CURS 6

ANOMALII DENTARE DE STRUCTURANEEVOLUTIVE

CARACTERISTICI GENERALE
- sunt cele mai frecvente
- pot interesa smalul, dentina, cementul (f rar) sau toate structurile dure dentare
- sunt produse: prin aciunea factorilor de mediu (mai frecvent) i a factorului genetic
- cnd intervin factorii de mediu este perturbat perioada n care depun matricile organice
ale structurilor dure dentare i / sau mineralizarea acestor matrici - anomalii de structura
rezultate sunt din categoria anomaliilor primare nevolutive
- hipoplazie (perturbarea depunerii matricii organice) = grosimea mai mic a structurii
dure i mineralizare corespunztoare
- hipomineralizri (perturbarea procesului de calcificare) = structurile dure au grosime
normal, dar mineralizarea este defectuoas
- Cnd intervin factorili genetici perturbarea are loc n perioada de histodiferentiere, celula
formatoare amelobasltul sau odontoblastul neavnd atribuiile unei celule normale -
anomalii de structura rezultate sunt in categoria anomaliilor primare evolutive
CLASIFICARE
A. dup momentul apariiei:
` 1. primare (de dezvoltare)
2. secundare (dup ce s-a terminat formarea)
B. dup criteriul evoluiei
1. neevolutive - cicatriciale, stabile
2. evolutive
C. dup criteriul etiologic
1. de cauz general
2. de cauz local
3. de cauz genetic.
D. dup etapa formatoare n care s-au produs:
1. perturbarea histodiferenierii (AI, DI, DD, ODR)
2. perturbarea morfodiferenierii i a st. coronar
- af. dep. matricii organice (HS, displazii)
- af. depunere matricii minerale (HM).
E. dup structura dur afectat: smal. dentin. cement
1. SMAL
a) Ereditare
amelogeneza imperfect cu 4 tipuri i 7 subtipuri
hipoplazia rh - eritroblastoza fetal
rahitismul vitamina-D dependent
b) De mediu
hipoplazia localizat - necronologic (pete albe i pigmentate i d. Turner)
]hipoplazia generalizat - cronologic (febrele eruptive, deficienele nutriionale,
hipocalcemia, sifilisul congenital, fluoroza dentar - smal ptat).
2. DENTIN
a) Ereditare
Dentinogeneza imperfect
Displazia dentinar
 Rahitismul rezistent la vit.D hipofosfatemic
3. SMAL I DENTIN
a) De mediu: Tetraciclina.
b) Necunoscute: Odontodisplazia regional (dinii fantom)
4. CEMENT I DENTIN
Hipofosfatazia AR sau AD.

ANOMALIILE SMALULUI
1. Defecte de structur ale smalului induse de aciunea FACTORILOR
GENERALI DE MEDIU

Caracteristici generale
- se intalnesc la ambele dentitii, dar mai frecvent in dentitia permanenta
- leziunile se intalnesc pe grupe de dinti simetrici, omologi, la nivelul acelor grupe dentare
care isi formau smaltul in perioada actiunii factorului etiologic
- leziunile intereseaza anumite portiuni de pe suprafata dentara si nu intreaga suprafata
dentara
- defectele de structura respecta tiparul de crestere, ele fiind dispuse paralel cu marginea
incizala sau varful cuspizilor (suprafata ocluzala)
- dpdv al aspectului clinic defectele de tip hipoplazic constau in aparitia unor santuri,
geode, brazde, paralele cu marginea incizala sau suprafata ocluzala, care au diferite
adancimi si diferite intinderi in suprafata; intinderea si profunzimea depind de durata si
de intensitatea actiunii factorului etiologic:
- o afectiune de tip acut cu o durata mai scurta de actiune va rezulta o leziune mai
profunda si mai ingusta
- o afectiune de tip cronic va produce un efect mai superficial, dar cu o extindere mai
mare in suprafata
- nivelul de suprafata dentara la care se gasesc defectele corespunde gradului de formare a
smaltului la momentul actiunii factorului perturbator
- daca in perioada de depunere a matricii organice a smaltului, la intervale diferite de timp
intervin mai multi factori etiologici exista posibilitatea aparitiei mai multor efecte de tip
hipoplazic pe suprafata dentara, despartite de structura dentara sanatoasa
- indiferent de factorul care a generat aceste leziuni la intervale diferite de timp, aspectul
leziunilor este acelasi
- in general defectele de tip hipoplazic nu evolueaza; exista posibilitatea complicatiilor de
tip grefare de proces carios sau fractura coronara de margine incizala in cazul in care
exista conditii de grefare a procesului carios sau daca hipoplaziile sunt plasate mai
aproape de marginea incizala, mai depinzand si de profunzimea hipoplaziilor
- aceste defecte pot fi refacute usor prinmetode de tratament simple
Factorii etiologici:
- factori care intervin:
o in v.i.u.
o in jurul nasterii
o postnatal
in primul an de viata
dupa primii ani de viata
 - factori alergici
- factori infectiosi
- factori chimici
- tulburari metabolice

Factori care intervin in v.i.u. :

trebuie sa fie o boala importanta care sa dureze suficient
interventia factorilor infectiosi: virali si bacterieni
factori virali
- rubeola prenatala
o afecteaza dentitia temporara
o cu cat boala se contacteaza mai devreme cu atat complicatiile sunt mai grave,
putandu-se ajunge pana la avort
o poata da afectiuni oftalmologice si cardiace
factori bacterieni
- lues congenital
o poate determina aparitia defectelor de structura de tip hipoplazic
o treponema trece prin placenta si invadeaza organismul fatului in jurul lunii 4 de
v.i.u. cand se formeaza mugurii molarilor de 6 ani si incisivii centrali sup
o (luesul interfera cu stadiul de morfodiferentiere si apoi cu apozitia matricilor
organice luesul mai intai produce defecte de forma si dimensiune si apoi pe
cele de structura la nivelul frontalilor permanenti, in special Icsup si la nivelul
M 6 ani)
o localizarea defectelor la nivelul incisivilor duce la aparitia dintilor Hutchinson
substante chimice:
- tetraciclina
o administrarea la gravida de tetraciclina, incepand cu sem II de v.i.u.
o tetraciclina trece prin placenta aproximativ 2/3 din doza administrata
o poate determina defecte de tip hipoplazic (in concentratii mari si durata mare de
adminsitrare) sau hipomineralizare
- fluorul
o trece prin placenta
o poate produce defecte de tip hipomineralizare, hipomineralizare
o nu se recomanda consumul de fluor la gravide
o *linia neonatala
- talidomida
afectiuni metabolice
- diabet zaharat
o deficit de structura hipoplazic / hipomineralizare
- afectiuni endocrine
- afectiuni ale tractului genital al mamei
- modul de viata al femeii gravide
o consum frecvent si in cantitate mare de cafea / ceai defecte de structura ale
smaltului
o la femeile supraponderale defectele de strctura sunt mai frecvente
 Factori perinatali (in jurul nasterii)
1) factori care tin de mama
2) factori care tin de copil

1) factori care tin de mama

- nasterea
o la termen
o prematura mai frecvent defecte de structura
- defecte de structura la nivelul dintilor temporari mai frecvente la copiii subponderali
- nastere prelungita, accidente in timpul nasterii anoxie asupra copilului aparitie
defectelor de structura
- defectele de structura generate de aceste deficiente legate de momentul nasterii devin
evidente pe traseul liniei neonatale (hipoplazie neonatala)

2) factori care tin de copil

- afectiuni neurologice: apar prin hipoxia
- afectiuni ale copilului din primul an de viata:
o dispeptice
o febrele eruptive
o tulburari respiratorii
o tulburari severe
in primul an de viata
tardive
Alti factori:
- tulburari ale echilibrului fosfo-calcic (tetania)
- rahitismul
2. Defecte de structura ale smalului induse de ACIUNEA
FACTORILOR LOCALI DE MEDIU
Caracteristici generale:
- ca si in cazul defectelor induse prin actiunea pe cale generala a factorilor etiologici si la
actiunea pe cale locala defectele de structura sunt prezente pe suprafata dentara in
momentul eruptiei
- defectele se intalnesc doar pe 1-2 dinti si anume pe acei dinti care in perioada de formare
au venit in contact cu factorul local perturbator
- defectele nu respecta tiparul de crestere (nu mai sunt paralele cu marginea incizala sau cu
suprafata ocluzala ), gasindu-se pe suprafata dentara la nivelul corespunzator impactului
cu factorul etiologic
- defectele pot fi de tip hipoplazic sau hipomineralizare (mai frecvent)
- in general nu evolueaza sau evolueaza in conditiile mentionate mai sus (la actiunea
factorilor pe cale generala)

Factori etiologici ce acioneaz pe cale local:

1) traumatismele dintilor temporari
2) patologia prin carie complicata a dintilor temporari
 3) alte cauze

1) Traumatismele dintilor temporari

- nu orice traumatism poate produce defecte de structura
- anumite forme: intruzia, luxatia laterale, avulsia produc mai frecvent defecte de
structura
- este important modul in care este interceptata cripta dintelui de inlocuire (in cazul
intruziilor dintilor temporari, daca radacina este deplasata spre vestibular sanse
mici, daca este deplasata spre palatinal sanse mari pt un defect de strucuta al
dintelui permanent)
- depinde si de varsta dentara
2) patologia prin carie complicata a dintilor temporari
- complicatia sa fie destul de importanta osteita intinsa care sa ajunga in apropierea
criptei dintelui permanent de inlocuire, iar dezvoltarea sa fie mai putin importanta
(traumatismele dintilor temporari pot produce defecte de structura ale dintilor
permanenti frontali, iar osteitele mai ales la nivelul dintilor laterali o sa rezulte de
structura la nivelul PM )
3) alte cauze:
- iatrogene intubatii oro-traheale intempestive, facute la copiii foarte mici, cu
suferinte respiratorii defecte la nivelul incisivilor temporari
- radioterapia in doze necorespunzatoare ameloblastele sunt f sensibile la
radioterapie hipoplazie
- unele obiceiuri empirice (la unele triburi intepare mugurelui caninului temporar sau
extractia acestuia)
Mecanismul de producere:
- prin actiunea factorilor locali se produce o lezare a epiteliului dentar redus cu
descoperirea unor portiuni din suprafata de smalt
- prin descoperirea unor zone de smalt, pe aceste suprafete se realizeaza niste geode la
nivelul carora se poate depune cement in cazurile foarte severe de defecte de structura
- in cazurile mai severe de defecte de structura dintii Turner (sindromul Turner) descris
in cazul PM complicatia osteitelor intinse la molarii temporari.
o in cazul dintilor Turner dintele respectiv prezinta multiple modificari de forma si de
structura, culoare si de asemenea aparitia insulelor de cement pe suprafata smaltului
o dintele are si radacina mai scurta valoare implantara scazuta pierderea precoce
de pe arcada
- mai des pot aparea zone de diferite intinderi de smalt incomplet mineralizat zona
respectiva alb-galbuie, alb-bruna sau pot sa mai apara defecte de tip hipoplazic: geode

Tratamentul defectelor de tip hipoplazic i hipomineralizare:

- se rezolva relativ usor, urmarind refacerea defectului respectiv (fizionomie) si a celorlalte
functii fiziologice perturbate (functia masticatorie)
- mai rar se pot asocia tulburari de sensibilitate
- refacere cu compozite (materiale de electie), cu eventual periaj profesional si indepartarea
coloratiilor extrinseci
- in cazul in care se grefeaza si proces carios exereza dentinei alterate, toaleta cavitatii,
protectie pulpara si aplicare de material compozit
- distructii foarte mari refacere prin fatete laminate
- in cazul defectelor tip hipomineralizare microabraziune, albire