Sunteți pe pagina 1din 94

SCOALA POSTLICEALA

VASILE ALECSANDRI BUZAU

SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INVATAMANT DE ZI

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE

COORDONATOR: ABSOLVENT:

DR. TRIFU ANGELICA MIHAILA GINA ANDRA

M. I. VASILE CLAUDIA ALILA CLASA III B AMG

BUZAU

2017
SCOALA POSTLICEALA

VASILE ALECSANDRI BUZAU

SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INVATAMANT DE ZI

TEMA PROIECTULUI

CARDIOPATIA ISCHEMICA

COORDONATOR STIINTIFIC: ABSOLVENT:

DR. TRIFU ANGELICA MIHAILA GINA ANDRA

M. I. VASILE CLAUDIA ALILA CLASA III B AMG

BUZAU

2017
CUPRINS

MOTIVATIA ALEGERII TEMEI

CAP.I NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI CIRCULATOR

CAP.II PREZENTAREA TEORETICA

2.1 DEFINITE

2.2 ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE

2.3 ANATOMIE PATOLOGICA

2.4 CLASIFICARE

2.5 SIMTOMATOLOGIE

2.6 DIAGNOSTIC POZITIV SI DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

2.7 COMPLICATII SI SECHELE

2.8 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

2.9 TRATAMENT

2.10 PROFILAXIE

CAP.III ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA SI TRATAREA


BOLNAVULUI

3.1 INTERNAREA BOLNAVULUI SI ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE

3.2 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXAMENUL OBIECTIV

3.3 ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE SI GENERALE A PACIENTULUI

3.4 PREGATIREA, ASISTAREA SI EFECTUAREA RECOLTARILOR DE PRODUSE


BIOLOGICE

3.5 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXPLORARILE PARACLINICE

3.6 POZITIA BOLNAVULUI IN PAT, URMARIREA PACIENTULUI

3.7 URMARIREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE

3.8 ALIMENTATIA PACIENTULUI

3.9 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EFECTUAREA TRATAMENTULUI

3.10 EDUCATIE PENTRU SANATATE SI PROFILAXIA BOLII

3.11 EXTERNAREA BOLNAVULUI


CAP.IV PLANURI DE INGRIJIRE A PACIENTILOR

CAZ I

CAZ II

CAZ III

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
MOTIVATIA ALEGERII TEMEI

Intr-o lume in care existenta cotidiana a intrat itr-un ritm ametitor si solicitant trebuie sa
invatam cum sa ne pastram sanatatea, dar mai ales cum sa reactionam in caz de imbolnavire.

Chiar daca ne conducem in viata dupa un motto ca acesta E PREFERABIL SA TE


EPUIZEZI DECAT SA RUGINESTI (David J Schawartz Puterea magica a gandului)
trebuie sa stim si ce riscuri impune abordarea unui astfel de stil de viata.

Am ales acest subiect pentru ca bolile cardio-vasculare ocupa unul dintre primele locuri
printer cauzele de mortalitate din tara noastra. Este stiut ca hipertensivii reprezinta 10% din
populatia generala. In populatia de peste 40 de ani, acestia cuprind 40%, iar in populatia de
55-60 de ani numarul lor creste la 50-60% .

Cum stresul este un factor favorizant al instalarii HTA, iar astazi este foarte crescut pentru
intreaga populatie, am vrut ca abordand acest subiect sa invat cat mai multe despre aceasta
afectiune si despre importanta unei vieti echilibrate; mai ales sa le pot transmite si celorlalti
aceste informatii, in special celor predispusi sa faca HTA.

C a u z a p r i n c i p a l a c a r d i o p a t i e i i s c h e m i c e e s t e ateroscleroza coronarian
(prin plci aterosclerotice), care provoac, n cel puin 90 % din
ca z u ri , ev e ni m en t e le is c he m ic e co ro na r ie n e, c ri z el e de d ur er i p re c or d i a le
s a u crizele angionoase.A t a c u r i l e a c u t e c r i z a d e a n g i n , i n f a r c t u l
m i o c a r d i c - s u n t o urgen medico-chirurgical care pot avea un prognostic fatal
imediat.P e n t r u a c e a s t m o t i v a m v r u t s c u n o s c c t m a i m u l t e l u c r u r i
d e s p r e cauzele, simptomatologia,etiopatogenia, tratamentul cardiopatiei ischemice
i mai ales despre profilaxia acestei boli.
CAP.I NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMUUI
CARDIOVASCULAR

Sistemul circulator este cel care realizeaza miscarea sangelui prin intreg organismul. Inima si
vasele sanguine sunt cele mai importante componente ale sistemului circulator. Fiecare bataie
impinge sangele in vasele de sange ce transporta: oxigen si nutrimente catre tesuturi prin
intermediul sistemului arterial si produsi de degradare si metabolite de la nivel tisular catre
cord prin intermediul sistemului venos. Sistemul limfatic este cea de-a treia componenta a
sistemului circulator.

Anatomia sistemului circulator

Sistemul circulator este alcatuit din doua sisteme:

Sistemul vaselor sanguine


Sistemul vaselor limfatice

Sistemul vaselor sanguine este alcatuit din urmatoarele componenete:

Arterele- sunt vase ce pleaca de la nivelul cordului si se ramifica pe traiectul lor


la fel ca ramurile unui copac, devenind din ce in ce mai mici, alcatuind arborele
arterial ce indeplineste functia de transport la nivel tisular atat a nutrimentelor cat
si a oxigenului
Capilarele- sunt vase sanguine de mici dimensiuni ce formeaza o retea difuza ce
realizeaza numeroase anastomoze si la nivelul carora au loc schimburile dintre
tesuturi si sange
Venele- sunt vase ce se formeaza prin unirea retelei difuze a capilarelor, realizand
un sistem ramificat ce porneste in mod opus arborelui arterial, de la terminatii
subtiri catre canale progresiv mai largi

Sistemul limfatic este alcatuit din:

Un sistem complex de capilare ce colecteaza limfa de la diferite organe si


tesuturi
Un sistem elaborat de vase ce colecteaza si conduc limfa de la nivelul
capilarelor la nivelul venelor gatului si anume: la nivelul confluarii dintre
vena jugulara interna stanga si subclaviculara stanga pentru ductul toracic si
confluarea dintre vena jugulara interna dreapta si subclaviculara dreapta
pentru ductul limfatic drept
Organe limfoide si noduli (ganglioni) limfatici ce sunt localizati pe traiectul
vaselor colectoare si au drept scop filtrarea limfei si imbogatirea ei cu
limfocite

Structura vaselor sanguine


Structura vaselor sanguine este una generala reprezentata de cele trei straturi: intima, media si
adventice, la care se adauga diferite modificari si adaptari specifice fiecarui sistem.

Cele trei straturi, de la interior spre exterior, sunt:

1. Intima- este alcatuita la randul ei din mai multe straturi reprezentate de:

-endoteliul ce este localizat la nivelul laminei bazale

-tesutul subendotelial ce este reprezentat de tesut conjunctiv lax si fibre musculare netede
cu dispozitie longitudinala

-membrana elastica limitanta interna ce este prezenta doar la nivel arterial, fiind alcatuita
din numeroase fibre elastice, cu multiple fenestratii

2. Media- este alcatuita din multiple straturi concentrice reprezentate de fibre musculare
ce au o dispozitie helicoidala, la care se adauga numeroase fibre elastice, fibre
reticulare, proteoglicani. Aceasta tunica este limitata la exterior de membrana limitanta
externa
3. Adventicea- este alcatuita din tesut conjunctiv cu numeroase fibre de colagen de tip I,
fibre elastice dispuse longitudinal. La nivelul vaselor mari, la nivelul adventicei se
poate identifica si vasa vasorum ce se defineste ca find un strat ce contine numeroase
vase ce realizeaza vascularizatia adventicei si portiunii externe a mediei. Vasa vasorum
este mai bine dezvoltata la nivelul venelor. In ceea ce priveste capilarele limfatice,
acestea se pot gasi la nivelul adventicei pentru artere, iar pentru vene, acestea pot
penetra si ajunge pana la medie.

Inervatia vaselor se realizeaza prin intermediul unei retele de fibre nervoase nemielinizate
simpatice ce mai poarta denumirea si de nervi vasomotori si formeaza nervi vasculari. Fibrele
nervoase sunt mai numeroase la nivelul venelor decat la nivelul arterelor.

Terminatiile nervoase aferente de la nivel arterial se pot clasifica in:

Baroreceptorii- se pot identifica la nivelul:

Sinusului carotidian, localizati imediat sub bifurcatia carotidei primare, iar


terminatiile nervoase provin din nervul XI
Arcului aortic

Chemoreceptorii-se pot identifica la nivelul:

Corpusculului carotidian, fiind localizat la nivelul bifurcatiei carotidei si


este alcatuit din doua tipuri de celule glomice
Corpusculului aortic, ce este localizat intre subclaviculara si carotida
dreapta, pe dreapta si in apropierea subclavicularei stangi oe stanga
A. Arterele

Sunt vasele eferente de la nivelul cordului, adica toate vasele ce pleaca de la acest nivel. Au
forma tubulara, asemenea unor conducte, si pe traiectul lor se bifurca si se subtiaza totodata,
toata circulatia arteriala avand aspect arborescent.

Dimensiunile lor sunt diferite, acestea putand fi clasificate in functie de acest criteriu:

Arterele de mari dimensiuni sau arterele elastice sunt reprezentate de: aorta,
ramurile sale mari, subclaviculara, carotida comuna, artera iliaca si arterele
pulmonare

Arterele medii sau musculare ce mai sunt denumite si artere de distributie sunt
reprezentate de arterele ce realizeaza vascularizatia viscerelor
Arterele de mici dimensiuni sau arteriole ce se clasifica la randul lor in arteriole
mari si mici

Structura arterelor mari este reprezentata de cele trei tunici elementare: intima, media si
adventicea la care se adauga periadventicea, ce are drept scop pozitionarea arterei pe traiectul
sau.

Intima este alcatuita din:

Endoteliul ce se continua si la nivelul cordului, constituind endocardul si este


reprezentat dintr-un epiteliu simplu pavimentos. Celulele endoteliale au drept scop
realizarea unei permeabilitati selective ce faciliteaza o difuziune simpla pentru oxigen
si dioxid de carbon transporta activ glucoza, aminoacizii si electrolitii, realizeaza
endocitoza pentru diverse molecule precum: LDL colesterol, factori de crestere,
transferina. De asemenea, celulele endoteliale impiedica aparitia trombilor prin
controlul trombozei, trombolizei si agreabilitatii palchetare, elaborand molecule
anticoagulante si antitrombotice (prostaciclina, activator al plasminogenului, molecule
heparin-like), molecule protombotice precum factorul von Willebrand si echilibreaza
fluxul sanguinsi reactivitatea vasculara prin intermediul substantelor vasoconstrictoare
si vasodilatatoare
Subendoteliul este un tesut conjunctiv cu numeroase fibre de colagen tip I si tip II,
intr-o matrice bogata in proteoglicani
Membrana elastica limitanta interna ce este alcatuita din elastina dispusa lamelar.

Media-este alctuit din lame elastice formate din fibre elastice fuzionate. Acestea sunt
dispuse sub form de spirale, i sunt conectate prin puni. Printre lamele elastice pot fi
identificate i fibre musculare netede.

Adventicea este alctuit din esut conjunctiv lax, iar la nivelul ei se gsete i vasa vasorum
mpreun cu terminaii nervoase i are rolul de a fixa arterele pe traiectul lor, rol suplimentat
prin intermediul periadventicei.

Structura arterelor medii i mici este reprezentat tot de cele trei component de baz: intima,
media i adventica, ns cu anumite modificri specifice fa de arterele de mari dimensiuni.
Intima este de ast dat acltuit din endoteliu i din esut endotelial, acesta din urm putnd
fi chiar absent la nivelul arteriolelor. Membrana limitant elastic intern are un aspect
crenelat pentru arteriole i pentru arterele medii.

Media este alctuit din miocite contractile ce sunt dispuse laminar, n 10-38 de straturi
concentrice. Pe lng miocitele contractile se pot identifica i miocite secretorii ce sintetizeaz
matricea extracelular alturi de prostacicline, factori de cretere i factori chemotactici. La
nivelul mediei poate aprea i metaplazia fibroelastic din cadrul aterosclerozei. Numai la
nivelul arterelor de calibru mare se poate identifica i membrana elastic limitant extern.

Adventicea este alctuit din esut conjunctiv lax, ce este bogat n colagen de tip I. Vasa
vasorum este prezent pn la nivelul membranei elastice limitante externe, alturi de
terminaiile nervoase. Terminaiile nervoase de origine simpatic determin pe musculatura
arterial vasoconstricie (numai la nivelul coronarelor determin vasodilataie), iar
parasimpaticul determin vasodilataie.

Microcirculaia este alctuit din urmtoarele elemente:

O arteriol;

Reeaua de capilare;

Metarteriole;

O venul postcapilar.

Excepiile de la aceast regul sunt reprezentate de glomerulul renal i sistemul port.

Arteriola are o structur asemntoare arterelor musculare la care doar membrana elastic
limitant intern este vizibil. Rolul arteriolelor este de a realiza rezistena vascular
periferic, aprnd astfel tensiunea arterial diastolic. De la nivelul arteriolei vor lua natere
2-3 metarteriole ce prezint un diametru mai redus i sunt lipsite de adventice.

Reeaua capilar este realizat prin intermediul ramificrii arteriolelor, de la nivelul unei
arteriole rezultnd un capilar preferenial, iar din acesta formndu-se reeaua capilar, ce se
concentreaz pe capilarul preferenial ce dreneaz la nivelul venulei postcapilare.

Capilarele sanguine sunt formaiuni tubulare cu dimensiuni foarte mici, cu un diametru de


aproximativ 4-14 um i cu o lungime mai mica de 1 mm. Sunt alctuit n cea mai mare parte
din endoteliu, iar la nivelul membranei bazale se pot identifica numeroase pericite sau celule
Rouget. La nivelul locului de emergen din capilarul preferenial se gsete sfincterul
precapilar, ce este prezent i la nivelul capilarului preferenial, relaxarea unuia determinnd
contracia celuilalt.

Capilarele pot fi mprite astfel:

Capilare de tip I sau continui sunt repartizate n special la nivelul regiunilor cu schimburi
reduse, pe la nivelul peretelui acestora putnd sa treac numai molecule mici i gazele.

Capilarele tip barier, localizate la nivelul timusului i esutului nervos.


Capilarele de tip II sau fenestrate ce sunt repartizate n special la nivelul regiunilor cu
schimburi mai intense precum intestinul, pancreasul, glandele endocrine.

Capilarele de tip III sau sinusoide se pot identifica la nivelul ficatului, a mduvei
hematogene, limfoganglionilor, dar i a splinei, fiind vase cu traiect sinuos ce prezint un
endoteliu discontinuu.

Venula postcapilar are un diametru cuprins ntre 10 i 100 um i prezint numeroase pericite
i colecteaz la nivelul venulei colectoare, ce dreneaz la rndul ei la nivelul venei musculare.

Structurile de tip glomus pot fi identificate la nivelul extermitilor precum vrful degetelor, la
nivelul urechilor, la nivelul lor vena fiind situat n continuarea arterei, membrana limitant
elastic intern disprnd.

B. Venele

sunt formaiuni tubulare, vase de capacitan i pot fi de asemnea clasificate astfel:

Vene mari: vena cava superioar, vena cava inferioar, venele pulmonare;

Vene medii i mici

: vena jugular extern, vena jugular intern;

Venule

Venele prezint aceeiai structur general reprezentat de intima, medie i adventice, ns la


fel ca i n cazul arterelor, acestea prezint anumite specificiti.

Intima este alctuit din endoteliu i esut endotelial, ns membrana limitant elastic intern
lipsete.

Media este alctuit din esut muscular, fibros i elastic, ns n cantitate mai mic dect la
nivelul arterei omonime.

Adventicea este de aceast data mai groas dect la nivel arterial, cu vasa vasorum foarte
bogat i cu numeroase terminaii nervoase.

La nivelul poriunii inferioare a corpului, venele sunt adaptate cu valve ce se formeaz prin
plierea intimei, fragmentnd astfel coloana de snge, scznd presiunea de la nivel parietal i
deteminnd o singur direcie de circulaie a fluxului sanguin.
C. Vasele limfatice

Vasele limfatice sunt extrem de fragile, straturile lor fiind uneori translucide. Ele sunt
ntrerupte din loc n loc de poriuni ngustate, traiectul lor avnd aspect nodular. Acest aspect
este determinat de prezena valvelor, n mod similar venelor. n ceea ce privete structura
parietal, aceasta este similar venelor (intim, medie, adventice) pentru vasele limfatice mari.

Intima este subire, transparent, uor elastic i este alctuit dintr-un strat de celule
endoteliale ce este susinut de o membran elastic.

Media este alctuit dintr-un strat muscular neted i fibre elastice distribuite transversal.

Adventicea este alctuit din fibre musculare netede cu dispoziie longitudinal sau oblic ce
se ntreptrund cu fibre conjunctive de la nivelul esuturilor nconjurtoare.

Valvele de la nivelul vaselor limfatice sunt alctuite din esut fibros mbrcat de esut
endotelial. n ceea ce privete forma, valvele sunt semilunare i sunt ataate prin intermediul
marginii convexe la nivel parietal, marginile concave fiind libere i poziionate n sensul
fluxului limfatic. De obicei, valvele sunt localizate sub form de perechi, una n faa celeilalte,
nsa uneori se pot identifica i anomalii, n special n apropierea anastomozelor. La nivelul
vaselor limfatice, spre deosebire de vene, valvele sunt localizate la intervale mai mici, iar
numrul lor crete n apropierea organelor limfoide, la nivelul vaselor limfatice cervicale i
ale membrelor superioare.

Pe traiectul vaselor limfatice se pot identifica ganglionii limfatici ce au rol n filtrarea limfei i
mbogirea acesteia cu limfocite.
Fiziologia sistemului circulator

Proprietile fiziologice ale vaselor sanguine sunt reprezentate de elasticitate i contractilitate.

Elasticitatea

se definete ca fiind capacitatea vaselor de a se destinde i de a reveni ulterior la forma


iniial, n funcie de variaiile de volum i presiune.

Prin capacitatea de a se destinde, arterele amortizeaz pulsul cardiac i cresc totodat


randamentul inimii, dar i uniformizeaz fluxul sanguin, dintr-unul sacadat n unul continuu.

Contractilitatea

se definete ca fiind capacitatea fibrelor musculare de la nivelul arterelor medii i de la nivelul


venelor de a se contracta sau relaxa sub aciunea unor factori nervoi sau umorali. Acest
fenomen poart denumirea de vasomotricitate, prin vasoconstricie sau vasodilataie
realizndu-se creterea sau scderea tonusului vascular. De exemplu, daca apare vasodilataia
la nivelul unei arteriole, la nivelul teritoriului respectiv crete fluxul sanguin, ns pe plan
general are loc o scdere a presiunii arteriale datorit direcionrii unei cantiti de snge mai
mare n teritoriul respectiv. Vasoconstricia unei arteriole va determina ischemie n teritoriul
corespunztor, iar pe plan general va determina creterea tensiunii arteriale.
Circulaia arterial

Arterele ndeplinesc dou funcii majore i anume:

Funcia de rezervor amortizor de contracie cardiac;

Funcia de canale conductoare ce realizeaz pomparea sngelui de la nivelul cordului la


periferie pentru a transporta oxigen i substane nutritive la esuturi.

Sngele circul la nivel arterial sub o presiune ce poart denumirea de presiune arterial.
Datorit distensibilitii arterelor, contracia ritmic a cordului este pulsatil i fluctuant
deoarece presiunea din timpul sistolei este mai mare dect cea din timpul diastolei.

Arteriolele reprezint rezistena vascular periferic i determin scderea cu 50% a presiunii


sanguine.

Circulaia venoas

Venele prezint perei subiri ce sunt capabili s i modifie forma n funcie de volumul de
snge circulant. Volumul de snge este direct proportional cu presiunea venoas. Cnd
presiune venoas este sczut, volumul de snge din interiorul lor este sczut, acestea
colabndu-se. Pe msur ce presiune venoas crete, pereii venelor se expandeaz la fel ca
pereii unui balon.

ntoarcerea venoas

Necesit o pomp, asemntor inimii, care s faciliteze ntoarcerea sngelui de la nivel


periferic la nivelul inimii. Principala pomp este reprezentat de muscuatura picioarelor,
repsonsabil de cea mai mare parte a ntoarcerii venoase. La nivelul piciorului se regsete o
reea venoas ce funcioneaz tot ca o pomp, avnd un rol secundar, dup cea anterior
menionat. Cu fiecare pas fcut, piciorul i muchii gambei se contract i pompeaz sngele
prin sistemul venos mpotriva gravitaiei, spre partea drepat a inimii, ce conine snge venos.

Pentru realizarea unui flux unidirecional la nivelul sistemului venos, sunt necesare valve
integre. Funcionarea corespunztoare a valvelor este necesar i pentru realizarea unei
ntoarcerii venoase normale. Valvele de la nivelul sistemului venos funcioneaz asemntor
treptelor unei scri, susinnd coloana de snge pn cand aceasta ajunge la nivelul camerelor
drepte ale inimii.

Prin intermediul sngelui venos sunt transportai metabolii de la nivel tisular i snge ncrcat
cu dioxid de carbon ctre camerele drepte ale cordului, iniial la nivelul atriului drept prin
intermediul venelor cave superioar, respectiv inferioar. Din atriul drept sngele venos
ajunge la nivelul ventriculului drept i de aici n artera pulmonar ce l transport la nivelul
plmnilor, unde dioxidul de carbon este eliminat pe cale respiratorie i este nlocuit cu
oxigen, sngele oxigenat ntorcndu-se prin intermediul celor patru vene pulmonare la nivelul
atriului stng, ventriculului stng i ulterior la nivelul aortei, ce face parte din circulia
arterial.
Circulaia limfatic

Aceasta realizeaz drenajul lichidului interstiial, reglnd presiunea interstiial i recupernd


totodat proteinele, meninnd astfel o concentraie sczut n interstiiu a proteinelor. Funcia
principal a sistemului limfatic este de a readuce n circulaie excesul de lichid interstitial i
de a transporta particulele de mari dimensiuni din interstiiu n snge.

n ceea ce privete sistemul limfatic de la nivel intestinal, la acest nivel capilarele limfatice
joac un rol esenial n absorbia nutrimentelor, n special al lipidelor. De fapt, cele dou
funcii pricipale i anume drenarea lichidului interstiial i recuperarea proteinelor se
ntreptrund, o presiune oncotic sczut n intestiiu limitnd fluidul n exces filtrat prin
intermediul capilarelor sanguine ce ar trebui s ajung tot la nivelul circulaiei sanguine prin
sistemul limfatic.

Inima (cordul)

Cele mai frumoase lucruri din lume nu pot fi vazute sau auzite, ci simtite cu inima.
Hellen Kellers
Anatomie

Inima este unul dintre cele mai importante organe ale corpului uman i funcioneaz asemenea
unei pompe musculare ce distribuie sngele n ntreg organismul. Aceasta se contract i se
relaxeaz asemeni oricrui muchi, nsa este unic prin faptul c funcioneaz pe baza
principiului totul sau nimic, fiecare contracie fcndu-se cu toat fora pe care aceasta o
are.

Inima este localizat la nivelul toracelui, n mediastinul mijlociu, o treime din aceasta fiind
localizat la dreapta fa de linia median i dou treimi fiind localizate la stnga liniei
mediene.

Configuraie extern

Are forma unei piramide triunghiulare, cu vrful orientat n jos, spre nainte i la stnga,
dimensiunea ei fiind aproximativ egal cu pumnul individului.

Prezint:

-trei fee: o fa n raport cu scheletul toracic, o fa n raport cu diafragmul i o fa n raport


cu plmnii;

- trei margini: o margine dreapt, o margine spre anterior i o margine spre posterior;

- o baz;

-un vrf

Faa sternocostal intr n raport cu sternul i coastele, iar la acest nivel se pot identifica
atriile (n poriunea superioar) i ventriculii (n poriunea inferioar). Ventriculii sunt
reprezentai mai bine de ventricului drept la nivelul acestei fee, cei doi ventriculi, stng i
drept, fiind desprii de anul interventricular anterior. La nivelul acestui an se pot
identifica marea ven a inimii i artera descendent anterioar. Superior, ventriculul drept
prezint o prelungire ce poart denumirea de conul arterei pulmonare. Conul arterei
pulmonare se continu cu trunchiul arterei pulmonare. Ventriculii sunt separai de atrii prin
intermediul anului coronar. Poriunea atrial a feei sternocostale este acoperit n cea mai
mare parte de artera pulmonar i aort. anul coronar este strbtut n poriunea dreapt de
ctre artera coronar dreapt i mica ven a cordului, iar n proiunea stng de artera
circumflex alturi de sinusul coronar. La nivelul bazei cordului se pot observa, pe aceast
faa, dou prelungiri ce poart denumirea de auriculi sau urechiue, stng, respectiv drept.

Faa diafragmatic sau inferioar este aproape orizontal i este reprezentat preponderent de
ctre ventriculul stng, ventriculul drept reprezentnd doar o poriune foarte mic. Cei doi
ventriculi sunt desprii prin intermediul anului interventricular posterior la nivelul cruia
se identific artera interventricular posterioar, ram din artera coronar dreapt i vena
coronar medie. La nivelul feei diafragmatice se poate identifica crux cordis ce este
reprezentat de intersecia dintre anul coronar i anul interventricular.
Faa pulmonar este orientat spre posterior i la stnga i este reprezentat preponderent de
o poriune din ventriculul stng. Prezint anul coronar stng la nivelul cruia putem
identifica artera atrioventricular stng i marea ven coronar. Acesta din urm mparte faa
pulmonar ntr-o poriune atrial ce corespunde atriului stng, i o poriune ventricular ce
corespunde ventriculului stng.

Marginea dreapt este n raport direct cu pleura i cu faa medial a plmnului drept.

Marginile anterioar i posterioar nu sunt bine evideniate.

Vrful inimii este reprezentat de vrful ventriculului stng i este orientat n jos, nainte i la
stnga i poate fi identificat la nivelul spaiului V intercostal stng, pe linia medioclavicular.

Baza are o poziie n sus, napoi i spre dreapta, iar la nivelul ei se poate identifica anul
interatrial ce o mparte n dou poriuni i anume:

O poriune stng reprezentat de atriul stng, mpreun cu orificiile celor 4 vene


pulmonare;

O poriune dreapt reprezentat de atriul drept, mpreun cu cele dou orificii ale venelor
cave superioar, respectiv inferioar.

Configuraia intern

Inima este alctuit din patru caviti i anume: 2 atrii i 2 ventriculi.

Structura atriilor este uor diferit de cea a ventriculilor, prezentnd anumite caracteristici
generale:

sunt alctuite dintr-un perete mult mai subire i mai neted dect al ventriculilor;

dimensiunile sunt mai reduse dect dimensiunile ventriculilor;

la nivelul lor sngele ajunge prin intermediul venelor;

fiecare prezint cte un auricul stng, respectiv drept;

comunic cu ventriculii prin intermediul orificiilor atrioventriculare.

Structura ventriculilor prezint de asemenea cteva caracteristici generale proprii i anume:

dimensiunile lor sunt semnificativ mai mari dect dimensiunile atriilor;

pereii sunt groi, neregulai, prezint trabecule i cordaje tendinoase.


Inima structura

Atriul drept
Are forma unui cub ce prezint spre anterior o prelungire reprezentat de auriculul drept.

Peretele lateral are aspect neregulat i la acest nivel se pot identifica muchii pectinai ai
atriului drept.

Peretele medial sau septal este alctuit din septul interatrial (septul ce separ cele dou atrii).
Acesta prezint n poriunea central o depresiune ce poart denumirea de fosa oval, aceasta
corespunznd canalului interatrial a lui Bottalo din timpul vieii intrauterine.

Peretele superior prezint dou orificii i anume: orificiul de vrsare a venei cave superioare
i orificiul de intrare n auricul.

La nivelul peretelui inferior se pot identifica:

- orificiul de vrsare a venei cave inferioare ce prezint valva venei cave inferioare denumit
i valva lui Eustachio;

- anteromedial- orificiul sinusului venos coronar ce prezint valva sinusului coronar ce mai
poart denumirea i de valva lui Thebesius;

- de la nivelul valvei lui Eustachio pleac spre peretele septal o proeminen ce poart
denumirea de banda sinusal ce conine tendonul lui Todaro. Sub acest tendon se poate
identifica triunghiul lui Koch ce este delimitat: superior de tendonul lui Todaro, inferior de
valva tricuspid, iar lateral se identific orificiul sinusului venos coronar. n profunzimea ariei
triunghiului lui Koch se gsete nodulul atrioventricular mpreun cu poriunea incipient a
fasciculului lui Hiss.

Peretele posterior prezint o proeminen ce poart denumirea de creasta terminal, aceasta


fiind localizat la dreapta fa de orificiile celor dou vene cave. Superior de creasta terminal
se identific nodul sinoatrial.

Peretele anterior este reprezentat de orificiul atrioventricular drept mpreun cu valva


tricuspid ce este alctuit din trei cuspe i anume: anterioar, posterioar i septal.

Ventriculul drept
Se prezint sub forma unei piramide triunghiulare, avnd trei perei, o baz i un vrf.

Peretele anterioreste neregulat, prezentnd numeroase trabecule crnoase: de ordin I


reprezentate de muchiul papilar anterior de la care se extind cordaje ctre cuspele anterioar,
respectiv posterioar a tricuspidei, dar i trabecule de ordin II i III.

Peretele posterior este de asemenea neregulat, prezentnd trabecule crnoase de ordin II i III
i unul singur de ordin I reprezentat de muchiul papilar posterior cele trimite ctre cuspele
posterioar i septal a valvei tricuspide.

Peretele medial sau septal este reprezentat de septul interventricular (septul ce separ cei doi
ventriculi). De asemenea prezint numeroase trabecule crnoase de ordin II i III i doar unul
singur de ordin I reprezentat de muchiul papilar septal, ce trimite cordaje ctre cuspele
septal i anterioar a valvei tricuspide. Dintre trabeculele crnoase de ordin II se evideniaz
trabecula septomarginal ce nglobeaz ramul drept al fasciculului Hiss.

Vrful ventriculului drept este localizat n apropierea vrfului inimii, doar la un cm mai sus i
mai la drepata faa de acesta.

Bazaventriculului drept prezint dou orificii i anume: orificiul atrioventricular drept i


orificiul trunchiului arterei pulmonare. Orificiul atrioventricular drept delimiteaz atriul drept
de ventriculul drept i este prevzut cu valva tricuspid. Orificiul trunchiului arterei
pulmonare este prevzut cu valva pulmonar ce este alctuit din trei cuspe semilunare (n
cuib de rndunic) : una anterioar i dou posterioare.

Cavitatea ventriculului drept ncepe de la nivelul orificiului atrioventricular pn aproape de


vrful inimii i poate fi mprit n trei regiuni diferite: o regiunedeprimirea sngelui de la
nivelul atriului drept, o regiunetrabecular, localizat apical, i o regiunedistal, de evacuare,
ce mai este denumit i conus sau infundibul.

Regiunea de primirea fluxului de snge este delimitat ntre orificiul atrioventricular i


regiunea muchilor papilari.

Regiunea trabecular este localizata spre vrful ventriculului drept, fiind acoperit de
trabecule musculoase. Rolul acestora este de a ncetini viteza fluxul sanguin i totodat
particip la fromarea structurii de rezisten a cordului.
Regiuneadeevacuaresau conusulprezint perei netezi i are o form conic. Datorit
pereilor netezi din aceast regiune, viteza sngelui crete.

Atriul stng
Are forma unui cub, prezentnd un perete lateral, un perete medial, un perete superior i un
perete inferior.

Peretele lateral se continu prin intermediul orificiului auricului stng cu cavitatea acestuia.

Peretele medial sau septal este reprezentat de septul interatrial.

Peretele superior i cel inferior nu prezint elemente anatomice importante.

Perele posterior prezint cele 4 orificii ale venelor pulmonare: dou dreote i dou stngi.

Peretele anterior conine orificiul atrioventricular stng ce prezint valva bicuspid sau
mitral, ce este alctuit din dou cuspe: una anterioar mai voluminoas i una posterioar cu
dimensiuni mai reduse.

Ventriculul stng
Este cavitatea cordului ce prezint cele mai mari dimensiuni, avnd aspectul unui con.
Prezint un perete lateral, un perete medial, dou margini, o baz i un vrf.

Peretele lateral prezint numeroase trabecule de ordin II i III.

Peretele medial sau septal este reprezentat de septul interventricular i prezint trabecule
crnoase.

La nivelul marginii anterioare se poate identifica muchiul papilar anterior ce trimite cordaje
ctre cele dou cuspe ale mitralei.

Vrful ventriculului stng coincide cu vrful inimii i prezint trabecule crnoase de ordin II
i III.

Baza ventriculului stng conine dou orificii:orificiul atrioventricular stng i orificiul aortei.

Orificiul atrioventricular stng este puntea de legtur dintre atriul stng i ventriculul stng i
la nivelul su se gsete valva bicuspid sau mitral cu cele dou cuspe.

Orificiul aortei se gasete la drepta fa de orificiul atrioventricular stng i la nivelul acestuia


se identific valva aortei ce este alctuit din trei cuspe semilunare (n cuib de rndunic): una
posterioar i dou anterioare.

Cavitatea ventriculului stng poate fi mprit ntr-o poriune atrial la nivelul creia ptrunde
iniial fluxul sanguin i o poriune arterial ce mai poart denumirea de vestibulul aortic.

Structura peretelui cardiac


Peretele cardiac este alctuit de la exterior spre interior din epicard, miocard si endocard.
Epicardul
Este de fapt foia visceral a pericardului seros i are drept scop mpiedicarea apariiei frecrii
n timpul contraciilor ritmice ale cordului.

ntre epicard i endocard se gsete miocardul mpreun cu scheletul fibros i sistemul excito-
conductor al inimii.

Scheletul fibros al inimii este reprezentat de patru inele fibroase i dou trigoane fibroase.
Inelele fibroase mai poart denumirea i de inelele lui Lower i sunt localizate la nivelul
orificiilor atrioventriculare i la nivelul orificiilor arteriale reprezentate de aort i artera
pulmonar. Trigonul fibros stng se gsete ntre orificiul aortic i orificiul mitral, iar cel drept
se gsete ntre orificiul trunchiului arterei pulmonare i orificiul tricuspid. La nivelul inelelor
fibroase atrioventriculare se inser baza cuspelor atrioventriculare.

Scheletul fibros are drept scop stabilirea unei discontinuiti electrofiziologice ntre atrii i
ventriculi.

Miocardul
Prezint un miocard contractil i un sistem excitoconductor.

Miocardul contractil este reprezentat de fibre musculare miocardice atriale i ventriculare,


cele atriale fiind scurte (situate profund) i lungi (situate superficial), iar cele ventriculare sunt
n vrtej sau n spiral (situate superficial) i n straturi profunde interventriculare.
Sistemul excitoconductor

Este alctuit din celule miocardice cu proprieti specifice precum automatismul (genereaz
impuls electric n mod spontan) i conducerea impulsului.

Celulele miocardului ce prezint automatism mai sunt denumite i celule miocardice tip P sau
pacemaker. Proprietatea de automatism este deinut de celulele din nodul sinoatrial, din
fibrele atriale specializate sau fasciculul Bachmann, din nodul atrioventricular, din fasciculul
Hiss i ramurile sale i din reeaua Purkinje.

n mod normal, activitatea electric a inimii este controlat de nodulsinoatrial, acesta fiind
pacemakerul fiziologic al inimii. Mai poart denumirea si de nodul Keith-Flack i este
localizat la nivelul peretelui posterior al atriului drept, superior de creasta terminal.
Impulsurile trimise de acesta sunt cu o frecven de 70-80/min.
n alctuirea sa intr mai multe tipuri de celule i anume:

-celulele P cu rol de pacemaker, disfuncia acestora determinnd apariia pauzelor sinusale,


oprirea sinusal urmate de nlocuirea ritmului cu unul din centrii excitoconductori mai leni.

-celulele T tranziionale, disfuncia acestora determinnd blocarea excitaiei nainte ca aceasta


s ajung la nivelul miocardului atrial;

-celule nodale de tip Purkinje

Nodul atrio ventricular este localizat la nivelul septului interatrial inferior i n alctuirea sa
intr aceleai tipuri de celule ca i n nodul sinoatrial. Mai poarta denumirea de nodul
Aschoff-Tawara i produce impulsuri cu o frecven de 40-50/min. La acest nivel este
ntrziat impulsul trimis de la nivelul nodului sinoatrial. ntrzierea impulsului are dou
avantaje i anume:

- depolarizarea ventricular este ntrziat pn cnd atriile i-au golit coninutul n ventriculi;

- limiteaz numrul maxim de stimuli ce pot determina depolarizarea ventriculilor pe unitatea


de timp.

Fasciculul Bachmann este situat ntre vena cav superioar i atriul drept, iar din el pleac
fasciculul internodal anterior James.

Fasciculul internodalmijociu sau Wenckebach face legtura dintre nodul sinoatrial i


atrioventricular.
Fasciculul internodalposterior sau Thorel realizeaz tot legtura dintre nodul sinoatrial i cel
atrioventricular.

Fasciculul Hiss pornete de la nivelul triunghiului lui Koch i intr n septul interventricular,
dup care se ramific n dou ramuri, unul drept i unul stng. El produce impulsuri cu o
frecven de 25-30/min.

Pericardul
Cordul mpreun cu vasele mari este mbrcat de pericard ce este un sac fibroseros. Acesta
este alctuit din pericardul fibros i pericardul seros.

Pericardul fibros are forma unui trunchi de con i prezint:

- o fa anterioar ce este n raport direct cu pleura, plmnii, cutia toracic reprezentat de


stern i coaste;

- o fa posterioar ce este n raport direct cu aorta descendent toracic, esofagul-poriunea


toracic, nervii vagi i bronhiile principale;

-dou margini laterale;

- o baz la nivelul vaselor mari, pe care se rasfrnge parial;

- o baz n raport cu diafragmul.

Pericardul este fixat la cuca toracic prin intermediul mai multor ligamente:

- sterno pericardice;

- cervico pericardice;

- vertebro pericardice;

- freno pericardice.

Pericardul seros este alctuit din dou foie: una parietal ce cptuete suprafaa interioar a
pericardului fibros i una visceral sau epicard. ntre cele dou foie se gsete o lama fin de
lichid pericardic. Cele dou foie se rentlnesc la nivelul vaselor mari, formnd dou tunele
vasculare:unul arterial ce cuprinde aorta i trunchiul arterei pulmoare i unul venos ce
cuprinde venele cave i venele pulmonare. Prin reflexia pericardului seros, iau natere
sinusurile pericardice: sinusul transvers, sinusul oblic, sinusul superior aortic, sinusul inferior
aortic, sinusul dintre vena cav superioar i vena pulmonar superioar dreapt, sinusul
dintre venele pulmonare drepte, sinusul dintre vena cav inferioar i vena pulmonar
inferioar dreapt, sinusul dintre venele pulmonare stngi.

Vascularizaia pericardului este realizat de artera toracic intern, aorta descendent toracic
i artera musculofrenic.

Inervaia este realizat de nervii vagi, frenici i sistemul nervos simpatic.


Vascularizaia inimii

Vascularizaia arterial a inimii este realizat prin intermediul:

-arterei coronare drepte, ram din aorta ascendent, situat n poriunea iniial ntre auriculul
drept i trunchiul arterei pulmonare, dup care se localizeaz la nivelul anului coronar
anterior, respectiv posterior. Se termin la nivelul anului interventricular posterior prin artera
interventricular posterioar. Ramuri ale arterei coronare drepte sunt reprezentate de : artera
dreapt a conului, arterele ventriculare anterioare drepte, artera interventricular posterioar,
arterele atriale, artera nodului sinusal, artera nodului atrioventricular.

-arterei coronare stngi, ram din aorta ascendent, este situat iniial ntre auriculul stng i
trunchiul arterei pulmonare. La nivelul anului interventricular anterior se termin prin artera
interventricular anterioar. La nivelul anului coronar, din artera coronar stng ia natere
un ram colateral ce poart denumirea de artera circumflex. Artera interventricular anterioar
se ramific n: arterele ventriculare anterioare stngi, artera stng a conului ce se
anastomozeaz cu artera dreapt a conului, ramuri septale pentru 2/3 din septul
interventricular

Artera circumflex d urmtoarele ramuri: artera marginal stng, ramuri ventriculare


anterioare i posterioare, arterele atriale, artera nodului sinusal i artera nodului
atrioventricular.

Astfel, foarte important este zona vascularizat de fiecare coronar n parte, putndu-se
identifica artera afectat n fucnie de zona necrozat n urma unui infarc miocardic.
Artera coronar dreapt vascularizeaz ventriculul drept, o poriune din peretele posterior al
ventriculul stng, 1/3 inferioar a septului interventricular, atriul drept i sistemul
excitoconductor.

Artera coronar stng vascularizeaz ventriculul stng, o poriune din peretele anterior al
ventriculului drept, 2/3 superioare a septului interventricular i atriu stng.

Venele sunt organizate ntr-un sistem venos superficial i un sistem venos profund.

Sistemul venos superficial este reprezentat de sinusul venos coronar ce poate fi identificat la
nivelul anului coronar posterior. Traiectul acestuia se termin la nivelul peretelui inferior al
atriului drept. La nivelul sinusului venos coronar se vars vena coronar mare, vena coronar
mic, vena coronar mijlocie, vena posterioar a ventriculului stng, vena oblic a atriului
stng.

Limfaticele dreneaz la nivelul nodulilor limfatici traheobronici i brahiocefalici.

Inervaia inimii
La inervaia inimii particip att sistemul vegetativ simpatic, ct i cel parasimpatic.

Inervaia parasimpatic este realizat prin intermediu ramurilor cardiace cervicale i toracale
ale celor doi nervi vagi. Nervii cardiaci cervicali superiori se desprind din nervul vag,
deasupra ganglionului inferior al vagului, iar nervii cardiaci inferiori se desprind din nervul
laringeu recurent. Aciunea inervaiei parasimpatice este cardiomoderatoare: scade frecvena
cardiac i determin vasoconstricia coronarelor.

Inervaia simpatic se realizeaz prin intermediul nervilor cardiaci cervicali superiori,


mijlocii i inferiori, alturi de 3-4 nervi cardiaci toracici. Nervul cardiac cervical superior i
are originea n ganglionul simpatic cervical superior. Nervul cardiac cervical mijlociu i are
originea n ganglionul cervical mijlociu, iar nervul cardiac cervical inferior i are originea n
ganglionul simpatic stelat. Aciunea simpaticului este de a crete frecvena cardiac i de a
dilata vasele coronare.

Aceti nervi simpatici i parasimpatici formeaz dou plexuri cardiace: anterior respectiv
posterior.

Plexul cardiac anterior (superficial), localizat ntre aort i trunchiul pulmonar, este alctuit
din nervii cardiaci superiori ai vagului i nervii cardiaci superiori stngi simpatici.

Plexul cardiac posterior (profund) este localizat n jurul venei cave i posterior de aorta
ascendent.

Exist i un plex subendocardic, unul intramiocardic i unul subepicardic.

Activitatea cordului este influenat i de reflexele reglatoare glomice sinusale.

Rapoartele inimii cu structurile nvecinate

Proiecia cordului se realizeaz n cadrul unui patrulater delimitat astfel:

-anterior- un plan frontal, tangent la pericard;

- posterior- un plan frontal, tangent i posterior de bifurcaia traheei, venele pulmonare i


pericardul de la nivelul atriului stng;

- superior- un plan transversal prin vertebra toracal T4 i unghiul sternal;

- inferior - diafragmul;

-lateral- pleurele mediastinale ale celor doi plmni.


Fiziologie
Funcia principal a cordului este aceea de a furniza oxigenul i substanele nutritive necesare
esuturilor i totodat de a ndeprta dioxidul de carbon i metaboliii. Acest lucru se
realizeaz prin intermediul a dou circulaii: cea dreapt, pulmonar i cea stng, sistemic.

Pentru nceput, de reinut este faptul c inima stng reprezentat de atriul i ventriculul stng
conin numai snge oxigenat, iar atriul drept i ventriculul drept conin numai snge amestecat
cu dioxid de carbon.

Astfel, sngele oxigenat de la nivelul atriului stng trece la nivelul ventriculului stng prin
intermediul orificiului atrioventricular, prin deschiderea valvei mitrale. De la nivelul
ventriculului stng este ejectat prin valva aortic la nivelul aortei, aceasta furniznd snge
oxigenat i nutrieni tuturor esuturilor. La nivel tisular, mai exact la nivelul circulaiei
capilare, se realizeaz schimbul de gaze, oxigenul arterial fiind eliberat i preluat de esuturi,
n timp ce dioxidul de carbon, rezultat n urma metabolismului tisular, i ia locul. Sngele
ncrcat cu dioxid de carbon ajunge la nivelul sistemului venos ce se vars prin intermediul
celor dou vene cave superioar, respectiv, inferioar, la nivelul atriului drept. De aici,
sngele neoxigenat ajunge n ventricului drept prin intermediul orificiului atrioventricular
drept prin deschiderea valvei tricuspide. De la nivelul ventricului drept, acesta este ejectat n
trunchiul pulmonarei. Cele dou artere pulmonare transport sngele ncrcat cu dioxid de
carbon la nivel pulmonar unde are loc hematoza ce se definete prin procesul de eliberare a
dioxidului de carbon n alveole i rencrcarea cu oxigen a acestuia. Sngele oxigenat se
rentoarce la nivelul atriului stng prin intermediul celor patru vene pulmonare: dou drepte si
dou stngi.

Ciclul cardiac

Ciclul cardiac mai poart denumirea i de revoluia cardiac, i este asemntor att pentru
cordul drept (reprezentat de atriu i ventriculul drept), ct i pentru cordul stng (reprezentat
de atriu i ventriculul stng).

Pentru o frecven cardiac de 70 de bti/ minut, ciclul cardiac are o durat de 0,82 de
secunde.

Ciclul cardiac pentru inima stng

Ciclul cardiac ncepe cu sistola atrial ce dureaz 0,08 - 0,12 secunde, n timpul acesteia
avnd loc faza de umplerea atrial a ventriculului. Dup terminarea sistolei atriale, se
egalizeaz presiunile atrioventriculare, lucru ce duce la nchiderea valvei mitrale. Prin
nchiderea att a valvei mitrale, ct i a valvei aortice, presiunea de la nivelul ventriculului
stng crete considerabil. Dup aceast cretere presional, are loc deschiderea valvelor
aortice i ejecia sngelui de la nivelul cavitii ventriculului stng prin contracia acestuia.
Contracia este urmat de relaxare, i ulterior de umplere ventricular.

Contracia ventriculului stng are dou etape:

- ntr-o prim etap se realizeaz contracia izovolumetric (ventriculul i menine acelai


volum de snge, nici nu primete de la nivelul atriilor, nici nu pompeaz snge n aort) cu
durat de 0,04 - 0,06 secunde;n aceast etap ventriculul stng este n continuare o cavitate
nchis, valvele aortice meninndu-se nchise;

- etapa de ejecie ventricular maxim, ce ncepe odat cu depsirea presiunii diastolice din
aort de ctre presiunea din ventriculul stng, moment n care valva aortic se deschide.

Relaxarea ventriculului stng se realizeaz tot n dou etape:

- ntr-o prim etap are loc faza de ejecie lent ce dureaz 0,10 - 0,20 secunde;

- ulterior apare relaxarea izovolumetric-scderea presiunii intraventriculare sub presiunea


diastolic din aort determin nchiderea valvei aortice. Ventriculul stng revine o cavitate
nchis cu o presiune sczut la un volum ventricular constant.

Umplerea ventricular se realizeaz de aceast dat n trei etape:

- iniial are loc umplerea rapid, ce se realizeaz datorit deschiderii valvei mitrale i scderii
presiunii intraventriculare stngi sub cea intraatriale stngi;

- este urmat de umplerea lent sau diastazis i este reprezentat de perioada n care presiunea
din cele dou caviti se egalizeaz;

- umplerea atrial ce se realizeaz prin sistola atrial.


CAP.II PREZENTARE TEORETICA
2.1 DEFINITIE

Cardiopatia ischemic
Cardiopatia ischemic sau boala cardiac ischemic reprezint o serie de afeciuni care duc
la reducerea fluxului coronarian, o suferint a muchiului cardiac, produs de ingustarea sau
blocarea arterelor coronare. Aceasta se poate manifesta prin angina pectoral, insuficient
cardiac ischemic, infarct miocardic, aritmii cardiace, moarte coronarian subit.

Cardiomiopatia ischemica este o boala caracterizata de ischemia muschiului cardiac, de obicei


datorata bolii arteriale coronare aterosclerotice. Riscul complicatiilor si a dezvoltarii conditiei
creste cu virsta, fumatul, hipercolesterolemia, diabetul si hipertensiune, fiind mai frecventa la
barbati si la persoanele cu rude apropiate cu aceiasi boala.

Cardiomiopatia ischemica este un termen folosit pentru a descrie functia ventriculara


semnificativ afectata (fractie de ejectie ventriculara mai mica de 35%) ca rezultat al bolii
coronare arteriale.

Insuficienta cardiaca si infarctul miocardic secundar bolii coronare constituie cauza principala
de deces in lume. In ciuda terapiilor avansate descoperite, cardiomiopatia ischemica este
asociata cu mortalitate mare, iar determinarea celui mai bun tratament este o provocare.

2.2 ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE

Cardiopatia ischemica apare cel mai frecvent datorit aterosclerozei coronariene,


vasculitei coronare, anomaliilor congenitale ale circulatiei coronariene, dar i a unor factori de
risc cardiovasculari precum fumatul, alimentaia nesntoas (bogat in grsimi), obezitate,
consum crescut de alcool, hiperteniune arterial.

Cauze si factori de risc


Cardiomiopatia ischemica este o cauza comuna a insuficientei cardiace congestive. Pacientii
cu aceasta conditie au avut in antecedente infarct miocardic, angina stabila sau instabila.
Cativa pacienti pot dezvolta conditia fiind asimptomatici.

Factorii de risc pot fi clasificati in:

nemodificabili : varsta, sexul, istoricul familial de boala cardio-vasculara (BCV)


(adica prezenta manifestarilor aterosclerotice la rudele de gr I, la femei < 65 ani si
barbati < 55 ani)

modificabili : fumat, alcool, obezitate, dislipidemie, hipertensiune arteriala (HTA),


diabet zaharat, etc.

Factori nemodificabili

Varsta ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Bolile cardio-vasculare, ateroscleroza, hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca,


cresc ca incidenta si gravitate cu varsta.
Desi leziunile aterosclerotice incep sa se constituie inca din copilarie (deci, atentie, ce
fel de alimentatie oferim copiilor nostri si cu ce deprinderi alimentare ii obisnuim), ele
incep sa se manifeste clinic dupa 40 de ani la barbati si dupa 50 de ani la femei.

Sexul ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

In general, barbatii au probabiliate mai mare de a dezvolta boala cardiaca ischemica


decat femeile aflate inainte de menopauza, (aceste fiind protejate hormonal), insa dupa
menopauza, riscul devine egal.

Istoricul familial ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Exista numeroase date ce indica o componenta genetica in aparitia diabetului zaharat


tip II si a dislipidemiilor. Se apreciaza ca istoricul familial de boala cardio-vasculara la
tineri (aparuta la barbati < 55 si la femei < 65 de ani) reprezinta un factor de risc
important.
Incidenta mai mare a bolii coronariene in unele familii trebuie explicata insa atat prin
factorii genetici, cat si prin factorii comportamentali si prin stil de viata (de obicei, in
familiile respective, exista un stil de viata nesanatos, ce asociaza mai multi factori de
risc, fumat, alimentatie necorespunzatoare ce duce la obezitate, colesterol crescut,
diabet zaharat).

Factori modificabili

Hipertensiunea arteriala (HTA) ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Hipertensiunea arteriala (HTA) este factor de risc major pentru boala cardiaca ischemica si
accident vascular ischemic (AVC). Prezenta unei tensiuni arteriale (TA) > 140 / 90 mmHg,
creste riscul de boala cardiaca ischemica de 2 - 4 ori si de 3 ori mai mult pentru accident
vascular ischemic.
Masurile igieno - dietetice ce duc la scaderea hipertensiunii arteriale (HTA) - dieta saraca in
sare, mentinerea unei greutati ideale, exercitiile fizice regulate, precum si tratamentul
antihipertensiv, scad complicatiile cardio-vasculare.

Mecanismele prin care hipertensiunea arteriala (HTA) favorizeaza ateroscleroza sunt multiple,
printre cele mai importante fiind :

disfunctia endoteliala (endoteliul fiind acea membrana ce captuseste vasul la interior,


si care datorita presiunii cronice la care este supus isi pierde proprietatile sale normale)

favorizeaza depunerea LDL colesterolului in peretii vasulari si astfel formarea placilor


de ateroscleroza

Fumatul ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Fumatul este factor de risc major pentru ateroscleroza, sub toate aspectele ei : accident
vascular ischemic, boala cardiaca ischemica, boala arteriala periferica (arterita).
Riscul de boala cardiaca ischemica si deces de cauza cardio-vasulara este de 2 - 4 ori mai
mare la fumatori fata de nefumatori, iar riscul este direct proportional cu numarul de tigari / zi
si durata fumatului.
Infarctul miocardic acut la tineri, are ca principala cauza fumatul.

Mecanismele prin care fumatul favorizeaza ateroscleroza sunt :

cresterea numarului de trigliceride (TGL) si scaderea colesterolului HDL

favorizarea spasmul coronarian ("strangularea" tranzitorie a vasului)

favorizarea trombozei (formarea cheagurilor de sange)

stimularea activitatii sistemului nervos simpatic, ce determina cresterea pulsului si a


tensiunii arteriale, scazand pragul aritmiilor

Dislipidemia ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Colesterolul circula sub mai multe forme : LDL (colesterolul "rau", HDL (colesterolul bun),
IDL.
Evaluarea profilului lipidic (screening) se recomanda, in principal, la barbati cu varsta >40 de
ani si femei cu varsta >50 ani, mai ales daca au factori de risc, precum si la cei ce au
ateroscleroza dovedita sau diabet zaharat sau istoric familial de boala cardiaca ischemica
prematura (indiferent de varsta lor).
Aportul exogen se datoreaza dietei bogate in grasimi animale : carnea, oua, lactate.
LDL este colesterolul "rau" ce se depune in vasele de sange si determina ateroscleroza si
implicit complicatiile acesteia : boala cardiaca ischemica, accident vascular ischemic, arterita.
Nivelele tinta recomandabile pentru colesterol LDL sunt diferite in functie de riscul pe care-l
are fiecare individ de a dezvolta o boala cardio-vasculara, iar acest risc este mai mare sau mai
mic in functie de numarul de factori de risc prezenti.
Persoanele cu risc cardio-vascular foarte crescut (si pentru care nivelul tinta de LDL trebuie sa
fie <70mmHg) sunt :

persoanele cu boala cardio-vasculara dovedita


pacientii cu diabet zaharat tip II si cei cu diabet zaharat tip I cu afectare de organe tinta

cei cu boala renala moderat - severa

cei ce asociaza mai multi factori de risc

Persoanele cu risc cardio-vascular crescut, sunt cele care au fie un singur factor de risc dar
foarte crescut, fie care asociaza mai multi factori de risc, dar nu au afectate organele tinta.
Pentru acestia nivelul de LDL trebuie sa fie < 100 mg%.
Persoanele cu risc moderat au drept tinta colesterol LDL < 115 mg%. Scaderea colesterolului
LDL se poate face initial prin masuri igieno-dietetice, iar daca acestea se dovedesc ineficiente
se administreaza medicatie specifica.

HDL colesterol este colesterolul "bun", ce ofera protectie cardio-vasculara. S-a dovedit ca
fiecare crestere cu 1 mg% a HDL se asociaza cu o scadere a riscului coronarian cu 2 - 3 %.
Riscul cardio-vascular apare la HDL < 35 mg%. Relatia inversa intre HDL si trigliceride
(adica cresterea trigliceride si scaderea HDL) se gaseste in 2 conditii patologice cu potential
aterogen, si anume, diabet zaharat si sindromul de rezistenta la insulina.
Alte cauze de scadere a colesterolului HDL sunt fumatul, obezitatea, sedentarismul,
insuficienta renala cronica.

Trigliceridele (TGL) - au fost numeroase controverse privind rolul trigliceridelor in


aterogeneza, insa concluzia a fost ca acestea fac parte din triada aterogena : cresterea LDL si
TGL, si scaderea HDL.

Diabetul zaharat ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Diabetul zaharat este unul din cei mai puternici factori de risc pentru ateroscleroza, in toate
teritoriile vasculare, implicit coronare. Prezenta diabetului zaharat e echivalent cu boala
cardiaca ischemica dovedita. Riscul de a prezenta un eveniment cardio-vascular (IMA,
accident vascular ischemic) este de 2 - 4 ori mai mare la diabetici fata de nediabetici si acest
lucru se datoreaza faptului ca diabeticii asociaza mai multi factori de risc - de obicei sunt si
obezi si hipertensivi, iar diabetul zaharat dezechilibrat determina si dislipidemie. Diabetul
zaharat se asociaza si cu o stare protrombotica (de a forma cheaguri), ce complica de obicei
ateroscleroza, determinand aterotromboza ce duce la evenimente cardio-vasculare acute,
uneori fatale, ca infarctul de miocard sau accidentul vascular.

Obezitatea ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

In aprecierea obezitatii se foloseste indicele de masa corporala (IMC). Se poate astfel calsifica
in functie de IMC :

18,5 - 24,99 = greutatea normala

25 - 29,99 = supraponderal

30 - 34,99 = obezitate gr I

35 - 39,99 = obezitate gr II
> 40 = obezitate morbida

Obezitatea de tip abdominal (android) se asociaza cu risc crescut de boala cardiaca ischemica,
hipertensiune arteriala si sindrom de rezistenta la insulina.
O crestere cu 10 % a greutatii (fata de greutatea ideala) creste riscul aparitiei bolii cardiace
ischemice cu 8 - 13 %.
Exista deasemeni o interrelatie intre hipertensiune arteriala si obezitate (acest lucru se observa
in principal la tinerii obezi ce au hipertensiune arteriala si la care nu se descopera o alta cauza
de hipertensiune arteriala secundara, iar scaderea in greutate duce la normalizarea tensiunii
arteriale).
Persoanele obeze au si metabolismul lipidic alterat (prezinta exact triada aterogena) precum si
pe cel glucidic, prezentand rezistenta la insulina si chiar diabet zaharat.

Sedentarismul ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

S-a demonstrat ca viata sedentara se asociaza cu risc crescut de boala cardiaca ischemica.
Activitatea fizica moderata, regulata, 30 - 40 minute/zi, cel putin 5 zile pe saptamana scade
morbiditatea (imbolnavirea) si mortalitatea cardio-vasculara.
Intensitatea optima a efortului fizic la o persoana sanatoasa e apreciata prin frecventa cardiaca
(puls) maxima in raport cu varsta.
Mecanismele prin care exercitiile fizice scad imbolnavirea prin boala cardiaca ischemica
privesc in primul rand modificarea unor factori de risc majori ai aterosclerozei :

scade tensiunea arteriala

scade LDL si creste HDL

scade greutatea si creste sensibilitatea tesuturilor la insulina (ducand la scaderea


glicemiei); unele studii arata ca efortul fizic poate preveni aparitia diabetului zaharat

are efect antiagregant (previne trombozele)

Alimentatia ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Alimentatia de origine animala (ce are continut crescut de grasimi) si dulciurile rafinate cresc
decesul prin boala cardiaca ischemica, in timp ce alimentele de origine vegetala, pestele,
scade mortalitatea cardio-vasculara. Tipul de alimentatie influenteaza nu numai metabolismul
lipidic, ci si greutatea si prin prezenta obezitatii creste riscul de a dezvolta diabet zaharat.
Se recomanda scaderea aportului de grasimi (acestea sa reprezinte maxim 30 % din aportul
caloric, iar din acest procent doar 1/3 sa fie de origine animala), cresterea aportului de fructe
si legume proaspete, cereale, scaderea aportului caloric la cei supraponderali sau obezi.

Alcoolul in cantitati mari creste riscul de aparitie a bolii cardiace ischemice, mortii subite,
accidentului vascular cerebral.

Alti factori de risc pentriu cardiopatia ischemica


tipul de personalitate A (caracterizat prin ambitie, agresivitate, spirit de competitie,
mereu "grabit") are risc mai mare de boala cardiaca ischemica si infarct miocardic
recurent fata de tipul B de personalitate

depresia

sindroamele anxioase si atacurile de panica

stressul cronic

statusul socioeconomic

2.4 CLASIFICARE

Tipuri de cardiopatie ischemic

Cardiopatie ischemic cronic dureroas manifestat prin:

1. Angina pectoral care reprezint apariia durerii toracice anterioare, cu durat de 3-5
minute la efort, stres, frig, dar nu in repaus.

2. Infarctul miocardic acut care apare ca o durere intens toracic anterioar insotit de
great, transpiraii, si dureaz peste 20 de minute. Odata resimit aceasta durere pacientul
trebuie sa se prezinte de urgen la spital.

Cardiopatia ischemica nedureroas

Reprezint prezena leziunilor coronariene, dar far aparitia de durere toracic.

Se manifest prin sufocare la efort sau repaus i apare mai frecvent la pacienii diabetici.

Mecanism fiziopatologic
Sunt implicate doua mecanisme patogene care sunt diferentiate mai ales prin posibilitatea unei
terapii de corectare:

pierderea ireversibila a miocardului din cauza unor infarcte in antecedente cu


remodelare ventriculara; recuperarea functiei miocardice la acesti pacienti nu este
posibila prin revascularizarea coronariana deoarece tesutul infarctizat nu mai este
viabil

pierderea partiala a contractilitatii din cauza reducerii functiei miocardului ischemic


dar inca viabil, care poate fi detectat la imagistica; miocardul hibernant este folosit
alaturi de cel viabil, totusi termenul de miocard hibernant se refera la disfunctia
contractila a miocardului viabil care se amelioreaza dupa revascularizare.
Definitia cardiomiopatiei ischemice este inconstanta. Astfel a fost definita ca reducerea severa
a functiei ventriculare stingi sub 35%, dar si o functie ventriculara stinga sub 50% in prezenta
unei boli coronariene severe. (3) (7)

Substratul fiziopatologic al cardiomiopatiei ischemice este heterogen, variind de la miocard


predominant hibernant pina la fibroza ireversibila. Conceptul de miocard hibernant se refera
la miocardul vascularizat de o coronara bolnava care este ischemic si disfunctional, dar
ramine viu si are astfel potentialul de a-si recistiga contractilitatea dupa revascularizare.
Exista diferite definitii ale miocardului hibernant. Cea mai acceptata este ameliorarea
contractilitatii dupa revascularizare. Chiar daca aceasta definitie este cea mai precisa, doar
dupa revascularizare poate fi pus diagnosticul (este o definitie retrospecitiva care nu poate fi
folosita pentru decizia clinica).

Cateva tehnici imagistice aduc informatii asupra diferitelor aspecte ale fiziopatologiei cum
este imagistica metabolica, imagistica fibrozei sau rezerva contractila. Astfel rezultatul poate
depinde de testul ales.

Dezvoltarea cardiomiopatiei ischemice

La nivel fiziopatologic contribuie 3 fenomene:

episoadele initiale repetitive de dezechilibru intre aportul de oxigen si functia


contractila

in timp va apare o scadere a perfuziei si eliberarii de oxigen, o reechilibrare a


raportului perfuzie/contractie care duce la starea de miocard hibernant

progresia bolii cu fibroza si alterari ale miocitelor in stadiul final al bolii.

Posibilitatea recuperarii functiei dupa revascularizare scade pe masura ce boala progreseaza.

Angina pectorala
Angina pectorala este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice, caracterizat prin
disconfort sau presiune precordiala, care este in mod tipic precipitat de efortul fizic si
ameliorat de repaus sau nitroglicerina sublingual.

Angina pectorala stabila este o forma clinica a cardiopatiei ischemice care se caracterizeaza
prin:

durata sub 5 secunde sau peste 20 de minute

accentuarea la inspir profund sau modificarea posturii

declansarea la o simpla miscare

calmarea la inghitire (apa, alimente)

aria foarte mica, indicata cu virful degetului

accentuarea la presiune asupra toracelui

debut si sfirsit brusc.

Infarctul miocardic
Infarctul miocardic, atacul cardiac sau atacul de cord este o urgenta medicala in care
circulatia sanguina a cordului este blocata brusc, determinand moartea muschiului
cardiac prin lipsa de oxigen.
Majoritatea infarctelor miocardice sunt determinate de un trombus care blocheaza
una dintre arterele coronare. Arterele coronare aduc sange bogat in oxigen la inima
si substante nutitive. Daca acesta este blocat, muschiul miocardic sufera de hipoxie si
moare.

Un trombus (cheag de sange) se formeaza de obicei acolo unde o artera coronara este
stenozata de catre o placa ateromatoasa. Uneori aceasta placa se fisureaza sau
chiar se rupe, declansand formarea trombusului.

Ocazional, factorii de stres pot declansa un infarct miocardic.

Nu toate persoanele prezinta aceleasi simptome in infarctul miocardic. Cele comune


sunt: durerea retrosternala, dispneea, oboseala inainte cu cateva zile de infarct. O
persoana care are angina realizeaza ca crizele anginoase audevenit mai frecvente si
mai severe. In timpul unui atac cardiac bolnavul poate simti durere precordiala care
iradiaza spre umarul stang, bratul stang, spre gat sau interscapular.

Aproape una din trei pesoane care au atac de cord nu simt durere. Acestea sunt mai
ales femeile, persoanele non-caucaziene, peste 75 de ani, persoanele cu
insuficienta cardiaca, diabet sau care au mai avut un atac de cord in antecedente.

Greata, sincopa, transpiratiile abundente bruste, senzatia de presiune cardiaca si


pierderea cunostintei sunt alte semne si simptome care se regasesc frecvent la
pacienti.

Deoarece un atac de cord poate fi amenintator de viata, barbatii peste 35 de ani si


femeile peste 50 de ani care experimenteaza durere retrosternala necesita investigare
de specialitate.

Infarctul miocardic poate fi confirmat la cateva ore de la declansarea sa prin


electrocardiografie, masurarea markerilor serici, ecocardiografie.

Jumatate dintre decesele prin infarct miocardic apar in primele 3-4 ore dupa ce au
debutat simptomele. Este important ca aceste simptome sa fie recunoscute si tratate
ca o urgenta medicala.

II.5 SEMNE SI SIMPTOME IN CARDIOPATIA ISCHEMICA

Pacientii cu cardiomiopatie ischemica au adesea simptome de angina sau insuficienta


cardiaca.

Simptomele anginei cuprind:

durere precordiala retrosternala sau pectorala stinga sub forma unei presiuni, strinsori
sau zdrobiri; durerea se poate extinde la git, mandibula, cervical, umar sau brat sting
ameteala sau usoara cefalee

indigestie sau pirozis

greata, varsaturi si transpiratii reci

palpitatii, dispnee, fatigabilitate inexplicabila dupa activitate (mai ales la femei).

Simptomele insuficientei cardiace se dezvolta lent in timp. Totusi, uneori simptomele


debuteaza foarte brusc si sunt severe.

Acestea cuprind:

trezirea din somn datorita dispneei sau a senzatiei de sufocare

tuse, oboseala, slabiciune, lesin, anorexie

puls nergulat sau rapid, palpitatii

dispnee mai ales la efort fizic sau mai sever la repaus

edemul membrelor inferioare.

Examenul fizic

Examenul fizic poate fi normal sau poate arata semne de acumulare de fluid in corp
(crepitante pulmonare, hepatomegalie, edeme ale picioarelor, sufluri cardiace sau jugulare
turgescente).

Simptomele infarct ului miocardic

Istoricul este foarte important in stabilirea diagnosticului. Durerea retrosternala este


descrisa tipic ca o gheara, presiune sau sufocare cu senzatie de moarte iminenta. Durerea
poate iradia in git, brat si umar sting si epigastru. Bratul sting este cel mai frecvent afectat,
desi durerea se poate resimti in ambele brate.

Dispneea care poate acompania durerea poate fi izolata, indicind complianta ventriculara
diminuata in cadrul ischemiei cardiace acute. Dispneea poate fi singura manifestare la
persoanele in virsta sau la pacientii cu diabet.

Greata, durerea abdominala sau ambele sunt frecvent prezente in infarctul care implica
peretele cardiac inferior sau posterior.

Alte simptome intilnite sunt:


- anxietatea

- cefaleea cu sau fara sincopa

- tusea

- greata cu sau fara varsatura

- diaforeza

- wheezing.

Pacientii in virsta si cei cu diabet pot prezenta manifestari clinice subtile si se pot plinge
de fatigabilitate, slabiciune sau sincope. Acestia se pot prezenta si cu status mental alterat.
Cei cu dementa sau confuzie nu pot sa ofere informatii despre atacurile de ischemie din
antecedente.

Infarctul miocardic este in peste jumatate din cazuri clinic silentios si nu determina
simptomele clasice descrise, trecind nerecunoscute de catre pacienti. Se suspicioneaza un
infarct miocardic la pacientii in virsta, cu insuficienta cardiaca, diabet, dementa si de sex
feminin.

Examenul fizic poate cuprinde:

- febra moderata

- hipotensiune sau hipertensiune arteriala in functie de extinderea infarctului miocardic

- ocazional poate fi palpat miocardul diskinetic

- la auscultatie se poate identifica zgomotul Z4

- murmur sistolic poate fi auscultat daca se dezvolta defectul ventricular septal sau
regurgitarea mitrala

- extremitati, reci, transpirate, cianotice

- raluri in insuficienta cardiaca congestiva

- puls neregulat si batai cardiace aritmice.

II.6 DIAGNOSTIC
Diagnosticul conditiei se pune daca un singur test arata o functie a pompei cardiace scazuta.
Fractia de ejectie normala este intre 55-65%. Majoritatea pacientilor cu cardiomiopatie
ischemica au fractii de ejectie sub 50%.

Testele practicate pentru a masura fractia de ejectie cuprind:

echocardiograma

ventriculograma efectuata in timpul unei cateterizari cardiace

SPECT

RMN toracic

EKG

biopsia cardiaca este necesara in cazuri rare pentru a exclude alte conditii.

Testele de laborator care pot fi folosite pentru a exclude alte conditii si a evalua functia
cardiaca cuprind:

hemoleucograma

profilul de risc al coronarelor

biochimia singelui

markerii biochimici cardiaci (troponina, CK-MB) . (6)

Exista citeva modalitati imagistice pentru a evalua severitatea cardiomiopatiei ischemice prin
verificarea celor trei parametrii ai miocardului hibernant: metabolismul miocardic cu
integritatea functionala a celulelor si mitocondriilor

metabolismul miocardic cu integritatea functionala a celulelor si mitocondriilor

tesutul nonviabil prin determinarea localizarii si a extinderii necrozei si a fibrozei

rezerva contractila in timpul stimularii inotrope.

PET si SPECT

Sunt tehnici imagistice care evalueaza nepotrivirile dintre metabolism-perfuzie cu valori


predictive negative si pozitive inalte. Prin PET pot fi cuantificate perfuzia miocardica si
metabolismul. Tehnicile sunt noninvazive si folosesc trasori radioactivi administrati
pacientului care sunt apoi captati specific de membrana celulelor miocardice indicind
integritatea membranara si functia mitocondriala. Alti trasori au drept tinta beta-oxidarea si
evaluarea functiei miocitare. Marele dezavantaj al celor doua tehnici ramine expunerea la
radiatii.
Ecocardiografia

Este o metoda imagistica larg disponibila, rapida, relativ ieftina si astfel frecvent folosita ca
prima linie de investigare diagnostica. Desi functia imbunatatita cu dobutamina in doza mica
indica miocardul hibernant, incidenta anomaliilor noi ale motilitatii peretelui ventricular la
nivele inalte de stress sau un raspuns bifazic sunt considerate diagnostice pentru inducerea
ischemiei miocardice.

Echocardiografia miocardica cu contrast

Imbunatateste si mai mult precizia detectarii anomaliilor kineticii peretelui, fiind superioara
SPECT. Este folosita si pentru detectarea si cuantificarea cicatricilor postinfarct.

Scanare CT

Chiar daca CT-ul poate fi folosit pentru a evalua functia ventriculului sting, perfuzia si
cicatricile miocardiace, principala sa aplicatie este imagistica arterelor coronare. Mai ales la
pacientii cu boala coronariana cronica, CT-ul poate fi limitat de depozitele de calciu.
Sistemele PET-CT si SPECT-CT pot permite evaluarea anatomiei coronarelor si prezenta/
extinderea ischemiei si a miocardului hibernant in acelasi timp. Dezavantajul este doza mare
de radiatii ionizante. (2) (7)

RMN cardiac

Este o metoda complexa, precisa si din ce in ce mai disponibila pentru a evalua pacientii cu
cardiomiopatie ischemica si pentru a ghida terapia. Este standardul in evaluarea volumului si
a functiei ventriculare si in vizualizarea cicatricilor. Este foarte precisa in evaluarea rezervei
contractile si a ischemiei intr-o singura examinare fara expunerea la radiatii. Principala
limitare este imposibilitatea efectuarii la pacientii cu pacemaker sau dispozitive de
resincronizare cardiaca.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Desigur, semnele si simptomele pot fi confundate cu ale unei pneumonii, cu o durere


reumatismal, de msea, de umeri, cu o spondiloz, cu o lovitur n torace, cu o rceal, mai
ales dac este iarn, tiut fiind c i atunci cnd rcim, avem o senzaie de disconfort
retrosternal, de arsur.

II.7 COMPLICATII SI SECHELE

Complicatii angina pectorala

Angina pectorala poate aparea oricand, insa nu iti pune intotdeauna viata in pericol. Exista si
cazuri grave, in care o angina pectorala se poate dovedi a fi atac de cord. Pentru a stabili
natura durerii din piept, trebuie sa stii ca simptomele care anunta un atac de cord sunt:

Durere puternica in piept, care dureaza mai bine de cateva minute


Durere care se extinde pana la umeri, brate, chiar si pana la maxilar

Durere puternica in partea superioara a abdomenului

Respiratie greoaie

Greata si varsaturi

Lesin

Complicaiile infarctului miocardic

Complicaiile infarctului miocardic pot fi precoce (apar n primele 5-7 zile post-infarct) sau
tardive (apar dup un interval de cteva sptmni sau luni), mecanice sau electrice. Iat care
sunt principalele complicaii dup infarctul de miocard:

Insuficien cardiac acut Disfuncia de pomp este proporional cu severitatea


leziunilor i poate varia de la o modificri hemodinamice minime la edem pulmonar
acut i oc cardiogen; tratamentul const n administrarea de vasopresoare, inotrop
pozitive (dopamin, dobutamin, amrinona i milrinona) i asisten mecanic (balon
de contrapulsaie aortic).

Tulburri de ritm i conducere Apar frecvent i precoce n evoluia infarctului de


miocard i trebuie atent supravegheate deoarece pot reprezenta un mecanism de deces.
Cel mai adesea sunt raportate aritmia extrasistolic ventricular sau supraventricular.
Aritmiile ventriculare maligne (tahicardia ventricular, fibrilaia ventricular) au o
semnificaie diferit n funcie de momentul apariiei: cele cu debut n primele ore
post-infarct sunt o consecin a ischemiei miocardice, se trateaz chimic (xilin,
amiodaron) sau electric (defibrilare) i nu au tendin de repetare, prin urmare nu
necesit tratament antiaritmic profilactic; cele cu debut mai tardiv au un prognostic
mai prost i necesit profilaxie antiaritmic, deoarece au tendina de a se repeta.
Fibrilaia ventricular este mai frecvent n cazul infarctelor inferioare i de ventricul
drept fa de infarctele anterioare. Mai pot aprea tahiaritmii supraventriculare
(fibrilaie atrial, flutter atrial), ca o manifestare a hipercatecolaminemiei sau asocierii
unui infarct atrial. Blocurile cardiace (sinoatrial, atrioventricular, intraventricular) apar
ca urmare a afectrii esutului excito-conductor i pot fi tranzitorii (manifestare a
ischemiei) sau permanente (expresie a ntreruperii esutului de conducere prin necroza
miocardic).

Evenimente tromboembolice Apar datorit formrii de cheaguri de snge pe


cicatricea post-infarct, datorit diskineziei (akineziei) i dilataiei peretelui ventricular.
Tromboza intraventricular poate duce la embolie cerebral, renal, periferic (n
cazul infarctelor de ventricul stng) sau pulmonar (n cazul infarctelor de ventricul
drept). Este mai frecvent n cazul infarctelor anterioare ntinse.

Miocardul siderat (stunning myocardium) Reprezint o disfuncie acut de pomp


aprut ca urmare a restabilirii rapide i masive a fluxului coronarian (prin tromboliz
sau angioplastie cu balon/stent).
Extensia sau recidiva infarctului Apar ca urmare a persistenei ischemiei n
arborele coronarian.

Ruptura de miocard Este o complicaie mecanic catastrofal care evolueaz ctre


hemopericard, tamponad cardiac i deces prin disociaie electro-mecanic. Ruptura
cordului poate aprea la nivelul peretelui liber ventricular sau septului interventricular.

Insuficien mitral acut prin ruptura unui cordaj/pilier Evolueaz rapid cu


alterare hemodinamic i edem pulmonar acut.

Disecia de coronar Poate aprea n cazul trombozelor extinse, ca o complicaie a


angioplastiei.

Anevrismul de perete ventricular Apare prin dilatarea zonei infarctizate, ca urmare


a unei remodelri defectuoase a cicatricii post-infarct. Anevrismul ventricular poate fi
asociat cu tromboz intraventricular, accidente embolice i aritmii.

Sindrom Dressler post-infarct Caracterizat prin pericardit, pleurezie, febr i


sindrom inflamator biologic (CRP, VSH, fibrinogen).

Insuficien cardiac tardiv post-infarct

Moarte subit

II.8 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

Cardiomiopatia ischemica este cel mai frecvent tip de cardiomiopatie in lume si afecteaza 1
din 100 de persoane, cel mai adesea barbati dupa virsta de 50 de ani.

Cardiomiopatia ischemica este rezultatul bolii coronariene extinse, care este asociata cu
disfunctia ventriculara stinga si in multe cazuri cu dilatarea ventriculara stinga semnificativa.
Mortalitatea este mare, mai ales la pacientii care intrunesc criteriile de viabilitate miocardica
dar nu au suferit revascularizare.

Desi varsta, capacitatea de efort fizic si comorbiditatile influenteaza supravietuirea, factorii de


prognostic cei mai importanti sunt extinderea ischemiei, viabilitatea miocardului si
remodelarea ventriculara stinga.

II.9 TRATAMENT

Tratarea cardiopatiei ischemice se face cu medicamentele urmatoare:

Antiagregantele plachetare: Aspirina, Plavix, Ticlopidina


Beta blocante: Diltiazem

Nitriii: Nitroglicerin, Nitromint

Inhibitorii enzimei de conversie: Prestarium

Trimetadizina: Preductal

Impreun cu tratamentul medicamentos pot fi luate o serie de masuri de reducere a factorilor


de risc cardiovascular:

renunarea la fumat

alimentaia sanatoas (fructe, legume, cereale)

consum redus de sare

reducerea greutii corporale, daca pacientul sufer de obezitate

consumul redus de alcool

reducerea TA si meninerea acesteia in valori ct mai normal.

In cazul in care terapia medicamentoas nu este suficient se pot aplica proceduri chirurgicale
ca by-pass coronarian, angioplastia coronarian.

Scopul terapiei este controlul terapeutic al cauzelor bolii coronare, imbunatatirea functiei
cardiace si reducerea simptomelor de insuficienta cardiaca. Medicii recomanda modificari ale
stilului de viata, dispozitive implantabile si chirurgia.

Terapia farmacologica poate cuprinde:

inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei cu rol vasodilatator, pentru a controla


hipertensiunea si a scadea munca cardiaca (captopril, lisinopril)

beta-blocantii pentru a scadea frecventa cardiaca si a limita progresia bolii

anticoagulantii pentru a preveni formarea de trombi intracardiaci (metoprolol,


carvedilol)

diureticele pentru a elimina fluidul in plus (furosemid, spironolactona, eplerenone)

alte medicamente pentru a controla frecventa si ritmul cardiac. (3)

Modificarile stilului de viata pot cuprinde urmarea unei diete cu sodiu redus. Medicul
poate recomanda exercitii fizice aerobice moderate unor pacienti, iar altora repausul.
Dispozitivele implantabile cuprind:

pacemaker biventricular

dispozitiv de asistenta ventriculara stinga

pacemaker bicameral sau unicameral

cardioverter-defibrilatorul implantabil.

Procedurile interventionale si optiunile chirurgicale pot cuprinde:

angioplastia cu balon

transplantul cardiac

stentul

chirurgia de reconstructie a ventriculului sting.

II.10 PROFILAXIA CARDIOPATIEI ISCHEMICE

Odihna dupa servirea mesei. Efortul digestiei fura sangele de la inima catre organele
digestive.

Incetarea oricarei activitati in momentul aparitiei unei crize anginoase, relaxarea si


administrarea medicamentului folosit in astfel de situatii.

Se va inceta administrarea de pilule anticonceptionale in cazul prezentei anginei.


Estrogenul continut de acestea creste riscul coagularii sangelui.

In cazul aparitiei crizei de angina noaptea este nevoie de corectarea pozitiei corpului,
prin pastrarea capului sau a toracelui mai ridicat. Astfel, inima va face un efort mai
mic atunci cand pompeaza sangele prin vene catre inima.
Riscul de infarct miocardic si de angina instabila este redus semnificativ in urma
administrarii aspirinei luate la recomandrea medicului.

Incetarea fumatului. Aparitia crizelor de angina este influentata negativ de prezenta


nicotinei.

Daca sunteti hipertensiv, adoptati o dieta hiposodata (saraca in sare). Nu adaugati sare
in mancare si evitati consumul alimentelor bogate in sare (ex. branza telemea,
muraturi, conserve, afumaturi etc.).

Adoptati o dieta sanatoasa. Daca sunteti supraponderal(a), stabiliti-va o dieta cu numar


scazut de calorii, care sa contina predominant fructe si legume, cereale integrale,
alimente cu un continut ridicat de nutrienti si vitamine dar cu putine calorii.
Evitati dulciurile concentrate, alimentele cu continut ridicat de grasimi saturate (carne
de porc, oaie, ficat, creier, carnati, sunca, unt, smantana, frisca etc.). Favorizati
consumul de grasimi mono- si polinesaturate (ulei de floarea soarelui, masline, carne
de peste etc). Limitati consumul de oua la 4-5/saptamana (mai putin in cazul unor
valori crescute ale colesterolului).

Daca suferiti de diabet zaharat efectuati controale periodice in vederea stabilirii unei
scheme de tratament optime. Indiferent de situatie este important de stiut ca
mentinerea unei glicemii cat mai apropiate de valorile normale pe tot parcursul zilei se
coreleaza cu o scadere importanta a riscului cardiovascular si complicatiilor bolilor
cardiovasculare.

Sedentarismul reprezinta un important factor de risc cardiovascular. Adoptati un regim


de viata care sa includa minimum 30 minute de miscare zilnic. Mersul pe jos pe
distante progresiv mai lungi, practicarea diferitelor exercitii fizice, practicarea regulata
a diverselor activitati sportive (de la mersul pe bicicleta, inot, pana la sporturi mai
solicitante), toate acestea va ajuta sa va imbunatatiti conditia fizica, sa va mentineti
greutatea sau sa slabiti, amelioreaza profilul lipidic, imbunatatesc controlul tensiunii
arteriale, diminueaza gradul de insulinorezistenta si imbunatatesc controlul glicemic
etc., diminuand semnificativ riscul cardiovascular global.

CAP. III ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA SI TRATAREA


BOLNAVULUI
Boala reprezint ruperea echilibrului, a armoniei, este un semnal de alarm, tradus prin
suferin fizic, psihic sau o dificultate, o inadaptare lao situatie nou, provizorie sau
definitiv.Datoria asistentei medicale este s determine bolnavii s respecte sfaturile medicale
ale cadrelor medii de specialitate i ale instructorilor der ecuperare fizic.
Succesul educaiei pentru sntate depinde n foarte mare msur de educaia i gradul de
cultur al pacientului dar i de calitatea i competena profesional a asistentei medicale, de
interesul pe care l arat pacientul privind ngrijirile i tot ceea ce ntreprinde echipa medical
pentru vindecarea acestuia.

Asistenta medicala detine o pozitie foarte importanta in ingrijirea acestor categorii de


bolnavi. Justificarea rolului ei rezida in caracterul unor boli cardiovasculare (insuficienta
cardiaca, hipertensiune arteriala, infarct miocardic angina pectorala etc), care reclama o
spitalizare indelungata, deci o supraveghere continua.

Pe aceeasi linie se situeaza si frecventa accidentelor din bolile cardiovasculare (sincope,


colaps vascular, stop cardiac), ca si a complicatiilor. In sfarsit, daca retinem, faptul ca multe
boli cardiovasculare reprezinta urgente medicale, tulburari de ritm, cardiopatii ischemice,
puseuri de hipertensiune, edem pulmnar etc), se poate intelege mai bine rolul sau. Dar pentru
a-si indeplini menirea, nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa aplice, chiar perfect,
diferitele tehnici de ingrijire a bolnavului, ci trebuie sa cunoasca notiuni teoretice, care sa-i
permita depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia si, daca este nevoie, chiar
interventia in situatiile in care viata bolnavului depinde de cunostintele sale.

III. 1 INTERNAREA BOLNAVULUI SI ASIGURAREA CONDITIILOR DE


SPITALIZARE

Spitalul este o institutie sanitara destinata ingrijirii bolnavilor si organizata pentru servicii
permanente. In spital se interneaza bolnavii in stare grava care necesita o ingrijire si
supraveghere permanenta si o atentie deosebita din partea asistentei medicale.

Spitalul cuprinde urmatoarele parti componente functionale :

- serviciul de primire unde incepe pregatirea psihica a pacientului. El este primit cu


zambetul pe buze si cu cuvinte de incurajare, esentiala fiind cucerirea increderii bolnavului in
profesionalismul cadrelor sanitare. Pacientii vor fi dezbracati si examinati. La nevoie
pacientul este ajutat de asistenta si asezat in pozitia necesara examinarii

- prelucrari sanitare - aici se face deparazitarea si imbaierea bolnavului, dupa care


acesta va fi imbracat in lenjerie curata si condusa pe sectia cu paturi

- sectia cu paturi este partea componenta a spitalului inzestrata cu paturi si sala de


tratamente, unde se asigura asistenta corespunzatoare a bolnavilor spitalizati.
Dupa ce medicul hotaraste internarea bolnavului, asistentul completeaza biletul de internare,
foaia de observatie si trece datele pacientului in registrul de internari.

Bolnavul este condus de asistent in salonul prealabil hotarat de catre medic. Salonul se alege
in functie de starea pacientului (diagnostic, gravitatea si stadiul bolii) si sex. Asistentul
conduce bolnavul in salon, il ajuta sa-si aranjeze obiectele personale in noptiera si sa se
instaleze comod si in pozitia indicata de medic in pat.

Bolnavului se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara a sectiei precum si


indicatiile medicului referitoare la alimentatie, pozitie indicata daca este cazul si scopul

acestuia. Asemenea i se explica necesitatea si modul recoltari de produse biologice si


patologice in vederea efectuarii analizelor de laborator indicate de medic.

Se vor asigura conditiile de mediu necesare ameliorarii si vindecarii bolii. Pentru a crea un
mediu de securitate si confort si pentru a diminua factorii de stres este indicat ca saloanele sa
aiba o capacitate de 4 , max. 6 paturi cu o temperatura de 18-20C sa fie curate, linistite si
bine aerisite cu aer umidificat.

Asistentul va completa o anexa la foaia de alimentatie pe care o va trimite la blocul alimentar,


astfel noul pacient va primi alimentatia necesara inca in prima zi de internare. Asistentul
observa si este obligat sa consemneze aspectul general, inaltimea, greutatea, varsta, aspectul
tegumentelor si mucoaselor, faciesul si starea psihica a bolnavului. Ea va urmarii necesitatile
pacientului, manifestarile de dependenta in vederea satisfacerii acestora.

Se vor nota datele privind antecedentele familiale, patologice ale pacientului precum si bolile
care au influenta asupra anesteziei si interventiei (afectiuni pulmonare, cardiace, diabet
zaharat, epilepsie etc.)

III.2 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXAMENUL OBIECTIV

Evaluarea pacientului cu afeciuni cardiovasculare implic n mod obligatoriu efectuarea unui


examen obiectiv competent cu respectarea unor etape eseniale, ce vizeaz n principal
aprecierea strii generale a pacientului i evaluarea semnelor vitale.

1. aprecierea strii generale


- statusul mintal al pacientului este un indicator al eficienei perfuziei cerebrale
- asistentul medical va urmri starea de contien a pacientului, gradulde orientare
temporospaial, sesiznd din timp orice modificare survenit.

4. examenul minilor
- poate furniza informaii importante n evaluarea unui pacient cu afeciuni cardiovasculare:
- cianoza periferic se asociaz cu o reducere a fluxului sanguin periferic, situaie ce poate
aprea fiziologic prin vasoconstricie periferic n condiiile scderii temperaturii mediului
nconjurtor; sau patologic prin scderea fluxului sanguin n ocul cardiogen de exemplu:
- paloarea reflect anemie sau creterea rezistenei vasculare sistemice
- timpul de reumplere capilar apreciaz fluxul sanguin periferic, n mod normal reperfuzia
se realizeaz aproape instantaneu. ncetinirea reumplerii capilare se asociaz cu mai multe
situaii patologice printre care i afeciunile cardiace (practic se comprim extremitatea
distal a unui deget i se msoar timpul n care se realizeaz recolorarea acestuia, normal se
realizeaz pn n 2 secunde)
- n mod normal extremitile sunt calde i uscate. Scderea temperaturii extremitilor i
apariia transpiraiilor sunt semne de activare a sistemului nervos vegetativ simpatic cu
producerea vasoconstriciei periferice, situaie ce poate aprea de exemplu n ocul
cardiogen
- edemele reduc mobilitatea minilor
- deshidratarea determin reducerea elasticitii tegumentare
- hipocratismul digital poate fi semn de boal cardiac congenital.
5. examenul inimii
- se va face respectnd etapele examenului obiectiv: inspecie, palpare, percuie, ascultaie
- inspecia poate evidenia modificri de form ale regiunii precordiale, modificri ale
circulaiei tegumentare i chiar prezena unor pulsaii vizibile n aceast regiune
deformarea toracelui la nivelul regiunii precordiale poate fi de cauz cardiac
dar poate avea i alte cauze: toracice, osoase, pleuro pulmonare
- palparea poate evidenia:
pulsaii normale sau patologice
freamte, corespunztoare unor sufluri cardiace
frecturi pericardiace
- percuia:
este mai puin util, deoarece evideniaz doar modificrile patologice
semnificative i este influenat de o serie de factori cum ar fi: grosimea
peretelui toracic, colecii lichidiene sau aerice pleurale
- ascultaia
permite aprecieri asupra ritmului i frecvenei btilor cardiace, asupra
modificrilor zgomotelor cordului, asupra fenomenelor anormale valvulare.
6. examenul vaselor periferice
- poate evidenia:
durere, paloare, puls absent, parestezii, paralizie n cazul sindromului de
ischemie periferic acut
cordon venos palpabil, dureros, cu edem localizat, tegumente roii, calde,
durere n cazul tromboflebitei.

III.3 ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE SI GENERALE A PACIENTULUI

Asistenta medicala trebuie sa asigure repausul fizic si psihic al bolnavului, care, aproape
in toate aceste categorii de afectiuni, este indispensabil. Nu trebuie insa sa uite dezavantajele
repausului indelungat la pat, fapt pentru care este necesar sa se recomande alegerea pozitiei
sezande sau semisezande. Adeseori, acesti bolnavi sunt incapabili sa se ocupe singuri de
dansii. Iata de ce asistenta medicala este datoare sa le asigure si sa urmareasca pozitia corecta
in pat, schimbarea lenjeriei, transportul, efectuarea zilnica a masajului gambelor si picioarelor,
pentru prevenirea trombozelor. Toaleta zilnica a bolnavilor ii revine, de asemenea, ei. Nu
trebuie sa uite ca unui bolnav cu insuficienta cardiaca avansata ii este interzis efortul de
toaleta zilnica. La fel de important este si repausul psihic. Vizitatorii numerosi, discutiile cu
voce tare, chemarile la telefon, ca si neintelegerile familiale sau profesionale sunt tot atatea
cauze care pot frana evolutia favorabila.

III.4 PREGATIREA, ASISTAREA SI EFECTUAREA RECOLTARILOR DE


PRODUSE BIOLOGICE

TEHNICI

Recoltarea produselor biologice poate afecta direct diagnosticul, tratamentul i


vindecarea pacientului. Asistentul medical este direct responsabil de recoltarea prompt i
corect a acestor probe. n unele cazuri, chiar dac nu Asistentul medical este cel care
recolteaz, trebuie s verifice proba, s pregteasc pacientul, s asiste medicul, s-l ajute la
efectuarea respectivei recoltri s i acorde ngrijiri specifice pacientului dup recoltare.
Exist anumite teste pentru care pacientul trebuie instruit s i le poat face singur (glicemia
pe glucotest).

Pregtirea pacientului
O bun nelegere i informare despre testul pe care pacientul trebuie s l efectueze i
scopul acestuia ne va ajuta s pregtim pacientul adecvat. Explicndu-i pacientului procedura
medical cu claritate vom catiga ncrederea i cooperarea sa. De exemplu, naintea unei
recoltri dificile i dureroase (cum ar fi puncia de mduv osoas) trebuie s informm
pacientul asupra tipului i gradului de disconfort pe care probabil l va resimi. De asemenea
trebuie informat de durata procedurii, efectele acesteia i n ct timp vor fi gata rezultatele.
tiind exact la ce s se atepte, pacientului i va fii mult mai uor s coopereze i s suporte
manevra n sine. Dac medicul este cel care face recoltarea, asistentul medical va supraveghea
pacientul att pe parcursul acesteia ct si dup pentru a putea acorda ngrijirile specifice n
orice situaie.
Unele teste necesit instruciuni detaliate pentru a ne asigura de cooperarea total a
pacientului i de corecta recoltare a probelor, cu att mai mult cu ct unele necesit anumite
condiii de recoltare i schimbarea regimului de via naintea recoltrii (o diet special, un
mod corect de recoltare de ctre nsui pacient, etc).

Consimmntul pacientului
Este un drept al pacientului s i se ofere toate informaiile pentru a nelege exact ce i
se va face, procedura medical n sine, riscurile i implicaiile manevrei nainte de a consimi
i a semna c este de acord cu efectuarea procedurii.
A explica procedura, cum va fi efectuat i potenialele riscuri este n primul rnd
responsabilitatea medicului. Asistenta va relua explicaiile medicului, se va asigura c
pacientul le-a neles bine i va verifica dac pacientul a semnat consimmntul.

Msuri de protecie:
Msurile de protecie trebuie luate att pentru asistent ct i pentru pacient. Dup
recoltare, produsul trebuie etichetat i transportat n condiii optime, astfel inct s nu afecteze
rezultatul.
Produse biologice:
Enzimele miocardice si alti produsi de citoliza:valoare diagnostica deosebita: troponina T si
I, CK-MB, in masura mai mica CK total si mioglobina.

Troponina cardiaca(I sauT); valorile se mentin crescute 7-10 zile de la debutul necrozei
miocardice.

! Diferenta intre angina instabila si IM fara supradenivelare de segment


S- T- nivelul troponinelor serice.

CK-MB : buna specificitate pt leziunile ireversibile (valoare


semnificativa trebuie sa depaseasca dublul valorii normale in primele
24h de la debutul evenimentului clinic)
crescut si in miocardita ac, cardiochirurgia, traumatismele
cardiace, cateterismul cardiac, starea de soc, efort fizic intens, in
angina instabila
CK totala : specificitate redusa, dat distributiei tisulare largi
(valoare pozitiva de peste 2 ori limita superioara a normalului)
Mioglobina : prezenta si in miocard, si in muschiul striat
avantajul eliberarii mai rapide din miocardul
necrozat (la 2h de la debutul durerii din IMA)
ASAT, LDH : nu mai sunt considerate

-hiperglicemia de stres in primele 24-48h (valori de 150mg%)


- hiperleucocitoza in prima sapt dat hipercatecolemiei si reactiei
inflamatorii
- cresterea VSH in zilele 2-3 (60-100mm/h); se normalizeaza in 2-3sapt
- cresterea fibrinogenului plasmatic in zilele 3-5 si dureaza o luna
(<1000mg%)
- proteina C reactiva creste in prima sapt de la debutul necrozei
- modificarile coagularii nu au valoare dg; evolutie trifazica:
hipercoagulabilitate in primele 48h- hipocoagulabilitate in zilele 4-5-
hipercoagulabilitate usoara in sapt 2-3
- modificarile lipidelor serice dupa primele 24h si dureaza 2luni
- catecoleminele serice si renina plasmatica cresc in primele zile de la
debutul IMA; au valoare prognostica

III.5 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXPLORARILE


PARACLINICE

se pregtete bolnavul din punct de vedere psihic pentru a nlatura factorii emoionali:

se transport bolnavul n sala de nregistrare, de preferin cucruciorul, cu 10-15


minute nainte de nregistrare;
aclimatizarea bolnavului cu sala de nregistrare;
bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultaii i va fi rugat sa-i relaxeze
musculatura.
introducerea de substanta de contrast intravenos daca este nevoie

asistentul medical va asigura pacientul ca fiecare tehnica este sigura
asistenta va instrui pacientul ca in timpul tehnicii va trebui sa-si schimbe pozitia de
cateva ori, sa respire linistit si uneori sa-si tina respiratia pentru scurte perioade de
timp

Prima investigatie in fata unui pacient cu durere in piept este electrocardiograma. Modificarile
EKG stabilesc diagnosticul de infarct miocardic, momentul de debut al acestuia si artera
coronara implicata. In functie de modificarile EKG se alege si modalitatea de tratament.
Exista situatii in care modificarile EKG pot fi echivoce, situatie in care e nevoie de EKG-uri
seriate si investigatii suplimentare.TEHNICA EKG
Recoltarea sangelui pentru dozarea enzimelor cardiace este o alta investigatie care sta la baza
diagnosticului de infarct miocardic.
In prezent se utilizeaza pentru evidentierea necrozei miocardice troponinele si creatin kinaza.
Dozarea acestora in dinamica arata evolutia infarctului.

Ecocardiografia identifica si localizeaza tulburarea de cinetica (zona de miocard care a fost


afectata este mai subtire si are o miscare mai redusa sau chiar absenta, in comparatie cu restul
muschiului cardiac). De asemenea evalueaza toate structurile inimii si evaluarile urmatoare
ajuta la urmarirea evolutiei.
Coronarografia este o investigatie invaziva (presupune introducerea unui fir metalic foarte
subtire printr-o artera pana la nivelul inimii) care evidentiaza locul unde artera este blocata. In
timpul aceleeasi proceduri se poate debloca artera prin montare de stent.
Angiocardiografia izotopica:

Consta n injectarea intravenoasa a unor izotopi radioactivi, cu ajutorul carora se


vizualizeaza cavitatile cardiace n dinamica.
se calculeaza volumele ventriculare n sistola si diastola, fractia de ejectie,debitul cardiac
se cuantifica miscarea globala si regionala a peretilor ventriculari.
Anomalii:
- cardiopatia ischemica
- insuficienta cardiaca

III.6 POZITIA BOLNAVULUI IN PAT, URMARIREA PACIENTULUI


Asistenta medicala trebuie sa asigure repausul fizic si psihic al bolnavului, care in toate aceste
categorii de afectiuni cardiovasculare este indispensabil. Nu trebuie insa sa uite dezavantajele
repaosului indelungat la pat, fapt pentru care este necesar sa se recomande alegerea pozitiei
sezande sau semisezande. Iata de ce asistenta medicala este datoare sa le asigure si sa le
urmareasca pozitia corecta in pat, schimbarea lenjeriei, transportul, efectuarea zilnica a
masajului gambelor si picioarelor, pentru prevenirea trombozelor.

Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda.Repausul absolut la pat in prima saptamana


este obligatoriu.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de
prezenta complicatiilor.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii incepand din
prima saptamana se pot face chiar miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.Durata
repausului la pat in pozitie semisezanda este 2-3 saptamani.

Mobilizarea bolnavului se face progresiv,sederea pe marginea patului,sederea in


fotoliu,ridicarea din pat,sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale,initial in prezenta
medicului.

III.7 URMARIREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE

Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta in


primele zile a electrocardiogramei,a tensiunii arteriale si a ritmului cardiac.

In sectiile obisnuite de boli interne,in lipsa aparaturii de monitorizare,supravegherea consta in


masurarea tensiunii arteriale,frecventei pulsului si a respiratiei la o ora,la nevoie mai des,in
functie de starea bolnavului,inregistrarea electrocardiogramei precum si a temperaturii de cate
ori este indicat de medic.

Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale

Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare

Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic

Sa pregateasca psihic pacientul

Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale

Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta

Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise


Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului

Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale

Tensiunea arteriala-valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice sau maxime


variaza intre 120-140mmHg,iar a tensiunii arteriale diastolice sau minime intre 70-
80mmHg.Masurarea tensiunii arteriale se face cu ajutorul tensiometrului.Se noteaza in foaia
de temperatura cu creion de culoare rosie,pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura
se socotesc 10 mmHg.

In cazul IMA,hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore,precedata


de o usoara crestere a tensiunii arteriale.Cand tensiunea arteriala scade brusc pericolul
socului cardiogen este iminent.

- tensiunea arterial exprim presiunea exercitat asupra pereilor arteriali. Ea este influenat

de o serie de factori cum ar fi: debitul cardiac, elasticitatea arterelor, volumul i vscozitatea

sngelui;

- tensiunea arterial este un fenomen ciclic, valoarea maxim apare atunci cnd se produce

contracia ventricular i se numete tensiune arterial sistolic, valoarea minim apare n

timpul diastolei ventriculare, i se numete tensiune arterial diastolic;

- tensiunea arterial se exprim ca un raport ntre tensiunea arterial sistolic i tensiunea

arterial diastolic, cu valori normale cuprinse la adult ntre 100/60 mmHg i 140/90 mm

Hg;

msurtorile iniiale se vor face la ambele brae, urmrind ca ulterior s

msurm TA la braul la care s-au nregistrat valori mai mari (n mod normal,

n absena unor suferine vasculare, nu ar trebui s fie diferene mai mari de 5

mmHg ntre cele dou brae;

- asistentul medical va indica pacientului s nu vorbeasc n timpul msurtorilor, deoarece se

nregistreaz creteri ale valorilor TA i frecvenei cardiace, atunci cnd acesta vorbete.

!!! Modifcrile TA n funcie de poziia pacientului:

- hipotensiunea arterial ortostatic se definete ca fiind scderea semnificativ a tensiunii


arteriale sistolice la modificareapoziiei pacientului din decubit n ortostatism. De regul se

asociaz cu senzaie de ameeal, vertij dar poate aprea i sincopa;

- dei exist mai multe cauze ale hipotensiunii arteriale ortostatice cea mai ntlnit este

hipovolemia (prin volemie se definete volumul sanguin circulant efectiv) urmare a terapiei

diuretice sau a unei hemoragii.

Pulsul-are valori normale la adult cuprinse intre 60-80 pulsatii/min,se obtine prin
comprimarea arterei radiale pe un plan osos si se noteaza in foaia de temperatura cu un creion
rosu,o linie orizontala corespunzand la 4 pulsatii.

Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului pana la 90-100


pulsatii/min2. msurarea tensiunii arteriale

Examenul pulsului

- furnizeaz informaii cu privire la circulaia arterial periferic i activitatea inimii

- pentru a nu confunda pulsaile arteriale ale bolnavilor cu propiul puls digital nu se palpeaz

cu putere arterele de calibru mic

- frecvena pulsului este de obicei sincron cu contraciile ventriculului stng cu excepia

fibrilaiei atriale i n unele extrasistole

- atunci cnd examinm pulsul periferic vom aprecia frecvena, ritmul i calitatea pulsaiilor

- frecvena normal a pulsului este de 60 100 bti/minut (anxietatea legat de examenul

medical face de multe ori s creasc frecvena pulsaiilor n momentul examinrii)..

Respiratia-are frecventa normala cuprinsa intre 16-18 respiratii/min,prezentand


usoare variatii in functie de sex si varsta.

Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde,pentru fiecare linie orizontala


considerandu-se o respiratie/min.

Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee,semn de disfunctie de pompa.

Temperatura-are valori normale intre 36-37C,se masoara cu termometrul in axila,cel


mai frecvent.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion albastru,pentru fiecare linie a foii se
socotesc doua diviziuni de grad.
Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii,37,5-38,5C,datorita substantelor
piretogene produse in focarul de necroza.

III.8 ALIMENTATIA PACIENTULUI

In bolile cardiovasculare dieta reprezinta adesea un factor esential. Regimul fara lichide,
hiposodat, uneori hipoazotat poate fi adeseori mai util intr-o hipertensiune sau o insuficienta
cardiaca decat multe medicamente.

Studiile tiinifice dovedesc c dieta vegetarian scade riscul de apariie a multor boli cronice
degenerative n aceast categorie intrnd, pe lng bolile cardiovasculare, i obezitatea,
diabetul, reumatismul degenerativ, neoplaziile (mai ales cele digestive).
n cardiopatia ischemic, regimul vegetarian n care sunt permise i lactate dietetice (cu
coninut sczut de grsimi) este cel mai indicat.
Dieta trebuie s aib urmtoarea compoziie:

70% hidrai de carbon compleci (prezeni n special n legume, fructe, cereale);

20% proteine;

10% grsimi.

Restricii alimentare
1) Se exclud cafeaua, stimulentele, zahrul i produsele zaharoase (prjituri, ngheat) i
orice aliment care conine aditivi artificiali (colorani, amelioratori de arom etc.).
2) Se reduce consumul de sare i se folosesc pentru aromatizarea mncrurilor condimente
preparate din plante uscate (ex. cimbru, rozmarin, ovrf, busuioc, coriandru, tarhon,
ptrunjel, salvie, semine de schinduf etc.).
3) Se reduce consumul de alcool (este permis n cantitate mic i numai buturile naturale -
maxim un pahar de vin sau bere pe zi).
4) Se reduc foarte mult grsimile, n special alimentele bogate n colesterol i acizi grai
saturai: carne, lapte, ou, dar i msline, nuci, alune i semine, cacao i ciocolat.
Atenie! Grsimile saturate (solide ex. margarina), chiar dac sunt de origine vegetal,
contribuie la creterea colesterolului din snge. Muli productori fac reclam acestor produse,
ele fiind mai avantajos de comercializat, datorit faptului c au un termen de valabilitate mai
mare, ns este de dorit ca ele s nu fie consumate.

Recomandri alimentare
Se recomand s nu lipseasc din diet urmtoarele:
- cereale integrale (sunt bogate n fibre care ajut la eliminarea colesterolului prin scaun):
fulgi de gru, ovz, secar, de asemenea hric, orez integral, porumb etc.;
- suc de orz verde, 50 ml de 3 ori pe zi;
- legume: morcovi, varz, elin, usturoi, ceap, salat, vinete, dovlecei, ciuperci, roii,
cartofi, ptrunjel, ridichi;
- leguminoase: fasole, mazre, soia, nut, linte (nainte de preparare se las la muiat n ap
minim 4 ore);
- preparate pe baz de soia: lapte de soia, brnz tofu, creme vegetale;
- fructe: struguri, mere, pere, caise, piersici, pepeni, citrice;
- fructe de pdure: ctin, coacze negre, afine, mcee, zmeur, mure, fructe de pducel -
consumate ca atare (cu adaos de miere) sau sub form de sirop natural;
- consumul de miere, n special cea de pducel, tei, castan, cimbru i rozmarin (cu excepia
bolnavilor de diabet);
- polenul (mai ales cel monoflor, de salcie i castan) i propolisul, recunoscute pentru
efectul lor de combatere a aterosclerozei;
- lptiorul de matc (efect de relaxare i calmare, se opune strilor emoionale excesive ce
pot cauza durerile de inim);
- zilnic 3-4 cei de usturoi (sau 2-3 lingurie de tinctur de usturoi, cu ap);
- 1 linguri de 3 ori pe zi dintr-un amestec de hrean ras cu miere;
- se poate ncerca pe perioade limitate de timp (1-2 luni) un regim bazat exclusiv pe cruditi
(aa-numita hran vie) vezi crile scrise de Elena Ni-Ibrian, care conin foarte multe
reete;
- produse pe baz de coenzima Q10 protejeaz inima n cazul lipsei de oxigen care apare
n angin sau infarct;
- alimente care conin acizi grai de tip omega-3 (cu efect de protecie a vaselor de snge
fa de aciunea colesterolului, previn spasmele coronariene i previn formarea cheagurilor de
snge): cereale integrale, fasole, soia, alge marine. Untura de pete, dei este o surs foarte
bogat de acizi grai omega-3, fiind o surs animal, poate crete cantitatea de LDL-colesterol
din snge i riscul de apariie a hemoragiilor cerebrale.

III.9 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EFECTUAREA


TRATAMENTULUI

TEHNICA ADM. MEDICAMENTELOR PER OS, IM , IV

Asistenta medicala are un rol foarte important in efectuarea tratamentului.

Tratamentul medicamentos se face la pat,in pozitie orizontala.Desi medicamentale se dau


strict la indicatia medicului,in unele cazuri de urgenta,asistenta va trebui sa intervina cu unele
medicamente cum este Nitroglicerina si oxigen.Obiectivele tratamentului in IMA sunt
repausul la pat,combaterea durerii si tratamentul anticoagulant.

Sedarea durerii se face cu Mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular,eventual


intravenos,diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza10%.

Morfina se administreaza 0,01-0,02 g(1 fiola=0,02 g) subcutanat sau intramuscular eventual


intravenos,incet diluat in ser fiziologic,sub controlul respiratiei.Morfina poate provoca o
hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare.Asocierea cu Atropina 1 mg
subcutanat sau intramuscular,eventual 0,5mg intravenos poate preveni aceste fenomene.

Fortral se administreaza 30mg intravenos sau intramuscular.

Tratamentul anticoagulant si trombolitic se face cu Streptokinaza care are proprietati


trombolitice si se administreaza in primele 6 ore in perfuzie rapida 150000 UI in 45 minute.
Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos,initial 10000 UI apoi 5000-
10000UI la fiecare 4-6 ore.Concomitent e administreaza Trombostop 4-6 tablete pe zi in
functie de timpul Quick.

In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante cum ar fi Diazepam


2-5 mg de 1-2 ori\zi si Meprobamat 0,5-1 comprimat de 2-4 ori\zi.

Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul.Mentinerea tensiunii arteriale se face cu perfuziide


Glucoza 5%,Dextran.

Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uz cardilogic,200mg intramuscular sau


intravenos.

Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin aspiratie,la nevoie se face


oxigenoterapie.

III.10 EDUCATIE PENTRU SANATATE SI PROFILAXIA BOLII

La externare bolnavul este instruit asupra modului de viata:

-Bolnavul trebuie sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile.

-Sa respecte regimul dietetic rational hipolipidic,fara sare,glucide,hidrocarbonate si fractionat


5-6 mese pe zi.

-Se va reduce consumul de cafea.

-Se va evita fumatul si alcoolul.

-Se va respecta tratamentul medicamentos si modul de administrare a medicamentelor.

-Sa practice sporturi usoare.

-Sa aiba un program rational de munca si viata.

-Sa se prezinte la controale periodice.

III.11 EXTERNAREA BOLNAVULUI

Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medic.

Asistenta va aduna toata documentatia relativa a bolnavului si o va pune la dispozitia


medicului de salon,in vederea formularii epicrizei.

Asistenta va fixa cu bolnavul ora exacta a plecarii,pentru a-i putea asigura alimentatia pana in
ultimul moment.

Externarea bolnavului se efectueaza pe baza biletului de iesire din spital.Pe baza acestui
bilet se elibereaza hainele si efectele bolnavului.
Asistente medicala instiinteaza familia bonavului privind indicatiile primite de la medic
cuprinse in biletul de iesire.Asistenta ajuta bolnavul la impachetarea lucrurilor,la imbracare si
incaltare.Bolnavul va fi condus pana la poarta spitalului de catre asistenta.

CAP. IV PLANURI DE INGRIJIRE A PACIENTILOR

PLAN DE INGRIJIRE I

I. Culegerea datelor

Sursa de informaie: -pacientul

-foaia de observaie

-echipa de ngrijire

1.Date relativ stabile:

Nume:TRAIAN

Prenume:RAZVAN

Varsta:68 ani

Sex:masculin

Domiciliu:str.Revolutiei,nr 50, jud.Buzau

Profesia:pensionar

2.Date variabile:

Domiciliu:rural

Condiii de locuit:bune

Echipa de susinere:soul

Data internrii :16.05.2015


Data externrii:20.05.2015

Diagnosticul medical la internare: Infarct miocardic acut posteroinferior

Motivele internrii:

-dureri retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire

-transpiratii reci

-dispnee

-iradierea durerii in membrul superior stang

Istoricul bolii: Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani,cu tratament


neglijat,cu antecedente de gastrita cronica. Prezinta in timpul serii,in timpul unui stres
emotional, durere violenta retrosternala cu iradiere in membrul superior stang prelungita peste
30 minute,care nu cedeaza la Nitroglicerina sublingual,asociata cu anxietate,transpiratii
reci,greata,voma,motiv pentru care solicita serviciul de urgenta.

Examenul clinic general:-stare general: buna

-tegumenteimucoase:umede,normalcolorate

-esutconjunctivadipos:normal

-sistemosteo-articular:integru

-sistemganglionarlimfatic:

Aparat cardio-vascular: -zgomot cardiac ritmic;

-T.A: 160/120 Hgmm

-P:85p/min

-R: 19r/min

Aparatdigestiv i anexe: -dentiie: cu lipsuri

-limba: sabuala

-faringe: normal
-abdomen: moale,suplu

-ficatisplin: normale

Eliminri: -urin -cantitatea: 2000ml/zi

-frecvena:4-5 mictiuni /zi

-ritm: ziua

-culoare: galbendeschis

-miros: amoniacal

-aspect: normal

-scaun- frecvena: 2 scaune/zi

-orarul: la aceeasioraazilei

-cantitatea:150g/zi

-forma: cilindrica

-culoarea: bruna

-mirosul: fecaloid

Date antropometrice: -G=70 kg

-H=1,60m

Grupa sanguin: AB IV, Rh (+);

Anamneza medicala

Antecedente -heredocolaterale:

tata-HTA;
mama-sanatoasa

-personale-HTA ,gastrita cronica


Problemele pacientului

-dificultate in a respira

-circulatie deficitara

-deficit de volum lichidian

-dificultate in a se odihni

-alterarea integritatii fizice si psihice

Plan de ingrijire

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare


In
16.05.2015 urmainterventiilorpacientulre
Pentru ca pacientul sa
spiramaiusor,dispneea se
1.Dificultate in a respira respire liber pe nas voi
reduce.
datorita durerii si umezi aerul din salon
anxietatii manifestat: Pacientul sa prezinte
o respiratie cu administrez oxigen pe
dispnee, frecventa normala. masca,bron-hodilatatoare
si antialgice la indicatia
bradipnee, medicului,a-sigur pozitia
semisezanda
hipoventilatie.

Masor si notez zilnic in In


17.05.2015 foaia de temperatura urmainterventiilorpacientulpr
2.Circulatie deficitara T.A.,pulsul,respiratia,temp ezinta un ritm cardiac normal
datorita alterarii eratura,diureza,scaunul. sitegumente normal colorate.
Pacientul sa prezinte
muschiului cardiac si Efectuez masaj si miscari
un ritm cardiac in
peretilor arteriali pasive si active ale
limite normale.
manifestat prin membrelor.Administrez
bradicardie si tegumente medicatia indicata de
usor cianotice. medic si urmaresc efectul
acesteia.

Supraveghez Pacintulesteechilibratvolemic
pulsul,T.A.,apetitul, ,nuprezintasemne de
deshidratare.
18.05.2015 semnele de
deshidratare,scaunul,greut
3.Deficit de volum Pacientul sa fie atatea corporala.Fac
lichidian datorita echilibrat volemic in bilantul zilnic intre
transpiratiilor reci decurs de 2-3 zile. lichidele ingerate si cele
manifestat prin
eliminate.Administrez pe
adinamie,neliniste.
cale parenterala solutii
perfuzabile prescrise de
medic.

Respect orele de somn ale Pacientulprezinta un


19.05.2015
bolnavului,aerisesc somnodihnitor.
4.Dificultate in a se Pacientul sa aiba un salonul,asigur o
odihni datorita somn odihnitor din temperatura
anxietatii,durerii si punct de vedere adecvata,admi-
dispneei manifestata prin calitativ si cantitativ.
nistrez la indicatia
insomnie.
medicului somnifere.
Pacientul sa-si Pacientul prezinta o stare
20.05.2015 recapete indepen- buna si colaboreaza activ.Nu
Voi schimba pozitia
5.Alterarea integritatii prezinta escare de decubit,se
denta de miscare,in- bolnavului in pat la fiecare
fizice si psihice datorita deplaseaza fara ajutor.
2 ore.Efectuez masaj pe
efectului bolii credere in personalul regiunile predispuse la
manifestata prin medical.Sa nu escare.Linistesc bonavul
durere,limitarea prezinte cu privire la starea sa.
miscarilor,frica.
escare de decubit.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data 2015 T.A Puls Resp. TC Diureza

16.05 160/120 85 19 36,6 1250 ml

82 17 36,8

17.05 150/100 78 17 37,7 1300

79 16 37 ml

18.05 140/80 74 18 36,9 1350

73 17 36,8 ml

19.05 110/70 73 17 36,9 1450


70 17 37 ml

20.O5 115/70 69 18 36,6 1400 ml

69 18 36,8

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de Na VSH=4/12mm VSH=1-10mm/h


3,8%,se aspira sange
pana la 2 ml. 7-15mm/h

Leucocite Inteparea pulpei L=10000mmc L=4200-8000


degetului.Se recolteaza 2
Hemoglobina ml sange pe cristale de Hgb=13% Hgb=14-16g%

Trombocite EDTA. T=21500 T=150-400000mmc


Hematocrit Htc=42% Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5 ml citrat de Na3,8% F=180mg% F=200-400mg%


si 4,5 ml sange

Glicemie 2 ml sange pe florura de G=130mg% G=80-120mg%


Na 4 mg

Uree 5-10 ml sange,punctie U=80 mg% U=20-40mg%


venoasa
Creatinina C=2,4mg% C=0,6-1,2mg%

Acid uric A.U=1-2mg% A.U=2-6mg%

Colesterol 5-10 ml sange,punctie 260mg 180-280mg%


venoasa

Examen sumar de urina Recipiente sterile,din Normal


jetul mijlociu.

Enzime 5-10 ml,punctie venoasa TGO=25U/L TGO=2-20U/L

TGP=13,5U/L TGP=2-16U/L

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimente interzise

16.05 In primele 24-48h regimul Alimente


este strict:sucuri de hipercalorice,alimente care
fructe,ceaiuri 1000-1500ml contin NaCl

17.05 Ceaiuri,compoturi,supe,lapte, Grasimi,prajeli,varza,fainoase


in cantitate mare
Sucuri de fructe,oua
moi,pireuri.

18.05 In plus paine cu unt Alimente care contin NaCl

19.05 Lactate Alimente hipercalorice.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Data Medicamente Mod de administrare

16.05 Dipiridamol 3*1 tb/oral

Diazepam 1tb seara/oral

Mialgin 2ml iv

Heparina 1300 UI/H

17.05 Aspirina oral

Betaloc 100mg

Trombostop 0-0-2 oral

Diazepam 0-0-1 seara oral

18.05 Betaloc 100 mg

Aspirina oral

Trombostop 0-0-2 oral

Nifedipin 2*1 oral

19.05 Captopril 10mg oral

Betaloc 100mg

Trombostop 0-0-2 oral

Diazepam 0-0-1 seara oral

20.05 Betaloc 100mg

Trombostop 0-0-2 oral


Diazepam 0-0-1 seara oral

INVESTIGATII PARACLINICE

Data Examene curente Pregatire pt examen Ingrijiri dupa examen

16.05 EKG Bolnavul va fi asezat in decubit Nu necesita ingrijiri


dorsal,isi va relaxa musculatura. speciale.

Montarea electrozilor:

-pe membre:rosu-mana dreapta

galben-mana stanga

negru-picior drept,verde-picir
stang.

-precordial

VI-sp 4 intercostal drept

V2-sp 4 intercostal stang

V3-intre V2 siV4

V4-sp 5 intercostal,pe linia


medioclaviculara stg

V5-sp 5 intercostal stg pe linia


axilara anterioara

V6-sp 5 intercostal stg pe linia


axilara mijlocie.

17.05 Rtg toracic

EKG

18.05 EKG

19.05 Rtg toracic

EKG
Evaluarea finala

Pacientul Traian Razvan n vrst de 68 de ani se interneaza in SpitaluluiJudetean de


Urgenta Buzau, pebazaexamenului clinic iparaclinic care punediagnosticul de Infarct
miorcardicacut. Pacientulrmnespitalizat 4 zilen care primetetratamentingrijiri.

De comunacord cu pacientul medicul a hotrtexternarean data de 20.05.2015


Asistentamedical:
pregtetedocumentelenecesaremedicului;
pregtetepacientulianunfamiliaasupradateiexternrii;
n data de 20.05.2015 pacientul se externeaz cu urmatoarelerecomandri:

Regimalimentar;
Respectareatratamentului conform indicaiilor;
Revenirea la control dup 4 sptmni;
Evitareaefortuluifizic;
Sbeneficieze de o educaiesanitaradecvat;

PLAN DE INGRIJIRE II

I. Culegereadatelor

Sursa de informaie: -pacientul

-foaia de observaie

-echipa de ngrijire

1.Daterelativ stabile:

Nume:Anica
Prenume:Sandu

Sex:masculin

Varsta:75 ani

Domiciliu:loc.Buza,str.Ghe.Doja,nr 124.

Profesia:pensionar

Data internrii :05.04.2014

Data externrii:09.04.2014

Diagnosticul medical la internare: IMA anterior,HTA

Motiveleinternrii:

-durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior stang

-dispnee paroxistica

-transpiratii reci

-adinamie

Examenul clinic general:-stare general: buna

-tegumenteimucoase:umede

-esutconjunctiv adipos:normal

-sistemosteo-articular:integru

-sistemganglionarlimfatic: nepalpabil

Aparat cardio-vascular: -zgomot cardiac ritmic;

-T.A: 130/90mmHg

-P:70p/min

-R: 20r/min

Aparatdigestivianexe: -dentiie: cu lipsuri

-limba: sabuala
-faringe: normal

-abdomen: moale, suplu

-ficatisplin: normala

Eliminri: urin -cantitatea: 1500ml/zi;

-frecvena: 5-6 miciuni/zi;

-ritm: 3/4 ziua;

-culoare: galbendeschis;

-miros: amoniacal;

-aspect: normal.

-scaun- frecvena: 1 scaun/zi;

-orarul: ritm la aceeaior a zilei;

-cantitatea: 200g/zimateriifecale;

-forma: cilindric;

-consisten: pstoas;

-culoarea: brun;

-mirosul: fecaloid.

Date antropometrice: -G=70 Kg

-H=1,56m

Grupasanguin: A (II), Rh (+);

Anamneza:

Antecedente heredo-colaterale -mama decedata,Cardiopatie ischemica

-tata decedat ulcer gastric

Antecedente personale-apendicectomie

Istoricul bolii:Pacientul in varsta de 75 ani,fara antecedente cardiace se prezinta de urgenta la


clinica acuzand durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior
stang insotita de dispnee paroxistica,transpiratii reci,adinamie,ameteli.
Problemele pacientului

-riscul alterarii circulatiei si respiratiei

-proces inflamator

-anxietate

-disconfort

-dificultate in a se odihni

Plan de ingrijire

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare


05.04.2014 Pacientul sa fie Supraveghez temperatura,T.A.,respir Pacientulesteechilib
1.Riscul alterarii circulatiei echilibrat atia,pulsul la intervale egale de timp. rat circulator si
si respiratiei din cauza circulator si Efectuez EKG,asigur pozitia respirator.
complicatilor bolii respirator. semisezanda pentru favorizarea
manifestata prin dispnee respiratiei.
paroxistica,hipotensiune
arteriala.

06.04.2014 Pacientul sa Port discutii linistitoare si


Anxietate,senzatie de prezinte o stare incurajatoare cu bolnavul.il educ cu Starea generala
"moarte iminenta" din cauza generala buna. privire la mentinerea unui mod de
lipsei de cunoastere a bolii viata sanatos. bolnavului s-a
manifestata prin agitatie si imbunatatita
teama.

07.04.2014 Pacientul sa Administrez antipiretice: Pacientul nu


3.Proces inflamator datorita prezinte o paracetamol Prezinta
focarului de temperatura in modificari ale
necroza manifestat prin parametri curbeitermice.
sufebrilitate. normali.

08.04.2014 Sa se Asigur repausul fizic si psihic al


4.Disconfort din cauza amelioreze pacientului in perioada Durerile se
alterarii muschiului cardiac durerile in 2-3 dureroasa.Administrez medicatia
manifestat prin dureri ore de la indicata de medic.Efectuez EKG. amelioreaza
precordiale cu caracter admini-
constrictiv. strarea la
tratamentului
de urgenta administrarea

medicatiei.

09.04.2014 Bolnavulsadecl La indicatiamedicului se Pacientul


5.Dificultatea in a se areca are un voradministra sedative prezinta un
odihni din somnodihnitord sisomnifere,sevadiminuaanxietateapr somnodihnitor,linist
cauzadurerii,anxietatii,manif upa 2-3 zile. indiscutii incurajatoare.se itdupa
estatprin ore de vaasiguraconfortul de noapte. 2 zile.
odihnainsuficiente.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data 2014 T.A Puls Resp T Diureza Scaun

05.04 130/90 70 20 36,6 1000 N

75 18 36,8

06.04 130/95 60 18 36,9 1200 N

65 19 37

07.04 140/95 60 17 36,9 1400 N

68 17 37,1

08.04 145/95 65 17 37,2 1450 N

73 18 37,4

09.04 150/90 75 18 36,9 1500 N

76 19 37

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de 6/14 1/10mm/h


Na3,8%,pe 1,6 ml
sange 7-15mm/2h
Leucocite Inteparea pulpei L=9700mmc L=4200-8000mmc
degetului.se
Hemoglobina recolteaza 2 ml sange Hgb=13g% Hgb=14-16g%

Trombocite pe cristale de EDTA T=200000 T=150-400000mmc

Hematocrit Htc=39,4% Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5 ml citrat de F=170mg% F=200-400mg%


Na3,8%,pe 4,5 ml
sange

Glicemie 2ml sange pe 4 mg G=115mg% G=80-120mg%


florura de Na.

Uree 5-10 ml sange prin U=26mg% U=20-40mg%


punctie venoasa
Creatinina C=2,4mg% C=0,6-1,2mg%

Acid uric A.U=7,94mg% A.U.=2-6mg%

Colesterol 5-10 ml sange 260mg% C=180-280mg%


punctie venoasa

Sumar de urina Recipient curat Densitate 1017 Densitate 1015-1025

Enzime 5-10 ml sange TGO=25U/L TGO=2-20 UI


punctie venoasa
TGO23,5U/L TGP=2-16 UI

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimenteinterzise

05.04 Ceaiuri,compoturi,supe
Alimente care contin
Lapte,sucuri de fructe,oua NaCl,caloriisisuntsolidecaconsistenta
moi,pireuri de castane.
09-12.04 Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau Grasimi,prajeli,varza, fainoase in
acru,cascaval branza topita,mezeluri cantitatemare,alimentehipersodatesihipercalorice.
necondimentate:parizer,sunca,carne
slaba pasare,vita,peste,fructe si
legume proaspete

INVESTGATII PARACLINICE.

Data 2007 Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.

O5.04 EKG Se explica bolnavului Nu necesita ingrijiri


modul de desfasurare a speciale.
RTG toracica examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea se face
in camere linistite,la
20C,bolnav in repaus 20
min

O6-09.04 EKG

RTG toracica

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data 2007 Medicamente Mod de administrare

05.04 Glucoza 5% 500 ml iv

Propanolol 1mg iv

Xilina 200 mg iv
Heparina 1400 u/h iv

Diazepam 1 tb seara

Mialgin 2 ml iv

06.04 Aspirina 3*1/zi

Dipiridamol 0-0-1 tb

Propanolol 1 mg iv

NTG 0-1-1 S.L

Trombostop 1 tb/zi

07.04 Acelasi tratament Aceeasi doza

08.04 Acelasi tratament fara Aceeasi doza


Dipiridamol

09.04 Propanolol 1mg iv

Aspirina 3*1/zi

Trombostop Nifedipin 1tb/zi

0-1-1 SL

Evaluareafinala

Pacientul Anica Sandu nvrst de 75 de ani se interneaza in Spitalul Judetean de


Urgenta Buzau, pebazaexamenului clinic iparaclinic care punediagnosticul de Infarct
miorcardicacut. Pacientulrmnespitalizat 5 zilen care primetetratamentingrijiri.

De comunacord cu pacientul medicul a hotrtexternarean data de 05.04.2014


Asistentamedical:
Pregtetedocumentelenecesaremedicului;
Pregtetepacientulianunfamiliaasupradateiexternrii;
n data de 05.04.2014 pacientul se externeaz cu urmatoarelerecomandri:

Regimalimentar;
Respectareatratamentului conform indicaiilor;
Revenirea la control dup 4 sptmni;
Evitareaefortuluifizic;
Sbeneficieze de o educaiesanitaradecvat;

PLAN DE INGRIJIRE III

I. Culegereadatelor

Sursa de informaie: -pacientul

-foaia de observaie

-echipa de ngrijire

1.Daterelativ stabile:

Nume:Mirica

Prenume:Emilia

Varsta:49 ani

Sex:feminin

Domiciliu:str.Mihai Eminescu, loc.Buzzau, Nr.45

Profesia:casnica

2.Datevariabile:

Condiii de locuit: bune


Echipa de susinere:sotul

Data internrii :03.06.2016

Data externrii:08.06.2016

Diagnosticul medical la internare: angina pectorala

Motiveleinternrii:

Durereretrosternala;
Precordiala;
dispnee

Istoriculbolii: Pacienta M.E,este internata in ziua de 03.06.2016 in Spitalul Judetean Buzau


de Urgenta pe sectia de cardiologie cu urmatorul diagostic de angina pectorala manfestand
urmatoarele simptome:Durereretrosternala, precordiala,dispnee;

Examenul clinic general:-stare general: buna

-tegumenteimucoase:umede

-esutconjunctivadipos:normal

-sistemosteo-articular:integru

-sistemganglionarlimfatic: nepalpabil

Aparat cardio-vascular: -zgomot cardiac ritmic;

-T.A: 120/60mmHg

-P:87p/min

-R: 19r/min

Aparatdigestivianexe: -dentiie: faralipsuri

-limba: sabuala

-faringe: normal

-abdomen: suplu
-ficatisplin: normala

Eliminri: -urin -cantitatea: 2000ml/zi

-frecvena:5-6 mictiuni/zi

-ritm: 2/3 ziua

-culoare: galbena

-miros: amoniacal

-aspect: norml

-scaun- frecvena: 1 saun /zi

-orarul: la aceasiora a zilei

-cantitatea:250g/zi

-forma: cilindrica

-consisten: pastoasa

-culoarea: bruna

-mirosul: fecaloid

Date antropometrice: -G=72Kg

-H=1,76m

Grupasanguin: AB IV, Rh (-);

Plan de ingrijire
Diagnostic de Obiective Interventiiasitentaaut Evaluare
nursing onomasidelegata
03.06.2016 Pacientasaprezintepul Autonoma: P=80b/min
s normal in timpscurt, Supraveghezstareaboln ritmregulat, pacienta
1.Risc de farapalpitatii aveisimasorpulsulori nu
modificare a de cate ori este nevoie maiprezintapalpitatii
ritmului cardiac si notez in FO .
produs de Delegata: EKG-
tahicardieprinpalpit Am administrat la ritmsinusaltahicardic
atii indicatiamediculuimedi , traseu EKG normal
catieantiaritmica.
Insotescbolnava la
efectuareaexmenelorpa
raclinice (EKG
ecografiecardiaca)
04.06.2016 Asigurareaunuiclimat Autonoma: Pacienta s-a
corespunzator Am asigurat un adaptatconditiilor de
2. Inadaptarea la climatcorespunzator, spitalizare cu
conditiile de cu salon aerisit, pat usurinta
spitalizaredatoritam confortabil, cu
ediuluinefamiliar lenjeriecurate

05.06.2016 Pacientasaprezinte un Autonoma: Pacientaprezinta un


somnlinistit, Am asiguratlinistea in somnodihnitor
3. Dificultate in a odihnitor, salon siconditii de
se odihni din farazgomote conforttermic
cauzabolii, Delegata:
manifestatprin La indicatiamedicului
insomnia i-am administrat un
nocturnasi sedativ (Diazepam, 1
somnolent diurnal tbseara)
si din
cauzaagitatieiprodu
sa de zgomotele din
salon
06.06.2016 Pacientasaprezinteres Autonoma: Obiectivneindeplinit
piratie inbunatatita in Asezpacientaintr-o primele 24h,
4. decurs de 24h pozitie care sa-I respiratia se
Respiratieinadecvat favorizezerespiratia cu mentinesuperficiala,
a-dispnee din extremitateacefalicasitr estedificila,
cauzadureriiprecor unchiulridicate, estetahipneica
diale pozitiesemisezand R=24r/min
Delegata:
Am administrat la
indicatiamedicului O2

07.06.2016 Asigurareauneialimen Autonoma: Pacientaaintelesimp


tatiicorespunzatoare Psihoterapie- i-am ortantaalimentatiei,
5. explicatpacientei cat de prezentand in
Alimentareinadecv importantaestealimenta continuareapetitscaz
atacauzata de tia in cazuluneiboli ut.
dureremanifestatap
rininapetenta

08.06.2016 Asigurareaunei Autonoma: Durerea a diminuat


posture adecvate cu Ajutpacientasaisigasea in intensitate,
6. diminuareadurerii sca o pozitieantalgica darpersista
Posturainadecvata
din cauzadurerii
acute

09.06.2016 Asigurareauneicircula Autonoma: Pacientaprezinta o


tiifiziologice Invatpacientasapoartei circulatieperifericab
7. Circulatiei mbracamintelejera una.
nadecvata, cauzata Delegata: Obiectivrealizat
de boala, La
manifestaaprintahic indicatiilemediculuiad
ardie, ministrezClexane 0,4
extremitatireci UI

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE


Data 2016 T.A Puls Resp T Diureza Scaun

03.06 120/60 80 18 36,5 1000 N

68 19 36,8

04.06 135/75 70 17 36 1200 N

75 17 37,3

05.06 130/80 80 17 36,9 1400 N

70 19 37,1

07.06 140/60 75 19 37,2 1450 N

73 20 38

08.06 120/60 68 19 36,5 1500 N

70 17 37

Evaluareafinala

Pacienta Mirica Emilia nvrst de 49 de ani se interneazpesecia de cardiologie in


SpitalulJudetean de Urgenta Buzau, pebazaexamenului clinic iparaclinic care pune
diagnosticul de anginapectorala. Pacientarmnespitalizat 5 zilen care
primetetratamentingrijiri.

De comunacord cu pacientamedicul a hotrtexternarean data de 08.06.2016


Asistenta medical:
pregtetedocumentelenecesaremedicului;
pregtetepacientulianunfamiliaasupradateiexternrii;
n data de 08.06.2016pacienta se externeaz cu urmatoarelerecomandri:
Regimalimentar;
Respectareatratamentului conform indicaiilor;
Intrerupereacontactului sexual timp de 6 sptmni;
Revenirea la control dup 4 sptmni;
Evitareaefortuluifizic;
Sbeneficieze de o educaiesanitaradecvat;

CONCLUZII

Cardiopatia ischemica - cea mai frecventa boala intalnita la populatia din Romania,
Franta,Canada, SUA.

Este o afeciune care se refer la muchiul inimii i nseamn, de fapt, lipsa accesului
sngelui la nivelului muchiului cardic, prin urmare o lips de oxigenare.

Boala are, n principal, dou consecine:


scderea contractilitii muchiului cardiac;
apariia tulburrilor de ritm i de conducere.

Procesul de nursing este rezolvarea problemei de sntate pe baza unui plan ce


reprezint cadrul de acordare a ngrijirilor, att pacientului, ct i familieiacestora.

P r o c e s u l d e n u r s i n g cuprinde: promovarea sntii,prevenirea bolii i


ngrijirea persoanelor bolnave.n cazul cardiopatiei ischemice, asistenta medical
desfoar toate aceste intervenii, n momente diferite i n locuri diferite (domiciliul
pacientului;cabinet medical;spital).

Cardiopatia ischemic e s t e o b o a l a c r e i f r e c v e n e s t e n
c r e t e r e , afecteaz din ce n ce mai multe persoane,la vrste din ce n ce mai
tinere.A t a c u r i l e a c u t e c r i z a d e a n g i n , i n f a r c t u l m i o c a r d i c s u n t
o urgen medico-chirurgical,fiind evenimente care pot avea un prognostic fatal imediat.

Cardiopatia ischemic este o boal ce are ca mecanism fundamental irigarea nesatisfctoare


a miocardului, consecin n majoritatea cazurilor a obstruciei arterelor coronare
(95%) prin ateroscleroza coronarian.

Va s c u l a r i z a i a d e f i c i t a r a m i o c a r d u l u i d u c e l a
d i s t r u g e r e a f i b r e l o r miocardice,astfel ncat inima nu-i mai
ndeplinete rolul de pomp,fiind afectat ntrega circulaie din organism.

Semnul cel mai important al ischemiei cardiace l reprezint


durerea precordial.
Formele clinice principale ale cardiopatiei ischemice
s u n t formele dureroase:angina pectoral,sindromul intermediar i infarctul miocardic.

Tr a t a m e n t u l c a r d i o p a t i e i i s c h e m i c e d e p i n d e d e f o r m a d e
m a n i f e s t a r e . n principal presupune msuri igieno-dietetice, tratament medicamentos i
tratament de revascularizare miocardic.

Bibliografie:

Anatomia si fiziologia omului V.Ranga, I. Teodorescu

Manual de medicina interna pentru cadre medii C.Borundel

BORUNDEL C.- Manual de medicin intern pentru


c a d r e l e m e d i i , E d i t u r a ALL,Bucureti,1996
C R M A C I U R , N I C U LES C U C .T H. , TOR S A N LE LI A -
A n a to mi a i fi zi o lo g ia omului,Editura Didactic i
pedagogic,Bucureti,1983
CREU S. Copilul sntos i bolnav,vol I,Editura Scrisul Romnesc,
Craiova, 1978
MOGO GHE. Mic enciclopedie de boli interne,Editura
Medical,Bucureti,1988
P U N R A D U Tr at at d e me d i c in i n t er n ,B ol i l e
ca rd io va s c u l a re ,v ol .I ,E d i tu ra medical,Bucureti,1986
PUN RADU Tratat de medicin intern,Bolile
cardiovasculare,vol.II,Edituramedical,Bucureti,1986
PUN RADU Tratat de medicin intern,Bolile
cardiovasculare,vol.III,Edituramedical,Bucureti,1986
PUN RADU Tratat de medicin intern,Bolile
cardiovasculare,vol.IV,Edituramedical,Bucureti,1986
TITIRC L-Ghid de nursing cu tehnici i ngrijiri
c o r e s p u n z t o a r e n e v o i l o r fundamentale,Ed a 2-a,Editura Viaa
Medical Romneasca, Bucureti,2008
TITIRC L- Breviar de explorri funcionale i
n g r i j i r i s p e c i a l e a c o r d a t e bolnavului, Editura Viaa Medical
Romneasc, Bucureti,1997
TITIRC L. Urgenele medico-chirurgicale,Editura medical,
Bucureti,2011
TI T I R C L - n gr ij i r i s p ec ia l e a co rd at e p ac ie n i lo r d e c t re
as i s t en i i me d i ca l i, Editura Viaa Medical Romneasc,
Bucureti,2003