Sunteți pe pagina 1din 1

29.07.

2017

A trecut i iulie :/

Cred c iadul e plictiseala, plictiseala dat de neschimbare, de absena schimbrii. Aa c un cer cu


cntat venic la harf e de fapt iadul.

Plictiseala te mpinge s faci ceva, i cu ct e mai profund plictiseala, cu att va fi mai radical aciunea.
De-asta societatea noastr nu mai face nimic radical, pentru c nu are timp s se plictiseasc. Te
plictiseti? Intr pe insta i ai scpat instant. Nu ne permitem, nu ni se permite, nu avem rbdare i
suntem mpini s rspundem plictiselii la nivelul ei superficial. Muncete pn nu mai poi, distreaz-te
pn cazi, socializeaz pn la dizolvare, dar NU TE PLICTISI!

Plictiseala e frica de iad, care te mpinge spre cer. i cu ct plictiseala e mai profund, cu ct vezi iadul
mai n adncime, cu att te vei avnta mai sus spre cer. Dar trebuie s fii n stare s nduri plictiseala
superficial.

Cred c asta e i ideea pustiei. Pustiul e un simbol pentru plictiseala, pentru lipsa total a stimulilor
externi, pentru neschimbare, pustiul e mereu acelai. Iar cnd schimbarea nu vine din exterior, o
producem n interior. ns asta trebuie s fie un exerciiu voluntar, trebuie s-i asumi plictiseala, pustia,
nu s i-o impun cineva.