Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Notie prelegere
prof. Mircea Stan
SEMBROA, prof. Mircea Stan, Curs de hermeneutica biblic Notie prelegere 1
Intrebari:
Cititorul ca interpret
Primul motiv, fie ca ne place, fie ca nu ne place, fiecare cititor este in acelasi timp si interpret.
Majoritatea dintre noi consideram ca citim si ca intelegem ceea ce citim. Credem ca ceea ce
intelegem noi este unul si acelasi lucru cu ceea ce a intentionat sa comunice autorul uman sau Duhul
Sfant.
Natura Scripturii
George Iadd: Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu exprimat in cuvintele oamenilor, in istorie.
Biblia este Cuvantul lui Duimnezeu, ea are o relevanta eterna; ea se adreseaza intregii
omeniri, din orice timp si din orice cultura => Trebuie s-o ascultam si s-o implinim. Dar pentru ca
Dumnezeu a decis sa-Si exprime Cuvantul prin cuvinte omenesti, in timp, fiecare carte a Bibliei are,
de asemenea, o particularitate istorica, fiecare document este conditionat de limba, epoca si cultura
in care a fost scris initial.
Interpretarea Bibliei este ceruta de tensiunea care exista intre relevanta eterna si particularitatea
ei istorica.
Elementul care ne da curaj este faptul ca Biblia are o latura umana. Din acest punct de vedere
trebuie mentionate doua lucruri:
1. Vorbind prin persoane reale, intr-o varietate de circumstante, de-a lungul unei perioade de
peste 1500 de ani, Cuvantul lui Dumnezeu a fost exprimat in vocabularul si tiparele de
gandire ale acelor oameni si a fost conditionat de cultura si de imprejurarile de atunci. De
aceea munca de interpretare presupune o implicare la doua niveluri a celui care studiaza /
citeste. Mai intai el trebuie sa auda Cuvantul asa cum l-au auzit ei, trebuie sa incerce sa
Primul obiectiv al interpretului il constituie exegeza. Exegeza este studiul atent si sistematic al
Scripturii care urmareste sa-i descopere intelesul initial, intentionat de autor.
Aceasta munca necesita adesea ajutorul expertului, al celui pe care educatia l-a ajutat sa cunoasca
bine limba si imprejurarile in care au fost scrise initial textele. Dar nu este necesar sa fii expert pentru
a face o exegeza buna. De fapt fiecare cititor este un pui de exeget. Problema decisiva este daca esti
sau nu un exeget bun.
1. Chiar daca toata lumea foloseste exegeza din cand in cand si chiar daca adesea aceasta
exegeza este bine facuta exista totusi tendinta ca ea sa fie folosita numai atunci cand exista o
problema evidenta intre textele biblice si cultura moderna. Desi ea trebuie intr-adevar
folosita in cazul unor asemenea texte, insistam asupra faptului ca exegeza este primul pas in
citirea oricarui text. Sa tinem insa bine minte ca a invata sa gandesti exegetic nu este singurul
obiectiv, este doar cel dintai. 1Tesaloniceni 5:22
2. Asa cum vom observa in curand nu se incepe prin consultarea expertilor, dar cand este
necesar s-o facem, trebuie sa recurgem la cele mai bune surse.
Marcu 10:23, Matei 19:23,24, Luca 18:24,25.
Cheia unei exegeze bune, deci si a unei lecturi comprehensive a Bibliei, este sa inveti sa citesti
textul cu atentie si sa pui textului intrebarile corecte. Citirea sau studierea comprehensiva a Bibliei
necesita o lectura atenta, ceea ce presupune deprinderea de a pune intrebarile potrivite textului.
Exista doua tipuri de intrebari elementare care trebuie puse fiecarui pasaj biblic: intrebari legate
de context si intrebari referitoare la continut. Intrebarile legate de context sunt la randul lor de doua
feluri: istorice si literare.
Contextul istoric
Contextul istoric, care difera de la carte la carte, priveste mai multe lucruri: timpul si cultura in
care au trait autorul si cititorii sai adica factorii geografici, topografici si politici care sunt relevanti
Pentru a raspunde la majoritatea acestor intrebari avem nevoie de ajutor din afara: un dictionar
bun. Daca cineva doreste sa aprofundeze o anumita problema, bibliografiile de la sfarsitul fiecarui
articol al enciclopediei vor fi un bun punct de pornire.
Dar intrebarea cea mai importanta legata de contextul istoric vizeaza ocazia si scopul cu care a
fost scrisa cartea si /sau diferitele ei parti componente. Aici e util sa stim cate ceva despre ce anume
se intampla in Israel sau in Biserica de facea necesar un asemenea document, sau care a fost situatia
in care se afla autorul si care l-a determinat sa scrie.
Contextul literar
Acesta este lucrul la care se refera majoritatea oamenilor atunci cand vorbesc despre a citi ceva
in contextul sau. Intr-adevar, acesta este obiectivul crucial al exegezei si, din fericire, este o munca
ce poate fi efectuata fara a recurge neaparat la consultarea expertilor. In esenta, contextul literar
inseamna ca orice cuvant are sens doar in propozitie si, in cea mai mare parte a lor, propozitiile
biblice au inteles doar in relatie cu propozitiile precedente si urmatoare. Scoti din context si faci un
pretext.
Cea de-a doua categorie majora de intrebari pe care le punem textului vizeaza continutul dat de
autor textului. Continutul se refera la intelesul cuvintelor, la relatiile gramaticale din interiorul
propozitiilor si la determinarea textului original, acela unde manuscrisele difera. De pilda: ce
inseamna un dinar, sau un drum de Sabat, sau locurile inalte, etc.
Ajutoarele
In cea mai mare parte,deci, se poate efectua o exegeza buna cu minimum de ajutor din afara cu
conditia ca acest ajutor sa fie de cea mai buna calitate. Patru asemenea ajutoare un dictionar biblic
bun, un manual biblic bun, o traducere buna si comentarii bune.
Motivul pentru care nu trebuie sa incepem cu aici si acum este ca singurul control adecvat pentru
hermeneutica se afla in intentia initiala a textului biblic. Insistam asupra faptului ca intelesul initial al
textului atat cat sta in puterea noastra sa-l discernem este elementul obiectiv central.
In fiecare caz eroarea consta in hermeneutica, tocmai fiindca hermeneutica lor nu este
controlata de o exegeza buna.Ei au inceput cu aici si acum si au citit in textele respective intelesuri
care nu erau initial acolo.
Trebuie totusi sa cadem de acord cel putin asupra unui lucru si anume: un text nu poate insemna
ceea ce nu a insemnat niciodata.
Cele 66 de carti ale Bibliei au fost scrise initial in trei limbi diferite: ebraica (cea mai mare parte a
V.T.), aramaica (1/2 din Daniel, 1/2 Ezra si Matei) si greaca (N.T.). Necunoscand aceste limbi rezulta
ca instrumentul de baza pentru citirea si studierea Bibliei il constituie o traducere buna in limba
materna sau mai multe traduceri bune in limba materna.
Stiinta Traducerii
Problema textului
Prima grija a traducatorului este sa se asigure ca textul ebraic sau grecesc pe care il foloseste este
cat mai aproape posibil de formularea originala, asa cum a iesit ea de sub pana autorului.
Problemele de limba
- Limba originalului: Limba din care se traduce ebraica, aramaica sau greaca.
- Distanta istorica: Priveste diferentele care exista intre limba originalului si limba receptoare,
atat in probleme de cuvinte, gramatica si expresii, cat si in probleme de cultura si istorie.
Teoria traducerii: Se refera la distanta pe care cineva este dispus sa o parcurga in construirea
unei punti peste prapastia care desparte cele doua limbi.
Literala: Incercarea de a traduce urmarind cat mai indeaproape posibil cuvintele si expresiile din
limba originala, dar in asa fel incat traducerea sa aiba totusi sens in limba receptoare.
Libera: Incercarea de a traduce ideile dint-o limba intr-alta, cu o preocupare mai mica pentru
utilizarea exact a acelorasi cuvinte ca in original.
VOCABULARUL
MORFOLOGIA SI SINTAXA
1 CORINTENI
EPISTOLELE
Natura epistolelor
Asa cum exista o forma standard pentru scrisorile noastre (data,salutul, cuprinsul, incheierea si
semnatura), la fel exista si pentru scrisorile lor epistolele.
Primul lucru pe care trebuie sa-l facem in cazul oricarei epistole este reconstituirea cu
aproximatie , avizata, a situatiei careia i-se adreseaza autorul.
Urmatorul pas in studierea epistolelor este sa invatam sa urmarim argumentul lui Pavel ca
raspuns la problema pe care au identificat-o in contextul istoric. Aceasta parte a muncii exegetice
este cea cruciala si de asemenea ca este ceva ce se poate face fara dependenta initiala de munca
expertilor.
Este importanta invatarea gandirii in paragrafe, ele fiind nu numai unitati naturale de gandire,
ci si o cheie absolut necesara pentru intelegerea argumentului diferitelor epistole. Intrebarea pe care
trebuie sa invatam sa o punem mereu este: Ce vrea sa spuna?. De aceea trebuie sa dorim sa facem
doua lucruri: (1) sa formulam cat mai concis continutul fiecarui paragraf. Ce anume spune Pavel in
acest paragraf? (2) Intr-o alta propozitie sau doua sa incercam sa spunem de ce credem ca Pavel
spune ceea ce spune tocmai in acest punct. In ce fel contribuie acest continut la constructia intregului
argument?
1 corinteni 1-4
2 Corinteni 6:16
Efeseni 2:19-22
Biserica din Corint trebuia sa fie templul lui Dumnezeu in Corint in contrast cu celelalte
temple din oras. Ceea ce ii facea pe ei templul Sau era prezenta Duhului in mijlocul lor. Dar prin
dezbinarile lor, ei distrugeau templul lui Dumnezeu. Ca raspunzatori, spune Pavel, urma sa fie ei insisi
nimiciti de Dumnezeu, deoarece biserica din Corint era ceva de pret adica sacra pentru El.
Trebuie sa observam : (1) exegeza este de sine statatoare, adica nu a trebuit sa iesim
niciodata in afara textului pentru a intelege ideea; (2) nu exista nimic in text care sa nu se incadreze
in argument si ca (3) toate detaliile au sens in lumina intregului si invers.
Toti oamenii fac hermeneutica, chiar daca nu stiu nimic despre exegeza. Nu e de mirare ca
exista atatea diferente intre crestini; mai degraba este surprinzator faptul ca nu exista mai multe.
Chiar daca faceti parte din randul celor care au spus Herme ce? cand au auzit
prima data cuvantul hermeneutica, de fapt sunteti implicate tot timpul in hermeneutica.
Ce anume facem cu toti cand citim epistolele? Foarte simplu, abordam textul cu bunul nostru
simt calauzit de Duhul Sfant si aplicam ceea ce putem la propria noastra situatie. Ceea ce pare sa nu
aiba aplicatie este pur si simplu lasat pentru secolul intai.
Ati observant cum convingerile noastre teologice anterioare ne determina pe multi sa citim
aceste convingeri in anumite texte, in timp ce alte texte le ocolim?
REGULA FUNDAMENTALA
REGULA A DOUA
Cea de-a doua regula fundamental este de fapt un mod diferit de formulare a hermeneuticii
noastre commune. Ea spune: Ori de cate ori avem elemente specifice comparabile ( adica, situatii
de viata similar) cu contextual secolul intai, Cuvantul lui Dumnezeu pentru noi este identic cu
Cuvantul Sau pentru ei. Regula aceasta face ca majoritatea textelor teologice si aimperativelor etice
adresate comunitati sa dea crestinilor din secolul douzeci si unu un sentiment de apropiere de primul
secol.
-toti au pacatuit
Coloseni 3:12
1 Corinteni 6:1-11
Prima problema este tocmai cea mentionata. Cand exista elemente particulare si context
comparabile cu biserica de astazi, este legitim sa extindem aplicatia unui text la alte context sau sa
facem ca un text sa se aplice la un context cu totul strain de situatia secolului intai?
Este o problema care se iveste in epistole in cazul a doua feluri de texte in epistole: cele care
se adreseaza chestiunilor secolului intai si care, in cele mai multe privinte, nu au nici un
correspondent in secolul douzeci si unu, si texte care se adreseaza problemelor ce s-ar putea ivi in
secolul douzeci si unu, dar e putin probabil sa se intample.
Al doilea text poate fi ilustrat de omul vinovat de incest, sau de cei care se imbatau la masa la
cere se celebra Cina Domnului, sau de cei care urmareau sa impuna circumcizia crestinilor convertiti
recent dintre neamuri. Asemenea lucruri s-ar putea intampla, dar e putin probabil ca ele sa aiba loc
in cultura noastra.
Mai intai, trebuie sa efectuam exegeza cu deosebita grija, asa incat sa descoperim care a fost cu
adevarat Cuvantul lui Dumnezeu pentru ei. In majoritatea cazurilor a fost exprimat un principiu clar,
care tanscede, de regula, specificul istoric caruia i-a fost aplicat.
In al doilea rand, si aceasta este partea importanta, principiulnu devine acum atemporal,
pentru a fi aplicat la intamplare sau dupa bunul plac, oricui si oricarei situatii.
Principiul poticnirii.
Aceasta este sfera in care se intalnesc majoritatea dificultatilor actuale si a diferendelor. Este
locul in care problema Cuvantului etern al lui Dumnezeu, dat intr-un context istoric specific, ajunge
in central atentiei. Problema cuprinde urmatorii pasi:
HERMENEUTIC BIBLIC
3 credite
Program analitic
Manual de studiu:
Biblia ca literatura ,Gordon D Fee si Douglas Stuart., NR DE PAGINI 264,ISBN
9739559700, clc romania, str Constantin Brancoveanu 37, Brasov 500132, telefon 0268 472474 ( luni vineri
intre orele 10 :00 17 :00), e-mail : comenzi@clcromania.ro; internet www.clcromania.ro
Obiective:
nelegerea diverselor forme literare prin care Dumnezeu ne transmite Cuvntul Su n Biblie i a regulilor
specifice de interpretare a lor, n vederea unei citiri i studieri mai eficiente i mai corecte a Scripturii.
Evaluare:
Bibliografie recomandat:
HERMENEUTIC BIBLIC
3 credite
Telefon
Telefon fix - 0744 84 55 00
mobil
4 REDACTAREA REFERATULUI -