Sunteți pe pagina 1din 10

Agricultura de precizie si securitatea alimentara

1.Introducere

Cerine vitale de hran i de adpost ale vietilor pmntului, iar n cazul omului i de
mbrcminte sunt satisfcute, n cea mai mare parte, de natur. Din cauza creterii numerice
accelerate i a emanciprii populaiei umane i implicit a cerinelor acesteia, mai ales de hran,
natura este tot mai neputincioas. n aceste condiii, omul a fost nevoit s-i produc singur cea
mai mare parte din alimente, precum i materialele necesare pentru construcii i mbrcminte
printr-o serie de activiti care au stimulat productivitatea principalelor componente naturale ale
agriculturii: solul, clima, plantele i animalele.
Ca urmare a a goanei dup profit, agricultura s-a ndeprtat tot mai mult de natur, concomitent cu
dezvoltarea creaiilor umane - mecanizarea, chimizarea, irigarea i, mai nou, ingineria genetic.
n acest context, suferinele naturii sunt tot mai multe i mai accentuate i se vor rsfrnge, mai
devreme sau mai trziu, asupra omului prin intensificarea fenomenelor distructive inundaii,
alunecri de teren, avalane, scdere a fertilitii naturale a solurilor, poluare, deertificare etc,
precum i prin explozia bolilor ce afecteaz sistemul imunitar vegetal, animal i uman.
Aceste fenomene au condus, pe de o parte, la creterea eforturilor de protecie a mediului
nconjurtor, iar pe de alt parte, la apariia i dezvoltarea conceptului i activitilor practice de
agricultur ecologic.
Agricultura este o ramur important a oricrei economii naionale cu funcii dintre cele mai
diverse: biologice, surs principal de activitate economic i de utilizare a forei de munc, factor
ecologic de protecie a mediului ambiant i de lupt mpotriva deertificrii n multe zone ale
Terrei, un mod de via, o tradiie tehnic i cultural i, nu n ultimul rnd, agricultura este o
civilizaie.
n Romnia, agricultura continu s dein un statut deosebit de important, dei parcurge cel mai
profund proces de restructurare de proprietate i sistem de exploatare. A rmas una din ramurile
prioritare ale produciei materiale, cu att mai mult cu ct progresul economic i social al lumii
contemporane se afl ntr-o strns corelaie cu nivelul realizrilor din agricultur i nu poate fi
conceput n afara dezvoltrii puternice a acestei ramuri de producie.
2.Aspecte ale economiei si managementului in agricultura actuala
n agricultur, tiina i tehnologia actual sunt neputincioase n faa a dou fenomene care
ngrijoreaz tot mai mult:
a. Supraproducia i efectele sale secundare;
Sigurana alimentar, obiectiv normal pentru orice aezare uman, vizeaz producerea de hran
suficient, variat i ieftin, corespunztoare cerinelor fiziologice i puterii de cumprare a
oricrei persoane. n rile dezvoltate acest obiectiv a fost realizat i, deseori, depit substanial
prin promovarea sistemelor intensive de cultivare a terenurilor i de cretere a animalelor, precum
i a metodelor moderne de prelucrare i comercializare a produselor agricole. Mecanizarea,
chimizarea, irigarea, cultivarea de plante i creterea de animale tot mai productive i modernizarea
sistemelor de procesare i comercializare au contribuit, n primul rnd, la ameliorarea condiiilor
de via ale oamenilor, att ca volum i diversitate de produse agroalimentare, ct i ca accesibilate
pentru cumprtori. ns mirajul maximizrii profitului este asociat, din pcate, i cu escaladarea
necontrolabil a recoltelor i, desigur, cu creterea stocurilor de produse agricole i alimentare ale
cror costuri de depozitare sau/i de lichidare sunt, uneori, mai mari dect valoarea lor de pia,
precum i, mai grav, cu apariia i intensificarea unor fenomene ireversibile, provocate, direct sau
indirect, de nsei activitile agricole industriale (convenionale) ce-l susin, precum:
-schimbrile climatice, n special nclzirea global i ploile acide;
nclzirea atmosferei terestre (cu 1.5 4.5 0C), anomaliile climatice (inversarea, comasarea sau/i
scurtarea unor anotimpuri, variaiile mari de temperatur din cursul zilei, n special ntre zi i
noapte, declanarea, aproape din senin, a furtunilor gen tornad i a ruperilor de nori, secetele i
ariele atmosferice etc.), creterea fluxului de radiaii ultraviolete i ploile acide (pH < 5) sunt cele
mai semnificative fenomene de origine antropic la care contribuie, inclusiv, agricultura.
- scderea fertilitii solurilor;
Studiile efectuate de specialiti n tiina solului, climatologie i mediu nconjurtor au evideniat
c nu exist palm de teren cultivat care s nu sufere, mai mult sau mai puin, din cauza unuia sau
mai multor fenomene precum: eroziunea hidric i eolian, alunecrile de teren, compactarea,
formarea crustei, acidifierea, alcalinizarea, srturarea, scderea coninutului de humus, asigurarea
slab i foarte slab cu fosfor i cu potasiu asimilabil, poluarea chimic etc. Din pcate, n ultimul
timp, aceast situaie s-a agravat din cauza cultivrii "dup ureche" a pmntului, precum i a
extinderii sistemelor agricole de tip "japc", prin care acestea sunt exploatate pn la epuizare i
apoi prsite. Generalizarea secetei i creterea frecvenei ploilor acide contribuie i mai mult la
colapsul agriculturii i, implicit, la dispariia satelor i comunelor.
- reducerea biodiversitii, inclusiv genetice;
Defriarea pdurilor (30% n ultimii 50 de ani), dispariia zilnic a unei specii de plante sau de
animale i tendina de cultivare a terenurilor cu o singur specie sau, mai grav, cu un singur genotip
(soi sau hibrid), care, desigur, este foarte performant, sunt exemplele cele mai concludente i,
pentru cei care le cunosc efectele secundare, cele mai ngrijortoare.
- poluarea cu nitrai, fosfor, metale grele i substane organice a apelor de suprafa i de
adncime i a solurilor;
Cu excepia ariilor protejate i a fluviilor Amazon i Congo, toate celelelte teritorii sunt poluate.
Din pcate, cele mai poluate sunt zonele intravilane ca urmare a activitilor industriale i agricole,
precum i a neglijenei oamenilor .
- creterea riscului contaminrii produselor agricole i alimentare cu substane toxice (nitrii,
toxine, hormoni, bacterii, etc.);
Scderea calitii produselor agroalimentare este un fenomen contemporan, aproape generalizat,
de care ne aducem aminte ns numai atunci cnd apar unele cazuri de toxiinfecii alimentare grave.
Cu foarte puine excepii, mncm ceea ce ne ofer productorul agricol sau procesatorul, pentru
majoritatea consumatorilor fiind esenial doar s-i astmpere foamea, indiferent cum.
- apariia i evoluia galopant a unor boli incurabile (cancerul, bolile de nutriie, stresul etc.)
b. Producia de subzisten i urmrile sale negative: foametea i inechitatea social;.
Din acest punct de vedere, n prezent, populaia din mediul rural este tot mai srac i nfometat
(pe plan mondial, aproape 600 milioane de oameni sufer de foame, iar o bun parte dintre acetia,
n special copii i btrni, mor din lips de hran), dei produsele agricole vegetale i animale pe
care le obin n gospodrie sunt folosite, aproape n exclusivitate, pentru consumul propriu.
Aceast situaie poate fi explicat prin aceea c produciile realizate n gospodriile rneti sunt
mici i sunt folosite cu precdere pentru a-i plti datoriile la stat i pentru a cumpra pine, ulei,
sare etc., iar cele cteva ou i laptele sau/i brnza, carnea de pasre, sau de porc i legumele i
fructele care le rmn sunt insuficiente fa de necesarul uman minim de substane nutritive. Mihail
Dumitru, 2000 -Cod de bune practici, Editura Vox]

Conversia de la agricultura conventionala la agricultura ecologica


Sistemul de agricultura conventionala reprezinta un sistem agricol industrializat care maximizeaza
productivitatea si profitabilitatea prin: mecanizare, monocultura si utilizarea inputurilor desinteza
( ingrasaminte si pesticidele).
Este un sistem caracterizat printr-o intensiva mecanizare, care se bazeaza pe concentrarea si
specializarea productiei, iar diferitele componente tehnologice suntintens aplicate.Lucrarea solului
este intensiva, fiind adesea folosite masini de mare capacitate care, mai ales inconditii de irigare,
intensifica riscul de degradare si poluare a mediului inconjurator. In astfel de unitati agricole,
scopul major este cel al obtinerii unui profit maxim, fiind minimizata protectia resurselormediului
inconjurator. Sunt organizate ferme mari, concentrari de terenuri si procese de productie, decapital
si forta de munca, conditiile sociale de viat ale medi ului rural sunt n mare masura neglijate. n
asolamente predomina doar anumite plante, cu precadere cele cerealiere si tehnice, cea mai
raspandit fiind monocultura (de porumb pentru boabe) si rotaia de doi ani porumb si grau, cu
aplicarea unor doze mari de ingrasaminte minerale si alte substante chimice pentru combaterea i
daunatorilor. Adesea, sectorul zootehnic nu este componenta a activitatii fermei agricole si de
aceea ierburile perene nu sunt incluse n sistemul de rotatie a culturilor, desi au o mare importanta
pentru mbunatatirea si conservarea fertilitatii solului. Exista ferme specializate pentru cresterea
intensiva a porcilor sau pasarilor, ce se realizeaza in hale de capacitate mare, dotate cu un
microclimat adecvat si o mecanizare intensiva a proceselor.[. Mihail Dumitru, 2000 -Cod de bune
practici, Editura Vox]
Sistemele de agricultura ecologic sunt considerate o solutie viabila, care rezolva impactul negativ
al agriculturii asupra mediului si a calitatii produselor. In acest sisteme alte substante organice si
minerale naturale nlocuiesc fertilizantii minerali, pesticidele, medicamentele si stimulatorii de
crestere.Principiile sistemelor de agricultura ecologica sunt:
Principiile sistemelor de agricultura ecologica sunt:
- produc alimente de inalta calitate nutritive;
- respecta si protejeaza ecosistemele naturale si diversitatea lor genetic;
-promoveaza si diversifica ciclurile biologice in sinul sistemelor agrare, respectind
microorganismele, flora si fauna solului;
- mentin si ameliorareaza fertilitatea solului prin folosirea de ingrasaminte naturale (balegar,
ingrasaminte verzi si compost);
- utilizeaza resurse naturale si reinnoibile regionale;
- asigura pentru animalele din crescatorii conditii pentru ca acestea sa isi poata exterioriza
comportamentul specific;
- mentine diversitatea genetica a sistemelor agrare(Toncea I., 2002, Ghid practic de agricultur
ecologic, Editura Academicpres, Cluj Napoca.)

Spre deosebire de agricultura convenional care urmrete cu precdere maximizarea eficienei


economice, agricultura ecologic este tridimensional, fiecare dintre componentele i nsuirile
sale aparinnd dimensiunii ecologice, economice sau sociale, iar aceste dimensiuni sunt ntr-un
raport echilibrat.
Dimensiunea ecologic cuprinde potenialul cantitativ i calitativ edafic, climatic i biologic
vegetal i animal, cea economic - valorile materiale i financiare n exploatare sau n conservare,
iar cea social - fora de munc ca numr, aptitudini fizice i cunotine despre via, societate,
cultur, agricultur i alte activiti economice adiacente, ct i ca relaii interumane.
Trecerea de la agricultura convenional la agricultura ecologic este relativ dificil i dureaz 1
3 ani sau o rotaie, n funcie de gradul de intensivizare al sistemului nainte de conversie. .(
https://ro.scribd.com/doc/268300342/Mediul-Si-Sistemele-de-Agricultura)
3.Cercetari la nivel international privind agricultura de precizie
Agricultura de precizie se refera doar la utilizarea tehnologiilor avansate pentru realizarea
unorlucrari agricole. De aceea ea nu poate caracteriza ansamblul format de un sistem agricol de
sinestatator. Agricultura de precizie reprezinta un subsistem mai ales al sistemelor de agricultura
durabilasi ecologica, dar si pentru sistemul de agricultura intensiva. Astfel datorita folosirii
informatiei si atehnologiei n gestionarea recoltelor se poate realiza:
-monitorizarea lucrarilor pe fiecare parcela;
-ghidare sau autoghidare;
- precizie https://ro.scribd.com/doc/268300342/Mediul-Si-Sistemele-de-Agricultura)
Agricultura de precizie cuprinde un set de tehnologii care combina senzori,sisteme de
informare,masini imbunatatite si management pentru a imbunatati productia.
Pentru a asigura aprovizionarea cu alimente pentru viitor sunt necesare cantitati adecvate si de
calitate a produselor agricole.In plus abilitatea de a urmari produsele alimentare din productii prin
procesare,depozitare si vanzarea cu amanuntul ofera posibilitatea de a raspunde la schimbarea
conditiilor de piata,de a asigura elimente pentru o nutritive corecta si sanatoasa.
Agricultura de precizie sau gestionarea bazata pe informative din sistemele de productie agricola
a aparut la mijlocul anilor 1980 ca o modalitate de a aplica tratamentul correct la locul potrivit in
momentul potrivit.[P.C Robert,Plant Soil 247,143(2001)
Principalii factori care servesc agricultura de precizie sunt cresterea gradului de variatie a solului
combinat cu aparitia tehnologiilor cum ar fi sistemele de navigatie globala prin satelit,sistemele de
informatii geografice si microcalculatoarele.[J.V.Stafford,in(4) pp 19-56]
Componentele agriculturii de precizie
Modele de simulare, sisteme suport pentru decizie (DSS) i sistemul informatics geografic
(GIS);
Teledetecia i sistemul de poziionare global (GPS);
Hri de producie i aplicarea de precizie a produselor chimice.
Agricultura de precizie are ca scop optimizarea utilizrii resurselor de sol, ap i a input-urilor
chimice (ngrminte i pesticide) pe baze specifice locale i are ca obiective: OLTEANU, GH.,
I.M. OLTEAN, IOANA OLTEAN, 2002, Agricultura de precizie un nou concept n cercetarea
i practica agricol. n: HERA, C. i ILARIA DOUCET, Prioriti ale cercetrii tiinifice n
domeniul culturilor de cmp, Ed. Ceres, Bucureti, 99-110.
Obinerea de producii mari i de calitate, constante n timp i spaiu;
Optimizarea profiturilor economice;
Realizarea integral a proteciei mediului;
Mrirea durabilitii sistemelor agricole;
Reducerea preului de producie pe unitate de produs.
Fig.3.1 Plivirea buruienilor cu un sistem optoelectric www.kress-
landtechnik.de/wEnglisch/produkte/pdf_verzeichnis/TripleH_GB.pdf si cu Robovator
www.visionweeding.com/Products/Intra%20Row%20Weeding/Mechanical/Microsoft%20Word
%20-%20Prospekt%20Hacke%20Version%20%204.2-eng.pdf

4.Sisteme tehnice inteligente utilizate in agricultura de precizie


n ultimii ani, fermierii agricoli au obinut acces la tehnologii noi, prin utilizarea Sistemelor de
Poziionare Global (GPS-Global Pozitioning System) i Sistemelor de Suport al Deciziilor, care
anterior erau un monopol al arsenalului militar, n prezent sunt tehnologii informatizate noi n
lumea modern civil.
Senzori pentru masurari automate
Oamenii de tiin i productorii de echipamente ncearc s modifice metodele de laborator
existente si sa dezvolte tehnici de msurare indirecte care ar putea permite rapid cartografierea
solului.
Senzorii pot fi:
Electromagnetici;
Optici
Mecanici
Electrochimici
Acustici
Senzorii electromagnetici folosesc circuite electrice pentru a msura capacitatea particulelor de
sol de a conduce sau acumula sarcin electric.
Atunci cnd se utilizeaz acesti senzori, solul devine parte a unui circuit electromagnetic iar
modificarea condiiilor locale afecteaz imediat semnalul nregistrat de un logger de date.
Proprietile electromagnetice ale solului sunt influenate in mare parte de textura solului ,
salinitate , materie organic i de umiditate.In unele cazuri alte proprietati ale solului cum ar fi
concentratia de nitrati sau pH-ul pot fi determinate cu aces tip de senzori.
Senzorii optici folosesc reflexia luminii pentru a caracteriza un anumit tip de sol.
Vehiculele bazate pe senzori optici folosesc acelasi principiu tehnic ca si in cazul teledetectiei.
Senzorii optice au fost dezvoltati pentru a efectua cartografieri ale solului la diferite adancimi.

Senzorii mecanici pot fi folositi pentru a estima rezistenta mecanica a solului(relevanta uneori in
cazul compactarii).Aceti senzori folosesc un mecanism care ptrunde sau taie solul i nregistreaz
fora msurat de tranductoarele sau celulele de sarcin.

Senzorii electrochimici ofera cele mai importante informatii despre concentratia de nutrienti din
sol si pH in cadrul agriculturii de precizie.(Arslan,S and T.S.Colvin.2002.Grain yield
mapping:yield sensing,yield reconstruction and errors.Precision agriculture)
Din punct de vedere al modului de msurare:
- Senzori de contact
- Senzori de distan
Din punct de vedere al intei de msurare:
- Senzori pentru monitorizarea strii culturilor
- Senzori de clim
- Senzori pentru monitorizarea solului
Clorofil Metru SPAD si HNT-dispozitiv portabil pentru masurarea clorofilei la lungimi de
unda de 650 nm (rosu) si 940 nm (IR).
(http://potato.ro/_publicatii_files/SesiuniAnula/Prezentari%20sesiunea%20stiintifica%20
2012/Agricultura%20de%20precizie.pdf)
-pentru valori intre 0-49,eroarea 0;
-pentru valori intre 50-99,eroarea< 0,1

Fig.4.1. Clorofil Metru SPAD si HNT


CropScan-dispozitiv portabil pentru masurarea indicelui de incidenta si a radiatiei
reflectate a invelisului foliar la 8 lungimi de unda.

Fig.4.2 Dispozitivul CropScan


LCi Portable Photosynthesis System-dispozitiv portabil neinvaziv pentru determinarea
fotosintezei,in timp real,prin masurarea parametrilor:
-temperatura frunzei;
-presiunea atmosferica;
-rata fotosintetic activ

Fig.4.3. LCi Portable Photosynthesis System

Agricultura de precizie utilizeaz sisteme interactive, care includ, teledetecia,sisteme de calcul,


date digitale cartografice, software i aplicaii din domeniileSIG/GIS, date i informaii
agrometeorologie, pedologie, agrochimie, fitotehniceetc., receptori GPS montai pe echipamente
agricole.
Componenta spaial, a oferit elemente care vin de la sateliii de poziionare GPS i GLONASS
i care ofer localizarea cu precizie a senzorilor amplasai peechipamentele agricole, precum i
de la sateliii de teledetecie, care ofersuportul imagistic potrivit pentru a analiza multispectral
a fazelor fenologice(fenofazele) legate de evoluia plantelor aflate n cultur.
https://ro.scribd.com/doc/288019710/1/AGRICOLE
Sistemul AGRI4CAST a fost dezvoltat i ruleaz n scopul de a asigura n timputil previziunile
legate de producie ale culturilor, la nivel european. Acestsistem este capabil s monitorizeze
evoluia culturilor anuale (cereale, planteoleaginoase, culturi proteice, sfecl de zahr, cartofi,
puni, orez) incluznd iefectele pe termen scurt ale fenomenelor meteorologice asupra
produciilor, culturilor i poate oferi previziuni anuale de produciilor culturilor agricole europene.
GCSM
Grupul de Coordonare pentru Sateliii Meteorologici (GCSM), are ca principale obiective ale
activitilor de coordonare sprijinul pentru monitorizarea meteorologic operaionale i
de prognoz, precum i de monitorizare a climei , ca rspuns la cerinele formulate de Organizaia
Mondial de Meteorologie, de programele sale, precum i la cerinele altor programe susinute n
comun de ctre OMM i alte agenii internaionale.

5.Eficienta tehnica, economica a utilizarii sistemelor tehnice inteligente in formele agricole


Sistemele de ghidare prin satelit pot fi montate pe orice main agricol din exploataie, indiferent
de marc, cu condiia s aib servodirecie. n ceea ce privete precizia pe care o asigur sistemele
GPS, pe pia sunt mai multe modele, de la cele mai simple, cu direcie manual, care ofer o
acuratee de 30 cm ntre dou treceri, pn la cele mai avansate, cu direcie asistat (ghidare
automat a utilajului pe parcel), care dau o precizie de 2 cm ntre treceri. n primul caz, abaterea
este influenat de modul n care operatorul urmrete direcia indicat de sistemul GPS.
Acurateea sistemelor GPS, indiferent de model, poate s depind i de ali factori, precum
performana GPS-ului, calitatea recepiei semnalului, poziia antenei, cutiei, ajustarea direciei,
condiii de cmp etc. http://www.agrimedia.ro/articole/precizia-in-agricultura
Tehnologia GPS utilizat n agricultur ajut la maximizarea productivitii, la un control mai bun
asupra costurilor cu inputurile (erbicide, produse fitosanitare, ngrminte chimice, semine,
combustibil etc.) i la optimizarea profitului. Cu sistemele GPS nu mai este nevoie de jaloane
pentru a marca direciile pe teren, iar acest lucru determin scderea cheltuielilor cu fora de
munc. Operaiile de aplicare a substanelor chimice se fac n mod precis, eliminndu-se astfel
erorile de suprapunere. Acest lucru se traduce printr-o economie de combustibil i inputuri,
deoarece rndurile sunt paralele, indiferent de forma acestora (drepte, curbate, rotunde etc.). Prin
utilizarea sistemelor de ghidare prin satelit se obine nu doar o economie de inputuri, ci i de timp.

Fig.5.1 Cartografieri GPS(Variatia de fosfor gasita pe camp cu harta GIS/GPS.)(


http://www.gazetadeagricultura.info/afaceri-agricole/617-management-agricol/17710-
agricultura-de-precizie-software-management-ferma.html
6.Cai si oportunitati de intindere a sistemelor tehnice inteligente in Romania
Agricultura Romaniei in ultimii 20 de ani nu utilizeaza la maximum efficient si rational resursele
natural.Ca urmare,la majoritatea produselor agricole si alimentare Romania importa desi
conditiile natural sunt propice acoperirii consumului annual si realizarii unor cantitati importante
pentru export.
In Romania agricultura de precizie este o tinta nu imposibil de atins. Incet-incet fermierii vad
avantajele oferite de echipamentele de ultima generatie si isi doresc sa fie la zi cu solutiile
existente in domeniu. Sunt fermieri care au utilaje complet automatizate si care obisnuiesc sa
urmareasca noutatile in domeniu, pentru a evalua ce li se potriveste.

Practicarea acestor noi tehnologii o fac intreprinzatorii straini care investesc in agricultura din
Romania; ei folosesc aceste sisteme performate si sunt un exemplu care vrand-nevrand va fi
urmat. Marile branduri ofera tehnologii tot mai sofisticate destinate agriculturii de precizie si in
acelasi timp ii consiliaza pe fermieri in privinta alegerii pe care o vor face. Prin intermediul
reprezentantelor din Romania ale producatorilor internationali se organizeaza anual expozitii de
promovare si targuri unde sunt acestea prezentate si studiate in amanunt de catre fermieri.
http://www.recolta.eu/masini-si-utilaje/tehnologie/viitorul-fermelor-agricultura-de-precizie-
13883.html