Sunteți pe pagina 1din 7

CURS 8

Anomaliile de culoare endogene


Etiologie

1. cauze externe, exogene (coloraii extrinseci) produse posteruptiv (de la alb la rou la
verde, n special maro i negru)
- igien oral deficient (de la alb la rou i verde)
- fumatul, mestecare de tutun (glbui maroniu la negru)
- alimente i buturi (ceai, cafea, vin rou)(maro la negru)
- medicamente (fier, clorhexidin, antimicrobiene)
- mestecarea de frunze de piper
- pigmeni bucali care impregneaz structurile dure dentare: obturaii, fisuri, carii
- vrsta modific culoarea natural a dinilor
2. cauze interne (coloraii intrinseci) care afectez structura smalului sau dentinei
a. Locale (produse posteruptiv)
- traumatisme (galben, maro)
- carii (alb, maro sau negru)
- resorbie intern (pata roz)
- idiopatice
- materiale obturaie coronare (negru ca la amalgam) i de canal
- necroze pulpare (de la gri spre negru)
b.Generale (produse n perioada de odontogenez)
- medicamente: tetraciclina (galben, maro, gri etc) i fluoroza dentar (alb sau maro)
- boli sistemice n timpul odontogenenzei: icter sau atrezia biliar (verde)
- idiopatice
c.Genetice (produse n perioada de odontogenez)
- Amelogenesis imperfecta (maro, galben)
- Dentinogenesis imperfecta (maro, galben, gri opalesceni)
- Displazia dentinar coronar.
- Porfiria congenital
- Eritroblastoza fetal
- Hiperbilirubinemia congenital

Fluoroza dentara:

- afectiune care consta in modificarea de culoare dentara ca urmare a unor


deficiente in formarea smaltului, in principal in cazul expunerii individului la
concentratii crescute de F in perioada de formare a structurilor dure dentare
- se stie ca doza carioprotectoare de F din apa potabila este de 1 1,2 ppm F.
- in cazul in care concentratia de F din apa potabila depaseste 1,5 ppm F, poate sa
apara fluoroza dentara
- cu cat concentratia de F din apa potabila este mai mare, cu atat gravitatea
fluorozei dentare creste

1
- exista zone pe Glob inca re concentratia de F este foarte mare Africa de Sud
53 ppm F, Tanzania 45 ppm F, la poalele muntilor inalti
- frecventa si severitatea fluorozei in cazul in care exista concentratii identice de
fluor in apa potabila variaza in functie de zona geografica, intervenind si alti
factori: cantitatea de apa consumata zilnic, de obiceiurile alimentare din zonele
respective
- mediul inconjurator poate favoriza aparitia fluorozei fabricile de criolit,
industria striclei (fluorura naturala de Al si Na)

Leziunile:
- au caracter simetric este o anomalie de structura datorita actiunii pe cale
generala a factorului de mediu
- leziunile sunt evidente la eruptia dintilor in cavitatea bucala\
- exista o diferenta in privinta afectarii diferitelor grupe dentare
- cei mai interesati dinti: PM, urmati in ordine descrescatoare: M12 ani, Incisivi
maxilari, canini, M6 ani (cei mai putini), I mand
Defectul de structura:
- aparitia de opacitati zone hipomineralizate, de diferite intinderi si dimensiuni
pe suprafata dentara
- opacitatile nu sunt bine delimitate diagnostic diferential cu hipomineralizarile
intalnite in sindromul MIH (hipomineralizare localizata la nivelul M 6 ani, si/sau
incisivilor permenti)
- in cazul in care concentratia de F din apa potabila este foarte mare, pot sa apara si
leziuni de tip hipoplazic care apar pe un fond de modificare coloristica.
- ca aspect, hipoplazia indusa de fluoroza: fosete fie separate, fie pot conflua intre
ele
- modificarile de culoare: pete brune, care sunt mai raspandite, dand aspectul
dintelui de dinte corodat, cu smalt mancat de molii
- pigmentarea este limitata in principal in 1/3 externa a smaltului si mai putin in
restul acestuia
- in smaltul fluorotic se intalneste mangan, care lipseste din smaltul sanatos
Radiologic: radiotransparente alternand cu radioopacitati

Indicele DEAN,
n functie de aspectul leziunilor si de gravitatea acestora au fost elaborati indici
de fluoroza intre care, mai cunoscut Indicele DEAN, ce ofera scoruri in functie de
situatia clinica:
- scor 0 = smalt cu aspect normal
- scor 0,5 = fluoroza chestionabila pe suprafata smaltului apar usoare modificari
de transluciditate si cu aparitia ocazionala a unor mici pete albicioase (de
hipomineralizare)
- scor 1 = fluoroza foarte usoara pe suprafata smaltului se intalnesc zone mici
opace, de culoare alb de hartie, imprastiate neregulat pe suprafata dentara, dar nu
depasesc mai mult de 25% din suprafata dentara
- scor 2 = fluoroza usoara zone alb-opace, mai extinse ca suprafata, dar care nu
cuprind mai mult de 50% din suprafata dentara

2
- scor 3 = fluoroza moderata intreaga 100% suprafata dentara este afectata, iar
suprafetele dentare supuse atritiei, prezinta o uzura marcata; in plus, mai frecvent
o coloratie bruna
- scor 4 = fluoroza severa intreaga 100% suprafata dentara este afectata; se
intalnesc si zone hipoplazice, incat pot duce la modificarea conturului dintelui
Mecanism de producere al fluorozei:
- cu cat concentratia de F este mai crescuta in apa,cu atat ameloblastul sufera
modificari enzimatice, iar in cazul in care concentratia de F este foarte mare,
devine toxica pentru ameloblaste, ducand la distrugerea acestora
- la concentratii mai mari de 6 ppm F in apa potabila incep sa apara modificari de
tip benzi cafenii cu modificari hipoplazice microscopice
in ciuda acestor modificari (hipomineralizarea substantei interprismatice si defecte in
matricea organica), stratul superficial este hipermineralizat

Tratament:
- in functie de forma clinica, localizarea ei si de tulburarile functionale produse
- forme foarte usoare, chestionabile nu e obligatoriu
- microabrazia
- fatete laminate
- microproteze de invelis
- tehnici vitale de albire

Modificari de culoare induse de tetracicline


Clinic
- modificari endogene de culoare ca urmare a fixarii tetraciclinei in perioada de
formare, prin fixare la nivelul dentinei, prin mecanism de chelare prin forma unui
compus tetraciclina Ca ortofosfat
- defecte de structura din grupa celor primare cicatriceale neevolutive:
o evidente la eruptia dentara
o pe dinti simetrici, omologi
o in general nu evolueaza
- defectul consta in aparitia modificarii de culoare fara a fi modificat conturul
dintelui, dar in cazurile foarte severe se pot asocia si hipoplazii ale smaltului
- ca modificari de culoare nuante de la galben pana la brun si de la gri la negru
- sub actiunea luminii nuanta coloristica se schimba, dintii se inchid la culoare
tetraciclina este fluorescenta la lumina UV
- ca urmare a oxidarii prin expunere la lumina, tetraciclina din dentina isi schimba
culoarea din galben in brun (sufera o oxidare)
- tetraciclina poate influenta formarea structurilor dure, in grade diferite, existand o
relatie directa intre doza de tetraciclina adminstrata si greutatea copilului
- ~ 1/3 din concentratie trece prin placenta pot exista modificari la dintii
temporari
- nu toate tipurile de tetraciclina sunt la fel de nocive:
- modifcari mai severe:
o tetraciclina hidroclorica

3
- modificari mai usoare:
o doxiciclina
o clortetraciclina
o oxitetraciclina
- este contraindicata administrarea pana la 6 7 ani (se incheie mineralizarea)
- recomandata chiar si la varste de 6 7 ani, in afectiunile foarte grave, in care
conteaza viata pacientului (fibroza chistica)
- modificarile de culoare la dintii permanenti pot sa aibe un aspect de modificare
uniforma de culoare: tenta gri, galben-gri, bruna sau modificarea poate fi sub
forma unor dungi / benzi orizontale zona coletului apare gri-intunecat
- in functie de acest aspect depinde si raspunsul la tehnicile de albire in cazul
celor uniforme raspunsul la tratament este mai bun
Tratamentul:
- in functie de gravitate, aspect clinic si localizare
- albire
- microabrazie
- fatete laminate
- microproteze de invelis

Eritroblastoza fetala
- in incompatibilitatea Rh
- liza hematiilor fatului bilirubina care se depune la diferite niveluri in organism
(creier icter nuclear, dinti temporari, piele icterul nou-nascutului)
- modificari de culoare la nivelul dintilor temporari
- dintii datorita depunerii de bilirubina in smalt si dentina in formare dinti cu
tenta verde, albastru-verde
- in cazurile mai severe hipoplazie de smalt ce se plseaza pe traseul liniei
neonatale
Tratamentul: nu este necesar deoarece intereseaza numai dentitia temporara

Porfiria congenitala:
- boala genetica cu afectarea egala a celor 2 sexe: producerea in exces de porfirina
- primul semn de existenta: excretie de urina rosie
- poate aparea imediat dupa nastere sau in primul an de viata
- fotosensibilitatea evident din perioada neonatala sau din primul an de viata:
eruptie veziculoasa / buloasa cu continut seros de culoare rosu fluorescent;
veziculele se sparg si lasa cicatrici retractile
- modificari dentare dinti permanenti si dinti temporari tenta rosie / bruna
datorita depunerii porfirinei in structurile dentare in formare
- prin expunerea la soare dintii capata tenta fluorescenta rosie la cei care nu
au modificare evidenta pentru ca porfirina se fixeaza la nivelul structurilor
dentare datorita afinitatii pentru ortofosfatul de Ca

Modificari de culoare datorita cailor biliare:


Atrezia cailor biliare

4
- modificari de culoare la dintii temporari galben / galben-verzui
- daca se intervine chirurgical + corectia defectului dintii se vor forma in
continuare normal

Modificarile de culoare exogene (discromii)


staining, stained teeth
- apar pe suprafata dentara dupa incheierea procesului de formare dentara si dupa
aparitia dintilor in cavitatea orala
- sunt consecinta unor depuneri pe suprafata dentara de diferite culori, la anumite
niveluri
- se pot indeparta (de regula prin periaj profesional)

Factori incriminati:
- bacterii cromogene
- alimente
- unele medicamente (suplimente) suplimente de Fe
- ceaiuri (de menta)

Sunt descrise mai multe tipuri de coloratii:


- bruna
- neagra
- verde
- portocalie, etc
(paste de dinti pe baza de staniu, clorhexidina)

Coloratia bruna
se intinde de obicei pe suprafata dintelui din vecinatatea glandelor salivare (fetele
vestibulare a molarilor superiori / fetele orale ale incisivilor inferiori)
se descrie sub forma unor depuneri punctiforme, mici, ce descriu un contur
colorat (in apropierea coletului sub forma unei linii subtiri, intunecate)
sunt mai rezistenti la carie
mai frecventi in dentitia temporara
mai frecvent la fete
se intalneste si in cav orale cu o igiena orala buna
culoarea poate fi data de sulfatul feros si intr-o proportie de microorganismele
cromogene (selectionate sub 1% in coloratiile respective)

Coloratia neagra
se gaseste la nivelul coletului tuturor dintilor, atat pe suprafata orala, cat si
vestibulara
se indeparteaza usor, dar are tendinta de refacere
Coloratia verde (verde-galben, verde-gri)
localizare: de regula se intalneste pe sprafata vestibulara a dintilor frontali
maxilari in 1/3 cervicala
este o coloratie aderenta de suprafata dintilor

5
este pusa pe seama unor microorganisme fluorescente din grupa Penicilinum sau
Aspergillus
a fost descrisa mai frecvent la pacientii cu tuberculoza a ganglionilor cervicali sau
tuberculoza cu alte localizari
s-a constatat mai frecvent la respiratorii orali
mai frecvent la baieti
Coloratia portocalie
se intalneste mai rar
este mai putin aderenta ca si coloratia verde
localizare: suprafetele vestibulare si orale ale dintilor anteriori
poate capata tenta rosu-caramiziu

Tratament:
periajul profesional (pasta abraziva si perii ca o cupa)
la coloratiile care se indeparteaza mai greu se recomanda ca pasta sa fie uscata si
suprafata dentara sa fie mai uscata
se pot folosi su suprafetele cu ultrasunete

Anomaliile de dezvoltare complexe


- anomaliile care inmanuncheaza mai multe tipuri de defecte (dimensiune, forma,
structura, devieri ale traseului eruptiv)
- tipuri:
o sindromul dentar Hutchinson
o sindromul dentar Mazel (la nivelul molarilor de 6 ani)
o anomalii cu localizare la nivelul molarilor de 6 ani, intalnite in literatura sub
diferite denumiri (molari in forma de duda, molari moon, molari Pfluger)

Sindromul dentar Hutchinson


Localizare:
- la nivelul incisivilor permanenti (mai frecvent IC sup permanenti)
- dintii respectivi au dimensiune mai mica, au forma specifica (butuios) in 1/3
medie a dintilor are diametrul cel mai mare
- modificarea nu este evidenta la aparitia dintilor in cavitatea bucala
- devine evidenta dupa ce dintele devine functional prin uzura marginii incizale in
1/3 medie
- la eruptie marginea este plana, apoi ea devine concava, cu concavitatea spre
planul de ocluzie
- ulterior, prin uzura unghiurilor meziale si distale, marginea incizala devine apoi
plana
- in plus, exista o deviere a axului de eruptie, coroanele fiind cu tendinta de
convergenta
Etiologie:
- Luesul congenital (~ 13%)
Tratament:

6
- doar daca sunt dinti foarte mici microproteze de invelis
Sindromul Mazel
Clinic
- molarii sunt mai mici ca dimensiune
- diametrul in 1/3 medie este mai mare
- trecere neta intre 1/3 ocluzala si 1/3 medie
- se pot asocia acestor modificari de forma si dimensiune si modificari de structura
(nu in toate situatiile)
- cand se asociaza modificari de structura, suprafata ocluzala prezinta numerosi
cuspizi de dimesiune redusa da aspectul de duda
- unii dinti se pot fractura la masticatie, descoperind zone de dentina
Etiologie:
- luesul congenital
- rahitismul (mai frecvent)
Tratament:
- sigilare mai ales la cei cu multi cuspizi
- microproteze
- depinde si de momentul cand pacientul vine la medic