HARTAVPROIECTULUI

PMNTUL
A TREIA PLANET DE LA SOARE

FAMILIAVSOARELUI
SISTEMULVSOLAR PMNTUL
planete
PLANETAVALBASTR
stele
satelii
BIODIVERSITATEA
formeVdeVrelief
cltoriiVnVcosmos MEDIULUIVAPROPIAT
micareaVdeVrotaie
via PDURII
vegetaie micareaVdeVrevoluie
temperatur APELOR

ECHILIBRE
DEZECHILIBRE
 HARTA PROIECTULUI

PMNTUL
A TREIA PLANET DE LA SOARE


FAMILIACSOARELUI PMNTUL
SISTEMULCSOLAR PLANETACALBASTR

planete formeCdeCrelief
stele
satelii micareaCdeCrotaie
cltoriiCnCcosmos
micareaCdeCrevoluie
via
vegetaie

temperatur

BIODIVERSITATEA

MEDIULUICAPROPIAT
ECHILIBRE
PDURII
DEZECHILIBRE
APELOR
 SISTEMUL SOLAR
VENUS
MERCUR
PAMANT
SOARE

NEPTUN URANUS
MARTE
JUPITER

SATURN
PLUTO
SOARELE
Soarele este centrul sistemului solar. Masa lui este de
aproximativ 740 de ori mai mare decat masa tuturor
planetelor. Imensa sa masa creaza gravitatia care
atrage celelalte obiecte din jurul sau.
Soarele emana continuu energie in cateva forme: vizibil
- lumina, invizibil - raze infrarosii, ultraviolete, X si
gamma, unde radio si plasma. Curgerea de energie care
devine parte a mediului interplanetar si este preluata de
sistemul solar, este numita vant solar. Suprafata
Soarelui se schimba continuu, pete luminoase si
intunecate se formeaza frecvent si dispar. Deseori din
suprafata explodeaza violent gaze.
PLANETA MERCUR
Mercur, cea mai apropiat planet de Soare .
Efectueaz o rotaie complet n jurul axei sale n 58 de
zile pmntene, iar o rotaie n jurul Soarelui n
aproximativ 88 de zile. Pentru c masa planetei Mercur
este de numai 5,5% din masa Pmntului i fora de
atracie gravitaional este mult mai mic. Astfel, dac
am poposi pe aceast planet, ne-am simi mult mai
uori. Temperatura variaz enorm de la zi la noapte,
ntruct Mercur nu are o atmosfer precum Pmntul;
temperaturile ziua ajung la 420 grade C, iar noaptea
pn la -173 grade Celsius.
PLANETA VENUS
Venus este a doua planet, vecina noastr n sistemul
solar. Planeta este acoperit cu nori din acid sulfuric, iar
efectul de ser cauzat de procentul mare de bioxid de
carbon duce la temperaturi mai mari dect cele ntlnite
pe Mercur, dei este Venus este mai departe de Soare.
Ziua dureaz 243 de zile, iar rotaia n jurul Soarelui
dureaz, ciudat pentru un pmntean, 225 de zile.
Venus se rotete n jurul axei sale de la est la vest, spre
deosebire de Pmnt, care se rotete de la vest la
est. Masa planetei este de 81% din masa Pmntului,
din acest motiv valoarea acceleraiei gravitaionale este
0,9 x acceleraia gravitaional a Pmntului.
PLANETA PMNT
Pmntul este a treia planet de la Soare. Are un
diametru la Ecuatorde 2756 Km. Pmntul face o rotaie
complet n jurul axei sale n 23, 93 ore. O rotaie de
revoluie dureaz 365,256 zile, din acest motiv este
necesar o ajustare a duratei anului din cnd n cnd,
pentru ca anul calculat de ceasurile noastre s se
potriveasc cu anul real, cauzat de micarea planetei n
jurul Soarelui. Viteza de deplasare a Pmntului n jurul
Soarelui este de 107244 Km/h. Acceleraia
gravitaional la nivelul solului este de 9,78 m/s2,
aceasta scznd odat cu deprtarea de suprafaa
terestr
PLANETA MARTE
Marte,. Este planeta care a strnit cele mai mari
sperane ale cercettorilor legate de existena vieii.
Dup mai multe luri de probe de pe Marte, sunt opinii
care susin existena vieii i opinii care, dimpotriv,
afirm lipsa dovezilor concludente.
PLANETA JUPITER
Din cauza dimensiunilor deosebite ale planetei Jupiter,
Pmntul beneficiaz de o bun protecie, mare parte
din obiectele cosmice ce s-ar ndrepta spre Pmnt fiind
oprite de Jupiter. Suprafaa planetei este mturat de
vnturi puternice, cu vnt de peste 150 Km/s.
Temperatura medie este de -121 grade Celsius. Jupiter
are 16 satelii, dintre care cel denumit Europa
adpostete ap, acesta fiind un important indiciu pentru
prezena vieii. Micarea n jurul axei sale dureaz 0,4
zile terestre, iar micarea de revoluie 11,9 ani
pmnteni
PLANETA SATURN
Saturn, a asea planet a sistemului solar. Este a doua
planet ca mrime, dup Jupiter, fiind de mai bine de 9
ori mai mare dect Pmntul. Planeta are 18 satelii.
Saturn se rotete n jurul axei sale n 0,4 zile terestre, iar
micarea de revoluie dureaz 29, 4 de ani pmnteni.
PLANETA URANUS
Uranus este a treia planet ca dimensiune a sistemului
solar. Este de patru ori mai mare dect Pmntul.
Uranus are cel puin 15 satelii.
PLANETA NEPTUN
Neptun, ultima planet, dac nu lum n calcul i planeta
pitic Pluto . Aceast planet este mai mare dect
Pmntul, avnd un diametru de 3,8 diametre terestre.
Temperatura medie este de aproximativ -200 grade
Celsius. Neptun are 8 satelii i patru inele nguste.
PLANETA PLUTO
Pluto are un diametru de numai 0,18 din diametrul
terestru. Aceast planet pitic a fost descoperit n
1930 de Clyde Tombaugh. Rotaia n jurul propriei axe
dureaz 6,4 zile terestre. Temperatura medie este de -
170 grade Celsius. Pluto are un satelit, Charon, de dou
ori mai mic.
DUMITRU DORIN PRUNARIU

Nscut n Braov, este primul cosmonaut romn. La 14

mai 1981 a devenit primul i singurul romn care a
zburat vreodat n spaiul cosmic. A participat la
misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spaial
Intercosmos i a petrecut n spaiu 7 zile, 20 de ore i
42 de minute. Este de profesie inginer aeronautic. A
fost pe rnd ofier inginer n cadrul Comandamentului
Aviaiei Militare, ef al Aviaiei civile romne, preedinte
al Ageniei Spaiale Romne, ambasador al Romniei
n Federaia Rus, preedintele Consiliului de ne-
militarizare a spaiului cosmic din cadrul ONU.
n prezent are gradul de general maior (cu 2 stele) n rezerv.
Avea 17 ani cnd a dobndit premiul republican la Concursul de creaii tehnice
Minitehnicus.La momentul zborului, Dumitru Prunariu a fost cel de-al 103-lea
cosmonaut al lumii; de
atunci numrul cosmonauilor a crescut la peste 450. n anul 1984 a fost decorat
cuMedalia de aur Hermann Oberth a Societii Germane de rachete Hermann Oberth
Wernher von Braun. n anul 1985 a fost unul din membrii fondatori ai Asociaiei
Exploratorilor Spaiului Cosmic (ASE) din care fac parte n momentul de fa peste 270
de astronaui i cosmonaui din 30 de ri.
Ca o recunoatere a activitii sale de pionierat n domeniul cosmonauticii romneti,
preedintele Romniei i-a conferit, la 1 decembrie 2000, Ordinul Naional Steaua
Romniei n grad de Mare Ofier .
UNIVERSUL, COSMOSUL
Universul contine tot ceea ce exista, de la cele mai mari
galaxii, la cele mai mici particule subatomice. Majoritatea masei
de materie observabila vine de la stele din cauza luminii pe
care o raspandesc. Obiectele pe care nu le putem observa pot
fi detectate daca emit diferite tipuri de radiatii. Chiar daca
contine multe corpuri, Universul este un spatiu cu un vast
volum de "nimic". O singura parte a Universului este cunoscuta
ca avand viata: planeta noastra.
Cea mai acceptata teorie cu privire la nasterea Universului
este aceea a Big Bangului. Aceasta propune ca Universul era
la inceput foarte dens, compact si fierbinte. Din motive
necunoscute, o explozie cosmica numita Big Bang, s-a produs
in urma cu 10 - 20 miliarde de ani, si de atunci Universul este
intr-o continua expansiune.
Teoria Big Bangului a fost elaborata datorita analizei
luminii emise de galaxii, lumina acestora ajungand la noi cu o
tenta rosiatica, ceea ce inseamna ca galaxiile se indeparteaza
unele de altele. Efectul spre rosu al galaxiilor care se
departeaza de noi este numit efect Doppler. Cu ajutorul
acestuia mai putem afla si distantele dintre galaxii.
Daca expansiunea va continua, Universul va deveni din ce
in ce mai gol, iar spatiul din ce in ce mai rece. Insa daca
Universul va incepe sa se contracte, galaxiile se vor apropia
pana cand vor intra in coliziune si vor fuziona. Totul va fi
distrus. Viitorul depinde de cantitatea de materie pe care o
contine Universul pe metru cub. Insa potrivit informatiilor
actuale ea este prea mica pentru ca Universul sa inceapa sa se
contracte. Cu toate acestea in prezent cunoastem prea putin
din tot Universul (cca: 5%), pentru a ne putea exprima
categoric.
CERUL (PLANETAR)
este partea atmosferei sau a spaiului vizibil de la suprafaa oricrui corp
ceresc. Este dificil a definii precis din cteva motive. n timpul luminii
zilei, cerulPmntului apare ca o suprafa albastr profund datorit
dispersiei atmosferice a luminii soarelui. [1][2][3][4] Cerul este uneori definit
ca zona Gazoas mai dens a atmosferei uneiplanete. Noaptea cerul
apare ca o suprafa sau o regiune neagr plin cu stele.
n timpul zilei, Soarele poate fi observat pe cer, ori este acoperit de nori.
n timpul cerului nocturn (i ntr-o oarecare msur n timpul
zilei) luna, planetele i stelele sunt vizibile pe cer. Unele din
fenomenele naturale observate pe cer
sunt norii, curcubeie i aurora. Fulgerele i precipitaiile pot fi de
asemenea observate n cer n timpul furtunilor. Pe Pmnt,
despre psri, insecte, aerodine i zmeie se consider c zboar n cer.
Ca o consecin a activitii umane, Smogul din timpul zilei ct i radiaia
luminoas din timpul nopii sunt adesea observate deasupra marilor
orae (vezi poluarea luminoas).
n domeniul astronomiei, cerul este de asemnea numit Sfera cereasc.
Aceasta este o cupol imaginar
unde Soarele, stelele, planetele i luna par a cltorii. Sfera celest este
divizat n regiuni numite constelaii.
STELE, STEA
O stea este in general un anumit tip de corp ceresc, deseori cu
forma de sfera, masiv si stralucitor, format din plasma. Multe stele se pot
vedea ca puncte stralucitoare pe cerul noptii, ce tremura sau clipesc,
datorita insa, efectului atmosferei terestre. Soarele este o exceptie
notabila, fiind singura stea suficient de aproape de Terrapentru a fi
vizibila ca un disc (nu ca un punct). Unele stele pot fi orbitate de planete,
acestea fiind numiteexoplanete.
Cu ochiul liber se pot observa aproape 5.000 de stele, dar folosind
un telescop optic se pot observa sute de mii de stele din galaxia noastra;
cu un radiotelescop se pot cerceta chiar milioane de galaxii
din Univers (numarul acestora fiind extrem de mare, circa
70.000.000.000.000.000.000.000 sau 7 la puterea 22). In galaxia
noastra, care poarta numele de Calea Lactee, exista aproximativ 300 de
miliarde de stele.
Caracteristicile unei stele, cum ar fi temperatura, volumul si
luminozitatea sunt determinate de masa sa. Caracteristicile fiecarei stele
in parte variaza din cauza schimbarilor din timpul vietii lor. Culoarea unei
stele are legatura cu temperatura sa. Daca stii valoarea uneia din
proprietati se poate stabili cealalta. Stelele albastre sunt cele mai
fierbinti. Cele rosii sunt cele mai reci, iar cele galbene, intermediare.
Cele albastre pot avea la suprafata 50.000 grade Celsius iar cele rosii,
2.000.
ANOTIMPURILE
Pe Pamnt sunt patru anotimpuri, care se succed
dupa cum se apropie planeta noastra de Soare.
Anotimpurile sunt : primavara, vara, toamna, iarna.
IARNA
Iarna este cel mai rece anotimp. Zilele sunt scurte i se ntuneca
devreme. n multe tari ninge, iar apele ngheata.
Plantele nu mai cresc si copacii nu mai au frunze. Unor animale le
creste blana deasa pentru a le proteja de frig. Unele animale
hiberneaza iarna. Oamenii poarta haine groase si si petrec timpul mai
mult n locuinte.
Lunile de iarna sunt : decembrie, ianuarie si februarie.
PRIMVARA
Zilele se lungesc si devin mai calde. Copacii nmuguresc, iar
plantele ncep din nou sa creasca.
Pasarile migratoare, care au iernat n tarile calde, se rentorc, si
fac cuiburi si depun oua.
Animalele se mperecheaza si fac pui. Oamenii ies mai mult afara,
iar vremea este mai placuta.
Lunile de primavara sunt : martie, aprilie si mai.
VAR
Vara este cea mai calda perioada a anului. Zilele sunt lungi si nu
se ntuneca dect trziu. Totul se dezvolta. Florile nfloresc, iar fructele
pomilor si grnele de pe cmpuri se coc. Animalele au hrana din belsug.
Oamenii petrec mult timp aer liber, bucurndu-se de soare. Multa
lume merge n vacanta la mare.
Lunile de vara sunt : iunie, iulie si august.
TOAMNA
Zilele devin mai scurte si mai racoroase. Plantele nu mai nfloresc,
iar copacii si pierd frunzele.
Exista fructe din abundenta. Recoltele sunt strnse, iar cmpurile
sunt apoi arate.
Oamenii si animalele si fac provizii pentru lunile de iarna. Unele
pasari pleaca n tarile calde.
Lunile de toamna sunt : septembrie. octombrie si noiembrie.
Ordinea lunilor n an este urmatoarea : ianuarie, februarie, martie,
aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, noiembrie, decembrie.
Miscarea de rotatie a Pamantului

Aceasta miscare se face de la vest spre est, in decursul a 24

de ore. Noi nu simtim aceasta miscare pentru ca ea se produce cu viteza constanta. De
aceea, multa vreme oamenii au crezut ca Pamantul este fix, iar Soarele se roteste in jurul
lui. In schimb, putem observa miscarea Soarelui pe cer in cursul unei zile. Aceasta miscare
are loc de la est la vest, invers decat rotatia Pamantului.
 Miscarea de revolutie
Miscare de revolutie este miscarea Pamantului in jurul Soarelui pe
o orbita de forma alungita (elipsa). Aceasta miscare se face de la vest
spre est si dureaza 365 de zile si 6 ore (un an).
In calendar, anul obisnuit are 365 de zile; din cele 6 ore ramase
anual, o data la patru ani se formeaza o zi in plus, care se adauga lunii
februarie. Anual are atunci 366 de zile si se numeste an bisect.
In deplasarea sa pe orbita, Pamantul isi mentine in permanenta
aceeasi inclinare si aceeasi directie a axei.
In timpul unui an exista patru momente importante:

o 21 martie (echinoctiul de primavara). In aceasta zi, Pamantul

este astfel plasat fata de Soare incat razele de lumina cad
perpendicular pe Ecuator; ziua si noaptea sunt egale pe tot Globul.
o 22 iunie (solstitiul de vara). Razele solare cad perpendicular pe
Tropicul Racului, luminand si incalzind mai mult Emisfera Nordica. In
Emisfera Nordica este ziua cea mai lunga din an.

o 23 septembrie (echinoctiul de toamna). Pamantul se afla in

pozitie opusa celei din data de 21 martie, iar razele solare cad din
nou perpendicular pe Ecuator, ziua si noaptea fiind egale.
o 22 decembrie (solstitiul de iarna). Razele Soarelui cad
perpendicular pe Tropicul Capricornului. 22 decembrie este ziua cea
mai scurta in Emisfera Nordica dar cea mai lunga in Emisfera
Sudica.
Cele patru anotimpuri se formeaza doar la latitudini medii. La poli,
jumatate de an este vara ("ziua polara") si jumatate este iarna ("noaptea
polara"). Astfel, la echinoctiul de primavara, la Polul Nord incepe ziua,
care va dura pana la echinoctiul de toamna. In tot acest timp este
continuu lumina. In celalalta jumatate a anului va fi iarna (noapte). La
Polul Sud este invers.
Urmarile miscarii de revolutie si ale inclinarii axei:
o formarea si succesiunea anotimpurilor. Din cauza inclinarii axei,
in cele doua emisfere anotimpurile sunt inversate.
o durata inegala a zilelor si a noptilor in cursul unui an.
LUNA - PAMANTUL - SOARELE
Mesajul zilei: "EXPLORATORII UNIVERSULUI"
Mesajul zilei: "EXPLORATORII UNIVERSULUI"
Mesajul zilei: "CLTORII N SPAIU"
Mesajul zilei: "CLTORII N SPAIU"
TEMA PROIECTULUI

PMNTUL
A TREIA PLANET DE LA SOARE

1. FAMILIA SOARELUI

2. PMNTULPLANETA ALBASTR

3. BIODIVERSITATE
Catalogul planetelor actuale, n ordinea lor dinspre Soare ctre marginea sistemului
solar, este: Mercur, Venus, Pmntul, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus i Neptun.

Cele patru planete cele mai apropiate de Soare Mercur, Venus, Terra i Marte sunt
planete terestre, deoarece au suprafee solide, din roc. Dincolo de Marte, apar giganii
gazoi Jupiter, Saturn, Uranus i Neptun.

n plus, sistemul nostru solar este populat i de mii de alte corpuri celeti mai mici,
precum asteroizii sau cometele, majoritatea dintre acetia aflndu-se n regiunea dintre
orbitele lui Marte i a lui Jupiter, n timp ce cometele orbiteaz n zona numit Norul
Oort, mult dup orbita ndeprtatei Pluto.
 Sistemul nostru Solar este un ansamblu component al Galaxiei
Calea Lactee, fiind alctuit din Soare, planete, satelii naturali, comete,
asteroizi, meteori i materie interplanetar.
Planetele Sistemului Solar sunt reprezentate de
- Mercur (planeta cea mai mic i cea mai apropiat de Soare),
- Venus sau Luceafrul (o planet strlucitoare, avnd dimensiuni relativ
echivalente cu cele ale Terrei),
- Pmntul, Terra sau Geea (graviteaz pe cea de-a treia orbit i mai este
cunoscut i ca Planeta albastr i Planeta vie, avnd ca satelit natural
Luna),
- Marte (planeta care se apropie cel mai mult de caracteristicile Terrei,
cunoscut i sub denumirea de Planeta roie, datorit coninutului ridicat
de oxizi de fier),
- Jupiter (prima din categoria planetelor gigant, concomitent cea mai mare,
avnd un cmp magnetic planetar deosebit de puternic, care explic
existena inelului n jurul su),
- Saturn (a doua planet ca mrime, distingndu-se fa de celelalte prin
numrul mare de inele alctuite din pulberi i corpuri mici, avnd 62 de
satelii),
- Uranus (a treia planet gigant fiind i ea nconjurat de inele i 27 satelii),
- Neptun (o alt planet gigant nconjurat de inele),
- Pluto (cea mai ndeprtat planet a Sistemului Solar, a fost considerat
cea de-a noua planet, pn cnd Uniunea Astronomic Internaional i-a
schimbat statutul, pe 24 august 2006, din planet n planet pitic).
Orbita Pamantului
Miscarea Pamantului in jurul soarelui se numeste orbita
Pamantului. Planeta noastra se afla la aproximativ 150 de
milioane de kilometri de soare si isi incheie orbita la fiecare
365,242199 de zile solare. Timpul suplimentar al fiecarei
orbite determina nevoia de a avea ani bisecti. Aceasta
miscare face ca soarele sa para ca s-a mutat cu un grad pe
cer, in fiecare zi. Pamantul orbiteaza in jurul soarelui cu
viteza de 108 000 de kilometri pe ora.
Datorita inclinarii axei Pamantului, inclinatia traiectoriei
soarelui pe cer variaza de-a lungul anului. Pentru un
observator aflat la o latitudine nordica, cand Polul Nord
este inclinat catre soare, ziua dureaza mai mult si soarele
se urca mai sus pe cer. Acest lucru are ca rezultat
cresterea temperaturilor, datorita cresterii radiatiei solare
care ajunge la suprafata.
Cand Polul Nord este inclinat departe de soare, lucrurile stau invers, iar
clima este in general mai rece. Deasupra Cercului Arctic, lumina zilei nu
poate fi vazuta o perioada de timp. Aceasta se numeste noapte polara.
Inclinarea axiala este motivul pentru care avem anotimpuri.
Periheliul si afeliul Pamantului s-au schimbat pe parcursul istoriei. In
vremurile moderne, periheliul Pamantului (147,098,074 kilometri) are loc in
jurul datei de 3 ianuarie, iar afeliul (152,097,701 kilometri) are loc in jurul
datei de 4 iulie. Schimbarea distantei dintre Pamant si soare are ca rezultat o
crestere de aproximativ 6,9% in ceea ce priveste energia solara care ajunge
pe Pamant (la periheliu in raport cu afeliul). Deoarece emisfera sudica este
inclinata catre soare in aproximativ acelasi moment cand Pamantul se afla in
punctul cel mai apropiat de soare, aceasta primeste mai multa energie de la
soare decat emisfera nordica, pe parcursul unui an. Acest efect este mult
mai putin semnificativ decat schimbarea totala de energie datorate inclinarii
axiale, iar cea mai mare parte a energiei este absorbita de proportia mai
mare de apa care se gaseste in emisfera sudica.
Timp de multe secole s-a crezut ca Pamantul nu orbita in jurul niciunui obiect
si ca toate obiectele orbitau in jurul Pamantului (univers geocentric). Acest
punct de vedere a fost abandonat abia acum cinci secole. Vederea
heliocentrica (toate obiectele orbiteaza in jurul soarelui) a preluat
conducerea si de-atunci au fost facute multe progrese in domeniul stiintei.
 BIODIVERSITATE

Biodiversitatea cuprinde intreaga gama a

varietatii organismelor vii, in cadrul unui
complex ecologic. Include plante, animale,
ciuperci si micro-organisme, chiar si
bacterii. O biodiversitate stabila inseamna,
de obicei, un mediu sanatos.

In ultimii 50 de ani, oamenii au avut un

impact mai mare asupra ecosistemelor, fata
de orice alta perioada din istoria omenirii.

In primul rand, acest fenomen s-a produs din cauza cererii tot mai mare de
hrana, de apa proaspata, lemn si combustibil; a condus la pierderi
ireversibile ale diversitatii pe glob.

Modificarile asupra ecosistemelor au contribuit substantial la imbunatatirea

vietii oamenilor si a dezvoltarii economice; dar aceste castiguri au fost
obtinute cu costuri mari, care au constat in degradarea multor servicii pe
care ecosistemele le ofera.

Costurile totale ale efectelor negative asupra ecosistemelor sunt greu de

masurat, dar dovezile ne arata ca sunt substantiale si in permanenta
crestere. Aceste efecte contribuie, de asemenea, la adancirea inegalitatilor si
diferentelor intre grupurile sociale si, totodata, sunt un factor principal al
saraciei si al conflictelor sociale, al bunastarii umane.
Form de relief
Forma de relief reprezint neregularitatea suprafeei pmntului, fiind rezultatul
interaciunii agenilor geografici interni i externi.
Cele mai cunoscute forme de relief sunt muntele, dealul, cmpia (numit i
es), valea, depresiunea i podiul; caracteristicile lor sunt determinate de nlimile la
care acestea se afl, de tipul geologic din care sunt alctuite i de flor i faun.
Cele mai nalte forme de relief sunt munii (cel mai nalt fiind 8848, vrful Everest din
masivul Himalayan) i cele mai joase (de sub nivelul mrii) sunt fosele sau gropile
abisale (cea mai joas fiind la 11 022, Groapa Marianelor, Oceanul Pacific). Formele de
relief pot fi continentale sau submarine.
Munii - reprezint forme de relief cu altitudini absolute de peste 1000 m, cu versani i
pant accentuat. Dup aspect munii pot aprea formnd muni rzlei (vulcanul
Kilimanjaro), sub form de lanuri muntoase (Caucazul Mare), sub form de sisteme
montane (Alpino-Carpato-Himalaian). Dup vrst sunt muni vechi (Scandinavi, Ural) i
muni tineri (Alpi, Caucaz). Dup modul de formare sunt muni tectonici, vulcanici i
micti.
Podiurile - reprezint forme de relief cu altitudine absolute de peste 200 m i cu aspect
de platou, format de interfluvii largi, desprite de vi adnci. Exist podiuri ce se
suprapun regiunilor de platform i constitue podiuri joase (podiul Rusiei Centrale),
iar altele se afl n regiunile de orogen i au o nlime de mii de metri (podiul Iran,
Tibet).
Dealurile - form de relief cuprinse ntre 300 i 1000 m, cu aspect de culmi alungite sau
cupole rotunjite.
Cmpiile - form de relief major, neted sau uor ondulat cu altitudini cuprinse ntre 0
i 300 m.
Sistemul solar este constituit dintr-o stea numita Soare si obiectele din jurul lui.
Sistemul solar include:
(1) pamantul si celelalte opt planete, impreuna cu satelitii din jurul lor,
(2) obiecte asemeni planetelor, numite asteroizi,
(3) bucati de fier si roca, numiti meteoroizi,
(4) corpuri de praf si gaze inghetate numite comete si
(5) particule numite praf interplanetar si gaze incarcate electric numit plasma, care
impreuna alcatuiesc mediul interplanetar.
GALAXIILE
Galaxia este un sistem de stele, praf si gaz, tinute impreuna de catre gravitatie.
Galaxiile sunt imprastiate prin univers. Diametrul unei galaxii variaza intre cateva mii si
jumatate de milion de ani-lumina. Galaxiile mari pot avea mai mult de un trilion de stale,
iar cele mici cateva bilioane.
Astronomii au fotografiat milioane de galaxii, prin telescop. Se estimeaza ca in universul
vizibil exista in jur de 100 bilioane de galaxii.
Este un obiect foarte dens si greu.
Tipuri de galaxii. Exista doua tipuri principale de galaxii: galaxii spirale si galaxii eliptice.
Calea Lactee este o galaxie spirala. Toate galaxiile spirale se rotesc; si unele dintre
galaxiile eliptice pot sa se roteasca, dar mult mai incet.
LUNA
Luna este obiectul cel mai apropiat de Pamant. Ea se afla la o distanta de 384.400 km.
Pana acum cateva decenii oamenii nu i-au putut vedea decat o singura fata, deoarece
ea parcurge complet o orbita exact in timpul in care efectueaza o rotatie completa in
jurul axei sale, 27,32166 zile terestre.
Masa Lunii este echivalenta cu 0,0123 mase terestre, iar diametrul ei nu este decat
0,27 diametre terestre. Este atat de mica incat acceleratia gravitationala la suprafata ei
nu este decat 0,166 g, ceea ce este foarte relaxant pentru viitorii colonisti ai Lunii
(imaginati-va ca un cetatean de 72 kg cantareste acolo numai 12 kg).
Din pacate, neavand atmosfera, temperaturile variaza foarte mult, intre + 130 o C ziua
si - 160 o C noaptea. Pentru a scapa de sub atractia Lunii este suficienta atingerea
vitezei de 2,4 km/sec.
Acest obiect ceresc, singurul pe care omul a pus piciorul, a fost vizitat pentru prima oara
de catre doi din cosmonautii echipajului misiunii APOLLO12. Este vorba despre Neil
Armstrong si Edwin Aldrin, care au debarcat in Marea Linistii pe 11 iulie 1969 (sa nu il
uitam pe Michael Collins care, desi nu a coborat pe Luna, a avut un rol important in
succesul primei misiuni lunare).