anul 2008, pierderea înregistrată în anul 2007?
Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa
prevederilor alin. (1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul
titlu. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani,
respectiv 7 ani, după caz.

151. Care sunt componentele fundamentale ale oricărei evaluări de întreprindere?


- activul net corectat si
- capacitatea beneficiara

152. O persoană fizică deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.620 cm 3 , achiziţionat la data
de 20 mai 2008. Impozitul unitar este 60 lei/200 cmc. Determinaţi impozitul de plată în 2008.
Raspuns:
2620/200= 13.1 >>> 14 fractiuni
14*60 =840 lei/an
Persoana datoreaza impozit incepand cu data de 1 iunie 2008>>> 7 luni
840/12=70 lei/luna
70*7=490 lei de plata in 2008, termen de plata 30 septem

153. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?
- INTEGRITATE – drept, sincer, cinstit;
- OBIECTIVITATE – corect, fără idei preconcepute;
- COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ – lucrări efectuate cu grijă şi sârguinţă, păstrarea la zi a nivelului de cunoştinţe
profesionale;
- CONFIDENŢIALITATE – păstrarea secretului profesional;
- PROFESIONALISM – comportament corespunzător exigenţelor profesiei contabile;
- RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE ŞI PROFESIONALE – executarea lucrărilor conform normelor tehnice şi
profesionale aplicabile, urmând concomitent satisfacerea cerinţelor clientului sau angajatorului şi dacă sunt compatibile cu
exigenţele integrităţii, obiectivităţii şi independenţei

154. Explicaţi principiul competenţei în audit.


Profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competenţă şi prudenţă, fiind obligat
să-şi menţină un nivel ridicat de cunoştinţe şi competenţă profesională, care să justifice aşteptările unui client

49
sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica
profesională, din legislaţie şi tehnici de lucru.
Profesionistul contabil nu trebuie să pretindă că are competenţe sau o experienţă pe care nu le are.
Competenţa profesională are în vedere:
- obţinerea competenţei profesionale, care se dovedeşte prin studii, vechime, examen de acces,
examen de aptitudini;
- menţinerea competenţei profesionale, care presupune ţinerea la curent cu evoluţiile în profesie
(normele naţionale şi internaţionale în domeniul contabilităţii, auditului), cu legislaţia şi adoptarea
unui program de control de calitate a serviciilor în concordanţă cu normele naţionale şi
internaţionale în materie.

155. Care sunt abaterile disciplinare ale membrilor care se sancţionează cu suspendare?
Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite , în cursul unui
an calendaristic, se sancţionează cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă, dar nu
mai puţin de 3 luni şi nici mai mult de un an.

156. Care este organizarea C.E.C.C.A.R.?


Sediul central al Corpului este în Municipiul Bucureşti.
CECCAR are 42 de filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în Municipiul
Bucureşti.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România este astfel organizat încât să-şi poată
îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare.
Pentru îmbunătăţirea managementului la nivel central şi local s-au luat o serie de măsuri, cum ar fi:
a). Modificarea organigramei Corpului, în sensul punerii centrului de greutate al gestiunii profesiei pe
structuri executive (departamente, sectoare).
b). Clasificarea filialelor Corpului în funcţie de volumul de activitate şi numărul de membri in 5
categorii (grade), care să constituie baza determinării indicatorilor de alocare a resurselor în cadrul Corpului:
• Categoria 0 – peste 3.000 membri
• Categoria I – peste 600 membri
• Categoria II – 301 – 600 membri
• Categoria III – 101 – 300 membri
• Categoria IV – pînă la 100 membri.

La 31 decembrie 2004:
- filiale categoria 0 – 1 filială (Bucureşti)
- filiale categoria I – 10 filiale
- filiale categoria II – 12 filiale
- filiale categoria III – 17 filiale
- filiale categoria IV – 2 filiale

Organizare la nivel central:


1. Organe de decizie
• Conferinţa Naţională
• Consiliul Superior
• Biroul Permanent
• Preşedintele Corpului
Pentru urmărirea punerii în aplicare a măsurilor hotărâte de Biroul permanent, Consiliul superior şi
Conferinţa naţională şi asigurarea legăturii între organele alese şi organele executive ale Corpului s-a înfiinţat
„Secretariatul organelor de conducere ale Corpului”. Modul de organizare şi funcţionare precum şi
atribuţiile secretariatului organelor de conducere ale Corpului se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior.

50
Verificarea gestiunii financiare a Corpului este asigurată de către cenzori, care sunt aleşi pentru o
perioadă de patru ani, de Conferinţa naţională ordinară, prin vot deschis, dintre membrii Corpului care nu fac
parte din Consiliul superior

Comisii care funcţionează pe lîngă Consiliul Superior:


- Comisia Superioară de Disciplină
- Comisia Centrală de Arbitraj
- Comisia de Apel

2. Organe de execuţie
• Director general executiv
• Departamente, direcţii, sectoare, birouri
Secţiunile Corpului se organizează pe categorii profesionale, şi anume:
- secţiunea experţi contabili
- secţiunea contabili autorizaţi

Organizare la nivel de filială


1.. Organe de decizie
• Adunarea Generală
• Consiliul filialei
• Biroul Permanent
• Preşedintele filialei
Comisii care funcţionează pe lîngă Consiliul filialei:
- Comisia de Disciplină
- Comisia de Arbitraj
- Comisia de Apel

2. Organe de execuţie
• Directorul executiv al filialei
• Sectoare
 Sector evidenţă Tablou
 Sector stagiu şi dezvoltare profesională continuă
 Sector etică şi control respectare norme
 Birou expertize contabile
 Birou administrativ

157. In ipoteza în care consiliul de administraţie, respectiv directoratul, constată că, în urma unor
pierderi stabilite prin situaţiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societăţii,
determinat ca diferenţă între totalul activelor şi totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puţin
de jumătate din valoarea capitalului social subscris, va convoca adunarea generală extraordinară.
In situaţia de fapt prezentată ce va hotărîadunarea generală extraordinară?
Daca administratorii constata ca, in urma unor pierderi, activul net, determinat ca diferenta intre totalul activelor si
datoriile societatii, reprezinta mai putin de jumatate din valoarea capitalului social, vor convoca adunarea generala
extraordinara, pentru a hotari reintregirea capitalului, reducerea lui la valoarea ramasa sau dizolvarea societatii.

158. Care sunt criteriile în funcţie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o întreprindere în vederea
determinării activului net corijat?

51
- separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii
(necesare intreprinderii);
- reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii;
- calculul matematic al activului net corectat.

159. Care sunt obligaţiile de comunicare în cazul aplicării de sancţiuni disciplinare membrilor?

Aplicarea unei sancţiuni disciplinare trebuie să fie adusă la cunoştinţa publicului prin:

a) afişarea a câte unui extras al hotărârii de sancţionare: la sediul filialei Corpului, la Direcţia Generală a
Finanţelor Publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi la tribunal, însoţită de publicarea acesteia
întrun ziar local de largă circulaţie;
b) comunicarea măsurii, în scris, Direcţiei Generale a Finanţelor Publice judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti, şi tribunalului, în cazul aplicării sancţiunilor prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 cu
modificările şi completările ulterioare, referitoare la:
- suspendarea dreptului de a exercita profesia pe o perioada de timp de la 3 luni la 1 an
– interzicerea dreptului de a exercita profesia.
În cazul aplicării sancţiunii de suspendare a dreptului de exercitare a profesiei, cel în cauză este obligat
să depună, sub luare de semnătură, la consiliul filialei de care aparţine, carnetul de expert contabil sau de
contabil autorizat şi parafa; acestea îi vor fi restituite la expirarea termenului de suspendare.
Aceeaşi obligaţie există şi în cazul aplicării măsurii de interzicere a dreptului de exercitare a profesiei.
Membrul care refuză să se conformeze va fi radiat din Tabloul Corpului.

160. O societate comercială deţine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat în sumă
de 20.000 lei. La data de 15 mai 2008 societatea casează bunul, obţinând în urma valorificării prin
vânzare a părţilor componente suma de 2.000 lei. Comentaţi deductibilitatea la calculul profitului
impozabil a cheltuielilor cu valoarea rămasă neamortizată a mijlocului fix.
În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile înregistrate ca urmare a casării unui mijloc fix cu
valoarea de intrare incomplet amortizată sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.

Prin casarea unui mijloc fix se înţelege operaţia de scoatere din funcţiune a activului respectiv, urmată de dezmembrarea
acestuia şi valorificarea părţilor componente rezultate, prin vânzare sau prin folosirea în activitatea curentă a
contribuabilului.

161. Explicaţi în ce constă stagiul pentru a participa la examenul de aptitudini în vederea obţinerii
calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat.
În perioada de stagiu, stagiarul este obligat să efectueze minimum 200 de ore pe semestru, în timpul orelor normale de
muncă ale tutorelui de stagiu sau potrivit programului de stagiu în sistem colectiv.
(6) În ultimele 6 luni de stagiu, tutorele de stagiu trebuie să acorde stagiarului, la cerere, un concediu neplătit de cel puŃin
30 de zile pentru pregătirea
examenului de aptitudini la profesiile de expert contabil si de contabil autorizat.

162. Cum se face alegerea în Consiliul Superior al Corpului?


Prin vot secret, pentru o perioada de 4 ani, cu reinnoirea bienala a jumatate din membrii alesi.
* Presedintele CS este ales de CN, iar al filialei de AG.
* Realegerea, dupa o perioada egala cu cea in care a detinut functia respectiva (presedinte care a detinut
functia 4 ani sau 8 ani, poate depune candidatura dupa 4, respectiv 8 ani de la incetarea functiei).
Declaratiile de candidatura cuprind:
1. Numele, prenumele, adresa candidatului.
2. Categoria profesionala EC/CA.
52
3. Modul de exercitare a profesiei.
4. Functiile detinute anterior in cadrul Corpului si perioada respectiva.
5. Functia pentru care candideaza: membru al unui Consiliu al Corpuzlui, BP al CS sau al CF.
6. Obiectivele si strategia pe care si le propune candidatul daca va fi ales.
7. Declaratie pe proprie raspundere, in sensul ca indeplineste cerintele de eligibilitate din regulament.

163. Societatea ALFA SRL, societate de expertiză contabilă, plătitoare de impozit pe profit achită în
anul 2008 o cotizaţie obligatorie către CECCAR în valoare de 16.000 lei. Determinaţi suma
deductibilă la calculul impozitului pe profit aferentă acestei cheltuieli, ştiind că pentru cursul de
schimb se foloseşte valoarea 1 euro = 3,6 lei.
Raspuns:
Deductibila neplafonat conform art.21(2) lit.g )Cod fiscal si pct.30 N. Metod. Aprob. Prin HG.44/2004
Art.21(2) lit.g) : sunt cheltuieli deductibile “taxele de inscriere , cotizatiile si contributiile obligatorii,
reglementate de actele normative in vigoare , precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii
contractului colectiv de munca”

164. Arătaţi care sunt principalele atribuţii juridicţionale ale judecătorului sindic în procedura
insolvenţei.
Principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) pronunţarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii şi, după caz, de intrare în faliment atât
prin procedura generală, cât şi prin procedura simplificată;
b) judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea
procedurii; judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivată, prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenţă care au
depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după
caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către
adunarea creditorilor, stabilirea remuneraţiei în conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a
profesiei de practician în insolvenţă, precum şi a atribuţiilor acestuia pentru această perioadă. În vederea
desemnării provizorii a administratorului judiciar, judecătorul-sindic va ţine cont de toate ofertele de servicii
depuse de practicieni, de cererile în acest sens depuse de creditori şi, după caz, de debitor, dacă cererea
introductivă îi aparţine;
d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea
creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
e) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la
ajungerea debitorului în insolvenţă, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penală în legătură cu
săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 143-147;
h) judecarea acţiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte
frauduloase şi a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
i) judecarea contestaţiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesate
împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
j) admiterea şi confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de
către creditori;
k) soluţionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii
de reorganizare judiciară şi de intrare în faliment;
l) soluţionarea contestaţiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;
m) judecarea acţiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor;
n) pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii.

165. In ce comstă metoda substractivă de calcul a activului net corijat?


Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor
datoriilor actualizate.
53
166. Enumeraţi 4 elemente intangibile care pot fi evaluate distinct.
Elementele intangibile sunt imobilizarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare
dezvoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc.

167. Ce va putea să prevadă planul de reorganizare a activităţii debitorului? Ce va indica şi va trebui


să cuprindă planul de reorganizare a activităţii debitorului?
Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi
specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta
debitorului, şi va cuprinde măsuri concordante cu ordinea publică, inclusiv în ceea ce priveşte modalitatea de selecţie,
desemnare şi înlocuire a administratorilor şi a directorilor.
Planul de reorganizare va menţiona:
a) categoriile de creanţe care nu sunt defavorizate, în sensul legii;
b) tratamentul categoriilor de creanţe defavorizate;
c) dacă şi în ce măsură debitorul, membrii grupului de interes economic, asociaţii din societăţile în nume colectiv şi
asociaţii comanditaţi din societăţile în comandită vor fi descărcaţi de răspundere;
d) ce despăgubiri urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în comparaţie cu valoarea estimativă ce ar
putea fi primită prin distribuire în caz de faliment; valoarea estimativă se va calcula la data propunerii planului.

168. Care sunt potrivit legii atribuţiile C.E.C.C.A.R.?


Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi are următoarele atribuţii:
a) organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului şi susţinerea examenului de aptitudini pentru
accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. Programele de examen, în vederea accesului la
profesia de expert contabil şi de contabil autorizat, reglementările privind stagiul şi examenul de aptitudini se
elaborează de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi se avizează de Ministerul
Finanţelor Publice, urmărindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu.
b) organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil,
prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului;
c) asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;
d) elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita etică a experţilor contabili şi a
contabililor autorizaţi, ghidurile profesionale în domeniul financiar-contabil;
e) asigură pentru experţii contabili buna desfăşurare a activităţii de evaluare pe baza Standardelor
Internaţionale de Evaluare;
f) sprijină formarea şi dezvoltarea profesională continuă a membrilor prin programe de formare şi
dezvoltare profesională adecvate;
g) apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi în raporturile cu autorităţile publice,
organisme specializate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate;
h) colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate;
i) editează publicaţii de specialitate;
j) alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.

169. Ce se înţelege prin calitatea de persoană juridică a Corpului?


Corpul este infiintat cu statut de persoana juridica si, prin urmare, indeplineste sau are atributele unei
persoane juridice. Dupa Adrian Varlan, in lucrarea "Drept comercial si economic romanesc", (cartea de curs nr.
5 al cursului "Formare profesionala in domeniul comercial", Editura Mirton, Timisoara, 1998), la pagina 14, se
arata, in legatura cu persoana juridica, urmatoarele:
"Persoana juridica e o colectivitate de oameni, constituita in conditiile legii, care capata anumite drepturi
şi anumite obligafii necesare atingerii scopului lor ".
Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt (acelasi autor):

54
- organizarea de sine - statatoare
- patrimoniul propriu;
- scopul determinat.
Aceste elemente le are si C.E.C.C.A.R., are, de asemeni, capacitatea de folosinta care se refera la
drepturile si obligatiile care corespund scopului pentru care a fost infiintata (persoana juridica) si capacitatea de
exercitiu.
Are capacitatea de exercitiu din momentul constituirii organelor sale de conducere.
Corpul reprezinta profesia, in raport cu alte institujii din Romania si din afara tarii.
- Relatiile cu bugetul directe;
- Are cont in banca;
- Intocmeste b.v.c.;
- Organizeaza contabilitate proprie, intocmeste bilant propriu, potrivit legii;
- Gestioneaza intregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat in administrare operativa filialelor;
- Continutul capacitatii de folosinta si de exercitiu este dat de atributiile ce le are Corpul (interne si
externe).

170. Precizaţi şi explicaţi infracţiunile de natură penală în contextul efectuării expertizelor contabile.
Raspuns:Coroborat cu reglementarile procedurale(codul de procedura civila si penala), expertii contabili, in
contextul efectuarii unor expertize contabile, pot intra sub incidenta unor infractiuni, in cazul realizarii
elementelor constitutive ale acestora, cum ar fi:
Luarea de mita: fapta expertului contabil care, direct sau indirect , pretinde ori primeste bani sau alte
foloase necuvenite, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, sau nu o respinge, in scopul de a
indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un
act contrar acestor indatoriri. Infractiunea de luare de mita se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 luni si
interzicerea unor drepturi
Marturie mincinoasa: reprezentand fapta martorului(cazul de fata a expertului contabil)care, intr-o cauza
penala civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii mincinoase ori nu
spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat
Marturia mincinoasa se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani
Favorizarea infractorului : reprezentand ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in
timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea
pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii.Favorizarea infractorului se
pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani.Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decat
pedeapsa prevazut de lege pentru autor.
Expertul contabil poate raspunde penal si pentru alte infractiuni daca sunt intrunite elementele constitutive
ale respectivelor infractiuni

171. Conceptul de independenţă în audit.


Componentele independenţei sunt:
- Independenţa de spirit (a raţionamentului profesional) caracterizată prin starea de spirit care
înlesneşte obţinerea unei opinii neafectate de influenţe care pot compromite raţionamentul
profesional, permiţând profesionistului contabil să acţioneze cu integritate, obiectivitate şi
prudenţă profesională;
- Independenţa în aparenţă (comportamentală) caracterizată prin evitarea faptelor şi
circumstanţelor care pot fi atât de semnificative încât o terţă persoană, logică şi informată
(deţinând toate informaţiile relevante şi aplicând toate măsurile de prevedere necesare), ar putea
ajunge la concluzia că integritatea, obiectivitatea şi prudenţa profesională ale cabinetului/societăţii
sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.
Prin independenţă nu trebuie să se înţeleagă că o persoană care exercită un raţionament profesional
trebuie să fie izolată de relaţiile sale economice, financiare sau de altă natură, ci doar că importanţa acestor

55
relaţii trebuie evaluată şi din punctul unei terţe persoane, rezonabilă şi informată, care, având toate informaţiile
relevante, ar putea trage concluzia în mod firesc că sunt inacceptabile.

172. Care sunt tehnicile de actualizare.


Rata de actualizare este un element al pieţei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al
indicatorilor financiari.
Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp.
Economia de piata are 3 piete diferite:
1. piata de bunuri si servicii;
2. piata financiara;
3. piata muncii.
In piaţa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu atât aduce pagube.
In piaţa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaţa banii sunt neechivalenti si
pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare.
Actualizarea se realizează si se exprima prin 2 tehnici speciale , după cum este luat in considerare factorul timp,
astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcţia trecut – prezent - viitor , se aplica regula capitalizării sau
tehnica de capitalizare numita si de fructificare;
- suma cheltuita azi „X” are ca echivalent in viitor, peste „n” ani, o suma „y” daca suma X o amplificam cu
factorul de capitalizare (1+i)n .

2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor –prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si
regula de actualizare
- suma „y” prevazuta a fi chetuita in viitor peste „n” ani are in prezent valoarea „x” daca suma y o aplificam cu
factorul de actualizare 1/(1+i)n
- suma Y prevăzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il
amplificam cu factorul de actualizare

X = Y ___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n
- rata neutra de plasament 1

An= 1 - (1+t)n
t

173. Explicaţi relaţia dintre activul net corijat al unei întreprinderi şi valoarea acesteia.
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile
inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat

Activul net corijat se calculează prin doua metode:


1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE – DATORII

Metodele de determinare sunt:


Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
56
Metoda substractiva
Metoda valorii substanţiale
Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii )

174. Cum se calculează valoarea substanţială brută a unei întreprinderi? Explicaţi semnificaţia
acesteia.
Val. substanţiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de întreprindere fara a fi
proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, deşi sunt înregistrate in patrimonial întreprinderii, nu sunt
folosite din diverse cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza
întreprinderea la un moment dat, prezentând valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului
asupra juridicului.

175. Care sunt elementele principale pe care le conţine “Declaraţia anuală” depusă de membrii
CECCAR în vederea obţinerii vizei de exercitare a profesiei
DECLARAŢIA ANUALĂ .....................
Persoane juridice

1. DATE DE IDENTIFICARE

1.1. CABINETUL (PERSOANĂ JURIDICĂ):


1.2. Autorizaţia CECCAR (nr. şi data):
1.3. SEDIUL SOCIAL:
Telefon: ............................ fax: ...................... E-mail: ............................
1.4. REGISTRUL COMERŢULUI: CUI: Nr. înregistrare:
1.5. CAPITAL SOCIAL la 31 decembrie: ................................................ lei
1.6. ASOCIAŢI (ACŢIONARI): *)
Numele şi prenumele
Calitatea
Cota de participare
1.7. ADMINISTRATORI: *)

1.8. ACŢIUNI (SAU PĂRŢI SOCIALE):


Număr Valoare nominală
........... ............................
1.9. BIROURI, FILIALE, SUCURSALE, AGENŢII, PUNCTE DE LUCRU: *)

2. ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN ANUL ÎNCHEIAT


2.1. CIFRA DE AFACERI REALIZATĂ (mii. Lei): *)
Total: …........................
Din care:
- servicii contabile: ….................................................................................
- audit şi servicii conexe: ….......................................................................
- evaluări şi studii: …................................................................................
- consultanţă financiar – fiscală: …..........................................................
- alte servicii profesionale: ….....................................................................
2.2. RESURSE UMANE (număr mediu):
- Număr salariaţi permanenţi: …....................................................................
din care personal 57dministrative: …..........................................................
- Număr colaboratori externi: …....................................................................
2.3. ASIGURAREA PROFESIONALĂ:
57
Asigurator: …................................................................................................
Poliţa nr. : …..................................................................................................
2.4. CONTROL DE CALITATE:
CABINETUL A FĂCUT OBIECTUL CONTROLULUI DE CALITATE ?
2.5. CABINETUL MAI ESTE MEMBRU AL UNEI ASOCIAŢII PROFESIONALE ?

176. Care este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit (101)?
Raspuns-15 aprilie a anului urmator-art.35 L571/2003.
Pentru contribuabili care inchid exercitiul financiar 15/02
Pentru contribuabili care au ca perioada anul 15/02
Pentru contribuabili care nu inchid ex fin pana la 15.02 termenul este 15/04

177. Care sunt sursele de finanţare ale CECCAR?


Corpul, având statut de persoană juridică de utilitate publică autonomă, îşi constituie veniturile din
activităţile stabilite potrivit prevederilor legale, acoperindu-şi cheltuielile în întregime din aceste venituri.
Sursele de finantare ale CECCAR:
a) taxe de inscriere la examenul de expert contabil si, respectiv, de contabil
autorizat;
b) taxa de inscriere in Tabloul Corpului;
c) cotizatii anuale asupra veniturilor realizate de catre membrii Corpului
care isi exercita profesia individual sau de catre societati comerciale
recunoscute de Corp;
d) donatii, incasari din vanzarea publicatiilor proprii si alte venituri.
e) Alte venituri.
178. Ce este rata de actualizare?
Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a
unui varsamant unic sau a unei serii de vărsăminte de încasat sau de plătit ulterior.

179. O societate comercială a realizat în anul 2008 venituri totale de 250.000 lei şi cheltuieli totale de
175.000 lei. In cadrul acestor cheltuieli s-a inclus o sumă de 20.000 lei reprezentând asigurări de
pensii facultative suportate de angajator pentru cei 10 angajaţi ai săi în anul 2008, respectiv 2.000
lei pe angajat. Determinaţi suma deductibilă a cheltuielilor cu asugurările de pensii facultative,
ştiind că pentru cursul de schimb se foloseşte valoarea 1 euro = 3,6 lei.
200 euro / angajt deductibil in 2008
720 ron / angajat x 10 = 7200
nedeductibil 12800

180. Explicaţi ce reprezintă “structura de comisionar” din punct de vedere al TVA.


Comisionarul este considerat din punct de vedere al taxei cumpărător şi revânzător al bunurilor, indiferent dacă acţionează
în contul vânzătorului sau cumpărătorului, comitent, procedând astfel:

a) primeşte de la vânzător o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură emisă pe numele său, şi
b) emite o factură sau orice alt document ce serveşte drept factură cumpărătorului.

181. Un acţionar al unei societăţi pe acţiuni supusă divizării a contestat proiectul de divizare în 2
societăţi pe acţiuni supus aprobării adunării generale extraordinare, invocând absenţa din proiectul
de divizare a raportului administratorilor societăţii care participă la divizare. Este întemeiată
contestaţia acţionarului? Motivaţi.
58
- In baza hotararii adunarii generale a actionarilor a fiecareia dintre societatile care participa la fuziune sau la divizare,
administratorii acestora intocmesc un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:
a) forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune;
b) fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii;
c) stabilirea si evaluarea activului si pasivului, care se transmit societatilor beneficiare;
d) modalitatile de predare a actiunilor sau a partilor sociale si data de la care acestea dau dreptul la dividende;
e) raportul de schimb al actiunilor sau al partilor sociale si, daca este cazul, cuantumul sultei; nu vor putea fi
schimbate pentru actiuni emise de societatea absorbanta actiunile societatii absorbite al caror titular este, direct
sau prin persoane interpuse, societatea absorbanta ori insasi societatea absorbita;
f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare;
g) drepturile care se acorda obligatarilor si orice alte avantaje speciale;
h) data situatiei financiare de fuziune/divizare, care va fi aceeasi pentru toate societatile participante;
i) orice alte date care prezinta interes pentru operatiune.

182. Faţă de societatea comercială XZ S.R.L. s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei în condiţiile
prevăzute de art. 33, din Legea nr. 85/2006. După această dispoziţie administratorii debitorului,
persoană juridică, au înstrăinatnfără acordul judecătorului sindic părţile sociale către o altă
societate comercială Z. 1.Este legală înstrăinarea efectuată prin hotărârea administratorilor? 2.Ce
va dispune judecătorul sindic în acest caz?

Judecătorul-sindic va dispune indisponibilizarea acţiunilor ori a părţilor sociale sau de interes, potrivit alin. (1), în
registrele speciale de evidenţă ori în conturile înregistrate electronic.

183. Definiţi valoarea actuală a unui bun.


Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrări nete de numerar, care urmează a fi
generate de derularea normala a activităţii întreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate

184. Riscuri legate de interesul propriu – descriere.


Interes financiar direct sau indirect, dependenţă de onorarii, dorinţa de a încasa onorariile restante, teama de a pierde
clientul etc.
185. Ce reprezintă stopajul la sursă? Exemplificaţi.

Raspuns- retinerea de catre platitorul de venit a impozitului aferent venitului realizat de catre contribuabil, in
vederea virarii acestuia in contul bugetar corespunzator.

Exemple: -impozit pe salarii,impozit pe venitul nerezidentilor impozit pe dividendele pers fiz, contracte civile,
venituri din dobanzi etc

186. Societatea comercială X S.R.L. virează în luna aprilie 2008 suma de 120 lei reprezentând
impozitul pe veniturile din salarii pentru salariata sa Andreescu Andreea. Identificaţi subiectul şi
obiectul impozitului pe veniturile din salarii în acest caz.
Raspuns:
-subiect- Andreescu A.
-obiect-venitul din salarii

187. Precizaţi care sunt cheltuielile ce pot fi scăzute din baza impozabilă în scopul calculării
impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

59
Conf art.108, alin 2 din Cf:in cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de
achizitie a acestora se deduce din baza impozabila , in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in
care au fost puse in functiune, potrivit legii.

188. Care sunt răspunderile profesioniştilor contabili?


Răspunderea poate fi:
• Disciplinară. Condiţii:
- Raport de muncă concretizat printr-un contract de muncă;
- Existenţa unui regulament;
- Abaterea disciplinară.
• Administrativă (contravenţională). Condiţii:
- Fapta săvârşită cu vinovăţie;
- Sancţiune prin avertisment;
- Fapta prevăzută de lege sau alt act normativ, ca fiind contravenţie, se sancţionează, chiar dacă e
săvârşită fără intenţie.
• Civilă. Condiţii:
- Contractul;
- Fapta;
- Prejudiciul;
- Cauzalitatea;
- Vinovăţia;
• Penală. Condiţii:
- Forma răspunderii juridice;
- Faptele (infracţiunile) pericol social, cu vinovăţie, prevăzute de legea penală.

189. Prezentaţi şi explicaţi cele 6 principii fundamentale prevăzute în Codul etic naţional al
profesioniştilor contabili.
Principiile fundamentale sunt:
- Integritatea
Un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi de afaceri.
- Obiectivitatea
Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, confuziilor,
conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină în raţionamentele profesionale sau de afaceri.
- Competenta profesionala si prudenta
Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-şi menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la
nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente,
bazate pe ultimele evoluţii din practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu
prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de servicii
profesionale.
- Confidentialitatea
Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei
relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie
specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste
informaţii.
Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în
avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.
- Comportamentul profesional
Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor şi normelor relevante şi ar trebui să evite
orice acţiune ce poate discredita această profesie.
- Respectarea normelor tehnice si profesionale

60
Un profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele
tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate
instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate,
obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta. In plus, ei trebuie sa se conformeze
normelor profesionale si tehnice emise de:
- IFAC
- Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
- Legislatia relevantă

190. Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?


Profesia de expert-contabil şi de contabil-autorizat se exercită de către persoanele care au dobândit legal
această calitate. Exercitarea se realizează numai de către persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului,
înscrise în tablou. Tabloul se publică anual în Monitorul Oficial al României.
Modalităţi de exercitare a profesiei:
 individual (activitate independentă conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, actualizată)
 în societăţi comerciale de expertiză contabilă sau de contabilitate (art. 8 din O.G. nr. 65/1994
actualizată, Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale actualizată).
Atât experţii contabili cât şi contabilii autorizaţi nu pot efectua lucrări pentru agenţii economici sau
pentru instituţii unde sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajaţii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în
concurenţă. De asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru agenţii economici, în cazul în care sunt
rude sau afini până la gradul al patrulea, inclusiv soţi-soţii ale administratorului, ori în situaţia în care există
elemente care atestă starea de conflict de interese sau de incompatibilitate.

191. Care sunt drepturile membrilor C.E.C.C.A.R.?


a. Dreptul de a exercita profesia;
b. Dreptul de a fi ales;
c. Dreptul de a participa la Adunarea generală a filialei
d. Dreptul de a se asocia în societăţi profesionale
Înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul la exercitarea profesiunii pe întreg
teritoriul ţării.
Atunci când un membru al Corpului transfera activitatea sa într-o alta filiala, el
trebuie sa ceara transferarea dosarului sau şi înscrierea în Tabloul Corpului la filiala pe
teritoriul căreia s-a transferat; la fel se va proceda şi în cazul societăţilor comerciale de
expertiza contabilă.
Societăţile comerciale de expertiza contabilă, membre ale Corpului, au obligaţia sa
comunice filialelor de care aparţin toate modificările intervenite în componenta
asociaţilor sau acţionarilor lor şi/sau în obiectul de activitate al acestora.

192. Ce reprezintă Codul etic naţional al profesioniştilor contabili?


Noţiunea de Etică, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, este ştiinţa care se ocupă cu
studiul teoretic al valorilor şi condiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi cu rolul lor în viaţa
socială; totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare.
Etica este o teorie raţională asupra binelui şi răului, o reflecţie “în amonte” asupra valorilor inteligent şi
moral orânduite.
Se poate spune că etica stabileşte principii despre bine şi rău prin standarde de comportament, atitudine
menită să faciliteze aplicarea valorilor prin existenţa unui Cod etic pentru aproape orice activitate.
Noţiunea de etică, dacă se rezervă ansamblului unei profesiuni, este ansamblul de reguli interne care au
ca obiectiv central codul de comportament al profesioniştilor faţă de persoanele terţe, prin garantarea respectării
valorilor convenite ale secretului profesional.
61
În ţara noastră la elaborarea codului etic naţional al profesioniştior contabili din România s-au avut în
vedere recomandările I.F.A.C. în legătură cu faptul că C.E.C.C.A.R. are responsabilitatea pregătirii unor cerinţe
etice detaliate a introducerii şi îmbunătăţirea acestor cerinţe.
I.F.A.C. crede că datorită diferenţelor de cultură lingvistice, legislative şi sociale sarcina pregătirii unor
cerinţe etice detaliate revine în principal organismelor membre din fiecare ţară care au responsabilitatea
introducerii şi îmbunătăţirii acestor cerinţe.
De aceea I.F.A.C. crede că identitatea profesiunii contabile este caracterizată la nivel mondial de
strădania ei de a realiza un număr de obiective comune şi respectarea anumitor principii fundamentale în acest
scop. Prin urmare I.F.A.C. recunoscând responsabilităţile profesiunii contabile şi considerând că rolul său este
de a oferi principiile călăuzitoare, încurajând continuitatea eforturilor şi promovând armonizarea, a considerat
necesar să stabilească un cod internaţional al eticii pentru profesioniştii contabili, care să constituie baza pe
care să fie fundamentate cerinţele etice din fiecare ţară, pentru profesioniştii contabili din fiecare ţară.
Acest cod internaţional este menit a servi ca model pe care să se bazeze principiile etice din fiecare
ţară.
Codul stabileşte standarde de conduită pentru contabili profesionişti şi formulează principiile
fundamentale care trebuie respectate de contabili profesionişti în vederea realizării obiectivelor comune.
Profesioniştii contabili din întreaga lume acţionează în medii diferite, culturi şi reglementări diferite,
scopul de bază al codului trebuie însă întotdeauna respectat.
În cazul în care o prevedere naţională este în conflict cu o prevedere din codul etic al I.F.A.C. cerinţa
naţională trebuie să prevaleze.
Pentru acele ţări care doresc să adopte codul etic al I.F.A.C. drept cod naţional, I.F.A.C. a dezvoltat un
limbaj care poate fi utilizat pentru a indica autoritatea şi aplicabilitatea în acea ţară. Limbajul este conţinut în
declaraţia de politică a consiliului I.F.A.C. prefaţă la cerinţele etice ale organizaţiei membre.
Codul se bazează pe aceea că dacă nu se prevede în mod special altceva, obiectivele şi principiile
fundamentale sunt egale pentru toţi contabilii profesionişti indiferent dacă practică în domenii diferite
( industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ).

În anul 1995, la Conferinţa Naţională a CECCAR a fost adoptat Codul privind conduita etică şi
profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din Romania.
Codul etic naţional din România stabileşte normele de conduită pentru profesionişti contabili şi
formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de aceştia în vederea realizări obiectivelor comune
Profesioniştii contabili din România acţionează în diferite entităţi şi ramuri ale economiei naţionale ca liberi
profesionişti sau angajaţi, scopul de bază al codului trebuie însă respectat.
Potrivit acestui cod, conduita profesioniştilor contabili şi relaţiile profesionale cu ceilalţi trebuie
caracterizate prin: integritate, obiectivitate, independenţă, secret profesional, promovarea profesionalismului şi a
competenţei profesionale.
Apărarea onoarei şi independenţei Corpului trebuie dovedită prin:
- ştiinţă, competenţă şi conştiinţă;
- independenţă de spirit şi dezinteres material;
- moralitate, probitate şi demnitate.
Comportamentul cu clientela, calitatea lucrărilor, punctualitatea în execuţie, autocontrolul calităţii şi
remunerarea serviciilor prestate sunt precizate în cadrul Codului de conduită etică şi profesională.
Codul etic naţional (CEN) are rolul de a da autoritate serviciilor prestate de profesioniştii contabili şi de a
proteja împotriva implicării acestora în elemente negative.
Codul etic naţional are 3 părţi:
D) - destinată tuturor profesioniştilor contabili angajaţi sau liberi profesionişti
E) - destinată exclusiv profesioniştilor contabili liber profesionişti
F) - destinată exclusiv celor angajaţi

193. Expuneţi elementele de compunere ale costului de înlocuire net – valoare sau procedură de
evaluare a activelor.
62
Se cauta valoarea unui activ nou echivalent. Din aceasta valoare se scade amortizarea corespunzatoare duratei de viata
utila consumata, aferenta bunului detinut si care urmeaza a se inlocui, si se obtine costul curent. Costul curent poate fi insa
analizat din mai multe puncte de vedere. Pentru activele obtinute de intreprindere din productie proprie, costul curent
poate fi reprezentat de costul de reproductie necesar intreprinderii pentr a produce un activ identic sau echivalent cu cel
vizat a fi inlocuit. Pentru activele care pot fi achizitionate, costul curent reprezinta suma de numerar platita in prezent
pentru a achizitiona un activ identic sau echivalent. Pentru imobilizarile corporale cu durata de viata consumata, costul
curent poate fi reprezentat de suma de numerar platita pentru achizitionarea unui activ identic sau echivalent pe piata
second-hand.

194. Care sunt condiţiile pentru acordarea vizei de exercitare a profesiei de către membrii CECCAR?
Viza pentru exercitarea profesiei într-un an se acordă până la data de 31 ianuarie a anului respectiv în
condiţiile prevăzute de prezentele norme.

A. Cu privire la experţii contabili şi contabilii autorizaţi

Pentru acordarea vizei anuale experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, directorii executivi ai filialelor
au următoarele obligaţii şi sarcini:
1) difuzează sub semnătură sau prin poştă către toţi experţii contabili şi contabilii autorizaţi aflaţi în
evidenţă, formularul „Declaraţia anuală”, până la data de 15 decembrie a anului precedent celui pentru care se
acordă viza;
2) în scopul evidenţei şi urmăririi depunerii formularului “Declaraţia anuală”, filiala va întocmi tabele
nominale, separat pentru experţii contabili şi pentru contabilii autorizaţi;
3) termenul de depunere la filiala Corpului a formularului „Declaraţia anuală”, de către experţii contabili
şi contabilii autorizaţi, este 31 ianuarie a anului pentru care se acordă viza;
4) viza anuală pentru exercitarea profesiei de către experţii contabili şi contabilii autorizaţi se acordă dacă
au fost îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp aferente anului trecut;
b) plata la bugetul de stat, în cuantumul şi la termenul prevăzut de lege, a impozitelor cuvenite statului
asupra onorariilor încasate de la beneficiari;
c) dovada asigurării pentru riscul profesional;
d) dovada că nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de
gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale (prezentarea certificatului de cazier judiciar sau declaraţie
pe proprie răspundere);
e) nu au săvârşit fapte care să încalce obligaţiile prevăzute de lege, precum şi regulile privind conduita
etica şi profesională, potrivit pct. 124 şi 125 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului, pentru
care să fi fost sancţionaţi de comisia de disciplină cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei, pe toată
durata suspendării, precum şi cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;
f) depunerea declaraţiei anuale completată la toate rubricile;
g) depunerea de dovezi privind dezvoltarea profesională continuă conform Normei 38 a Corpului;
h) prezentarea unei adeverinţe medicale din care să rezulte că îndeplineşte condiţia prevăzută de
Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 (capacitate de exerciţiu deplină) şi este apt din punct de vedere fizic şi psihic
pentru exercitarea profesiei de expert contabil şi, respectiv, de contabil autorizat. În situaţia în care se impune,
se va prezenta şi un certificat medical privind starea de sănătate eliberat de către o comisie de specialitate
stabilită de Corp.

63
5) Directorul executiv al filialei verifică exactitatea datelor şi a informaţiilor prezentate, ia măsuri pentru
încasarea taxelor şi a cotizaţiilor datorate şi va proceda la acordarea vizei anuale. Acordarea vizei anuale se
concretizează prin semnătură şi prin ştampila filialei pusă în căsuţa special rezervată în carnetul de membru al
Corpului, precum şi prin eliberarea autorizaţiei de exercitare a profesiei pe anul respectiv .

B. Cu privire la societăţile comerciale autorizate

1) Pentru societăţile comerciale de profil, directorii executivi ai filialelor transmit reprezentantului legal al
societăţii comerciale, declaraţia anuală, până la data de 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se
acordă viza;
2) în scopul evidenţei şi urmăririi depunerii declaraţiei anuale, filiala Corpului va întocmi un tabel;
3) prevederile lit. A pct. 3 şi 4 se aplică în mod corespunzător şi societăţilor comerciale de profil care sunt
în evidenţa filialelor Corpului.
În mod asemănător, societatea comercială trebuie să facă dovada depunerii declaraţiei anuale ;
4) În baza datelor declarate de către societatea comercială pe propria răspundere, directorul executiv al
filialei va verifica exactitatea datelor prezentate în declaraţia anuală şi va proceda la acordarea vizei anuale
pentru exercitarea profesiei.
Acordarea vizei anuale pentru exercitarea profesiei se comunică de către filială, prin adresă.

C. Dispoziţii comune
1. Acţiunea de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei se desfăşoară până la data de 31
ianuarie, dată după care directorii executivi ai filialelor au obligaţia:
a) să afişeze la sediul filialei, la instanţele de judecată, la Camera de Comerţ şi Industrie etc. Lista
cuprinzând experţii contabili şi contabilii autorizaţi care au obţinut viza anuală şi care au dreptul să exercite
profesia;
b) să înainteze, până la data de 25 februarie, Secretariatului general al Corpului o informare cuprinzând
principalele aspecte, greutăţi şi propuneri în legătură cu activitatea de avizare la care se anexează următoarele
documente:
- lista experţilor contabili aflaţi în evidenţa Corpului, din care, cei cărora li s-a acordat viza anuală;
- lista contabililor autorizaţi în evidenţa Corpului, din care, cei cărora li s-a acordat viza anuală;
- lista societăţilor comerciale aflate în evidenţa Corpului din care, cele cărora li s-a acordat viza anuală;
2. Secretariatul general al Corpului împreună cu secţiunile şi departamentele Corpului vor iniţia măsuri
pentru îndrumarea, sprijinul şi controlul modului de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei.;
3. Pe baza informărilor primite de la filiale, Secretariatul general al Corpului împreună cu secţiunile
Corpului vor prezenta Biroului Permanent al Consiliului Superior al Corpului rapoarte anuale cuprinzând
rezultatele şi măsurile luate, precum şi direcţiile de acţiune în legătură cu acordarea vizei anuale pentru
exercitarea profesiei;
4. Pentru perioada în care nu s-a acordat viză, ca urmare a nesolicitării sau neîndeplinirii condiţiilor,
membrii Corpului nu sunt exoneraţi de plata obligaţiilor faţă de acesta.
5. Contestaţiile la măsura luată de filiala Corpului, de neacordare a vizei anuale pentru exercitarea
profesiei, se soluţionează în baza prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, modificată şi din
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului;
6. Constituie abatere disciplinară următoarele fapte:
a) netransmiterea formularelor de declaraţie anuală la termenele stabilite în prezentele norme;
b) netransmiterea la toţi membrii existenţi în evidenţă a formularelor de declaraţie anuală;
c) transmiterea declaraţiilor anuale în altă formă sau însoţite de alte condiţii puse membrilor;
d) primirea declaraţiilor anuale fără ca acestea să aibă completate toate rubricile prevăzute în formular;

64
e) nedepunerea de către membrii, cu termenele stabilite a declaraţiilor anuale sau necompletarea tuturor
rubricilor prevăzute de formular;
f) acordarea vizei anuale fără verificarea modului de îndeplinire a condiţiilor de la cap. A pct. 4 din
prezentele norme;
g) netransmiterea la termen a documentelor prevăzute la cap. C lit. 1 din prezentele norme;
7. Abaterile disciplinare prevăzute la pct. 6 se sancţionează după cum urmează:
- cu sancţiunile prevăzute de Regulamentul intern, abaterile prevăzute la pct. 6 lit. a, b, c, d, f şi g;
- cu sancţiunile prevăzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare, abaterile prevăzute la pct.
6 lit. e.

195. Ce conţine jurământul pe care un membru îl depune la înscrierea în Tabloul Corpului ?


La înscrierea în Corp, orice membru este obligat să deoună jurământ prin care se obligă să aplice în mod
corect şi fără părtinire legile ţării şi regulile din regulamentele emise de Corp.
"Jur să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să respect prevederile Regulamentului Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ale Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi
contabililor autorizaţi, să păstrez secretul profesional şi să aduc la îndeplinire cu conştiinciozitate îndatoririle ce îmi revin
în calitate de expert contabil (contabil autorizat)".

196. Care este structura organizatorică (organigrama) unei filiale a CECCAR?


Sediul central al Corpului este în Municipiul Bucureşti.
CECCAR are 42 de filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în Municipiul
Bucureşti.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România este astfel organizat încât să-şi poată
îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare.
Pentru îmbunătăţirea managementului la nivel central şi local s-au luat o serie de măsuri, cum ar fi:
a). Modificarea organigramei Corpului, în sensul punerii centrului de greutate al gestiunii profesiei pe
structuri executive (departamente, sectoare).
b). Clasificarea filialelor Corpului în funcţie de volumul de activitate şi numărul de membri in 5
categorii (grade), care să constituie baza determinării indicatorilor de alocare a resurselor în cadrul Corpului:
• Categoria 0 – peste 3.000 membri
• Categoria I – peste 600 membri
• Categoria II – 301 – 600 membri
• Categoria III – 101 – 300 membri
• Categoria IV – pînă la 100 membri.
Organizare la nivel de filială
2. Organe de decizie
• Adunarea Generală
• Consiliul filialei
• Biroul Permanent
• Preşedintele filialei
Comisii care funcţionează pe lîngă Consiliul filialei:
- Comisia de Disciplină
- Comisia de Arbitraj
- Comisia de Apel

2. Organe de execuţie
• Directorul executiv al filialei
• Sectoare
65
 Sector evidenţă Tablou
 Sector stagiu şi dezvoltare profesională continuă
 Sector etică şi control respectare norme
 Birou expertize contabile
 Birou administrativ
Organigrama filialelor de gr. I, II şi III

Adunarea Cenzor
generală

Comisia arbitraj Reprezentant Ministerul


Economiei şi Finanţelor
Consiliul
Organe
Comisia de apel Comisia de disciplină alese

Biroul
permanent

Secţiunea experţi Secţiunea contabili


Preşedinte autorizaţi
contabili

Director executiv

Organe
de
execuţie

Sector gestiune
Birou administrativ
profesie

197. Obiectivul şi mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.


Obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.
Constatari - Ţinând seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?

Concluzia: După trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:


• Oportunităţile existente in mediul exterior întreprinderii, adică evoluţii cu un caracter previzibil pozitiv pt întreprinderea
evaluata cum ar fi legislaţie si reglementari specifice favorabile.

66
• Riscurile existente in mediul extern întreprinderii, adică evoluţii cu un efect previzibil negativ (invers oportunităţilor) ;
• Punctele forte, adică atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si funcţionare a întreprinderii;
- contract si statut corespunzătoare;
- relaţii contractuale corecte;
- finanţare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligaţii fiscale îndeplinite la timp;
• puncte slabe, adică deficiente constatate in organizarea si funcţionarea întreprinderii:
- statutul si contractul necorespunzătoare situaţiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terţii si cu proprii salariaţi;
- conflicte de munca;
- obligaţii fiscale nerespectate.

198. Care sunt principalele orientări strategice ale CECCAR pentru perioada 2005 – 2010?
> Organizarea profesiei;
> Exercitarea profesiei;
> Interesul public;
> Educaie;
> Parteneniatul sector public-sector pnivat;
> Dezvoltarea serviciilor pentru membri;
> Activitatea intemationalà.

Organizarea profesiei.
CECCAR trebuie să se transforme treptat dintr-un organism închis (în serviciul exclusiv al membrilor),
într-un institut profesional în serviciul economiei; numai aşa îşi va putea îndeplini calitatea de „persoană
juridică de interes public” prevăzută prin legea de organizare şi funcţionare. Identificarea şi valorificarea tuturor
posibilităţilor de colaborare cu celelalte organisme care au fost create în zona profesiei contabile, în scopul
asigurării unităţii de concepţie şi de metodă în profesia contabilă, pe baza directivelor şi normelor europene, a
standardelor internaţionale de contabilitate şi audit, va constitui una din priorităţile viitoare ale CECCAR.
CECCAR va trebui să aibă în continuare iniţiativa în colaborare, inclusiv prin crearea unor forme
asociative cu diferitele organisme înfiinţate în cadrul profesiei contabile; o atenţie deosebită se va acorda
colaborării cu Camera Auditorilor Financiari pe baza propunerilor făcute de CECCAR în acordul de colaborare
încheiat.
Atragerea tuturor profesioniştilor contabili din economie în sfera de preocupări ale CECCAR sub
aspectul formării şi al deontologiei profesionale pe baza Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, face
necesară perfecţionarea, în continuare, a organizării interne a CECCAR, în ceea ce priveşte structurile executive
de la nivel central şi teritorial, cât şi cele de decizie de la nivelul comisiilor, secţiunilor şi departamentelor.
Exercitarea profesiei.
CECCAR trebuie să-şi intensifice, în continuare, preocupările pe linia gestionării profesiei de expert
contabil şi de contabil autorizat, indiferent de lucrările pe care aceştia le efectuează şi de organismul
profesional care gestionează lucrarea, în înţelesul termenilor şi definiţiilor date de organismele Uniunii
Europene în Cartea verde europeană, luând atitudine faţă de orice încercare de a restricţiona accesul experţilor
contabili la activităţi şi lucrări prevăzute expres prin reglementările europene ca formând apanajul acestora.
Fidel principiilor înscrise în statutele organismelor europene şi internaţionale din care face parte,
CECCAR va acţiona, în continuare, pentru evitarea oricărei incompatibilităţi în exercitarea profesiei, luând
măsuri de îmbunătăţire a procedurilor de control al calităţii şi de monitorizare a activităţii membrilor, de
creştere a calităţii investigaţiilor şi de aplicare de sancţiuni; CECCAR va trebui să găsească cele mai potrivite
forme şi metode pentru atragerea tuturor membrilor CECCAR şi a tuturor contabililor din economie la acţiunile
de formare şi dezvoltare profesională continuă şi la respectarea deontologiei profesionale corespunzător
activităţii profesionale pe care aceştia o realizează, în practică liberă sau ca angajaţi.

67
Un accent deosebit se va pune pe specializarea membrilor CECCAR pe categorii de servicii
profesionale, formula „bun la toate” dovedindu-se nu numai ilizorie, dar chiar periculoasă, luându-se totodată
măsurile organizatorice necesare.
CECCAR va lua măsuri, în continuare, pentru dezvoltarea unor cabinete profesionale naţionale
puternice încurajând procesul de concentrare prin diverse forme.
Interesul public.
Acceptarea satisfacerii interesului public în condiţii de competenţă şi deplină responsabilitate este cea
mai înaltă misiune pe care membrii CECCAR o au de îndeplinit în continuare; în consecinţă, toate acţiunile
CECCAR trebuie să vizeze stabilirea unui rol clar şi a unui loc stabil al profesionistului contabil în mediul de
afaceri, în relaţia contribuabil-fisc, în relaţia entităţilor economice şi sociale ca furnizări de informaţii contabile
cu utilizatorii acestora. În acelaşi timp, se vor lua măsuri de creştere a responsabilităţii şi responsabilizării
membrilor faţă de public; perfecţionarea în continuare a sistemului de asigurare a membrilor va contribui la
creşterea autorităţii şi prestigiului membrilor CECCAR.
În vederea satisfacerii interesului public, CECCAR va colabora, în continuare, cu organismele
administrative şi cu diferitele organisme şi structuri ale societăţii civile.
Educaţie.
Îndeplinirea misiunii de satisfacere a interesului public este condiţionată de formare şi instruire –
principalele căi pentru menţinerea competenţei membrilor CECCAR; acest proces de menţinere a competenţei
va trebui să fie în continuare perfecţionat şi modernizat pe baza Normei 38 a CECCAR, atât sub aspectul
cuprinderii, cât şi al întinderii. Una din marile provocări ale CECCAR în ceea ce privbeşte instruirea şi
formarea profesioniştilorcontabili o constituie , şi în perioadele viitoare, cunoaşterea şi aplicarea standardelor
internaţionale de raportare financiară şi a standardelor de audit.
Parteneriatul sector public – sector privat.
Una din preocupările fundamentale ale CECCAR o constituie şi în perioada viitoare, construirea unor
relaţii de parteneriat cu sectorul public şi în mod deosebit cu Parlamentul, Guvernul şi cu celelalte organisme
guvernamentale. CECCAR trebuie să se implice în sesizarea fenomenelor negative din economie, a calităţii
necorespunzătoare a unor reglementări din domeniul financiar-contabil; activitatea de lobby trebuie promovată
în mod corespunzător.
CECCAR trebuie să valorifice, în interesul general al ţării, poziţia sa de membru în organismele
internaţionale şi să sprijine introducerea standardelor internaţionale de raportare financiară pentru sectoarele
public şi privat.
Dezvoltarea serviciilor pentru membri trebuie să constituie, în continuare, o preocupare majoră pentru
CECCAR: identificarea de noi servicii, elaborarea de norme profesionale şi ghiduri de aplicare, în serviciul
membrilor, îmbunătăţirea sistemului de comunicare cu membrii şi de participare a acestora la luarea deciziilor,
sprijin pentru rezolvarea unor probleme financiare şi sociale ale acestora, etc.
Activitatea internaţională.
CECCAR va trebui să-şi sporească, în continuare, aportul la lucrările organismelor europene şi
internaţionale din care face parte şi să-şi consolideze poziţia de lider în cadrul organismelor profesionale din
Europa centrală şi de est. Va trebui să sprijine tinerele organisme profesionale din ţările regiunii sud-est
europene şi în mod deosebit profesia contabilă din Republica Moldova.
Obţinerea dreptului de a vota în organismul de specialitate al Uniunii Europene (FEE), organizarea în
ţara noastră a unor regiuni de lucru ale IFAC şi FEE şi depunerea unor candidaturi pentru obţinerea unor locuri
în organele de conducere ale acestor organisme, creşterea, în continuare, a rolului în activitatea unor organisme
internaţionale la care CECCAR este membru fondator şi/sau membru în Consiliile de conducere ale acestora,
consolidarea iniţiativei Sud-Est Europene pentru dezvoltarea contabilităţii (SEEPAD) – iniţiativă românească,
sunt numai unele din obiectivele pe care CECCAR le va aborda în perioada următoare.

199. Care sunt actele de comportament prin care se manifestă păstrarea secretului profesional şi
confidenţialitatea expertului contabil în cazul unei expertize contabile judiciare?

68
Raspuns: In expertizele contabile judiciare secretul profesional si confidentialitatea profesionala trebuie sa fie
accentuate si nu diminuate. In cazul expertizelor contabile judiciare expertul contabil trebuie sa se conformeze
neconditionat reglementarilor procedurale, civile si penale.
Codul de procedura civila stipuleaza ca atunci cand, pentru lamurirea unor imprejurari de fapt, instanta
socoteste de cuviinta sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi unul sau trei experti, statornicind punctele
asupra carora ei urmeaza sa raspunda. De aici rezulta ca expertul contabil nu trebuie sa spuna mai mult
decat i se cere. Orice intindere sau divagatie a expertului contabil usupra unor puncte pe care instanta nu le-a
stabilit , este neavenita si de regula se sanctioneaza de catre instanta prin ignorarea sa.
Codul de procedura penala restrictioneaza accesul expertului contabil la informatiile care au legatura cu
dosarul cauzei. Astfel art. 121 din Cpp stipuleaza ca expertul are dreptul sa ia cunostinta de materialul
dosarului necesar pentru efectuarea expertizei. In cursul urmaririi penale cercetarea dosarului se FACE cu
incuviintarea organului de urmarire penala.Expertul poate cere lamuriri organului de urmarire penala sau
instantei de judecata cu privire la anumite fapte si imprejurari ale cauzei.Partile, cu incuviintarea si in
conditiile stabilite de organul de urnarire penala sau de instante de judecata, pot da expertului informatiile
necesare. Din textil de mai sus, rezulta ca in cazul dosarelor penale, organul judicial poate restrictiona accesul
expertului contabil chiar si la o parte din materialele aflate la dosarul cauzei. De asemenea prin faptul ca
partile implicate in dosarul penal, pot da explicatii suplimentare, expertul contabil poate si trebuie sa solicite
completarea materialului documentar cu acte noi, inexistente la dosar.
De altfel, sunt frecvente cazurile in practica judiciara(civila si penala) in care dosarul propriu zis al
cauzei reprezinta doar punctul de pornire in documentarea expertului contabil, urmand ca documentarea propriu
zisa sa se faca acolo unde se afla materialul documentar.
In practica procedurala mai exista o discrepanta intre procedura civila si cea penala, referitoare la modul
de documentare. Codul de procedura civila prevede ca daca este nevoie de o documentare la fata locului, ea nu
poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand
zilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului. Partile
sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii.
Codul de procedura penala, nu are astfel de reglementari ci arata ca accesul la dosar se face numai cu
incuviintarea organului de cercetare, ori de cele mai multe ori , expertul contabil numit intr-o cauza penala nu
regaseste in dosarul cauzei toate documentele necesare efectuarii expertizei, fiind nevoit de fiecare data sa
solicite organului de cercetare completari suplimentare ale dosarului.

200. Care sunt atribuţiile Comisiilor de disciplină de pe lângă filialele Corpului şi ale Comisiei
Superioare de Disciplină?
Comisia superioară de disciplină are următoarele competenţe:
a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor şi
membrilor consiliilor filialelor şi aplică sancţiuni; analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică
şi profesională ale membrilor Consiliului superior făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei
naţionale, care hotărăşte;
b) soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională a preşedinţilor şi
membrilor comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum şi a persoanelor fizice străine cărora
le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România şi aplică,
după caz, sancţiunile prevăzute în art. 17 (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată;
c) rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină
ale filialelor;
d) aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat
membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave, prevăzute de regulament.
Comisia superioară de disciplină este formată din 7 membri titulari şi 7 membri supleanţi, astfel:
a) preşedintele şi doi membri, experţi contabili, aleşi de Conferinţa naţională dintre membrii Corpului,
care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită;
b) doi membri desemnaţi de ministrul economiei şi finanţelor;
69
c) doi membri desemnaţi de ministrul justiţiei.
În aceleaşi condiţii sunt desemnaţi supleanţii.
Mandatul membrilor Comisiei superioare de disciplină este de 4 ani.
Pot face contestaţii la Comisia superioară de disciplină împotriva hotărârilor comisiilor de disciplină ale
filialelor toţi cei interesaţi, precum şi consiliile filialelor.
Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicării hotărârii comisiilor de disciplină ale
filialelor.
În perioada de judecare a contestaţiei se suspendă aplicarea prevederilor hotărârii de sancţionare, pentru
lucrările începute.
Membrii Comisiei superioare de disciplină sunt răspunzători de păstrarea secretului profesional în
exercitarea mandatului lor.
Hotărârile Comisiei superioare de disciplină pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, în termen
de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunoştinţă. Contestaţia nu suspendă aplicarea hotărârii.
Pentru constituirea jurisprudenţei disciplinare, Comisia superioară de disciplină întocmeşte o culegere cu
toate soluţiile proprii pronunţate, cât şi cu cele pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor, publicându-le
anual în revista Corpului.

201. Ce este şi cum funcţionează Comisia de disciplină a unei filiale CECCAR?


Comisia de disciplină a filialei este formată din:
 1 preşedinte şi 4 membri titulari şi
 5 membri supleanţi
aleşi de adunarea generală dintre membrii filialei, experţi contabili, care se bucură de autoritate profesională şi
morală deosebită.
Membrii supleanţi sunt desemnaţi în aceleaşi condiţii, odată cu titularii.
Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani.
Comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei este competentă să sancţioneze abaterile
disciplinare săvârşite de experţii contabili şi contabilii autorizaţi, membri ai filialei, cu domiciliul în raza
teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale.
Fac excepţie plângerile privitoare la fapte săvârşite de membrii Consiliului superior şi ai consiliilor
filialelor, de membrii şi preşedinţii comisiilor de disciplină ale filialelor, de preşedinţii Consiliului superior şi ai
consiliilor filialelor, precum şi de persoanele fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita
profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România, care se depun la Comisia superioară de disciplină.
Plângerile privitoare la fapte săvârşite de membrii şi preşedintele Comisiei superioare de disciplină se depun la
Consiliul superior care le analizează şi le prezintă Conferinţei naţionale.
Procedura de judecată disciplinară
Toate reclamaţiile privind fapte susceptibile de a antrena răspunderea disciplinară îndreptate contra unui
membru al Corpului sau a unei societăţi recunoscute de Corp se adresează comisiei de disciplină a filialei de
care aparţine cel reclamat. Aceasta înştiinţează preşedintele consiliului filialei.
Fac excepţie reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor Consiliului superior, membrilor consiliilor
filialelor, a membrilor şi preşedinţilor comisiilor de disciplină ale filialelor sau profesioniştilor şi ai societăţilor
străine care se adresează Comisiei superioare de disciplină.
Plângerea îndreptată împotriva unui membru al Corpului se adresează filialei din care face parte acesta,
cu excepţia situaţiilor în care competenţa aparţine Comisiei superioare de disciplină, pentru care plângerile se
depun la Consiliul superior.
Plângerea astfel primită se transmite în termen de 48 de ore, preşedintelui comisiei de disciplină, care va
desemna ca raportor pe unul dintre membrii titulari ai comisiei.
Procedura de judecată disciplinară este reglementată prin Regulamentul comisiilor de disciplină,
aprobat de Consiliul superior al Corpului şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Fapta săvârşită de un membru al Corpului, indiferent de funcţia deţinută în structurile alese şi funcţionale,
prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor

70
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili,
hotărârile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinară.

202. Care sunt atribuţiile Conferinţei Naţionale a CECCAR?

Conferinta Nationala este organul superior de conducere si de control al Corpului.


Conferinta Nationala este constituita din :
- membrii Consiliului Superior ;
- membrii consiliilor filialelor Corpului ;
- membrii comisiilor de disciplina ;
- reprezentantii Ministerului Economiei şi Finantelor de pe langa Consiliul Superior si consiliile
filialelor ;
- reprezentanti ai membrilor din fiecare filiala a Corpului, desemnati de adunarile generale, conform
normei de reprezentare de 1 la 100 membri înscrişi în Tabloul Corpului, în vigoare la 31 decembrie a anului
expirat.
Conferinţa Naţională este ordinară şi extraordinară
Conferinţa naţională ordinară se întruneşte anual prin grija Consiliului superior, care alege locul şi
stabileşte data; convocarea Conferinţei naţionale ordinare se face cu cel puţin 20 de zile înaintea datei de
desfăşurare a acesteia.
Conferinţa naţională ordinară are atribuţiile prevăzute de art.31 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994,
republicată.
În exercitarea atribuţiilor sale legale, Conferinţa naţională ia şi următoarele măsuri:
a) aprobă prin vot deschis situaţiile financiare anuale, raportul cenzorilor sau auditorilor, execuţia
bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar încheiat, precum şi bugetul de venituri şi cheltuieli
al exerciţiului financiar viitor, prezentate de Consiliul superior;
b) aprobă prin vot deschis organigrama Corpului la nivel central şi teritorial, sistemul de salarizare pentru
anul următor, precum şi principiile şi criteriile de organizare şi de salarizare a personalului angajat al Corpului;
c) aprobă prin vot deschis sistemul de acordare şi cuantumul cheltuielilor de deplasare şi reprezentare;
d) alege şi revocă preşedintele şi membrii Consiliului superior şi ai comisiei de cenzori; alege şi revocă
preşedintele şi doi membri ai Comisiei superioare de disciplină;
e) aprobă raportul Consiliului superior referitor la rezultatul alegerilor privind reînnoirea mandatelor
membrilor consiliilor filialelor Corpului, inclusiv revocarea celor aleşi;
f) aprobă prin vot deschis nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese ale Corpului;
g) aprobă normele privind controlul modului de respectare a normelor profesionale, constatarea abaterilor
şi aplicarea sancţiunilor administrative şi/sau disciplinare membrilor sau personalului angajat.
h) stabileşte anual cotizaţiile datorate de membrii Corpului şi taxele de inscriere în evidenţele Corpului;
i) confirmă lista cuprinzând membrii de onoare ai Corpului;
j) stabileşte măsurile necesare şi urmăreşte îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de actele normative,
precum şi a propriilor hotărâri.
Conferinţa Naţională extraordinară are loc numai în cazuri deosebite şi se convoacă cu cel puţin 15 zile
înaintea datei fixate pentru desfăşurarea ei, de către Consiliul Superior, pe baza ordinii de zi stabilite de acesta
din proprie iniţiativă sau la propunerea filialelor reprezentând peste o cincime din totalul membrilor Corpului.

203. Ce se înţelege prin caracterul obligatoriu al impozitului?


Caracterul obligatoriu - sarcina achitarii impozitului pe venit revine tutror persoanelor fizice si juridice care
realizeaza venit dintr-o anumita sursa prevezuta de lege cum ar fi:
- pentru muncitori si functionary:salariul;
- pentru agentii economici: profitul;
- pentru propietarii funciari: renta;
- pentru detinatorii de hartii de valori(actiuni, obligatiuni); venitul produs de acesta (dividende, dobanzi);
- micii meseriasi si liberii profesionisti suporta impozitul pe venitul realizat de pe urma activitatii desfasurate.
71
De asemenea, suporta, in mod obligatoriu impozit si persoanele care detin in proprietate anumite bunuri mobile
sau immobile: proprietarii de immobile datoreaza impozitul pe cladiri, proprietarii de terenuri datoreaza
impozitul pe terenuri, proprietarii de mijloace de transport datoreaza taxa asupra mijloacelor de transport.
Caracterul obligatoriu se refera si la faptul ca efectarea unor cheltuieli genereaza obligatia de plata a unui
impozit catre stat. Astfel, la achizitia de bunuri se datoreaza taxa pe valoare adaugata, accizele, taxele vamale.
Ce este specifc in cazul lor este faptul ca, spre deosebire de impozitele mai sus amintite, sarcina achitarii
impozituluirevine unei alte personae (impozitul este cuprins in pretul platit, deci in cheltuiala, urmand sa-l
vireze statului persoana de la care au fost achizitionate bunurile) De asemenea, in cazul acestor bunuri nu se
individualizeaza cel care suporta efectiv impozitul, ci doar platitorul impozitului, care retine din pr?t impozitul
de la cumparator si il vireaza apoi statului.
Obligativitatea-consta in faptul ca prelevarea impozitului se face fara solicitarea acordului contribuabilului,
constituirea si incasarea obligatiei fiind reglementata prin acte normative. Nerespectarea acestei caracteristici de
catre contribuabili este considerata abatere financiara iar atunci cand sunt indeplinite conditiile impuse de codul
penal este considerata infractiune.

204. Listaţi 6 situaţii de incompatibilităţi şi conflicte de interese în exercitarea profesiei de expert


contabil şi contabil autorizat conform normelor etice ale Corpului.
: Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:
- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei
forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau
bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.
- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al
executivului acestuia sau calitate de angajat
- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care
se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie
cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;
- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;
- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate
pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca
majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective
- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii
- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si
extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea
inclusiv sau sunt soti ai administratorilor.
- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate
- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti
- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda
apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv
- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control,
conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor
contabile tehnico operative;
- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a
exprimat opiniile

205. In ce constă metoda aditivă de calcul a activului net corijat?


Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanţul contabil cu influentele din reevaluarea
elementelor patrimoniale.

206. Principalele prevederi ale Codului etic referitoare la confidenţialitate.


Acest principiu presupune ca profesionistul contabil să respecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute
în timpul misiunilor sale şi nu trebuie să le utilizeze ( în beneficiul său sau al unui terţ) sau să le divulge fără
72
autorizare scrisă, în afară de cazurile când obligaţia divulgării este prevăzută prin lege sau norme. Obligaţia se
menţine şi după terminarea relaţiilor între profesionist şi clientul sau angajatorul său. Profesioniştii contabili
trebuie să se asigure că acest principiu este respectat şi de către subalterni sau colaboratori.
Obligaţiile de confidenţialitate depind şi de legislaţia fiecărei ţări.
Profesionistul contabil nu mai este ţinut de secretul profesional:
- când divulgarea este autorizată de client sau de angajator; aici trebuie avute interesele terţilor, care
ar putea fi lezate;
- când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţia profesională de divulgare (furnizarea
de probe în cadrul unor proceduri judiciare, informarea autorităţilor competente despre încălcarea
legii, apărarea intereselor profesionale în cazul unei proceduri judiciare, auditul de calitate).
Înaintea divulgării unor informaţii, profesionistul contabil trebuie să decidă:
- care este tipul de informaţii care pot fi divulgate (dacă pot fi justificate);
- dacă persoanele care urmează să primească informaţiile sunt destinatarii corecţi ai acestora;
- dacă divulgarea informaţiilor atrage responsabilitatea sa.

207. Ce înţelegeţi prin Supravegherea Publică?


Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România se desfăşoară sub
supravegherea autorităţii de stat, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să efectueze supravegherea publică a
activităţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România au următoarele îndatoriri:
a) participă la Conferinţa naţională şi la şedinţele Consiliului superior, fără drept de vot;
b) sesizează ministrul economiei şi finanţelor ori de câte ori hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România contravin reglementărilor legale. Ministerul Economiei şi Finanţelor poate
ataca hotărârile Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România la instanţa de contencios
administrativ, în condiţiile legii. Prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr.
554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, procedura prealabilă nu este obligatorie.
Pentru a-şi putea exercita atribuţia prevăzută prin lege, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România va pune la dispoziţia persoanelor desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor o
copie de pe hotărârile şi deciziile luate, precum şi toate materialele care au fost supuse aprobării în Consiliul
superior, Biroul permanent şi Conferinţa naţională, precum şi, la cererea acestora, toate documentele care au
stat la baza adoptării deciziilor şi hotărârilor, în termen de 7 zile de la adoptarea acestora.
Persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să supravegheze activitatea publică a
consiliului filialei au următoarele atribuţii:
a) participă la lucrările adunării generale, ale consiliului filialei, ale Biroului permanent şi ale comisiei de
disciplină, fără drept de vot;
b) sesizează Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România cu privire la aprobarea sau
refuzul de înscriere în evidenţa acestuia de către consiliile filialelor, pe care le consideră nelegale;
c) sesizează Comisia superioară de disciplină cu privire la hotărârile comisiei de disciplină a filialei pe care le
consideră nelegale;
d) sesizează persoanele desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor să efectueze supravegherea publică
a activităţii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România asupra hotărârilor consiliului
filialei, care contravin reglementărilor legale, precum şi cu privire la cazurile prevăzute la lit. b) şi c).
Pentru exercitarea îndatoririlor şi atribuţiilor prevăzute de lege, materialele supuse dezbaterii organelor
respective se transmit persoanelor desemnate de Ministerul Economiei şi Finanţelor cu cel puţin 7 zile înainte.
În cazul netransmiterii materialelor supuse dezbaterii organelor respective către persoanele desemnate de
Ministerul Economiei şi Finanţelor, acestea pot solicita fie amânarea dezbaterilor, fie eliminarea de pe ordinea
de zi a punctelor pentru care nu s-au transmis materialele ori Ministerul Economiei şi Finanţelor poate exercita
căile de atac, în condiţiile legii.

73
208. Care sunt lucrările ce pot fi executate de experţii contabili?
În aplicarea prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, lucrările ce se pot executa,
fără a fi limitative, de către experţii contabili în cadrul contractelor de prestări de servicii sunt:
a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare;
- acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor informatice;
- elaborarea şi punerea în aplicare de: procedee contabile, planul de conturi adaptat unităţii, contabilitatea
de gestiune, tabloul de bord, control de gestiune şi control prin buget, în baza şi cu respectarea normelor
generale;
b) efectuarea de analize economico-financiare, ca:
- analiza structurilor financiare;
- analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;
- tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;
- sistem de credit-leasing, factoring etc.;
- elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie;
- elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse;
- asistenţa în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor unităţii;
c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca:
- diagnostic financiar - creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare;
- audit intern - organizarea sau controlul regularităţii şi sincerităţii sistemului;
- studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;
-audit statutar şi certificarea bilanţului contabil cu respectarea reglementărilor specifice;
d) efectuarea de evaluări potrivit standardelor internaţionale de evaluare, ca:
- evaluări de bunuri şi active patrimoniale;
- evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau la cererea
celor interesaţi;
- evaluări de elemente intangibile;
e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori
juridice în condiţiile prevăzute de lege, ca:
- expertize amiabile (la cerere);
- expertize contabil-judiciare;
- arbitraje în cauze civile;
- expertize de gestiune;
f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:
- întocmirea de situaţii periodice;
- consolidarea conturilor şi bilanţului;
- întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung;
g) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:
- studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;
- participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;
- asistenţă în probleme de T.V.A. şi impozite;
- fiscalitate imobiliară;
- asistenţă în aplicarea tarifului vamal;
- asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;
- vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale agenţilor economici;
h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică, cum ar fi:
- organigrame, structuri, definiri de funcţii;
- legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;
- mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor;
- analiza şi organizarea fluxului informaţional;
- alegerea soft-urilor necesare;
- formarea profesională continuă;
74
- contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;
i) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale, conform prevederilor
legale;
j) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment cum ar fi :
- efectuează lucrări cu privire la reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de fuziune, divizare,
dizolvare şi lichidarea societăţilor comerciale, precum şi reatragerea sau excluderea unor asociaţi din cadrul
societăţilor comerciale;
k) acordarea de asistenţă de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor
comerciale cum ar fi:
- activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice;
- studii de fezabilitate la înfinţarea îndreprinderilor;
- activităţi ale holdingurilor;
l) efectuarea pentru persoane fizice şi juridice a oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de
contabilitate;
m) alte activităţi şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN: 6209, 6420, 6619, 6920, 7022,
7320, 8299, 7490, 6831, 6621 precum şi altele stabilite de Biroul permanent al Consiliului superior.

209. Care sunt atribuţiile reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor pe lângă consiliile
filialor?
Activitatea Corpului Experţilor Contabili şi a Contabililor Autorizaţi din Romania se desfăşoară sub
supravegherea autorităţii de stat, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Persoanele desemnate să supravegheze activitatea publică a consiliului filialei au următoarele atribuţii:
a. participa la lucrarile adunarii generale, ale consiliului filialei, ale Biroului permanent şi ale comisiei
de disciplină, fără drept de vot;
b. sesizeaza Corpul Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din Romania cu privire la aprobarea
sau refuzul de înscriere în evidenta acestuia de catre consiliile filialelor, pe care le considera nelegale;
c. sesizeaza Comisia superioara de disciplina cu privire la hotararile comisiei de disciplina a filialei pe
care le considera nelegale;
d. sesizeaza persoanele desemnate de Ministerul Economiei si Finantelor sa efectueze supravegherea
publica a activitatii Corpului asupra hotararilor Consiliului filialei care contravin reglementarilor legale.
Pentru exercitarea acestor indatoriri si atributii, materialele supuse dezbaterii se transmit persoanelor
desemnate cu cel putin 7 zile inainte.
In cazul netransmiterii materialelor supuse dezbaterii organelor respective catre persoanele desemnate
de Ministerul Economiei si Finantelor, acestea pot solicita fie amanarea dezbaterilor, fie eliminarea de pe
ordinea de zi a punctelor pentru care nu s-au transmis materialele, ori Ministerul Economiei si Finantelor poate
exercita caile de atac, in conditiile legii.

210. Care sunt răspunderile membrilor CECCAR? Dar sancţiunile disciplinare care se aplică
acestora?
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei:
 disciplinar,
 administrativ,
 civil
 penal,
după caz, potrivit legii.
Răspunderea disciplinară (condiţionări):
- Raport de munca concretizat printr-iun contract de munca
- Existenta unui regulament
- Abaterea disciplinara
Răspunderea administrativă (contravenţională):
- fapta savarsita cu vinovatie;
75
- sanctiune prin advertisment
- fapta prevazuta de lege sau alt act normativ ca fiind contraventie se sanctioneaza chiar daca este
savarsita fara intentie
Răspunderea civilă:
- contractul
- fapta
- prejudiciul
- cauzalitatea
- vinovatia
Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabilesc prin contractele de
prestări de servicii în funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei contabile.
Răspunderea penală:
- forma a raspunderii juridice;
- faptele (infractiunile) pericol social, cu vinovatie, prevazute de legea penala
Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, în raport de gravitatea
abaterilor săvârşite, sunt următoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de
timp de la 3 luni la 1 an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
Abaterile în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare
şi funcţionare al Corpului.

211. Care sunt abaterile disciplinare ale membrilor care se sancţionează cu interdicţie?
Abateri disciplinare sancţionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei:
• absenţa nemotivată de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.;
• publicitatea fără respectarea Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi a
contabililor autorizaţi din România;
• neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata
unui an calendristic;
• executarea unei pedepse private de libertate pentru săvârşirea unei fapte care nu interzice dreptul de
gestiune şi de administrare a societăţilor comenrciale de profil;
• neplata la buget, în termenul şi cuantumul prevăzut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor
încasate de către persoanele fizice;
• încălcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
• refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea
profesională;
• practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea profesiei.

212. Care sunt competenţele Comisiei Superioare de disciplină?


Comisia superioară de disciplină are următoarele competenţe:
a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor şi
membrilor consiliilor filialelor şi aplică sancţiuni; analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică
şi profesională ale membrilor Consiliului superior făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei
naţionale, care hotărăşte;
b) soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională a preşedinţilor şi
membrilor comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum şi a persoanelor fizice străine cărora
le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România şi aplică,
după caz, sancţiunile prevăzute în art. 17 (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată;

76
c) rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină
ale filialelor;
d) aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat
membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave, prevăzute de regulament.
Comisia superioară de disciplină este formată din 7 membri titulari şi 7 membri supleanţi, astfel:
a) preşedintele şi doi membri, experţi contabili, aleşi de Conferinţa naţională dintre membrii Corpului,
care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită;
b) doi membri desemnaţi de ministrul economiei şi finanţelor;
c) doi membri desemnaţi de ministrul justiţiei.
În aceleaşi condiţii sunt desemnaţi supleanţii.
Mandatul membrilor Comisiei superioare de disciplină este de 4 ani.
Pot face contestaţii la Comisia superioară de disciplină împotriva hotărârilor comisiilor de disciplină ale
filialelor toţi cei interesaţi, precum şi consiliile filialelor.
Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicării hotărârii comisiilor de disciplină ale
filialelor.
În perioada de judecare a contestaţiei se suspendă aplicarea prevederilor hotărârii de sancţionare, pentru
lucrările începute.
Membrii Comisiei superioare de disciplină sunt răspunzători de păstrarea secretului profesional în
exercitarea mandatului lor.
Hotărârile Comisiei superioare de disciplină pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, în termen
de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunoştinţă. Contestaţia nu suspendă aplicarea hotărârii.
Pentru constituirea jurisprudenţei disciplinare, Comisia superioară de disciplină întocmeşte o culegere cu
toate soluţiile proprii pronunţate, cât şi cu cele pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor, publicându-le
anual în revista Corpului.

213. Care este logo-ul CECCAR şi ce conţine sigla CECCAR?


Emblema este compusă dintr-o carte simbolizând însemnle profesiei, toiagul de crainic al zeului Hermes
cu doi şerpi încolăciţi, ceea ce semnifică în Grecia antică diplomaţia; emblema Corpului simbolizează rolul de
crainic al profesionistului contabil, pe care îl are atunci când redă imaginea fidelă, corectă şi completă a
patrimoniului contabilizat sau expertizat; precum şi deviza: ŞTIINŢĂ, INDEPENDENŢĂ, MORALITATE,
atribute esenţiale ale acestei profesii.

214. De ce este obligatorie evaluarea în cazul privatizării unei întreprinderi?


- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanţurile societatilor cu capital de stat nu
reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul întreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au
determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post
privatizare
- cumparatorul nu investeşte pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea
intreprinderii trebuie ragandita;
- valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale,
cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate
nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata
necesitatea unei eventuale restructurari.

215. In ce constă procedura de acordare a vizei anuale de exercitare a profesiei?


a) achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp pe anul curent;
b) plata la bugetul de stat, în cuantumul şi la termenul prevăzut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor
încasate de la beneficiari;
dovada asigurării pentru riscul profesional;

77
d) dovada că nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de
administrare a societăţilor comerciale (prezentarea certificatului de cazier judiciar sau declaraţie pe propria răspundere);
e) nu au săvârşit fapte care să încalce obligaţiile prevăzute de lege, precum şi regulile privind conduita etică şi
profesională, potrivit pct.124 şi 125 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului, pentru care să fi fost
sancţionaţi de comisia de disciplină cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei, pe toată durata suspendării, precum
şi cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;
f) depunerea declaraţiei anuale privind activitatea desfăşurată în anul expirat completată la toate rubricile;
g) depunerea de dovezi privind dezvoltarea profesională continuă potrivit Normei 38, respectiv 40 de ore de pregătire
profesională/an calendaristic;
h) prezentarea unei adeverinţe medicale din care să rezulte că îndeplineşte condiţia prevăzută de art.4(1) lit.a şi art.5 din
O.G.nr.65/1994 şi este apt din punct de vedere fizic şi psihic pentru exercitarea profesiei de expert contabil şi, respectiv,
de contabil autorizat. În situaţia în care se impune, se va prezenta şi un certificat medical privind starea de sănătate
eliberat de către o Comisie de specialitate stabilită de Corp.
Acordarea vizei se concretizează prin semnătură şi prin ştampila filialei pusă în căsuţa special rezervată în carnetul de
membru al Corpului, precum şi prin eliberarea autorizaţiei de exercitare a profesiei pe anul respectiv.
Acţiunea de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei se desfăşoară până la data de 15 februarie, după care
filialele au obligaţia:
a. să afişeze la sediul filialei, la instanţele de judecată, Camera de Comerţ şi Industrie, Oficiul Registrului Comerţului etc.
lista membrilor Corpului, care au obţinut viza anuală şi au dreptul să exercite profesia;
b. să înainteze la Aparatul Central o informare asupra modului de realizare a acestei acţiuni, menţionând numărul
membrilor care au obţinut viza anuală, din numărul total de membri ai Corpului;

216. Care sunt condiţiile pentru a deveni expert contabil; precizaţi nivelul de pregătire teoretică şi
practică necesare.
Prin examen.Examenul se desfasoara in baza normelor Corpului si a Regulamentului pentru efectuarea stagiului
si prin examenul de aptitudini, in vederea accesului la calitatea de expert contabil si contabil autorizat.
Pentru a fi inscrisi la concursul de admitere, candiadtii trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
EXPERT CONTABIL
- au capacitatea deplina de exercitiu.
- au studii economice superioare in specialitatea contabilitate-finante, cu diploma recunoscuta de MEN si
practica in specialitate de cel putin trei ani, sau studii economice superioare si practica in specialitate de cel
putin cinci ani.
- nu au suferit nici o condamnare, care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de
administrare a
societatilor comerciale.
- au promovat probele privind accesul la profesia de expert contabil.

217. Prezentaţi 3 momente din viaţa întreprinderii în care este obligatorie evaluarea.
- modificări in mărimea si structura capitalului social
- modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)

78
218. Care sunt regulile de etică aplicabile contabililor salariati în industrie, comerţ, transport, sector
public?
• profesioniştii contabili salariaţi trebuie să fie loiali atât vizavi de angajator, cât şi faţă de profesie, aceste două
exigenţe fiind uneori în contradicţie.
Prima condiţie a unui angajat este de a susţine obiectivele etice
şi legitime ale organizaţiilor profesionale.
Totodată nu poate fi obligat un angajat:
i. să violeze legislaţia;
ii. să încalce regulile şi normele profesiei,
iii. să mintă auditorii angajatorului său;
iv. să semneze o declaraţie care conţine distorsiuni ale realităţii.
Dacă profesionistul contabil salariat nu reuşeşete să rezolve o
problemă importantă care constituie un conflict între angajaţi şi exigenţele profesionale, după ce au fost epuizate toate
eşaloanele (până la administratori), el nu are altă alegere decât să demisioneze; motivele unei astfel de decizii sunt
notificate angajatorului, dar obligaţiile de confidenţialitate îi interzic să informeze terţe persoane (în afară de cazul că o
prevedere legală sau o normă profesională prevăd această obligaţie).
• sprijin profesional acordat altor colegi: îndeosebi cel care are autoritate recunoscută de către ceilalţi (în analiza, în
judecarea în mod profesional a diferendelor de opinie);
• competenţa profesională prin care un profesionist contabil nu trebuie să inducă în eroare patronul despre gradul de
pregătire sau experienţă pe care îl deţine;
• prezentarea informaţiilor financiar-contabile în întregime, cu onestitate, în mod profesional şi astfel încât să fie
înţelese în contextul lor.
Informaţiile să descrie clar natura adevărată a tranzacţiilor
comerciale, activelor, pasivelor, să ordoneze intrările cronologic şi adecvat.

219. Ce se înţelege prin autonomia Corpului?


Autonomia, în general,este situaţia celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acţiunile
sale (Dex). Autonomia Corpului face din acesta un organism de autoreglementare în profesie; aceasta presupune
nesubordonarea vreunei autorităţi.
Corpul prin Regulamentul său, prin statutul său, nu este subordonat vreunui organism statal. Dimpotrivă,
prin delegaţia primită din partea autorităţii publice, acordă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert
contabil şi de contabil autorizat şi are dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil şi contabil autorizat şi
are dreptul să controleze competenţa şi moralitatea membrilor săi. Prin organele alese, corpul este reprezentat în
faţa autorităţii publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi străinătate. Corpul
colaborează cu organele de specialitate ale statului în elaborarea de norme legate de profesia contabilă, dar
normele de lucru, specifice profesiei, care sunt rezultatul activităţii Corpului.

220. Cum este structura organizatorică (organigrama) CECCAR la nivel central?


Sediul central al Corpului este în Municipiul Bucureşti.
CECCAR are 42 de filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în Municipiul
Bucureşti.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România este astfel organizat încât să-şi poată
îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare.
Pentru îmbunătăţirea managementului la nivel central şi local s-au luat o serie de măsuri, cum ar fi:
a). Modificarea organigramei Corpului, în sensul punerii centrului de greutate al gestiunii profesiei pe
structuri executive (departamente, sectoare).
b). Clasificarea filialelor Corpului în funcţie de volumul de activitate şi numărul de membri in 5
categorii (grade), care să constituie baza determinării indicatorilor de alocare a resurselor în cadrul Corpului:
• Categoria 0 – peste 3.000 membri
• Categoria I – peste 600 membri
• Categoria II – 301 – 600 membri
• Categoria III – 101 – 300 membri
79
• Categoria IV – pînă la 100 membri.

La 31 decembrie 2004:
- filiale categoria 0 – 1 filială (Bucureşti)
- filiale categoria I – 10 filiale
- filiale categoria II – 12 filiale
- filiale categoria III – 17 filiale
- filiale categoria IV – 2 filiale

Organizare la nivel central:


3. Organe de decizie
• Conferinţa Naţională
• Consiliul Superior
• Biroul Permanent
• Preşedintele Corpului
Pentru urmărirea punerii în aplicare a măsurilor hotărâte de Biroul permanent, Consiliul superior şi
Conferinţa naţională şi asigurarea legăturii între organele alese şi organele executive ale Corpului s-a înfiinţat
„Secretariatul organelor de conducere ale Corpului”. Modul de organizare şi funcţionare precum şi
atribuţiile secretariatului organelor de conducere ale Corpului se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior.

Verificarea gestiunii financiare a Corpului este asigurată de către cenzori, care sunt aleşi pentru o
perioadă de patru ani, de Conferinţa naţională ordinară, prin vot deschis, dintre membrii Corpului care nu fac
parte din Consiliul superior

Comisii care funcţionează pe lîngă Consiliul Superior:


- Comisia Superioară de Disciplină
- Comisia Centrală de Arbitraj
- Comisia de Apel

4. Organe de execuţie
• Director general executiv
• Departamente, direcţii, sectoare, birouri
Secţiunile Corpului se organizează pe categorii profesionale, şi anume:
- secţiunea experţi contabili
- secţiunea contabili autorizaţi

221. Care sunt principalele 4 obligaţii ale unui membru CECCAR?


1. să fie cu cotizaţia la zi;
2. să urmeze un curs de formare profesională
3. să nu fi săvârşit fapte penale
4. să nu aibă datorii la stat

222. Care sunt faptele care constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?
- Comportament necuviincios fata de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alti participanti la
reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului.
- Absenta nemotivata de la intrunirea AG a filialei sau de la CN.
- Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etica si profesionala a EC si CA din romania referitoare
la publicitate.
- Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala, reglementate prin normele
emise de Corp.
80
- Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu
a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie: EC , CA.
- Nerespectarea obligatiilor de pastrare a sercertului profesional.
- Nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizatiei stabilite de
Regulament.
- Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fisa pentru persoane
fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incuba presedintelui consiliul de administratie, sau
administratorului dupa caz.
- Incalcarea dispozitiilor privind exercitarea profesiei si raspunderea disciplinara, administrativa, civila sau
penala, potrivit legii si Regulamentului (art.98). este interzisa efectuarea de lucrari pentru entitatile unde sunt
salariati, sau sunt rude, sau afini pana la gradul IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sau
activitate comerciala.
- Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea
profesionala.
- Declaratiile neconforme realitatii, in relatiile cu Corpul sau cu tertii, cu producerea de consecinte juridice,
precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale.
Abateri disciplinare sancţionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei:
• absenţa nemotivată de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.;
• publicitatea fără respectarea Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi a
contabililor autorizaţi din România;
• neplata cotizaţiei anuale şi/sau a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata
unui an calendristic;
• executarea unei pedepse private de libertate pentru săvârşirea unei fapte care nu interzice dreptul de
gestiune şi de administrare a societăţilor comenrciale de profil;
• neplata la buget, în termenul şi cuantumul prevăzut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor
încasate de către persoanele fizice;
• încălcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
• refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea
profesională;
• practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea profesiei.

223. Ce este şi cum funcţionează Comisia Superioară de Disciplină?


Comisia superioară de disciplină are următoarele competenţe:
a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor şi
membrilor consiliilor filialelor şi aplică sancţiuni; analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică
şi profesională ale membrilor Consiliului superior făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei
naţionale, care hotărăşte;
b) soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională a preşedinţilor şi
membrilor comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum şi a persoanelor fizice străine cărora
le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat în România şi aplică,
după caz, sancţiunile prevăzute în art. 17 (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată;
c) rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină
ale filialelor;
d) aplică sancţiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat
membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave, prevăzute de regulament.
Comisia superioară de disciplină este formată din 7 membri titulari şi 7 membri supleanţi, astfel:
a) preşedintele şi doi membri, experţi contabili, aleşi de Conferinţa naţională dintre membrii Corpului,
care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită;
b) doi membri desemnaţi de ministrul economiei şi finanţelor;
c) doi membri desemnaţi de ministrul justiţiei.
În aceleaşi condiţii sunt desemnaţi supleanţii.
81
Mandatul membrilor Comisiei superioare de disciplină este de 4 ani.
Pot face contestaţii la Comisia superioară de disciplină împotriva hotărârilor comisiilor de disciplină ale
filialelor toţi cei interesaţi, precum şi consiliile filialelor.
Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicării hotărârii comisiilor de disciplină ale
filialelor.
În perioada de judecare a contestaţiei se suspendă aplicarea prevederilor hotărârii de sancţionare, pentru
lucrările începute.
Membrii Comisiei superioare de disciplină sunt răspunzători de păstrarea secretului profesional în
exercitarea mandatului lor.
Hotărârile Comisiei superioare de disciplină pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, în termen
de cel mult 15 zile calendaristice de la luarea la cunoştinţă. Contestaţia nu suspendă aplicarea hotărârii.
Pentru constituirea jurisprudenţei disciplinare, Comisia superioară de disciplină întocmeşte o culegere cu
toate soluţiile proprii pronunţate, cât şi cu cele pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor, publicându-le
anual în revista Corpului.

224. Care sunt organele şi structurile Corpului cu atribuţii de investigare, judecare şi tragere la
răspundere?
Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere sunt:
La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina
La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei

225. Explicaţi termenii de previziuni şi proiecţii în audit.


Previziunile-sunt informaţii financiare previzionale elaborate pe bază de ipoteze referitoare la evenimente
viitoare (ipotezele sau estimările cele mai plauzibile).
Proiecţiile – sunt informaţii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare şi la
acţiuni ale conducerii care pot sau nu să se producă, precum şi pe combinarea estimărilor celor mai plauzibile
cu ipotezele teoretice.

226. Enumeraţi situaţiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun
gust pentru o acţiune de promovare?
-cele care creează speranţe false, induc în eroare sau creează speranţe nejustificate de posibile rezolvări
favorabile
-implică posibilitatea de a influenţa orice instanţă, tribunal, agenţie de reglementare,
-declaraţii bombastice;
-fac comparaţii cu alţii;
-conţin mărturii sau aprobări scrise,
-care conţin orice alte precizări ce ar putea să producă unei persoane rezonabile o neînţelegere sau o decepţie,
-care pretind, nejustificat, că persoana respectivă este expert sau specialist într-un anume doemniu al
contabilităţii.

227. Care sunt atribuţiile preşedintelui CECCAR?


Preşedintele Consiliului superior este ales de Conferinţa naţională dintre membrii Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales pentru cel mult
încă un mandat.
Persoana respectivă poate să cumuleze această funcţie numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul
cercetării sau în învăţământul universitar de profil şi se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită.
Pentru asigurarea continuităţii, alegerea viitorului preşedinte se face cu un an înaintea expirării
mandatului preşedintelui în funcţie, fără ca perioada respectivă să influenţeze durata mandatului noului
preşedinte.
Preşedintele Consiliului Superior asigură executarea hotărârilor Consiliului Superior şi a deciziilor
Biroului permanent şi coordonează activitatea curentă a Corpului.
82
Preşedintele Consiliului superior are următoarele atribuţii:
a) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului superior şi ale Biroului permanent;
b) conduce şi coordonează dezbaterile sedintelor organelor de conducere;
c) prezintă anual Consiliului superior, spre adoptare, proiectul de buget pentru exerciţiul viitor;
d) urmăreşte ca angajarea şi efectuarea cheltuielilor să se facă cu încadrarea în bugetul aprobat de
Conferinţa naţională;
e) prezintă situaţiile financiare anuale spre adoptare Consiliului superior şi spre aprobare Conferinţei
naţionale;
f) reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilor sau organizaţiilor naţionale şi
internaţionale, apărând prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Conferinţa naţională, de Consiliul superior şi de Biroul
permanent.
Preşedintele Consiliului Superior, cu acordul Biroului permanent, are acces la lucrările consiliilor
filialelor, secţiunilor şi departamentelor Corpului, participând la dezbateri fără drept de vot.
Preşedintele Consiliului Superior poate să delege un membru al acestuia pentru o acţiune sau activitate
determinată.
Preşedintele Consiliului superior are competenţa să reunească preşedinţii consiliilor filialelor sau
reprezentanţii lor, în vederea examinării unor probleme deosebit de importante ale apărării unor interese
generale ale profesiei, de studiere a oricăror măsuri de ordin colectiv.

228. Obiectivul şi mijloacele de realizare ale diagnosticului commercial.


Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului comercial

Obiectivul îl reprezintă determinarea locului ocupat pe piaţa de întreprindere in prezent si in viitor.


Constatări
a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale întreprinderii se va calcula ponderea
lor in volumul total al activităţii;
b) Se va efectua o analiza a clienţilor cu pondere importanta sau mare si pentru aceştia durata de recuperare a
creanţelor ;se vor analiza clientii incerti;
c) Se vor analiza furnizorii;
d) Se va identifica concurenta actuala si potentiala;
e) Se va analiza reteaua de distributie a intreprinderii;
f) Se va analiza gradul de permeabilitate a pietei;
g) Se va analiza tipurile de actiuni promotionale facute de întreprindere, cuantumul cheltuielilor publicitare,
evolutia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei;

Concluzia
• Oportunităţile
• Riscurile
• Punctele forte ca de ex: retea de vanzare puternica, clienti statornici,calitate f buna a produselor si serviciilor
• puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea insuficienta a pietii.

229. Societatea ALFA S.R.L., societate de expertiză contabilă, plătitoare de impozit pe profit achită în
anul 2008 o cotizaţie obligatorie către CECCAR în valoare de 16.000 lei. De asemenea ea se înscrie
în Asociaţia Internaţională de Fiscalitate, o organizaţie non-profit cu scop cercetarea în domeniul
fiscal, pentru care achită o cotizaţie în anul 2008 de 18.000 lei. Determinaţi suma deductibilă la
calculul impozitului pe profit aferentă acestor cheltuieli, ştiind că pentru cursul de schimb se
foloseşte valoarea 1 euro=3,6 lei.

83
Raspuns
-suma de 16.000 lei –este deductibila integral-a se vedea raspunsul la problema 70 cf. Prevederilor art.21(2)
lit.g) CF si pct. 30N Met.
-contributia la Asociatia Internationla de fiscalitate este deductibila in limita echivalentului in lei a 4.000 euro
anual cf. Art.21(4) lit. s) din L571/2003 Cod fiscal, respectiv: 4000x3.6 lei/euro=14.400 lei;-diferenta de 3.600
lei(18.000-14.400) fiind nedeductibila.
Total cotizatii deductibile =16.000 lei +14.400 lei=30.400 lei.

Art 21(40 lit s)- sunt cheltuieli nedeductibile -“cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile
neguvernamentale sau asociatii profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si
care depasesc echivalentul in lei a 4000 euro annual, altele decat cele prevazute la alin.2 lit g )si m)”

230. Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere.


a. nu trebuie să exercite în paralel activităţi care afectează sau sunt susceptibile de a afecta
integritatea, obiectivitatea, indpendenţa, buna reputaţie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea
profesiei liberale.
b. Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu orice activitate salariată în afara Corpului
sau orice activitate comercială (v. L127 referitoare la activitatea de cenzorat).
c. În unele situaţii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare şi utilizare, potrivit
legii, fonduri ale clienţilor, el trebuind:
- să păstreze aceste fonduri separat de fondurile proprii;
- să le utilizeze conform destinaţiilor stabilite;
- să aibă posibilitateas să justifice existenţa şi utilizarea fondurilor respective.

231. Relaţiile personale, familiale şi independenţa – descriere.


Relaţiile personale şi familiale pot prejudicia independneţa. Trebuie deci să ne asigurăm că nici o relaţie
personală sau familială nu pune în pericol independenţa profesionistului în îndeplinirea misiunii sale.
Este imposibil de codificat în mod precis regulile conform cărora o relaţie personală sau familială între
un profesionist liberal şi un client este acceptabilă (prin client îneţlegându-se proprietarul întreprinderii,
acţionari principali, directori generali, directori financiari, adminsitrator sau posturi echivalente)
Institutele membre ale IFAC trebuie să-şi informeze membrii de tipul de situaţii susceptibile de a-i
expune la presiuni.
De exemplu, astfel de presiuni pot apărea atunci când liber profesionistul are interese financiare comune
cu un cadru sau angajat al clientului, sau când deţin împreună interese semnificative într-o societate în
participaţiune cu un client.

232. Care este locul şi rolul reprezentantului MEF?


Este persoana desemnată de autoritatea publică, pe lângă CS al Corpului şi al filialei. Nu este un
spervizor, este un partener în profesie, cu toate că sesizează MFP ori de câte ori hotărârile şi măsurile adoptate
de Corp contravin reglementărilor legale şi trimite, spre ştiinţă, B.P. o copie a sesizării.

233. Ameninţări legate de familiarism sau încredere – descriere.


Riscul ca expertul contabil să fie influenţat de personalitatea şi calităţile clientului, să fie prea atent la
interesele clientului, afectarea atenţiei expertului de cunoaşterea de mult timp a tuturor problemelor cleintului,
ceea ce paote conduce la o încredere excesivă în client şi la testarea insuficientă a informaţiilor prezentate de
acesta.

234. Raportul asupra unor rubrici din situaţiile financiare.


Auditorului i se poate cere să exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaţiile financiare ca, de exemplu,
creanţe, stocuri, calculul participării la beneficii sau efectuarea unui provizion. Această cerere poate face obiectul unei misiuni

84
distincte sau să fie realizată în cadrul misiunii de audit de bază. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra
situaţiilor financiare în ansamblul lor şi, în consecinţă, opinia auditorului se va referi numai la rubrica (rubricile) auditată
(auditate).
Pentru a defini întinderea misiunii, auditorul trebuie să ţină seama de rubricile din situaţiile financiare care sunt interdepen-
dente, susceptibile de a avea o influenţă semnificativă asupra informaţiilor în legătură cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru
că numeroase rubrici din situaţiile financiare sunt legate între ele, de exemplu: creanţele (clienţii) de vânzări, stocurile de
furnizori etc.
Auditorul trebuie să fixeze prag de semnificaţie pentru rubricile din situaţiile financiare asupra cărora îşi va exprima opinia;
de regulă aceste pagini sunt mult mai reduse faţă de cele care s-ar fi stabilit în cazul auditării situaţiilor financiare în
ansamblu.
Raportul auditorului trebuie să menţioneze referenţialul contabil pe baza căruia a fost auditată rubrica respectivă din situaţiile
financiare.
Atunci când auditorul a formulat o opinie defavorabilă sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaţiilor
financiare în ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie în raportul asupra unei rubrici numai dacă această rubrică nu
constituie o parte semnificativă a acestor situaţii financiare.

235. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau
pentru a rezolva un conflict de ordin personal?
RĂSPUNS:
Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin
profesional, dacă politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul poate recurge
la procedura următoare:
• examinarea conflictului cu superiorul direct; dacă intervenţia superiroului direct nu este suficientă şi
profesionistul decide să se adreseze eşalonului superior următor, superiroul direct trebuie notificat în acest
sens. Dacă superiroul direct este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să se supună eşalonului
ierarhic cel mai ridicat;
• solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al organismului profesional;
• dacă toate recursurile interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil, poate pentru chestiuni grave,
să demisioneze şi să trimită o scrisoare, în acest sens, conducerii entităţii care l-a angajat,
Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere
trebuie să se asigure că, în cadrul entităţii respective, sunt stabilite reguli în materie de rezolvare a
conflictelor profesionale.

236. O societate comercială deţine un mijloc fix cu o valoare de intrare de 25.000 lei, amortizat în sumă
de 20.000 lei. La data de 15.05.2008 societatea casează bunul, obţinând în urma valorificării prin
vânzarea părţilor componente suma de 7.000 lei. Comentaţi deductibilitatea la calculul profitului
impozabil a cheltuielilor cu valoarea rămasă neamortizată a mijlocului fix.

Este deductibil integral datorita faptului ca valorifica componentele este o cheltuiala care genereaza venit

237. Activitatea de consultanţă fiscală, conform prevederilor Codului etic.


Contabilul profesionist care prestează servicii profesionale în domeniul fiscalităţii este îndreptăţit să se situeze în cea mai
bună poziţie în favoarea unui client sau a unui patron, cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu competenţă.
Integritatea şi obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie să fie conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului dacă există suport rezonabil pentru poziţia respectivă.
CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST?

• nu trebuie să dea asigurarea că declaraţia fiscală şi sfatul în materie fiscală sunt dicolo de orice îndoială;
• să se asigure că cei pe care îi consiliează sunt conştienţi de limitele legate de sfaturile şi consultanţa fiscală şi nu
interpretează greşit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt;

85
• în declaraţia fiscală întocmită de contabilul profesionist responsabilitatea pentru conţinut revine în primul rând
clientului. Consultanţa, opiniile trebuie înregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum.
• Nu trebuie să fie asociat cu nici o declaraţie sau contrariu din care să se creadă:
1. ar conţine un fals sau o inducere în eroare;
2. ar conţine informaţii furnizate cu nepăsare sau necunoaşterea reală a faptului;
3. ar omite sau ar ascunde informaţia cerută, putând induce în eroare fiscul.
• poate folosi estimările în pregătirea declaraţiilor fiscale.

238. Slăbirea autocontrolului – ameninţare la adresa independenţei. Renunţarea la convingeri –


ameninţare la adresa independenţei.
Implicarea expertului contabil sau a firmei sale în ţinerea contabilităţii, în decizii manageriale la
client etc.

De regulă, pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este necesar să fie reevaluată modalitatea de asigurare a
independenţei cabinetului/societăţii sau a membrilor acesteia, pentru a fundamenta concluzia finală a nivelului de asigurare a
angajamentului.
Ameninţarea la adresa independenţei, legate de slăbirea autocontrolului, apare atunci când unul din membrii
cabinetului/societăţii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului şi din această poziţie poate
exercita o influenţă semnificativă directă asupra nivelului de asigurare al angajamentului faţă de client.
Exemple în acest sens, neexhaustive, care pot crea acest gen de ameninţări la adresa independenţei, pot fi:
□ un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul
clientului;
□ un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent un angajat al clientului într-o poziţie din care poate
exercita o influenţă semnificativă directă asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului faţă de client;
□ prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul
certitudinii asigurării profesionistului contabil faţă de client;
a pregătirea datelor originale utilizate la generarea situaţiilor financiare sau pregătirea unor înregistrări care fac obiectul
nivelului de asigurare a profesionistului contabil faţă de client.

Cauze datorate renunţării la propriile convingeri


Apar atunci când cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promovează, sau poate fi perceput a promova situaţia
sauopinia unui client până la punctul în care obiectivitatea sa este sau poate fi înţeleasă ca fiind compromisă. Aceasta ar putea
fi cazul în care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia şi-au subordonat raţionamentul lor profesional aceluia al
clientului.
Exemple în acest sens, fără a fi exhaustive, care pot crea a-meninţări la adresa independenţei de acest fel pot fi:
- a se ocupa cu, a fi promotor al acţiunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului;
- a acţiona ca un avocat sau consilier al clientului, în litigiile sau în rezolvarea neînţelegerilor cu terţe părţi.

239. Cum se obţine calitatea de contabil autorizat?


Condiţiile pentru a deveni contabil autorizat:
• examen de acces la profesia de expert contabil, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum
nota 6 la fiecare disciplină;
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de contabil autorizat persoana care
îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are capacitate de exerciţiu deplină;
b) are studii medii cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
c) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de
administrare a societăţilor comerciale.

86
• efectuarea unui stagiu de 3 ani ( minim 200 ore / semestru + pregătire tehnică şi pregătire
deontologică)
• susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului (probe scrise şi orale)

240. Enumeraţi ameninţări şi riscuri care afectează independenţa.


1. amenintari legate de interesul propriu: Financiar: direct (dependenta de onorarii, onorarii restante, teama de a
pierde cleintul) si indirect;
2. amenintari legate de autocontrol (implicarea auditorului in alte lucrari in cadrul aceleasi firme);
3. familiarism sau incredere prea mare in client (testarea insuficienta a informatiei furnizate de client);
4. cunoasterea de multa vreme a clientului;
5. personalitatea si calitatea clientului;
6. intimidarea de catre un client prea dominant, ceea ce impune EC sa actioneze in maniera subiectiva.

241. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?
Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea exigentelor publicului, se impun patru
imperative fundamentale:
- Credibilitatea. În întreaga societate exista nevoia de credibilitate în informaţie şi în sistemele de
informaţii.
- Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienţi, patroni şi alte părţi interesate de a putea fi clar
identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil.
- Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obţinute din partea profesionistului
contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta.
- Încredere. Utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie sa se poată simţi încredinţaţi ca
exista un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii.

242. Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra profitului impozabil. Ce
fel de tip de cotă de impunere este aceasta?
Raspuns – cota procentuala fixa . Impozit direct procentual

243. Ce se înţelege prin competenţa expertului contabil?


Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru, pe temeiul unei
cunoaşteri adânci a problemei în discuţie (Dicţionarul Explicativ, Editura Academiei, 1975).
Competenţa profesională se obţine prin studiu – practică. „Să acţionezi fără să studiezi este fatal. Să
studiezi fără să actionezi este inutil” (Mary Beard).
Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor
contabili:
a). menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau angajatorii săi
să fie siguri că primesc servicii profesionale com
petente; şi
b). să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesioniale, atunci când oferă servicii
profesionale.
Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi
aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii.
Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate:
(a) obţinerea unui nivel de competenţă profesională;
(b) menţinerea unui nivel de competenţă profesională.
Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare şi înţelegere a
evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesională continuă
elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă
într-un mediu profesional.

87
• Standardul Internaţional de Educaţie (IES) nr.7 emis de Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC)
prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de înaltă calitate pentru a veni în
întâmpinarea nevoilor publicului;
• Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili;
• Programul de dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor contabili.
Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela
unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvată.
Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori
de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate
drept afirmarea unui fapt.

244. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?


Inscrierea in Tablou confera dreptul la exercitare a profesiei pe intreg teritoriul tarii. Anual se obtine
licenta de exercitare a profesiei (viza anuala) impreuna cu autorizatia de lucru. Acordarea vizei anuale este
conditionata de:
a) achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp pe anul trecut
b) plata la bugetul de stat in cuantumul si la termenul prevazut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra
onorariilor incasate de la beneficiari;
c) dovada asigurarii pentru riscul profesional;
d) dovada ca nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si
de administrare a societatilor comerciale(cazier judiciar sau declaratie pe proprie raspundere);
e) sa nu fi savarsit fapte prin care sa incalce obligatiile prevazute de lege, precum si regulile privind conduita
etica si profesionala potrivit pct.124 si 125 din ROF , pentru care sa fi fost sanctionati de Comisia de disciplina
cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe toata durata suspendarii, precum si cu interzicerea
dreptului de exercitare a profesiei;
f) depunerea declaratiei anuale completata la toate rubricile prevazute de formular;
g) dovada privind pregatirea profesionala continua;
h) prezentarea unei adeverinte medicale din care sa rezulte ca in ultimii 5 ani (pana la varsta de 65 de ani) sau in
ultimii 3 ani (peste varsta de 65 de ani) a fost testata cu privire la indeplinirea conditiei privind capacitatea
deplina de exercitiu pentru exercitarea profesiei prevazuta de OG 65/1994 c.c.m.u.
Lipsa vizei atrage trecerea profesionistului in categoria inactivilor. Prin pronuntarea unei sanctiuni
disciplinare, se suspenda sau se poate interzice dreptul de exercitare a profesiei in acest ultim caz procedandu-
se la radierea membrului respectiv din Tabloul Corpului

245. Detaliaţi principiul general referitor la “Examinarea regularităţii documentelor financiar-


contabile” pe care expertul contabil trebuie să îl respecte în executarea expertizei contabile.
Raspuns:Pentru a putea servi ca suport de informatie si de proba in expertiza contabila, documentele si
datele financiar contabile trebuie sa fie sincere si exacte. Verificarea formala este de regula o lucrare
preliminara a expertizei si presupune;
- indeplinirea conditiilor de forma exterioara
- daca se tin registrele legale
- daca inregistrarile sunt tinute la zi
- daca inregistrarile sunt facute in ordinea in care s-au produs
- daca registrele sunt numerotate si parafate
- daca registrele sunt parafate si sigilate
Din punct de vedere al continutului si sinceritatii, verificarea nu se poate limita la un control formal. Ca
principiu, verificarea regularitatii trebuie sa arate daca registrele pot folosi(si in ce masura) la verificare sau
expertiza, ori trebuie sa fie inlaturate complet sau partial. Masura in care unele abateri de la dispozitiile legale
sau de la regulile de organizare si tinere a contabilitatii pot influenta forta probatorie a registrelor depinde de
natura abaterilor, de legatura lor cu faptele supuse verificarii, de jurisprudenta existenta. Din acest motiv ,

88
expertul nu poate sa se limiteze numai la constatarea neregularitatii documentelor, ci trebuie sa continue
lucrarea.

246. Ce este Etica?


• Noţiunea de ETICA, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, este ştiinţa care se ocupă cu
studiul teoretic al valorilor şi condiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi cu rolul lor în viaţa
socială; totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare unui domeniu, unei activităţi sau unei
colectivităţi..
• ETICA este o teorie raţională asupra binelui şi răului, o reflecţie “în amonte” asupra valorilor inteligent şi
moral orânduite.
• Se poate spune că etica stabileşte principii despre bine şi rău prin standarde de comportament, atitudine
menită să faciliteze aplicarea valorilor prin existenţa unui Cod etic pentru aproape orice activitate.
• Noţiunea de etică, dacă se rezervă ansamblului unei profesiuni, este ansamblul de reguli interne care au ca
obiectiv central codul de comportament al profesioniştilor faţă de persoanele terţe, prin garantarea
respectării valorilor convenite ale secretului profesional.

247. Enumeraţi cel puţin 5 cauze care ar putea conduce la situaţia în care stocul faptic al unei unităţi
depăşeşte stocul maxim posibil al acesteia.
Raspuns: Cauzele care genereaza o astfel de situatie pot fi:
- introducerea de marfuri in gestiune fara documente legale
- crearea de plusuri in gestiune prin mijloace frauduloase
- livrarea altor bunuri decat cele inscrise in documente
- diluarea unor produse , vanzarea lor in amestec sau denaturarea proportiilor de amestec
- schimburile sau imprumuturile de marfuri intre gestiunile de acelasi fel
folosirea frauduloasa a aparatelor de masura si control

248. Enumeraţi cel puţin 6 metode şi tehnici extracontabile folosite de experţii contabili în efectuarea
expertizelor contabile.
Raspuns: Aceste metode au ca punct de plecare datele financiar contabile oficial inregistrate si folosesc
tehnici de prelucrare care nu sunt in toate cazurile omologate de metodologia contabila, cum ar fi:
- Intocmirea unor centralizatoare cu intrarile/iesirile de bunuri
- Reconstituirea evidentei cantitative a unor sortimente de bunuri din gestiunile global valorice
- Analiza comparativa sau in dinamica a depunerilor de numerar din vanzari
- Identificare eliberarii de bunuri care nu au intrat oficial in gestiune
- Metoda analizei intergestionare( minusuri la o gestiune si plusuri la alta gestiune)
- Metoda stocului maxim posibil(reconstituirea miscarilor cantitative a unor sortimente avandu-se in vedere
intrarile totale si numai acele iesiri ce reprezinta vanzari pe baza de documente)

249. Detaliaţi principiul general referitor la “Alegerea metodelor de cercetare” pe care expertul
contabil trebuie să îl respecte în executarea expertizei contabile.
Raspuns:
In expertizele contabile se utilizeaza in general doua tipuri de metode:
- metode progresive, care pornesc de la faptul contabil izolat, incepand cu actul care a dat nastere
operatiunii, pe care expertii il urmaresc apoi in registrul jurnal, cartea mare si bilant
- metode regresive, care pornesc de la situatiile financiare anuale, putand urmari unele operatiuni pe cale
inversa, pana la originea lor(document justificativ)
Metodele progesive se folosesc indeosebi in expertizele judiciare care se refera la fraude sau alte fapte penale,
iar la verificarile din expertizele fiscale se folosesc ambele metode.
Din puctul de vedere al extinderii cercetarilor, expertii contabil folosesc metoda verificarii complete sau
metoda verificarii prin sondaj.

89
In toate situatiile partile esentiale , care prezinta o importanta deosebita pentru scopul lucrarii, se verifica in
intregime.
De asemenea , pentru clarificare obiectivelor expertizei, expertii pot folosi metode contabile si metode si
tehnici extracontabile.

250. Fixarea obiectivelor în expertiza contabilă în cauze civile şi penale.


Raspuns:
Efectuarea expertizei contabile judiciare se dispune de organul de urmarire penala ori instanta de judecata, la
cerere, sau din oficiu, cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii
adevarului, sunt necesare cunostintele unui expert contabil.
Obiectivele expertizei contabile, respectiv intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul se stabilesc dupa
cum urmeaza:
1. in cauzele civile: obiectivele expertizei se stabilesc de catre partea/partile interesate sau de catre instanta
de judecata, expertul contabil fiind informat despre acestea prin incheierea de sedinta prin care este
desemnat sa efectueze expertiza in cauza respectiva.
2. in cauzele penale: fixarea obiectivelor la care urmeaza sa raspunda expertul se desfasoara in doua etape
astfel:
a) incuviintarea probei si stabilirea obiectivelor de principiu, numirea expertului si fixarea unui
termen cand se citeaza partile impreuna cu expertul numit si analiza sumara a dosarului de catre
expertul contabil
b) punerea in discutia partilor si a expertului numit a obiectivelor la care acesta trebuie sa raspunda,
atentionarea asupra faptului ca are dreptul sa faca observatii si sa solicite modificarea obiectivelor,
sa completeze obiectivele in prezenta partilor

251. Enumeraţi principiile generale aplicabile în orice verificare şi expertiză contabilă.


Raspuns:Principiile general aplicabile in orice verificare si in expertiza contabila sunt:
- Determinarea naturii si obiectului lucrarii
- Fixarea unui plan de lucru
- Alegerea metodelor de cercetare
- Studiul preliminar al organismului intreprinderii
- Studiul functiei financiar contabile
- Examinarea regularitatii documentelor financiar contabile

252. Erori şi delicate în tehnica expertizelor contabile.


Raspuns: Principalele tipuri de erori ce pot fi identificate sunt:
- erori de calculatie
- erori de reportare
- erori de inregistrare contabila
- erori de evaluare
Delictele contabile reprezinta abateri de la lege si regulamente si sunt de regula sanctionate penal
Dpdv al autorului, delictele pot fi:
- delicte ale intreprinzatorului sau conducerii
- delicte ale asociatilor
- delicte ale personalului fata de intreprindere
Dpdv al actiunii
- delicte de inducere in eroare
- delicte de ascundere a faptei sau situatii
- delicte de falsificare
- delicte de deturnare
Dpvd al mijloacelor folosite
- delicte produse prin actiuni
90
- delicte produse prin omisiuni
- delicte produse in exces

253. Enumeraţi faptele care se sancţionează cu interdicţia/suspendarea dreptului de exercitare a


profesiei de expert contabil.
Raspuns: Urmatoarele fapte se sanctioneaza cu interdictia/suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de
expert contabil
- Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele stabilite, în cursul unui an
calendaristic
- Nerespectarea standardelor profesionale şi a normelor emise de Corp cu privire la efectuarea expertizelor
contabile

254. Drepturile expertului contabil în activitatea de expertiză judiciară, în cauze penale, conform
prevederilor legale.
Raspuns: Expertul contabil numit intr-o cauza penala are urmatoarele drepturi:
- sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei
contabile judiciare numai cu incuviintarea organului de cercetare sau de judecata
- sa faca observatii cu privire la obiectivele expertizei si sa ceara modificarea sau completarea lor
- sa primeasca, in conditiile si cu acordul organelor de cercetare/de judecata lamuriri si explicatii de la parti
- sa participe la efectuarea expertizei contabile judiciare in calitate de expert recomandat de catre una din
parti
- sa solicite organului de cercetare sau instantei de judecata sa dispuna in sarcina partilor plata onorariului
pentru munca depusa

255. Precizaţi cazurile de abţinere a experţilor contabili în cazul expertizei judiciare în procesul penal.
Raspuns:
Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in procesul penal sunt similare cu
cazurile de recuzare si anume:
- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda
sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti
- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv,
sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se
judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca
- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea
recuzarii
- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri
- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii
sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv

256. Expertizele pot avea ca obiect diferite especte ale vieţii economice, juridice sau administrative;
enumeraţi 5 dintre acestea.
Raspuns:Expertizele contabile pot fi dispuse in dosare civile/penale care judeca unele cauze cum sunt:
- stabilirea cotei parti ce revine fiecarui sot in cazul unui preces de partaj, ca urmare a divortului, cand sotii
au achizitionat bunuri comune in timpul casatoriei
- solicitarea de recalculare a drepturilor de pensie pentru un contestatar al pensiei

91
- contestarea unor sume cuprinse in procesul verbal de control intocmit de organele fiscale, dupa
respingerea contestatiei depuse de catre contribuabil la organul fiscal respectiv, conform codului de
procedura fiscala
- stabilirea unui prejudiciu intr-un dosar de delapidare din gestiune sau gestiune frauduloasa
- actualizarea unor sume acordate cu titlu de imprumut de catre o persoana fizica unei alte persoane fizice,
in baza unui contract de imprumut , urmat de nerestituirea la termen a sumelor datorate

257. Precizaţi care sunt infracţiunile de natură civilă în contextul efectuării expertizelor contabile.
Raspuns: Raspunderea civila a expertului contabil poate fi instituita in temeiul art. 998 din Codul Civil,
potrivit caruia orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a
ocazionat a-l repara. Literatura juridica consacra principii de raspundere civila foarte largi si cuprinzatoare,
astfel incat orice activitate prejudiciabila este susceptibila sa intre sub incidenta lor. In acest fel, in situatiile
in care lipseste o reglementare expresa speciala pentru angajarea raspunderii juridice, se apeleaza la aceste
texte din Codul Civil.
Expertii contabili pot si trebuie sa garanteze raspunderea civila privind activitatea desfasurata prin
incheierea unei polite de asigurare de risc profesional. Potrivit acestei polite, asiguratorul acopera, in limita
sumei asigurate, despagubirile pe care asiguratul este obligat prin hotarare judecatoreasca pronuntata de o
instanta civila sa le plateasca unei terte parti, pentru un prejudiciu de natura materiala sau financiara survenit
ca urmare a unor acte savarsite de catre profesionistul contabil in exercitarea misiunii sale.

258. Enumeraţi particularităţile raportului de expertiză contabilă extrajudiciară în raport cu cel de


expertizăcontabilă judiciară
Redactarea raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa respecte aceleasi exigente ca si redactarea
raportului de expertiza contabila judiciara, cu unele particularitati, cum sunt:
a) Raportul de expertiza contabila judiciara este reglementat procedural (Codul de procedura civila si
Codul de procedura penala) si nu poate fi efectuat decat de catre expertul care a fost desemnat sa-l
efectueze,un astfel de impediment un exista in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara,
acesta putand fi efectuat si de catre o societate de expertiza contabila. In acest caz, in primal paragraf al
raportului de expertiza, unde se face identificarea expertului contabil , se vor trece datele de identificare
ale societatii comerciale de profil, precum si numele personei(expertului) care o reprezinta
b) In paragraful al doilea al raportului de expertiza contabila extrajudiara trebuie sa se mentioneze numarul
contractului de prestari servicii si datele de identificare ale clientului(denumire, sediu social etc)
c) Paragraful al treilea trebuie sa contina explicit imprejurarile si circumstantele care l-au determinat pe
client sa solicite prestatia expertului contabil/societatii de expertiza contabila. Descrierea trebuie facuta
concis, cu claritate si fara detalii inutile
d) Paragraful patru trebuie sa redea obiectivele expertizei contabile extrajudiciare asa cum au fost
formulate in contractul de prestari servicii
e) In paragraful al cincilea se descrie durata si locul de desfasurare al expertizei contabile extrajudiciare
f) In paragraful sase se descrie materialul documentar studiat, cu precizarea ca in cazul expertizei contabile
extrajudiciare este obligat sa faca consideratii cu privire la calitatea materialului documentar, lucru
nerecomandat in cazul expertizei contabile judiciare
g) In paragraful sapte al raportului de expertiza contabila extrajudiciara este recomandabil ca expertul
contabil sa analizeze in detaliu eventuale alte expertize contabile efectuate cu aceleasi obiective, alte
evaluari ale expertilor, deoarece spre deosebire de expertizele contabile judiciare, expertii nu au la
dispozitie un dosar al cauzei. Aceste precizari trebuie prezentate numai in masura in care expertul
contabil apreciaza ca acestea sunt utile clientului sau altui utilizator al expertizei contabile.
h) In paragraful opt al expertizei contabile trebuie sa se mentioneze explicit data fixata in contractul de
prestari servicii pentru depunerea raportului de expertiza contabila extrajudiciara
i) Redactarea capitolelor II Desfasurarea expertizei contabile extrajudiciare si III Concluzii ale raportului
de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa fie clara, concisa si fara ambiguitati , la fel ca in cazul
raportului de expertiza contabila extrajudiciara. Eventualele consideratii personale ale expertului
92
contabil trebuiesc redata in capitolul IV Consideratii personale ale expertului contabil, care spre
deosebire de raportul de expertiza contabila judiciara, unde acest capitol nu se recomanda a fi uzitat, in
cazul expertizelor contabile extrajudiciare este recomandat sa se redacteze.

259. Cine şi în ce condiţii dispune efectuarea expertizei contabile judiciare, cine numeşte expertul
contabil ş ice elemente trebuie să cuprindă Incheierea de şedinţă/Ordonanţa prin care se dispune
efectuarea expertizei contabile.
Raspuns: : Expertul contabil, pentru a putea efectua expertize contabile judiciare si sau extrajudiciare, trebuie sa
fie membru al Corpului, inscris in Tabloul Corpului, care se publica anual in Monitorul Oficial al
Romaniei.Orice solicitant de expertize contabile are dreptul sa contacteze pe oricare dintre expertii contabili
nominalizati in Monitorul Oficial al Romaniei. In raportul direct dintre solicitantul expertizei contabile si
expertul contabil, acesta din urma trebuie sa se legitimeze cu carnetul de expert contabil, vizat la zi.
Cum, in majoritatea cazurilor, expertizele contabile sunt lucrari cu caracter de urgenta, mai ales pentru
solcitanti, contactarea expertilor contabili trebuie sa fie o subetapa distincta si premergatoare numirii expertilor
contabili, pentru a nu se prelungi nejustificat perioada necesara elaborarii expertizelor contabile. Solicitantul
expertizei contabile trebuie sa se asigure in prealabil ca expertul contabil contactat are disponibilitatea sa
efectueze expertiza contabila ce urmeaza a fi solicitata.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre organele indreptatite de lege pentru administrarea
probei cu expertiza.
Conform codului de procedura civila, art 201-214, instantele de drept civil, atunci cand considera necesar sa
cunoasca pararea unor experti contabili, pot numi, la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti
contabili, prin Incheiere de sedinta, care trebuie sa cuprinda:
- numele expertului contabil/expertilor contabili numiti din oficiu sau la cererea partilor in proces
- obiectivele (intrebarile) la care expertul trebuie sa raspunda. Acestea trebuie sa fie formulate, concis, fara
echivoc, si fara a se solicita expertului contabil sa se pronunte asupra incadrarilor legale ale faptelor
supuse judecatii
- termenul un care trebuie sa se efectueze expertiza contabila, tinandu-se seama de faptul ca raportul trebuie
depus la instanta care a dispus-o cu cinci zile inainte de termenul de judecata. Daca termenul initial este
considerat de catre expert inadecvat, expertul contabil este indreptatit sa solicite instantei un termen
adecvat, minim necesar pentru efectuarea expertizei contabile judiciare.
In cazul expertizelor contabile judiciare dispuse in dosarele penale, numirea expertului contabil se face prin
Ordonanta de numire, emisa de organul de cercetare sau de judecata, care contine aceleasi elemente ca si
incheierea de sedinta in cazul dosarelor civile.

Raspuns: Numirea expertilor contabili intr-o cauza civila se face conf. art. 201 din Codul de procedura civila
prin Incheiere de sedinta, care cuprinde:
- numele expertului/expertilor contabil/contabili numiti
- obiectivele(intrebarile) asupra carora trebuie sa se pronunte expertul contabil
- termenul la care trebuie depus raportul de expertiza contabila judiciara la dosarul cauzei
- onorariul provizoriu stabilit de instanta de judecata pentru plata expertului contabil

260. Precizaţi incompatibilităţile expertului contabil în demersul efectuării expertizelor contabile.


Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:
- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei
forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau
bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.
- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al
executivului acestuia sau calitate de angajat
- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care
se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie
cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;
93
- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;
- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate
pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca
majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective
- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii
- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si
extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea
inclusiv sau sunt soti ai administratorilor.
- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate
- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti
- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda
apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv
- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control,
conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor
contabile tehnico operative;
- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a
exprimat opiniile

261. Detaliaţi procedurile depunerii raportului de expertiză contabilă.


Raspuns: Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele. Raportul
de expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea exeprtizei
contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul care
a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a
efectuat expertiza contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia
solicita acest lucru.
Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel putin 5 zile inainte de
data stabilita pentru judecata. Raportul depus la instantele de judecata trebuie sa aiba viza de verificare a
filialei CECCAR. Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la locul
si la termenul prevazut in contract

262. Detaliaţi elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului “Desfăşurarea expertizei contabile”
din raportul de expertiză contabilă.
Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:
- Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertul
contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a surselor de
informatii utilizate
- Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie
précis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertului
asupra calitatii documentelor justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si
tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in executarea
misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale, care exprima situatii
nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in stabilirea concluziilor sale la
obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila. In
fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar
daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza
contabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila,
iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora.

94
- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf al
capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine.

263. Care este cuprinsul dosarului de lucru al expertului contabil privind documentarea expertizelor
contabile.
Raspuns: Dosarul de lucru al expertului contabil in ce priveste documentarea expertizelor contabile, trebuie
sa cuprinda , dupa caz:
- incheierea de sedinta (in cauzele civile) Ordonanta de numire(in cauzele penale) sau contractul de prestari
servicii pentru expertizele extrajudiciare
- raportul de expertiza contabila judiciara, exemplarul care ramane expertului pentru justificarea
indeplinirii misiunii
- eventualele corespondente, raspunsuri la intrebari sau suplimente de expertiza contabila solicitate de
organelle in drept care au dispus proba cu expertiza contabila judiciara
- note personale ale expertului contabil, fundamentarea bugetului de timp alocat pentru executarea
expertizei decontul de cheltuieli ocazionat pentru plata lui de catre beneficiarii expertizei

264. Consideraţii asupra Raportului de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.


Raspuns:
In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este ingreunata sau chiar
imposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau chiar neconducerea la zi a acesteia sau
a tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de cazuri, expertul contabil nu este abilitat ca mai
intai sa refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si apoi sa efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertul
contabil intocmeste un raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat
motivele imposibilitatii efectuarii expertizei contabile.
Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea materialului documentar, perioada in care
lucrarile de expertiza sunt considerate suspendate.
Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si un raport normal
de expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea expertizei contabile si Concluzii, cu
precizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat motivele pentru care un s-a putut realiza lucrarea de
expertiza contabila.

265. Detaliaţi principiul general referitor la “Studiul funcţiei financiar-contabile” pe care expertul
contabil trebuie să îl respecte în executarea expertizei contabile.
Raspuns: Cercetarea functiei financiar contabile este esentiala pentru orice expert care urmeaza sa efectueze
o expertiza contabila.
Punctul de plecare in acest demers il constituie studierea planului de conturi specific ramurii de activitate, cu
studierea corelatiei intre conturile sintetice si cele analitice, intre contabilitatea financiara si cea de
gestiune.Se va avea in vedere atat modul de inregistrare in conturi al fiecarei operatiuni cat si influenta in
situatiile financiare anuale.

266. Detaliaţi principiul general referitor la “Studiul preliminar al organismului întreprinderii” pe


care expertul contabil trebuie să îl respecte în executarea expertizei contabile.
Raspuns:Orice lucrare de verificare, inclusiv cea de expertiza contabila presupune cunoasterea, cel putin
sumara, a operatiunilor specifice agentului economic in cauza si a organizarii lui din punct de vedere juridic,
administrativ si economic. Expertii contabili trebuie sa examineze cu precarere:
- cine are dreptul de dispozitie(de semnatura) si limitele puterii acordate fiecarui decident
- daca administratia firmei este este bine delimitata de compartimentele economice (in special de casierie)
- daca exista in firma un serviciu de control intern, independent de celelalte compartimente
- daca miscarile interne de bunuri si valori se fac pe baza de documente sau sub semnatura.
Lipsurile constatate in organizarea intreprinderii sau in sistemele de evidenta pot reprezenta indicatii utile in
realizarea expertizei contabile
95
267. Enumeraţi cel puţin 6 metode contabile folosite de experţii contabili în efectuarea expertizelor
contabile, omologate de doctrina contabilăşi reglementate prin norme juridice şi metodologice.
Raspuns:Metodele recunoscute de doctrina contabila sunt:
- verificarea rulajelor, soldurilor si reporturilor
- refacerea unor calcule
- analiza bilantului, a balantelor de verificare sau a altor calcule de sinteza
- urmarirea respectarii metodologiei contabile si a normelor de efectuare a inregistrarilor
- controlul modului de evaluare a elementelor patrimoniale
- efectuarea unor punctaje(intre evidenta cantitativa si cea valorica, intre conturile sintetice si cele analitice)
- verificarea corectitudinii analizelor pe baza de bilant sau a altor analize economico financiare

268. Detaliaţi principiul general referitor la “Fixarea unui plan de lucru” pe care expertul contabil
trebuie să îl respecte în efectuarea expertizei contabile.
Raspuns: Planul de lucru stabileste o anumita ordine in culegerea, selectarea si examinarea materialului de
cercetat.Aceasta ordine depinde de natura lucrarii si de metodele care urmeaza a se intrebuinta.Planul de lucru
trebuie sa tina seama de timpul de care dispune expertul, astfel incat acesta sa poata executa lucrarea pana la
termenul fixat.
Planul de lucru cuprinde in general trei parti si anume:
- partea introductiva cu pregatirea lucrarii, informatii si punctele de cercetat
- efectuarea proprizisa a lucrarii
- partea finala cuprinzand rezumatul cercetarilor si care priveste intocmirea raportului de expertiza.
Pentru fiecare parte expertul va nota principalele elemente , modul de abordare si timpul alocat pentru fiecare.
In cazul in care lucrarea este efectuata de mai multi experti, planul de lucru va cuprinde in mod obligatoriu
distributia sarcinilor intre experti.

269. Determinarea naturii şi obiectului lucrării ca principiu general în expertiza contabilă (desemnarea
expertului contabil).
Raspuns:
Ca principiu, natura si obiectivul verificarilor sau expertizelor contabile pot sa rezulte din:
- mandatul primit
- prevederile unor texte de lege
- imprejurarile care au determinat lucrarea
Determinarea naturii si a obiectului lucrarii este nemijlocit legata de modul de incredintare a mandatului. In
cazul expertizelor contabile problema se pune in doua moduri distincte si anume:
- la expertizele extrajudiciare alegerea expertului se face de catre beneficiarul expertizei, mandatul fiind
incredintat prun semnarea contractului
- la expertizele contabile judiciare desemnarea expertului se face tot de catre beneficiari, dar cu respectarea
unor proceduri speciale, prin incheiere de sedinta sau ordonanta de numire. De asemenea la expertizele
judiciare pot participa si alti experti decat cei numiti oficial, respectiv expertii recomandati de catre parti.
Incredintarea mandatului trebuie sa aiba in vedere si eventualele incompatibilitati ale expertilor.
In ceea ce priveste fixarea obiectivelor , se face sub aspect procedural in mod diferit in litigiile civile fata de
cele penale.Aceasta etapa are o importanta foarte mare in calitatea raportului de expertiza contabila.

270. Considerente privind valorificarea lucrărilor de expertiză contabilă.


Raspuns:
Pentru a fi administrata ca proba in justitie, expertiza contabila trebuie sa prezinte un nivel calitativ ridicat, sa
contribuie eficient la solutionarea cauzei.
Expertiza contabila judiciara nu are forta probanta absoluta, ponderea ei in rezolvarea cauzei fiind egala cu
orice alt mijloc de proba, deci eficienta ei ca mijloc de proba este determinata de contributia sa la

96
solutionarea cauzei.Capacitatea de a evalua concluziile raportului de expertiza contabila revine organului care
a dispus efectuarea expertizei, deoarece acesta raspunde de hotararea ce se pronunta pe baza probelor.
Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea concluziilor acesteia de catre
organul beneficiar. Sunt si situatii in care, dupa examinarea expertizei contabile judiciare, beneficiarul sa
ajunga la concluzia ca raportul este necorespunzator.In aceste situatii, organul care a dispus expertiza, poate
dispune, la cererea partilor sau din oficiu, masuri de refacere sau de completare a expertizei.Acest lucru se
poate realiza prin: lamuriri verbale date de catre expert in fata instantei de judecata, lamuriri scrise printr-un
supliment la expertiza sau dispunerea unei noi expertize efectuate de catre alt expert contabil.

271. Radierea unui membru al Corpului experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din Tablou.
Raspuns: Consiliul filialei pronunţă radierea unui membru din Tabloul Corpului în următoarele situaţii:
a) când membrul Corpului a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni care, potrivit
legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de administrare şi gestiune a societăţilor comerciale;
b) nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor încasate de la persoanele fizice;
c) neplata cotizaţiei profesionale pe o perioadă de un an;
d) nerespectarea normelor referitoare la incompatibilităţi şi conflicte de interese;
e) membrul Corpului a fost sancţionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;
f) membrul Corpului a fost declarat inapt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei.

272. Baza juridică a expertizei contabile.


Raspuns:Expertizele contabile sunt reglementate astfel:
a) legal : OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati,
cu modificarile si completarile ulterioare
b) procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penala
c) profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si
Contabililor Autorizati din Romania si Norma profesionala CECCAR nr. 35 din 2000

273. Obligaţiile expertului contabil la efectuarea unei expertise contabiler judiciare în cauza penală.
Raspuns:In dosarele penale expertul contabil are urmatoarele obligatii:
- sa fie prezent in fata organului de cercetare sau de judecata cu ocazia numirii sale(art. 120 Cpp)
- sa se informeze asupra obiectivelor la care trebuie sa raspunda
- sa se abtina de la efectuarea expertizei contabile judiciare in dosarul respectiv , daca se afla in una din
situatiile de incompatibilitate sau de recuzare
- sa ceara completarea dosarului cauzei numai cu acordul organului de cercetare sau de judecata
- sa aplice principiul de impartialitate in efectuarea expertizei contabile
- sa execute personal, cu competenta si la termen mandatul incredintat de organul de urmarire penala sau
instanta de judecata
- sa ia legatura cu partile din dosar numai cu incuviintarea organului de cercetare/de judecata
- sa depuna raportul de expertiza contabila judiciara la termenul stipulat in Ordonanta de numire
- sa efectueze suplimentul de expertiza contabila daca i se cere

274. Modalităţi şi proceduri privind plata experţilor judiciari.


Raspuns: Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un onorariu provizoriu,
care se depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de judecata.Acest onorariu
provizoriu se plateste in contul Biroului Local de Expertize de pe langa Tribunalul Judetean. Dupa finalizarea
raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la instanta de judecata o nota de
fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de plata in sarcina partilor. De regula,
fundamentarea onorariului se face in functie de timpul de munca alocat, de complexitatea lucrarilor si de alte
cheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati, cazare, cheltuieli de editare, etc.Instanta de
judecata dispune plata diferentei de onorariu, punandu-i in vedere expertului contabil sa depuna lucrarea la
97
primul termen.Dupa depunerea raportului de expertiza contabila , functionarul de la biroul local transfera
sumele incasate in contul biroului local in contul personal al expertului care a efectuat lucrarea. Aceasta
modalitate de decontare a onorariilor pentru expertii judiciari este reglementata de OG 2/2000, iarr
fundamentarea onorariilor se face de regula printr-un tarif pe ora.De asemenea expertii contabili trebuie sa
faca fundamentarea onorariilor si in functie de recomandarile cuprinse in Tarifele orientative publicate de
catre CECCAR.

275. Considerente care stau la baza utilizării lucrărilor altor profesionişti în cadrul expertizelor
contabile.
Raspuns:In unele cauze civile/penale, din datele existente la dosarul cauzei sau din documentarea efectuata
de catre expertul contabil, nu pot fi identificate toate informatiile necesare pentru formularea raspunsurilor
la obiectivele expertizei. In aceasta situatie , expertul contabil trebuie sa solicite instantei, sa dispuna in
prealabil efectuarea unor alte lucrari de expertiza tehnica, topografica,grafologica, etc., urmand ca in functie
de concluziile acestor lucrari, expertul contabil sa fie in masura sa raspunda la obiectivele expertizei
contabile.Profesionistii contabili care utilizeaza lucrarile altor profesionionisti apreciaza in ce masura
lucrarile acestora pot servi la realizarea obiectivelor misiunii lor. Lucrarile efectuate de alti profesionisti se
materializeaza in rapoarte, evaluari, avize si declaratii.
Expertul contabil care intentioneaza sa utilizeze lucrarile altui profesionist trebuie sa determine competenta
profesionala a acestuia.In acest sens, va avea in vedere de exemplu calificarile profesionala, diplomele,
existenta in tabloul profesionistilor din domeniul de activitate in care activeaza, experienta si reputatia in
domeniul in care activeaza.Profesionistul contabil trebuie sa aiba suficiente elemente care sa-i permita sa
aprecieze daca lucrarea profesinistului solicitat acopera obiectivele care i-au fost stabilite. Daca expertul
contabil mai are rezerve asupra lucrarii depuse de profesionistul solicitat, el il poate contacta direct pe acesta
pentru elucidarea tuturor aspectelor nelamurite.

276. Condiţiile de redactare a capitolului “Considerente personale” din raportul de expertiză contabilă
judiciară
Modelul profesional al Raportului de expertiza Contabila judiciara cuprinde un paragraf sau un capitol final in
care expertul contabil poate face unele consideratii sau precizari suplimentare vizavi de obiectivele(intrebarile)
fixate expertizei contabile, cu precizarea ca acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul contabil
considera ca i-ar fi util organului judiciar care a dispus expertiza contabila.Acest capitol trebuie sa fie uzitat cu
precautie, mai ales de catre expertul contabil numit din oficiu, deoarece prezenta lui in raportul de expertiza
contabila judiciara vine in contradictie cu principiul deontologic privind secretul profesional si
confidentialitatea in expertizele contabile.Mai mult, expertul contabil prin acest paragraf, releva mai mult decat
i se cere. Se recomanda mai mult folosirea acestui capitol de catre expertii recomandati de catre parti, daca
informatiile sunt in beneficiul partii pe care o reprezinta, fara insa a incrimina partea adversa.Optiunea de a
introduce un astfel de paragraf intr-un raport de expertiza contabila judiciara apartine exclusiv expertului
contabil.

277. Precizaţi situaţiile în care expertul contabil poate fi recuzat conform prevederilor Codului de
procedură civilă şi Codului de procedură penală.
Raspuns: In contextul reglementarilor procedurale(civile si penale) expertul contabil poate fi recuzat:
- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda
sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti
- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv,
sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se
judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca

98
- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea
recuzarii
- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri
- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii
sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv

278. Prezentaţi 5 situaţii de ameninţare la adresa independenţei.


Independenţa este ameninţată de cauze determinate de interesul propriu, de autocontrol, de renunţări
la propriile convingeri, manifestării de familiarism şi acţiuni de intimidare.
- Amenintari legate de interesul propriu :
Financiar: direct (dependenta de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde clientul) şi indirect.
- Amenintari legate de autocontrol (implicarea auditorului in alte lucrari in cadrul aceleeasi firme)
- Familiarism sau incredere prea mare in client (testarea insuficienta a informatiei furnizate de client)
- Cunoasterea de prea multa vreme a clientului;
- Personalitatea si calitatea clientului
- Intimidarea de catre un client prea dominant, ceea ce impune expertului contabil sa actioneze in maniera
subiectiva.

279. Explicaţi principiul confidenţialităţii în audit.


Acest principiu presupune ca profesionistul contabil să respecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute
în timpul misiunilor sale şi nu trebuie să le utilizeze ( în beneficiul său sau al unui terţ) sau să le divulge fără
autorizare scrisă, în afară de cazurile când obligaţia divulgării este prevăzută prin lege sau norme. Obligaţia se
menţine şi după terminarea relaţiilor între profesionist şi clientul sau angajatorul său. Profesioniştii contabili
trebuie să se asigure că acest principiu este respectat şi de către subalterni sau colaboratori.
Obligaţiile de confidenţialitate depind şi de legislaţia fiecărei ţări.
Profesionistul contabil nu mai este ţinut de secretul profesional:
- când divulgarea este autorizată de client sau de angajator; aici trebuie avute interesele terţilor, care
ar putea fi lezate;
- când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţia profesională de divulgare (furnizarea
de probe în cadrul unor proceduri judiciare, informarea autorităţilor competente despre încălcarea
legii, apărarea intereselor profesionale în cazul unei proceduri judiciare, auditul de calitate).
Înaintea divulgării unor informaţii, profesionistul contabil trebuie să decidă:
- care este tipul de informaţii care pot fi divulgate (dacă pot fi justificate);
- dacă persoanele care urmează să primească informaţiile sunt destinatarii corecţi ai acestora;
- dacă divulgarea informaţiilor atrage responsabilitatea sa.

280. Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivităţii în audit.


Int Integritatea presupune ca profesionistul contabil să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi
de afaceri.
Obiectivitate presupune ca profesionistul contabil să fie imparţial, fără prejudecăţi, să nu se afle în
situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese sau în alte situaţii de natură a determina un terţ să pună la
îndoială obiectivitatea lui. Profesioniştii contabili trebuie să garanteze integritatea lucrărilor lor şi să rămână
obiectivi în judecata şi raţionamentul lor, oricare ar fi natura activităţilor lor.
Pentru aceasta, profesioniştii contabili trebuie să evite situaţiile care îi expun la riscuri susceptibile de a
le pune în discuţie obiectivitatea sau cele care implică prejudecăţi. În plus, ei trebuie să se asigure că personalul
care efectuează lucrări în numele lor respectă principiile de obiectivitate. De asemenea, profesioniştii contabili
nu trebuie să accepte cadouri sau alte avantaje care le pot influenţa semnificativ şi negativ raţionamentul,
judecata lor profesională sau a colaboratorilor lor.
99
281. Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit? Necesitatea unui Cod etic constă în:
- necesitatea garantării unei calităţi optime a serviciilor;
- menţinerea (conservarea) încrederii publicului în profesie;
- asigurarea protecţiei, atât a profesionistului contabil cât şi a terţilor beneficiari sau utilizatorilor ai
serviciilor acestuia;
- confirmarea autorităţii lucrărilor efectuate de profesioniştii contabili;
- necesitatea asigurării apărării onoarei şi independenţei profesionistului contabil şi a organismului
din care face parte.

282. Normele de raportare în cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).


Raportul de examen limitat trebuie să conţină o concluzie scrisă, clar exprimată, sub forma unei asigurări
negative.
Raportul trebuie să indice dacă situaţiile financiare nu dau o imagine fidelă, conform unui referenţial
contabil identificat.El trebuie să precizeze de asemenea că nici o opinie de audit nu este exprimată.

283. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).


1. - cunoaşterea activităţiilor întreprinderii şi ale sectorului din care face parte;
2. - analiza principiilor şi practicilor contabile urmate de întreprinderi;
3. - analiza procedurilor practicate de întreprindere pentru contabilizarea, clasificarea şi întocmirea
documentelor de sinteză;
4 .- primirea în lucru a procedurilor analitice destinate identificării variaţiilor, tendinţelor şi
elementelor neobişnuite.
În cazul în care se consideră că informaţiile supuse examenului limitat pot conţine anomalii
semnificative, auditorul trebuie să pună în lucru proceduri complementare sau mai extinse.

284. Interesul propriu – ameninţare la adresa independenţei.


Interes financiar direct sau indirect, dependenta de onorarii, dorinta de a incasa onorarii restante, teama
de a pierde clientul, etc.
Exemple de circumstante care pot genera amenintari de interes propriu pentru un contabil profesionist
independent includ, dar nu sunt limitate la:
• un interes financiar in firma client sau detinerea unui interes impreuna cu un client;
• dependenta neadecvata fata de onorariile totale primite de la un client al certificarii;
• intretinerea unei relatii de afaceri stransa cu un client;
• preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client;
• potentiala angajare la un client;
• onorarii neprevazute legate de angajamente de certificare
• un imprumut catre sau de la un client al certificarii sau de la oricare din directorii sau functionarii
acestuia;

285. Până când sun obligaţi contribuabilii să depună opţiunea de plătitori de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor în situaţia în care îndeplinesc condiţiile şi nu au mai fost niciodată plătitor de
impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
Microint. platitoare de impozit pe profit pot opta pt plata impozitului pe venituri incepand cu anul fiscal
urmator,prin depunerea declaratiei de mentiuni pana la data de 31 ianuarie inclusiv

286. O societate comercială care are ca obiect principal de activitate “Activităţi de consultanţă pentru
afaceri şi management” poate fi plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor?
Da, daca ponderea veniturilor din consultanta si management in veniturile totale este sub 50%.

100
287. Obiectivul şi principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Obiectivul unei misiuni de examen limitat este să permită auditorului să concluzioneze că nici un fapt
semnificativ nu a fost descoperit care să-l facă să creadă că situaţiile financiare nu au fost stabilite în
toate aspectele lor semnificative conform unui referenţial contabil identificat( asigurare negativă).
Auditorul trebuie să respecte regulile de etică: independenţa, integritatea, obiectivitatea, competenţa
profesională, confidenţialitate, profesionalismul şi respectful faţă de normele tehnice şi profesionale.

Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire):


1. Auditorul trebuie sa satisfaca “Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar”
2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest standard
3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o atitudine de scepticism profesional, recunoscand
ca pot exista circumstante care sa aiba drept rezultat situatii financiare in mod semnificativ eronate
4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire, auditorul trebuie sa obtina probe
adecvate suficiente, in primul rand, prin investigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii

288. Misiunea de examinare a informaţiilor financiare previzionale: caracteristici.


Elementele probante ale unei astfel de misiuni trebuie să permită auditorului să aprecieze dacă:
- ipotezele cele mai plauzibile reţinute ca bază a informaţiilor financiare previzionale sunt rezonabile.
- informaţiile financiare previzionale sunt suficiente;
- informaţiile financiare previzionale sunt corect prezentate;
- informaţiile financiare previzionale sunt pregătite într-o manieră coerentă cu situaţiile financiare istorice

289. Care sunt elementele de bază ale unui raport asupra situaţiilor financiare condensate?
1. - titlul;
2. - destinatarul;
3. - identificarea situaţiilor financiare auditate din care s-au născut situaţiile financiare condensate;
4. - o opinie care să indice dacă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare condensate sunt în
concordanţă cu situaţiile financiare auditate, din care acestea s-au născut;
5. - o menţiune, sau o trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare condensate, în care se menţionează ca
situaţiile financiare condensate trebuiesc citite împreună cu situaţiile financiare în ansamblul lor şi cu
raportul de audit asupra acestora;
6. - data raportului;
7. - adresa auditorului;
8. - semnătura auditorului

290. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra respectării clauzelor contractuale?


Misiunea se referă exclusiv la examinarea respectării clauzelor care vizează aspecte contabile şi financiare.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusă în raportul de audit, de bază.

291. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?


Obiectivul unei misiuni de compilare constă în utilizarea competenţelor contabile (şi nu cele de audit) în vederea strângerii,
clasării şi efectuării sintezei informaţiilor financiare.
Această misiune constă, în general, în efectuarea unei sinteze a informaţiilor detaliate în scopul prezentării sub o formă
rezumată, inteligibilă. Procedurile puse în lucru nu permit şi nici nu-şi propun, furnizarea vreunei asigurări asupra informaţiilor
financiare; utilizatorii informaţiilor financiare astfel compilate beneficiază însă de încrederea că lucrările respective au fost
efectuate de un profesionist contabil posesor al competenţelor necesare.
O misiune de compilare cuprinde în general pregătirea situaţiilor financiare (complete sau nu) dar şi colectarea, clasarea şi
sinteza altor informaţii financiare.

101
într-o misiune de compilare auditorul trebuie să respecte regulile generale de etică şi anume: integritatea, obiectivitatea, corn
petenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul şi respcv tul faţă de normele tehnice şi profesionale. Independenţa nu
este <» cerinţă dar dacă auditorul nu este independent trebuie să facă »» menţiune în raport.
Contabilul trebuie să se asigure că nu există nici o neînţelegere cu clientul în ce priveşte termenii misiunii şi de faptul c;i
clientul este de acord în ce priveşte:
- natura misiunii, inclusiv faptul că nu constituie nici un audit, nici un examen limitat şi, în consecinţă, nici o
asigurare nu va fi furnizată;
- faptul că nu poate aştepta ca misiunea să descopere erori sau ilegalităţi;
- natura informaţiilor ce vor fi furnizate;
- faptul că conducerea întreprinderii este responsabilă de exactitatea şi exhaustivitatea informaţiilor financiare compilate;
- referenţialul contabil pe baza căruia vor fi compilate informaţiile financiare şi că orice abatere de la acesta va fi
menţionată;
- obiectivul şi difuzarea informaţiilor compilate;
- forma raportului.
Auditorul şi clientul său vor convenii conţinutul scrisorii de misiune sau contractului de prestări de servicii.

Intr-o misiune de compilare nu se exprimă nici o asigurare în raport, cu toate că utilizatorii informaţiilor
beneficiază de servicii contabile.
Procedurile aplicate în astfel de misiuni nu au drept scop să permită furnizarea unei asigurări
asupra situaţiilor financiare.
- integritatea
- obiectivitatea
- competenta profesionala si atentia cuvenita
- confidentialitatea
- conduita profesionala
- standardele tehnice
- independenta
-profesionalism

292. SC Alfa SRL se Rnfiinţează la data de 19.06.2008. Cu această ocazie estimează că nu va realize o
cifră de afaceri foarte mare în anul 2008 şi, ca urmare, nu se înregistrează în scop de TVA optând
pentru aplicarea regimului special pentru întreprinderi mici. La 31.12.2008 constată că cifra ei de
afaceri a ajuns la nivelul de 72.000 lei. Dacă nivelul cursului de schimb este de 1 euro=3,3817 lei,
mai poate păstra SC Alfa regimul de întreprindere mică neplătitoare de TVA? Argumentaţi
răspunsul.

Da 21291 euro limita 35000 euro

293. SC Alfa SRL, o societate comercială stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în România
achiziţionează de la societatea Gama, stabilită în Portugalia şi înregistrată în scop de TVA în
Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia în România de către Gama, existând
documente de transport în acest sens. Ce operaţiune realizează SC Alfa SRL şi în ce declaraţie
trebuie raportată această operaţiune?

Achizitie intracomunitara si se declara in declaratia recapitulativa 390

294. SC Alfa SRL, o societate comercială stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în România
achiziţionează de la societatea Gama, stabilită în Portugalia şi înregistrată în scop de TVA în
102
Portugalia, fructe care sunt transportate din Portugalia în România. Care sunt condiţiile în care
Gama îi poate factura lui SC Alfa SRL cu condoţia “scutit cu drept de deducere”?

Comunicarea codului de inregistrare in scopuri de TVA

295. SC Alfa SRL, o societate comercială stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în România
vinde către societatea Beta, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Ungaria, fructe care sunt
transportate din Buzău, de la sediul lui ALFA, în Oradea, la un sediu permanent al lui BETA. In ce
condiţii poate SC ALFA SRL să factureze această livrare intracomunitară cu condiţia “scutit cu
drept de deducere”?

Prevederile alin. (2) nu se vor aplica, iar achiziţia intracomunitară de bunuri, efectuată conform alin. (1), în cadrul unei
operaţiuni triunghiulare în alt stat membru decât România, de către cumpărătorul revânzător înregistrat în scopuri de TVA
în România, în conformitate cu art. 153, se va considera că a fost supusă la plata taxei pe valoarea adăugată în acel alt stat
membru, dacă se îndeplinesc următoarele condiţii:
a) cumpărătorul revânzător înregistrat în scopuri de TVA în România în conformitate cu art. 153 face dovada că a
efectuat achiziţia intracomunitară în vederea efectuării unei livrări ulterioare în acel alt stat membru, livrare pentru care
beneficiarul care este înregistrat în scopuri de TVA în statul membru respectiv a fost desemnat ca persoană obligată la
plata taxei aferente;
b) obligaţiile privind declararea acestor operaţiuni, stabilite prin norme, au fost îndeplinite de către cumpărătorul
revânzător înregistrat în scopuri de TVA în România în conformitate cu art. 153.
Ce obligatii are CECCAR fata de profesionistii contabili angajati in industrie, comert, educatie ,sector
public,etc?
CECCAR are ogligatia fata de profesionistii contabili angajati in industrie, comert, educatie ,sector public de a
acorda asistenta adecvata in cazul in care executa lucrari care depasesc nivelul pregatirii si experientei sale.De
aceea cand profesionistul contabil crede ca prin decizia lui ar putea sa induca in eroare pe angajator va apela la
parerea unui expert din cadrul CECCAR

103