Sunteți pe pagina 1din 648

ii{

I I T ! r] I I!-IIII'IITT-EII'I r I |t' I E

: :. I I I I I TIIEIxITIIIIIITT. I I I .
t. r I I I t T IIIIIIIIIIIIIITI I I I I !
li,l'.---! rr r r r rrr:rrrrrrrrrrrl trrrI
r rI r r Irrrrrlr-rrrrrrrr rtrII
ii.' I rr r r i rrrrrrrrirrrrrrri rrrr
I II I I I IIIIIIIITIIIIIITI I T II

I I I I ITITII:TIIIIIIIIII It I I I
I I T I I I ITIIIIIIIIITIII I II I I ]
! T I I I ITITIIIIIITIITITI I tr I I T
I I I I T IIIITIIIIIIIITIII TI f I I
r I I I I I IIIIIIIIIIIII':II I T I I I
r r r r r r rrlrrrr-rrlr:rlr r r r t-l
PREFATA

Lucrurea esle deslinald tuluror sluden{ilor anilor I ;i II din inodtdmintul


superi.or_ lehnic. Sint, prezentate probleme de ntecanicd uecloriqld a unui punct
material ;i q.sistemelor de puncte maleriale (teoria nerelatiuistd gi teoria ielati_
oistd), mecaniciL analiticd e sislemel.or tle puncle mtLteriale, mecinica
fluidelor,
t^eoria elaslicitdlii, oscilulii (uibra[ii) mecanice, unde metonice, termodinamicd',
lizicit statislicti clasicd, teoria ctmpului electroma gnelic, teoria eleclromagnetici
t.l.urninii (apti.cd), teoria grauitaliel, ofiginile telri;i cutntice, mecanicit cianticd,
fizica atomului ;i rnolecuLei, teorio cuqniicd a solidului ;i fizi.ca nucleului. Edin_
derea f.iecdrui capiloL d-epinde de impLicaliile acestuia in inlelegerec unitard
a fizicii .;i de cotelarea fizicii cu disciplinele tehnice tle bud ;i cu dis;iplinele tehno-
loqice din planurile de int)dtdm.tnt. Problemele sint astfel alue, conceputc
.sl
sislemalizaLe, inciL ii prezi nte,
-.s . .la .tncep ut, un grad retlus tle dificulta{e, apol
din ce in ce mqi ridicat. Se urmdre;te sd ie contribiie in felul acuta ia clarificaiea,
i nlelegerea. aprofundatd gi-la
fiutrea cuno;linlelot leorelice, yecum ,i la firmarc[
dep nderii de a tlepdgi dificuLtdtitc ti , (tczDolto intlemtnerea ile a r izolua' situaliile
ce pot apdrea tn problemelc de fizici corespunzdloare niuelului de prrrrniorc
lcorelicd u cursului tle fizicd.
Prin prezenlarea unut mqterial foarte uariat, s-a urmdfit sd se cont buie
l.tr fittrea roliurtilor fuuiamenlale tle lizicd pentru slutlenli, precum
Si la euiden_
.titrea celor ntai, noi cuceriri ale fizicii, susccptibile de a li tiplicate in tehnica;i
ittgi neriu lchnologi(u (onlcmporqtl,f .
. Problernele sint,.in parte, originale ;i, in parte, elaborate pe baza unor
l.ucrdri- modetne 1i birte rcpulate. Succcsiunea problemelor douedute cd s_a oout
in .rtedera .logico int_crnit a prczentdrii fizicii. llarea mojorilale a problemelor
sirtl urntrLte cLe o solulie detdiqtd.
. .Lu incepulLrl fic(drui rofilol se dd ttrt re:umut al noliunilor ;i rclaliilor
Iundomentalr folosile in rczol'uorcLt prol)templor din capitotuil respecliu.
- ..P:tr. respectatd prcgrama analiticd de fizicd, edstintd pentru irulitutele de
inod{dminl superior lehnic.
. 1n.afar,i de s|udcnlii focultdtibr de inudldmint superior tehnic, lucrarea
esle.utiki si sludentilor facuttdlilor de fizicd, precum ti mdrelor tehnice cu o pre-
gdlire superioarti.
Aulcrii stnl tecunostdlori tuturor. celot care aot face obsenalii pentru a
tmbundtdli prezenlarea acestei lucrdri tntr-o euenluald a doua edilie.'

I tlccqrbria 19 3l AUTORII
-

TABLA DE MATERII

I. 'i. Fjzi,i.l.,tisl:(r
Moaaniaa 'r01

A. Mecanica punclului maletial $i a Ilrcrirr 304


tlstemelor de puncle fialeriale ProLlcrle li),
1. Mecrnicn vectorlaltr IIL Felronlene eleclr oorirgnelice
1.1. l'eoda l1erelativisti $. 'fe0rix ciorprloi elcetromeg-
(nc\Ytoniand). 5 nclic 317
Breviar.... 5 lirelirr 31t-
Probleme 6 Probl(nrr :i51
1.2. Teoria relaLivistl (eiri- lO. Optici 401
steiniane) 2',7 Bre\'i,.r . 401
Breviar,,..... Pr.Dleme , 10ii
Probleme . 28 IV. Grn\'itali
2. Ilccanica analiticl 58 11. 'feoria gravitatiei 455
Breviar 58 Ilreviar ' ' 155
Probleme 61 proLlenre . 450
B. Mecanlca medillor conlinue V, Fenonrenc lizi(e cuaotite
3. Mecanica Iluidelor 97
12. Otiginilc tcoriei cuantice 46i
Breviar . 9/_
Brclirr . . 467
Probleme s9 problerne . .16$
d. Teoria elasticitliii 123
13. trlccarli(la crranticl .... 50ti
BreYiar 123
Breviu) 508
Probleme 128
'
Problenre 511
C. Osciktlii fiecanice sl unde eldstiae 14. Fittica atonllrlni 9i nroleculei 51'7

5. Oscilatii (vibmtii) mecanice 158 Breliar ' ' 571


Brerrial . . 158 problrnre 580
Probleme , 160 15. Teoria cutntictr a solidului . f'01
6. Unde mecanice 213 Bruvirr (llil
Brevier . . Problorne ii0:l
Probleme . 2t7 VI. f'tzlea subatomlcd
II. Fonomene lermlce nucleului
16. Fizica i22
7. Termodlnamtca . 255 Brcviar . 022
Breviar 255 Problenrc C25

Problerne 2|,7 Bibliogrul.it nAi


I. MECANICA

A. MECANICA PUNCTULUI MATERIAL


$I A SISTEMELOR DE PUNCTE MATERIALE

I. MECANICA VECIORIATA

1.1. TEORIA NERELATIVISTA (NEWTONIANA)

Breviqr
Mecarria studiazir schirnbarea in timp a poziliei relative a corpurilor
sau a particulclor acesLora, precum gi inaeracliunile dinl-re corpuri care io-
fluenleazi aceasti milcare.
llecanica nerelatiuistd (newloniani), fondati de Galileo Galilei
gi de Isaac Nevton, se bazeazi. pe Iegilc enunlate de Newton ti
descrie migcarea en{itililor numite particule, concepute ca obiccte macrosco-
pice, ficind ipoteza ci vitezele relativc ale acestola sint foarte mici in compa-
ralic cu viteza luminji in vid (c:2,9979 58.108 m.s-1). tr{ecanica nerela-
tivisti vectoriali descrie fenomenele mecanice plecind de la urrnitoarele legi :
- plincipiul inerliei: un pttncl malerial loarte clepdrtal de ofice cotputi
se gisegle fie in stue de repaus, lie tn mi;core rectilinie pi trniformd, in roporl
cu arr sislem de rcferin{tt inerlial;
trarsformillilor Galileo Galilei (plincipiul relativititrii ne\\to-
- legea
nicnt): coordonalele sputio-tem poral e i' (ic', !)', z'), t' ale unui euenimenl in
top(ttl .u rrn sislrrn tle referinld inerlial (K' ) sinl functii lirtiue de coordonatele
sp<rlio lemporole r'(r, y. z), t ale oceLuiati eucnimenl in raport cu sistemul de
reftrinti inerlial (1i), adici :
i':i-ut; L': /, (1)
, tiin(l vil-eza de t.ranslalie a Iui (Ii') iafi de (,Ii);
-- Iegea fundanenlali a dinamicii : forla rezullanld, care se erert:ilci
asupra unui puncl maLctial, esle direcl proporlionald cu produsul tlintre meso
aeeslui ltunct Fi (lerioala uile;ei rcesluiu in raporl cu timpul:

F- : \2)
^!!dI ^o;
- legea acliunii qi reacliuDii : dac(t prezenlu unui pnnct mqlerial condi-
liotl(u:i o onltmitd fatld tr-., etenilal,i asupra unui ul doileu punct mate al,
prezenle ocesluiq contliljoneazd o forln F, cgali gi de Jens conllor cu primt,
ea.crcil(li simultan cu F* asupra_ primutui puntt material, arlici;
F*: -Fzt; (3)
prirrcipiul superpozifiei : forfu rezultarid F pe cue o nullime de n
- zic-e o cxercild asuptu Lului puncl ntalerial este egdd cu suma Decloriuld
sistene fi
a fotlebr Fr, Ir,, ..., ts,, pe care fiecare din sislcn-Lele fizice ale mullimii le-ar
trerrila astrpra pttnctului material, dacd s-ar grd'si singnr ln ptezenla punclului
ma[ericl. tn aceea;i pozilie relatit)d,
F:\-F..
/.J "
(.1)
legea condiliilor ioiliale i starca mecanicd (pozilla gl uiteza) a unui
-
fizic la un momenl dat t se poate determina cu aj utorul ccualiei de migcarc
sislenr
Nerulon (2), dacd se cunoagte starea sistemului la momentul initial t,.
Integralele ecualiilor de migcare se oblin, in general, plecind de la ecua{ia
lui Nervton (2). Deseori, insd, aceste integrale se pot obliue plecind de la
urmi Loalele trei teoreme generale:
de conservare a impulsnlui unei partiicule sau al unui sistem
- teorema
de puncte materiale;
- teorema de conservare a momentului cirtetic mecanic al uuei particule
sau al unui sistem de puncte materiale, 9i
leorema de conservare a enerqipi rnc,anice.
-
PROBIEME

Problcma 1.1,1. Se cousiderd doul parLicule, de mase m, $i m,, in irler-


acliune, forlele iiind dirijate de-a lulgul dleptci care unegte centrele Ior
(figura1.l.1,a).a)Si se scrie ecualia de migcalc a sistcmului format clin cele
dou[ particule. b) SE se arate ca mi$carea aIe loc irtr-un plar fix ti ce mitcarea
centrului de greutate G al sistemului cs[e rcctilinie $i uniformA. c) Si se calcu-
leze energia cineticl a sistemului de parLicule in coordonate polare in plan.
d) Si se calculeze momentul cinetic i rl sislctnului itr raport cu centrul de
greutate,
Solutie, a)
= :m, dri, SI r,:rn?
rr drr-,
----. (1)
Ti
Conform principiului acliunii gi |cacliu[ii,

F":*F,, F'(m, * rn,) :-,-, (.#-*) ,,


adicrl
d,
P, - u 9-1i, ""'' rr. i,) (3)
d/: -;'t n, -l m, dl'
b) G fiind centrul de grcutatc al sistemului:
mril + m,i, :(rn, * m)i : Mi (4)

I
---- --/f--*
a, ',
', a,
-al- 0
Fig. ,l.1.1

6
de uude
''i, ,
11 _.1,,,:--r,," d'i. , r-- _1
.17
dt, - dlr - d,t2
i'i 0 ti titezr ccntrului d{. greutrl,..
"6;.5 dl:
i'":{: conslanl (5)
d,
c) Dirr figura 1.1.1 , b rezulti cI :

r, :--3L1.o. g (6)
m, ! Dt,
m'
-t),.: mtlm, rsir0 9i ;r, : - -fll- r cos 0;
mt*m, -
9.:- T' rsin0 i.r')
at, f m,
Energia cinetici este :

2 + ;i, - !..ti|
d{ /"0\rr
/" 1,,,rii 2 +
2 tdr;
-.lp l 'to,J ls)
rier
I
d) Pentru mornentul cinetic rczultlr:
d0
L. ,"p..r;:!.,'; "d0 (9)

Probltm:r 1.I.2. Se considcrl o particuli care sc mj$cd inir-un citrrlt


central. Se cere : a) si se scrie ccuatia de migtare ; b) si se parlicularizeze
ln cazul unei particule care se mi;ce pc o orbiti spirali. r : C0r, 9i sai se de-
termine expresia funcliei de fortir; c) pentru parbicula de Ia punctul b), si-r se
determire varialia unghiului 0 cu Limpul; d) sI se scfe ecualia encrgiei
particulei, in cazul orbilei clc la puuclul b).
Solalie. a) Ecualia de rni;care in coorclonate polare se scric :

-i : 11,1,, (1)

Componenta radiali a accclera!ici .sr" i . r0-, icr ,er normnli 2i8 * .o'
Deci, componentele scalare ale ecualiei (1) sint:
nr(i .O'; :1r;; (2' a)

m(2i0 + 16) :0. (2, b)

D1n ecualia (2, D)' rezulti .i, 4t.,0) : tr.


dt'
deci
r'zd:constalt:ft (3)

Pentru a gisi ecuatia traiectoriei se face schimbarea de rartablla a : 1

u
.\sli. l, ecualia (2. a) devire :

tlz r I ^r 1\
iul+':-,,,,*'ll;) ( 1)

b) Iu cazul orbii"ei spirale, ecualia ('l) \'a fi :

1,.r - --r,'(-o! '11 (r)


\rn r'J
, , l-L rrrli;r (lt1 r,,11i61P 13 '

o, ao .= aar {6)

saLi

9:ic',
l)
i.r,. (7)

f)cci,
0:Crlt/ttC, (iJ )

d) In coortlonate polare : t," : i' + r':6'. lrtrucit for'ia centrald este


consprvativi, energia totald va fi:
1 .., rtdt) \'(r)
- + =d - r'onsLaDl. (e)
-m(rt
Ecua[ia (9), scrisd it tuncfie de & : r-r, ests:
l_r,. l[!Ij' _ ,,]; _z (10)
r (r0/ L\ l
v1u-,1

ln cazul olbil-ei spirale se ob{ine funclia de [or!i:


v6):z-!^t(*+'r)
' 2 lrt ,',1 tt,l
Problema 1.1.3. O palticull cu rnasa m se deplaseazi intr-un plan de-a
lungul axei Oz sub acfiunea forlei ]? : -4r (A este o constanti). La momentul
iniiial, particuta se afli in repaus la distalla a de origine. Si se gEseasci
solutia ecuaiiei de migcare a particulei, coeficiertul de frecare dintre particuli
9i plan fiind p,
Solufie. Ecuafia fundamentald a dinxrnicii se scrie : mi : At - p.mg (1).
Solutia generali este ; r :;r' -| t,, unde rr esie solutia ecualiei omogene
.. 4 lltA 1 - I t/I I
;- *":0 (2r. crlica.r,:c,exlLf ;,]tc.expl [i;,;tr, t,

r:, cste solulia particulari r, : pg t1). Deci, r - 6r exp


[V+11.
l- c, exp
l-y*rl+ r,o (i).

I
La momentul inilial, I :0, ( - Cr +
I
+ C, t pg (0) $i 0 = a(C, - C,r. dc rrnde
m

se dr:d uc c, si C,. iar r : !- I" .1, f l/4 t'l*


2 \lmJ
* ps (7).
Problemn 1.1,4. O particuJir P, de rnasir
m, se afll in punctul superior al unei sfere
cu raza D (fig. 1.1.4). Particula este depla'
sati asLtel incii incepe si alunece fird rosto-
golire. a) 1n ce pozilie va pirisi par[icula
sfera ? b) Si se calculeze viteza particulei in Fis. 1.t.4
aceasl-i pozifie.
_ : So&i/ie. a) Forfele care_ac{ioneazi asupra particulei sinL: greutatea
G rv gi reactiunea A' orienl-atd dupi normala la sfere in punctul
-m0 afli
ln care_se particula pe slera. ln cooldonate polare. G qi!N se scriu:
G:(G.fi)n, + ( G.r0)r0 : -mg siil 0.fr"- mg cos0.176 (1) ri .N: Na. (2).
Legea a doua a lui NeNton in coordonate polare se scrie: F : md :
- rn[(i - r0)4, + (r'6 + ziO)rio]:G+fr :(N--s sin 0)ri"-mg sin 0.u6 (3).
Componentele scalare ale ecuatiei (3) sint : m(i
m(rO * 2r0) :
- .61 : N - mo sin 0 ;
cos 0 (4). Palticula migcindu-se pe o sferl de razi
-mg
r:b. ecualiile (4) devin:
-mb6':N-mgsin0; D0: 9cos0 (5).
Dupil irmullirea cu 0, ocualia a doua din (5) devine , + (*) :
' dr t 2 /
rl
: , ,t; (sin 0) qi dupi inlegrrl' rczulli: Df -.- g sirr 0 -l C, (6).
O'?

LaO :
+,0 :0,deciC,:9si ecuajia(6) derln., $:9(1 - sin 0) (7).
Inloeuind pe (7) in prima relalic tlin (5), rezultiN:mg(3sin0- 2). Palti-
cuia pir:iscgle slera in punclr.il in care N :0, adici 0 : ar, / 2 \
'"'"ltJ'
I-r) Introcllcitd sin 0 :
jLin (z) se obline; 6'z :fi ti ,iteza va fi egali
3
. 'l l-)
cil : /,-. l'.0:V;b!.

Ilroblcma 1.1.4 O parlicull, de masi m, se migci in planul a:0y, avin<l


l,ectoruldepozirieii:l cos<ol.ti,f Dsincof'riy,undea,Dgiosintconstarrtc
poziliYc rii a > b. a) Sd se arate cir par[icula se miFci pe o elipsi. b) Sir sc
arate cir fo4a care actioneazA asupra parliculei este indreptati spre origiirc.
c) Si se scrie energia cinetici a particulei in punctele de interseclie ale elipsei
cu semidreptele Ox 9i Oy. d) Si se arate cA lucrul mecanic efectuat asupla
parl.iculei in timpul unei rotatrii complete a acesteia pe etipsi este nul.
Solrrlie. a) Vectorul de pozilie al unui punct de pe elipsi se scrie: i:
-rn.+ Urir: o cos at i, * b si n <,rl r?r unde r: o cos o I qi y: ir sin tol (l)
I

! A

Fig. i.1,5 FiE. t.t.6

/ _\:
/ tt \:
Djn e,'uafiile (l) rezulte:l-l 1[-lf ] c,rs'?c,,l l- sin2 col : l, carc este
\ o.l t b/
ec rufia unei elipsc (fig. l.l.J).
b) Forla care actioneaze asupra particulei se scrie : F - m o'l :
dfr
: ,, { 11, cos ol)ri, { (blsin <ol)nrl : --nror2 i.
c) Euergia cinetici se scrie : l" : I . l9'l' :1 u,1"'o' sin'z o! {
2 \dt) 2
-l- co2Dr cosz <oI). ln cele doui puncte de inLorseclie, <ol : g Ui r'cspectiv, a1
2
tlrat .i.,
1 m (o'D- - t .."
"., ll aa^ : -m aJ'a'.
'2"2

f
++
d) Lucrul meca[ic efectuat asupra parLiculei intr'-o perioadi se scris

L - \ ,lr- .di -;-


1
rn o?{,,2
- D,} sior <"1
!

Ja
Problema 1.1.8. O bard AOB (Iig. 1.1.6) se rotegte intr-uu plan vertical
(planul yoz) in jurul axei orizontale Oz, cu o vitezi unghiulare coustantd <o.
In lipsa frecdrilor, si se scrie solutia ecuafiei de migcare pentru o particuli
de masd m, care se deplaseazi in lungul barei. La I :0, 0 :0, r - ro Si

Rdspuns. La momentul l, r,ectorul de pozilie i al particulei face unghiul 0


cu axa Oy. Asupra particulei actioneazi : greutatea G : -mg [,, forta
centrifugi F"r : m <oer r7, qi reacliunea -N : N ri6, normali la barE.
Ecualia de mi$care a barei este , rn +d.tz i, : (mazr
- m9 sin 0)8, +
+ (N
- mg cos 0)ris. In final, se obiine:

' :G * *- *)*o t",'1 + (+- ;+fi)""n r-",'r *


-P
' -J- .;.
2lo2 ";,,

10
Problema 1.1.7. O particulir de masi m se deplaseazl in luugul axci Oe
astlel incit la momentul I :0 se afli in punctul ,, :0 Si are viteza ,0. AsuPra
particulei aclioneaza o for$i care sc opune migcirii qi are modulul proporiional
tu pitraIul vitezei instantanee. SI se determine: a) viteza particulei la
t 2 0; b) pozilia particulei la l > 0; c) acceleralia particulei la l > 0.
Solufie. a) Forta care actioneaza asupra particulei are expresia F ':
- -pu2 i, unde p > 0 este o constantd.
Legea a doua a dioamicii ,o ."6",9: 3 Or. Prin integrare sc oblint :
- u'm
dc
f-l C,.finind searna ci lir 1 - 0, u : uo. rczutli r,u:
nl d1
m0o
(1).
\ul*m
b) Din (1) se deduce cd, I -3ht+ r, Jinind seama de
f)*
eoodi!iile iniliale se obtine: J - ':f ,"(t t &'l'
c) Din ecuatia (1) rezultd :
P t m)
du dl muo \ SmuL
d/ dt ipu"r + m/ - lpuol -l m)z
I'roblcma 1.1.8. Se consideri un punct material in mitcare planI.
a) Sir se scrie expresiile vitezei gi acceleratiei in coordonate polarc
(fig. i.1.8,a). b) Sn se geseasc5 dependenla vitezei gi acceleraliei de timp,
daci miqcarea are loc pe o spirala definiti prin r : Df'z qi 0 :c, b 9i c fiind
constante,
Solulie. a) Deoarece f : rIi,, und-'r qi i7, variazl in timp, se poate scrie:
r,:iu, +r!!: (1)
dl
Din figura 1.1.8, b se vede ce:
dn, _ d0 dro _ d0
(2)
dt "dr'd, dl
-:ua-sl-:-4.-
lnlocuind pe (2) in (1), rezulti:
D : ri, * r0 :,;.o, (3)
i fiind
"olnpor"ota
radiald a vitezei, iar rd componenta normali.

Fig. 1.1.8

11
Din (3) se obfiue:
.i- :-:d :1. -tl'
.0'yr, -1- 1rb n zi6yau: a,a, + eouo e)
dl
Obserudlie. Dacit particula se nri)ce pe llu cerc de ri?,i 6. i:0 Si cr,nrponenta radiat, a
acceleraliel. este ,,0:., indreptatd spre centrul cercului, iar componenta transversali.'r xr

b) Din relatiile (3);i (a) se obtine in cazul spiralei plane: ri :Zbl d,+
{ Dcl! ri6 9i ti : D(2
- t2c2)u, * 4bct ns.
I'roblcma 1.1.9. Considerlm un sistem format din doui corpuri cu rna-
sele rn, qi respectiv, ms, legate printr-un resort cu constanta elasticd I
(figLrra 1.1.9). Corpurile se pob migca pe o supra[alI planl, firi frccare.
Lungimea resortului nedeformat este l. La momentul inilial I :0, corpul
de masi m, se afli la distanla l/2 fatl dc corpul de masi m, qi se lasi liber
corpul de masd m2, Si se sLudieze mi;carea ccntrului de masi al sistemului,
Solufie. ln timp ce corpul dc rnasu nrr se aflri in contact cir peretele P
(fig. 1.1.9), pozitia corpului m, este:
I / t \112
r"-i -icos tol ultlc .-lal
2 \m)
Irozilia cclttului de masd va fi:
m$1 + mzr2 -' lt- / l.
mr + D1z mr +m,\ 2 "o..t )
Corpul dc mase ml iese din contactul cu peretele P cind r,:1. Aceasta
are Ioc la tol :!. Dupi timpul l', ccntrul de masi se deplaseazd cu o vitezi
2
constanti. Vil-eza centrulurQJe. masi este viteza de la momcntul l', adici :

1 m,i,qr1 ( m,
:t.. \ <,1
^,i,1r1
m1 -f- n1! +
I'roblrura 1,1.10. Doui particule avind rnaselc ml $i m2 se migci cu viteza ^J;'
rclafiYi V, iar vifcza centrul[i de masi cs[e i. Daci. M : mt * mz este masa
totali Si p : (m,m,)/(m, f m,) este masa redusi a sistemului, si se arato
ci ercrgia ciuetici tolali cstc egrlu ,u 8" : ! Mf { !mY|.
22
Solufie. Irie ir, i, $i i vcctolii tlc pozilie ai maselor rnr, m, qi, respectiv,
al ccntrului de masir C laln de O (figura 1.1.10). Din definifia centrului de

fi2

Fig. 1.1,9 Fis. 1.t.!0

72
{nasii:
n1,iL + rn2f t tni1 + m2i2
ntl + m2 mr+m2
De oa re ce
r),:ir,r),:i",0:i.
rezulil:
mtt\+mzi)r:(mr*mr)D (1)
Viteza relativii a rnas(i /rr [r!a de rn, iiind 7, rezulli:
-.1
V: :ir - rz - (2)
--ti,-r'g)
d/
r'r,
- i,,

Dil relaliile (l) Si (2) sc obtine:


mrl
ut: u+-lt m,v uz: u- (3)
mrtmz rt, f nt,
Energia cinetlcd totald se scrie cu ajutorul relafiilor (3):
:L *,ri+ m,r1= J ilr= r -L[rl-'.
2 '- I2 '"
c" 2'
2
ProUema f,f.ll. Se se sc e ercrgia cinetice a unui sistem format din
trei puncte materiale, cu masele mr, mr, r'cspccLi\', m., sub forma unei sume
intre encrgia cinetice a centrului de masii ;i cn:rgia cinetici a miScirii relative,
.l?ezullnl. Folosind schimbarea de yariabiie A, :i,- i,, -pa:it- rg
gi expresia razei veatoare a cerl.rului de masi a celor trei puncte materialc
I
(tigura l.1.ll). energia cinelici devine , C,":*-,ii -p l-," :t6't_. mxri:
Z 2
n' l
:(rn) + m, +. n)Z nr,m,t)-,
- i,\' r m,m.l(;,
- is)'z r
ffii+ 2ffi;;;;+
=,n,4r(tr-fJ, . .
_1
2(m,{n"]_m,)
l'rolrlrnla 1.1.12, Se cousideri acliunca unei forle elastice asupra unei
parLiculc A dc masi .11, .rfiati inilial in rcpaus (figura 1.1 .12, c). Dup[
ciocnirc, cele doui particulc sirt suiicient de
irdepirtaLc ca intelacliunea lor sI fie l1r.gli-
,irhili. ,4 5i B d"plrsin,lu-s. cu r ilez,'1,' V .i
rcspecLir'. D. a) Si scr scric Icgile de consenale
3lc irnlulsIlui 9i r n' rliui ii sa se irrric ('u in
urma ciocnirii, particula 13 se deplaseazi dupd
o direclie care facc un urglri g cu dileclia
initriale, mai mic sau egal cu r/2. b) Si se
exprime rr, Y 9i tg (l in lunclie de l'6 9i g. Care
cste fracliunea 1{ dirr euergia cinetici a par-
ticulei incidente comuDicati !intei ? c) Sd
sc arate cd dacd se de[ermind expcrimen-
tal g Ei O se poate detcrmina raportul ma-
selor M/rn plecind de la doi inlarianli, Fis. t.tJ I

13
+ ii
te (e O) +
sin (2e O)
d) Sn se arate ci u^". : 2yo, daci mas/
# tgq ---i---a------:.
sin
- rtei m este mult mai O
[i mici decit masa pro.iectilului ,4f. e) Se Dresuprme
ci- cele doui particule sint protoni. Ce se poate spune despre uoctiiut aiitre
cele doul_ traiectorii dupi ciocnire ? f) Se considerii ciocniriie frgntale
(9:0) ale neutronilor incidenti (,lI:1) pe nuclce atomicc de maii m.
Sa se traseze curba K:X(3j. Si sc jrrstilice aleqcr.cl Dirratin.i ca inceti-
t;1/i
nitor de neutroni fali de plumb.
Solulie- a) MVo: I\IV cos @ f mo cos q; 0 :,rf/V sin O ma sin g;
NI\tB : X[V, * moz - (l )
In triunghiul BCD (figura 1.1.12, a),
(x.Iy)z : (Mye) + (mu), * 2(Mvn) (ma) cos 1c (2)
finind searna de a treia relalie itin (1) 9i de (2) rezulte: cos o :
1 u(M 4 rnt (3);
dal Cos ? Ilu poalc devcni ncgali\. tl.ci 0 E gEl ,

unde g:0 corespunde la o ciocnir.e frontala. iar g:1 corespuncle unei


ciocniri tangenfiale.
b) Din rela{la (l) rezulta , u
- \'oLLror
m+lt4
r.
Legea de conservarc a energiei permite si se calculcze :

v - v"[l - I ')4 ', /" sin 2?


L 'l rr" o :
(.lr - rr)' "ur,rl' .t! _ mcos22'
L -,,
/\- ::4. rn,l/
cos: o.
(m { jlf)'9
,! uve
c) calculind pe lg o : tc (? + o)
(M I- nr) sin I
II - m cos-.2g9i
-lljril-9 - (,lI _ m) cos ?
1g2u115; 4i4 ig (9 + o) . Deoarece tg o: M sin e:m sin (29 * @),
LI-m - tgg
rezulta: iI - sin (2e * <D)
. Aslfel, mlsurarea experimentall a iui 9 9i O
m sin @
permite si se cunoasci tilllortul maselor celor doui parLiculc.

d) In cazul urei ciocrili fur-rrrtalc. r,n.:\-, 211 . Daci,4I)nr, rezultE


lI!m
(1)

: m, relalia (i) sin (2',r J <D)


e) Daci ,1/ du\ i1e - 1, aclicir <p *
sin O
+ O:+,, orica:e ar ii celclalte conclilii (ciocnire frontali, tangentiali etc.).

11
Fis' tJ'12
4^
t.; h cazut ciocnirilor frontale, K :, r^, K - 'M -
d+* ('* #l
4u.m llnde
(l +v)'' 'u : -'M
'-In filura 1.1"12, este reprczentata curba X:K(9)' Pierderea de onergie
D

: m' dK 4(1+ Y): 8 o'


este maximi Pentru 1. lntr-ade.'a,,
dy - -
Y
- - (1 + y),

adici y :, u, (#1,,,:lf;a;,,, :*ro Nucreere ueoare rncetinesc

mai binc neutronii decit nucleele grele'


pe o ci-
Problcma 1.1.13' Sn se studieze migcarea urui punct material
aifnta in cimp gravitalional, Etiind cA energia totali a Punctului mate-
rial este o integrali primi a migcirii' Ecua-tia ParameLricl cicloidci este
"fuiaa a :

::Rs*l?sins; z:-Rcoss, iar la momentul inilial f :0' s-0 qi

Solufie. Euergia cinetici a punctului material' care se miEcd pe o cicloid[

in cimput gra.ilational, cste: lc :iri'*)'1 :2mR'i' qq5tl ' iar energia

potenfiall, U : m1z:_ mgRcoss. Energia totald devine: C -8'*U -


:2mR'z;z I - mrlR cos s.
"os' 2'
Deoarcce energia totalS esle o constanti a migcirii 9i
peltru ce la momentul
cosr I
initial, ; :0 9i s : so, rczull-i ci 1' : -mgRcos s6' Atunci : 2mR2i' -
mg.R cos s :- ngll cos se, de unde, dupi separarea vadabilelor !
- /2n cos ls/2)
d,:' ^ os.r'acindschimbareadevariabilisin|:u9iinte
g(cos s cos so)
V -
grind, rezultl:

Ruarc srn
-9uo -'
1$

S
Pentru a a_lla perioada mitcirii, care corespunde la o oscilalie a purlcluluil
material intrc limitelc s :
.
s integrlm int.re Iimitelc 2 arc siri (__rr")
-so $i la=-so,
qi 2 arc sin uo. Perioada nigcir.ii fi :

, :rt{+l-"',, (- #) ,,,.r,,(#)]: *1t{


Liu,cii i,
unuj
.punct material pc o cicloidl lu
ri
...,,l"]'il.di
Ludrnca mr$'"arri (pendul{rl cicloidul
=
al lLi H uygens).
deprinde de ampli_

Problrma 1.1.14. Ln r.rg,,rr cle masi M conline o canLitatc ,r de nisjp.


La tnomonlul I -' 0
s,, ai,li,.l' ,, Inrti (onslanta F in direc!ia nri5cirii ia
acelaqi momeut sc ck'schide ul ,,r'ificirr aIIal po fundul ragnnului. 9i
nisipul
dm
curgind cu o lrla Sh se alle vileza vagonului in momentul in care nisipul
dl
s-a scurs complet.-.Se considerl cit Ia I :0, vagonul se afli in repaus.
_. Salulie. ntasa de nisip aflatl ir vagon la momentul I este m(l),
timpul iar iI
dl se_scurge masa dm. Impulsurile iisternr,tui tn mo*"nL"le iniliii ql
|inai
sint: p; : [.'11 f m(r) f dm]u ji pt:pi* dp:lnr +;0j O,n]1u + + ar,y.
Dar. dp ==/j dt ii atunci ic poltc scric:
.F dr
du: (1)
lll -L m(t\
-
Notind
rLm
-q, rezulti:
-:
m(t) : m* q1
(2)
Dupd integrarea lui (l) 9i tolosind pe (2), se obJine :

u, :ltnlr
a + I1).
tv)
\
Problema f.l.l;. O liia subfjre rle lungime d se poate roli
liber in spaliu, in jurut unui .rpir ,r.omogcni
initiald orizontald i se impriml tijei o"au'ii*ur-irt.]J"iiit".rtrti;.
];";;rtlt;
vitezi unghiularl initiala oo. Si se
afle uughiut minim ficut de tijl cu verticata in titpul
migcrir.ii 1rig. t.1.II).
Solulie. Conservarea momentului cincti: in cete
aoira pozitrii se scric:
-I6crn - /<o ii a encrgjei ,Lt ."&ii" F mg:d cas 0 :: 1
lrn2, unde 1, : 1172
2 ,1
f: 1o sinz 0.
Dinrezolrareasistemului dlecuafii rezulld: cosr 0
+ato6 cos
39
0_ I _0,
I adic.r
coso - - 'l",3 * I/l:gi-,
69 - I369:, , ''
Problcma 1.1.16. DouI particule, avind
"i*
n?r, respecIiv mr, se ciocnesc elastic. Se rnascle
nf"g"
Fig. r.l.15 sistem de rcferinli galileian pe oare il numim
1rj
,,sistuul laborr:rtorului", \.ilczelc particulelor irr acest sistem fiind u, gi D,
inainte de ciocnire gi ;i qi r;i dupn ciocujre. Intr-ul sistem de ..i.iiu1a
.aflat iu centrul de greutale G al sistellului lormat rle (ele doue par.licul'e,
pe care ii numim - ,.s jstem ul propriu", r jtczclc lr:r siut: ri,
5i u, irrailLe de
ciocnire $i. rli si nj drrpn ciocnire. Se considcri I, :0. a) Sa se crprime u,
gi ri,. in lurcjic dc u.. b) SI se ar.ateci viteza ccntrului dc grcutata ic este
inr-ariantii. SI se exprimc r?i 9i ui, r;i gi ii; ir fur)c}ic de a,. SI se cleduci ialoa-
rea maxinl a eDergiei le, transferati rlupir ciocnire irarticulei cu nrasa nrr, ln
functic cle cncrgia inilialir Zr a particul;i *a.o ,r,. c) Nolind 0i :
:(t,,.rj) qi 0 : (n,, rii), se ceic: cr) si sc ", calculczc 0, 'in funclie cu
rleOjm,
Si rrr- Sir se pafiicularizcze ace^astil relaric pentru m : mt : mz'; p) sI se
calculeze n; ir lunolie de ii qi 0 ; f) sir sc reprczinte gralic iitezelc iuainle gi
dupi ciocnire in sistcmul laboratorulLrj, in caiul partiiular irt care mt : m! :
:m9i0:1r/2.
Snlrrlir. a) Fje O originca sis[emului de rclerinii galileian gi G centrul
. greutate
dr al sistemului lormat din ccle dou6 punctJ materiaie Ar gi Ar,
de mase m1 $i m? (tig. l.l.tii.o). .\trrncj. o6 - m''oA, I m"'oA9. Astfel.
rezultS:
m, I m,

m"
ut:- D, (1)
m, a,m,
6i

m.
uz:-------j,-Ar
mr* m,
. b)impulsnlui
verii
I[variantra vitezei Dn dupl ciocnire este o consccinti a teoremei co[ser-
centrului de greutate, care in sistemui celtrului de masi
se scrle :

mrft, f m"i, : mrni+ n"fi; (2)


Ciocnirea fiind elastici se conservl Di energia cineticl, adici:
1,t,1."1 : -
-m)ui I - mztt; m jur' +- m2u2z (3)

,,- ,P.T1
qrn
i)loc,uirea expresiilor (1) si (3) se obline: m,ri, f m,ri, :0 qi
(jJ IeZUll:t Cii

aL
-\ai m2
(4)

Din ecuafia (3), dupe simptificiri, se obline ;

1ii :-JL 1,,1i,,


lnr t rnr
iar din r|liitia (4, rczr,lt, I

-' frr
Uz - + l'ti
m,* m. ^,

2- Culgcre de probleme de fizlcn _ cd. 138


7Z
Pentru a obtine \itczelt Dr 1i li, drrIr'i cioctriic. iti sistctrul labolrlorului,
trebuie sd adiug,rm la iiecare diu litczt'le lii rii rii viicza ccittrttlui tL: ur asi :

d(0(;, D1
---
tli trt, rn.
(5)
-
r\lunci,
1|,
j- l)1
ti1 =. l, t7,. 1.1 (6)
_ Illr -
- r llr
lllt
-illr
1il

Dz - - -:L- t),it^ ' \' i.,, (7)


m, * mz ?nr + Irl,
Energia cineticd maximi transferate particulei de masi m, este:
4*,'^"
3, : ! -,,"r' :2--!fut- r', .- ' ,, 8, (s)
2 \mt L nh)" (m, + m")"
c) oc) Impulsurile particulelor inainte de ciocnit'c sint:
p'r: pi :
^,Di 9i
nt,i', (e)

Introducind notalia ^'.^'


F: mr* ,
,
relatiile (9) devin cu ajutorul relaliilor
.m,
(6) ii (7): P',:1tufi^ *-FD, 9i
m2
B:, : -pufi" * g. d,. Aceste relatii vec-
toriale se pot reprczenta ca in figura
1.1.16, D. Se observE ci:

1O , L' t r,; ON : pu,ri, :


m2

OQ:1'.t,,; 0 :(D,, r7,).

i;- a,;1 f,l,i,i,\


.T
U m-
z'r ?at

Fis. 1.1.16

18
ln tritLnghirrl ,iiii\'11, tg
N1-I sin 0
tl1 . l)acai
)lu + ()ll |).
l
rn1

]. r,,s U
xt:
zultl 0, : g.
2

p) In triunghirLl OlN, lril:2-11 1,;,;5in9


f)-
',, :7, dt'ci b : , -\t )uz : l t,i punctete
*;
M, N, Q apartriu cercului cu ocrtrlrl in O qi cu raza egale cu -& lfigura
I .1 .16. c).
Problema 1.1.17. Ul fascicul clc neuLroni rerelalivigti, avind masa llf
ti riiczi l/, bombartieazi nuciee de hidrogen, cu masa mu:1 u,
acecairi
afla[e il1 rcpaus, Nucleelc silt irlprigtiate cu \itcz; dilerite, a ciror valoare
maximl este rr.. Cu aceiati ncutloni sc bombardeazi nuclce de azot, a1,ind
masa ni_\ :1.1 u $i |ileza rnaxirni a nuclcclor dc azot esl-e de 7 ori mai mici
deciL a nucleclor rie hidr.ogen. Sir se calculeze masa rlf a treutronilor.

: l]\mrr -- /ll,irl
-Rrirpuns. .11 : ,
rru ur -Ll
{j
-
Problrma l.1.lB. Uu cl('cIron lelclati\.jsl cu masa rn gi I'iteza , cioc_
neqte ul aton al'lat inilial in lepaLrs. i\tomul capir[ o vilezd V, paraleli cu t
Si este excital pe .rrr rivcl cle crergie superior, priu)ind euergia l. Sii se de-
termine liteza minirnil necesar.ii eleclronului initial.

.Rdrpuns. Proble ma esle posibill daci: u> 1n cazul


l'#(r.#) :, ntlM)
considerat, mlXI - lll850 < 1, se poate dczvolta in serie binomul (1
llir * m\
dupd puterilc raportului ln/r'11, adicir r)

' I;l' -J'


Problcma l.l.lg. Se consider.i un corp de masi rn, in cidere Iibcri sub,
influenla cimpului gravitalional. Se cere sI se afle abal.erea locului de ciidere,.
in raport cu vcr'ticala, provocatir dc roLafia pirnintului. Acceleralia cirnpului
gravitatioral estc ,, iar \ileza unqhirlard.f) a pimintului se va cons]dera
mici. Lu mnmcnlltl inilirl. rectorul de fozi!ic esle i0. iar Iilcza uo.
Solu/ie. ln cirnpul gralitarional, functia de potenlial este:
u : -mgi (1)
Ecuatia de mi$care a corpului cu masa m arc expresia;
d, aU
dl -+:-++
2i
2qa
^At +r-() x (ix O e)
t-) fiir,l -ice se neglijeazi termenul mO x (1. x 0), carc conlinc O': Alunci,
ecuatia de migcare (2), tinind seama de (1), se scrie:
p:2r,x{f+i (3t

i9
Iacuatia (:l) sl l).rat{' rr.zolvil priu
'i r)raIij su( c(.si! e. Sr, prrne :
arl)ro\i-

n : u,+ i" (l)


undr: ti, csic solrrtia eclaticj

ir : i (5)
adica
FiE. 1.1.19 DL:At-lDo (6)
i,0 tiirLd vitcza inifiali. Inl-roducind pc (4) ia (3) ;i finiird seama de (6) r'czultl :

u
n
,i .,'.
1,i1 l- D6 + u.t - 2(i/ + ,o)
rll
a(licli
':r, . i:
i" -ztg x Q ^ ii
l- -lro (i)
Integrind pe (7) se oJ:!ine :

i,_ls-Ti <!i+1:n'xo
qi lntcglind pc (6) r'ezulfir :
0L')
ir -io+ uol +:-.2
ln Iilal, se obline:
-,.i|' l"- ; ,..
ti_,: _;
=,1 ';rta:to-T r0lrt:r;g .0 _t_ l:rio O, (8)

unLIe i0 estc \.cctorul tlc pozilic ini(ial al p.rrticulci.


Corrsiderind sisLernul de axe rectangular ca in figura 1 .1.19 (axa z perPen-
dicularl pe srrprafala Pimiltului ti axa x. dLlpi mcridian spre polut N) rezulti:
9n-ls:0; g":-g (9a)

Q, : O cos0 ; f), :0; O" : 0sin0, (sb)


0 tiind unghiul de latituclinc ncrdici.
ln cazul unci cideri libele, n0 :0 )i (8) rlrvile : i : f6* *+ *S*n,
adicA

o:o; U.--+rOcusrl;'-',-t+, (10)

deoarece io : zo - Timpul rle cid(r'c fiinLl r : l/51.ontortn relafiei a treia


tll
din (10)l rczulti;
r :o t lt: - I:3 [:aI" cos o,
1I ) ,o
(11)

20
]iniud seama de sensul ales pentru axele de coordonate, observlm din
(11) ci abatcrea locului de cidcrc de la verticall are loc sple est.
Prolrlcma 1.1,20. Se considerl un corp lansat paralel cu suprafala P5-
rnintului, cu viteza initiali io. Se cerc aba[erea planulLri format de direcfia
de deplasare a corpului cu vcriicala la Pirnint fali de plauul considerat,
in cazul in care nu sc !ine seama de laptul ci Pimintul se roteFtc cu viteza f).
Solufie. Se considerd plauul rz care couline viteza ,0. E,cuatia de miqcare (6)
dio problrma [.1.19 derinc :

i : tot-r Ai+ fl x O+ r,r" x o (r )

deoalece io :0. Tinind seama


de laptut cI 1i 9i O au cornponentcle (9a),
l3
respcctiv (9b), datc io problcrna 1.1.19, diu (1) rrzultd : 11: lQ,l - 1-
I tz(Q,u""
- f).t,",.).
Durata rnitclrii [iind t : 2 !::, rezulti :
I
:*(*'"""'-
""..,')'
Problema 1.1.21. Se se studieze influenla rotaliei Pimintului asupra
micilor oscilalii ale unui pendul (pendulul lui Foucault). O esle riteza
de rotaiie a Irlmintului qi o frecveula oscilaliilor pendulului.
Solu{ie. Se poate considera ci pcudLrlul se mi$c5 in planul orizontal ry,
deplasarea ver[ica]ir a acesluia fiind infinit micd, gi aici rom lcglija termenii
in C)'z. Errralia (lr, migcrr(, cslo :
,*:-# *2m(, x cr) (r )

Asupra pendulului acfioneazi forla F:-ki, deci U :- lF.di -


L- a^U
: (lr.at : l,r' ti : Ai. Atunci (t) derine: i 1 c.,rl :2(ix O),
)2Ai
0
unde <ot : k/m. Dcoarece z :0 (deplasarea verticali a pendulului liind
infinit micd) rezul l-I :

i+ .,c : 2{t,il ; i' + <nzg : _2a"a (2)


lUultiplicin(l ulLima rclarie din (2) cu i qi adunind-o la prima din (2)
rczul tir :

iazicl.E*.'E =o (3)
unde ( :;r f iy. -Pentru O, ( <0, ecualia (3) are solulia :

[ :exp [-i1)"1] (.4, exp I i ,at)tA, exp [-iol]) sau c{iy:cxp [-iQ,f](ruf
+ iyo) (4),
undc 16(l);i yo(/) dau traiectoria p..uduluiui lirlir a line seama de rotaria
Pimintului.
Se obselvl din (4) cn rotafia Pirnriutului ducc la o piyotare a traiectoriei
penduiului in jurul verl"icalei, cu o vitezi unghiularl Q,.

21,
Problema 1.1.22. Se considerd o racheti cu Lrei treple, Iolositi la er-
plorarea spaliului cosmic. Prirnele doui trepte Lransporl.:r a l.reia l.reapti
pind la o distanli fali de Phmint la care alractia gravilalionali dcr,ine negli-
jabili. Flccarea cu aerul este neglijabild. Treapta a doua lauseazi treapta
a treia irr momentul in care a atins inillimea maximi, adici viteza sa fald
de PiirninL este nuli. Viteza de expulzarc a gazultii este menlinutd constanti
fali de rachetb qi egali cu Vq. Si se calculeze viteza finali a celci de-a treia
trepte a rachetei. Treapta a lreia a rachetei are masa M, masa iniliali a combus-
tibilului cste mo, iar masa expulzatir ill uniLatea de timp esLe constanlS.
Solulie. Impulsul sistemulri lormat din racheti, combustibil ii gaz
expulzat se conservi. Daci masa de combusi:ibil din rachetS, la ur] momcDt
dat, esle m, aceasta scade in timp cu o rati egall cu -dm/dl. Notind cu V
viteza rachetei, componenta dupi axa z a impulsului rachetei plus combusLibil,
la momentul l, este (,14{m)V, lar componenta dupd axa z a impulsului combus-

tibilului expulzat este egal, .u, [-!t (V- t0)d1, astfel ci teolema
Jd,
0

coffer\ irii impulsului se scrie: o:$ ftnrf m)vl *S t<r-u"lf :


-(uaml!I 4y" !Idl , un,y" y este viteza rachelei de-a lungul axei z,
n-
Dar, m : n6 ill- l, unde mo cst. masa combustibilului Ia momen tu!
- dl
l-0, cind este lansati treapta a lreia. ALuuci

o r r" d/ .
d"'. dl r''
\ - dr )dt
[,lr ]- ,,0 , (r)
Relalia (i) se iulegrcnzir dc la V :0 pcnlr-Lr I :0 la tr/ : Vr cird iot
cornbtistibilul a losL crpuizat fi nr :0. Combustibilul estc compleL col1sLli[at
la momcntul ,. - -1lo . ,\tu,rci ,
'dm
d,-
dIa
,rt
,, dnr
(., : dt
cil.

J I M+ m,-!!# t
o 0
dm
Ficind schinrbarca de r,ariabild I.:-- l, rezulLl :
dt 5 Mlm,-r
o

-. % l, vitcza linall va {i egall cu v,:%lnM+-".


' ltr
M*;$i
Problcma 1.1.23. O sferi omogeni de masi M se poa[e rostogoli, l5re
frecare, pe un plan neled r, yr, inclinat cu un unghi a fa!6 de planul ori-
zontal (figula 1.1.23). Sn se scrie ecualiile de migcare ale sferei.

22
...l,'
tM /
x;v;rt.'/ X, ' o!,
\ P, ,/

Fis. 1.1.23

Solulie. P ozitia centrului de masi fali de sistemul t1y1zr este determi-


nat[ de coordonatele c', y', z', unde z : | (raza sferei), iar orientarea sferel
este determinati de unghiurile Eulcr 0, Lf, 9. Atunci, r,ariafiile 8r gi 8y vor
ti daLe de relafiile :
8r : r(80 sin r], 89 sin 0 cos r!);
-
8y : cos ,.1,,* 89 sin 0 sin r!), (l)
-r(30
lar-e l.u p_gt fi intcgrate pentru a obline relafiite dintro r, y qi 0, +, 9.
Relatiile (1) reprezint5 lcglturi neolonome tipice.
Ecualiile migcirii dc translalie a sferei se scriu:
ui' : f,t* Mg sin a t Mi' : f u,; .

tI; : f,. * LIg ccts a, (2\


unde /", 1,,, [,, sin| cornponentcle for'lei de rcacfiune din punctul do
contact P.
Ecuafiile migcir;i de rotatie a sferei vor fi:

'- -4/,,i 1r-,,: -/lly,i t;,, - JA,,,


t<,,. (3)

unde I este moruentul de inerlie al sferci in raport cu orice dreaptl care


trec"e pri11 ceDtlui siru, iar co,,, <or,, <,.l.,,sint componentele vitezei uughiulars
a sferei fali de sistcmul de axe riyizi.
ln cazul considcraL, I,: I! : I,: I : constant, iqdiferent de orientarea
sferci. Atunci relaliile (3) clevin:

,l-:drll8cos,,L r gsin0sin+). l,.r; t L (0sin ti.,


- qsitr0 cos D:-f",rt
d,t d/

rlt++ qcoso):0. (4)

2?
Fig. l.t.2a

Considerind deplaslrile 8r, 3y ca variabile in timp se scrie:


i' : r(6 sin - 9 sin 0 cos r!) - p6r, '
r.1.,

y'--r(OcosQ* qsin0 sin rf) --r(0., i ;':0. (5)


lnlocuind relaliile (5) in (4) se obline:
1.. :l,,ri
^ 1..
-rfr - *! :lv,ri ^ 2 :l)
Si mai depafte in relatiile (2) rezulti:
lt \.. lt \.
l- -r M lr: M4sina; | | n/ls -0.
\.' ) \.' )"
Astfel, se pot determina coordonatele r, g, z ale centrului de masi in func-
tie de timp gi componentele f",, ft,, f", ale forlei.
Problema 1.1.21. O bari sublire omogeni OC avind masa p pe unitatea
de lungime se poate roti in jurul axei orizontale .AB fdcind unghiul 0" cu
verticala (figura 1.1.24). Bara orizontali /."B se poate roti in planul orizontal.
Si se scrie ecualiile de migcare ale barei OC.
Solufie. Se consideri coordonatele centrului de masi in sistemul ryz

"2:J1
legat de bare egale cu y ,x: z-0, iar momcntele dr inerlie sint:

I" : 1", I!:O, I,u:1".: I,/":0,


Vitezele unghiulare falI de sistemul de relerinld rgz vot L:

o, : -0", <r, : 0, cos 0r, o, :0, sin 0,.


Accelera[ia centrului de masi fali de sistemul rryr:, r,a fi:

o:;o+i, i+i> 1.ox rt. (1)

24
unde i. este vectorul de poziiic al originii sistemului de referinte ,9,
fare de sistemul r1grz1, iar i vectorul de pozilie al ceutrului de masi fati
de sistemul de referinii ,yz. Componetrtele scalare ale retaliei (1) siut :

- z(<o! f o!) * y(or,con - or, +


aa z(a.a I a y) ;
- aoa
"
u' : aou *x((o,ov + u].)
- y(." * 13) + z(<orto,- o.) ;
a" : ao, * t(a,a" y(.rr, + ;,) - z\az, ! a'zr),
unde
-.r) +
ar, -- : 0"; aoo : Ii!! cos 0r,
Aiunci
-R0, i aolt -R6! sin
,, : - (n - !.in o,'16, :b,b. ! .n. o" :
\e)2
n,: '(n +!rlno,i og,inn. -!6;,
\2)2
o.: ! o,.
' I [n +!.lno,lo1
2 -) ' .n.0!cns 0,
- 2' Q)

Ecualiile migcirii de tralslalie se scriu:


Ma, -f,t Mttr:-Mg cos0t* fv; Muu:-Mgsin0t* f. (3)
untle /,, fz, f, sint componeutele fo{ei de reac}iune din punctul do rea-
zem. Inlocuind relaliile (2) in (3) se obline:
yi(a ! ! "o" e,l-l - - r,-
-i- 2 0,0,-2
L\ 2.in o,)6,
+
)
;

rr [l.n + lrin s.)o?.in


-) - o,- + ! o:l : Mecos 0,- fti
l\ 2 2"'l
ultn +-L.tno,)oi.o. :
l[ 2 ") ' --!6'l 2 ] -.t1gsin 0, l- I..
0,

Ecualiile migcSrii de rotatie se scdu:


M(ao,!l * * I,i, | (1" - ly)ioyio" * I,tt(a,a" - "irl -
a"uz)

- l,,(a,o, I a,) * Iv,@Z- <,t'"1 :T,;


M(ao"z
- a...l) ! Iyi11 I (1, - l"\a,a, ! I s"(otna, - .,t -
' * .,) F I *(oi, otl) : Tt;
I,u(l-oyl'o,
-l (1, * -I")r,r,coy * In"(otvtt,-.")-
Ll(anyr
- ao,y) ! I,a"
: f
- I y,\<'t,a, + ., + I,y(o2u - .'")
(4)
",
unde componentele 7,, '1'y, ?, sint ale momentului de torsiune. In cazul
considerat, ecualiile (4) au forma:

-Vfi!e'6?cos0,- Lr0, - 0?"irBcos0,r. ,1Io-Lsin


"2 0"; 0 Tt;

MRLg,1 t,(0, sin 6, - :6,0, cos o,) : ?,.


1

25
0' Problema 1.1,25. Un cilindru de razi
\, (I $i de masi M se rostogolegte lir5
alunecare pe un plan inclinat, de r.rnghi a.
Si se calculeze acceleralia cilindrului.
A
Solulie. Se consideli ci cilindrirl in
afli ini{ial in conlact cu plalul se
puncbul O gi dupir timpul I s-a rotit cu
unghiul 0 (fig. 1.1.25). Daci Yeclorul de
pozilie al centrului de masd la momentul ,
estc i, rniqcarea este dcscrisir de cculrtia :
Fis. 1.1.25
XIr::llg+R+i (1)
unde "E este reacliuaea planului $i f to4a ae frecare. Proiecliile ecualiei
(1) pe axe sint : ,l4z : mg sin o- f ; LIy : It l[g cos a, iar morngrrtul
forfelor extelioare fali dc axa ce-lrcce prin cenllul de masi este:
aft". ,tft : * (2i
Momentul cineLic fall de axa orizontali cc trccc plin C este:
L-L";:-r"on, (3)
unde f" al cilindrului.
este mornentul de inerlie
Legea conservirii momentului cinetic se sclie:

7 gL. ({)
dl
Inlocuind pe (2) 9i (3) in (4) rezulti : 1"0 : a[, Deoarece cilindrul rimine
pe plan, y :0 qi cum nu exist[ alunecare, z : a0. In acest caz, se poate srrie :
t'a222
-+.Dar. I, :Lys2 ri alunci f - Lu; Asttet. rezultdaccetera!ia:
-,
CE-gSrnd.
Problema 1.I.26. O particule cu masa de1 g, avind viteza, r:3dn
- 2utt,
particul6 cu masa de 2 g qi Yiteza Dr. SE se calculeze
se ciocne$te neelastic cu o
viteza (modulul $i vectorul) particulei rezultate.
Rdspuns. tt - 1ds + - 4n,. iar u : Jfr mls,
2d,)

Prolrlema 1.1.27. O particull A se ciocnegte elastic"cu


particula B
aflatl in repaus. Si se determine raportul maselor lor dacd: a) ciocnirea
oste centrali qi particulele capeti directii opuse $i viteze egale; b) direcriile
do miqcare ale particulelor dupi ciocnire fac un unghi 0 :60" 9i sint simetrice
fatE de directia inilialI a particulei ,4..
ntr I
ItASpUllS. A)- --.
mr3
b)
jr' : 2.
1112

06
-pJ
Fis. 1 .l .29 FiE. 1.1.30

IrroLlema 1.1.28. O particuli cu rnasa ,r este deviaia cu u[ u[ghi do


ri2 in urma ciocuirii cu o alti paltioule dc masl:1I, allala inilial in repaus.
Iiarticula de masd il{ se deplaseazi in urma ciocni|ii dupd o direclie caro
face un unghi 0 .: n/6 cu direclia initiald a particulei de masd rn. Sd se calcu-
leze varia!ia energici cinetice n sisLemului Iormat din cele doui particule,
.
dac{ -11
: 5.
m
-
-- ?)^r
fl(t /t rrns. -::
{"; 5

Problt'ma 1.1.29. O tnoleculi ciocreg[e o alte moleculd cu aceea$i masi


ti aflati in repaus. Si se arate ci utlghiul ditrlre direcfiile moleculelor dupi
cir.rcaire cste cgal cu r/2, daca ciocnirea este perfect elastice.

Br'isprns. Avilcl notaliile tlin ligura 1.1.29, se obline: 0, + 0, ::'


2
Problcma l 1.30. O particule,4 de masi m are viteza iniliali u-5' DupE
o ciocuire elasticd cu Particula B (figura 1.1.30) de masi 2m, afiatl inilial in
repaus, particula A estc clcYiatl cu tinghiul [i fali de direcria iDitialA. Se so
calc ulcze unghiul 0.
l?rispuns. 0 : arctg2 63'.
=
1,2, TEORIA RELATIVISTA (EINSTEINIANA)

Brevior
il cazul viLezelol rclabive ale corPutilor, comparabile cu viteza luminii
in r icl, c, legile gi plilcipiile de bazl a]e mecarlicii trebuie reformulate in cadrul
unei teilrii mai generale. Accastl teorie iu care se formuleazl legile generale
ale fenornenelor fizice in forma valabili qi la vitcze relative foarte mari ale
corpurilor', pelrl,ru care legile loruulaie in fizica nerelativisti Iu mai sint
coufirmate de experie[!a, poalLa nulnclc de leo a relotiuitdlii rcsttinse.
Teoria rclati\-itilii leslrinsc constituie, inesenJS, o cinematici, Iormulind
baza l.eoriilor {jzicc care vor fi ir mod obligatoriu relativiste, dar vor pistra
dorncniul tor explicativ Padicular. Limitarea teorici consti in studiul feno-
rnenelor irldc influenla gravitarici este negtijabili. Experienta X{ichelsou
gi NIorley, precum $i experier[a Kaufntann co&stituie bazele expelimentale
ale Leoriei relativiterii restrinse, elaborati de Albert Einstein in 1905'
avirrd ca precursori pe H. A. Lorertz, J. H. Poincard qi P'Lan-
qcvin,
Teoria rclati\ilItii restrinse se bazeaz\. pe principiul rclativitdtrii restritrse
einsleinicne, prirrciyriul iuvarianlei .,'itezei lrtminii in vid, principiul tle cores-
pondenti. precum 5i pc notirrnea de simultaneitate relativistir. Pc baza acestor
principii se staLileqtr: ce Lransformirile Galileo Galilei sint un caz particular
al translormirrilol Lolentz :
i _i, _!.q".i,)*(,_S)_,,,(#+r,),; (1)

, "(r
\
I\"'(,
.'/ \
+r1.|.
c')
(2)

Tmnsformirrilc Lorentz duc la introduccrt,a mirimilor luugime cine-


matici 9i Iurg;me proprie, volum cinematic qi volum propriu, durati cine-
maticl $i drirati proprie, stabilind legltura iutre ljccrre mirime cinematici, pe
de o parte, gi nlrirlea proprie corespunzitoare, pc de alLi parte. De asemenea,
.rr introducc teoretna lelatitisti de compunere a viLezclor, se explicd cantitativ
relativil.atca simrrltaneitilii. efectul Doppler-Irizenu g.a.
Reprczentarea migcirii unui sistem fizic sc facc in spalirLl [Iinkonski,
a cirui melli.ar cstc datir de
(ds)'z : c'(dl)e (dr)'- (dy)'z- (dz)'?. (s)
-
Proprieti!iic intrinseci ale lumii tizice sint caractclizale de cutilili
mxtematice carc posedd caracterul de invarianli in raport cu rotaliile spaliului
ri: patru dimcrsiuni (minlion'slir'au) 9i prin urmare, in raport cu transformirile
Lorentz cele mai gencrale. i\ccsLe entitlfi Inairrnatice sinl" iur.arianli scalari,
cuadrivectori qi cuadritensori de ordinul al doil:a.
ln dinamica relalivisti se stabileqte cir masa inerliali depiude de vitezh :

li,-(5)
Se introduc noliunile de cuadrivjtezS, cuadriaccclera[ie, cuadriinrpuis,
cuadriiorli eLc. Legea luudamentali a dinamicii capith lorma:
dd
-dl {mn) -:.(p) -F.
Legitura dintre encrgia lolal:a {:mc2, energia de rcpaus Co:mocz li
imptrlsul p : mA, pentru o parl.jculil liberi, este : {2 : c"pt * d3. De
aiemenea, intle variatia energiei, Al, ti varialia masci, Am, ale unei partjcule
existS. relalia: Ll,:c2Am, unde Ad :{* {" si Am:m-mo. In cazul
absenlei cuadrilortelor exleljoare, Q.:0, tezuhn teorema de coDser\are a
cuadriim pulsului A - constant, care implici D a, : constant $i p P.
: constant, simultan. In fine, dinamica relativistd introduce qi noliunea de
fc tcn, ca particuJi cu masa de repaus luli, avind cnetgla {-pc qi liteza u : c.

PROBTEME

Pro}lcna 1.2.1. Se considere un referenlial iix (S) qi un punct M de


coordonate r.. g, z. a) Fie referentialul (Si) in migcare de translalie uniforml
cu viteza Dr, paralel5 cu Or, fate de referenlialul (S) Ei un referentjal (Si')
in rniqcare de translalic unilr.rrml cu viteza r)r, paraleli cu Oy, falir de refc-
rerrtialul(Si) (figura l.2.l,a).Si sc sc|ie coordonatelc ptttrclului,[f in refereti-
tialclc (S;) ii (Si'). b) Dacrl un refelenlial (Si) se alli in rnigcare de translatie
uniformi cu viteza D,, paraleli cu Oy, faln cle leferen[ialnl (S) qi un referen-
tial (Si') sc af15 in migcare cle lranslalie unilormi cu Yileza ,r, paraleli cLr
Oo, fati de referenfialul (Si), sn se scrie coordonatele punctului M fall de
referenlialele (S) Ei (Sl') (figura 1.2.1, t,). c) Sn se compare expresiile coordo-
natelor punctului M obtrinute Ia puItcLcL: u) 5i b). d) Un mobil i1{ se deplaseazi
cu viteza 0,, paraleli cl 0'y' a referenJialtrlui (Si). Care sint coordonatele
punctului ,11 in relelenlialLrl (S) ? Sii se scrie ecuafia traiecloriei punctului il{
in refelenlialul (S) 9i sir se compare cu ccualia tlaieclorici din mecanica
clasici.
Solufie. a) Coorclonatele purciulu; ,17 il sjstemul dc lelcrjnld (Si) sint:
x -- urt ,, I urr lr1
,'--i} i tJ' - ;:'-z; (1)

u4
lJ
u?
I
1/ C2 lc"
iar in relcrc nlirlul ( si') sinL:
lJ .,, l' - u,ri ltz
(2)
'lr
1l
\
o
u?
llr-
I c' V'-;
b) In rcterenlialul (Si), coordonatclc punctului M sint:
u,[ t
r' :t', !)'
Lt
- - o,y lc2
-*-:-' (3)
_ ,!
ll=E
l('
l/,
lc'

Fis. 1.2,1

29
iar in rc[erertialul (Si') sili :

t''
," -
utl' .
,,,' . ,J' | :" ,' , t".:l ---!!-!!. (4)
ll
l/r --
-
''i
lt ",
I .: I r''
c)_ Din comp^ararea explcsiilor coordonaLclor lui Ij dc la punclele a)
9i b)
lczultl cI translormirile Lorentz corcspunzitoare la doui iiteze nepiralele
nu sint com utati ve-
_ d) Coordonatele punctLrlui M in rclercnlialul (Si) sint: r, :0; !J,-urt,.
IJar
, .t u,rlc
v'-g; t':
urL
.t-_--_; - L
-
ll,-i
lc!
)1,
It
_ ,1

Deci, z- url:Q;
c:',(t-j{)-!'
I c'| l/
lir-5
lc'
"

. Aceasta este ccuatia uuei drepte. Ilezullat.ul nu este sirnetric lali de u.


!i us datoritA necomutativjlitii celor doul trausformiri LorenLz. pcnIru
liteze neparalele.
In mccanica clasicl (tigLrra 1.2.1,c): !]:Lr.arl
1.2.2. a) Se consideri doud cvcnimente, Ii,(r,, yr,:,. l,) 9i
-_. Problema
Iir(r", yz, 2,, t,), in refcrenlialul (S). Ele sint caracterizate printi-urr jlterval
de tinrp l gi o distanld l. Si se arale ci intenalul sz :c2l[- l: se conservi
la schimbarea referentialului iner.fial. b) Considerinrl cA evenimentele
!a(r. :v, zt:\:b; ei 8,1r, :y.:L,:0, r,l ,r-rr" il referenlialul
(S) 9l cn referenlialul (S') are o migcare de translalie cu viteza constanid a,
para)clii cu O;r.', fatl de referenlialul (S) (figura 1.2.2), st sc scr.ir coordoratele
celol doui evenimente Er gi,E, in referenlialul (S'). c) SI se giseasci condiliile
in cale evenimentele E, gi.8, au loc in acelagi moment in referenlialul (S')
9i conditiile in carc er.enimentele au loc in acelaqi punct in rcfereutialul (j'),
,Solufie. a) s'2
- c2tt2 * l'2 : c2(t, t,)" (t,- r,)" (ll,- U,,),
- - - -
:s2. -(2,- zr)2
b) Coordonatele e\.enimentelor E, Si E, clin leferenlialul (S') sint:
rr : !!i: zi : t'r:0 pentru evenimentul ii, qj ri : j yi: zi:O t
-f!; ,i
11,
lc'
, l, ut.,lcl
t2 : - :: : ::a-
--
flt
I - "=
c'
Fis. 1.2.2 lrclt ru cr-i.uirlentul Er,
3Cr
c) DacA e\,enimenLele au loc in acelaqi momeut in relerellialul (S'),
f :i;- li :0 9i atunci s2 :stz --l'2. Contlilia necesari este ca ss < 0.
io cnzi,t io cile eyeninentele au loc in a9a lel ca l' : 0 9i ll :0, urmeazi
ce 4:0rr'. Se observi cir: 12: (*,- x,)" * (y,- U)'* (2,- 2,72 :4,
c'
de unde / -r,. Alunci, l-1, . -t)l^ si r2:c212 -[2-c2)_ r':
c' c'
:r(+ - 1l < o. deoorcce u/c < 1.
)
DacI e venimentele lJl ti lts au loc in acelagi punct al referenlialului (S'),
ci:0 ci rezrl[e-oi rz:1)[z, rr, , :9:f. Condilia ca l, <c conduce
trt
la : s2 : c2t2
- 12 > 0. Pe de alti parte,
. l" - t?1c2t" - fi . 1 ,0. c21f,

1l ,1 1l fi czt,
I/1,-- l/l--
lc'lc'
Deci ll ale acelagi scrnn cu lr, adicii ':r'euimenteie se succed in aceeaqi
ortline in relelerlialele (S) qi (S').
Problcma 1.2.3. intr'- un relerenlial S (Atllz) se afld o rigln fixi.4B, de
tungime I (r3 : 1), ial in rcferenlialul S'(A'r'g'z'), aflat ln miqcare de traus-
t tatie uniforml cu vilrza D paralelir cu ,'l'c' fali de referenlialul (S), se afln
o rigli lixi A'13' (t:'u,:-l), de aceeagi lungime proprie ca 9i precedenta.
I
Origiuilc,4 gi A' ale relerenlialelor coincid la momentul I :l' :0. a) S[ se
deterrnine coordonatele evenimentului -81, care consti in intilnirea exLremi-
tifilor A' 9i B, in refclenlialele (S) 9i (S'). La ce concluzie ajunge observa-
torul din refcrenrialul (S) aflat in B ? b) Si se determine coordonatele eveni-
mentului E-,, care consli in intilnirea extremitdlilor A gi B', in referenlialele (S)
9i (S'). La ce concluzie ajunge observatorul din relerenlialul (S') aflat in B'?
c) Care cste punclul C' din relerenlialul (S') care coincide cu extremitatea A
cind in leferenlJalul (S) extrcmitatea A' intilnegte pe B ? Cum este aqezat
acest purrct C' fall de B'? Care este punctul C din referentialul (S) care
coinciclc cu A' cind ir referenlialul (S') extrr:mitatea A intilneqte pe B'?
I
Cum cslc agezat C fatn de B ?
Solirlie. a) CoincidL,n!.i A B inseamni ci in referenlialul (S), z : I 5i
t:!,lu in (S'), r':0. Cu ajutorul translormirilor Lorentz se scrie:
,,1 /
. ,, _ t-xulc2 :-ul
I|t)'
-..
ul
l/-,1
Y' cz
c'

l
Atunci I'< , ti observatorul din B ajunge la concluzia ci timpul se
scurge mai ilcr t in (S') decit in (5).

'J1
b) Coincidenla A-B'presupune cd in rcferellia1ul (S,), r, =. -l Si f, : l- ,

iar in (S), r- 0. Cu ajulorul transformlrii Lorentz se scrie :

,: /
ul
l/r . ,,'_.r
cr
t,

;i observatorul dirt B' consiati cd timpul se scurge mai incei ia (S) decit in (S.).
c) Intilnirea ,4C are ]oc la rnomentul t :tlD ti atunci

t' -- -l
ll'-I
I /---;

lc"
tleoarece c:0. Deci C' este !a stlnga lui B, (figura 1.2.3).
lntilnirea 4 C' are Ioc Ia momentrii t' - f /r qi tl"eci

,:_ _L_,
1l
u'"
llt
lc'-
deoarcce;r' :0 $i C se afli la drcapta lui B.
Problema 1.2./r, Se consideri doui sursc de lumini, allate in punctelo
d 9i B ale axei Oe din referentialul (S). Se alege originea sistcmului de refe-
rin!5 in aqa iel incit O.4 -
-Og : a. Urr alt referenfial, 1S'), care coincide
la momentul I :t' :0 cu (S), se deplaseaza de-a lungul axei O.r cu Yiteza d
ia[I de (S). La momentul l:0, misurat de ceasul din (S), se emil, doue
semnale lumiDoase din 4 9i B, care ajung simultan in O. a) Sn se calculeze
timpii a, qi li, mlsurafi in (S) 9i respectiv (S'), necesari semnalului emis din.,l
si ajungl in O', originea referenlialului (S'). b) Se se calculeze timpii l. qi l!
misurati in (S) 9i respectiv (S'), necesari semnalului emis din A ie ajungi
in O', originea refcren{ialului (S'). c) Un observator atlat in O'prir.eqte punctele
A 9i B la momentul I' :0, misurat de ccasul din O'. Sd se calculeze la acest
momcnt poziiiile lui A qi B in rcferenlialul (S') ;i distanla dB mlsuratA in
lefurcnlialuI (S').
Solufie, a) Lumina ernisd din ,{ ajunge il O' dupi timpul 11, misurat
in ( S), adicd (tigura 1.2.4) ; O'A :OA- OO' :a* ull :cl,,saul, : o .
c 1t
Ccasul din O' inregistrcazi timpul
ti:{:+9,
't/
.4', 11 t)-"
E'
I
l/r
I - c-
-

undc r, estc abscisa puuctului 0' iu r-eferen-


a' lu)
!ialul (S), adice .rl : r,ll
Fis. t.2,3 c +b'
32
I

Fig. t.2.1

Alunci,
o 'lll/ r- ".; = r, lrl/ 1 '''.. t,.
,, crt'J r- l r'
Pcltru ubsellatorul aiiat il (S), cale ledc ci 0' sc dcplaseazd, durata
plUpagilii scmnalLtlui luminos este tnai mare dtcit dLtrata proprie mesurati
d( ubscr\at,,rul irllill ill (r' din (S').
b) Cind scrnnalul luminos ernis de B ajtrnge in O', ccasul aflat in (S)
rrrisoari tirrrpul 1,, adici RO' : BO + OO' : a + ul, : cl3. de undo
u . Pozifia lui o' falr : aL'
i, : cle (S) este : t'" - o[, Atunci cea.
sul al'lat in (S'rinLlicar lirrirul
t,
- r,u lc2
:-::-u;-,,v=,
t-ul c' I c'

adici acclagi fenornen dc dilatare a timpului (1, > l;). Se cbservi ci


l'.L;:---
c-u
# 0, deoarece u + 0. Rczulti ci semnalele luminoase emise de
12 c+L)
A Si B ou ujurrg simultr,rr in O'.
c) La morlrerltul l' :0, il sistemul (S'), 0' are o pozilie dati de c: OO'
faJi de ( S) 9i un rcas aflat in (S) aralir Limpul dat de

.
t'_ t tDtc2
, _A
l/ ;
l/1-
l.'
"--

adicn t : jl . Ct,nfotm translolmirlilor L,orentz, abscisa lui! .4 larl d6


c'
{S') este :

)A r- ul
, - -:: a- au:tc' 1t|-'-:'u'
---- -'o ii
t
ti ,,= ,_,. 1l
('
I
[/'-.' I "'
Abscisa lui 1} in (S') va fi :

, -q'tt1 au'ttz: -rr )lli I u"


- '
.r'B
- ----:- s I c-
y'-.-
t/

3 - culegere de probleme de tlzic6 - cd. l3l 33


Rezultir cI pentru observatorul anat
in (S'),
AB : r)- lc'a :^Y'- 5'
r in l,imp ce pt,rrtru obsen atorul din (S),
AB:20.
Problema 1.2.5. Un mobil cu masa
de repaus m, se deplascazi cu li1eza
Fis.l,2,5 u(u,, tts, ri.) fall de sistemul dc refe-
rerin e (s') se (repraseazi .r .,,",""i,tijlj,T,,i'"1tb,,u,'Xrl"u.''r1l'"ir,1itlj-
a) Sd se. calcul^eze vitez! ri'(u;, ul, u)i mobilului fali de sistcmul clc refc-
riufn^(S'). b) In cazul particulai ir carc mobilul are liteza ri' paraleli cu,
axa Or din referenlialul (S') : a) s6 se giseasci lormulele de transiormar.e ale
rmpulsului siu la trecerea din referenlialul (S') in (S); g) si sc ar.ate curn
variazi cornponentele fo4ei care acqioneazi asupra mobilului Ia lrecorea
dintr-.u-n referenlial in altul. c) Doui mobile Mt;i'M, au in rcfcrenlialul (S)
ecualiile.de migcare (e y: ut+ a, z :0) pcntru M. qi (r- :t,ll -
,l - !. : :01 pcntru-0,M,: a) sa se scric ecualiilc de migce|e alo c-elor
= mobile_ iu referenfialul (S') I p) si se calculeze pentru Iiccare referenfial
doud
momentele de timp la care mobilele traverseazi planul roz gi si se ilterprcteze
rezultatul.
.-. Solulie, a) Relatiile de translormare Lot.entz pentru sistcmul (S,)
(figura 1.2.5.1 se scriu:
,
I:-----;.1/'
r- ul _ t- urlc2

lc'- "'
l/, r/=
l&
Componcntele vilezei i sint:
d.r u! du dz
U::-i - ----L i ut --
d, dt -dt
iar cele ale lui ,' din referentialul (S') r-or fi :
U,,
<lr' u,-u , da' u, Jt-u'lc'
ot I
-9!lc2
dt
1- u"
c2

'
dz'
dt'
u, Jt -W
7- "u"
c2

b) cc) Deoarece mobilul are Yileza ri'paraleli cu axa Or din (S'), rezulti
cI modulul ei ta fi :
ll-_ D
U:U,: -
u", :
1_
c2

34
deci
ll ,
,,fu' c(p + 9')
- -_--;: 1+p9'
r r{t
f_

unde p : lr/c, iar p' : '/c. in


11 sistemut (S), proieclia impulsului pe axa
Or va fi:
t]{!_ moc(P L
p, : '1' I
(l)
J(l- p''t(l itT
1/,-*
Pe dc all.i partc, ir (S'), proieclia impulsului pe axa Or cste:
Ino tt
(2)

u;+
Ecualia ciutati se obline din relaliile (1) 9i (2):
p', JT- fr -S m,cp (3)
Jl* pa J=7
Pentnr celelall"e componenle t.py = py! p, : p,.
p) Diferentiind reratia I (,' :,
urrde tt), y- (,- ''. ,.,,rte:
,)
dr :Y dr'(r + 9p') (4)

, ,,tp,:.<lp',(t
Diferentiind ;i relalia 13; se obline
' "t + r.."'p -9I1l
dp, )
.

(2) sub forma p, : mocg't' : moc J-lz


Scriind relatia
: (i. - l),/,/y', rezultr :
-ll-, Lrntle p' -
dp'' ' m"c ri dp,: .i ttp', (1 | pp') (5)
tlY' P'
I I,mpirfind relatiile (4) 9i (5) se obline:
n
9, :dP', .
I
dr dt'
Deci, proieclia forlei pe axa O.r este aceeaqi in orice referenlial care se depla-
seazE cu o vitezir paralell cu axa Or.
pe de atli partc, dpl dp; dp' | .dp; .
L

dacS B' < l.


dt -- dr'(l + pp'): d, -( dt
Deci, cornpont:nta lor'!t,i pe axa Oy diferi de la un sistem la altut de rcferint6
ine{ial. Situatia este aceeagi gi pentru axa Oe.
c) a) ln (S), ambele mobile au aceeagi vitez , u, : d:tldt :O I
u! : dllltll : u ; Lrz :dzldt :0, iar in (S'), conform relafiilor de ta punctul a),
vi.teza lor dcvinc ri' : u,: 6a'16y : : :
-u t u;: dy'ldt' uly; ul" dz'ldt':O.
F,cuafiile de . migcare in sistemul (S) sinl : r' : i !l' :
-
.
(uh)l' -ul' + A,corntan-
! B,: ;' : C1, pentru mobilul il{,. Pentru detr:rminarea
telor de integrare Ar, 8,, C, se scriu condiliile inilia!c: in unir.ersul
Minkowski, un ereniment -D, car.e se produce la momen.iul I :0 in (S), are
coordonatele: rro:0, Uz:a,zt:0, la :0, iar in (S'), acelati e\.enimeDi
are, conform lransformdrilor Lor.en1z, coordonatele: r! :y(rE- utr) :0,
U:1 7Vz:! za.7.zt::0, t;:'t\lE- urr,lc2):0. nez'ufta '"i i'e,1:''Cr:fi,
Si Br : a. Ecua{iile de mi$care ale mobilului ,4/, in (S') sint:
r' : -ul' ; y' : ut' l.t I at z' :0.
Penlru nrlbiiul t11,, ecurfiile de migcarc sint ; r' - _ ut' ; A,; y :
-ut'h* B2; z' : C,. ln uiriversul }{inkorvski, eyenimeltul F, car"e se
produce la mr- m,. ntul /: 0, are in (S) cocrdonatrle : co: b. gr: t1, zn:Q,
fr:0 $i .acelagi erenimcnt are in (S') coordonatele ri":lb; y'r:a;
4 : O : + :-_^yullt2. Dcci constantele vor avea valor.ilc :' .,t r" : t1y-;
P.:ot uubfcz; Cr:0. Ecuatiile de migcare ale mobilului ,1{, in (S'}
devin: e' : - t)l' + bfu1. !' : ut'ly f a { uublc|., z' :O.
B) ln sJstemrrl de referinli (S), fiecare mobil traverseazd planul roz:
cirld y :0, adici la momenlul t : *alu, acelati pentru ambile rrobile_
Deci, in relerentialul (S), M, qi Mz traverseazi simultaD planul aoz.
ln refcrenlialul (S'), mobilele traverseaze planul coz cind y' :0, adicE
mobilul 1t{, traverseazl planul la momentul l'r:
-aylu, iar rnobilul M, la
momentul t',:- (r+ f1|.| L:\+ 'D.Y . D.our"." -' 7 /i. c"le rloua
"-'-'"'- ri
' t c. ) u c!
eveDimente, care erau simultane in (S), nu mai sint sirnultane in (S').
Problema 1,2,6. Se consideri exper.ieula X{ichelson-Morlel' cu dispozi-
tivul din figura 1.2.6, a. a) Sd se arate cI in cazul in care compunerea
vitezelor se face conform tcoreurei lui Galileo Galilei (neretativist), dcplasarca
franjelor obtinuLe pe ecranul -D este:

,\ =-
1, + /, (L\
7' t.l =,t.a..

b) ln ce caz N .: 0 ? Se cunosc: vitcza de deplasare a pimintului pe orbita


sa, u : 3.104 m's-1, liteza luninij c :3.108 m.s-1, 1, : 1, :: 10?i.

Mr-arl*
lt,

,#- !-I frrY


;,T...
)v,

Fig. 1.2.6

86
Solulie. a) Pidsupuniod ce interferometrul este orientat in a5a fel incit
*xa ANI, sE se afle in luogtll direc{iei de tuigcare a PEmintului, tinlpnl Decesar
o*dei si strabati distanta I. de la A la M' qi inapoi este:

--L
c-t) +=+(ir+)
, c+u c \ c'

Figura 1.2.6, D perm !1e calculul timpului necesar luminii se percurga


drusrul de la d Ia lt!, si inapoi:

l -, {rfr-t
"c-2 :L ll , t,'
t^ '='l .

c\ 2.'/
v' 7
Diferenta lx timp eu care cele dcuE unde ajung Ia ecranulf-E este:

: A,-,1- ,,:2-lA,- ,,1 * 4(t - ?)]


Fotinit itispozitivul
'2 cu3, dcci schimbind bralele interferometrului iDtr*
elt, ce obfine :
ar :1tr, _ r,r + 4(r, _ !'|.
c c'\ 2)
Diferenta de timp intre cele doui pozitrii va fi:
41,,,:At 4 6y -LtL 'L
DacE ). este lungimea de uirdir, o intirziere in t.imp de l/c va deplasa
figura de interferentl cu o franji, iar intirzierea cu Al,o, va deplasa ligura
A1,.,. c l, + L, ct ^. . ,
de iuterlerenli cu .BtI frauje, unde N : Ilnrnd seama
A /\. -.
qle datclc problemei, rezultA .[J - 0.4.
b) ln'cazul ltr care viteza luminii este un iuvarialt, rezuiti : ,& :0.
ProblDa 1.9.7. Sn se calculeze modulul vitezei relative a doub particule
relativlste, definlti ca viteza uncia din particule in sistemul de rt{erin}l
!n eare a doua particulE este in repaus.
Rdspurx" Componentole vitezei relative. se obfin inlocuiud in relatiile
de eompunere reiativistd a sitezelor D'lu',. t"r, o',7: l',(vr", r,'r, 4,,) qi
g(y,0,0) u!. 0. 0). Irr final. se cb[ine:
- -0,(-
\0,- D,l"- toaY D|)lc'

('-i:)
Frcbleua 1.2'8. Sn se arate cum variazd pozilia stelelor pe cer pentru
I}n obsetvatlr aflat pe o navd cosmicd, care se deplaseazi cu o viteze rclat!
qisti V : c(l 0,5'10-8) fafi de Pimint.
-
37
So/ufie. Pcntru observatorul de pe navd, pozitia stelelor pe cer se modj-
ficri datoriti efcctului rclativist de aberalie a luminii. Astfel, stelele sr apr.ot ie
dt un punct de pe bolta cereasci spre care este inrlreptati yiteza de deptasars
a uavei qi sc indepirteazi de punctul diametral opus. Daci viteza i a uuui
c lp lacc un uDghi 0 cu axa Oz a sistemului (S) 9i un unghi 0, cu a,xa O,t!
a sistemului (.S'), aflal. in migcare uniformi cu viteza If fattr de (S), din rela-
Iiiie de compunerc re]atiyisti a vitezelqr. rezulti :

,,;,Jf;-
u' : ---li
tt'-,
- v u' on
-
* u;'v
|
c!
rdicir:
1, c,,.0 '"t'f 0'*,1.;i r,.ing p' sin 0'
Jt -:-V%;.. rlt
, u'l cos0' I u'1. ct,s 0,
c2 c'
Ir cazul itr carc r, -: D' : c;i I' csti: r.ileza nar.t,i, rela[iile (t) tL:vic:

siu 0 :
y;+ sin 0' 9i cos 0 : cos 0'- V/c
{2)
t-Icos ff 1-I 0'
c c "os
tunde 0' este unghiul licut de direclia de zbor a [avei cu direcfia de obser_
vare a stelci in sistemul de referin{d al navei, iar 0 acelagi unghi in sistemul
Fimiutului.
ln cazul nurneric lconsiderat, stelele aflate pe o emisferi cereasci
(0 :nl2), in sistemul Pimintului, yor fi vlzute de pe navi intr-un con cu o
rit,schidere datd de: cos0:I:1-0,5.10-s, adice 0,
c -0,36,.
Prohlema 1.2.0. O bari cilindricd, de lungime lo, se afti in ptauul r,.r7,
al referenlialului propriu gi face un unghi Bo cu axa r.. Care este lungi[ea
Si
r,rientarea barei in sistemul laboratorului r, g, fat| dc care ea este in mi5ca-o
cu viteza D (figura 1.2.9) ?
Solufie. ln sistemul de relerinli propriu, coordouatelc capetelor A
$i B
siut: :rl : 0; y,t :0, respectiv, f,a :1o cos 0o; y! : le sin 0u.
I
In sistemul laboratorului, [iuind
1" seama de transformerile Lorentz,
coordonatele acelora;i capete siut:
I

I
r'a:O : j : g'o:o -u t \l)
tis. 1,2.9
ll
It'
r
-'-
respectiv:
r; - 10 cos 0o : ffi; y'r. - to sin 0o - Ur.

v,-;
Lungimea barei in sistemul laboratorului ta [i :
/: [(.ru - re)'* (vr-
t_ yA) t ::,,Ltt.-
u,)211/2 r^l(r - 1'
.r.^ *Jl
"o.'6.\1'/'
Jinind seama de (1), unghiul 0 ficut de bari cu axa .r este:
u--tt, 31q1g-:
tsO"
0 arctgIl-Jl: (2)
ru_x,q lly t_r_
(-

Problema l.t.l0. Se consideri un atom, care radiazi energia coresPutr-


zitoare unei frecvenle vo in sistemul de r.ele-rinli propriu. a) Si se calculeze
frecvenla v in sistemul laboratorului. b) In cazul atomului de hidrogen,
cuoo"cui ca ceas atomic, irecvenfa sc datoreite unei tranzilii in hidrogenul
atomic. $liind masa protonului M :1,67'10-21 kg, s,r se a{le raportul 3v/v
la temperatnra de 300 K. Se va considerea u/c ( l.

Solufie. a) r:=l,--' ,:* lt,-


l/r-i'
ll . u' Y'
I c2
lltr 1- -
b) Daci u2lcz ( 1, rezulld:
Dv _v-vo :_r, :yL (l)
, l, 2c2 2IVc2
C.onform tizicii statistice, I1DM < uz > : akT, uuclc<.,!>este \ilczfl medie
22
pitraticE. ln cazul numeric considerat,
8' :
-4,2'10-"'
Problema t.2.lt. Dezintegrarea spontani a mezonilor ;: in elcctroni 9i
neutroni a permis mdsurarea timPului de vialE al mezonilor in referenlialul
propriu, rj :2,2,10-0 s. Acegti mezoni se deplaseazl cu o vitezl cgal6 cu
tr.998 c. Rezulti ci in referenlialul propriu, ei pot parcurge o distantd maximl
Lo: ato ==600 m. Acest rezultat este in contradic{ie cu laptul ci tnezonii
produgi la ciliva kilometri altitudine sint inregistrali pe suprafata Plrnintului.
SI se rezolve aceastd contladiclie,
Solufie. Aceasti contradiclie poate fi rezolvaiS ir douir morluri.
a) Cu ajutoml fenomenuiui de dilatare a intervalului de timp. TirnpLIl
de viafi al mezonului, pentru observatorul aflat pe PImint, este:

: -S : 12.10-o s
'
y,-";
39
S; distania parcursi de mezon $i misurati de pe pimiut esto:
L:ur:9580 m.
b) Cu ajutorul fenorneoului de eontracrie a luagimii. Altitudima la e*ro
oiirt produgi mezonii, misuratl in sistemul observatorului do po ptrmiEt,

L:r,)[-:e525 m.
lc"
la ambele cazuri se oblire ce mezonii pot parcurgo aproximativ IO O{Xr er
p a;ra Ia suprafata Piminlului.
Problem:r 1.2.19. Energia mezonilor rapizi din razel6 cosEic esio d,
MeY, iar elcrgia lor dc repaus este de 100 Mey. Ce distar$[ pot Btribar,e
l,l {100

r|()li mczoni prin at.mosferi ia timpul loi de r-iafi, dacb ln sistemal propriu
rn un timp de r.ia{I cgal cu 2,2.10-o s ?
Rdspuns. L : l3 78C,R m.
Problcma 1.2.13. Sir se determire timirut de viafl r al olozclilor e ceror
i: cineticl cste egxli cu 10e eV, daci timpul lor de I,iafd iI! sistemBl
ci::rgie
propriu este ro:2,2'10-3 s, iar masa cle repa,,s este m;:206,2 4.,-*
: t),108.10-31 kg.
.Rdspuru. t- 2,26' 10-5 s.

Problcmt 1.2.14. O sursi de lumini emite impulsuri cu perioada


I
ro : ---iin
retertnlialul propriu, Sursa se deplaseazi cu viteza d, observa'
torul ailildu-se pe o direclie ce face un utghi 0 cu direcfia de miqcare. a) S:i
s,r calculeze frecveula receptionat6 de observatorul plasat foarte departe do
sursd. b) Se consideri un satelit ce se migcE cu viteza D < c, la diatanla r
de sol. Un oscilator emile un semnal cu frecvenla proprie ve. S[ se aratc cuo
variazi pozitia satelitului in funclie de frecvenfa recepfiouati, gtliud ci ta
statia de receptie eristA un oscilator jdeutic cn cel de pe satelit.
Solufie. a) Perioada impulsurilor in sistemul obsorvatorului e3to
,Eo
t: $, lrecventa recepiionati de observator ! y, -
r-e
, r-_n---
v
este
i'
Intrucit intre impulsuri sursa se Eitci pe distan[a ur, din figura 1.2.1{,ase
observl c[ : L : (c u cos 8)r. Astfel :
-
c Y'- 5 (l)
t- cos 0
H
Orserrarre. Pontru 0 - 0 so obliDo ofoctul Doppla! loqgttudl&I, t6! psBtru 0 - ,,la
otoctul Dopplq transvelsal.

40
/t*
v'

Fig. l.2.ll

&) Deoarecc ln cazu[ satelitului, o <., relatia (i) se scrie:


,r, = ,o[, * I 0]- Cu ajutorut oscilatorului aflat la statia de recepgt
\ct "or
tt Ilcate calcula diferenfa de frecvenie (frtcvenla de ,,bltii") vD -- v( r
v, eo a vol eos 0.
- c
Titeza radial6 a satelitului este (figrrra 1.2.14,b):
cos0 --a(,,- vo):-\(v2-v6), tzi
*:U.r:-,
EtrdG le este luegrmea de undi a radiafiei. Frecventa v; variazi in trmp cu
rchimbaree vltezei gi a direcfiei satelitului.
Pertru a gisi distanfa strabituta intrc momentele f. 6i T1 se integreazi
r*Iatia (3) Ia raport cu timpul:
T T,

[ 9a, --r.. [ (v, - u.)at. tle unde rn - r, -' -)" JI tvr- vo)at-
Jd,
T.
J
To T"

Iategral* est otal6 cu uumirul de cicluri.&,, ale frecventei de ,,bEt6i", care

rtr lce in iDtervslul T.- 7'., un cilu avind loc in timpul


v, \'r
Dcci.ro-r"*-\No. -
Se ebsarvl ctr la o creqtere a distanlei cu o lungime de undd, faza semut
tulul de b6t*i scade cu un ciclu. Metoda se folosegte ia urrudrirea satlitiior,
a*sar5tsrile liird loarte precise.
Prstlcma L2.I5. Se se scrie solutia ecuatiei de mi$carc penaru o ?arti-
c$I5 Ce flras5 mo. aflate ln migcaie relativiste unidimensionali sub acfiurea
rsa*i forfe eotrstatrte,
Srrlufie. Eeuafia de migcare se scrie sub forma :

drlTaLt\-.
tl)
n'
I li,
I -
- C-i !

41
utrde u -: d.r/dl. Efcciuind derivata in ecuatia (1) rezulti:
/ l,' \ 3/2 du
rn"lt -t t...:)
\ c') --t.
d/

Notind raportul constant cu a :F/mo qi integtind ecuafia (2) se ob{ine:


ol
[ l,, u,
1-,r,d, : I e ar.
J\
00 ".) J

ad ic ir

--!:- :,t. 13)


1l nl
V' ,,
Dar, r., : (l.ridl $i diu (3) rezuitl:
dl at
n, l[;q
v
de undc

, (-:15 ;('. ..j')


\!/r.-_i
Jl c-

a dicii
"
a lt ,

l;l
/ l"' \ I f \

l;j
Curba dependeufei spaliului de timp este o hrperbuli, mi$tarea numin-
drrse ftiperDolicd. Ea tinde asimptotic spre o migcare unilormi cu vitcza c-
Itoblema 1.2.16. Pini la ce energie gi la ce vitezd pot fi accelerate padi'
culele intr-un ciclotlon, dace cre$terea relativisti a masei ptrrticuler nu tre-
buie si deplgeasci 5)i (pentru a nu se strica sincronismul ditrtre perioada
de rotalie a parbiculei in cimp rnagnetic ai perioada de oscilafie a cimpului
electric) ? Ilispuusul se va da pentru a) ploton 9i b) deuteron.
Solulie. Energia de migcare a unei particule relativiste este:

c" -c-{.- ,,.t(lE=-,')


c-l
Din condifia ca variafia relativisti a masei particulei sd fie ogalS cu
k: 0,05 rezul LI :

m- mo:krlo, (1)
de unde
Z,:kmuc2 $i 3 - mc2: mo(l { /r)c:.

42
Din (l) rezulti viteza la care sint accelerate parl.iculcle , u :J!$,? r.
/.'* I
Se r,bseni ci viteza maximi este aceea$i pentru toatr: particulele, in
iirrp ce enrgia depinde de particulS, fiind cu atit mai mare cu cit este mai
r)larc masa de repaus.
ln cazul numeric considerat, , :9,14.10? rn.s-.; a) pentru protoo.
{r,. - 4,7 ,1O1 eV ; b) pentru deuteror, {t : Zto, : 9,4 ' l0? eV.
Problemx 1.8.17. Sn se demonstreze ce un electron liber, aflat in migcare
in vid. nu poate emite fotoni.
Solulic. Aceastd imposibilitale se bazeazi pe legite tle conser.'ar.e ale
(lrrrgi(i 9i impulsului ;

(1)

mot moi , h. JJ - (l)


lc"lc'
ti=-ll=*--u''
unde f este liteza electronului inainte de emisieli Adupiemisie. Relatia.
tttlr r iali (2) este echrtalentE cu rclafia scalari :
lrnif u" , i: <o2 e, , ^ mo /rrr oi /{
mB
--p- tz- cos a' (3 )

,:g: , - +-
unde o este unghiul dintre direcliile rie rleplasare ale electronului dupl ernisie
ii a fotonului. Eliminind viteza u intre relafiile (l) $i (3) rezulti:
.*,.:V;(r-?I '- +c' j+) moc" J

In cazul vidului, e, : I 9i, conform teoriei rr:lativitifii, u < c, dr t:i


cr s r > l, ceea ce este imposibil (a este complex).

Problema 1.2.18. Cunoscindu-se depeodenfa masei de vitezl pertrr]


t,l t c, in cazul unei particule. se cere: a) sd se arate ci viteza de variafie a
lucrului rfectuat este

-"., 11t
d,
* g2)-1t2, (ti
unde I -. u/c; b) sd se deduci din (1) ce expresia energiei cinetice este :
{" : (m
- m6)c2 : p6e {(1 - p)-" * I l; c) si se arate ci pentru ,< c,
.I
tc - - llt".

So/xlie. a) Din legea tundamentala a dinamicii :


F d -. d / m"n \
r:-(m'):nt7r-p,,l'
dacitr este lucrul. rezulti :

b) Deoarece lucrur electuat este egal cu variaria energiei cilletic" recult[ r


dL : n\c ! { -, r-) (2'
dr -dd"
dr d, \vl-p8/
.

Iutegriad pe (2) se obfine:

t"-ffi+"*
Deoarece lar:0, dc :0 se oblitre Cr- -m6c! 9i atunci d-(rn- nre)C.
c) Pentru p ( 1, rezultl:
t I'3
-'JL-?'-= t -!3'2' i- 2'4'on+"' D""i'
g,,.: rn.(t, I I 1-...1--n,
lr 2c' ) =Lmu".
2
Probleora 1.2.19. Sn se arate ci rnasa de repaus a fotonulul este nulii.
Solulis. Dacd masa de repaus a fotonului mo este diferitd do zero, aiuirci
vjteza iuminii va ti diferita de c. Energia fotonului poate fi seried:
o
"
: floc,
(1)
vIt' r_--a:
Presupunind ci relatia energie-frecvenfi
l ' Z:ha (2)
.-.-
ratnlne ade vara[a, din (1) qi (2) rezulti:

( aor' : (rn6c-)' -----.-,


1

-c' l_ u-
sau
ut r <'!
(3)
c' <n'
unde
t<o1 : p66:. (4t
<o. are iolul frecveafei caracteristice a fofonului, iar ir,r. este elergia do
repaus a fotonului. Deoarece u:c, din(3) rezulti ot -0. Decl, ilin (4)
rezulti rno :0.
Probleua 1.2.20, f)ouE particule ideatice, avind uasele aewtoaiere ,tf
gi vitezele egalc ai opLrse, se ciocuesc neelastic. a) SI se scrie ecualiilo do con-
sn'are ale etrerglei $i impulsului, confolm legilor mecauicii clmice. b) Sl se

44
scrie ecualia de conservare a energiei relativiste ln sistemul laboratorului 9i sI
se determine masa de repaus a particulelor dupd ciocnire. c) Si se arate c[
legile tle conservare ale energiei $i impulsului rimin neschimbate iatr-un
sistem de referinll legat de una din particule-
.Solufie. a) ttn- Mi,:ot !Mr"+lrur':q.
22
Dupi ciocnire, corpurile rimin in repaus, iar energia cineticl ss tra!!-
forrnir in cildur5.
b) Se noteazi masele de repaus inainte de ciocnire cu Mo, 9i dupl ciocnire
rrr .Uor. ..Legea' conservErii energiei se scrie :

2!tL_":ztr",c
v,t
1l D2

sau, pentru l,/c < 1,


t[ o,
l,+! *)
v4
II s, dL' rL.pxus tinald estc mai mare decit cea iniliale datoritl faptului
ca prrticulclt sint,,calde". ln teoria relativiterii, o parte din energia cinetiel
,cru mai estc translorrnati in cilduri, ci duce la cresterea masei de repaus.
c) lu iigura 1.2.20 este rePrezentat6 mitcarea particulelor in sistemul
de referin!i propriu al unei particule. Conform compuuerii relativiste a
('itezelor,
2u
ll.:-- --,. (l)
1+l 1)-

l{eri!inindu-se aceea;i formi pentru legile de couservare alc iDpulsului


Si .eItclg:ei, rezultii :

Moii 2M
-[-,-5
oJi

$!
V4
,]fo,c: 214 ofiz (2)

U'-5 V'-'i

Fis. 1.2.20

45
Folosind relalia (l) se poate scric :

1-
5:('-a)'('*i)' (3)

Din ecuatiile (1) ;i (3) se oblinc :

ll
;;, (1',
llt-'I
lc-
,U,
Astfel,
,1461u 2M,,u

Deoarece
T4: tl.4
*", : nr"rl[r-4 ,

pnultima relafie devine :

l.Iofi _ 2Moti .

V,-* V,-';
Dt'ci, se mentine lorma legii de conservare a itnpulsului.
Problemn 1.2.21, Densitatea unui corp aflat itr repaus cste po. Sd se
calculeze^viteza unui referenlial i[ raport cu care densiiatea curpriiui cre$te
cu l0oo lat, de laloarca de repaus.
Rdspuns.

, = , 1l1=;
n 0,3c, unde ,, ^'
| = ;
.P(rbleme 1.2.22. O particuli cu masa de repaus n?0, aflale in repaus,
se_ dezirrtegreazd spontan in doui particule cu rnisele de. repaus mo, qi mo,.
Si se determine energiile relativiste ale celor doul particulc i.ornrale.
Rdsp.rns.

4, : tn| * \'ot- nle ce ,i 4" : mzo i 1113, -- n?z


,r.
2mo 2mn
Problema f.2.23. O particulE relativiste, cu masa de rcpaus /nor $i vi-
teza rir, ciocnegte o particuld cu masa de repaus m0,, allat.i in i.cpaus, -iorm ln_
du-se o particuli complexi. Si se determine masa tle repaus .tto
ii viteza t
ale particulei com plexe.
Ilrispuns.
I1
mo -- 4,+'4+::t+ *i,
'-#
{6
sl
r??or ul
m", I m""Jl -lf 1c'
I'roblema 1.2.P1t, Si se determi[e energia proplie, masa proprie $i vil"eza
,unci prrliculc captate la nare altitudiue in atmosfet'I, daci se cunoagte energia
ei cinctici 8a^ : 21'-;t MeV Ei impulsul p : 325 lleV/c.
,I i.s p uns.

lo o !1 u: p !--2,26'10s
^""" - r:JS llc\' , ,,,0. f_ -2;o m, 9i ms-t
2t,.,
"-.-.

Problema 1.2.25. Considerim captura ir rePaus de autiprotoui de cetre


deuteriu, caLe aLe loc dupi reaclia: pl + Dt - nl * n". Si se determine
etrergia total,r I a pionului zc" produs, dacd se cunosc masele de repaus ale:
antiprotonului, mp :938 NIcV/c'?, deuteriului, mr:1876 MeV/c':, a neutro-
nului, nr,, : {I10 lleV/c'? ;i a mezonului zi", m-. :135 MeV/c'?.
./ids1) un.\.

,*'' _lmr l
m ol2 I nzn"
- nlo c, : 1 240 tr{eV.
2tmo- ms)
I'robltma 1.9.26. Considerirrd reac[ia de lor'rrrare a particulei elementare,
mezonul t', diu ciocnirea a doi prolloni, p, * p, -l!* + pr + n, uude
;rrotorul p. esLe in repaus fali cle referenlialul (S) al laboratorului, si se calcu-
leze cncrgia ciretici de prag a protonului-proiectil p1, necesarl pentru obri-
Icrca lcac{iei. drci sc cunosc masele de repaus: mp :938 X{eV/c'z; m" '-
"_ !)40 llcv/c: 9i rn.+ : 140 NIeV/cr.
Solufic. Rclalia de invariante a energiei Proprii a unei particule la tre-
ccrea din sistemul laboratorulLri (S) in sistemul centrului de masi (S') este I
mrocn : A, _ p2c2 _ p'2c2
: A,2 (1)
Deoarece in sistemul centrului de masi p' : Q, in sistemul laborato -
a'ului energia totali a sistemului de particule este :

f,:2moc2 ! 11 (2)
gi impulsul se reduce la cel a[ particulei-proiectil p, :

p -.: ,/t1 tnzurl .- Jtmre' - 3c,)'- mzrrn (3)


cc
inlocuintl in (l) pc (2);l (3);i linind seatua ci p':0, lczulti :
{) : llmzoca )- 2ntrczdc,, (.'t)

Dar energia totald, Z' in referenlialul centrului de masi este mai mare
sau egal5 cu energia proprie a particulelor create, adicd:
f,' > (m*+ ! m, I m)c2 (5)

inlocuind (5) in (a) se obliue:


2moc2Z,, ) (nr"+ f mol mo)2ca
- 4mit,
47
69U
(m,*$mrlmo)2-4m2,
{", > c2,
2n,
Energia cineticd de prag va fi :

3c, o,oo :293 MeV.


Problona 1.2 ]7. Un mezon ,r, aflat in repaus (masa de repaus m,r) se
dezintegrcazd intr-un mezon Ir (masa de repaus ms) 9i un neutrinlmasa d re-
paus m!:0). a) Se se scrie expresiile energiilor Scu ri (,," ale mezonului
ti reutrinului. b) Cunoscind masele de repaus m, :223 m" ri mt,:202 m',,!r
unde m,:9'10 x1 kg este masa de repius a electronului, sii se calculez.e
&ca Ei 3c,. c) Si se calculcze impulsurile 2u gi p, in X{ev/c.
Solulie. a) Legea conservirii impulsului se scrie:
F;: p,, (1)
adici modulele celor doi vectori sint
egale, neutrinul qi rnezorrrl liind euise
ln sensuri opuse.
Legea conscnirii energiei relativiste se scrje :
ntnc2 : {cn I Zu (2)
Ecuaria (1) Iiind echivalenti cl c2p2*: czpf; (3), adici cu
A',
- m'rc : d?,
- mV (3)
ecueliile (2) 9i (3) formcazi sistemul:
tr?"- {?,:(Av- + il -( tl- m?")cA i 1rt -f l,: ntc2"
8,)({s
I)in acest sistem, liulnd seama de 8v:d"a-l nroct gi m,:0, rczultir:
, (mn
- m.\zcz
---.--:-
(mZ
- m?\ct
2mn 2^n
b) 4cu :4 l\IeV Si lr, :30 XIeV.
c) cpE : cp" :
^/
Ci,
- m'of -* A" : 3,,, de urde pv : p, :30 Dfev/c.
Problema t.2.28. Sc considerE doul particulc idcntice, inclrcate cu
aarciDa q, ul]aliind fixati in putrctul 4 al sistemului de refcrin{i iner.[ial (S)
(eistrmul laboratorului), iar a doua B fiind legati de refer.entialril (S,),'iares6
deplaseazi cu viteza z, paralcli cu axa O.r, fati de,4. bisfani,a ,48:x
(figura 1.2.28t. Si sc scric compo-
lrcrtclc Iortei carc actjoneazi asu-
l,ra I)crli(lrlci /i in lclercrrLialclc 1.S7
; i ( .s').
So/rrlir,. ir (51. l)ar.ticula .l
'. e\el,.ild as Irl Iui /l rr lorJa rr irrrl
conrponcnlelc:

Fis.
flt. ,,t " t, :tj, t,:o).
1.2.28 -^ -:

{8
Componentele cuadrivectorului forfl-prrlt,re, in re[ert'ntialul (S), r'or. fi :
o,: q"
tDr:0; tpr:0: Oa: q,D

h"",'1[=4'
lc'
4-"","1f t-4'
yc'
iar in ( S'),
o,: 1- I\4 teor'
t l-
e'
4 reoc2
4'l:/.,
c')
u,;:n,
c2

'[q" /, r,,1. 1

I \4r:en.t' c r 4;teor2 )
+c'
I)eci,-in reierenlia)ul (S'), llarticula / exclcith asupi.:r lrri B o forfi_tricli-
Eensional, curomponeDtelc, f'lf;: f,; ti =0. fi-Ot. Rczrrtti ci f :f'
9l deci Ei E E', datorilir inralian!ci sarcinji elr.ctric.r,.
Prollerna I.2.S9. Se se determine traiccIoria unei particule in migcare
relativisti, unilorm accelerati, mirimea accelcrlliei ao rlminind constaniar iu
.de referin!tr propriu (se va. consiclcra ca la t:0, r:0 gi u :0).
sistemul
Solulie, Se alege refercntialul.(S') irr a;a fel incit pflrlicula se deplaseazi
-
de-a lungul axei O-'t', iar rrr:al:0. Atunci. irr rcfe|tllialul (S),'compo-
nentele colespunzetoare alc vitezei parti(ulci sinl: uy : a" :6,'
Deoarece acceleralia palticulci cstc inrrr.ianlii in rclereotialul propriu (S,),
cgmponentele acccleraJici sirrt: cl:[o", tr,0,0], ao fiind iomponeita dupli
0'l a accelerallci tridirncnsirrnale uzuale. CoBditia;elatiYist6 de intarianll
e acceleraliei este ca iu r.rricar.c sistcm dc refcn'lli si existe relatia :

113l':
\ dr J
,a rr)
In oricar.e reterenfial, cuadriviteza par.ticuJci are componenlcle :

"-ty,-z " Ti=l


\y- c, y c,)
!inincl seama ric ecualia dc mi5carc
Ol', :
J",. curnponenltlc -lr, ;i.
^, OT
Fu ale cuadrifortei sint nule. Dcct', intr-un rcfi:rcnlial ,.,.ccare cxisti douar
ecuatii de mir,ir,arc:

.. rl/ lt , .. dUo i F.,


rl: lltl ,I
ttr
Dt
c.
" .J-
' 1{1-
lc'
I'.
uade s-a notal r, : I, - ]7 $i u. Condilia (1) va lua forma :

t;t -,rl;1
/dU,i"__ 1 tJ'
\'-F
c
llPr,:
;-Zl-;
'-c)
\ F2
-'e
a- Cutge.e de probleme de fiztcA
- cd. lia
19
oiicarea recLilinie uniform accclerati avincl locsub actiunea fottei coustatrte
/i : mo(0. Ecualia de nilcare va fi :
d(
' -=-":,
,l: l/, -,ru 1q - oo, d(oar( cc dt . ,rl l/l - i1
u ,tr I r'
yr
I t'-

Sttb [u tttr ltidirncnsiutralu. s,.' scrie :

g
/_,, \:,, (2)
tlrll/r_t,rl
\Y t')
irr sisiemul de referinli propriu al particulei. Integlind pe (2) rezultl:

='ll-::=: ft1 + const. Punind condi[iile ca la f :0, u :0, rezulti


, r'l
t
V' ;r
nn)1. -- (r. De(i,
aot D"t
(3)
llt +W llr
lc'Ic"
+ L
unde u:-1rdc o.t:

lrtcgr irLl ccrrulir d.r - fl 5i linind seama de [aplul cI la

i '- (). J :0, rezulti :


v"+
f!:--

/'t l-"----:i- \
.;l.|/tt:+_t)
^1
(4)

peDtru i)", 4 c, (3) 9i (-1) conduc la relafiile obignuite :

D.t -aol si r - Iootr


Se r.rbserlir din (13) cit pentru o0l - co, r'ezulti u::c.
Pentru a calcula timpul propliu al particulei in mi$care uniform accelerati
rI-F
sr: fulr,sctlc lcla{ia d; - ll t - -" at. Oin cale rczullS. daca Ia 1 - 0, t -:O :

t
f( del' \
.:] t +., -\l'- , j,*f ar --' ,,1+. J/*g)
1l ' --;- I
J\
0 0

Cintl t - oo, rczulti


,' := " 1r[2 (;)
,," "'[- "1
1

" ./

50
Din (5) se observi cir timpul propriu al unrri corp in rni;care uniform accele-
rati cregte mult mai lent decit ccl din interiorul sistemului de referinle
,,imobil" in raporL cu care corpul este in migcare (.,Pdrisind Pimintul, cilitorul
in spatiu, care se migcd cu o acceleralie coustanti, se observl mai tinlr decit
gemenul siu terestru").
Probleme 1.2.30. S{ se studieze migcarea unei particule de masi de
repz[s mn lntr-un clmp al unei forle centrale. Si se particularizeze accast].
migcare ln cazul interactiunilor gravitationale 6i electrostatice.

Solufie. lntr-un cimp de for{e cerrtrale, F(r) : J.(r)


I :-grad U(r) .:
r
: f i, r fiind distanla de la ,,focar" la locul in care se afli particula..
dr r'
Ecualia de migcare se scrie;
dP
d, -F(r) - -grarl u(r). (t )
ln cazul particulei relativiste, impulsul este;

p- tna t,

ll r-Y'
lc'
lnmulfind vectorial pe (1) cu i se delineqte pozilia particulei in raporl.
cu focarul, ,r+:ixF. Deoarecei ll F, rxF:O 9t
dl
drddt
I x ---.!- p) _ p :0
dt --(idr' x ., -d, x
(2),

tn(z;,3ixp:ixp:0, , ll F. Deci , a 1; * p; : o,
deoarece

sau i X p- -ff- const. Rezulti ci vectorii i qi p sint totdeauna coplanari-


I)eci, migcarea rclati!isl6 a unei particule in cimpul lorlelor centrale cster
t(. t o miEcare planE.
Consen'area energiei duce la:
"/
moc'l--
|
r\ + r,trl :I: consr.
lUr-j''
\l/ cl )
In coordonate polare plane (r, g), elemeutul unui arc de curbl este :-
ds? : 4P -F r'dg'. Slodulul vitezei este ; rs : (#l :, { r,e,. Noiindr

(u ri, rii ue vcctorii unitari tangenli la liniilc coordonatelor, vectorul vitezl


cslt': D: i",..y ripar. iat raza vectoaro a punctului in care se aIlE masa mc,
ra fi: i -rri,. Expresia momentului citrelic in coordonate polarc este
5t:
.St : tx F : rpri", unde u, este vectorul uritar dupd axa Oz, perpendicular
pe planul migc5rii. I\{odulul luir!1 este :

M -- rn^: -4: constant.


y,-5
Teorema de conservare a energiei in coordonate polare se scrie:

m"c"[__-___1__^_ rl+ut.r:a. el
l{r - t'- t=tl"'
Ltc'rl I

Ecuatia traiectoriei particulei in coordonate polaie r r(g) se obtiro


plin eliminarea timpului inire ecualiile r : r(l) 9i 9 : 9(l).- Astfel, rezultl :

on _r(,-?)'"
dl nor2
Admifind cI existi r : r(p), se obline :

;:M- u'r, .:lL-!-{M -91'1. (3)


mr2 rlg mr'z p \ mr2 dp ) d
Din (2) r'ezultl :
1 l-
,ll; {- Utr\f)
'_ _._j1,. {ra)
I /noc' I

c2
unde
i' . ft,? ll: ll1 d. ,' 1 I
,-:-tu'Llr,r7i-71'
daci se liuc seama de (2) qi (3), deoarece,

1
I ,c2 r M2 I/ dl|+ ,,]. rrt
r -i- c- r- u"
=, Lla'
c2 1/r-Z-P'-r='
V'-a
und" r :1 . Jinind seama de (4), ecua[ia (3a) devine:
r

' *f(#)"**]:i' .' ;;!"')' du


Dcrivind ecuafia (5) in raport cu p, simplificind factorul comun _ll
(5)

d9
irnpirlind cu lAr" ta
'.xpresia
:
rn6c' "3urg"

]{dg' . u -','",1, -, e- {('t lrlu)," (0)


M"r"L trLoc2 |

52
{rndB s-a tinut seama c! F(r):-#:#H. Retafia (6) este aoa-
llogul relativist al formulei lui Binet:
o'u : Jr- P' u,'
dp' " Jl'uz
Pentru a ajunge la forma concreti a traiectoriei este necesar si se cunoasca
{unclia de potential U(r). Peutru caz ul intera c!iunilor gra vitationale sau electro-
t.
joagtretice coulombiene (electrostatice), U(f) : - I : -kr. Atunci, F(r) .-
r
1,;
,.- grad U(r): {r' -,adica,Frr1 = *: l'u'. A'tiind o currsrantl
t r'2

care depinde de masele corpurilor 9i dc sistemul de unitdti ales, in cazul


interactiuEilor gravitationale, sau de sarcitrile electrice ale corpurilor ti de
sistemul de unitEfi ales, in cazul ilteracfiunilor electrostatice. In acest caz,
:relafia (6) devine:
_+u
u
t12 l;nto (t ,d+kul (7
d?, nr' I m,cz I
Introducind notaliile :

1..

I'c')
i+t

A -k^o(t. I'1.
,llt t nt,,'l'
cuaiia (7) caplt:r forma :

d:u L
_r_ u,ru . ..[. (s)
d?-

Se observE cA pentru c + m, ecuaiia (ll,1 se transforrni in ecualia clasicl


ott'
*, : Aa.
d?' ,ur

Pefltru a rezolva ecuaiia (8), se line seatna de laplui ci cslc o ecuario


diferentiali liniari de ot'dinul doi cu mcmbrul drept conslaol.. Solufia generall
,a ecuatiei (8) neomogene este cgali cu suma dinLle solulia gcllerali a ecuatiei
.omogene,
dr rr
i--::-+ {riu -U (9)
d?'

1i o solulie particulari a ecualiei (8). Solulia Seuerald a ecuatici ornogeto


;{9) esto :

rr1 - Cr cos (url) t Ca sin (iug).


Una din soluliite particulare ale ecuatiei l1eomogene (8) este :

A
' u)2

Deci, solulia generale a ecuatiei (8) este :

u : IA: Cr cos (rrg) | C, sin (rug) { -1, (10)


-rD"
Se consideri ca origine a unghiului g, g :0, locul care corespunde unei
lndepertdri minime de focar (peribeliul). Deci, peDtru g:O, u: u,1.,-
adicd ra(- c, sin ras*ce cos rre)e:o:0. Rezulte, cr:0.
:"*,,(#),:":0'
In cotlsecin!i,
AA
u : Cl cos rr9 + +a- :*tllD' + e cos ug), (11)

unde
c'*"
": A
.

-1 : C(l +
1
Ecualia e cos g) este ecuatia generale a unei conice avind
f
focarul in originca coordonatelor. Clnd e < 1, conica este o elips5. Cind
unghiul 9 ia valorile 0,2r,4r, ...,2rut, particula de masd rn se aflE ln
periheliu, acesta fiind fixat in plan. Mdrimea razei vectoare la periheliu erte
l-
egalS cu r, : In troria relativitltii restrinse, ecuaria (11) devire:
==--.----.
C(l * e)

+: #i, + t4" cos,e). r-" e:0, r -rc, ^tA rt ff'


adicd

+:+l'.(* - r)""e]
Se observi cd in cazul miicirji relativiste a particulei in cimpul forfelor
centrale, ecuaria nu mai este cea a unei conice gi periheliul nu mai este
Iirat in spatiu. Valoarea razei vectoare a periheliului este totdeauna egalA cu:
': -L, astfel incit punctul periheliutui nu plrdsegt niciodatd circumfe-
,I 1*e,
ri rta descris6de aceasti razi. ln acelagi timp, unghiul care corespunde razeir
\ ectoare a periheliului variazi in mod constant. Astfel, unghiul g, descris
de primul periheliu este nul. Urmltoarea pozitie a periheliului se determinE
dio ug -2r, adici 9z:2ttlu. In toate cazurile care intereseazd, rr, a 1
ti deci, p' > 2n. Deci, in cazul migcirii relativiste are loc o miqcare orbitali,
a periheliului a cirui deplasare unghiulard face la o rotalie unghiul
a*:E-2":r-E-r\.
u
{ 12}
[u )
54
Astfel, in cazul miqcirii relativiste, particula urrneazi o orbiti com"
.plexi. Perihetiite succesive ale orbil,elor descriu o circurnferin!i, Trecind
intr-un sistem de coordonate care este in rotatie fali de periheliu, adici
r r gi g =. rrg, orbita^ devinc o elipsd obiglruiti, cu paramelrii putrin diferiti
=
de cei ai elipsei clasice. Ins6, din punctul de vedere a[ sistemului ,,imobil",
particula descrie o rozetl.
Trebuie otrsen'at cn (12), iu cazul planetei NIcrcur, duce la t9 - 7",
dlplasare mult rnai micl decit cea misuratd de astronoini, allrune de 43 '.
Aceasti deplasare de 43" este explicatd in teoria relativititii generalizate,
unde traiectoria unui corp in migcare in cirnpul cerltral al unui ci,rp masiv
,(problema lui Sch wa rzschil d) esle:
tl:rt L/ .,
do1 .l I':

ln concluzie, rezolvarea problemei io cadrul teorici relal,i\-itilii restrinse


nu este completi, deoarece am neglijat iati|zierea datorite interactiunri
dintre corpuri, considerind interactiunea corDurilor in aproxirnatia newtor.iaDe.
{
Problema 1.2.3I. Un purct material, in migcarc in spafiu, are in sis-
temul (S) o viteze r : 2'103 m.s 1, a clrci dircctie face un [nghi 0 : r/3
ct axa Oz gi a cirei proiec[ie pe planul zOy face utr unghi q : rc/6 cu axa Or.
a) Si se calculeze viteza a'(u',0', 9') apunctulLri material intr-uu sistem de
referinld (S'), care se migce cu viteza V :103 m.s-1 fafi de refcrenlialul (5)
gi a cerui axd, O't' coincide cu axa Or. b) Si se particularizeze acest rezultat
pentru o miqcare in planul roy. c) Si se particularizeze acelafi rezultat pentru
'o miqcare in planul z0z.
Rdspuns.

a) a':
: 1,{i.103 tr.s-r ;

u sin g sin o Y17 :


g' : arc tg
"tt -
ucosgsin0-V ir8" 30' ;

il.r:v a'z*V'- 2uV cos rp


-_(u'?Vg/c')
1- (uV/c':) cos 9
(1
- cosz p) : 1,4.108 m.s_; :

slrI
: aIC tg
u
: a)2"3O' i O' :;.
ucos?-

c) ,': -2uVsin0-( :1,.1.103 m.s I


1- (uYl ;

0' : arc tg
u2 sin:0-LV2
- 2lV sin 0
: 37' 40' .

55
Fis. t.2.33

Problcma 1.2,32, SI se arate cir ecuafiile de translornrare care leag&


ristemch' (5r $i (S') se cxprjnla prin:
zi:x,; r.i:t'"; x;:rs cosh 0-cf sinh 0; l':I cosh 0-3Lsinh 0, unde 0: 1.
c
Si sc arate ci ltarrslormarea Lolcnt2 1e1,spLrde laco rotalic cu uu utrghi fi,
In spatiul cuaclli dimensional.
Prol)lcma 1.2,33. Se considri dou.i rcfererfiale, unul Iir (S). Ojg:, allat
pe Soarc,;i aJtul mobil (S'), O'r'y':', aliiri pe Pemint. t:tle doud ax", O,r, Fi
O'r', sinl dirijalc dupi direclia mirpcirrii de revolulic a Piimirlului gi la mG
toentul inilial I =' 0 coincid. O ste:r de coordonate (2, y. .r) se afli Ia distan{a r
de obserratorul agczat in origitrea rcferentialului (S). dupl o diie(iie c5re
iace un unghi 0 cu-a-x1 O.n (figura 1-2.33). a) La ce moment I, esle ernisi IfaiE.
de referenlialul (S)] Iumiua perccpute de observator la rnon)entul ,:O?,
b)Care este unghiul 0', in lcfcrenlialul (.9'). fnctt de dir.ec{ia stelei cu axa Or ?
l?dsp uns.

a)tr:-4.
c

b) 0' : aru cos ccos0{u


clucos0
Froblcma 1.2.31. Timpul dc viali propriu al unei particule insl.abile
este ro: 10 ns. Sd sc calculezc (lislantra parcurs5 de aceaste particuld inainte
de dezintegrare, in sistemul de referinli al laboratorului in care timpul sia
de viatd este r :20 ns.
Rdsp uns.

,t
",1fI ;-i - 3./J
't'
rn.

Problcma 1.2.35. Intr-un referen{ial (S), doud par-licule se deplaseaz5


de-a Irrngul accleiagi drepte, in acelagi sens cu viteza u:0,990 c. Distauta
lor proplie este .I-o:120 ru (fig, 1.2.35)..
Presupunind ci acestea se dezinte"
grrazi simultan fatd de referenrialuE
legat dc particule, sA se calcrl.leze inter-
talul de timp ce separi momentele
dczintegririi, inregistrate din referc;:i -
tialul (S). Care este ordirea dezie.
tegrarii particulelor, r-izuti. de releres-
rtg. ,.2.35 tiahl ( S) ?

56
Fld".p uni.
at-ls-a: :2,8.10-o s > 0,
c'

deci particula B se deziutegreazi iuaintes particulei ,4.


. Prolrlema 1.2.3G, O particuti cu rlrsa de rrpaus rn. sc deplaseazd de-a
:lungui axei:r.-a un{i referenfial (S) dupn legea: r:(n"+cr?r;rrz, ur6;;
'esteo coustauti, c viteza lumioii, iar. I iinpul. Si sc del_errnine fortra care so
-exercitd asupra particulei in acest referelIirrl.
liri;p rru.
lTtoc'

f,2.37. O particuli cu masa de repaus mo 9i energia cineticd Jq


- ...Problcma
tntlluegte o particultr fixi, cu aceeagi masi qi afiati il repaus. 56 se calculezd
rmasa de repaus gi viteza particulei complexe, formatd in urma ciocnirii.
Edspur^*.
,:"[---!-, I
-)'", ,tlo -- 1z,noe. l2rnoc.rl,tz.
\t"+2mot't c

. Problema
priu
1,2.38,_ Energia uoei cuante de lumini (foton) se expriml
d - ftto, unde ft cste constarta lui planck gi co frecvenla fotonului.
_Igpulsulfotonului este ito/c.
Si se arate cd fotonul imprittiat pe un electron
ilibet, de masi m., \'a avea e[ergia

4' = rll 1 -4-11 - oll-',


I n.cz '0. I'
arndo 0 este unghiul sub care este impri$tiat fotonul qi sE se arate cd elec-
trcnul primegte energia cireticd
, 4t l-cos0
tn'c'
l*-{-tt
fit - cos ot
"t"
Problema 1.2.39. Sn se ca_lculeze impulsLrl unui proton a cerui euergio
einetic{ este egali cu 500 MeV.
Itdsp urrs.

- - JZIa:+'iwa
p
----;- - 1,74 t.10-'o kg.m.5-'.

Problema 1,2.210. SI se calculeze masa de repaus a unei particule rolr


tiviste cunosciodu-i-se impulsul p 130 MeV/c $i energia cinetice l, :50 MoXI
-
gi si se exprime in mase electronice,
Rdspurc.
p't' - 13
: J_:-::-:
m.
,?.2
2,56.10-es kg :284 m".

5?
Problcma 1.2.41. Si sc calculeze viteza mezonului zc a cirui energie'
cinelich este de l0 ori mai mare decit energia sa de repaus.
Rdspuns.
u : 120 m's-1'
121 ":2'985'108

2. MECANICA ANAIIIICA

Brevior
Mecanicq analilicri este un capitol al fizicii, care considerd drept legi
anumite propozilii gcnerale care au o formulare matematice susceptibilS'
de generalizrri qi din carc, prin demonstralie, pot rezulta legile mecaoicii
newtoniene sau einsteinienc, precum gi alte ecualii ale fizicii (ecuatiile Maxwell,
ecualia Schr0di ngcr g.a.).
Ca principii difercnlialc ale mecanicii analitice pot fi considcrate: princi'
piul luciuriloi virtuale $i plincipiut lui d' Alembert'
Principiul lucrurilor \'irtuale: in cazul unui sistem de n Puncle rnatcrit' le
tn echitibri static, suma lucrurilor uirlu e dle forlelor aplicale sislemulai de'
puncte maleriale ute id.entic nuld, oricare ar li deplusdrile oirtudle intirulezimole
i'eoersibile gi compatibile cu legdlurile punctelor sistemului, plecind de la o stc re'
de echilibru a sislemului, adicd :

?Fl"''4""
: o'

Acest principiu line seama de e>istenla axiomei legeturilor virtuale:


xFf)'8r, > o,
uude Ff) reprezinLi for'fele de legdturi, iar 3i1 sint deptasirile virtuale com'
patibile cu legeturile.
Principiul lui d' A I e m b e r tt in cazul sistemelu fizice in mipcare, sutno
lucrurilor uirtuale ale forlelot eleclioe (ansamblul lorlelor aplicate 9i al forllot
de inerlie) care aclioneazd asupra unui sislem de puncle maleriale xle idert ic
nuld, orictre ar fi deplasdrile L,irtuale inlinitezimale reuersibile ;i compalibtle'
sLt logrilttrile 01e5ls7 pvnrlr. adicl :

D l,*' - *l-',r]'i8;. : s.
ln unele aplicalii este util $i un principiu diferentiat introdus de G a u s s.
p ucipiut celei mai mici constringeri, conform ciruia : penlru o mi.cate rct ld
a unui sislem de n puncte maleriale, 3Z :0, untle
z _a, )-l 1F,_ m,a,)2
?.,
este conslrtn g erea sistemului.
Ca principii integrale se utilizeazi t prircipiul lui Hamiltou $i PriD-
cipiul lui I\I a upe rt uis.
-if
Principiul lui II a m i I t o n: in cazul unui sistem dinamic olonom-reonom
tu f gratle d e li berlate, uliunea hamiltoniqni S -'S -O.tl,,jt, ..., 9ti ,lr, i,..,
.lr
q1i _l)dt intre pozilia iniliald a sislemului de puncie materiale si pozilia sa finald,
pe drunul mi;cdrii reale u sislemului, rtre o uaioqre slaliolafi tn riport cu aiyiuniti
iorapunzdtoare tllor drumuri compatibite cu legdturile, care s-ar'efectnu de cdlre
sis.t.em inlre aceleati pozi[ii iniliald;i findd;i'intre acelea;i momente de timp,
adici :
t,
o'S : 8 Jl(q1, g, ; l) dl:0,
rtnde.2(qt g,; f) este functia lui Lagrange a sistemului. In cazul in care se
tjae seama de legitura dintre functia Hamilton fr(pr, qr; t) a sistemului
qi funclia lui Lagrange

/ =\^P'o' - z'
t unde p1 :
2D
a
prircipiut lui Ilamilton ia forma echivalente:
--,
dqi
'
tl
I J (xP,.i'
,, i - ']a) :0.
Principiul minimei acfiuni : ecliullru ]Iaupertuis, S :7'Z A"r, dt, tnlre
doud pozilii Pr gi P, ale unui sislem conserualiu de puncle matiiiole are o ualoare
sla.lionard penlru mi;carea rculd, latd tle ac li unile'calculate intre rceleagi pozilii
extreme, pentru toate celelalle mipcdri posibile, compatibile cu leqdturiie,'ad,icit
P, t)
1.,
s \ 2d",, (11.:o,undL.e ., -' f 1,.,j,,.,r" enerSia cirreli(a a sislemului.
J
Pr
2L'
a=l
Principiul minimei aciiuni este extins de Helmholtz la sislemcle necon
servative qi Inre legEturi aeolonome, in cazul particular in care for{ele aplicate
,nu contin-explicit timpul, iusl poI dcriva dinir,o funclie
de for.ln care depinde
xplicit qi de tirnp.
Evolufia in l,imp a sistcmelor fizicc este descr.isi, confortn mecanicii
analitice, de trei formalisrnc: Lagrange, I-Iamilton gi Hamilton-.Iacobi.
-Ecuatiile Lagrange pertru unlistem de n pincte materiale cu f
rade de liberta te sint:
d, b-Q. a2 o' trlde i :t'
- 2' " " f'
'rt ni i
Ecua{iile lui Lagrange pot fi rezolvate daci se cunosc condiliilc inifiale :

4,(t :o) :
q2; 4,{t :o)
Ecu-atiile (ecuuliile canonice) pentru u11 sistem dc n puncto
materiale cu f-Hamilton
.
grade de libertate sint :
n e'76 d -- dm
iq,- ap,
t,;;-P, ?,t-

59
unde i:1,2,..., /. Ecualiile lui Hamilton pt,t fi rezolvate daci se,
cunosc condiliile ini!iale;

9,(l:0) :qX', p,(t:0):P?; i:1,2, ..., f.


Ecualia de migcare Harlilton-Jacobi pentru un sistem de rs
puncte materiale cu / grade de iibertate este:

!1;1,. 9* .. .. qr; tt x ts,. s. . .., ,1,, :L_ .. . .. jl, ,) _ 0.


zr \'' '- i,r, Aq' I
ln cazul sisLemclor lizice tonservative, Pentru care S(91 ; t) - 5(gr)- rji"
I iiind energia tolali a sislemului, ecualia Ilamilton-Jacobi devine:
-.
)t I
I a, .a.
. .. . . ,r :
as", is" ls"\
U iq, ?q" ;b )
- -l:o.
Revcnind la calculul acliuni! unui sistem fizic, in cazul il care s.i iealiutazA
iazi $i iu timp, astlel incit ll ti ir iu mai
o varia!ir: generalir (coot tloDair:le q; r'a:
6int accjagi pentr[ ambclt ,,drumuri", dc exemplu), atunci:
t, I j4'l .3q,d/-'l\-r,.rc, I
," (\-lt-!3 'r
) L\ cq, dr ?q, ) lL- ' -,z,st]', 1,,
It l=1 i=1

care !inind scama dc ecuatiile lui Lag|ange devinc;


at = tii:1 p,.D(t,- tt,.Etli:.
I
Scriind F(1) : X p,.3q' Z'3t, : F(l!) -- F(rl), .F(lr f;ind gene^
al.unci ES
I=, -
ratoart,a dr., lransfornare inlinilczimali carc produce lariafia 3S ir; i;. Lt-'-
grala acti unii.
In cazul uuei lranslorntil-i clnonice cu funcfJa i? ca generatoart. rariaiia.
uuei m:irimi fizicc ,A(pr, -c:) eslt' datd de:
I
dr,,Di. q,)-\-t_1 j!-- jL 4ll -,r, ot.
L-, \. tq, i p,
i:1
p, aq, ) ?

Din proprietirile sPatiuliri 9i l.irnpt:lui, rt'zulLi tcoremele de conservate


peutrLr crergia totali, irnpulsul ioiai ii Inomeullrl cilelic lobal ai unur slsi.lir-'
aerrnic izcia t.
Dt asrmcnea, !inind seama dc evolulia unui sistem lizic in spaliul fazeior;'
'-e 1rr,l irLlocluce inlarianfi integrali (ieorema lui I-iouville etc ).
ir: fjnc. ircbuie amiliil c[ ecualiile dc mi$care pistrcaze acei:aEi fo;rai
ln cazLri ntiqcirrii rcilli\istc, cu deosebire{l cii existir o xltai expre5i.e psntri}
fuoc{iile 1-rgrange ;;i Ilarriltor. lr cazul unei pallicule libere I

-o:-","eY;W qi N:,Jf, +,ffi


ot/
TNOgtEME

- -.Problema 2.1. Doui corpuri, de nlase rltl gi mr, se afli pe ul plao


lnclinat dub_lu, fiind legate printr-un fir inextensibil, firi masi, trecut piste
utr lcripete O (figura 2.1). Considerind ci lrecirile sint negtijabile, si se aiatc,
cu ajutorul principitrlui lucrului mecanic virtual, c:i Ia echilibru existl relalia I
sia dr m2
undc a, gi a, sint unghiurjle ficulc dc planul inclinat cu
alu c, -,mr
orizotrtala.
Considerind i,9i i, vectorii de pozilie ai mascl0r rn, 9i rr. iali de O,
- Solulie
forfele reale ce actioneazi asupra lui rn, qi m, sint foi.!ele. ae gravltatie:

, G, -m,i (1)
u'
o, G. -.,.y. (2'
onform principiului lucrrlui mccrnic virtual :

F.. Dr, + F,. tr" : 0. (3)


Folosind 11) si r2). relalia 13) derirr,.:

mrg 8rr sin er f rn"g 3r, sin a, : Q. (4)


Intrucit firul este inextensibil,
3r, : J'r,. (5)
ltelatia (4) se transformi in:
(rnrgr sin a,
- nrrg sil zr) . 3r, : 0 (o)
gi 8r, Iiind arbitrar, rezulti:
sin dr . Dte .
(7)
sin c[s tfrt
Problema 2.2. Sd se calculeze .accelcralia maselor ml qi m! din pro-
trlema 2.1 . Iolosind prjncipiul Iui d:AlcmLcri.

.Solulie.
Introducind forlele de incrlie in ecualia (3) din problema 2.1
rezuliS:

1m,g- rn,i,).0i, + lm,i - -,il).ar-,:o, (l)


adi.e

(mrg sin..1
- rnr.r) 8., : (m,g sin a, m,rr)Dr, - 0. (2)
-
Deoarece firul este inextensibil rczulle: .1 * r, : const. Se poate scrie:
3r. * 8r" :0 (3)
,i
rr + r, :0. (4)

6I
Fig, 2,1 Fig.2.3

lnlocuiud pe (3) 9i (a) in (2) 9i dupn sirnplilicarca cu 3r, I 0, rezultir :

- mrg sin a,
fr==_ - mrg sin a. (5)
mr*m,
Deci, particulo I urcii sau coboaral dupii cum mrgsin sr> mrg sin r" sau
invers.
Problema S.3. O lijI omogenir PQ (figura 2.3), dc masi rn gi lungime L,
este susfinutl la cap6tul Q cu ajutorul unui fir inextensibil OQ, de lungimo l,
avind puuctul O lix pe peretele AB. Capitul P al tijei se deplaseazi ferd irecare
pe peretele,4B. Presupuuind ci planul care con[ine punctcle P, Q, O esto
vertical li perpendicular pe perete, si se arale ci echilibrul se realizeazi
daci:
stno.:'
r;=-;---------i
-/ +L- L- -
sr stnlJ: $F=e
{vJ
Solrr/ie. Eriisti o sirguri for'lir real5, greutatea fi :mj a tijci, care actio-
neazd in centrul acesteia (figula 2.3). Forta cu cale perelele aclioneazi asLrpra
tijei gi tensiuuea din fir sint forie de legeturl ;i ele nu dau luct'u mecanic.
Fie i lectorul de pozilie al ccntrului de masir C lali cle 0,

i:rfr,+git. (l)
Din figura 2.3 se obline cd
oa :oP +FA (2)
qi
o0 :d-+ e0. (3)

Dupi inmultirea lui (2) cu d, scalar, rezulti:


I sin a :1_ sin p. (.1)

Analogpentru (3), dupn inmultirea saalari cu l1r,

I cosa "2
,.lL"rrg. (;)

62
O deplasare virtuale a centrului de masd C este dati de:
8i:g:r,u,*gy.rr. (6)
Intrucii 6 este singura forla reali, principiul lucrului mecaDic virtual se
scrie:
mf .3i :0. QI
t Cu ajutorul lui (6), relalia (7) devine:
mg.8y : 0. (8),
Din (4) 9i (5) rezultir :

I cos a.}a : Z cos p.D9 (e)


t- ;

I sin a'82 = A,"2 Lf sin B',i3. (10i


-
Deoarece 8y :0, duph impdrlirea lLri (10) pr.in (9), se obtint, :

sin a_ 1 sin g
(11)
cos e 2 cos p
Diu (4) rezultd:
sin0:lsino-
'L (r 2)

Relatja (ll) devine, cu ajutorul lui (12):


sin.! I Lsina
(13)
de u nde
/1 -sin'- 2 JE=trnrf;',
Slnd.:
./at-t
' (14)

si
ltf2
srn !.1 : " (15i
!r v.r
l.
Problema 2.4. Si se scrie ecualiile de migcare pentru pendulul atirnat
de un resort din figura 2.4, aplicind principiul lui Hamilton.
Solu/ie. Pentru sistemul din figur.a 2.4, functia lui Lagrange se scrie:

-e {,, t -L-G F r,b.; r rngr cos0- LA,. -.0),. (1)


2-2
Princip,ul Iui Hamilton se scrjc :
t.
J {ttnr - mr02
- mg cos 0111r- ro)l8r+[mr,6 +2m ri}y^g, sin 0]00] clt
a, -
- | 101-; 8r) { d(mr,6 ao)l :0. (2)

63
2,a
Fis, Fig. 2.5

DeQatece, Dr(/.) : d-r(/,) : :30(/,) :0,


inLegrala a doua din (2) este
A8(,r)
nnll. Prirna irtegrala din (2) estc ruli claci: m. -l- /nr0: - ntg cos 0 {
* t(r . ro) :0 (3a) 9i rnr!6 f znriil + argr sin 0 : (, (llb). care siut ecua-
liile de migcare ale sistemului.
Problema 2.5, Un corp este arurcat cu viteza E, sub un unghi 0 fatri
de orizontall (figura 2.i). SI se comprrc laloarea acti[nii pe traiectoria
rcalir, descris5 de ecuatiile r : url, tt :. t,rt )-gf ia), cu valoarea acliunii
-
pe traiecf.oria \.ituald, descrisi (e ecualiile r:u.t, g - 1r"1n
-14 .,
R 1l;,
Cele douit traiectorii coincid in punctele O(0, 0) ii A(n, 0).
So,lufi e. Avhrd funclia Lagrangr

-p. :L^(d" + i) - ,,se, (1)


2
acfiunea corespunzitoare traiectoriei (a) este :

,,
+3 ,,))
,
.S, - )\ .:
2
m(u', I -
uz, lu,qt +:r'l-r ,ll -2nh(\4,'j- Qt
0

iar' (ea corespunzitoare traiectori('i (b) este :

trz\
t,: i Li.(,:* iP."'" "{-:',r,si,&l)]ar -
-c-.
t

: 2^h(L- 0.329 r...I '


') (t)
r, \
Se observi cd:
S" < So' ({)
Problema 2,6. Si se arabe ci drumul cel mai scurt '.linire d.)ui puncte
de pe o suprafatl cilindrice este o elice.

64
Solufie. Distanla ds dintre doui puncte P, 5i P" de pe suprafala unui
cilindm. in coordonate cilindrice, este dati de:

1,rs1, [r .., f iaYj .rd:):. .c),(d:]2. (1)


- P:
I d. \ I I

I)islrnliL , I O,f . \'ir r.r*ra o raloart e-r.trcma r"r,ru1l.'j)-?9 .:0. (2)


J
I'j
dz\i0 / a0

atlicd 1162 : :lt : c? : constant. (3)


I'- ct
Iuteglilrl pe (3) rczultl:
r0 : c"z :t c", (4)

care este ecualia unei elice in coordonate cilindlice. Daci p[nctul Pr se afl6
in origirea fl\elor. adici 0, :0. z, -0, atunci r,-0 9i ,,:'0" , iar ecualia
z2
elicei se scrie:
- r0,
z2

Problcma 2.7. Sistemul de referin![ rOy din figura 2.7 se deplaseazd


de-a lungul dilectiei Or cu acceleralia a, avind vileza inifialI i. Asupra
masei m acrioneazi o lorll cle frecare f : _ 1,;. S; se scrie ecuatia de miScare
a sistemului folosind principiul lui Hamilton.
Solu/ie, Avind ecualia de miqcare a sistemului de referinli

1
s:ulr-al' (i)
varialia acliurii este :

l. t
&.S : J (31 -1- /8r) dl : [ [Dlt r, -.il + r'] ].r l'r ].r - b.t,]rldl. (2)
t, t'
Deoarece
m(u * ut *.L)3r-: dfm(u i at f .r.:)a-el
-m(c f e) 8r di (3)

expresia priucipiului lui Hamilton este:


l, .. . I
85:.[ {[m(c *r) * D.r- ]rl8rf dl- j dl/n(u lot*x) 3rl :0. 1a,
t, t,

Fig, 2,,

5- Culegere de problem de flzlcn - cd. 138


65
Integrala a doua din (4) este nul6.deoarece 8.r(1,) : 8a(rr) 0, iar. prima
-
integrald este nule dacd m(afc) -f br * h:0 (5), care este ecualia de
mitcare.
_-. Problema 2.8. Un corp este aruncat pe orizontali din punctul p.
(fig. 2.8), cu viteza iniliale ,0, traiectoda reile fiind descrisd dL ecuatiile:
r:uot, g:Lgp. (a)
2
Prin punctele P, 9i P,(rr, y,) trece qi traiectoria virtuali, descrisi de
ecualiile:
r:uot, a -"- ,("*[iJ- ,) (b)
Si se arate ci pe trajectoria real6 (a), acliunea are valoare mai mic6 decit
pe traiectoria virtuald (b).
Solulie. Pentru traiectoria reald, funclia Lagrange este:
^ m,"
2,::(u3* ".". I
g't")*-mgzt' (1)
ZZ
9i acfiunea

s,: I z, dt:!!uo" *2 msuv'


(2)
)23uo l' =0
Penlru lraiectoria virtuali (b):
t, ! luvGj,* #(.,-'i+l-,.,,[#l*,)]*
0i
a.eJr(",.p
' "
l+l-,1
LLzt J
(3)

I
s, : [2, a, : *uor, * 0,68s
mTr"s'
. e)
.l
o
2oq
Din (2) 9i (4) se observd ci ,56 > S..
Pro_blcma 2.9. O mirgea de masd m poate aluneca de-a lungul unui fir,
sub
. gleuulii proprii (fig.2.9).-Si se geseascl forma pe care o va
^acliunea
Iua firul in.a$a incit timpul nec"sr. pn."u.g"iii drumului inire p.(ur, gr)
qi P,(r,, g,) si f-fel
ie minim.

E
Fis. 2.0 Fis, 2,9
Solufie. Pentlu orice curbd cale leag:i cele doui puncte, intervalul do
tim' esle
'
'' d'' (1)
'.:
uude cl, :.,"irlt)' { 1d3,11 iar p este .li't"'r, ir.tontrn"e a rnirgelei. Deoareco
elr,'rg:ir I st t'ul15( rvij.
11" mu\t mgg,: consLani
4:1mu)..1 ngg - .-
(2)
2l
dc undt
u : J u? 2g(g
- g). (s)
At unci,
!/'

':iJiJ#P^* (4)

unde r' : dJ/dy, integala (4) va avea o valoare extreme peutru

_d !_t_ /ao\
-
ao
_: (D)
ds\ar') ar
adice

--, -YGt \Et2sh+tu' s


-11--- i$=@iril-;fr' (6)

,.2 I
"'
Irrtroducind notatiile c, - 29+ u, si c":--1-
2gci
rr, (6) desine:

;c' : dr :]t
dg | ',-u
,"*v
. (7)

Perrtnr a iltegra ecualia (7), se lace schimbarea de variabili:

cz-s:R(1 - cos ,:UIUU-cosa). (8)

Atunci,
csla: R(1 *cosoc). (e)
Si
dU :
-fi sin a da. 00)
lnlocuind (9) 9i (10) in (7) rezult[:
dc : cos cr) dc. (11)
-i?(1 -
Integpind pe (11), rezultd:
r : ao
- R(cr
- sin oc), (12)

I
uuJg .25 este coaitloL integrind pe (10), se obtine:
A : Uo - Il(1 - cos a). (13)
Relaliile (12) 9i (13) reprezintE ecualiile parametrice ale unei cicloide.

67
Problema 2.10. Un punct material, de rnasl rn, se rlep)aseazi dup6
direclia zenital5 in cimpul de gravitatie presupus uniform. Si se determine
acliunea lagrangeiane S Iclatire la interYalul de timp (0, l). ir tlnniitoarele
1
ipoteze:
-2 a) z: b) z:c'l; c) z:czlz. Coustantclc c, qi c, vor Ii alese
=gt';
astfel incit pozitiile initiali qi finali ale tlaicctoriilcr virLuale sir coincidi
cu poziliile reale la limite. Si se indice care dir ccie trei misciri este cea
real5,

Rdspuns; 2 :Lmz' l mgzi a) s" : 1119'1' ; b) So : 1 p'29"1' ,

c) S" : L m1zts; S. < S" < So.

Pro[Iema 2,11. SI se scrie funcfiile lui Lagrange qi Hamilton pentru ur


pendul plan, de masd m, Ei lungime l, al cirui punct de suspensie, de masi m,,
se poate deplasa pe o dreapti odzontali (fig.2.11). Cimpnl gravitalional se
considerS unilormr
Solulie. ]\{igcarea avind loc in plan, sistemul'are doud grade de libertate.
Alegind coordonatele generalizate gr : r Fi 4,1: c?, funclia Lagrange pentru
sistemul considerat va Ii:
!:{"- u :e",+ a",- u,, (1)

deoarece U, :0, mi$carea punctului material de masi mr avind loc in plan


orizon t ul.
Pozjtiilc celor doul puncte materiale sint definite prin coordonatele:
rr:rir, 0 (2)
pentlu,?rr Ei

rz:r].lsing;2,:lcos9 (3)
peBtt.ri nr. ,{ t unci,
t =--( ., +J-,L,,:_ 1,,
a, D?r)r2
' I
L mr\l'o'.* 2l@l cos ?) t4l
-lm1= -
9i
U: cos g. (5)
-mzgzz: -mrgl
Funcfia lui Lagrange va fi:
1.t
2: * -m.(lrg, *
l.rnr,-+ mr) cr
=22
{2c A I cos q) f m,gl cos g. (6)
Impulsurile conjugate coordonatelor
vor fi:
AO
p, : +: (m, + ms)r + m,Ip cos s
o.L

Fig. 2ll (7 )'

6B
$i

e_ : a'p
: mzl2q+m2 r cos q, (8)
fr
iar funcIia lui Hamilton r]erine:

do:oco +t tr
u: p'J'm,* p39l:!:9 p,p, cos s(1 * sin'9)
m, sinl d-- 1p"'.1; ry' -
^,r1^3
cos g. (9)
-m,91

l'roblcma 2.12. Si se sc:r'ie funclia lui Lagrange pentru un circuit lormat


ditrtr-o capacitate electrici C gi o inductanlI I-.-t14
Se va alege drept coordonat6
generalizatA sarcina eleclricI a unei armeturi a condensatorului sau Potentialul
electric.

Solu/ie. a) Daci 1 : O, S : a: 1. Jiuind searna de C" :l U':llQ"


2 2-
1r)2
0i de U : - -4, rtzulti'r :

-E-d"-u-L(rr,-9\
2\ c)
b) Alcgind q = L" r'ezullS:

u "' c"- : LL(i9'li


: L2 ctz,i 2
:Irc'u:.
2 \dr.,
Funclia lui Laglauge ta li:

-e.:LLc,uz-Lcu1.
2-2
Problema 2,13. Sd se scrie lunclia lui Lagrange pentru sistemul din
figura 2.13. Sistemul se afld iu planul orizontal.
Rdspuns. Alegind q. : r i jz : Q, rezultl :

l:L1lt'+ ' t,V'tso srn <uI l 01s-r) 1Ar'.


L,rr."'-
2 2. -.i a 2

Problcma 2.14. Sn se scrie funclia lui Lagrange pentru sistemul diD


frgura 2.14, alcgindu-se drept coordonate generalizate : a) gr gi y,; b) 0r qi 0,.
Solulie. a) ln acest caz,

o)
'":+(+* ^,);r+i(fr+ fi+^"),;z*$",,;^
I

gi

U : m$!t * nt,gy, * I22


O,(.,
- l,)'z a ] r.1s,-t,)'z, Q\
f1h 4
[ - Eosiller
(r.7'l?\LP
. F,_.,)
]_ k,

Fis.2.13 FiE.2.t{

unde l, 9i l" sint lungimile netensionate, iar yl fi y, se misoari de la


punctul cel mai de jos. Deoarece s, { s, :6. ti (y, sr) -f (g, g,.} : cr,
unde c, gi cr sint constante se poate scrie ci: - -
(J : mflln * m,ss, I - !, - t,), -f I*,rrr,-
i0,,.,
*
- 9, c,
- l,)z (3)
iar funclia lui Lagrange va li:

t:L(2\Re ')"'' i(!*


-lz+-,j#+ z \Ri _J. ^,\it_
RE ')" 2;,i,_
Rg

m$Ar mzgg2-
1r _cr_l)a
- - -klkt - A" - lr\,
- .t kr(Zy, - gj (41

b) In caz,
-acest
1 r ..
f," ..1{.rr., + m,)fri + r,l0! 1 ,-tm,l?22 *
1,J0, + m, R,R.0,0. (5)

$r

Il : m$Ga,- 1i,0,
- P,0,) f m,g(c.
- R,0,) + !*,(., -., +
1

* R,0, l,), ,- k,(ca c, - fi,o, + tis0, I,),. (6)


- Z - -
Funclia Lagrange va fi:
lr
nt)El /,]0i -.-(m,ni t,filr rn,tt.R,o,t,
-Q
22 -
--[(m., mr9\rs
-
--fi,0, - R.O,)
- m,r)(ca
- /i,tj1) l^.,..,
2 - r" l- R,0, - t.),
-
1

- ik,(..-
2
c, 1i,0,f I,0,
- 1,),. (Zi

Daci sisteruul este iu echiiibru : 0., : 0, :0.


70
Prolllcma 2'15. Si sc scrie fuuclia lui Lagrange pentru sistemul re'
prezentat in figula 2.15. Punctul material de masi m, se migce p.e axa z qi
intreg sistemul se rote![e in jurul acesLei axe. l\Iigcalea are loc in cimp gravi
tational considcrat uniform.
Solu{ie. Daci
9: 0, (1)

penLru fiecare punct material m., elcmcntul de luugimelparcurs este:


(dl,)'? : a'z(d0)'z * a'zsin'0(d?)'. (2)

Distanfa de la punctul material m, la punctul de suspensie A este egal6 cu


2c cos0, deci :
dlr: -2a sin 0 d0. (3)
Atunci,
I
oc : LOc t -f oc, m,(a202 -l- o2 sin20'c'?) ,2 * 1m,'la' sin2 0.02 (4)
-

U :2ti1+ U, : -2ag(m,
-I' m,) cos 0, (5)
tar
2: {"* U: m,('(6!+siu:0 '9")f 2rrrra'd'sin2 0*2(ntr*mr)ag cos'0' (6)
Problcma 2.16. Dorrd bare AB 9i BC, avind fiecare lungimea 2a qi
masa m, sint articrilate iu Il gi se afli in lepaus Pe un plan orizontal lucios'
punctelc A, B Sl C fiind colincare (tig. 2.i6). Si se descrie migcarea siste-
mului dupl aplicarca imPulsului P in punctul A'
Solu/ie. Se aleg coordonatele gcneralizate a, y, 0, 9i 0,, unde c Ai y sint
coordonaiele punct"Lilui B, iar 0' 9i 0. unghiurile flcute rle ccle doue bare cu
direciia i nitiala ,4 BC.
Energia cinetici a sistcmului, inainte de aplicalea lui P, este:

t..1tl
t": !t.' * uU,r.*- /0t+--m(:.-+
n, a0,)'*
=103*
my'?. (l)
untle I este norncntul de irerlie al unei bare fall ile centrul siu de mase.

a
d

Fig.2.l5 Fig.2.t6

71
Ecuafiile lui Lagrange se integreazi itr intervalul (0, r) in care aclioneazi
impulsul P :

\,(#):\#_+
000 !0"
ar, (z)

Q} fiind forlele generalizate. Daci Q} tind la irfinit in aga fel inctt impulsul
generalizat

lim . 0& dl :PI (1)


r+0 0
si fie finit, atunci
I

ls5(#)"-, o
(;)

Deoarece mirimea 1{" finiti, se poate scrie:


oqr ""t"

t(!4!-pr. (;)
\
aqh )
Lucrul mecanic \irtual corespunzitor impulsului P este:
8L : P '5t, ( (-1)

u nrie
ds : 0J -l Za dur. (7)
adi0d
3Z: P.8u f 2aP.80,. (8)
Pentru o deplasare virtualS. generali a sisternului, lucrul mecanic virt[al
este:
3I : P"8e * P,3g * Po,80r + Ps,36,. (!)
Comparind relajiile (8) $i (9), rezultir :

P,:P; Py:O; Pu,:2aP i Ps,:0. (10)


Aplicind relalia (5) rezulti:
/ 2t \
al ":" l:P.. (11)
\ arl
m1i -1- ao,; + m (;+(d,) : P (12)

(1 3)

sau
^(+):,,
mi :0, (14)

(1i)
^(#):,,,
sau
md(; + ddl) + ro':zsP. (16)
De asemenea,

sau
^(k):,, (171

malia a6,1+ ro, :0. ( 18)


I
lnlocuind I -!-moL.sc oblin valorile vilezelor:
. P qp
f, E- y .-0i 0, - :-1; 1$r'
-'m +ma 4ma
Problcma 2.17. r\Iasele din figura 2.17 se migci vertical sub actiunea
greutltii gi a forfelorelastice din resorturi. Si se scrie ecualiile de miqcare
ale sistem ului,
So/ufie. Sistemul are trei grade de libcrtate. Se aleg drept coordonate
generalizate A, g, ii gr. Folosind coordonatele centrului de masi, energia
cinetici a sistemului poate fi scrisi sub forma:

C"
r."1."1
.1:-(m,+m.+m.)y' -n,n,ql]_-xr,q?* (t)
-mr,fi.
Introducind notatia M:n\*ntz {m.9i linind seama dc tlefinitia
centrului de masi, IrlrQt : mz1z f msgs, pcuiru a-i eljmina pe g,, se obscr'.,ii
ci gr:h-9, iN lz:U- yr. Atunci,
.11' ." m,,M .. m,M.. ml (rnr -l ,gi
"
d,: !U,--grJ, + -_-_ m.r_
- 2 r
2mt mr mB rr\
-A.--.
+ !L\*,+r,.)*+ ,n,r,,
i,i,. (2)
In' 2 m"
Ecuatiilc de miqcare se scriu:
j!-tu'i-
IT
: F,,!a(n,t m,\'y, p m"y"- rriil :
mx ^,i,- ^,i,) m3

: F,,,lLln;i,+ (m, 1 m,ty,-Mil: ru,.


Irls

La o deplasare a intregului sistem, lucrul mecanic elementar iu cocrdc-


natele y, y, qi y, este :
m,
-lYk,(
sL y,4!:-_!:s,-Lymij -r,\_nrelss+
-l'
Lmr \ nr" rr\ )
-r[-r,tc,- c,-1,)- k,!\lIn!u, + ^'-^' y,- * o-r,]l
ms -,1 "' +
ar,
L m. \m" ms
+[r,to,* !t,*t) - r,,m:*mr. Lc, r*'' -"0, ' o -c)l
nrs -J!au,:
rnc
I mr mr "-
: Frly * Fr,.8y, f F,7,.|y,.
Fig. 2.t7 Fis,2.l8

Ecualiile de miqcare deYin:


: t,(!Lv, m' l mt *
Mi - ^,i, - mzat '\ .r "' -, I?1e ,,- mso -i,l l -m"9:

(-, * .r)y. * m,i, Mit : - ll *,@, - - 1,.)


- o,( L o, +
- mt
a,
\m.
mz+m, M ,\
r, *!1"__y_
rrl3 tflt
L2li
)

Ll^,i,* (m, * mJiJ - Mi : k,(y,- s,-t,\-


lns

k".m'i-m"(m' ,, l^' l^'g,-L v-t,\.


ITls \ m" mB ms )
Problema 2,18. O sfoari legati de o particule de masi m este trecuti
printr-uD orificiu al unei mese netede gi este legat[ de un resort u$or, ca in
iisura 2.13. Punctul de care este legat capltul de jos al resortultd este in a9a
fel plasat, ircit atunci cind se afl6 masa m in orificiu, resortul este neteusionat.
Si se scrie ecualiile de migcare ale sistemului.
Solufie. Sistemul are douA grade de Iibertate qi energia cineticl iu coordc
nc le potare se scrie:

e,:L^i'+r'g').
2
(l)

Singura iorld care actioneazd asupra masei este cea din resort. Atuuci,
pe[tru o deplasare oarecare a masei m, lucrul elementar va fi:
8L:-kr'8r:F.8rf F680, (2)

unde /t este constanta elasticd. Deci,


F" : -kr ti Fo :0. (3)

74
Ecualiilc lui LagraDgc sc scriu :

,n,
- ,,rr(j" Ar (4i
a(r.'6t:0. (5)
tlI
Din (5) rezulti ci:
- p6: conslant.
ntr'6
Elimininctu-l pe 0 se ob[ile ecualia in r:

Pl - i'''
"ii; ntx
(6)

In coordonate carteziene, ecualiile de mi$care sinL:

mr:-A'r9irli:-/ry.
Astfel, miEcarea s-a descoml..us in doui migciri armonice sinple perpendi-
culare, cu aceeagi 'ecvenle. Traiectoria va fi o elipsi cu centrirl in originea
axelor de coordonate.

- Problema 2.19. Pendulul de mas6 m, din figura 2.19 estc lcgat de un


bloc de mase mr, car poate aluneca libel fara i care, de_a lungul axei ori_
zentale s. Presupunind r constant gi migcarea posibild doar inllanul rOy,
li se.scrie ecualiile de migcare ale sistemului ln cazul unui unghi 0 mi"c.
Coadiliile inifia te sint I
Ia l:0, :tt:r, r :i", g:0" 9i 0:6".
Solufie. Sistemul are doub grade de libertate. Se aleg c1 gi 0 drept coordo_
nate generalizate. Energia cineticE se scrie:
t:" : L-,ii+ !m"1iif 2ri,d cos 0 +r'6'), (1)

iar ecuaJiilr lui LagraDgc \-or fi :

(m, { m,)i. { m,r6 cos 0 * m,r6,sin 0 : F,, (2)


si
marur cos0 f mrr:O : lre. (3)
Lucrul mecanic eienentar este :

3I == nr,g,)g, :- m,gr'siu0.D0 :F,,.02, + .F0.S0,


de unde
F,, :0 qi Fs:
-m,gr sin 0.
Ecua[iile de mi]care (2) ii
-
delin :
(3)

1m,|m,'ji,{ m"rti cos 0-m,r$, sin 0 :0


(')
,
rr1 cl (ls 0 * rn.rr$-: -m.gr sin 0.
(5) Fis. 2.19
Pentru 0 mic, ecuaiiile (4) 9i (5) devin:
(m, * mr)i, + mrr6':0, (o.,

i, -P to : -go' (7)
Solutia ecuariei (6) este :

+i49- :c'I ! c1 (8)


" mt* m,
gi eliminintl pe:r1 rezultir
0:Asin(tol{7), (e)
unde

6:ll 1t\mJ n")!l (10)


I tmt
irr constaltclc cr, cr, A, 17 se deduc din condiliile inilialc:
-,
rr =_r.u t ni^rr0,t ,l

cr - Jo - m' 'ttt
f rn.
oo,

- r --_;_ og,,
a: -,
l/ol
I " (n'

0"ro
@ : arctS -+-.
"0"
'
Problema 2.20. O sferi mic[ de masd m qi giuritl poate aluneca pe ut
fir formi parabolici a clrei ecuatrie este y : bz'q. Si se scrie e(uaria de mi$-
de
a
care sferei.
Solufie. Migcarea avind loc pe o curbd plani, sfera are un singur grad do
libertate. Existd doui legituri: g : br2 qi z : c. Energia cinetici a sferei
va fi :

&":L^i'(t
2
* 4Dir'), (t)

iar ecuatir lui Lagrange va fi:


mi(t + 4b'r") + {m;'J'r' : F,. (2)
I. ucr ul mecailic este:
8L : -mg Dy : - 2mgDo'Er : F,8t, (3)
de uude
Fo : (1)
-2mgbr
Ei ecuatia (2) devine :
'ihrg
* 4b2r2\ | 4m,erbz : *2mgbr.. (5)

76
f-P"ot to-u 2.2t. Sn se scrie ccu'
fiiit" a" nriqcare ale sistemului din
iigura 2.21. Se presupune ci discul are
un momenl de inerlie f 9i ce lungimea
netensionate a fiecdrui resort este 1o'
Solu/ie. Sistemul are trei grade de
libcrtale. Lungimea firului masei m,
satisfacc condilia:
I. * tli tcs : constant :1{. (1)
DiD figura 2.21 se vede c5 :

!2:11 - h:t,-l rR * r, - If' (2)


Intrucit discul se rotegte, rezulte
ci: Eig. 2.21
i, : ie. (3)

Energia cinetice este :


&:L *,ii+ f, ^,,rt i -.ia+ 1,,i,', (4)

iar energia poteuliald,


11
U :r*,r0,- l")' + r, lo)'- {m"4 ! mp, {m,x,)g ' (5)
,0,("r - -
Lagrangeiana sisiemului se scrie :

e : f,f*,;t+ (-" +
f)* + ..il]+ r.,,, * m.r, * mcrs)e
-
1',|
- n k,(r, * r, * k')' - ;- fr,tr. - r'- Io)'. (0)

unde
kr:rrR-K-lo' (7)

Ecuafiile de migcare se scriu: ir:9- & (,, + t,* Kr);


m1

i,:!@,g
m, -/q(o, * h+ K,) t k,(c,
- r, - 1")l+

lk!
l- ---i rs: I-- ("r3-rs-'lol'
rIs
Problema 2.22. Si se scrie ecualiile lui Lagrange pentru sistemul dir'
figrra 2.22.

a,

i
Fig. 2.22

77
Solufie. Sistemul are doue grade de libertate, deoarece existe legltura
-Q,-ii
Q, :.Q" * Q3. Se aleg coordona"tele generalizate [r. Ao..gi" ";-o"ti.6
va fi:
*
1
t" -- ;U.,,Qi
2
L*QB - L""(Q, - Q,), +12L,,0,0, +
+ 2L,"Q,]Q,
-U + 2L,"A,e,
-e,)1, (1)
iar energia poterliali :

,, 1l@,Q!, rQ,-o')'zI
2lc, c, c3 Il+ E,Q,-
;- -- E'Q,- E"(0,-Q,). (2)

Ecualiile Lrgrangp iint :

'L,,
! 1.,, -- l/.,rri), i (L,,_ L," _ L"s+ L,riO"+
l- - C,)"
\C, ;)c,
t , i t.-r -- Fo, {rc)

lLy-.. L."- 2L-,t(,t, L,1,,- L,r_ L,"l L*fi, _(!+1 lO, _


\C, C") -
? t'- E" : Fo,, (3b)
i*
unde Fq. 9i Fn, sint forlele disipatire datoriti prezcnlei rezistenielor.
Din ]ucrul mecanic al forlelor disipaLive rezulti:
Fa. : - fi"o, (a, + R.)9, (4a)
ti
t--a,_ r\0, (ri" + n,)Q.. (4b)
Ec uaI iilc Lr gra ngr dr r jr1 :
,L,, - /.., i t,,rir,- rL.,,- L.,,- L-", L,"ti
_l/1- I \
_10,_ ..
O
I /,-1,. ';,.: /,,.,'.r.,
_ 1i, /1. _
\ c, Ct) C.

rL,. - l.,r- 2L.",e,. rL,2- 1,", I,, , L,,)Q,


ll 1\
+rl_+_lo^_.1 !)
'1c, C,
+ E, _ E, :1?oQ, _ (R, +RJQ,.
l"' (3
Problcma 2.pli, Se considei.d...d"-ri pendule matematice identice, avind
fiecare lungimoa / ii mrsa n 5i liind^legite printr_un;;;;;
jabili si consrantl etasLici k (fig. 2.23).-"Sa ,L i"t" ."rriiiie ",luimase negli_
Lagrange
pentru acest sistem. Sc r.or corsidela micile oscilalii ln juriii
poziliei di echr:-
!iblu.
Sola{ie. Se aleg coordonatele generalizate
qr : crr $i gr : q, (ll
v8
vl
I

k,
Ir
mkm
Fig, 2,23 Fis. 2.2A

Si lAcind schimbarea de variabile:


ar*as dz-at
^
91 -- l, ^or:-J-, (2)

rezulti:
t," :mt'(b? F o1t (3)
ti
U : mgt(l|. + 0B) + 2kP03. (1)
Se observ6 ci 0. ti 0, sint chiar coordonatele normale, deoarece ener-
giile apar ca sume de petrate.
Funclia lui Lagrauge se scrie:
-a. : 3" - u : mt2(i1+ dl) -- msl(oi + 0i) + 2kl0i. (5)
Ecua!iile lui Lagrange se scriu :

0, :0,f <o[0r (6a)


-. / ,L\
0, + l<oh + 110, : 0, (6b)
\ m/
unde (n!:o/l este frecveula proprie a pendulului sirnplu. Frecven$el_e_normale

ale sisletnuluisint: 0r: A1.cos(oo, l- c?,)li 0,:4, cosl."t 1+++qrJ,


[
unde -4r, A,, rp. qi g. se determiri din condiliile iniliale.
Problcma 2.24, Si se scrie ecualia lui Lagrange pentru sistemul diE
figu|a 2.24. Se va considera ce pentru 0 :0, bara este in echilibru static.
Sir se calculeze frecvenla barei, in cazul micilor oscilalii in jurul pozifiei de
echilibru.
Solufie. Sjstenul are un grad de libeftate. Se va alcge courdonata geoe-
rclizati q - 0. Func!ia lui Lagrxpgg sc sct'ic :
o - rL*rn, - rLo,ef
s, sin0 -,,,,. +A',(i Fs, sin0- Li' -
mgr sin 0. (1)
iar ecualia
rnrtti { k,s, cos 0(l }s, sing-lr)f ft,s, cos 0(l f s, siu0-1r) +
I my'r.cos 0 :0. (2)

79
Pentru 0 :0, ecualia (2) devine:
k.s,(l
- l,) -l k.s,(l
- l,) ! mgr :9. (3)

!inind seama de (3), ecualia (2) devine:


mr'0 + (k1si + k,s!)cos 0 sin 0: 0. (4)
In cazul micilor oscilatii in jurul poziliei de ecllilibru, ecuatia (4) devine
,(+i *,ris! _
6 *mr'
u o, (b)

de unde

. _yr;?Tl;r
I mt"
Problema 2.25. Si se scrie ecuatia de miqcare pentru un sistem format
dintr-o particull, de masi m, care alunecd firi lrecare pe un plan inclinat,
de masE,[f, care alunecl la rindul siu f[ri frecare pe un plan orizoutal.
Solufie. Sistemul lfig. 2.25, a) are doui grade de libertate definite de c
ti .t1. Intrc componentele f-itezei masei m existe relatia ce rezulti din fi-
gura 2.25, D. --.__
Funclia lui Lagrange sc scrie :
t1
+ -:Mr'?-r mgr, sin0,
22 +d+2i.i,
i!.:)m(r'. cos 0) (1)

iar ecuaiiilc lni LagTange se scriu:


m1i a i, cos 0) * rr4i : 0, (2a)

m1i, -; e: cos 0) * mg sin 0: 0. (2b)


Problema 2.26. Se considerd sistemul numit magina Atwood dubli,
prezentat in figura 2.26. Masele scripetrilor sint neglijabile. Si se scrie ecua-
liile de migcare ale sistemului.
Solufie. Sistemul are doui grade de libertate defirite cu ajutorul lui o
qi r,. Funclia lui Lagrange este:
-e.-.L ^,i, * i-,,- i + i.l, + L^"(i + i,\, +
*g(m, m" li.)r -i gQn, m3):r1. (1)
- -

Fig. 2.25

80
Fis. 2.26 Fis, 2.27

Ecualiile cle miqcare sc scriu:


m,.r, f mr(r
- + x,) :
.r,) { mr(r g(m,
-n, - mr), (2a)
m,r-"i + j,,) + m"1i 4 i,1 : glm, m), (2b)
de unde rezulti expresiile acceleraliilor:
-
4mrmrg g(m, m")m,
-
nrrm, f mrm3 { 4mrm" ' m,m" I m,mrl-1m,nu
Problcma 2,27. Sistemul mecaric numit magitra ..\twood const6 din
doua mase m1 $i m, legate prirlr-un fir inextensibil, de lungime 1, tr.ecut
peste un scripete de razi d gi de mornent de iuerlie I (Iig.2.2Z). Sisescrie
ecualia de mi$care a sistemului. Se vor neglija frecirile.
Solulie. \titeza unghiulari a scrjpetclui rste x/o $i Iunclia lui Lagrange
se sctie:
I I I\.
-e..4"-U -=l^,' m,.L:-lx2 ', gt^,-nt,)r!m,gl. (t)
2t a'J
Ecualia lui Lagrange se scrie:

("., + -,+ i), ' ,"," - m,)e :0, (2)

de unde rezulti acceleralia siste-


mului :

; g(m, m,)
- . t.),,
tn, -f m- -l-
-a'

Problema 2.28. Discul greu, de


masi M, din figura 2.28 se poate
rostogoli fArI frecare in contact cu
planul oryr. Si se scrie ecualia de
migcare a sistemului. Fis. 2.28

6- Culegere de probleme de flzlctr


- cd. 138
81
Sofuifie. Se alege axa z a siste-
mului fix fati de corp, de-a lungul
cozii OC. Atunci,
o,: ,! sin 0 sin 9, (1a)

<o, : ti, sin 0 cos q, (1b)


,, :
,i +,,! cos 0, (1")
unde 0: constant, sin 0 -rr/]"s,
cos 0: f,/r3 9i r3 Q :
- r,9.
Deci
.,.,, : ,p 4r1,, 7, Qa)
Fis. 2.29 l3

o:r:lpIlse5*, (2b)
r3

o}z:-tY-.
rri (2c)
rsrs

Unghiul r|l este misurat intre y, 9i proieclia lui Oz-pe planul-z1oyr'-


Atunci,"1, :'lu gi I,v :1"":1,t"":0, deci funclia lui Lagrange devine;'-

-Q.:2"- , :+ + r,*)+ Me1 cos r! (3)


*"+'(r"
Ecultia lui Lagrange se scrie:

+01t,+ I"+11 Mst sinrf,:0. (1)


16 \ ral
Problemt 2.2C. Si se scric ecuafiile lui Lagrangc pentru un sistem for-
mat din trei rlase, m1, mr qi ms, Iegaie priu resolturite Ar si 1tz, cale cade sub
acliunea gravit aliei (fig. 2.29).
Solulie. Se aleg drept coordonatc generalizate 9, 9z 9i 4s'Energia cine-
tici a sistcmului p"cate ii scris[ ca o surn[ inbre eilergia cinetici a centrului
Je masi 9i err:rgiile cinetice ale naselor m1, mr gi m3, in rapolt cu centrul
.de masit;
.-.I
{, - |
r .. I
rrn, * m1 } m.)yl I .r'mr1i I T*rnl" =i*rql.
' {1)

';ioirrd ,r.",ri de definilia coordonatei centrului de masI,

S, - ^,q, !-^rq, (2)

qi-de rela!iilc

a, : v'.i--qt :, *? e, *ry e"; (3)

(4)
U,:U-q,;
(5)
Ut:A-4*
rezulti:
: I2 ui1,
" i 1,,,13:,;.
-e
2 '\-, * ,r,
3r..|') r *..t ^,it_],,",1;_
".," ' ."
2
| lm"
-
tmt rn2
- m3)gg -
;-,1; o" ' nt!;:,,,,.a. - .,)'-
_l; k,(,t" _ (. _ s,),. (6)

Ecuatiilc l.i Lagra,gesinL:


i:s; (7 a).

4"11)'1,',, - 111-t : !!a3 9, ,,1'*'+ n'-1 t, + L. |


!11) t.tt ni il-.r ,

I
'q"lt,"!,,r, nt't ' ,l-'l - I's, (ar' 'l rrr'r tr s':
! ,,'i ;: til'r
,,.!," ;j,,..- nt1 nt,
- ntr\
t1t- r?i1 i"'" + ,l,lt,!!!r,:__.}L
'" L - m! ,l
,' ^1 _

+ q,[/,,q + n,l : k,
ff ",
+ r,,,. (zcr
Se observ5 ci centlrl de masi cade cu-accelerafia-g.
Problcma 2.80. Un punct m-aterial se migca
in cimp gravitational uniform, de_a-lungul urci intr_un
a
plan \ertical, aflat
metrici este; ,-:r(s) qi z:.2(s). Si si scrie "uJ" fricerei ecuarie para-
I,ug.rr!;- pJri.*
acest punct naterial. ""ur!i,
Solufie. Funclia lui Lagrange se scrie:

*-e : l- ',"
,,.,- +, :.) mgz _- _
1
_
2 ^ti' - m[-r,1s.1: - ,,t.)r]i, mllzts1.

_ iar ecualia lui Lagrange:

-, 11r,, * z,r) t mgz,- psz1s,s.,, * 2,2,,).,:0.

S-a u introdus nolalijJe:


dr z., _,_.
-, =-_.
.r id, r.,_ d"r
__: ,, dzz
$i ,,, =-#,

Problema 2.81. SE se_.scrie ecualia lui Lagrange pentru


un pendul ma'
lematic r.lc mcsa m si lurrgime / 9i si ie calculczi peiioJaa pcnAutului
rile: a) oscilaliite ,rnpitroini ri;rt;;t;i(";6'="e"i, t, oscital.iite in cazu_
plitudini mici (in"jdezvotlarea IuncJiei;;;d.';""_n.ia".a cu am_
termeni).
doar primii doi
Solalle. lli;carr:a pcndululrli in 1;lan rcrtical are un sirtgllr grad de ]i-
bertatc, peI]tru clcfiniri:a cirllia se alege cooldonata geueralizati q : 8.
Functia lui Lagrangc tste:
a : ! nt|' f m4l cos 0, (1)
2

iar ecuali.'r lui Lag|aIIge sc scrie :

o + as:n 0 :0. (2)


I
a) In clzul oscilaliilol cu amPlit'ddiDi foarte mici, siu0 :0 si ecuatia (2)
de!ille :
6+ ao :0, (3)
L

carc ale solrt!il


0 :0u cos tool, ('1)
unde
"q
u,l,:
T
uutle 06 estc constanta dc ilrlegrarc egali cu valoarca lui I pentrrr l:'J.
'iPenclululdcsctie o mi$carc armonicl-t cu pcrioada

r :2:-
cio-:"1i'!.
(5)
'! I
b) In oscilaliilor cu amplitudini mici,
cazLrl ir dezvoltalea func]iei sin 0
trebLlie considerab qi aI doilea tetmen:

sino o -9_ ... =e I6


31
5i ecuafia (!i dcvine:

il I +l.o
I \
9'l:.
\))
(o)

care se inttgrtazit cotlsidclind o dezvoltale il serie dc tipul

0 :.( sin <ol * e sin 3<ol, (7)

freclenla mi$cirii studiate, iar e o cantitate mic5 in aqa fel


runtle <o este
incit sI se 1 oati neglija telmcnii ce conlin Puleri suPerioare ale lui e'
Cu ajutorul lui (7), 03 devine;

at : :
: *r -1 (0,,
- r:s)
Scie sin2 <ol.sin 3.1 sin orl
0s sin3
4' -

I,)1, t- 3t'u ,i,,5.t.


|. lra'e)sin 3r/ (8)
" , t

o.,
iar ecuaiill (0) r'a fi :

I o.',
-* L(n- 3-o"-'l'./l
1n'.\lrin c,l-
- | -'1.t,' _ 9 i=-t -t o'-
t i \" 24 L I\ 24
. a,.".ll si,3c.t- 3J1'" .;n 5<,/ : u.
rr )l 2t
Idcnti[iciud coeficienlii lLri sin col ;i sin 3col se obrine :

r := ," f+[_5 = ,"


flf,(' + *r-J

protrtoma 2.32. O particuli cu masa m, care se milci cu viteza ,1 trece


dintr-un semispaliu ir care energia sa potentiali este constanti 9i egalA
cu Ur, intr-un semispatiu i[ care energia sa potel]liali este tot constanti,
dar cgali cLr U,. Si se arate cum se schiurbi direclia de mitcare a particulei.
RdspLrns. Daci a, qi u" sint vitczele parbiculei iBaiute 9i rcspectiv, dupi
traversarea suprafelei de seParalie, iar 0. 9i 0, unghiurile formate de acesto
i/itcze cil normala Ia suprafala de separa{ie:
sirr 0, ,,
_l[ , r@'
-z:!._US
si,0, -[:y!
ProLlcma 2.33. O biln giruriti, de masi m, se mi9ce fire lrecare Pe o
spirali sub lormi de cicloidn (fig. 2.33), descrisi de ecuatiile : r : a(0 -
y ==c(1 + cos 0), unde 0 < 0 < 2n. a) SI se scrie functia lui La-
-sin0),
graDge pcntm bilii. b) Sn se arate ci ecualia de migcare se poate scrie sub
lolna
.d:rr+1:U.
ou uode u:cOS-.0
dlr 4a 2

:tl 2 -. mLt:tl - cos 0)d' - mya 1t I cr,rs 0).


Rrisf urrs.

Problcma 3.34. In figura 2.34, AB este o bari fire greutate, fixate


in punctul .1 pe axa z (OA : h) in jurul cireia se roteste cu viteza unghiu-
dari consttntai co. O bili dc masi m se mi$c[ flrl lrecare pe barl. La mo-

m (x.y.z)

Fig.2.33 Fig.2.34

8A
menlul /.:0.,.bara se alla in planul :"-O.:. a) Sa sc scrie funcfia lui Lagrange
peoLru bili. b) Si se scrje solutia ecuatiei de migcare.
'Rdspuru. { : \
-e,
2
m1i, f opr. sin2 a) - mg(h- r cos a),

b) r, : C., ch[of sin ct] * Cn sh[ol sin a] L J9! a .


- G)- srn" c{
Problema 2.35. Fizica clasica poate fi formulata plecild de la principiui
variational al Iui Hami)ton. puuinrl condi!ia ca actriunea

s - i-ekt,.;t,, tt ar
se satisfaci lelalia 3o,S:0, 9i fa.ta rle coordonatele g, cu coudiliile ta li-
mite (fig. 2.35, a) 8q,11,1 : 3?,(L) :0. Si se arate ci realizird o variatie
gcneratA a actiurtji, \ariatiile coordonalclor generalizate
D./, schimbindujsc
9r in lrmp. aLunci g, Si p,, resfcctir _X Si t. aprr ca raiiabile conjugale
canoni c.
Solufie. In cazul unei varialii generale a acfiunii S, momentele de timp l.
0i 12, nu mai sint aceleagi pentru imbele drumuri (fig.2.35, f). O."l ,a ai."a
i0c translormarea :
qt(t) - (t;(t): q,(t) * 8qi, (1a)
8g1 9i 3l fiind arbitrare gi indepeudente. Atunci rezulti:
rr+Et,'
8s: "f
lQt +'-bq. i, * si7, ; , +-st) d(l + s0
-
tt+611
I

- t,i o,r,. i1,: tt - tti')-


ett
i"." Ittt i{
+J\ /1: ttli ;
se, ar-,
t-l
unde s-au utilizab expresiile:
3,1', =,1',tt * 3t r
- q,,t1 :'.tt;\t)
- qi(l) + riat::.aq,--l- q,Dr; t.) a,
475
(3lr)
c4t
;i
I
:sna
/J r t.t
_ , t (3 c)
i:1

86
Jinindu-se seama de ecu-
atiile de mi$care ale lui La-
gratrge;
a-2 d a-2 : {), {4)
aq, - aql
relalia (2) devine:
t if'
)s - !i:1 l''Do, - z.Erl . (J) tt,
Se convine ca in elpresia
(5), coeficientul unei lariabile y
si se numeasci uariabilti canjtt-
gatiL ttuto|ic. r\stfel, in intreaga Fis.2.!6
fizic-a, qr qi p1, respectir,
gi I sint variabilc conjugate - Zcanouic. Produsul variabilelor conjugate cano'
nic, avind dinrersiunea acliunii, sugereazi gi alegelea altor variabile coniu'
gate canoric, iu afara coordonatelor qi il.rpulsulilor sau energiei fi
timpului. De exemplu. dacii se foloscsc unghiurile in calitate de coordonats
genrralizate, courponentele rnomcntului ciletic vor li conjugaLele canonico
.olespunzitoare.
Problcmr 2.36. DouI sfere omogene, de mase m, 9i m, (fig. 2.36), se
nri$ci srib actiunea forlei tle alraclie gravitariouali dinLrc ele. a) Sd sc scrie
{unclia lui llaniltor a sistemului. b) Sn se particularizeze pentru cazul in
,care unul dir corpuri este Pimirtul (m. ) mJ.

.Rdspuru. r x : 41rt)E* A(r, + i++ r#-r) - Gm,m,

unde
' frtflz
a:
' mt* m,
'' -' l "Pi I / f'r, 1
-, ,- ..;rl
Gnr,m.
bt )A:P!-trY
2m,
+ -. -lP;
2m" \-
"
-7 B

oI

Problcma 9.37. Se consideri un electron avind sarcina elecLrici c Ai


masa rn, care se ini;ci in cimpul de forle creat de nucleul de hidrogen presu-
pLrs fix. a) Si se scrie furciia lui I{amilion. b) SI se deducd ecuatia de miE
care a elccLronului, cu ajutorul formalismului lui Hamilton.
p3
Rrisprrns. an:{l*+ rt) liteor

b);: ,,,
m:r3 - 4n:omt2

Problcma 2.38, O tnasl m este atirnati prin intermediul unui resort


fdre greulaLe gi a\,ird cotrstarLa elastici k de un punct fix O Fi poat6 oscila

0t
lll plan \ eltical (fig. 2.311). S:r se scrie ecuafiile
de mitcare, folosind lonnalismul Iui Flamilton-
Rrisp rrns. + 4)- m s(ro
-r cos 0) f
" fi(* --
1

- ro)'? ;f - /t1r
2
ecualiile de migcare sillt:

Fis' 2'38
mi
- mr6" F ft(r - ro) + mg cos 0 :0; rd *
+ 2;ai
-rl sino:0.
Problema 2.39. Sd se demonsircze echitalenla formaljsmelor lui La-
grange ti Hamilton, studiind migcarea unui punct material de masa m supus
unei forle centrale -Ir : kr.
-
Problena 2.40. Sd se verilice ci transformalea P : q ctg p Si 0 :
=- ln(g ' sin p) esle o lrarslormat'e canonice.
Solulie, Pentru a fi o transformare canonicit este necesar ca, daci

i, iX' a'x,
a ili
t,Q ?P
atunci gi
.tm affi
t2l
t' --' .q
q
?p
Astlel,
: LP iP
- tl+ (P
--p:-
i7T, _ Aq .ttfi _ ep . Z'fr_
(3)
(tl ^^
.u aQ 2q aQ Ap'
..
v:-o--
iQ. i() D:
t 1(, iq i76, Ap ?'fr (4)
(q (P
- Lt' AP 3q AP 0p
Rezulti ci:
AP
_-ctgp; AP
__ g cosec.p (J)
dq ^_
dp

9i
aQ :- aQ
:
o-', ctg P. (c)
Aq Ap
De asement:r
aq cosec2o: ?_P-:cotgp
bQ
--o aQ
t7)

9r

__
Ao
: _ bP : -
colgP i ,,-,. (8)
dP AP
Ecuatiite penLru P ii Q devin :

{ cotgp
- gp cosec2 p ig cosec2p @+.otepY (e)
dq dp
6r

corgp . ?x, . b7,


-q-'q1p -corgp uo -r-, u,
(10)

Inrnullind ecuafia (9) cu q-1, ecuaria (10) cu cotgp qi adunind rezulte I


.afr
* e:
Aq.
lnlocuind pe (11) in (9) se obline:

,:-.
.ax (12)

Problema 2.{1. Sn se verifice cE o rotatie in spaliul fazelor (p, q) esto


o transforDrare canonici pentru un sistem cu un grad de libertate.
Problema 2.42. Si se scrie ecualia }Iamilton-Jacobi in coordonato caF
teziene,in cazul urrui punct mater.ial, de masi m, aflat intr-un potential
Lt(r, y, z) ce un depinde explicit de timp.
I l1; S" \: ,,t j=_l,iS)=l_ r, _,
h"ispi'Ins'
;,, Ll;J -\ ru) -t;. J 1 r t -4,
unde
S :
- S,(r,
8t g, z).
Problcma 2.,13. Sir se stridieze migcalea unui punct material liber in
spaiiu cu ajutorul folnalismului Ilamiltou-Jacobi. La l:0, punctul ma-
terial arc pozilia drfirritir de (ro. yo, -:0) ti viteza (ul, ul, u!).
Problema 2.41r. Si sc studicze cu aiutorul ecuabiei Ilamiltou-Jacobi
cddelea unni purcl materjal, dt rnasar nr, flrl yiiezii inifiala (un din -0),
pozitiaz:zolal:lo.
Solufie. Jinind seama de fapLul ca timpul nu apare explicit in funcfia
lui Flamilton, ecuatia Ilarnilion-.Iacobi se scrie:

n(q. *\: c. (1)


\ (q )
Rezolr-ind pe (1) in raport cu 4& rezultl:
Aq

N:p{q, a). (2)


0q
Integrind pe (2) se obline:
ll
s" : t, p@, t) dq. (3)

w
Deoarcce
is" (,t)
;t,
gi iinind scama de (3), rezulti:
r- r": J'iJ!1"[)aq.
ao LO
(5)

Din (5) se afli g in funclie de timp 9i clc ccnstautele de integrare I 9i lo.


Avind

ecualia Flamilton-Jacobi

*(,l * ut,1):t,, (7)

rezolsata rn raport cu
. as"
, ciir:
-
*oq : u't; utr-uvrt. (8)

Deci,
,q,_
5o :,/:rrr r ./J t tqr rly. {,il)

Astlel, ecualia de migcare va Ii:


/-r":'so:l/rit dq
" r.i yrJ J:a-ti6 (10)
q,
Deoarece
L: :Nqz:ngq, (11)
se obline :

ll; (
, ,,.-f;)7ffi; dq

qt
Ii6cind schimbarca de vari abili, .

3- rngq : v1, (13)


etunci
( 11)
-mgdq:tu1
$i pentru q : go, se obtine:
3- ttgqo : uo, (15)
Atunci, (12) deline:
c_^r,
ll; I f du 1 tt-; '
;-to-- Y+ * J #:-+Y*Ut ,s,t-u/c--sq"l. (1(,
C_^s,!,
Alegind pe-d astlel ca pentru go,

{- mgq" :0' ( 17)

t0
rezult[:

'-,0
:- +\tT,'-^,,)" (18)
Deci

Sa-,,1" :4- -sq. (1e)

Jinind seama de (17) 9i punind z : g $i :0 : go, se obline:

z
- zo:
- {tr
2 - r").. (20)

Problema 2,45. Fie doud corpuri d, 9i .4,, de mase m, mn, ce so


atrag d-up-i legea gravitaliei unir.ersale. Si se descrie migcarea9icentrului d6
masd al sisl-emului format din ccle doui corpuri, folosind ecualia Hamilton-
Jacobi.
Rdspuns. t-m
a2 A
- +--2md,
t'
d0
9-," (
J
,,"'()l/;lE
V I sirt-

dr
.5 d0
---a-
5
,"y -!t + -t_ -z^,, sr['u ".lt-
ar
li - *+
unde a., a2, a3, br, 1r,,, D3 sint constante.
Problema 2.46. Si se demonstreze ci ecuatia Hamilton_Jacobi este echi-
valenle cu ecuatiile canonice. Se va tine seama de faptul ce Jacobi a de-
monstrat ce.^.daca cunoaqte o integra)d cornplelE a ecuatiei Hamilton_
Jacobi. J : S(9,, l, C,)
^se
* C, conlilind / constante arbitrare Ct(i :1,2, .. ., t)
neaditive.. alunci.sc poatc obtirc lraiecto'jr sislem'.:iui llzic'qi legea de migJ
care, adici Iuncliile q,r11$i p,{l). din ccualiile:

dJ
_ :rri
dLt
(a)

,s :
^ Pr, (b)
oIt
D1 fiind constante arbitrare. 56 se particularizeze rezultatul pentru
cazul
Iegiturilor scleronome qi al forlelor conservative.
Solufie. Ecuafia Hamil ton- Jacobi are expresia :

,*) ** t,utL;;,! , r,, ,) : (1)

9I
Se <lerirr'azi 11i in raPolt ctt qi:
I
i'S \-\ iT, {''s ;)A l-,
iLiq, Lt 21i51 i'r,it,
,. 1 -";,1 1
;'t ,

gi apoi irr raPort cu C.:

l:l* $-tZ- i"-\ :u' (:r)


rliCt.' /.-L,1-;.s i__t ", 1 ig.lc,
|
, ,1-

Din (a) rczLLlt.i, prin derivare in rapolL cu I :


I
irs \.\) --lj rc ,1, ,t {tr-=1.-...,.1r. rl
; li Ci. Lt ?C;i,t,
i=l
Din compararea Iui (4) cu (:l) reztrltl !ii accsle (.cualii a(hlliL soltrliJkr :

. :'!,?7(
,t, (i :1. 2. ... I)' tit
I li
-{serriniLtor, dir (b) rczLrltit:
,.s _ \- ,"t o, = ,,. ((j.)
?qttl l-t t q;i qr

Cotnparind (6) cu (2), st obline :

i', :-'L ri - l. 2, '.., fr. (;)


cQi

Sistel)}ui loruat din ccuatiik, 1J1 fi (;) rrPl'czi lit 'Ltia!iilc c'tuorlico'
Solriia g"ncr"fa a acesLui "i.1,'16 6|"piltJ': de 'll cutr'tan'' atbiLlarc' C; 9i D;'
eare.se d"etcrrnini din \aloliic r-ector.il.,r.dc pozitie $i ale \-itczclor la rnomellrrl
inilial.
In cazul palLicular al lcgiLLulilor sclcl'oll.rllle ;i al for'!eloI conservati\e'
7 uu clepinde erplicit dc tirrp, astlel ci
s:_ ct * s"(q), (ri)

I fiind o constanti arbilrali. Atuuci,

ar(!!",,,,\:a (r)

Crrnsiderind. So(g,;nr, a2, ..., ttl ,.1 -l- consl. o illttgtirlar colrPlcl'i il
ecuatiri cu derilate Partiale (0), sistcmcle (a) Ei (b) dctin:
oll. : v, (i :1,2,..., /- 1); (10)
tat

':! -P, {; : l, 2' "" I)' (11)


olt

92
la care se adaugS:
r+4&:
ez
ro, (12>

d' b,, b,, ..., D/,,9i lo fiind constante arbihale. Ecuatiile (10) definesc
traiectoria in spaliul de configuratie, (11) dcfinesc impulsurile gencralizate
9i (12) delinegtc legea de migcare Pe traiectofie.
Prcblcma 2.47. Si se arate ci ir cazul in care lunctia lui Lagrange arc'
Z: Gtal- t114, unae @10) nu mai cstc o lunclie pitriLici-om{|-
""p."ri"
geni de ,, se pot determina expresiile lunc[iilor Lagrange 9i I-lamilLon pen-
tru o particull relativiste. Si se particularizeze pentlu cazul parLiculci afltte
in cimp electromagnetic.
Solufie. Phstrind defiuilia impulsului
h^o: bG.
- :Z t :
D
D prad ;,"2.-- $ad at )
D
-
z" -(D t)
unde
(.2,I

se obfine

(3)

de u nclt,

i., r ,,,". 1/,


I - t-
(.r ),

Irunctir Laglrrge Ya fi :

!:-m^tzll;--L'o\.
-yc' (5 ).

hlpulsul l;alticulei t'a {i :

- a2 1 -
iD llt "==
P'.t: u' (6)
^ -na
yc' -
Dr,.rr, rc,F : - grad ; U r;). erualia lui Lagrange se scric :
tll nhD \ ; (8)
,rill/r_j.l
-l:l-/.
1l/ (")
Energ;a particulei rclaLir-iste va fi :

Lt:-ta-a
iD !:^ ,-7'r,
;i' -.1 -r15 =(u,. {l)
il , _
ic-
93
Analogul rclativist al fuircliei lui Hamilton \.a fi :

Ecualiilc Hamilton r or fi :

,1p, . _i;16 tu _r (11)


d,
ti
dI LX
(12)
d, cP'"t
In cazul in care particula se afli gi intr-un cirnp electromagnetic, func!ia
Lagrange se scrie :

-- Ljr)-
Y- -:-cz -
-2. moc2llt co*ei-4-.ar. (13)
Atunci,
_
p,,,. d.Q: mo;-;-::
I
ui
*(u e.'I (11)
ll t -'-
lc'
$i

t: Pt:-:!
trLs I
lt;-. c- (1ii
!-unclia lui Hamilton va li :

+U(r)*r@ -rA.P"'-'A1l
tllo Y
, :.-
r.
: " J O;;-4'- +,ff + u(r) f eq,. ( 16)
Problema 2.48, Si se scrie funclia lui Lagrange pentru un electron
allat iu migcare in cimp electromagnetic, in aproximalia newtoniani (nere-
lativisti). Se vor folosi noliunile de potenlial scalar @ $i potenlial vector d,
definile prin relatiile:
.r
E:- gracl 6-!!L (a)

B :rotA-at (b)
tnde -Ecstc intensitatea cimpului electric, iar,E inductia citrpului magnetic
P,iipr/r,s.
'2 !-! ^u'
-e@+e(i.D).
Problcma 2.49. Sn se scrie expresia funcliei Hamilton pentru un elec-
tron nerelalivist, aflat in cimp electromagnetic. Expresia funcliei Lagrange
este clati in problema 2.48.
I
Fdspuns. m :.2mm<p ,A)^ - " AtF .eA1 q eA.

94
Problema 2.50. Si se arate modul in care se introduc funcliile Lagrange
qi Ham_ilton pentru o perticule aflati intr-un potenlial U(r) sn se d;du;e
9i
expresiile aceloraqi funclii pentru o particuli situafa intr-un cimp electro_
magnetic, conside;'inrl ce UG, qi F : - grad, U * Srad, U.
$
Ilrisprrns. -0.:{"- U(i)- eO{ eA,u;
-a-L -e- : I _ eA), + U(i) +@.
^* : u,
- ;@
Problema 2,51, SI se scrie funclia lui Lagrange pentru un pendul simplu
al cerli.punct de suspensie se deplaseazi in plan veit;cal, conlorm legii y :
- y(f) qi a : r(l). tr{asa pendulului este m, iar lungimea I.
1
:- mL2g2 -a mgL cosq-
Ildspuns. -2. c,sg- mgl sin g, unde
^it
g este unghiul fecri ae pendul cu verticala.
Problema 2.52. Se se scrie funclia lui Lagrauge pentru un cilindlu
omogen, dc razl o $i masi M, care se rostogolegti de-a lungul suprafelei il-
terioare a unui alt cjlindru, de razd i? (figura 2.52).

.Rdspuns. p. : Lru@
4 - u),92
- - a) cos g. l\{igcarea
MS@ este ala-

Ioasd cu aceen a unui pendul cu lungimea Z, : l(n


2 - o).
l\oblema 2.53. llicrolonul cu conclensator const{ dintr.-un crr.cuil scrie
format_dintr-o inductanji ,L, o rezistenld R gi o capacitate C a unui condcIr-
sator ale cirui plAci (una este mobil6) sint cuplate prin Coui resorturi ar inrl
coeficientul de elasticitate total A (iig. 2.53). Circuitut cste legat la o ba_
terie, cu tensiLrnea electt.omotoare constanti l. in slarca cle echiilbru, C : Co.
Fi dis-tanta dinlrc plici cste a. Si se scrie funclja Lagralge, dacir masa plicii
-'obile este m gi asupra ci actioneaze o fo{e.variatild F(t).
Rrispuns. Conform ,,legii', lui Kirchhoff,

rliL+
d/ ai+J- *8:0,'r1 :I (1)
c
unde q este sarcitra condensatorului. Ecualia (1) coincide ca formd
cu ecu-
alia pcutru un oscilator mecanic, care-se aile sub acliunea [nei forte
constcxl' fi e5le.amortjzat prin frecare. aslfel ci funclia T-agrange se scrie:
n t 'ti' q- - _miz k(t. - l\2 , unde I esle lungimea resorl
"z - - 2 2C(r)
i'.0: U_
2 2
iuj nelcrrsit,n;rt $i J pozilia masei m.

Fig. 2,52 Fi9.2.53

I5
I'roblema 2.54, SL sc studieze migcarea electlr-ruului in cimpul creat do
nucleu, folosind ecualiile lui Lagrange.

Rdspuns. l:,4
1

cos?*B siuq+-,
tn7,c2
uDde
,.
n(1 e:)
P- -
I-lrhar l 'tuil

Prolrl.'ma 2.55. Si se scric PararltL'2.'le Poissotr fortuate cu cornponentele


calteziene ale impulsLrlui p 9i motne utttlui cilctic 1(:i x I,ale unui punct
material.
(- pentrLl il j
Rrispuns. {1(,. pr} : I
;

I u. pentt u i: j ;
unde i, j, k :t, y, z.

I'robleml 2.5G, Si se demonstreze, cu ajutorul parantezelor Poisson, ci


in cazul migciirii ul]ui punct rnaterial afiat sub acriuuca unci lorle ccntrale
(erergia poterliali nu depinde dccil dc dislar!I), cornponenlr dupi axa Oz
a momentului cinetic esle o irtegrale Prilni a mitclrii.
Problema 2.57. Si se verifice teorema Jacobi-Poisson (dacn F li F"
sint dr.ruir integrale prime ale unui sistem calonic, aLuDci 9i liaranteza lili
Poisson cstc o integrali primai a aceltria$i sistem) in cirzul ni;cirrii unui punct
rnatcrial intr-un cimp dc forle ProPol!iouale ou distarla 1I : - 1iruu,). Se
vor alege Fr si Fs egale cu comporrenlcle 1{, ;i /i, ale nlonlenlnllii cinelic.
Problcma 2.58. Si se arate c,i daci acliulra unui sislcm iizic estc o
{urclic gcnrratoarc, astfcl incit noi}e ecuatii canolli0c si [it' I't'zolYabile, se
ob!'ur oc, r tiz, llamillon-JacoLi.
l'r'olrlcma P.i9, Sa sc vcriIicc.e Llrmii'Loarca t rarsfoLr[are este canonici.:
t)
:r:X cos)'f & sin ),.; I/== ] (r\/.t-slnA'
/nG) lllt)

p,: rnorYsini,* P, 7.; py:-rnox cossin i -:.1:'v cosi..


Sir se detern.rine noul hamiltonian, daci veciriui cste:

X'1P. :t't-n?- IY
o? - -I - -]
mto'zt:: Y-)'
'11 2mZ
Sii sc (lr!crie Ini;caIca uilili oscilatol armonic bidimensional, peirtru
v .: P,, :0.
Problrnra 2.60. O palticulir, de tuasd m, se migci irtr-un cimp de forli,
de potenlial U. Si sc scrje ecualiile canonice in coordonate sferice.

Ikispuns. i t)-
', :Pu ,\:
Y-
P, , *-Bf
m mtr mr'z sio'0 n[3

-L ra . pRcos 0 AL
-----
oU
t t'@:-
' mr" sin2 0 mr: sint 0 b0 bp

96
Problemn 2.81, Si sc arate cd ff, K"j: Do x f, unde f este o iuncliu
arbitrard de poziria gi impulsul unei particule, iar [o este versorul direc]iei z.
F Indicalie. Yectorul i(i, p) poate fi smis sub forma f: at t bp * c(t x P)r
unde a, l, c sint {uncrii scalare.

B. /vlECAl'.iiCA MEDIILOR CONTINUE


3, MECANICA FI.UIDETOR

Brevisr
I L'Ieflnica fluidaLor lace parte diu mecarrica mediilor continue al cirei scop
este si sl.udiezc nifcarea corpurilor deformabile (gaze, lichide sau solide),
utilizind datele Ei mctodelc mecanicii ralionale.
Prin /luid se inlelcge un mediu matet'ial continuu, deformabil, corrpt'e-
sibil sau incompresibil, cale alr l)roprietaLea de a lua forma vasului care il
conline (for'!a de coeziunc intre diferitcle particule constitutive fiind foarto
n,ir i).
Prin fluid perfect se intelegc un Iluid in care vectorul presiune pa este
perpendicular la oricare eleurenL de suprafali, de normali u", adica r;"llr'.
f)atele experimertale arati ci la temperaturi 9i presiuni foarte ridicate, orics
rnediu posedi, in mod practic, aceasti proprietate.
In iazul unui fluid perfect, supralala tensoriali este o sferi (fluidul iiind
lntr-o stare de compresiune cind p ) 0) qi matricea teusorului tensiuuilor
se prezirti sub forma:
[-r' 0 0\
l0
\0
-P
o
0 I
)
-P
iii:ir.rr ul crrrr Plc I dl."fuiitji dc mi;care ale urui fluid perlecL incompre-
r.i l: i1tstc dat rlc:
- r:cLtrtlirt dc c,ltli ;t rLi itie,
''?-. - u,b-+ u, i p o!? -. o (1)
il bx Ag iz
{9 fiiud rir:rsitritca lltLidului 5i ur, u'?qi 13 componentele vitezei J);
* ecuuliiit dt nti;carc.
do1 d2:r :x ]-ap, (.2a)
dl d,, P a.
du2 d2!l: y-L!!, (2b)
d, dl'! p ag
dua tl:: - 1 ap
(2c)
d, ^24w'
Y
X, Y ;,i Z iii.(1 cornpolentcle lorlllcil masice cxteiioare care aclioneaz6
rsupra masci llriiclului;
- ecua[ia arnpk:muiud (caracteristicd),

I(p, p, ?) :0, (3)


care are tliferjlc iolrnc frr-Licuiarr: ce dcpind de slarea lluiiJului.

'j - Culegere de 9roSlede de flzlca - cd. 138 97


Se obsen'i ci avem cinci ecuatii, (1), (2a), ett), (2c) !i (3), cu circi
necunoscute, rl, 12, 13, p ti p.
Studiul rnigcirii unei mase fluide, adicd, riefinirea nllrirnilor i(u,, a2, u"|,
p, p-$i in funclie de coordonatele spalio-temporaie r, lJ,.,t, se face cu aju-
torul ecualiilor:
"
[D' ADt ?pL '- tt)
-;,
(,
rr'- -. /,^-- I' i{,r
. .. I
- p- -!, (4)
(.t ,!t (: ,r'
'.. ;tt -l
AuzL ot'- ^iu: rur.12u, ),. ---L:1i,
u-- i.,l
0l ?r 2g ;z ? ,!J
[ux , io" ,)ux , - iu\ , 1 ,tt ^
.t (.t (g ta F ;.
'l,- - .':. ,1.r"1- tpr', - --(pr'.r
2

tt ('x idU da
u:

f@, p, r) -..0.
rn d4
' dA, rrp-\r' !p
c*L -1,,
tlt
i iri

a ceror iltegrare se face astfcl incit sd lie satisfi'rcute conditiile iDj!iale :


u1 : ,e(10, yo, zo); t;2 : r6(xn, yo, .:o); u3: r3(r.0, I/0, ro);
p : po(tr., yo, z) 9i p : p"(r", U", zJ (10)
Fentru I : lo 9i corrditiilc Ia limiti.
In mecanica fluidelor, pentru rezolvarca auumitor probleme specjfice,
re utilizeazi gi teoremele Lagrange, Bernoulli, \V. Thomson,
f,Ielmlroltz g.a. La fluidele reale (utscoase) se corsider, ce tetrsiunea
ex.rrcitati depinde atit de coorrlonatele punctLrlui unde esLe cotsiderati, cit
;i de orientare $i de timpul l. lliqcarea unui fluid real _se concepe ca mi$carea
unor pituri subliri de lluid, care se freaci intre ele. Forta de lrecare intre stra-
turi eite propor$ionali cu varialia spatriali a vitezei de la o pdturi la atta.
Ecuatiile miqcErii unui mediu continuu deformabil au fost date d; A. L. C a u-
chy. ^Ecualiile de migcare ale unui fluid real sint, de fapt, ecualiile Na-
vier-Stokes, condiriile de regim in cazul lluiclelor reale liir;d djctai-e
de numdrul lui Reynolds,
u. :i4, (fi)
undc l este lungimea caracteristicd
a conliguralici, l, este riteza curentului
fluid nepelturbat de obstacoiul solid gi v : f cste coe[]cieniul de r-isccizi"
tate cinematic:r. Cu ajutorul exprcsici elortulPui exercitat de un ilujd asiipr-a
pereteiui, se poale calcula forta daLoritir presiutlii, E, asupra rrrrr:i sfere,
de razi r, care sc mi$cd lcnt inlr'-urLflrrjd dc r:scoziLair rnarc. .,;ir.rja si(,rr,i
fjird a rtormulrr lri S lokr5):
.E :6tprari,.
98
PAOBLEME

Frol)lema 3.1. SI se determine founa r.riului


intrebuinlat penLru ceasornicul cu api (ctcpsidra).
Ildirarca Limpului la ccasornicul cu apI se face prin
r:oborirea urliformil a nivelului apei diu vas,
Solulie. NoLind trr S suprafafa ni\,elului, cu s
supraftLJa oriliciului dir: O gi cu u liteza de curgere
.prin acesr- orificiu (fig. 3.1), ecualia de contin itafe
lv
sjt SCriC :

,s \' :,,r'. (1)


L,,: i,,r rt llii lrij 'llili,t1li, Fi9.3.l
,: J'2w (2)
5i supraiafa nilclului de :tus l,a fi;
S : tze. (3)
(li) in (1) rezultir: ;Vrs:s J'ZSrJ, a" unde
Inlocuind pc (2) ii se obf.ine
ecuatia.urbei gencratoare a formei lasrrlui, :ra:(g, unde r:4.
12Y2
I'roblema 3.2, ln figura
J,2, a, apa curge dil[r-o conducti printr-o
deschidere orizontalI, de lilime q:O,125 cm gi lungime D:8 cm. Debitul
rolurnic al curgcrii este egal cu 10-3 m3.s-1, iar viteza variaze liniar de la
o valoalc rnaximi, la unul din capetcle deschiderii, pini la zero, la celElalt
capit al deschiderii. Sri se calculcze momentul lo{ci fali de axa verticali
a conducLei, care aparc ca cfect al curgerii apei prin deschidere. Capdtul des-
chidcrii se alld la distanla c :2 cm de axa yerticali.
Solute. Dacir se noteazi cu a.o, r.aloarca maximl a vitezei de-a lungul
.r\er L.r. (lisllibutir silezei esle data tle exprcsia , u * r^".,(t - Il. Vutou-
\ D./
rta ua4, sc detcrruini tliu ecua[ia dc coltiuuilate :

tr \ rrri) \ ri,,,,lt\, lla d.r', r'licri unat : - 20


-::- :20 m.s-r
J .l b) 0b
l)
]lontrlul cNlc aparc estc tiig. 3.3. i,): 1-1 : Jl/' ri ),: r'i dS, unde r -
i)

Fig.3.2

99
Fiq.3.3

ln fina], se obtine penLrtt rnrtdulul momenlului,


b
f / r\r
'lo,r,l.r '\"it.
nI:\(r I r)u'-,,|I t')
J 0
\
Problcma 3.3. Si se calculeze distributia viLezcicr litriiltti' tie curerl, ni
cazul curgerii laminare (se ncglijeazi frecar.'a7 i)cntru lirr fltlid care curge i
t) intre doui plici Planc, aflate la disLanla lft una ri,-. alia (lig. 3.3, n):
b,) p ntr-un tub cilindlic, de razd R (fig. 3.3. b).
Solufie. Migcarea avind loc de-a lulgul axci O:u, ecua!:ia rlt trigr:ate:e
sctie:
u: j4-r-,{1
dx dr" .

rnde 1 este viscoziiatea. Integrirrd o datir in rapirlt (:tiyse,rbline:

,,*dy !!,
dr
t,.

&in condltria ca in Y : g,
gg: g, rezultl ci C1 == 0 9i atunci du =: 9* ,Ur,
dg ,,L

a) ln acest caz, distribulia vitezelor este datl de cxpresia :

ti
,,-[f9vau:1dPta' t,
Jrr dr" " 2 dr"
1.

b) ln cazul curgerii printr-un cilinrilu, g .:r sir {.,r yi riisLri.!.r!,a i-itezt l,:,r
devile:
,, i'
, : Ia d, !4. a, [,i,,8 cos o tlo : 1 dP
(r: .l?').
Jl
i0
J 11 d:r

Froblema 3.4, Se consideri un tub conlergent, cu o varialie liniari a


secfiuuii transvemale de la diametrul D, :2 m la diametrul D, : 1 m.
Partea convergetrti are o lungime I :5 m (lig. 3.4). a) Debitul volumic
de curgere a unrri fluid incompresibil este constaDt 9i egal cu Q:103rn35-t.
Str se gEseasc[ dependenla de pozilic a accelera]iei de r:u|getc a ;iuidului
de-a lungul axului tubului qi sI se cnicuieze valoarea accsLui rLcceleralii la
distanla d -2 m de la inceputtil con'. ergen{ei sccriurii i:rans\ersalc. b) Si

t00
re calculeze acceleratia pentru o curgere
Eestationari avind o rat5 de cregtere
a tlebitului de 2 mt.s'r, la momentul in
care debitul este egal cu l0 mr.s-l 9i la
distanta d :2 m.
Solritie. a) Curgerea poate fi consi- Fig, 3.1
dcraLe unidimensionali, astfel ci din
crnditia de contiuuitate rezulti cd debitul volumic 0 : uS' unde u este
viteza fluidului cle-a lungul axului tubului, iar S aria secriunii transversale'
Diarnelrul tubului scadc cu distania, de-a lungul axei Oc, conform relaliei:

D - D1-!(Dr- D,)'

taI ilrl ii

Atunci,

il",_ Lo,*
-12

a _, o,ll
rl ,

de unde rezulti dependenfa de z a vitezei:


4Q
-l r 12
r i,1
- -: (Di - D,,)l
l
Accelri'atria de curgere este datl dc expresia:

u--b'-uau.
'* tt'" a,
{urgerea Iiind statio[arE, rezulti :

'12 Q'(DI D')


'At
ta
;,8;1,;;
Lrl
- : 6 m/s'.

b) ln cazul unei culgeri IlestatioDare,


0u
et
Atunci,
Aa _l 0Q
at sat
pi acceleralia va fi:
4Q Ae_ 32 Qr(Dl
- D") -7 mis')

" [,, -! I rn,


- i) 3),1"' .,tlo,- |ro, - r,l]"
1Ut
Problcma 3.5. Un lichid ocupE un
volum, cu lungimea 21, dintr-un tub
drept, cu o secliute mici qi constantS
(tig. 3.5). Fiecare particuld de lichid
at- se afl5 sub actiunea unei forle ex[e-
rioare, itrdreptatii de-a luugul tubului
Fig. 8.5 spre un puDct lix gi proporiioaali cu
distanfa de la particr d la acest punctr
Si se calculeze presiunea intr-un punct al lichidului.
Solrifie. Ecuatia de continuitate se scrie :
eo' :o, :t), :o'
ut) t).
At
Ecualia lui ELrle r devine:
Au,.- I ?p. ip : ri, --_
ip :
_
Lt - +.r - .'
-a (J -(g (:
u.

Integrind in raport cu r rczulte :

Au, 1n
:--pr,-r+6,
I-
at A?
dcoarcce u. $i
i" nu dcpind cle .r.
at
Condifiile Ia lioritd se scriu: p :0, pentru r:rr li r -rr + 2, adice
,,42 -c-L,,,.*1 )i (rl+2t)
+:c-lv_@,*2D",
de u acle
au- -t
('-r.-'':1--ua?i -
'a 2'
oatlr:f,r.declIr+1(Xr f 1):0, iar dupi integrare, q+ l:A sin(./pt {,
f.), adicn
P :C_ 1u*'*rou' :Ia<" r,)'(t, 2t r.).
p2At + * -
ln centrul volumului,
P :1 ulr.
Pz
Problema 3.6. Si se arate ci in cazul unei explozii iutr-o nini, sub
api, presiunea variazi invers proporlional cu distanfa de la locul exploziei.
Solalie. Efectul expioziei in O (fig. 3.6) consti in transmiterea vitczei,
iltr'-un interval scurt de timp Al, palticutelor de lichid aflate il jurul lui O.
Cousideriud spectrul migcerii ca iiind sferic, se poate considera ci vitezele
tuturor purctelor sint indreptate dupi razele vectoare gi depind doar de
dista.nla de Ia punctLtl exploziei. Se inconjoar6 acest punct O iu doui sfero

702
concentrice: Sr cu raza ugata uult"t"n si S cu raza
"u de lichid
r gi se noteaze vitezele Particulelor pe aceste
sfere cu u, qi ,. Datoritd incompresibilitifii lichidului, in
timpul At, prin sferele Sr gi S Ya trece acelagi volum
de Iichid, adici :
4tur12 L,t : 4r.r2uL,t,
de unde Fig. 3.6

f' [2

Ecua!ia lui Euler sulr formi r.ectoriall se scrie:


d, n r
- gradp.
-dlp-1-
lu tiurpul A{, viteza particrilei ,4 a varial dc la 0 la-.
de ci
du 7"' D
'. :F,
dl r:Aa
NeglJjind forla F, rezulti:
Q,, h
grad p :
- r:A I r'
u nde
t ?ur
lt
adici gradientul presiunii de explozie este indreptat spre certru. Alunci,
ft
f

Problcma 3.7. Tubul vertical AA (fig. 3.7), cu o secliune coustanII


Si mic5, se ramificd la capirtul de jos in doni tuburi orizontale, BC ai BD,
ale cbror sectiuni sint consl?Dtc $i egale cu 1/2 din secfiunea tubului vertical.
La racordarea tuburilor se gesesc robinete care inchid Luburile orizo[talc.
Robinetele sint inchise ti tubul vertical
este umplut cu lichid pini la iDiltimea
AB : a. Se se studieze miqcarea lichi-
dului dupi cc robinetele vor li deschise
sim ultan.
Solulie. Se notcazl cu .z iril-imea
variabile a lichidului ,4'B dupl treccrea
timpultti 1. de la inceputul mi$carii. iar
prin z' distantele BB' : BC'Ia carc a
ajuns lichidul, in acelagi moment, in
Fis. 1.7 tuburile orizontalc, Deoarece volumul
103
lichitlului remine invariant, z:z':o. flac[ p este presiriitca, ixr a
viieza iutr-un punct oarecare al coloanci Bl', la distan{a r de B, ecuatia
.- 0u
de cor[i[uitate aratd ci-: :0, iar ecuatia ird Euler peDiru acest pDnct
0x
se scrie:

Au__" L tp.
at- " ? 2,
Irupil integrare in rapoft cu c,
Au
x-:l(t) r)
!t!-'-.,
il p

urdc /il) este o Iunclie arbitrarl de l. Nrg!ijind presiunea ar.rnosfe.ici,


0u
/ .-0 penlru r:; qi z:] : frl\ -,i2. Ulimioind pe /(f):
dt

.L:r,
rori )
,rlg 1,.1,
P
care in B va fi :

P -.{s + 9\. (1)


P \ dt)
Alalog, la r' de B, ecualia de cortinuitate se scrie:
Au' ,,
dt
gi ecuatia lui Euler,

+--:*
Iutegrird 9i etiminind funclia albitr-ali, in B',
L:r, ,')au-'
Pdi
qi in B,
o' . 4tt'
!__
- z' _, ,4,
Pat
Comparind (1) cu (2) in B, r'ezulti cir p .- p'$i atuuci,
,, !L:.( ,* !!\.
at -'\" ' tt i
(J]

l)ar. u-i 9i u'-/,iar z!z':a, deci z'- - i'. Eiimiuind din (:-l; pe z'
qi u', rezultd : az ! gi:0, a cirei solulie geoerale esft
/l-
z:-rsinll/9 r '.1.
\Vo .l

144
']inind seama <ie condifiile iai{1ale, ea ia i .= 0, z- a 5i z-0, rezultl solutrr:

rzr:a cos
{w),
care este ecuafia de milcare a lirclului de lichid iI] lubul verticiil nillar sc
golegte tubul, ceea c{ se intimple duph un timp

t - 2aily L.'s,
Problcma 3.8. Ul gaz cu temperatura colstantd se deplaseazd printr-un
tub rectiliniu, de seetiune constanta. lieglijind greutatea gazului, se se sta-
bilr:asch ecuatia dilerenriatE verificatE de viteza u, considerind c! aceasta
este constarti in toate pr:ncteL aceleia;i sectiuni, [a acelaEi moment de timp I
6i este indreptati de-a lungui axului tubului.
Solufie. Alegind axa Oz de-a ,'uDgul arului tubului. ecualia lui Euler
se scrie :
bu lo I Ao
tl)
i+;u--i-^
rcuafia de continuitaie esi.e r

?p
_ i(pu) _n ,el
?t ax
iar ecuatja ilarlsformerii izoterme este:
P : l;P. (3)

Diiereutiind ocuaria lui Euler in raport cu timpul ,,

2"!] -r;--'-
-- , 0'o _,?t,0u k A'p , ---k ?p?p
il' it 2! i.r ?l p it.bt p2 -0t -'Ar '
."., '-j a /,, ;'"\ - - a (!: iP\
.l: it\-at )- ;..r\ptt )
qi inlocuind tpl2! din i2), rezult.I:
0'1,-'. ! i l'iu\ ilk ?(ou)
*:.r\'a): l'
l

e.L; ,, "'
Dir (1) 9i (3) se obline:
ku 0o
_:._ iu ^?u
p ?x ?t
6i ink;culud !n (4) rezultE:

#.*(,1*.#):-#.
105
Problcma 3.9. Douir lase cilindrice identice, inchise, de indltime c' alo
ciror baze sc gisesc in acelagi plan orizontal, sint tegate printr'un tub cu
robinet qi umplute unul cu aPa $i celilalt cu aer la presiunea po, care poate fi
echilibratir de o coloand de api, de iuiillime /r (h a c). La un moment dat,
se deschide tobinetul $i se iLabileqte cornunicaria intre vase (fig. 3.9). Sn
se giseascl inillirnea maxirnl la carc se ridici apa iB al doilea vas, considc
rind cornprimarea ieflrlui izotermi.
Solufre. Se norcazi cu p presiuoea;i cLt 1'/ volumul aerului diu lubul B,
ciud apa s-a ridicat iu tl Ia irelUmea :u. Ecualia transformdrii este: N

p _v" _ ,
, sau p:_j4:_ _ chg (1)
po V c-r c-r c-r
Aplicind ecualia conscrvirii euergiei pentru tot volumul de fluid, rezulti:
dQ" r rlr
i L't' =-J';ds:-P::5'
d.u
(2)
d'
unde integrala se referela suprafala apei dir tubul 8, deoarece iu tubul d,
p :0 Ei de-a lungul peretrilor solizi, au, * lur* ya, :0. Inmullind pe (2)
cu dl, d(1" + U) : pSdo qi conform cu (1),
-
sth?
nt{" + u) - - a-.r .1r. (3)

lntr grind pe (3) in rapotI cu rc:


3"+U:Scligin(c-r)+C. (4)
Erergia potenliali U a lichidului este:

U :cASxc :|"'rr- crSg f .r'zSg.

uude 16 esle inilJimea centrului de greutate. Atunci, (4) devine :

{, * -
1

Sgcr } S9r: c) : C. (5)


Sgc'?
- - Sgcft ln(c -
La momentul iuilial, c :O $i 3" :0, astfel ci,

C :
1^.
JC-O JOcn ln C.
-2' -
Alunci, (5) devine:

{" * Sgcr * Sgr' Sgc}r In 9-.1 :9.


- c

ln momentul cind apa atinge indlrimea maxim[, viteza particulelor so


anuleazi 9i energia cinetici l" :0. Deci, indltimea maximi a apei est6
rddEcina ecuariei:
c-r
t2
- ct.- ch ln
c

106
rrg. r,,
Fis. !,9 Fig. 3,f I

Prolrlema 3.10. Si se scrie ecuatiile de curgere unidimensionall ale unui


fluid perfect, in variabilele a gi r, unde c este co-ordotra1a a particrreror flui-
dului la momentul I - 1.. Densitatea lluidului pentlu , ": a este po.
Solufie. Coordonata c a fiecbr.ei particule la un moment oarecare este
r Conditia de conservare a masei elementului de fluid in rlecursul
migcirii (ecuatia de continuitate) se scrie:
=yQ,l).
pdr:p6ds,
tin de

P (#),
Ecuali a lui-Eulerise-scrie :

l?o\
iar ecuatia de- adiaba'.icitate,
lzl. ;\;), 1 (?pt

(tr)":,
Problema 3.11. In cazul miqcirii permanente a unui gaz printr_un tub
subtire 9i conic, traiectoriile particulelor reprezintd drepte care se unesc in
vlrful conului (fig. 3.11). Sd se glseascd raportul dirtre ivitezele V $i , din
sectiunile ,48 qi respectiv aD, ale cdror suprafete sint S gi s, daci migcarea
are loc la temperature constanti. Linia mediani a tubului este orizontali.
Solufie. Transformarea avind loc la temperaturl constanti,

P :k:constant,
P

unde p-este presiunea qi p densitatea fluidului. Neglijind greutatea, integrala


Bernoulli-Euler,
lr'+ [t : co'stant,
2 ) p

se scrie pentru sectiunilefidB 9i aD:


1,
-, V'+' k ln o,': Io' u2-.1-' I ln
'.r2rn (1)

107
unde p1 ti p, siilt prcsi utrile in aceste scctiutri. Condi[ia de conlintiitats
se scfie :
1'p, S : ap,s,
de uude
l-L:"
P, t's
5i lelalia (i) derint :

pS
e\D
Vs ' t,

Problema 3.tr2' Un tub Venturi (lig. 3.12) este alc6tuit diu doul
-.unui cilindr"u cu diametru mai mic'
Lrunchiuri de con, montate la capetcle
Astfel, acest tub are doue secliuni, una de arie S' (egall cu aria conductei pB
care este montat tubul, in A), iar alta de arie Sr (in B), mai micA. ln dreptul
celor doui secliuni, se montcaz.l dotlir tilburi laterale, eare se leagi cu'celo
dou[ ramuri ale unui rnanometru care conline un lichid de densitate p1' Si
se arate ci lacest tublVentud poale fi utiiizat pentru determinarea Yitezei
de curgere, u1, a unui fluid, daci so curroatte densitatea fluidului'
Solu{ie. Denivelarea, h, a lichidului in cele doul ramuri ale manometrului
determini diferen[a de presiuue statici dirtre A qi B. Deci,
Lp: p, P, : 0)
- P,gh,

Aplicirrd ecualia lui Bernoulii pertru unitatea de volum, + OrU + O'


$
: constaut, in cele doui secliuni ale l rtbului 9i tiuind seama de (1) rezultl c

(2t
P:h- P,:P$h- 2

p, fiinrJ -denslLatea Iuidului care curge prin conducta ABC' Din rela]ia de

contiuujLate, ', -- +, rezullu cA:


u, Sr
s, (3,
D., : O,
-'
r r ------ .si*
Inlocuirrd pe r', din (3) itt r2)' so r-rblinc . n.ode r : li1"I2gp, Vr:-A
"r,,r:"VI
este constanta instrumentulLli.
u?
la lui Bernoulli, zr+!)- I -
Prohlcma 3.13. Pornintl de teorema
'pg'lzs
:r4 J--a !-, (a), unde p,9i u1 sint presiunea, respectiv vitoza la inil-
Pc1 .29
timea rr, p qi , corespund la iuilfimca z, P este densitatea iluitlului 9i g ac-
i..
pompei
celera$ia"gravitalional5, si se explice: a) principiul de funclionare al
rpe, U; principiul mdsurdrii vitezei unui fluid cu tubul Pitot; c) neglija'
"o
rea efectului de viscozitate in fluidele perfecte'

108
Fis. 3.12 Fig. 3.13

Srrlalie. D.'-a )uugul Lrnrri Lub l).in care curge utr lliriti,
PI 31 : (1)
Pg 12g
"or"1ur1.

a),InLr-un tub orizontal, z:constant qi (l) se reduce 1", P + " -


(2). Ditr (2) se obser\i cd p gi u variazi in\ers o."Of{,"rrr]'rrr,
- constanteste
u.S:Q, debitul volumic, care se conservi. Astfel, u variaze iD,Yers
proportional cu S. Rezultl ci. daci secliunea S "t tubulrti este redush puter-
nic, p scade (principiul pompei cu apI).
b) Tubul Pitot este reprezentat in {igura 3.13. Cele doui extremiilti
libere sint la inillimea z $i vit?.za de culg:re este colsidelati constatt[ Ia
nivelul sistcmului. In ramura A, P : coustant (3), deonrece u ": 0 la iu,-
P9
- ,,,
lra;,u tubtrliri. ln r.',,iula B, t-!- .- -1- -- conslani (4), dacd deschiderea
Pg 29
din B este apropiati dc A. Sclzind (3) din (a) rezuiti: ur : Jtsh.
c) lntr-rin tnb cizontal. iindc secliun,:a S es[e consiartS, din (1) se oh-
serri ca p :. cousianL. Se coustatS, insd, experimeuial, cI p scade mai mult
sau mai purin diipi uatura fluidului (efectul de viscoziiar:e, negtijat pentru
fiuiclele perfecte).
Problema 3.14. Si se dctermine forma supralefei unui fluid ircompre-
sibil, aflat in chnp gravitalional intr-un cilindru care se roteite in jurul axei
eale cu viteza urlghi.ilr.ri o constantir,
Solulie. Se corsidcri axr O: de-:r lungui axei cihndrului. In acest eaz,
conponentcle vitezei pe cele trci axe siirt: a, -- ory, ut: otrl Ltr:A"
Ecualil lui Ii uicl rrLe:
-r)-+,n.y;o:-1 g..ap. (1)
.l p

Frl,ieciiiie ecuariei (1) pc celc lrti linind ."r-u "a


:rxe, 1i:9, deoarece nu
at
:parg o yaliaiie a .,'itezei penr.rl :r, !], z : const. sint:

" 1 dD
_-----j_, 1dp Ap
I(JD" : y@" :
PdJ PdY d2

109
Soluf.ia gcireraLi a acestor ecu.rtii esle :

p1
'- t/ r g. .C.
?') -("'(.t
Pe suprafa!a liberi, ilrcsilln(,lr li.rd constanti,
sui:r'afala ale folma riuui il,r:,);oloicl:
o.,,
, I r_ !. ).
2q
Fig. 3.15 ploblema l,li. itrr I chicl greu, incoDrpr.rsibjl,
care se alli irrtr rrrr r as cilindric r.er-lical. de
razS-u, se lotestc ra un corp solid cit o \itfzi unghiu]ar5 colisiant:l ., iD
Jurut alei cjlildlului (iig 3.1rr. a) Sa sc (letcurine prcsiunca .in Ijc,care
p'rnct ai lichidului in ro1.arie, daci sc itic cir in stare de repaus. lichidLrl irre
irlltimea i si ci Ia suprafala lichiduiui, presiurea cstj nuli. L) Sii se
calculeze prcsiLrnca toLali asupra fundulLri visului.
Sola/ie. a) p:1.,p(l,
,2 * y\- ptzl C. (t)
La suprafafa lichidului, p:0 Si ecualia (l) se scrie:
1"
a'e@" i y'z) * pgz * C:0, \2)
,
:rl".g.tg ecualia sriprafetei lichidului in rotatie, adicii ecua!ia unui pi,.ra-
boloid de rotatic. Notind OE:h,9i inlocuincl in (21 x:y:0 qi : l/r,-
rezulti ci C:plh,.
Pentru a-l detelrnila pc /t,, sc aplicai legea constanfei masei in repaus
2no
5i in rotalie ra2hg, : p.l de J:r dr, unde r qi g sint coor.clonateic polare
-00
plare. Iulocuind in (1), r:rcos9 ti y:rsing, rezultir:
t --L.,ttt;7'-
?o
Aturci,

-a,r :larJil ,,.,+ a,lr.)ar: -,.(ii , ,,,)


o0
de unde
(3)

Inlocriind (3) in (1), prcsiunea irrtr-ur]r1o"t oarecare \.a fi:


p_ pgth ,t *l "l^ ar\
t''P('" + !r'- T)'
b) Presiunea totali pe fuldul vasului este egali cu presiunea in starea
repaus, adic5:. p:pgh.
Problcma 3.16. Componcntele vitezei unui fluid incomprcsibil sint:
At
u=-iu-- B:
..".iw:-. (l)
t_] l-_t ,+ I

110
Sa se stabileasci : a) prrtru cc Yaloli ale timpului I qi ale constantelor d
li, tniscalcn r:tc posibilii; b) ecualiile liuiilor de curent; c) ecuaiiile traiec-
.7i
toriiloi pa iculelor dc lluid; d) sI se arate ci milcarea este irotalionali
;i si sc dcducir poLen[iaiul vi[ezelor.
Solu{ie. a) Este necesar ca liteza sA aibi valori liuite pentru orice I } 01
Jinind seama de (1), este necesar, in plus, ca I + 1. Currr fluidul este iEcom-
pre.ilil. e, uatir de , oniirrrriirrlt se scri( :
di\' , :0. (2)
'!inind seana dc (1) se obiiue ci:
:- B:,!-. (3)
^ 2
bl Ecualiitc linjjlor de cimp siut date de :

dr dy d;
(,!)
u
5a u, iolosincl (1) qi (3), rezulti:
2
rJg 2! rl: d: l-Idr adic5, 9 : [,a
- t+t -!:1
t+1.
- t+1;';:- , z:C,z
t+t;'
I,'arnilia iiniilor de curent se obtilre dind diferite vaiori constanteior C1
si c,.
c) Trtiectolille se oblin prin integrarca ecuati.iior: dz : rr(:r, y, z, t) df,
- u(r, g. z, t) dz : u71r, y, z, t) dt, conslarrlrle de iuiegrare liind coor-
dy (ll,
donaLr:le iuiliale eo, yo gi .zo. Astlel, rezultS:
,l.r' d/ rly dI ,l: d,
; :il-1,'- r'-1 ';- 2(r+ r)
Dupd integrarc ii eliminarea parametrului I rezulLii ci:
1:9. : C4i ! : Cs

d) rot D :0, adici migcarea este irotalionald. Potenlialul vitezelor este :


0 : grad tD. Deci, dO : n.di, astfel ci potentialul @ se obline integrind
pe segmente paralele cu axelc Oz, Og gi Oz, adied:

rD(r, y, ,-, ,, (t I 1)t' --2Y'


- (t
-7)2" .
4(r:, 1)
-
Problerua 3,17. Un haagar, cu forrna semicilindrici (fig. 3.17), avind
lurrgimea L :7O m 5i raza l?:10 m, se afli sub acliunea vintului, a c6rui
titeze la irfinit u-:72 litn/h cste perpen-
diculari pe axa hangamiui. Si se calculeze
for'la cu care aclioneazi vintul asupra han-
garului, dacA uqa a6ezati pe parLea A estc
deschisl. Cimpul vitezclor este desclis de
potcafialul a : - u-(, P i-) 0. O"o-
-\ r ) "or
siiatea aerului esle egald cu 1,2 kg.m-s. Fis.3.l7

ltt
Solufie. Din expresia potentialului O se pol dctcrrnina c.,rnF,nentele
vitezei vintului;
l-
u, o*11 R2'
,0. -,-f t r JLI'ir,
\
-,1"u.8.
r') \ r /
n.

Uqa hangarului fiind dcschisii, prcsiunea in interiorul ;i exLeriorui aclsteia


este accea$i $i cgalir cu pc. Conlorm ecualiei Bcrnoulli petltru o curgcre
lamintrrS, prsiunea in o|ice p,rncl. l:l suprafctci hangatulLri \a fi ..gali cu
1
pi -; pu'z1(l)
- po. de tLnde rczrLltii presiunea in funclie dc unghiul 0 :
2
p-lo:-2pu:r0).
1

For-la cu care viutul acli.)neaz:i asupra hangarului esle :

r: :| r ir'i-i xr sin, u tr. r;ullli \.


itu. -
r,)os 2.r.r0:
\ ri'))
'r...(L 0
Problcmr 3.1li, Dintr-ull Iiuid incomprcsibil, care oc.rpi lrot spatill], se
lndepirtcazl brusc ul volum slclic ct.t raza a, Sri sc d.:termine Limpul necesar
pcntru unplerca golului creat, considcrind ci in pulctclc iniinit indepir-
tate, prcsiunea estc consl:iritir 9i are valoarea p0, ilr {isui)ra lichiduiui nu ac-
tioneazl nici r-r l,rr'{ ir.
Solufie. I)iipi crcarea golului, particulele dc lluid se r.or rlcpiasa radial
6pie centru $i cimpul vitezelor va fi simetric falir tle certrul golului. Consi-
derind cetbrul golului ca odgine a coordonatelor sferice, ccualia de milcare
este de tip Eulcr'. Pentru un puncl allat la distanla r'. a cirui vitezd este a',
iar presiunea p', ccualia de mifcarii este :
?p' .., i u' I bp'
It 'r, -; t/'
tunde p c,stc rlensi'LaLea lichidului. Condilia de incomprcsibili ta tc a Iichidrlui
*e scrie su'b iolna:
t'2t' : F(l), (1)
deoarece, iu
orice rnornent al migcirii, volurnul de lluitl care treoe pdDtr-o
sfer[ de razi r' nu depinde de accasta, ci este funclie dcar de timp. ln]o-
cuind pe u' diu (1) in ecualia de migcirre, rezulii :
1 d]r , Ao' 1 op'
r' (iI dr .
Integrind iti rapoi-t cLt r' rle la oo Ia raza / zi golului care se rimpic (r < o)
ro ob[ine c6:
CFI1,,rto (2)
"
,) .1t
uqdc u este viteza la suprafaia spaliului care se umple. Pre:iuucl p: aceasta
luprafate este nuli ca ii yileza la infilit.
Scriind rclalia (1) pr:ntlu particuiele dc la sLrpiafala spaliului gsl
r'a : P1t;, (3)
dcrivata totali iu lnpolt cu I a lrri 1i(l) este :
di" ^ dr L t't" du
, I--"du j2t1r (4!)
dt dt dt -d1

112
Inlocuiud (3) 5i (,a) il (2), rczultl:

* .r,,,
- .,, I11
dr: 1 1p. PO

p
sxu
cl( uz
l&
J dr
f
--::-::
3r,, -p
p

lntegrild de ia r' la a gi lirind scama cit ia momentul iuifia). a :0


pentlu f -. a, rez,rilir :

,.(-5-) :.: in a, dc t,rrre: ,:u'+?!!:(+i+

q' (lr)

Ficind schimbarea de variabili r : ar7lt, se obline o integrall de tip


Euler :

' l'*,: +!,o t,, .,-iu,.- 1,*J+ l.Tl


P.ohlema e.le. Sn se calcnleze dcbiiul volumic de curgere peltru sis-
tmul dil iigura 3.19. Pluidul cste apa gi se vor' ocglija pierdeliie. \-umirul
lui lieynolds este lr'. : 23i:0; l) '._' 1 cn, I :5 u, 1r .: 6 m.
,Soluiie. tegea conserlIrii energiri irtle pruuctcle -l qi I st scrie:

-?L t. l-+.,:li+ !L+ r,+r-i,, unde u"-11,'h.


29 pg ' ' 29 FC D 2tl'
tr fiind iorliaientll de frecaie. iar }m viLeza medie. Dcoarece I]r
: r! ti ;1 :
-''zi, Iczrlt:i ci :

Pt l'- Dk ..Lr
i - 'i'l ,',0 a\r' (1)

trcuatia lui Bernoulli, scrisit intre suprafa{a liberd $i punctul I de-a lungul
liniei punctate, este:

P.- u? -i.r=----.-T.,.
, - f, , D?
' - (2)
pg ?1 (.; 2!
8 -* l::rrrpfere .j.. probln:e de fizici - cd. 133 i 13.
Fis. 3.19 Fig. 3.20

Dai, Pa :f.::P", ulde po cslc ilirsillnea aLmr)slcr;car ii r,. -0. Diq


ecua!iile (1) qi (2) rczuliir ci :
(--. --:,; .- i- , L "i
2!t l, 2q
de unctre

ft+ D ;00/+l
Coeficientul de frecare se determine din numirul lui lievl1olds. Distributia
\itez'; in cazul unei curgeri laminlrc rr.. problnrna j{.Jr irc esprcsir :

u:1941.=_4.;,
+I d,r
iar clebitul volumic :
n
o 2it r dr _ rlir dp .
J,
0
81 dr
Q
- itl1')__11'
InLloducind r-i a dp
rezul Li ci I
il 31 ,1" '
Ap
L -.8'lu,,
R,
Din relaria (1)
61 61
?U
^T)
q

ln cazul numeric consideraL, | :0,0272, yiteza ut:8,2 rn's-1, debitul


volumic, 0 : Su, :6,437.ior m3.s-1.
Problema 3.20. Se se stabileasci ,,legla" lui Poiseuille pentru curgerea
laminarl intr-un tub cilindric, agezat orizcntal pcntru a evita iuterventia
gravitaliei.
Solufie. Se alege un elemeut de \'olum cilirdric, de razl r (figura 3.20),
de grosime dr gi de lungime 1. Se coDsideri cE rezultanta forfelor care acfio-
neazi asupra acestui element de volum este nuli. Diferenla de presiune Ap

I14
dintre e-.:tremitilik: ''olumuliii ciii.clric c'uducc la o rni6carc datoriliL \isco-
zitilii.r'rsffr:l, \.or actioia forleic :2;tr dr(p -r rp), in secliunea S; _2rr drp,
la sr,r,:Lrirea t'..
- ,,i!2rr.
' dr in ir,lrrir.r,l ,,ilju,lrjl.ri I, r,siC..rinLl dr -'y.t.
\ ,t.
arl,ri u rilr.zr mai,nnr irr cent,u rl,.r ir tr p(.1,,;(.1 ; ,Z-i i"11'l .l.cn\t,.-
n')
rirrr{,1 cilindrului. Sutnc tulurut [urtcl,,r .str. nrrlrt', rrl;ci ', "'
-[/ rlr' \ rlt'
-irl dlil'r -r J1'r l::r ,r. o r:^rf (,
f ), ^,- #]:, ,
SaL'

Jp.r rtr -.. ,,, d-(, !L\1, . o.


'drl dr/
Inlegrird Je la 0 lrr r, rezulli:

api+ 1t.!1 :.u,,"1"n1 (1)

ll1locuind iu (1) pe r :0, rczulti ci constanta este nuli, deci :

fp j ,1. t,l rlt, .0.


Dupii integrare, rezulti :

or*+1tu:constanr.
Considerind ci pentru r. : n (patura de lichid din apropierea percte-
lui), u :0, se obtine ci: consr : fp
* 9i atulrci , :44 14,-.,;. viteza u
a fi riclului iepartitie par.ah,,lici intr-u ,..ti,,n" t4.lirrr"."ali a tubului.
-are,o
DeLitul tubriiui se calc,-rleazl prorrind tle la dcbit.l \rlumic al liec[rui

cilintlru elemenlar, ldQ :2rt dr r,. --\tirnci. Q : "lp [ (fi, ..). ,,. :
)r.t ) -
n
r?a
. -;-;rI. rr, osiir Iii:rd ..tog rr.. 1ui poisliljl,..

Prctrkma 3.21. Sn se calculeze puterea disipati prin viscozitale clc citre


un fluir] care curge priutr-un tub cilindric, de razi R 5i de tungime 1.
Soluiie. Fluidul e\ercitai asupra Fcretilor tubului doui lorte egale si opuse
(iig. 3.21) : dF :, 'dy
t' Ar r, etementul de peretc fiincl AzA;. CuplQi con-
stituit, dF'Ay, roteite tubul in timpul d, cu unghiul d0 : ia dt. Llcrul efec-
- r1t t
tuai \'.r fi dat de produsul cupiului cu unghiul de rotafie", adic6:
ai. __ a f9l'a.r Au Az dr.
\ dt/ /

115
/\,/\ ,,\
L ,-.i/ \t_\
\/ t,,/
t

Fis.3,21 Fig. !.2?

Puterea disipatil pc tirlitatea dc lolutn va li;


,- :r(0,l
/ da \"

'fiuiurl sraina (i (Jiroirlema J.!u1 r,


!L1ilt r:1, r'ezrilbi cir:
=.
t"J
du -\p r. i, asticlj P .- rf p,,' '! "i
--r- lp.C.
dr JrJ 84i

Prolilcma iJ.ll2. Se ccnsideli douir pllci paraltle, tie sLriraiari i{rr1"i.ij


miile, situlte ia distanla h. lntrc ete sc allir un fluid, tlc clensilaie p gi sisco-
zi',lic ciirrrliiitic.i .r. Sc ccLc : a) siL se iuiegrcz, ccu:Lfiiie Navier-Sloltes. iu
cazril in caro pliit::ic se clepiaslaz:i in dilcclia a:;ei O.i cu \.iitzcle ur ;i -rr,
2r
gradicrlt,l Ce pt'csiune i11a6 L? :0, in lungul curgerii (iig. 3.22) ; \t) slt
?):

sr tl. r,.rrrrj,re eio.tul rnitxr lcngcntiul ;() ,cnsirlerir,l , ' '-^O-


-conj:.nt,
c.f
sI se scrie expresia r.itezelor in funclie de.z gi si se calculeze eiortul tangerlial,
debitul qi viteza medie; d) dacn cele douir plici sint imobile (mitcarea PlarA
Poiseuille), si se determine viteza linitri.

SoLu{ie. a)
'atdta! !l'. :lL::y
Pculru rnigcarea pernancnti, :0. De ase.
menea, se observd ci 1):w:D,iar u + 0. Din ecualia de cont.inuitate le-
zulll ci:
Au
-:: : (.), a:.;tfcl ci u: u(z).
?t
Ecua[iile Na\ ier-Slokcs se scliu:
1 bu d:u | ?p , 1 AD
p Ar dz'z p A! p Az

Din ultirnele doui ecualii se obsel.ir ri iD plarele perpendiculare pe di


rectia de curgere (paralele cu planul yOz), repartiria presiuuii este hidrcsta-
lici. Din ectclia ('l ), 'iiniud srarra ,e -L -0, r,'zulld :
At
u:CJ*C,.
116
Constantele Cr ;i C, se determini din condiliile la limiti corespunz[-
toare adeziunii fluidului la plicile plaoe:
: -0, u : -uz, z:h, u:uy (2)

-\stfel, se obline ci :

, -"i" h' r-u,,


du u, * u.'

dzn
c) Prin integrarea ecualiei (1) $i liDind seama ca *4X : const., rezultii I

, :]-:L :r f c,z f c,,, (B)


21 Ax

unde 1 : vp este \iscozil:,ler 4.tlarylic.i.


Din condiliile (2) se deter:lini constantele C' Si Cr. Astlel,

I - 1 )l!-117
io - D.'-D"
- h) + -1---:-: -- u,.
--lI ir lr

Debitul estc daI dc celafia :


t
r I 1 i.to he
Q' \ ri tl: = -(t"
2 - :l/")/r ---------'
)r, lr fi
)
0

Viteza medie es[c


O 1
u,,,::' ^ I bP lL2

"' lt -- : (rr - 3r,)- - 2r1 i.r 6


--
gi elortul unitar
-" du op ., ,-, u,. * u,
'dz 2r1 0th
It
d) Se consideri condiliile Ia limita. -:+i, u:0' Dupe detorminarsa

consLantelor din (3) rezulti:

" - -)-!L(t-,'\.
21 a.u\4
-)'
. Problema 3.23. Pentru determinarea coeficientului de viscozitato dina'
micd al alcoolului etilic s-a ficut o experieufd in care o bili de fier cu razt
r :0,3 mm a fost lisati sd cadd liber intr-un vas cu alcool' Dup[ uE timp'
viteza bilei a atins valoarea maximl 9i migcarea a devenit uniformi. Pentru
determinarea acestei viteze' s-a observat ce distanta h:0'6 m a fost stribi-
tuti in l:0,5 s. Densitatea alcoolului este: pa :0,79'103 kg'm-r, iar a
fierului puu :7,8'103 kg'm-r.
rtt
Sola/ie. Vileza ajunge la valoarea uaximii cind foltele se echilibrtrzi:
G:]r.,.r,tF.*,*",
adicl
6n1r, : !- nr"g.1rF" p,),
-
de uncle

,, :-
2r2g(pr" _ p,\ :
gD
l.l4.to_3 dp.

Problcma 3.24. Si se calculeze coclicientul de viscozitate dinarnic6 al


mercurului, dac5 in viscozimetrul Oswald, lichidul curge pdntr-un tub ver-
tical cu diametrul de 0,8 mm gi stribate o inellime n :6a cm in 0,4 s. Densi_
tatea mercurului este p : 13,6.103 kg.m-3.
Solufie. Conform legii Ilagen-Poiseuille, debitul de lichid este:
n li(P, p,)t4
' -
8 rft
Dar,
_-2
O:t
t
ti p,- p, : psh.

Deci,
rt2h it p ghra
8.,1h
de unde

', -- 3T
-ll'-:1 59'10-j dP'

Problema 3,25. Si se deducir cxpresia factorului de frecare


unei curgeri laminarc printr-un tnb cilindric cu I,.rngimea I, dacd /, iu cazul
numiirul
Heynulds |ste mci mi" de 2 rrou.
, S.otulie. In. cazul uncj cirgeri lamiuare, distribulia r.itezei este datii de
(probleora 3.20) :

dp
, _ _L ,., _ 6.,.
44 dr
unde I este coelicientul Ce \iscozjtate. Debitul volumic este:

\t'
Q ":
lad.a _-\:nrrdr- _ "t\
J J 61 ,tr
Daci se notcazi viteza medie cu a,,,

u^:L:- R', dP.


A 81 du'
deci
dp __ Ap __ 8lu.
d.r' L R2

118
Din relalia de definilie:
._Ap 4R _64
'- L pur- - No'
Proble ma 3.26. Un avion zboarit la inlllimea de 3 500 m, unde tempe-
ratura aerului este de de 533,4 mm Hg. lntr-un punet da
-6'C Si presiunea
pe aripE (Iig, 3.26), presiunea static6 este de 46 912 N.m-z, iar numirul
Mach local este egal cu 0,95. Si se calculeze viteza relativd a avionului fali
de aerul neperturbat, presupunird o curgere adiabatice fira frr:ciri.
Solurie. Se consideri avionul stalionar gi aerul iu migcare. In cazul unei
curgeri adiabatice a unui gaz ideal,

?, : r,rrr'l('-'"': 138.51
\p1 ./ 'a,
iar viteza
u.:-t[!on, ]I,JYR/i - t532.5 m.s-r.
Din ecualia enelgiei,
'I L
1{r =:- '2
t
ll'
- 22
(h cstc entalpia uni letii de nasa), rez ul Li cir:
ar:J ul{ 2cr(1,
- T,) :1564,3398 m.s
1.

Problcma 3.27. Aerul se scurge printr-un canal convergent ca cel din


figura 3.27, in concliliite indicate. Si so determine presiunea, temperatura,
yiteza Si numdrul Xlach in secliunea (9). Se va cousidera o curgere adiabatice
fdrl frecdri (c, :1004,3 J.kg ,.K-r.
Solufie. Din ecualia energiei rezulti ci:

To:T,*!--+;i$ t<,

iar
,,:r,(+)"""-" : 209 514,9 N.m-'
Atunci:
n,,
l-j: : 0,17;,
PO

untle 7q gi po si;rt valorilc temperaturii 9i presiunii la care stagneazir curgerea.

Fig. 3.26 Fig.3.27

119
Rapor[ul tiirtrc prcsil.rrr..a ct.ilici iii p0 estt:
. ( :-,"t'- "-n ar',
P"
1"0 \v-, t I

Deci, p, : po :0,528 p0 : 110 621'1.86 N.m-: si


t\/"1
,.. [p'\tr :47r : I )i
'
- -,,\;l 1<. iar il-I,

,.J.,-RT, =. r 3,u,ir nr.s-,.


Problcma 3.28, Intr-un vas ciiindric, de raze -R :2 cm, este alezat up
capilar orizontal, c-11 raza interioaral r :1 lrrm 9i Iungimea I :2 cm. ln acest
vas citculi illei <kr ricln, a c;rui viscozitate dinamici este egali cu 1 :
: 12 g'cm-1.s-r. Si se giis,:ascI dependcnta vitezei rr de scEderea nivelului
uleiului de ricin irr vasul ciiirrilic, irr lunclie cie inirllimca h a acesiui nivel de
deasupra capilarului, Se se calculcze valoarea litezr:i peutru h :26 cm.
Solu/ie. Yiteza de scltlere a niveiLtlui !a las dcpinde de viteza dc curgere
! uleiului prin capilar. Voiumul dc ulei cc curge irr timpul I prin capilar se
determini cu foimula lui Poiseuille:

v . l-'I rt)
811

ln sazul considerat, diferen{a de presiune la capete)e capilarului este


dati de presiunea hidrostaticl a stratului de lichid. adicd:
Ap : pgt (2)
Dar,
V : Srurf : irr2url (3)

unde a. este viteza de crlgere a uleirilui prin capilar. Din (1), (2) Si (3) iezultn
c[:
,, -
-'- !:?e! .
81,

Dar crim u,S. :aS, unde u este viteza de scidere a niwelului uk'iulLri in
vas qi S esIe suprafala secriunii 1r'ansversaie a vasrilui,r:rLunci,

D:
f ooh
---!-:- .
8h1R,
Pentru I :0,26 m, u
- 3.10-t m.s-r.
Problema 3.29. O sferd de ofel cade unilorm pritrtr-un vas marc, plin
cu ulei de transformator, a cErui densitate este p :900 kg.a1-s. Considerind
ee legea lui Stokes este valabil5 pentru N^ < 0,5, sI se gbseasci valoarea Ii-
mite a diametrului sferei.
Solirfie. $liind cd
Dup
^, '4
(i)

12S
undc D este diametrul sierci, coDdilia cir., tr-ti;care uniforrili se scrie:

+(+)", 6"\-i u
D
{2)

Din (1) qi (2) rezulte ce:

- l/"Iv; :4.c.ro-r m.
" I p.o
Problema 3.30. Prin secliunea transversali a unui tub trec l[tr-o so-
cundE 200 cms de api. Viscozitatea dinamicri a apei fiitrd egali cu 10-a N.s.m-r,
si se calculeze pentru ce valoare limiti a diametrului tubului migcarea apsi
va fi laminard.
Solufie. Condilia-de curgerc laminara csie ca Nr, < 3 000. Din

: D'P g
No 3 000, rezulti ci
'tt

D< 30001 (1)


uP
Dar,
o40 (2)
S ;iD2
D> ''
LO
Dio ( j ) si r2), :0,035 m.
3 000r1r
Prolllema 3,31. Sn se calouleze viteza limiti de cidere a unei picituri
de apd prin aer, cu diarnetrul d :1 rnm, pentru curgerea iu regim laminar
in regim turbulent. Se cunosc: viscozitatea dinamice a aerului \ -1,7.
tir10'5
kg.m-r.s-1, densitatea aerului p : i,3 kg.m-3, coeficientul de rozir-
tenti ir regim turbulent ll :0,23, densitatea apei p, : 103 kg.m-3.
Rdsparr. ln regim laminar, u :#,r, - p) : 32 rn's-r.
ln regim turbulent,
, 1[uia?::
_ ,t : 6.5 m .s-r,
I 3/(p
Problema 3.32. Ua tub, cu luagimea I qi raza R, este traversat do uD
fluid in migcare stalionard. Densitatea lluidului este p, iar coelicientul da
viscozitate dinamici 7. Yiteza de curgere este dath, in funclie de distanla ,
fali de axa tubului, prin legea il :
lt 4) . Sd se <letermine ; a) volumul
" \ - l?'/
fluidului care traverseazi secliunea tubului ifl unitatea de timp; b) energir
einetici a Iluidului conlinut in volumui tubului ; c) forla de lrecare exercitatl
de fluid asupra tubului; d) difcrenla de presiune dintre extremit[lile tubului,
D? o't -.,,
.R.ispuns. ,) 0 : -,,""0" , b -t
C, -.11j1-9.J1s; c) F :Aryto, ; d) Ap -
26
tl!!-.
Probleuaa 3.33. Curgerea laminard din jur.ul unei bile cu raza r :1, 2 mm,
care se deplaseazi prin glicerind, se mentine dace viteza bilei nu depiseqte
Yaloarea ,r :23 cm.s-1. SI se calculeze viteza minimd r, a bilei, de raze
t, :5,5 cm, de deplasarc prin api, la care curgerea devine turbulentd. Cocfi-
cien{ii de viscozitate ai glicerinei qi apei sint: .4r:13,9 P gi respectir,, 1" :
- 0,11 P.
Sdspuns. u, : !!:!!!' :5.10-o m.s-1.
r2F) 2"ttt

Problema 3.34. Un vas inalL cste umplut cu glicerine avind coeficientul


de viscozitate 1 =: 13,9 P. Se ]asi si cadl in v:rs o bil5 de plumb. f)upri ce
atinge o anuniti adincime, bila continui si se depiaseze uniform. Sd se dcter-
miDe diametrul maxim al hilei pentru care migr:area mai rimine laninariL,
daci trecerca la miqcarea turbulenla corespunde rrumlrrlui NF :0.i.
rlrispuns. d - #13ffi?; : i.lo-r rn.
V (Ppo Psr.l -
Problema 3.35, O biln de o!ci. cu diamclrLrl d :3 mm, este lisalai si
cadi, Iiri \,;tezi iniliali, i)rin ulei dc urisline cu coeficienLul de viscozitate
1 :0,9 P. Dupi cit timp de Iu inceputul miSrIlii, \'itcza l:ilci dileri de \ ileza
de curgcrc stalionari cu n : lJi ?
,t2
lg/ispuns. / P" In n U,.l s.

ProUema 3.3G. Un lluid, cu cocficjenttil de viscozitate l, se alli intre


doi cilindri coaxialj, cu razeie 7i, ;i li, (71. < .Ii"). Ciliudrul interior este fix,
iar cei extcrior se rote$Lc cu viicza uuglliularA conslanti or. Curgerea fluidu-
lui este laminar5. $iiiud cir forla de irecare cc aclioueazl pe unitatea de arie
a suprafetci cilindricc, dc razi r, cste dal a de fornrula : fl : ,,, !" (N'lr 'z),
.i ir
nnghiulari a fluidului in roLalie in funclie de raza r;
sd se giseasci : a) r'iLeza
b) momeltul lorlelor dc fi-ccare ce actionr.azal asupra unilitii de lunginre a
ciludruiui exterior.
jtitt," l\
hdrf irflJ. a) r,, - (,2;-:--_l=11 l; b) -11 - i;qc"3-
RiRi
ni -6i\fii r) t,Z r,i
Problema' 3.37. Un cilinclru iung, cu raza J?r, allat in in!:r.iorul ,.rlui alt
cilindru coaxial fix, cu raza Rr, sc deplascazi de-a lungtLl axei sale cu ri'.eza
constanti u0. Spariul dintre cilindri cste umplut cu rrn llu.id r-iscos. -Sa se
determine liteza fluidului in fuuctie de distanta r. fate de axa cilindr.Llui.
Culgerea este lami narii.
1 r\r
Rdrpxns. a uoitrr'-llilrr n,\
-r.
\ R,/l\ R,i
Problcma 3.38. Raza secliunii ultei coDducte scade monotoIt, corform
legii r : r0 exp[- c{r], unde a :0,5 Dr-t, iar'r este distanta {a!e Ce capirtul
corductei. Sit se detcrmine Iapcrtul numelcior lui Reynolds in secliuliie allate
la distanla Ac :3,2 m.
Rdspuns. t : explcArl i.
An

L32
I'rolrlema 3.39. Se deschid douli orificii identice, de arie S :0,5 cm!
fiecare, allate pe peretii opu;i ai
_unui recipient mare Yerbical, umplut cu apa.
Inillinca orificiilor diferi cu Aft:51 cm. Si se calculeze forli rezultantd
de reacliune a apei ce curg! prin recipieDl.
Ifuisp uns. F :2pgSAn :0,5 N.

Problcma 3.{0, Pe perctele latcral al unui recipient cilindric mare, de


inirilirne ft :75 cm, se face o fs-ni5 \,ertjcalA a cdrei extrcmiLaLe inferioari
se alli la njvelul bazei. Lungimea lantei cste I :50 cm qi ldlimea b : 1 mru.
Sc uinple lasul cu apd, in tirap ce fanta este inchisl. 56 si calculeze forta
rezultartd de reacliune a apei cale curgc irr momentul ln care se deschitlo
fa nt a.
/?rispuns. F: pgb!(2h 1) :5 N.
-
4 TEORIA ELASIICTIAII

Brevior

elasticitdlii are ca obiect mecanica corpurilor solide asimilate me-


- . Teoria
diilor continue, ale c6ror deformalii datoriti sarci;ilor exterioare dispar odatl
cu cauza care le-a produs,
Eiasticitatea. ca ramuri a mecanicii mediilor continue, studiaze corpu-
rilc-solide^ supuse acliunii unor forle exterioare. Sub acliunea acestora, ior-
purile suferE modificiri de forme, care la diminuarea sarcinii se anuleazi
din nou. iar la sarcini instantanee incep si oscileze. problcma elasticitdlii
este de a pe de o parte, ce modificdri de formi suferi corpul cind _.
-stabilj,
in ulrua diferitelor actiuni
- se stabilcite
sint forlele interioare (tensiunile)
cchitibrul 9i, pe dc alti parte, caro
care aotion{rcza intre doui porliuni de masi
separatc ale corpului.
Ecuariile fundamentale ale teoriei elasticiti{ii au lost stabilite de cltrs
Cauchy qi Poisson in jurul anului 1820.
.\laliza tensiunilor se face pe baza principiu ui echilibrului intre forfelo
exterioare gi tensiunile care aclioneazd asupra suprafetei unui element do
volurn oarccare, finit sau ilfinitezimal, tiiaL oricum din corpul elastic
(tig. .1.01). Condifiile de echilibru se exprimi priI1 rclaliile :
:- :' ?= -r : s1
o!:!- : !:L_r:+= y :0r
(.r dy (: A-r Att
= b:
?r,. , itu, Ao, - ^
Ax All Az
unde c,, ov 9i o, sint tensiunile normale (perpeudiculare pe elementele do
suprafali) i az!, 1,,, t!,, r!2, 1.,9i c,, sini terrsiunile de impiugere sau tatr-
gentiale. iar X, Y 9i Z sinl densitilile r-oluurice ale courponenielor forlelor
extclioare care aclioneazi asupra elemeltului considerat.
Pentru echilibru, este necesar ca gi suma momcntelor date de greutifi
9i tcnsiuni si se anuleze. Expresia componentei momentului riupe -axa Oz
esLe :

,i1. : Ijl [y(div lt'rn X) z (<liv i(,) + y)]d O + lff (t,, -t,y) c dJ,
- (Z)

723
FiE.4.01

unde d (, este volumul elementului dccupat Ei ,(z), i(|/) sint tensiunile


(Lig. 4,01 si 4.02) daie de expresiile:
Itnl -Aro,)- ulrr. * tizaz.; a(v) :1..a,1) + i.,,t;p { ii"r"y; iszt :u,r,, L ]

I liy'c s, I u"o.. (3)

finlnd seama de relalia (1), primul termt'n din (2) se anuleazE. \-olumul
Fe care se face inl"egrarea fiild arbil.rar', reztllti ci:
1.j)a :'tr! | Azy : iyz i ':tj) :.2.. (4\

Poatru calculul componentelct uuei tL'nsiuni se porneqte de la relalia


(fig. d.02) :
I() : ,(') cos (v. z) + ,(,/) cos (..), A) + Lg cos (v, z) (5)

$i de la! conditiile de simetric (4), cde 9 tensiuni constituind un l-nso.


clmclric, rle natrice:
I o-
(6)
1-

Dacd se schimbi axele c, y, z, trccintlu-se la axele noi (, I, (, care fac cosinuqii


directori cos (E, 0), cos (I. y), cos ((, z) cu axele vechi, componeniele unei
tensiuni rapottate la axele de coor-
donall noj so exprimi Prio:
i\Et,-ul1tr:iE':6. cos ((, r) cos ('4, z) +
f t,, cos ((, e) cos (-a, z)f
+ 'rr, cos (1, y) cos (1, z) *
* os cos (8, g) cos (r, fI) *
+ r/, cos ([, y) cos (q,:) f
i t., cos((, z) cos (4, c) *
+ r,, ({, z) cos (1, y) *
cos
* o, cos z) cos (1, z)
({, (.7}

unde dll),
-..,
i(i, AG], siDl versorii axelor
Fig.4.02 n, (.

itSc
Pentru celelalte componente ale tensiunii se ob[in reiatii analoage cu (7)
dupi regula:
din componcntele tensiunii fard de sistemul de
- sc rnull"iplici
fiecare
axeililial cu doi c{isinutii direciori gi apoi sc aduui rezultatele oblinindu-se
compcne n'r"ele tensiunii lali de sistcmul noo rotit;
cosinutilor directori sint astfel, incit primul corespunde lntot-
- indicii
deauna cu indicele tensiunii din Partea stingd, iar ulLimii doi sint identici cu
indicii tersiunilor care au fc,sb tnultiplicate.
Din cele prezentate se constata c[ este posibil se se gdseasce anumite
axr., astfel alese, incit si se anuleze compoDentele tensiunii tangeufiale (de
impingerc), riminind doar tensiunile normale. Direcliile pentru care tensiunea
de impingerc sc anuleazi poari.it numele de ditec[ii principale ale tensiunii
sat aie piincipale ale lensiunii. Direciiilc axelor principale, cos (v, z), cos (v, 9)
6i cos (v, z), existl dacl:
6t-G a,e irz
]

f .,1) nv G al, ll. (8)


- -
: fyz or-ol
Ecualia (8) arc lrei redi.ili reale, o., 6s, tl,, c&re, iDtroduse in ecualia (5)
descorlprsri, duc la vaii.rrile cos (1, c), ccs(1, y). cos (1, z), oblinute pini
la I]a f:;cir;r dc corcclic, carc se deiermiDir din ecualia:
cosl (1, .r,; + cos'?(1. y) { cr-Js'(1. z) - I (e)
Componentele tensiunii din sistemul de axe ,, y, z, exprimate prin tensi-
unilc priucipale 6r(p:-1,2,3), cosinugii directori ai axei priucipale i.r cu
axele c, y, z iiind cos (r, p), cos (y. p) ii cos (2, p), sint:
6r- X ou ccsi (r, g) ; t,, - op cos (r, pr) cos (y, F); or: X;o cos'(y, p; '
!p
.rr, : ) o* cr,s (y. p) cos (r, *) t o" : X 6,, cos2 (2, p") ; t""' :
IL IL

( 10)
:
uniie F : 1, 2, 3.
Pent.nr a pr,rrc in eridenti varialia distanlei dintre punctele unui corp
elastic fi r-a|ialia ulghiului dintrc doui drepte situate intr-un corp elastic,
se folosesc m[rimilc numite alungiri speciale $ ?d]"iolii (sau dcforntaliil unghiu-
lore, date de expre-"ii!e (fig. 4.03):
6U ea du (11)
o1: (g a;2

)u' ,

Fj9.4.03

72n
respecti ! J

y),r - [u iu bo L-litu '!,,=:--t


iu bu
(12)
---'i';tt,.:-
oU dx d: ;!l ?x -
0z
nl6rirnile carc descr.iu delormarea corpului clastic, date de expresiile (11)
$i (12),-pot fi exprimate, la fel ca 1cn5iuuile, intr-un sistem de coorac,nate,
de axe (, 1,.(, adici, prin formule de tipui (7). DatoriLI acestui iapt se poato
enunla regnla: existe totdeauna intr-un punct trei direcfii pcrpendiiulare
una pe alta._numitediftcliile deformuliilor principala, pentru care componentele
tensolului deforrnalie cu indici amestecali 1z'. r tc.) se anuleazi, ,i caro
rimin perpendiculare pc deformalie; aceste alungid poarte rumele de alungiri
princip.ale Si se noleazI cu er, e2, e3, fiind ortlonatJdupe mi.i*e
1u, > u. > !").
Nolind cu cos(r. g), cos(U. ir) $i cos (2. p) cosinu5ii directuri aiaxei-prinii-
pale.u, fatii de axele iririale, componentcle tcnsorilui deformatie in clordo-
natele sistemului inilial, tlr frrrrc!:r rle alungjlile principale, se exprimd priB:
e, - ! eu cos2 G, u); !,u:2) e, cos (r, g) cos (y, pr) I
lrp
ey:reEcos'(y, p)i \y,:2 ! eucos(y, z) cos (2, p.); (lB)
Pp
..:reucoss (2, p); y", :2 !_a*cos(2, z)cos(c, pr).
lruj
. Coeficientii alungirilor principale trebuie s6 indeplineasci ecuaria siste-
rrrului inuarianfilor de deformare :
1l

1 1
u' v E (14)
Tf - 2

1 1

,'"
gi r!zulti:
2e,:.1.";2.!:-.lry;2e":^1"". (15)
Li:gcr lui II o o k e exprittIir rclaljjle datc de erlc rrcri r itLi.r malriinile
de tt,usiriiic 1i cele de deforma!ic. In cazul untri crip solirititt la iraciiune,
acesta -"rr[eri o alungire in direclia Ior'!ci de tracfiu}1e gj, simu]tan. o colrtractie
latclala piollor'!ionali cu alungirea. ,.\sllel, in lungul Cirec!iilor piincipale
se oirtin al ulgj rile :

m+1 1 /s\ nrfl 1

E i mi I ) E ("'-,-, )'
nrfl 1l s \
lc) (16)
-ll \ nt), 1)
--1.
unde
Jc-- I- v2 L---t!3-
ur -r t ue
bI -1 - .i2. (17)

i26
Transpunind rezultaIele o].r]inuLe in cazul dilectiilor tensiunilor principale,
ln sistcrnul de coordorral-e r, lJ, z. se ol--[ine lonna generali a relalii]or dintre
merimile tensiunc 5i clcformalit (legeu lui flooAef. Iumulgind expresiile (10)
cu cos'?(r, 1), cos:(r, ") 9i respetlir', cos'9(r, 3) 9i sumind, se obiine:
(18)

De ascmenea, inmullind cele trei expresii, \.,/, "(y. qi y,,, djn (12) la
dreapta gi la stinga cu cos (2, 1).cos (y, 1); cos (r, 2).cos (y, 2) 9i
cos (2, 3).cos (9, 3) qi liniud seama dil
eos (:r, 1).cos (y.1) f ccs (r, 2)'cos (lt, 2) t cos (2, 3).ctrs (y. 3) :0 (19)
rezulti: cii:
1 rnf 1 I
(20)
E
In fil1al, pe]ttl lt Loatc coordonatele, se oblirr ulmitoarele lolmule
peDt.u d(lormrlli ( ec u uliiis llungire-tensiune):

',-*t', ,,,",]' ., +(', t+t),


1i s\ .i!t.: I
",- ,n 1,",- _+, j, y,,: G aty:
1

E"r"t
i (21)
tz) t2r,
- ^
unde

s:)-2 -ry
ntJ- l
E e2)
poarti numcie de n-odulul de impingere (modulul de elasticitate transversal).
Ecuatiile fuldamcntale ale teoriei elasticitdlii sint date lie de (21), fie
de expresiilc care dau lensiunile lunclie de alungiri:

o, -.LG (e,+ o l, o,:2G (e il o \,


\-'' nt-2) \"' -*- 2)*
*r"(^l.!
^s.--t -
-t- ----o ^ l.li ttt -G"i"y) ry":G."io": t"":G,"y., Q3)
\ n--2 )
unde
0:u,*et*ez:erfe"fe, (.24t
ProLIema lundamentald a teoriei elasticitelii consti in rezolvarea ecuatiilor
de echilibru (1), linind seama de conditiile la iimitd, care pot fi date in multe
moduri. De exemplu, in cazul in care deplasdrile u, a, rr, pe iuprafali se cunosc,
8au se cutroaSte incircarea suprafelei datoriti forfelor exierioare U, y, W
pe eleme,ntul de suprafate in direcfia celor trei axc de coordonate, adica,
pe suprafati sint indeplinite conditiile:
l(t) : o, cos (v, r) { .c,y cos (v, y)
f t,, cos (v, z) : U ;
r) f !) : t,, cos (v,
{ oy cos (y, !l) * ,r" cos (v, z) : V; ttlt : tcz cos (v, r) { te" cos (v, 9) f
+ o, cos (v, z) : [,Y, (25)
atunci, din ecualiile {1) 9i (2lt) se r,t{iu lie e:rprcsiiie pcntru dePiasiri, fic cx"
presiile pentru teEsiuni. AsLlirl, irerlru {icplasa,ri, se obiine sistr:mul tle tc,:ia}ii r

jlu r.--h' 'oi--\.-u, lli-1- y-.r,;


6
1 tn-2 ;., J
i, I:r,
I r ,,,. "'-, ill

c[r,r--"ar-2 al t -r; i2ii.]


\ i:)
E,cualiilc r-elcritcare la Lcnsiuni au Ir;inra:
nt izs ) i,X , tY -]--t,
, i.Z \
rnr. ^;\
tn -:1 (.r
- tn - 1 t, a-l ttJ ?: l
-.- -
nt b's {bX, b\\. m i:.
-- m)a1 Afig At )' m*1 092
\AC
^i)'
I 1i.\ , bY , ?Z\. ,- , m Azs

ag. m-t 29 i" '" tnll


\2c )' agaz

--{:L lZ-\, Ao,f j" :- z 3Z _-a - |,g*


\J, dy) -Jl-
m*l Az! ?: m-l \ir
. AY AZ\ m b's (;Z" '\- i
"^
-r:., : ----]iL-:-:: Q7,
' blt A, ) mll ?zAt -l \ Z.r - bz )
ln calculele cfecluatc, se deduc ecualiile deplasirilor porniud de la ecua$iila
tensiunilor. Cunoscindu-se deplasdrile, tensiunile se PoL oblile din ecuafiilo
l-ensi u ne- al uDgire printr-o simpld diferenliere. Calea inversl cste insi mai
greoaie, deoarece cunoscind tensiunile, deplaslrile care au fost proCuse se
pot aIIa numai printr-o opera-tie de integrare.

FROSTEME

Probhma 1r.1. Se consitleri uu coip eias[ir, otrogcl li izoIrop, raPortat


la un sjstem de axe recl.angularc, Otgz,legat de corp. |ie P(r, y, :) uu i:unct
al eor'Ll,,llui. 0(0,0, 0) originea sistemului. Sub acliunea uDor sorcirLi cl't|ioare,
origili.r 0 a sislcmului de axe se deplaseazl in pulclui 0'(ao, i,o, u,o), is1
puBctrl J) iu punctul Pt(r, + u, I * u, z i ru), u(c, !l,z), t\x, 17. z) liind
compolicutcle deplasiirii punctului P in lungul cclor lroi ax,:, O.n, 09 9i, res-
pecti\, 0:. Pi'rsupunind cir dcplasiriie sint rnir:i, se cerc sa se alale ci:
a) lungimiie speciiice qi lunecirile specifice siut coll:l)ouentele u[ui tensor si'
metric de ordinul al doilea; b) cuadrica dcformalici, asociati tersorului defor-
malie, peruri'"c deternirarea defonnaliei in orice dilectie, daci se cunosc
deformallile i-rcnliu trei direclii iudrcptaLe in lrLngul ericlor cutrdrlcci ; c) va-
loar!.a deiormatici specifice de voluni esr..c un inr,aiialt.
Sotulie, a) Se corsiderl ttrr elerncnl, rlinti-ul corp ciaslir: (fjg.'l' i, a),
omogell ti izotrop, rapotiat Ia sisLemul I'ectalgular de axe Ory,r, le]gat tlJ corp'
DacI se consideld punctul P(x, 9, z) Si oligirea O(O, 0, {)) Ia tt,ionr.,ntul I :0"
cind eu actioneazi sarcini exterioare, sub acrinr.lrra satcjrilor e:iterioaro
128
lat

Fi9. {,'l

originea O a sistemului se deplaseazd itrtr-un punct O'(ux' us, oJ, iar punctul
P ln P' (r * u, y * u, z * w), suferind o deplasare ale cdrei componente in
Iungul celor trei axe sinl:
u:Lt(t, A, z); D:u(t, g, z); w:w(r, g, z). (1)
1n cazul deplasdrilor mici, relaliile (1) se pot dezvolta in serie Taylor, neglijitrd
tcrmenii de ordirt suPerior:
u -uo+ !!-, rLy+L,,l z-' o:uo*lLr+llu,!!-,,
'" 1.r^' a!)"' ar''
bx bll
a:wo*lr
ar
+ !!u + +,.
dg a:
(2)

Relaliile (2) pot fi smise sub forma :

1 (?u
Lr\ac au\ 1 l?u 2ru\ Au Ll (Au
u - d;)s I t(;- : l.;f *
_L
=rro
^)'='a,.*+
n !:-)u+ #)", u:u. t iw-;;).-+(#-
*(#*
- #)" . i(*. #), * #,. +(+ *.#). ; w : ws !
-+(": ';).- +(; ,i),*i("i *#).*
I I i1u 2u\
tl.ay t u )o' u, ''
Au (3)
+

e- culegele de probleme de Iizlca - cct. 1ro 129


Introducind notaliile :

?ri io :.
[tu
(4)
-:-i =- - -
'1 cL " cll (.
-

si
Au , 0u ?u'Aw
l.t:flrt: ^
dg
t ^
dx
; le. :Yzv : -^ -1-
tz =-;cg
Aw Du (4)
At 0z
relatiile (3) devin:
, : ,"' - L(4
2\?c
u,
\, + )_(!:L_
?r)" 2\tz
s?t)l, 1 1,.,,* L,,,u +
\' 2'-""
- t iw- ff),*
* **.=), u Do
i("'" t),+ (j ,-. +
ws* L( !' - 3\,+
*w _ *"'zl,at (?a _ L\s+ 1
*'-""'2"'-)'
e,e * lr,.,l,
iz)"'z\es L, )"
tl 1 \
t l; Y.,r -l ^ y,ull L e,zl. (J)
\z 2 )
Din relaliile (5) se observd cI, sub acliunea unor sarcini exterioarc, ele-
mentul de corp elastic studiat suferi o translalie de ansamblu, o rotalie de
33gjJJ-e.*.Ima!ie' Fenomenel"'" pq1'T Tllg.L' .-,,,,
A) translalia de ansamblu este defiuitd de componentele rro, ao qi ruo
ate deplasdrii punctului O in O' ;
B) rotalia este determinati de componentele e\primate prin terneuii
din prima parantezd a expresiilor (5). Intr-adevir, presupunind elementul
de corp solid sub forma unui cnb (Iig. 4.1, a), PQ-RSP1Q1li1Sr, care are latu-
rile dr, dy, dz gi P??, fiind una din diagonalcle accstui cub, sub actiunca sarci-
nilor la carc csle supus corpul, diagonala PR. iqi schimbd pozitia. DaciP
rimine fix (datoriti legiturilor la care este supus corpui), schimbarea iroziriei
diagonalci consti dr'ntr-o rota[ie care este rezultanta rotaliilor in jurul celor
trei axe,
Unghiul rle rotalie poate fi calculat cu ajutorul figurii 4.1 , D, in care se
presupuDe ci datoriti unei deforma[ii, C se deplaseaza in Ci. CCi I j 0r 5i
atunci, 9, : CAC::!p,, unrle p, : { CBCi este un unghi la centru gi o,
este un unghi cu virful pe un cerc cu cen[rul in B, care trece prin.4 9i C. .l,.inind
seama_ de, Iaptul cd CC'r:au gi BC: AD : dy, rezultd'cd:'9, :
: - + + (9, considerat clinspre .4C spre .4Cl este ,negativ).
2 Jv
Daci, prin deformafie, punctul C se deplaseazi itr C; (fig.4.1 ,c) astfel
ca CCi sd fie paralell cu Oy, diagonala ,4 C sc rotette cu unghiul q", : L lL .
22r
Deci, in deformatria reali, C trecind in pozitia C', diagonala se r.oteste
cuun -.
unglu:9r: 1 (Au Au\
^.z l,\rx - (!l
^ )l.
130
In mod analog, diagonala se rotette cu unghiurile 9,, respectiv 9r, ia
jurul axei 02, resPectiv OY
Astlel, rclaliile (5) se transformS ia :

rr - uo f (q,z - e,v\+ (.,.. - fy,,y+ fr.,.),, :uo- (?:r- e,z)+


\2',z)
+ t',!t * f,r,*), w: wo ! (e,v
- e,r')+ (!r*' +
lir.*
+ lr,,v
:)
+ ..'-1, (o)

tcrrnenii gr,,, ?.? eLc. replezeu'uincl deplasiri Priu Iotalie.


C) Tr:irnenii clin parairteza a doua din membrul al doilea al relaliilor-(5)
sau id) reprezinti deformalia simpl[, e,, er, e, Iiind lungimile specifice, adici
alungirile sau scurtdrile unit5lii de lungime a unui segment cu fiecare din
axclc" dc coordonate, iar.i,r, 'lu- I,, fiin,L lunecirile specifice. Studiind defor-
nra!ia cubului elementar din figura 4.1 , a, adici studiind defolmaria proiectiilor
acestui cLrb pe cele tt'ci 1.,lane cle coordonate, rezultl urmitoarele 1fig.4.l.d):
penlr,r pt"i.ctia g," plrtirrl tOll. A BCD.,4 cjung'' irr ,4'. R in B'. D in D'
ii rrnghi'ul BAD ;1,.\ jne I]'A' i' . A" fiind proieclia lui .4' r;i B"' cea a lui B'
pc,{il, iar B" purctul in cale B"'B'intiineqte o }raralell la,4B, care trece
2u
lrlirr -4' 9i A;1" : u (prin definilic), BB"' -u+- dJ (PrlD delinltle),
Ar
:ff a, A,8,, - AB AU
rczulli: A'8" - AB ei atunci, AB ?.x
Inaceiagi mod. se tleiinesc ai ee gi e",
Yarialia unghiul Lri BAD se obline calculind unghiurile B" A' B' 9i D' A'D",
Au
-,/.\ ;
.1'1)'frin,l prrrrl, lr crt lD. \sllel, 1'r. B"A'B' ! -?. +.
.4 |J" ,, du
'-*
-,,.\
-.L)colrrceEr:-<I?LL . 5r B" A' B' 0, re zulti ci : B" A' B' :
0r =
tu
?r
,\semenitor. D',1 U
iu
-;- )i reTulltl ca: ','rtt -
Au bu
is At ?Y
La fel se pot calcula'1r. ii ,',..
Din ccle prezentate se observi cI Iungimilc specifice gi lunecirile specifice
sint comportente]e unui tensor simetric de ordinul al doilea:
1 I
_.1 2

1 1
ty '{ tt (7)
2
-!tv ^

11
,'{"' T'(" 'z

131
care reprezinte starea de deformafie in fiecare puncb al corpului, deoarece
sn : e.(r, U, z); et : e!(a, !1, z); e, : e .(x, !J, z); -t,! :r;t(r' g, z) t
"t"r:"t*k:, y, z') qi.(a.:"|aJ.t, g, z).
b) Tensorului de deformafie (7) i sc poate esocia o cuadrici reprezentati
prin ecuatia: e.X. f t,vXY * erY2 ! y.,XZ * yr"yZ + .zZ2 :1. dla.
drica deformalijlor pcrmite detcrminarea deformatiei in orice tlircclie, dac6
te cunosc deforma{iiie pentru trei dircc!ii, indreplrle il lungul acelor cuadrici,
Daci direcliile axelor de coordonate coincid cu acelea ale axelor cuadlicei,
lunecedle speciiicc sint nule. ln acest caz, starea de deformatie consti in
alungiri gi rolalii, alungirea specificl intr-o dircclie D fiind dati de relalia;
e, .: e, cos2(n, r) f ee cos'2(n, y) f e, cos, (n, ,) * tr" cos (n, g) cos (n, i)1
* y,, cos (n, :) cos (n, r) * y,y cos (n, l) cos (n, y), cos (n, r), cos (n, y) qi
cos(n, z) liind rosinusii directori ai directiei r.
c) Cunoscindu-se cele trei lungimi specifice e,, e1, e", deformafia specificE
de volum, u, :f, ..t" datl de expresia;

cy:.2-T.u-Tcz (8)
suma'din mcmbrul al doilea al expresiei (8) iiind un inyariant. Astfel,
dacd er, er, e, sint defolmaliile in Iungul axelor cuadricei asociate tensorului
deformaliilor. sc poatc scrie gi :
eY: e1 +er+E3'
Problcma 4,2. Un corp elastic, delormat sub actiunea sarcinilor exte.
rioare, se alli intr-o noui sLare apirind fo{e interioare care nu existau in
corpul nedeformat, caracterizate prin forfele care aclioneazi pe unitatca de
arie ce conline punctul respectiv qi care se numesc lensiani sau eforluri unitare.
linind seama de teoria elasticitdlii care arati cd tensiunea relativi la o su-
prafati (la limitl, un plan) de orientare oarecare este univoc determinatd
daci se cunosc tensiunile relatr'r'e la trei plane care formeazi un sistem triplu
ortogonal, ce trec prin punctul prin care trece suprafala pentru care se deter-
mine tensiulea, se cere si sc arate ci: a) tcnsiunilc Dormale gi langenriale
sint componentelc unui teDs0r simetric de ordinui doi ; b) existi trci orientiri
distincte dupi care teusiuuile care aclioneazl asupra unui element plan,
infinit mic, sinl normale; c) cuadrica asociati tensorului tensiunilor permite
definirea tensiunilor principale intr-un auumit punct.

b !g-d*

r_/

^
Fig. 4.2

132
Solulie. a) Se consideri un corp solid sau lichid, care este in echilibru
static sub acliunea unui sistem de {or!e determinat. fn interiorul corpului,
se izoleazd un volum linit @, limitat de suprafala >l (ligura 4.2,a). Asupra
interiorului lui X ac{ioneazl for{e de volum, distribuite cu o densitatc / 9i
forte de suprafali, exercitate de elemcnteie de substanli situate in apro-
pierea exteriorului suprafelei, asupra elementelor llasate iI interiorul
acesteia gi reprezentate prin vectorul i (care are drcpt compcnente pre-
siunile sau tensiunile rlormale gi aluneclrile tangenlialc). Echilibrul transla-
fiei este exprimat prin:
t
id(O +, i ds:O. (1)

Echjlibrul de rotalie este exprimat prin :

J rxidQ+ {r xidS:0.
I
(2)
'vz
Tlecerea de la relalii!e inLrgrale (1) 9i (2) la un sistem de relalii diferentiale,
care sii exprime aceleagi condilil in vccinitatea imediati a unui punct oarecare
P(t, g, z), se lace astlel ; suplalala I se stringe in jurul punct.ului P, se
dezvoliS i it seric Tayiol, se evalueazi integrala extinsi la sriprafati gi se
trece la limilii oblinindu-sc condiriilc de echilibru in funclie de derivatele
lqi i in punctul P. Daci E, esle normala la un elemeDt de suprafali al supra-
fctei S, existi l-i'ci vectori, X, V Si Z, care verifici ecuatiile:
lr : X.."; t, : Y .E, i t" : 2.e". (3)
X, este componenta dupd c a for{ci care se exercitS, cltre exterior, pe
unitatea de suprafati a c.irej orientare este date de normala eo. Dczvoltind
produsele scalare diir (3) rezulti;
t": X,e",* Xye.t,* X"e,,,; lt: Y,e,,* Y,eoy I Y,e,";
l, :2,e,, ! Zue,, { Z"e*,, (4)
adici, o transforrnare liniarir care permite si se treacl de Ia componentele
lui E, la cele ale lui i, termenii e,,, eor, en" Iiitd cosinulii directori ai lui e,
in raport cu axele de coordonate. Echilibrul componentelor, dupi r, al for-
lelor carc aciioneazi in interiorul lui I asupra substanlei, se scric sub forma :
I f"dQ + f X'," dS :0, sau /, f drv .X :0, rcratie ralabili in orice
ryrt
punct al suprafe{ei S.
ln mod aseminitor,
/r, * cliv Y : O ; f" I "r.r' Z :0. (5)
Din (2) rczulti alte condilii pentru cele noue componente ale celor trei
vecLoriX, Y, Z. Astfel, dupl axa Oc, (2) se scrie;
I @t, * zf,)dco * ,g (yt" - zt,) ds :0.
c)rD
'! irrind sema de (3), rezulta :

J Of"- zf,)de
c)/> + 6x eZ - zz).e^ ds :o sau !tl.- zf, +
I dft (sZ
- zY) :0. (6)
Dar, dit.@Z):g div Z {Zgrady:ydiv Za Z, 9i atunci (6) devine;
y(I" * aiv Z)
- "(f, f div 7) * Zu - Y,:0, sau, linind seama de (5),
Zo : Y.
La fel, pentru componentele dupe y ti .z rezllL| din (2) : Xr : Y,;
x, : 2".
Componentele X", X!, X", yr, Y!, y - Zr, Z! gi Z, reprezinti lortele
care se exercit6 pc unitatea de supraiali 9i poarti numele de lensiuni. Ter-
rnenii X,, y 1) li Z. actio\eaz, dupi directia normall la elemeniul de suplafati
Si sint plesiuni sau lensirirri de tntindere. Ceilalli gase terrneni sint tensiuni dc
forfcare aclionind in planul elemertului tle suprafald. Deci:
't',, 't' ," 'I'.,t
'i'", 't',, 7',s
'l' ?. ,, 1' ,"
",
xu x'
lx'
x, yu y"
oa ity
t5!
I tz

- Ot! 6yz
lx. Y" z" taz 'tyz 6.
acesta Iiind Lcnsorul t,:rsiuuilor, care este un tensor simetric.
In concluzie, peDtru ca un corp solid sau un_lichid sub teusiune si fie in
eclrilibru static, cstc Dcccsar ca in fiecare punct: / * dir,'1T :0 ii T*: Ttr
b) Se con-ritlclir intr-rin mediu afiat sub tensiune un clernent plan, infinit
rnic, in jurul punctului l'(x, !1,2). Tensiunjle care aclioneazi asupra acestui
elemcnt (le suprafati Yor fi atit nolmale, cit Si tangentiale, dar existA trei
dircclii parLicul&re dupir care tel]siunea este pur normali,
Dacir fo{a rezultanti I, aclionind asupra unititii de suprafatl a unui
cle[reui din plan, este dirijatn dupd normala poziiivd ,, se poate sciie ce:
i:).8" (7), unde ),: ).(.2, y, z) este un scalar recunoscut. Impunind conditia (7)
ecuariei (4) s.' obtrine sistemul omogen:
3
ie,, -\T,rc,r, O -1,2,3). (S)
A:I
Pentru ca acest sistem de ecualii sE fie compatibil, este necesar ca determi-
nantul coeficienlilor si fie nul; rezulti ci functia scala.A pcate ti determiuati
plecind de Ia :
T,, I T,, ?,a
't'", T,, )' :0, (e)
T", 7,, ?s" - tr
plesupurild cii ?r, sint componeutele tensiunii cunoscute in raport cu un
sistem de coordonate arbitrar,
Ecuatia (9) are trei rddlciui, ),., ),r gi tr,, care fixeazi, prin irtermediul
ecualiei (8), trei orientdri ale elementului de suprafafi, pe care le not:rm prir:
ef), Ea), el,"). Dace redicirile sint distircte. direc;iile privilegiate, definite
prin vectorii unitari El"), afD), ef;) (numi!i o:-ve priDcipale de lensiune), sint
mutual perpeudiculare. Se considerd, Ce exc rrr plu, al') ti elD). Conform rela!iei : (8)

x,el",) : \T,pli^ ; ), r,e*, : lrT,&l'). (10)

134
IUultipliciDd prima ecualie (i0) cu eiD) 9i a doua cu e'f,, stiazi.rtL al eloilea
rezultat diD primul qi ficind sumarea in raport cu i, rezulti :

:I
iJ

r),, )1 e[') .11)


,.'r)lef-t et:.t r'tbl ,lf,, t.
- j=1 7,,1
J=l ilr
Al doilea membru fiind nul rczulLi:
\)."-)b)eti\ Pt:)
-0.
Dace I, t ).0, vectoml elo) trebuie sI fie ortogonal la E[D).
c) Semnificatia fizici a axelor princiPale se poate pune in evidenli 9i
tn alti manicrd. lntr-un punct P din interiorul mediuiui aflat sub tensiune,
tensorul simetric 2f asociazi vectorul unitar en, Iorla rezultalrti i aclionind
asupra unititii de suprata[e normalh pe e,. Se alege un sistem de coordonate
cu originea in P. Unitatea de lungime, in acest sistem nou, este arbitrari 9i
se poate presupune cd cotnponentele lui 0o sint [, 1, (. Produsul scalar dintre
I gi Eo, care se noteazA cu O, este o cuadrice iu (, 1, (:
O (1, 1, Q :i. e :7,,12 J- 7,,12 I T lon'. *2T tEn*2T,sl (* 2 7 gr (. (1 1 )
"
Suprafala O : constant poarti numele dc cuadricd de lensiune. Printt-o
rotatie a n;1slr'r de ruolduna[c, (11) poate fi redus la termcrii pltrali Si esl.e
evident ci a\rlo I)rjn.ipalr at:), E|f), ek) lrebuie si coincidi cu axele principale
ale cuadricii.
Se observacr i:fg.ra Q (12). Aceasti proprietate permite dea garsi
2"
tensiunea pe un elenent oarecare diu jurul punctului P, cu ajutot'ul unei
eonshucrii grafice. Presupunind ci tensiunea este astlel incit cuadrica cste
un elipsoid, sc Lrascazi in jurul lui P (fi1.4.2, b) supra{ata rD:1. Ilaza vec-
toare care leagi pe P cu un ptincI oarecare al acestei suprafete cste 8,,. Conlorm
cu (12), iorla rezultaDtl, care acticneazl asupra elernentului dc suprafali
diu jurul lui P ti a cirui rormald este 8,,, este dirijati in direc{ia iui gr-ad <D
Eau este normali la O : 1 in P. I\Iodului lui i. conform lui 111), este egal cu
iuversui proiecliei NIr' (Iig.4.2, b). Lungimea axelor principale este (, l, ii c,
normala la slprafala O : 1 coincide cu vcctorul ?, qi tensiunea in P este
prlr normalil. DacI acesle tensiuni principale sint cunoscute, se poate cons[rui
cuadrica gj dctcrminarea grafici a tensiunii asupra elemcntuiui oarecalc de
Eupl.rfatd este posibilS.
Problema 4.3. Tinind searna de lcgea lui Flooke genelalizatl (propofio-
nalitatea dintrc deformalii ;i ttnsiuli) qi de rezultatul experimcnlal releritor
!a faptul ci unti valialii specilicc a lungimilor segmenlclcr coliniare cu o
anumith axi a cuadricei Ceformaliilo| ii corespunde o varialie specilici, de
sens contlar, a lungjmilcr segmentelor coliniare cu celelail.e doui axe ale
aceleiaii c,.iadrice, sc cere : a) si se deduci expresiile componentelerr tensolului
deformaliilcr'; b) si se stabileasci relatia dintre modulul de eiasticitate longi
tudinali Ei mocuiul de elasticitate transversali; c) sI se atate ci coefici-
rutul de contractic traosversal:r (constarta lui Poisson), p, apa4ine intcr-
t 1t
valrr)ui 10. - 1. f, :
I
corcspunzind cazului limi!i rl unui r.ulp incorn-
!L ,l -,
-l
presib!1.
Solufie. a) Relalia dintrc tensorul tensiunilor 7 5i tensorul delormaliilor
permite dcterminarea delormaliilor cind se cunosc lensiunile.

135
ln cazul gcneral al tinui colp anizotrop, fiecare din componentele tenso-
rului f", err, estc funclie de toate componentele tensorului fo, co1. ln cazt
elasticitSlii liriare (april\imatie valabili in cazul deformaliilor mici):
:lCr17pi1 (1), unde .tt:: eti e,x: e2; I
ey1 Er; e22: e ul e3'i.:
ezz: e!; ezi .ts
,, '72: "r: r\tol
6,r:6zi 6ze:6y i ors:Orl

619 == 6:1 it! ; 68 : 6er : atz', d!3 :632 : Ar" (3),


-
E.T;presin (1) cortstiLLrie legea lui IIc)alie genetdtizald, coeficieufii C111;
fiind componcutelc tlliui L.cosor de orclinul al patrulea (deci, in numar do
34:81). Deorlece 7" li f" sint sinretrici : C,t^,:C1,11 9i Cur,:Cuy.
Astfcl, nutrirul coeficienlilor diferi!i se rcducc Ia 36. Il cazui in care energia
elastici colcsp u nz irtoare unitllii de r-olum din corpul deformat este indepen-
deutl de ruodul in ciire a fosl" realizatd dcforrlalia respectivi, rezulti ci :
Cntr, : Cr,,t, numilul coeficienlilor diierili rcducindu-se la 21. Iu cazul
mateliak:lor izoLope, ilr care llu existi directii pri\-ilegiate, numdrul constan-
telor de material se reduce la doui. Atunci, axele cuadricelor celor doi tensori
.IE 9r COtllctO.
'd
Expcrierla alati cir 6r, iu lungul a\ei (1) a cuadricei deformatiilor, pro-
voaci varialia specifici or/E a lungimilor scgrnentelor coliniare cu acea axi
(E lind modulul de elasticitate longitudinali). Tot experienla arata ce vari-
atiei spccilice o,/E a lungimilor segmentelor coliniare cu axa (2) a cuadricei
deformaliilor, provocati de tensiunea o,, ii corespunde varialia specilici do
sens contrar lungimilor segmentelor colitriare cu celelalte axe (1)
-,,LorlE a
$i (3) ale cuadricci deformaliilor (p fiind coeficient[l de cortractie transversali
sau constal]ta Poisson). Aceste rezultate experimenLale duc la urmdtoarela
relatii:
., .1L t ".-4o"
D E -
-l-lE-tIo,- --E-,o, * o,*o.)l:
")
L' l F$'
,, -
E
I -+"
- +o,,
EE
:L:_t1"._
E L +(o, *
l*p
. o, * o,lr
l
:."j
E E - iuf",
",- L -+",-+,,.:' r L" --l'-1o,+o,*o.rl,
t+p "l- (4)

Daci se consideri un sistem de axe oarecare, aviad originea in O, care nu


coincid cu axcle cuadricei deforma[iilor, atunci :

I l-ufL l- !t
t I I I ut Lr
e
-
E l'' 1+p ' "*o')l'":+1"-,augt*+"+"'l]'
t- -L-

.' -
+1" ii'"'-' o'+ o'rl' (5)

Pentru variatia specificd a lungimilor coliniare cu axele Or, Og 9i Oz:


2(l * rr),;vai 2(l * rr) 2tl * u)
'(uz
- ':---!: \zz: ^{.u:-r,9' (6)
i.,"i
136
b) Considerind cI y r,, . 1

-- -.u!. <c p,'rlc d. l;ni r r, ,lrrl'rl ,l* ,Iaslicilrle


(,
transversald, G, prin :
D
(; :-.
211 | ir)
c) Jiniud seama de relalia e,. :s.* eu f e", sc obljorl cat:
'l 2u
,, -- - (d/ r ('! I- or).
-i-
Consideriud ci deformafia de volurn este prcrdusi de o prcsirtne uniforml
exercitati asupra corpului, 6, : 6y : 6,: - P, l'czuli:l ca :
., : - 3 - 2p)P, uude e1. 3 0. (7)
i(1
11Lllldc
Pentru a respecta conditia (7), csl,c necesar ca: 0 < p < lr:-
-.22
corespunde cazului limitl al unui corp incomPrcsibil.
Problema /r./r. Si se exprime energia corcsp unzi Loa:'e unei delormafii
elastice, in lunc[ie de componentele tensolului dcformrliilol ;i in Itruclic de
componentele tensorului tensiunilor.
Solufie. Se consideri, in interiorul corpului elasLic, un ctLb ctt laturile
egale cu u[itatea qi paralele cu a\elc cuadricei tcusol.ului deformaliilor.
Sarcinile exterioare deformcazi acest cub, dclolmarea realizindu-se prin
efectuarea unui lucru mecanic dc cilre fo*ele alrlicale pc iclclc cubttlui.
Lucrul mecanic corespunzitor fotlelot care actrioneazi asupra fclclor nourale
pe axa (l), pentru o variatie dsr a lu.ogimii tnuchiilor coiiniatc ctt aceasLa\ axA,
este :

d/,,:(1 * e')(1 * e3)o. do,, sau dL,: o,de1, (1)


( (1), dL, : (){,e, csLe \arjlfja
eousiderincl ci e,, e" 9i e,
- es 1. ln ercrgiei
de deformare specifici, corespuDzaLoare \aliafici delormitrii cauzaLc de vari-
atia de1 a lui e1.
Plocedind iu mod analog cu celelalte douit pcrcrhi tlc ftlc ale cubului,
rezultl:
d{, : tl{, + dA, + d4r : 6, d:. f o, cl:, f c. rl:.. (2)

Jinind seama dc rclatiile (4). din probl:rna (4.11) r'czrrltir:

I 2rlEI [.]..;;-eg- -I L(:,i


..r.r u.-...,-l . (3)
u)L I

Trecind la un sistem de a\c triortcgonal oarecarc sc oblinc cI :

[_ ' i(e,' ,r*u,)". 2tt,ty ,,s.-,.8:s,)


2(1 f ;r) 1- 2p
+ l-ez,+'t',"+'rz). (4)

lJl
ln elementul de v olarn d(O, in urma defornerii sale, so va acumula energia
potentiaiS:
d{p : c-d1,
care p!'ntrLl un volum diri corp va fi :

4o : I caQ. (5)

seama de relafiile (5) qi (6) din problema 4.3, se poate oxprima d


- linind
- funclie
in de componenlele tensorului tensiunilor, rezultind: -
I 11 ,. l-Lr,,
{" - ElrG',L o! L olt pffit",o, ! o,o,l o"o"\ g
i- (t + g) (.r:, + r;. l- r:,).l.
l
ProUema 4.5, Sd se arate cI in cazul atungirii unei bare,
prin calcul
coeficientul lui Poisson, p, este mai mic decit!.
2

Sblufie. Din legea lui Hook",4{ : I F , uudo .E este modulut lui


I E.S
Young, rezultd, conform figurii 4.5, a :

ArI AI uF
d -r E s'
uude pr, este cocficieoiu[ Iui Poisson.
Atunci cind se aplice o presiune izotrcpl p, care antreneazl o varialie do
voium AV, Dlecind de la voiumul inilial V, se poate defiai un coeficient ds
compresibilitate x : - 1av-:--. Supunind paralelipipedul din ligura 4.5, , la
-pY

it/-
" or- n-
i

Fig.4.5

138
o presiuneizotropi rezulli o alungi.e negalive, in sensul fo-r{ei gi o cortrlctie
taierali negat.ivi, ln cele doua dircctrii normale la lorli. Deci :

!\ , o Il',- ,- r. \ :-- p2a


Asr -1
qr s, r(s, ,s,J t,L
--D.

l-- l,- l'"


undco:j:::"":.
's,s,s3
Deoarece,
As, Lq, Aa.
A1 l7Z Q3

rezulte ce:
aI Aq, Au, Ao,r -1-21
- ------:- P'
or o, o! - r'
In final,
1
',,

Det-rarece o complesiune anlreleazd o micgoralc a volutnulLti rczulLi ci:


1
'2<-
tL

Problema 4.6. SI se arate ci in cazul untti corp izotrop din purrct de


vedere al proprietS{ilor elastice, doar doui dirr constantele clastice .E (mo-
dulul lui Young), pt (coeficientul lui Poisson), n (modulul dc forfccare) qi
X (modulul de compresiunc unilolmi) sint indepcndente.
Solufie. Se consideri uu c-ub ale cirui fc{c sint supusc Ia o tcnsitrne de
aluugire uniformi P. Se noteazd cu c Iungimea naturali a ficcirrci laturi
(liguia 4.6, d) Si cu c{ alungirto fiecdrei laturi, aslfcl cI noua lungimc va fi
c(1 * a), iar noul volurn es',"e:
c)" - c"(1 * 3ct),
."11 -]. (1)

unde s-au ucglijat puterile superioare ale lrti a. Coeficientul cle tiilatate in
volum vil Ii llcr, astfel c[
P :3lia. (2)

DacI P actioneazi tloar pc o pci'echc tlc le{c optlse, cfor'tttl pe accste


fele va fi P/1i. Icesta este cfortul din ,4 i:] datoril.i tcnsiuuii P^r''L le cu -'1L'
Eiortul dir,1l} datoriti tensittnii Ce pe o alii prreche tlc lt'[c oirrrse cste
* oPlE, iar elorLui datoriiI ce]ci dc'a lreia pcrcchi tlc icle csle tot -oI'/8.
Asttel, efi,rtul Lr,tal din e tr estc { - 26 J' 5i rtrrn.l
EI)
l tt 2c) x. (3)
E
I,lgaliud (2) cu (i)) rczrtlti :

3i; : . (1)
1-2t
-1-
13!
Fig. 4.6

Se reconsideri cubul asupra ciruia aclioueazi doar o tensiune unjforml p


de alungire, perpeldicular pe o pereche de fe]e opuse si o tensiutre uDiformd p
de comprimare, perpendicular pe alte pereche de lele (figura 4.6, D). Apare
o tensiure uniformi. dc intensitate P, de-a lungul felelor LM, MN, NR qi Rtr.
Figura era un pirtrat in stare netensionatl Ei devine un paralelogram in stare
lensionati. [,fortul dil AB este P/E datoriti tensiunii paralele cu .4B gi
oP/J? datoriti ten:iunii perpendiculare pe ,4.B, Astfel, efoitul tctal din 4E
(sru CD),E
are valoaita * ,, + Apare gi un efori de conpresiune in .4O.
"1.
ln cazul acesta:
o:311 * o)
E
gi noile lungimi ale lui ,4 B si AD sint :
c(1 f a),
respectiv
c(1 or).
-
Se noteazi cu 0 mic;orarea unghiului {IRN, astfel ci valoarea unghiului
IBN in starea tensionata der in" /a 0l. Atunci, sin 0 : cos /l
(2 - ) \2 - O)) :
2lR' - LN:
- 2a. Drr. P - /r sin 0 = 2na, sau.
2t.N -
PP
a:-:-(1 * o),

de undc
E
2 (5)
1-i o

(4) $i (5) cxpi'imi pe K qi n in fuuclie de D, doyedind ci in cazul


u[ui.Relatiile
corp izotrop, tioar doui din cele patru constante sint inrlependente.
Problcma 4.7. Sd se determile deformarea unei sfere pline, de razi.R,
sub electul propriei greutiti.

140
Solrriie. Ecualia de echilibru a corpurilor solide aflate in cimp gravitational
st sclie sub fotma:
?* pg, .:0. (1)
ax*
--g acceleralia glavitationali'
unde o7p sinl coDtractriile, p este densitatea 9i
Introducincl Lcnsorul conLractiilor o,1 in lunclie dc iensorul deiormafiilor,
E I
o":*o[',*+-ur'd;L)'
o -\ (2)

rezliti :

?o4 Eo llttt 11 au,r


^ T,'
trr (1 * o) (1
- 2o) (7, It
't
c)Jr
(1) devine:
E Ea 02u
:0
2(1 +r) tu*
r A2u1

2(1 * o) (l
+ p'gi (2)'
- 2o) 0r10t1

Ecualia (2) se poalc trauscrie sub formi vectoriali, observind ce ")^2":

sil1t componente]e vectorul ui Ari 9i -.!LIL ate div ,. Atunci, (2) se scrie sub
torma:
I -l o)
: -PA2(1--'.:-
An 1- grad div tt (3)
, o-
Cu aj utolul identi l"I[ii,
grad div [ : Aa + rot I1, (4)
I rl -.ra-)(l - 20)
13) derjnr. . qrad div n- " -t^-- rot rol u: - oi--*. (5)
- o)
211 E(l -- o)
Greutatea care actioneaze asupra uuitdlii de masa a corpului sferic este:

-i
i:-sE, (6)

lnlocuind (6) in ecualia (5) trauscrisi in coordonate sferice, din care s'a
pesLlat doar Partea radiali, rezulti:
itr 1-6) d[/1 dtr'?u)\l:?t I
-.,(,
(1 *, ;Ll; * J] R'
Solulia finitl in r :O li care satisface conclilia la limitn, ca o"r :0 peDtru
r : E, este :

*,__ rpR(l
2c)(rror rfl_"_ll.
10E(l - o) \t -t- o R')
Se observi ci substan[a este comprimate (u,,
< 0) in interiorul sferei do
3 o
.r:ri nl - o)ll'/tti diirlrta in exteriorul ei (u., > 0).
l3(l *
141
Problemtr 4.8. Sd se giseascl deformarea uuui cilindru aflat ir rota!ie
uni[ormi in jurul axei proprii.
Solufie. lnlocuind in ecuafia (5) din problerna 4.7 greuLatea pril forta
centrifugi p<o2r (<o este vilza ulghiulare), rezulti, in coordonale cilird ricc,
pentru deplasarea radiali u. : u(r) ccuatia de echilibru :
E(1
- o) d Il dlru)lI : C(n-r'
*o)(1 - 2o) drlr d.
(1 - I

Solutia finitd in r :0 ii care veriiici conditia la limiti ca 6.. :0 pcntru


r:11 estc:

u_
p."3( I I o) (1
- 26) lrr3 _ lct.l?r rrl
S/?r I o1

Problema 4.9. Si se determiue deformarca uuui tub cilindric aritd raza


exterioard .R, 9i cea interioari nr, aflat sub acliunea unei presiuni iuterne p.
Presiunea externi este nule, iar lungimea cilindrului se menline constanti
(nu apar deformiri longitudi nale).
Solufie. Se alege axa Oz a coordonatelor cilindrice dupi ara cilindr.ului.
Presiunea fiind uniforme de-a lungul tubului, deformalia este o deplasare
pur radiali: ur : u(r). ln acest caz, ecuaJia de echilibru se scrie sub iorma:
I d0u) : consl.:2a, b
di\- Ij --:.-
-- rdrr dc urrde u at - -- . Comllonenlt'lL. irr.Ilr,le
ale tensorului deformalie, in coordouate cilindrice, sint :
du d--, b
lllt - ---
u _ L
Llge -- C--^
oJ. r- t
Din condifiite la limiti ca 6,, :0 in r : Il,, ii o.r : p iu r : R,,
rezulte valorile constatrtelor :

o: pRi .(l o)rl 2or_, IR?RZ 1-l-o


Re Ri E n3-Ri J;
Distributia contracliilor i11 peretele tubulLri este datir dc relaliiie :

" 63- p'('


"'-:--!R? /' Bi\
."J'
n--: PRi (r 1 I1),
''ca-RB-nit t'Hi
f ) c,, - 2.;
- Ri-Ri'
Problema 4.10. Se considerd o bari cilindr.icri, ca in figura 4,10, n, avind
capitul din stinga lix, supusi unei incovoicri sinple. ln accastl barl, efortu-
rilc uni'r,are silt:
.E.r
da:-,_; ot:dz:0i r.v -tzt. (1)
-alt
Se ceic : .r) si sc arate cI eforturilc daic de (1) sint posibilc ;i corcspurrl
ircoloiefii simple ; b) sI se detcrmine deplasirilc u, u, a ; c) sa sc scric ecu-
alia axei de formate a barei; d) sI sc arate ci o secfiunc planl inainte

142
l--
rr-.--<-t, *.
,\>-
l-1\'
/-_'

F;9.4.1c

de delolmatie rilnine irlar;r ii dup, deformalie; e) si sr: aral"e ci o secliune


;ir;i-;;;;;l; !a axa Lalri inainie de incovoiere rimine ncrmalI la axl
--" a in cu\ oicr( IDtr-oducind
LlLi o .
,'loilurile uuitare, date de relafiile (1), in ecualiile
S;irl;.. a)
a;terentlale de echilibru (N,rriL'r) se obline cd: t:0, y:0';:0 (2)' Deci
uttitaro sitrl posirril' in abscnIa [or lclor rnrsico'
".iniirtif.
Sc observi ce Pe suprafatl iaterali:
cos (r, z) :0 (3)
Introduciud (1) li (3) in ccualiile de supratali, sc ded.uce utor ci aceste-a
ri"t ij.riti"ri". soii"ftitit" a" to B se ieduc la uu cuplu avind momeniul:
"upitul
.u,i-
. JJ(( .,. a.r - r ((,'a,r;: -{ (4)
P JJ P

ea' et' e.' r"'


I tiiutl momcntul 'Je inerlie al barei. lnlocuind dclormaliile (Saint-Venant)'
;,-'-;;,;ilrle legea lui Flooke, ln ecualiile de continuitate
-'-"i" sint. r'eriiicate.
acestea
p""t" irage concluzia cI eforturile unitare din (1) sint posibile 9i
corespund incovoierii simPle.
b) InLroducind deforma{iile oblinute din legea lui IIooke in ecuatiile
Cnu.lly 1""." leagi tlcformaliile de deplasirri), se oblinc sistemul :
cu 0a (5)
At Ag oz

la Au
:o,' ! + a* :o; o' + a' :0. (6)
ag l. ?z fu Ar Ag
PriD intcgrarca ecualiilor (5) se oblinc:
J:
u :*-2p + fu, ,); o:Pra a
P
@g., 11 ;
?
.
,!(r. u). (7)

Forma func{iilor | @ 9i ,{ se determini cu ajutorul ecualiilor (0) :

a* ,
'^'-T-:-
a,t :0, (8)
dg dz

af,aQ :;'z
a, - a,
(e)

aa-l af p.g
(10)
--Ar?gP
-
113
Prin derivarea ecualiilor (9) $i (10) 9i IiDind searna de (7). sc obtjre :
4 ,' i'Q -,'' (11)
iziy ir?y
_6'z@
+ t,f :0.
__r_ (12)
?t?z ?yi:
Prin adularc l;i scAdere 9i !inind seama cle (8), se oblin ccualiile :

arf :oi !-L :9, J'o-:6. (13)


SyAz Afig ArAz
DeriYiDd ecuatiile (8), ({r) 5i (10), se giseqte ci :

A'Q
Ay'

Djr (13) 9i (14) rezulti:


- ,Juz z'
l:-;* r.f ay+bz+ c, Q:de+ez+m, (15)

,lt:gtihs!n.
jn (8) qi (10).se obfiue ci: h :
-e; 9 : _b;
Iatroducind.ll5)
.In aceste d : _a.
eondi deplaserile se scrr u
lii. :

,' + l-r(r'- ll') _t


, _ ,^ , u='"_urlez{m;
t).xtl
aU_tb: :lci
p

u:-!! - br eg I n. (16)
?
Pentru determinarca constantelor, se [ine scama de conditiile la limitd.
Astfel, bara fiind incastrati in O, se poate'scrie c6 ir ,:g :z:0, depla_
sdrile_vor fi: u-:u:rr:0, de und'e c :m:n:0. eiu Oz nu se pdate
roti inplanc-le Ory 9i Ogz, astlel ci in c:y :r:0 ; poate sclie ci:
Au:U 2o :0.
,
cz 9i Bara llu se poate ro[i injuru] axci sale, aslfel ci pentru
"_-
62
2o
t:A:::0, - :0. Din aceste condilii rezulti cri i e:b _e:O
?r
gi alunci :

.. ?r I !.(r': t2) t.rrrl r:


(17)
PP
Astfel, oricc punct al barci (c,, y,,,-,), ctupn dcformalie, trece in noua
Dozitie:

.r.'= r, _ :i , rr(ri - g:l i v,, ,, r pr /r xtZ,


(18)
c^ - 9r I

?F
144
c) Pentru punctcle de pc axa barei (r:y:0), deplasir.ilc silt:
,:w:0,":!, 2p
(19)

care este ecuat;a axei clefornlate.


d) Se consideri o sectiune plani z ::0. Noua coordouatl a unui llunct
din aceasti secliuno, dupl deformatie, va fi: z:zof ruo. Din ecLrafia (17)
rezulti:
.r--"
ttr6 : -----l .
- P
deci.
,:."(r- '') (20)
\ p/
Ecualia (20) eslc ccualia unui plan paralel cu axa Oy (Iigura 4.10, D).
R.zulti ci o sccliune planl inainte de deformalie rimine ptana ;i clupa
deforma!ie.
e) Ecuatia {20) sc mai scrie: r:-l:-p. I)anta este: tgp .-1.
?o io
fangenta unghiului cle itclinare a axei incovoiatc, in punctul z : -:0, estc :
l8a:l /du\
. I
-:-
= ".Deci. lga.lgp: 1.
u.\ /:: r, ?
Se poate spurte cI o secliune plani normali pc axa barei inaintc dc inco-
voiere rirninc normali la axi gi dupe incovoicre,
Problema 4.11. Fiind dati o bari de secliunc dreptunghiularii, ca in
figura 4.11,o, sI se studieze deformatia corltulului sectiunii, in cazul unci
incovoieri simple.
So/ulie. lnainte de incovoiere, suprafaJa latcrali a barei este reprezentati
prin ecuatiile:
z: zoilJ: +1 (1)
2

. Conform relatiilor (18) din problema4.l0, dupir delormare se poa [.c


sclle ct :
b ltl ltt
!:-l -j-.11+--I'
2 lu- 2\ pl t2)

::?o-r IU 4h fl' (l't )


\ p/

Fig. 4.tl

l0 - Culegere de probleme de tiztce


- cd. 138
145
Din aceste ecualii rezulti ci ferele laterale rimin drepte qi dupd
incovoiere,
Din ecuatria (2) se pocte determina tg 9, urde p csLe uDghiul dintre proiec-
liile lclei lateiale, in poziliilc initiali ti de{ormatl, in planul Ory (figura 4.11 ' b):
tcP::-'tb
Felele superioari gi jnferioari au inainte de dcfcrrmlre ecualiile: z : zo;
ll
, - --
*.,) Drpi incr,r r-ri{'re, ecualiile silrl :

l1t
.i+F,l I ,\
,-_ I
h
-L,,
-
-.L
,,+ l;-9-J (:i)
2 2 2p

' :"|.'-;,l
/ -r\ (1)

Ecualia (3) rePrezitrti proieclia celor doul fe[e pe plarul OJy 9i esLe
crialia a dou.l parabole.
Iroblema /r.12. Se co[sideri o placi ircastrati la capitul diI stinga
qi incircati cu o sarcini concentratd T (tig- 4.12)' raportati Ia unitatea de
iungimc de placd, in lungul axei Oz (lungimea corpului prismatic de-a lungul
axei 0; esLc foarte mic,i). Eforturile unitare sint date de ecualiile :

,'(f - n)
m '1'( [ r) :o; :t,,
., -'ia = -iai- ov t,u OI
(1)

Se cetc se aratc ci eicrtrilile unitare date de relaliile (1) sint


: a) si
posibile din punct cle vcclere al ploblemei elastice plane, folosind funcfia
eforlrLljlor unitare Airy, @(2, y) ; b) si se determine deplaslrile u, u;
c) si se scrie ecualia axei delormate; d) sd se determine ecualia secliu-
rlilor transvelsale plane dupir dcformatie.
Solufie. a) Este necesar si se demonstreze ci eforturile unitare Pot fi
oblinule dintr-o funclie @(r, y), cale satisface ecuatia:
an@
*r_ ?no * an@ :0. (2)
i.ra L.r'2 ? u2 A 11a

Forma geuerali a eforturilor


unitalc estc :
;i2 6
o.:AglRx!-*; o, 0;
(g'

a2o-
:,u =C r D!J' ---:----. (3)
?ig. 4.12 txdll

i46
Prin intcgrarca princlor doul ecua[ii (3) sc delermini forma fLrtrctir:i (i)r
tY' '
,l - jly' '
R
Q(... l ?'l'lr,| ' ?"('I) (4)
6 U
Din (4) 9i (ii) se oblinc ci:
{i'(,)y * Qi"'(r) :0, (;),
,u" _ _c I Dc_.
:l' +;,r, ((i)

Deoarect, ecualiile (5) qi (6) trebuie sh fic atlcvirate penLIu olicc r 9i y


rezulti:
,pi :0, q;':0, (l], : Er,+ t;, *,:Ha+ K. lz>
DupI iulocuirca lui (7) in (ti) rezulti I E:-Ct D :- B Functia
2
eforturilor ur tare ia forma;

. !40 - n'"'
o(.r.. .u) Drg t Fg Hri- It. rSr.

Se verifici ugor ci funclia tD(r, y), date de (8), r'erifici pe (2).


Efurt urilc unitarc capAli exprcsia:
.,. +cy' -A11 | B.ry,
",:a:?
dr' -o;t,u - !+:.
?xay
!t'_ 2
c.
PentIu dcterminarea cocficien,tilor,4, a 9i-C sc folosesc conditiile la
lirnili:
I h EE S.
ll :-i 61r:0, ro:0;y :
- rt or-rt:0, r,t y):0. Jinild seama ci
Pe scctiurca din drcapta, in z:1, o,:0 li T, sc obtin
"lrot".u,ay:
-it/2
pentru etorluri valorile date dc (l).
_ b) Folosind legea lui Hookc qi ecuatiile Cauchy, se obtine sistcmul pentn)
detcrminarea dcplasdrilor :

AUT
D, W
.t!t) i (e)
a,
lu '47 ,
aa - Tlu! 'st ; (10),

Au Aa _
/[1 _,,"'1 (1 * pr)
u+-ay:--E-lt -a"S (11)

IDte$iud ecualiile (9), (10) 9i (11), sc obline cn:


_*(*,_ff)+ frr,<,t,
(l2)
tT I luz -rli1 \ T
'- el, z )) t t'r'o' ( 13I

unde /r 9i l, sint iunclii oarecare.


Introducinrl (12) qi (13) in (9), (10) ri (11), se obline ci , fM - (b-!\+
\. 2l
', tlz
+ Ii(C)- IA+ tt * V)!J' : tI * g)h'. Cele doui paranteze dlepte depin-
2
zind fiecare de alLe variabill qi suma lor fiind constanti, trebuie ca fiecare
din ele sir fie constantS. Sc vor nota cu k, Ei kr, aslfel incit,

k.+A,:(1+p)f (14)

Atunci,

f,@):t;'-f,+r.,+*, (15)

I,(v): fu'+r,u+9 (16)

Introducild (15) 9i (16) in (12) 9i (13), rezulti:


T (--tr1r Ia- 2-u-i/"
, Er\ I r u - r,.l - :jI

': o,!e{ t, '+ f u,'.")'


Pentlu determinarea constaDtelor l;,, k,, a 9i p se folosesc conditiile la
lirniti. PIin incastrare, trebuie ca u:0 inir :g :0, adicd, o( :0 9i p :0.
ln secliunea din O, care se rotette in jurul lui O, trcbuie ca AulAr:0 ln
(l t Ir) h'?.
:t : ll :0, tle unde rczulta cA; k, :3 9i atunci din (14): k,'4:
Deplasirile u si I) dcvin:
-' tl I pthrvl,
t2 L p)v"
, : Drl
' I [r- a]r,
\ 2)- -
117a)
6 4 I

,, _
"-Etl
f
lutl tltJ' _ lr' ,'I (17b)
2 '2 ol'
c) Considelind in ecualia (17b), y :0, se obline ecualia axei deformate:

, EIr (g-
l' 2
L\.
6 )'
d) Daci ecualia unei secliuni inainte de deformatie cste c:zo, dupE

deicrrnafi. devine:r -ro{ u


- ."'"'Ell
F+l-(r-}')*u - t'] *) ," r
\ 2)"" 6 "
(l L p)h'?91.
- Sec[iunea nu mai rdmiDe pland ti capitiL lorma uDui para'
4l
boloiC.
Problema 4,13, Se se dctermine deformarea unei bare Iuugi, cu lungimea
egali cu l, agezatd vertical in cimpul gravitational.
148
Solu{ie. Se alege axa barei de-a lungul axei Oz gi baza inferioari !n
planul flOy. Ecuaiiile dc echilibru se scriu sub forma:
bo,t Ao ui 0.0o,, .oo.
Ar, 0r, ir,
- Toate componentele o,r, in afari de o,,, se anuleazi pe suprafaia laterali
a barei, iar pe baza superioarn Q : \, ljzz : 6uz : oz" :0, Solufia-ecualiilor
de echilibru, care verificE aceste condirii, este: o,, :-pg(l z) Si toat6
celelalte o,& :0. -
Componentele ur" se oblin din ois sub forma: ur, * :i ?gQ z),
"r, -
I
: : : tltz :0, iar
Lt.,
-E
pg(l
- z), u,v utz dupe integrarea acestor ecua$i

rezulta componenLele vectorului de deformare: u, -


$ eeQ-,V,
u"-Lpg,l- z\g. rt, -- ffU,- .z)2_ r,\ru lg,)1.
Expresia lui u" vclificd condilia ca u,:0 intr-un singur punct al supra-
{efei interioare a barei. Aslfel, solutia gisiti este convenabili in apropiirea
cimpului inferior al barei.
Problcma 4.14. SI se scrie ecuaiia de echi.libru a unui fir eldstic, sus-
pendat in cimp gravitaliollal in doui puncte.
. Solufie. Se alege planul firului planul xog, axa Og fiin<t dirijati vertical
iu jos. EcuaIiilr de cchilibru se scriu:
,,ti
-:1 : ,Ji (l)
dt
rli
nlyl it i (z)
dt
unde-F este forla contraciiilor interne aplicati secliunii lirului, B este forla
exterioare aplicati unitirii de lungime a firului, li7 momentul fortelor interD
di
aplicat secliunii llrului, , :- este versorul directiei tangente la fir.
dl
d,[z
Se poate neglija ^.._.
rn ( zr, deoarece este propo4ional cu EI (f este
mcmentu! de inerlit). Abunci-,: F x i:0, adicd F : Fi,
Din ecualia (1),

{ (r9l
dI\ dL)
:0, (B)

uade q este. sreur-r""


--"iHttid(r-;"t'J;"', rirurui. rutegrrnd,rr r, l:l
rezultd : F* g
:., F : ql. linind seama cd (dO' : (drf { (dy)s, rezultt
dI dt

1.49
r" ' r' '' dl Jc" + q't" dl Jcl ' ll'z
t-l \ l
c
grare rezulti s1 ; a::-arcshl:-lli u:-Jt
" i qJl'. de uncle g:-
q \c/ tl

- a.fr Ia.) , ""." este ecuatia linliqorului. Alcgerea originii qi a constau-


s \c )
tei ! este impusl tle cele doul punctc de suspendare 9i dc Iungimca firului-
q

Problema 4.15' Se se detcrmine deformarea unei sfcre goale (raza ex-


terioara este -R, $i raza interioari este Rr), supusd dil interior unei pr-csiuni p' -
Presiunea exterioari este Pr.
Solufie. Se alege originea coordonatelor sferice in centrul sfcrci' Defor-
ma.e" ,:'"stu radiaia 9i d"epinde doar de raza r. nezultl ci; rot u :0 11) 9i
ecualia de echilibru in cazul unor for{e aplicatc la s uPrafala-cor^p ul u i se scrie
*"f io.,"^ : 2(1 o)grad div n (1-- 2o) rot rot ri :0 (2) lnlocuind (1)
- -
ln (2) rezulte ci: grad div u :0 (3), dc unde clir. u :l {"tt) : ton-

stant -3a, s fiind o constanli' Din (3) rczultir ci:.r:oi'+1'11 t' t;lna *
constanti.
Compone ntelc tensorului deformalie sint:
Au,
:0- 2b1 uoo:- ?uo , u, ,h
U,,
-,rsr ?o 'i.
3u* lro .u, b

39a
ctg o L-
r r I3

Contractia radiali va fi:


E Ila
(1 f o)(1 2o) 7-2a 1*o 13
-
Constantele a qi b se deduc din condiliile Ia limitl' 6 : -pr Pcntru
r : Il, ti 6rr : _ pz pentru r : Rr' Din accste condilii rzultl ci :

fi 1:-
p,J?l-p,R; t-i t-2o to: nln3(p, - pJ l-Lo
n;-Fi E R;- n: 2L

Distribufia co[[racliei irltI-un strat sferic, supus unei presiuni i uteri-


oare pl : p li unci presiuni exterioare pr :0, esle datl de:

"" -#,-,,,(' +)'- = o* - o4(' - f)


PeDtru un invelig sferic sub[ile, de grosime /t : fiz - Ii, ( I?, se ob'
,,, :'o"rl,* tt, ao., ) - a' unds
titre aproximati! , d00 - oep - *'
<o,r> este laloarea mcdie a coni-racliei radiale in stratul superior'

150
Obseruaiie. Sz poate obiiDe distl.ib!lfia coritractiiior int!-irn mediu elastic relimir.
.a!,lnd o caviLate sfericS dc razd R, presupuni[d o comprjmare uniformi $i codsiderlrd
Ht - ll, R, --- :a. pt o. Ii, - /.: . I
,t,- ;) "* "., -
ni \

3p
, (,. #J
frorrtlerz c.rvilE'ii, cont13c\i,lr t|lr,l.nli1l., sl:rt: ooo: c-.^ - .
UUAP:

I'roblcma 4.16. Si sc dcteruliirc durata ciocnirii a doui siere elast,


de mase m, 9i m, 9i de razc B qi .11'. lnainte
de ciocnire, viteza lor relal' ,
este u. Cociiciculii lui Poisson sint o gi o', iar modulele de clasiicitaie -E qi , '
Solu{ic, Sc considerei doud corpuri solide, in contact intr-un punct nesi,,
.gular ai suprafc[ci lor (iig. 4.16, a). Planul targcnt comun celor cloui cu
pti)'i este planul roy. Axa Oz este orientald diferit pentru cele doud corpur.
gi coc,tdonatclc corespunzitoaic vor fi notate cu z qi z'.ltr vecinitatea punr:-
tului O, ccualia unei suprafelc, raportatA la planul tangent roy, se poat,
scrie sub fi:r'ma;; : xdgxdrg (1), undc d,9:1, 2(r,:r, c, : y), iar x.
este un tensor simetric bidimensional, ce caracterizeazl curbura suprafelei
(valorilc principale a)e lui x4 sint ]- R, ti R, fiind
2R, ii +,
razele de
2fi,
curburi principale il-i punctul de tangetrln).
Se scrie aceeagi ecuarie $i pentru al doilea corp, in vecinitatea punctul,!i
cc tangenli, sub forma ,
: xl,,.org,. (
",
Se presupune ci
cele doud corpuri se preseazi unul pe celilalt 9i so uo
teazi cu h turtirea totaii (Iigura 4.16, ,). Contactul tru mai este punctual.
Se noteazd cu u" 9i uj componentcle, de-a lurgut axelor Oz gi Oz', ale depia-
sirilor puDctelor de pe supralata presati. 1n ligura 4.16, D, suprafelelo defor-
mate sinl rrjprez{lntate punctat. z gi z' reprezinti lungimile definite de rela-
{iile (1) 9i (2). Dup;'r cum se vede din ligura 4.16, D, pcntru toate puncteie din
regiunea dc contact este adeviratA egalitatea:
(z -1- u) * (."' -l ui) : .t, sau (r",s I x64,)+xs * u" I ul : h. (3)
In punctele exterioarc, undc nu mai existe contact, este adeverata ine-
galitatea:
z* z,* u, l ui<h.

Fig. 4.16

151
Se aleg axeie At qi Oy in aqa fel iucii teusolul t""9 i r-ng sll sc re_
ducE la axele principale. Notind lalorile principale ale accst ui te[s.]r' Pr-iiI A
qi B, egalitatea (3) caPItI fortna:
A:c2{Rg2| Lt,*l',:h. (,1)

A 9i B sint legate de razcle de curbrtll 7?', ,lle ;i fti. ll, ale ccl,rr dou,
suprafele prin relaliilc :

I- I
21A
- tt1
-l ,r?, ,: ,i, n; -1,R;'
ll 1rr 11 l\1
4t4 u'' (n, n,)- lo;-ZJ '
I l\/l l\
+2 "os2q(
r & &J|r^; ^;)
unde q este unghiul dinLrc secliulrilc normale corespunzltoarc rlztlr'rr de
curbura Rr li Ril Semnelc razelor de curburi sint poziLil.c cind ccult'ele de
curburi sc afld in intcriorul corpurilor 9i invers.
Se noteaz5 cu p,(r, y) prcsiunca dintrc cele doul corpuri in ptttrcleic de
contact. Pentru a delermini legitura dintre p, 9i dcplaslrile u, 9i rr! se poaLe
considera, cu o precizie destul de bun.i, cit suprafelele siut plauc. I)cpla-
slrile u,9i ui sub acliunea ior-telor pe uttitatea de suprafat:r. P,(x, y)' sint:

u,:' i"" ll+-r.'dy', ,1,:L#\\U*cl,'LI'r' tj)


unde o, o', D, i?' sint coeficienlii lui Poisson 9i modulelc de elastic;iate'
Deoarece p,:0 in alara regiunii de contact' integrala esle lilnitaiiL la
aceastb regiune. Se observi cd raportul u"/ui cste constant :

u" _(! - o2)E' (6)


u, (r-c-)x
Relaliile (4) 9i (6) dctennini distribulia deformafiilor u" 9i rrl in regiunea
de contact.
lnlocuind (5) in (4) rezulti :
'l
;t o - -d'2\f
111-c2 ( p.rr'. il't :h_.4t: _ tJg.. rtt
,r JJL r
o..,dy,

Aceaste ecuaiie in[tg]'ali tlctenniui distribulia presiurii p, in regiitnt:a de


conl act.
Se poate gisi solufia ecua!ici (7) prin analogie cu Leoria poterrtialiriui'
Doui obselvalii conduc la aceastal analogie qi anulne; intcgrala din niembrril
sting al ccualici (7) este dc tipul cclci intilnite in teoria potenlialuhii, care
tleteimini. poien[iaiul creat dc o <listlibulie de sarcini qi potenlialul cimPului
intr-un elipsoid inclrcat ttniform cste o Iunc{ie pitratici tle coordorate'
ltz 02 :2
f)aci elinsoidul i-+-L -l-i-:1 cste incirrcat unilorm in voluurrtl siu
n' 0- t'
152
(cu cr densitate r.oi urnicir constantl p), potentialul cirnpului in elipsoid esto
.defini I priu exprcsia:

o(r, v, z) t( y"
- '"-""J| )1-
-",111.
02+E
r'
z'l
-,*l' dE
/
c-+ql v (a' ! 1)Q'* EXc' * 6)
ll cazul unui clipsoid aplatizat dupe direcria Oz, care corespunde la c
- 0,
,rezlrll ri :

rl,r.r. sr : --ror. I Jt Yt I aE'

0
Jt ,1,." .. ,,.r E jJ[=ErJnTE)E
Potenlialul {D(t, y, z) se poate scrie Ei sub forma:
(Dr'r.Y.:r.j))ffi,
. fff Pdr'dY'dz'

integralr ficiudu-se in lolumul elipsoidulLri. Tr.eciud Ia limita c --+ 0, trebuio


si se inlocuiasci sub radical z:z' :9. Inlegrind dupi z' intre limitelo
1r--.---_-',
- t-
" lllq-o'
!) I-. rcztrlt, :

o(r, y):,,.!i*juV,-#- g'"


b,'
unde
t:i@-vr+u -iT.
Egalind cele doui expresii ale lui @(o, y) rezulti identitatea:
('
-?:
f tl.rr dr'
v" , ,',
)Jl- l/' * 1l

DI )'- dr
:_t,l___
'11.l
lJ"
(8)
, II
- ./( .,,: L' l]-t: ((:+E)(,'z+t)q
Cornparind (7) cu (8), sc obselvi ci memb:.ii drepli conjin funclii p6-
tratice in c qi g, de aceeagi lormi, 9i membrii stirgi conrin integrale de aie-
lagi tip. RezultA ci domeriul de contact al corpurilor [adici domeniul do
integrare din (7)l este definit de ecurlia elipsei:
_+:_:1
t a" D'
(e)

4i ce p"@, y) este de forma:


]t ;
P,(r, Y) : const llt_ ''" -s"
la'bz
153
Alcgind co nsl ant a in ala ,t:1 incil iiltegt'ala JJp" tt.^. dy pe domeniul de'
contact sI fic cgaiir cll lcr!a tclali ,1"'r'u calc ccrpirri)t'a(tioncxzi unul asupra,
celuilali. rezuite :
t--- " -;-
pJ,. a) _ -t'' l/r 1-- C- (10)
2rub I e2 b2

Relalia (10) deliucate legea dr: distribulie a presiuuii in Coneniul de'


contact. Se observE ci presiunea in centrul domeniului este o dati qi j urn I-
tate presiunea medie F/rcD.
Inlocuind (10) 9i (8) in (7) rezulti:
f ,- " -.
tJ'

rn -l- 1; h- ,t.t! _
E
n \--_:t_L3___1: rluz,
) Jw'l\)\b"+t-.'-
unde

D. !{l-o'., , o"l.
" 4[ D 1. )
DupI identilicare. r. zrilti :

, FDf
l-='
di (lll-
- uJ
Jto'* Ettl' iri
"^ _Fp f dE
- )(a'.8)/(o'l EI#+ilE'
0

FDC dt
"- - )1r. p _Ey,{n. -[r1o-1E1-i' (12)
0

Ecua[iile (12) determinii semiaxele a gi D ale domeniului (lt conlact, itr


funclie de lor-la dati F (,4 9i B sint cunoscuLe)' Relaiiu (1 1) d{ telmina
legltura dintre fo4a F Si presiunea i pc care o produce'
In cazul contactului a doui bile, de raze n ti R', A : A:L,L* ' Ll'
: lr H'/
I)in motive rle simetrie, a : D, deci domeniul de conLact este un crrc. Dir (12)
rezt le taza a a cercului :

( IFD lrri' . l,/,. (lljr


f R+R'I
ft este egal cu dilerenla dintre suma (R -F lf') 9i distanla diutre centrcle
bilelor. Din (11) rezulti ci :
r,:[r'.r.(+.+)]"", (1ir-

de uude:
3i,
l/ Iifi,
':-
/r

D yn+n
154
'!'iuild seama de rclalia :

^ 2U
an
-rz ul'ri ci:
,, ,." : li nn'
u:tt (15)
,o ii n*o'
ln ref.rrrrilialul io carc ccntrul de urasi al celor doud bile este in repaus,
nergia bilql,)r inrir:te de ciocnirr cste egrlir cu errergia cinetici a migcerii
u:
relati\ e, g uude u cste vjteza rclativi a celor doui i-rile. iar p : mrmrl(m, *
-,
f nrr) esle nlrasa redusi. Il tlcculsul aiocflirii, energia totali este suma dintre
tnergil cineticS, care se poate scrje sub turrnr 44 Sr etrergia potenlialn (15).
2
Cllfc,rrn lcgii de corscryare a energiei :

sl'9 l' *""'- "t'''


\dl/ '
,-lnde

L_ 1
)ic' ltl/ _--'
iD R+ t, y
Turtilea lto a bileiur, care apare cind vileza Ior relatiyi ft se atruleazi, esl.e:
h"- lfl I'4ti'
l.k/
I)urata r de ciocnire cst. :

/.
\ lI "
dh
i, ..,"
:"1*J
L,2 \rti t d.r

)l\ l/ ,' s
1)" r

\l;::
+,,/ilrz,;r1 u. 1'''
Jirro \F / :r,tr(++) :
:',*
L# ;!+r(t;
Problema 4.17. Se consideri un cilindru, de
F 1---e')' _l nR'
(n i
z
R')u
tri6
I

tecliune oarecare, fixat cu uu fir in centrul bazei


superioare (iig[ra 4.17), intins sub actriurca greu-
tniii proprii. Eforturile unitar-e sint date de :
6. : 6e:0, c": pgZ, .tyz : ta : a,! :0. (l)
Se cere : a) sd se deterrniue forlele masice
1
ce actioreazd asupra cilindrului; b) si se deter-
mire e[orturile unitare ce sinL compatibile cu
prr-rblema; c) si se determine deplasirile; d) si
se scrie ecualiile secfiunilor plane din cilindru,
perperdiculare pe axa Oz, dupl deformalie. Fis. t.11

155
Solufie. a) Ecualiile difereuliale de echilibru (Navier) sint:
io, , i ",'"'t px -0.
^ , -+jr|+
Ar (A ,:
i ,1..__,v
*+l*
tuAgAz
o,

a!" pz:0.
*+*+
bt AY [z
+ (2)

Introducind expresiile efo(urilor unitare (1) in ecuatiile (2), se obiine


ci: X: y:0 Si Z:-g (ceea ce era de a$teptal, avind o bara sub
actiunea propriei greutlti).
b) Se observi cE pentru Z:0, a,:0, ceea ce arild ci pe fala de jos
au aclioDeazi sarcitri.
Conditiile pe suprala{i sint date de;
: ot cos(u, r) { r,v cos(u, s) I 1." cos(u, z),
Pa.
pu : t* cos(u, r) * oy cos(u, !)) * tt" cos(u, z),
Pz, : rzt cos(u, l) f t,4 cos(u, y) * o, cos(r, z). (3)'
Introducind pe (1) in (3) se obline ci: p,o: Pu, : P^:0, ceea ce
luseamui ce nici pe suprafala laterali nu aclioneazi sarcini.
c) tegiturile dintre deforrualii Si deplasiri (ecualiile Cauchy) sirrt :

et:--t-'i
dx
Au '{t.:
0w-'r 0ui
^
dll ^
dz
E, - ^-;
dll
?u
"(,, :-+-;
itr
2.
2w
er,

ez:
?wi ?u _, Au
(4)
^ l!y_ ^ ^ .
lz dx dll
iar legea geEeralizata Hooke dA:

* - *b"- F(o!, + o,)l ; ^1u" :Ltu"; ," :f,b"- p,(o, * o,)i ;

,,, :+ ",,, ," :!p"- F(6', + on)l; t,,t :+',,. (5)

Folosind () q; (5) se obline sistemul de ecuatii dilerenlialc;


cu yPs .. c0 tao ew LA0
(6)
Eag E CZ E
bu 2u 2u ?u :U!^ tu Au (7)
Ag -:0,
--l Ar -lAz -eg Ax tz
-+-:U.
IntegrinC ecuafiile 16) rezul li :

u. - *P-! zr lfg,z),
""' o
P''cg
- - F. zu -j- Q(r, .),
E
uo il
u:'---L 0(J. ''u).
" i.'6t
E -+
2
156
Inti'oducind (8) ir (7), se obun relaliiie nocesalc pentru determiaaiea
functiilor /, @, ,1, :
ef
+ _ ::0,
ZrD
-__: (f])
?!J l.t
l9_ 49
E u r i.: Ag
-!Pe o (10)

A+ vpltt if
at- ti ' ar -' (1 1)

Prin delilare din ecuafii)e (9), (10) qi (11) se oblin retafiite:


o"[ o; t'Q b'Q o. a'z+ $Pg 4 !:t
0g" ? r,2-0. az2 ' a.rz E ' i.tz-$Pg.
E ' t:z " (12)
$i
t'zf , A2A ^ rO Arr,
;.1:^:u'----
i - t2A
r '.0,-i- d2f
'- g (13)
atJ(z ?x.z b.r Az ?rty h?u ?yb:
Scizind ccualiile (13) doui cile doui se obtine :
t"[ a'+
l'9 j4:0,'
:o' arai
,2 (, a't :o
Ay tz - ""1
Ar1y erf "t:
a'@
a,Ji. -- elta"
ti cu ajutorul lui (12) rezLrlti:

f :aytbzlc, @:dr*ezl m.

t' -trQ9 6z*a\*nx*ky*t; (14)


2E'
Folosind (6), (8) 9i (14) rezulti:
d:-a,h:_e, n:_0.
Deplasirile sint date de:
u:- !!Lr,-- oyl ltz - e,
I'

u: - n!! ,y ar ! cz I n (15)
E" -
u - lLPg lzz l uqrr * yr)j - br_ ey a k).
2E
Cilindrul este fixat in centrul secliunii de sus, deci condiliile la limiti sint :
in r:0, ll -O, z: I trebuie ca u:0, u:0, u:0,
Au ^ _:o:
?p _:{)
0w
t
Az
-:u. bz bt
Rezultir ci :

a:b:c:e -m:0;
,. P9 ,,
2D

157
{.orura fiuali a deplasirrilor cstc:
tao
il tz;
--s E

- l'+ i-,(r' + Y")].


--L P9
il) [.-3
21.:

C, OSCILATII MECANICE 9I UNDE ELASTICE

s. OSCILATII {vlBRATll) MECANICE

Brevior

elccturrLe in raport cu stirilc de r-eferinli (sLd-


1Ii;cirile sistcirtilui Iizic,
Ijle de rcpaus sau de miqcare), care se Pot sludia cu un nttnitr determinat de
Prrarnotri. poartd numele dc oscilc{ii, daci parametrii ce descriu rniScarea
\ariiizi in timp alternativ in jurul Yalorilor lor coresPLinzltoare stirilor de
rl fe t i n{ it.
Osrilaliilc clastice (mccanice) au ioc cu frecvenle cupriuse inlre liuritele
drle in tabclul 5.
Tabelul 5

csze I Li.hide Solide

,= 320 m/s u: 1 200 m/s u: 4000 m/s

IIrzl lHz) I 1 1r ). l).


I-l tml lml I t-l t
",1 I tiil
InlrItrcns-
Lica 10-, 1.6.10, I 10{ 2 .10'

:
1,5.10\ m
t_ .10
I r.6 1r. 10-? ! 7,5.10' 7,5.14-' 2,5.701 ,

t;
1,6.1u, 2.10r
12,5

Ultraacrs-
tica ,6.10' 2 .100 2.10-' 1,6.10-: 7,5,10'' 6.10-? 2,i.11)-'
I
Iliperacus-
..1u"
L,u,,
tica |- 1u,, 1,6 10 10-3 6.10-? 2.10-6

sjmpli oscilarie periodicA ce inlervine iu slLrdiul celor urai va-


Ca mai
riate complicai.e migciri periodice este oscilafia atmonictt. ,,Leg"a' rni$cirii
gi
oscilatorii armonice va ii daLA, io spatiul euclidian, de funclia :
z : ro cos(<ol f 9). (1)

158
Ecualia g(,nerali de nligcarc iI1 cazul oscila{ici armor}rce, p!nL.u sisteme
fizicc cu ur grad tlc libr.rtate, alc fr.rlrna:
m'; --
- rr . aj.+
y cos 6,,t. \2)
F" : liind forta elaslici care actioncazi asupra sistcmului ce
-l;t
tueazii mici oscilalii, F7 : _oi
efec-
- folta de lrecare gi .F",1 : .1 cos col - Iorla
exte oari care inlrefine oscilatiile.
Introducindu-sc coeficientul de lrmortizare 0 :-a
'2m qi lrecvenla oscila-
/ l. \]/a
!iilor libcrr oo:lji rcirctia 12) dcvirrc:
\n, )
; + 2pi .| .lr : I cos .l (3)
IN
Solulia acestei ecualii cste de folma r

c: c, exp[{- p + (9'- (o8)1/'?}r] + c, cxp[{- p - (p,


-.8),/,}r] +
* -,tnLft'i- c,','* -rr:.""0.t{o,r +
\ u - uo./,1|
(2po)'z1 eJ
, ( "..rs(z--!9--)}
C, qi C, determinindu-se din condiliile inilialc :

JU_o) . .ro gi x(l_0) .- uo.


Oscilaliile guYernatc de ecualia (3) pot fi : oscilalii lorlate (intrefinute
sau stimnlatc) cu frecarc; cscilalii aurortizate (.,,:0), cscilalii fo+ate liri
Irecare tp ' O) sj nscilrtii iibcle 1p , I = 0r.
Ilr cazul nrilerr-ii osctlaiolii arrnonice, perllru sis[elnc fizice cu mai mulLe
grade de libeltaLe, ecuatiile de migcale au trrrma : (4),
frnrrl*!o,rr.:0
rieprczinLi
ttncle i : l,2, . -., | / ilind numlrul gradclor. cle lilier.tate, /t nu-
mlrul puDctelor materialc care inLri in oscilalie ii r,:Er- go (qi liind coor-
dona'r"a geucralizate la un momcnt dat Ei g0 coordonata gcieralizatl cores-
punzitoare minimului cnergiei potenliale a sistemului).
Solulia generalir a ecuatiilor (3) este: rr:fA17Q, (5), All liincl rninoiii
i\t
dcterminantului in care <r esle inlccuitl cu valorilc coreslrunzirtoarc o, dt-
dttse^ din o.,^ - <,?tn,rl: U, iar Qi -- Ile{C cr1.[io,i]t.
.l11 cazul oscilatiilor arnnriiTate, pentru uD sistem lizic cu mai multe g|acle
de liberlaie, ecuatiile micilor osciialii Icr ii :

Dr,,or*!o,.r," : Dg,*i* (6)

Ecualia dilerenlialii a oscilaliilor ncliniare gi par-aructricc alc sistemrlor


cu un grad de libertaie esie :

m(r, I)i,* /,(.i, e-.l)r + l( j, r. t)r : -F(i. x. I) L7 )


Pentru rezolr-arca ccualiei (7) sc folosesc netode topologjcc, aralit;ce, gra
!rce sau nullterlce.
In cazul osciialiilor parametrice, ecualia de migcarc r.a fi:
i 1 il,1t;r: o, (,s)

159
unde
f)(r + ?):c)(l).
Pcntru a descrie caracterele relaxdrii gi toate regimurile intermediare
intle accasta Si oscilatiilc intrelinute, se utilizcazi ecualia lui Yan der Pol:
i: .. I
\
I
- i-l"r
,3/
I- co2r : o (e)

in cazul amplil"udinilor Ioarte mici, (9) devine:


.i I - ...i .'r
u
1n cazul ecualiilor neliniare, o proprietate caracieristici
(10)
a acestora conste
ilr fapt[l ci nu li se poate aplica principiul suprapunerii.

PROBiEME

Problema 5.1. O parlicull, de masi m, se rnigci de-a lurgul axei Or,


asupra ei aclionind o forli ploporlionali cu distanla de Ia origine 1a parti'
crrlir. Inilial, partjcula se aflir la distanta J0 gi are viteza po. Si se determine:
a) pozilia la un motneuL de timp oalecare ; b) \'iLeza la un timP oarecare;
c) ampliluclinea, perioada, frecvenla Si viteza maximi a parLiculei.
Solrrlie. a) Legea a doua a lui Nervl,on se scrie:
d:;r
tn : ./iJ (1)
cil'z
-
Sr,lufia ccualici l1) csLe

.r "4 .,,,s lllt,n ,i,,


Ytttltn-
l[
- ,.

llniiril st,llra cle cr.rndifiilo iniliale.la I :0, J : r0 9i I, : lr0, rczulti :

rrlde
r = . LUs
Vl,- ,"1i ,',V ';, f ; 'lls"".(1.,- ,) (2,

? :^*,-(*)J/*
b) \:itt'za palticulei cstc:
, -# ,r' *","i1/*'-
ll
, ,\rnpJitudirrea estc datir de (2)
') :

A:l/'6+?'
Pt r juada 50 o\l)rimii lrrin: T: ,-U+: t '

\.itcza ml\in,jr rcztLlri tlin (3):


,;)
"2\tl2I t

"" -l'' '


160
Problcma 5.2. Si se scrie solulia ecualiei de mi$care a unui oscilator
liaiar armonic, cu ajutorul legii conservirii energiei.
Sotulie, 7t cazul oscilatorultti liniar armonic, lcgea conservdrii eBergiei
{ :c sct,e :

_11mj, + -_Ar2 : lt',


::
ile unclc

Y*(,'-*^.')
Calculind valoarea integralei rezulti:
-tt 2\\' (tt
, : V+ 1'
.'' l[/ - tt - tt l: a sinl<'r/- eo)'

unde
''-:
\ lt k t
t _r,..,:r,lf ^ _6;; h
I
?0.

Prohlcma 5.3. Si sc scrie ecualia de rni;care a pendulului simplu pi sI


sc giseasci perioada de oscilalie, in cazul oscila-tiilor mici (figLu'a 5.3).
Solrrfic. Teorcrna conscrriiij cnergiei i
I-i+u(s):Il (1)

irrrIr'erirtii cu ecualiile paramel,rice alc traiectorioi, .r : r(s), y : y(s),


:::(r), sint suficjcnte pentl'u a stabili ectlatia de migcare. Prin derivarea
Iui (1) r'r'ztiltir :

.. --
d a,'
arsl- F, -0.
dU
rns * u s',,r rrntle
ds ds

Din figula 5.3 sc vccle ci-r pe dircclia s, componenLa I ni rng este:


F" :
-mg sirr 0
:si /, ccuatia miicdrii se
Ilcoarcce 0 scr;c:

6-r-1siu(l:o.
'L
l',,l,,sirrrl tlczvolllrtll in sclie pcnttu sirt 0 1i lr:!inild plirnii doi lermeni,
-sr r,lrtirrr :

0r ao-991-o
l6
\2)

I)coalccc lnitcarca este periodicir, se alcgc o sol Iilic


ilusoidalir :
0:A cos <ol (3)
lrrtroduciud pe (2) ir (3) r'ezutti:
(- l.'+ !- 9A'\.o,
I -t
cos 3o,1.-0,
\ s) ^t -94"
2t Fis.5.3

1l - Culegere de probleme de llzice - cd. 138 101


I
Excluzlnd solutia banali, -4 :0, se obscrvl cA ecuaria Du eslc il(lri r'i I ! Lii
pentru o ce l. Sc incearci o solulie dc lorma:
:,4 cos ol * B
0 cos 3orl ,4)
Introducind pe (4) in (2) rezultii:

{-o."++A_ 4'1"*.,+i slo.-F g B-d\ cos 3'r +


t I 81 / \ / 2lr.l
-i- (termeni cu puteri mai mari ale lui B 9i multipli de ot) :0 (5)

Peltru oscilatii mici, B este mic, asl.fel incit ultimii termeni se pot
neglija. Ecxalia (5) nu este adeviratd pentru orice valoare a lui l, dar solulia
va fi destul de precisi dacA coeficierlii cosinusurilor vr_rr fi nuli peDtru orice l.
Deci :

-,4.'* {o 9R<,,, y a -'J!i :o


!t.4t
181-n4:o; -
({j)

Din ecuafiile (0) sc oblinc :

.' . ! {t - {) ,, B .- - 4''
1\ s)''-" re,
Din relalja (4) se vede ci amplitudinea maximi este 0o : ,{ * B, sau

pentru valori mici ale lui 0, 0o : ,4 qi

gi respectiv,
":l[+(,- *u,)"'
,' :'*=r.(, +ff+ .),

,n,fa f.:Zrl/I.
' Ye
_ Se vede ce oscilatia unui sistem neliniar', aflat sub acliunea un.'i forre
sinusoidale, este distorsionati (conline armonicc).
Problcma 5.4. IUolecula de NaCl este compuse dintr-un ir:rr de fll-
(masa M) $i un ion de Na+ (masa rn). Interacliunea diltre cei doi ioni,tailati
la distanla l, este delinitii dc potentialul:

u(l .uro)+]ttr
2
to)',

unde k qi U(0) sint constante. a) a) Si se expnme forla .1,'(l) ti si se determjrte


distanla dintre cei doi ioni la echilibru. p) Si se determine pczilia centrului de
greutate G al moleculei. b) Ccnsiderind axa Oc paraleli cu distanla ce unetle
cei doi ioni gi centrul de greutate in originea acestei axe, se cere : or) sir se
exprime fo{a F(l) aplicatl ionului de Na+; p) sn se scrie ecualia tlt miScrlc
a ionului de Na+ neglijindu-se frccarea. SI se deduci ftecverJa proprie <,;o
l sistemului; y) si se arate cir rn(,lccula eslc cchilalenli. dil punctul dc ,c-
l6l
{icrc al obtrlaliilor, cu ur1 sistclil cu 14 (Cr)
rrasa p ii coustanta elasticai k, ul1de
u - rr,1l 'm + -lI); E) ,rrr, nsr, 0(6) -
raJr{,r. r.l
jllIl l lilu,lirrilor. ,11^-'Iq1
r,sa rlc Li ir I Iolrllol .'
r Fig.5.4
S,,LuLir:.

j,l c.l frl) '!- Lt.


- CL

I-a ci hiljbiu. rutrgia I)oielrlialii estc nliilimI, lclici :

U(l):U(0),saul:L
f)) \'jozi\ia centrlrlLri de grcutaLe se obiine rlin condifia de egalitato
rnorrcltclor greutililor iorilor fall de accst puttcl. (figula 5.4):
n,t..tt- -,\ ML
IIg(l xc't : /r./itc, ,^,,,.r,,
dc undc ro- :-
tr,I f m
r l/ rrr)r (,.
i,1 L, lt l:r - l: ;11
a,
;.,,' .tIr 1I
6

I'rrcvcnll lloptic ra fi :

". - y t/@. .l_Inr


','; In cxplcsia lecr cnfci,
*-,u+.
lInL

rsIc ]tllsil rctlusir lr crlol rl,.ri ioni, din pLtnctttl clc vcdele al oscilaliei:
l/ A .l...* .11

l/ur,,. ;
I'roblt'rna 5,,1, Sc sapir tlu tulel care travclseaza Irimintul dupi dia'
rrrr:lrui cirrc lraga polii accstUia. Ile la rtnul clin poli se lasd si cade prin tunel,
fi|ii riiIzl-r irifialri. trI tie lltasir nlJ pr'('stll]Lts puuctual Si se arate cum
cr-rt'ji
si. \'a rri,scll cotptrl 1i si se calculcze rnhlirlile caracleristicc mifcerii.
Solu/ie. Sub actiulrea greuiilii salc, G : 9m, colpul cade liber, dar acce-
lcralia grr\'jtalionall g variazii pe lriiisurl cc corpul se apropie qi se inde-
pirrLeazi (lc centrul Pi:niltuiui. Pentru a gdsi e\presia lor'lei gravitalionale
irrLr-un punct clin intcr-ionrl Pimiltului, aflat ia distaula r < E fatrl de
c|nt rl Piuuintulrrj, se sclie tcolema lui Gauss pentru fluxul ce traverseazi
sLrpralala sicrei de lazi t* :
4nr2g : 4icllb
*'IeoIetne lui
Gatlss aplicata clmpului gtaviLafiollal poartl numele de leoremd tul
enunli astlel: floxul forlei care LraveNeazd supraJala ! ce detimiteazl volumul y
.t)risson $i se
este propcrfioDal cu sulr1x lnasclor continute ln volumui y i

fiii as: t"c ; -.'


urrde f este forlr uDiLattii dc mrsi ti G coLlslrrnta ne\llonianI a gravitaliei.

16t
unde M, este rnrsa sferci de razi r. Rczulti cI:

!:1, ;.
f"

Pimiutul sc consideri o sleri dc voluu'l ,l,i/1",:l ;i dcirsitate cor,slr ijlil..


Deci masa PhmiDlului ,'l{ \a li :

,v : ;- li" _

iar masa sfrrt'i clc-r'azii r':

t,r, :. p\ar".

Atunci,.{r, -r(;l ti e :?M(;j' :..r* i,,,ra gi,ivira}io,.r;i


va fi:
F:-GXtnLa,
R3

unde ti este versolul direcliei axei tunelului, iar g est.e dirijat de la pol Ia
centrul Plirintului. Ecuatia fundamental5. a dinamicii se scrie:
h' : ma,
iar proicctia dupi direclia lui g va fi:
E-.
.GM
.r+--r:0.

Solutia acestei ecualii este o lunclie sinusoidali <le flc$cnt,a o :V+


adice r:.4 sin(<ot*,p). Din condiliile iniliale r: n ti r la f :0,
rezultl g : rl2 qi A : R. Solulia ecualiei de migcare estc: --0,

r:.R sin (V*,. +)


IVliqcarea are loc iltre
un pol 9i celalalt, cu perioada T,
' :2na : 2.1[]!
-'Vclt' .
eare este independeutd de masa punctului material nr.
Problcma 5.G. Si se deterrnine {orma curbei de-a lungul clreia (in
clmpul gravitalional) frecvenla oscilaliilor unei mase n, suspendati de Lrn
resort, nu depinde de amplitudine.
Solulie. Curba ciutati cstc alcirtuitl clin puncteie cale au cceeati energii'
t,"2
potentiala U : "" , unde s csLe lungimea arculur', misrrati fati de poziiix
,
de echilibi'u. Euer-gia cineLici vr ii:
7':1r.
2

164
<o2 'll k
ln cimp gravita[ioual, U : n'Lg!1, astfel cil Y: unde <,r : l/ .
2a
-s2. lm-
Deoarece ds2 : dc'?* dU'?, rezul[i cil :
, - )ll[-!--
:.'c tu,.
'l
Pentru irtegrare, facem notatia U :fi1- cos ct). aslfel ee rezulti:

*:! \o _ sin c{),


4uz
Curba determinatd de celc doui ccualii parametricc este o cicloidi.
l'roblcma 5.7. O particuli de masi m se aflA in cimpul de potenlial
U(r):(1 - cre) exp[-ao], in regiunea z > 0, unde a > 0 este o constante.
Si se determine pozilia tle echiliblu, natura echilibrului 9i frecvenla proprie
a oscilatiei pentru mi$carea particulci constind din deplaslri mici in jurul
pozi{iei de echilibru.
Solufie. La echilibru, energia polenliali arc o valoare extremi' Astfel
du :"*p[ :0, rezultd un punct de tchilibru
din condilia
'dr ar](a'!l
- 2a)

U , -L.q, Studiul derivatei a doua arati natura echilibrului :

r-o'u)
\ar' 7"--
: o=c'>o
Dezvollild pe U(r) in serie 9i !iuinrJ seitrra si au loc mici oscilatii in
,urul lui ro, sc obtine c6:
u{r) = r.(Jo) r l.r i.:Yl (-c._ ro)2.
\ qx- /r,
Folta asociatd energiei potenliale este

: dL
F
,l.r' - l{!t
\ d.,' .r".
(.r-.rJ.

$tiind ci lorla elasticii are eripresiit It : - k:c, se poate considera ci


Iqq) ale rolu[ uDei cons[cn[e elastice. Tinird searua de explesia ecuaiici

l"t.,ii.: " .i { <ofir


- 0. rt'ecren[a proprie cstc ," - (-l ]"' :Le n1ttz.
\rn,/
Problrma 5.8. Se considcrl rin punct material P, de masa m, care se
deplaseazl intr-un plan eoy, sub acliunea unei lolte care deriYi dintr-uB
poienlial. In fiecare punct al planului, potenlialul are forma :
.i
f/":-alc,r6r-.

16s
a) SI se scrie ecua[iile de evolufie in timp alc cornpoueutelor I ;i g ale
vecLorului OF, gtiind cA la momentul l:0, punctut material se aiie in
origirea O gi are viteza uo, care face un u[ghi i. cu axa Or. Sd se scrie
cxplosiile lui r(l) qi y(l).
b) Sd se scrie ecualia traiectoriei o(y) qi sI se reprezinte grafic curba.
c) Si se scrie expresia modulului vitezci u iu funclie de o gi sd se arate
I r------::'-
ca l/ 1-3912.5111:E, unde z este abscisa punctului p, iar i unghiul
lD6
licut de tangenta la traiectoria in P cu axa 0::. Si se determine valoarea
coustantei,B.
Solulie. a) Componentele forrei dupl cele doub axe sint:
.
t"--- AU t', .- ?U
Ar - -m(nix, ^ -0.
2g
Din legea fundarnentali a diramicii lezultd:
i*ofu:o,9:0. (1)
Soluliile acestor ecuatii sint de forma:
c :".A"sin (<oJ * A), y : Ct I D,
unde constantele A, C, D 9i @ se deterrnini din condifiile inifiate. La
mourentul iaitial t :0, ,to : yo :0 pi io - uo cos io, !o - uo sin io. Atunci,
,0:esinO:0, de unde <D -0, i":Aconcos @ -r. cosio, de uade
/ :Itcosio, ao -D :0, a, -C:ur sinio. componentelo vectorului oP
la momentul I sint :

r(t) :3 TlI" .;, o.', g(') : uo, sir io.


(d.

b) Eliminind_timpul intre r(r) $i y(l), ecuatia traioctoriei devine:


. - r_{9lJ:
(D.
r;n go _ r.
Sln lo
'.
,n"*i-i " tot io . Ea tiae
Traiectoria' este o sinusoidi cu amplitudinea
' ',;! (o1
axa Oy (r:0) perpendicular ir punclele a, b, c, ... (figura 5.8), in caro
tl' : ka, adicl y : 1rr Ssin
, io, unde k : 0, +1, +2, .. .
uo srn le (or
c) Din teorema conservlrii energiei:
I ") I t____qr
:_mu2 :_m6Z),:r^rr, rezultau: .
"Vt_ ,
Din relalia (1) rezulti ci !1 : 0, adicd f: constaut, sau u sin i - constant.
lrrl,.,cuind pe r', in (2) se ob[inc:

1l t-:f,f
uoll "t' .sini : constaol - E.
luo
166
-eocosLo vac,sta
d)a

Fis.5.8

Dcoarece l/o cste constanti, rezulti cii:

.sir i- D.
1[,-*."
La momentul inifial I :0, r :0 qi i : i6, astfel ca E : sin io.

ProUcma 5.9. O masi m, Iegati de un fir inextensibil, care oscileazil


liber in jurul unui plu1ci fix, ca in iigula 5.9, formeazd un pendul sferic. a) Si
re scrie soluir'a aploximativi a ccualici de migcare in cazul deplaslrilor mici
ln jurul pozi{iei dc echilibru, in coordonate carteziene. b) Si se scrie aceeaSi
rolu[ie il coordonale slerice. c) Sir se partictrlarizeze migcarea peudttlului s[e-
ric, in cazu|ilc miqciriior ia planelc dcfinite rlc ? : collstant $i respecti\',
0 .= const.
Solulie. a) For{ele ce acrioneaze asupra particulei sint greutatea ;i tr:n-
siunea f din fir. Conform principiului lui d'Alembert, ecualia de miqcare
se scrie:

mt,-m9,-J. (1)

Proiecliile ecuatiei (1) pe cele trei axelsint:


m'i -T,. ^i-T,. ni:T,. mg. (2)

O solulie aproximati\I se obtiDe in cazul in care deplasarea fa{i tle


pozilia de echilibru este foarte mic,r. In acest caz, [ensiunea este aproaPe
ionstanti li egali cumg. Se poate scrie ci lrl < 1, lyl < l, z : 0. Componen-
telc ?, ;i 7? sint date de relaliilc aploximative:

T-- = -mo2
"l si T, = -mg!,

care decnlg din geometria figurii 5.9. Cu aceste aproximatii, ecua!iile (2)
devin :

lu :o-
;rg--^ i +

is7
Soluliile acestor ecualii sint:.
a : A cos(ot a a) Si y : A cos (<ol -l' 9),
unr't" . : (l)"' . Proieclia traiectoriei mi5curii in plaDul ,xog eslc o elipsd.
\r/
Ir) In coordonate sfericc ([igura 5.9), tensiunea 'I are numai componentE
radiclS, iar greutatea d a.c o componcnti radiell ntg cos 0 $i una trans-
\crsata
-mg sin0. ln coordonalc slericc. ccuaIiiie de mi5cr:c se scriri:
:Fr .:mg cos 0 T, mas--l?0 -- mg sin0, m{I, :P, -0.
Ina,
-
lntrucit r : I : colstarrt, componenLa radialS a acceleratiei este uuld.
Celelalte doud comporente sirt:
ne : lii : 2lp0 cos 0
- lg2 sin 0'cos 0, tro Iji srn 0 f
(3)

Inlocuind relaliile (3) rezulti:

ti
- fi' sio 0 cos 0 f {sin 0 :0; (1)

{{r r'o'uy :n. i,-))


sin 0

Din ccualia (5) rczul Ld :

Q sin'0 : constant : h. (6)

lnlocuind (6) in () se obline:


.: O - COSO :0.
tJ -.1- lsiu U h= (7)
I - srn'il

c) Dacn g : coDslaDt, ?:0, -qati h :0. Deci, g*lrio0:0. S-a


I
oblinut ecuatia pendulului simplu, mi$carea avind loc in planul I :9. :
: corstant. Dacd 0:00:conslant. d:O 9i 0:0. Ecualia (7) se
rcduee la :

cos
asin 0o ft:
0o
:0, sau lrr -- -t si:rr0, sec t)0.
sin3 0 t

lniocuind valoarea Iui n rn (o) rezulla:


.o
9' :ascc Uo'

care este condi{ia pentru o migcare conici a perdulului,


['roblema 5.10. Si se deterrnine oscila[iile proprii ale sislcrnului din
figurr 5.10, aflat iltr-un cimp gravitalional uniform, in cazul in care parti-
cula clr masi m se poate migca doar pe vcrticali.

168
Solu/ie. Se ncteaze cu y pozilia masei In fafi dc punctul
de suspensie superior. Jinind seaml ci energia cinetici csle
I.
T -=m!', iar energia polenlialh U : L,1 Ur, unde U,
2
: - Jau
- 2ky dg: k(u - 1). $i U,: - tmg ds :- mgg , tezuttit
00
pentr-u funclia lui Lagrange:
I I mo\z
:"'
!. --mLtz
" kly-1- 1-
2 1" 2/; )
Ectrafja lui I-agrange se scric : Fig.5.lC
m'it + 2ks :0. (1)
EcLralia (1) descrie migcarea unui oscilator cu frecvenla.':!l 5i cale
m
are pozitia de echililiru definitl tle Co : I + !{, pozilia in care energia po-
2k
teDtiali este minimS. Solulia er:uafiei de miqcare (1) este:
g : lto + .4 cos(ut { 9).
Problcna 5.11. Se considere miqcarea amortizai5, descrisd de ecualia;
mi * bi * kr :0. (1)
SI se arate ce in cazul amortizirii c tice, solutia cste de forma:
r: (c, + c,r)
"*pf-
1rl. (2)
L 2ml
Softi/ie. ln cazul arnortizirii c.iticc, (-' l':1, .r, 0",:2(Am),/.,
\2m ) m
unde b", este coeficientul de amorl.izare critic. Din (2) se obline:

.i :(c, I c,r)f-+l",.pl-',ll
\ 2m) L 2m
c,.*pi
-L --L 1l (:i,
I 2rn l
ti
r: (c. + c,t)(*)"""0 ,] + zc, (-
[, ;] ;]) "v [- #,] (r )

lnlocuincl (2), (3) ti (a) in (1), rezutbi dupd simplilicarea


'L -!-11.
"u "r,pf- 2^ I

(9{- r,u-!!i+
- 2m c,D+&c,l ' ' \:- _t,"
'l +(9L ' '-"')- r. (,)
tnt +*c,'|,-
t 4-
Ecuatia (5) este daci ambele paranteze sint nule. Djn prima
paranteze rczulti: D2-adei'iratd
:4mI', care estc chiar coeficientul clitic de amorLjzare.
Pro}lema 5.12. Oscilatiile amodizate ale unui punct material siul dc-
scrisc de ecuatia: , : (o exp[- pl] sin <rl, rinde ao gi p silt constante pozi-
tive. Si se determine: a) amplitudinea oscilaliilor ti viteza punctului mate-
rial la momentul I :0; b) momentcle de timp la care punclul material atinge
pozitiilc extreme.

r Ao
a) l.a I :0, rrnplitudinea esLe egall cu
.Solu/ie.
(o crp[- : (,l0, iar yiteza , : l- aop exp[ -
pl]r-o
pll siu col f toar exp[- pll cos <oll1-o : aoo.
b) IIo me ntclc de lirnP la care punolul ma l-eria!
a tiDg,r poziiii extrems sint date de conclilia * - ", dt
I0. adici:
do exp[- pl](- p sin <ol f <,r cos <ol) :0,
Fig. 5.t3 care are soluriile

rg or ::9 f }ir, sau f, :]lr* rS; + '"1I '


rrrtle n :0, 1, 2, ... gi I - co.

Problema 5.13. Acul indicator al unui galvanonretru este legat de o bo'


birrr, care are momentul de iner[ie in lapoi L cu axa de rotalie J :4.10-8kg'mr.
Arcul de readucere a bobinei in pozilia inilialI are constauta elasticl.
A:l0-{ N.m-1 (figura 5.13). Cit de mare trcbuie sh fie factnrul do
fie egali
2lrn.rrLizare D pentru ca pseudoperioada oscilaliilor de amortizare sE
cu 1,1 ?6, unde ?o este perioada proprie ?

Solulie, Din erpresia pscudopelioadei, T :1,1 To:


tu
--,1- 't, -, l/7. ,"rutta valoar,':a factorului de amortizare:
vrr
,f
- l,rZJ(l,t r")'o8 4n: :4.10-6 N.m.s.
D
-
Problema 5.14. Asupra unui corp atlat iD mitcare oscilatorie liniare
aclioneazi o for!: de fi'ccare proporlionali cu Yileza. Corpul efectueaz[ zeee
oscilalii complete intr-o secundd. a) Sd se determine factorul de amortizaro p
qi decrementul logaritmic al migcirii, dace in decursul a 10 secund, ampii-
tudinea oscilaliilor se mic9oreazi la 0,9 din valoarea iniliali. b) Si se deter-
rnine sciderea perioadei de oscilalie, daci disparo forla de frecare.
Solulie. a) Legea oscilaiiilor corpului este de forma I

o]: A'exp[-pl] cos <ol, unde] .n :2n^t :


' 202 rad's-!,
Din condilia ca la I - 10 s, o :0,94 rezultl :

g:ltn
,10 1,111 -0,01054.

Decrementul logaritmic va fi:


E :0,0010r4.

770
b) Irulsaiia prcprie este dati uircl. 1o.==

I tii n d pse u rl,, pe ri a m i ;c i.ri j. \ r{.lati', i


-L--=., oa r I ca rI (. r,. a a

l/, + Isl'
perioadei va li:
f a -- I
.:.

p.o fiind Ioarte


rq*r
TlapurrLrl mic. dupI dezvoltarea in serie a radica]ulLri
se obline :

T,_T . p, _1.41.10 r.
t. 26-
Prohlema 5.15. Un punct material efectueazi o milcare oscilatorie
amortizati, de-a lungul axei Oz. Pseudoperioada migclrii este ? :2 s, iar
decrementul logaritmic 8 :0,5. a) SE se scrie legea de migcare, gtiind cA Ia
momentul initrial ,:0, r : 0, u : ,o : 1 m 's-1. b) Si se determine curbele
exponenliale pe care se afle punctele extreme, precum gi cele tangente la
diagrama migcbrii.
Solufie. a) Legea migcirii amortizate este:

r : A exp[-pt].cos(c,rt f 9).
Din datele problemei :

- :2nTT:r ra6.s-r si 0 : i : 0.25.

Cr.rnstantele d gi g. se determini din condiliile initiale:

a :5:l11 qi e" :a.


<rlc2
Lcgr.a de migcare se scrio:
1
r - -exp[* 0,25t] sln nl.

b) Diaglama migclrii este tangcntd Ia curbele r : + I O,2it\ :


7E "xp[-
* 1
- +0,318 exp[-0,254, pentru valorile ," :24 2 ". Valorile extreme a]e
Iri c corespund valorilor lui I date de ecuatia:
r,1* { 9o - lu:
2k:'
- arc tg96 , adica ,^- 2 --ltt ,r.tgL4r
111
Se obsclvi ci cxtremele sint situatc
pe diagrami iuaiutea punctelor de tan-
genlii de acclagi ordiu k. Pentru A par
sc obliu rttaxime gi pen[tu t impar,
t ( uriuirne. InLcrvalul de timp clintre doui
maximc sau dotli minime succcsive este
Fig.5.16 '.1'. l{axirnelc 9i minimele se afli pe
errrbcle:
, - ). -r*=: p- A exp[-prl : +0,317 erp[-0.25/].
v(,)- + -
Ploblema 5.16. Se consideli sisternul din figura 5.16, forrnat ditr doue
corpuri de mase m1 gi mr li un arc cu coustanta elasticl k. Sd se determine legea
rnigclrii relative dintre cele doui corpuri,;tiind cI in aceasti rnigcare se in-
tirnpini o rezistenli fiscoasi avind coelicieuittl de amortizare b.
Solufie. Notind cu ,-r ti Js deplasiirile absolute ale corpurilor, mdsurate
fatn de poziria in care arcul este nedcformat, deplasarea relativi, egeie cu
d etormaiia arcului, r'a fi:
x - &t- fit.
-miqcare
Ecualiile de ale celor doue corpuri sinL:
m,i. * bi * l* :0, m,i"
- bi ' kt :0.
lnmLrllind aceste ecualii cu m, 9i cu m1 9i scirzind lelaliile oblinute rezultl :
mtm2
i+ Dlf /rc:o' (1)
m,* m"

: frrfr, (1) deline


lntroducind masa-redusi m :
mtl m,
mi + bb f /ir :0.
Pulsatia propde a miiclrii relative este:
lrr., - -.n
^:vI - |
iar valoarea critici a coeticientulLri de amortizare se scrie
n,'m2
:

,""'--Ylnr-ialJ'
_.1[ v\!\
astfel c6

b", 2k
ilIigcarea relativi este o mi;carc amortizatd avird pulsalia

-:".f,-]*J'-,
adica

, :a ",nl *",].'"[l/;CI.., + e],


unde A 9i g se deterrnini din condifiile iniliale.

172
Problcma 5,17, Lr sistem oscilant, cu un singur grad de libertate, ca
rel clin figula 5.17, elecLueazd oscilarii amortizate. Se cunoagte masa m -
:2.i0-' kg. Prin misuritori se constati cA amplitudinea oscilaliilor scade
la jumitate dupa 10 oscilalii complete, efectuate in l:9 s. S[ se calculeze
declcrnentul logaritmic 8, coeficientul de amortizare D gi constanta elastice ft,
Solulie. Notind cu ao, jxl, ..., c, valorile celor (n { l) maxime succesive
e\isti relaiiile :

It _rr rrt
x:l t2 xln

lnrnulfind cele n rapoatte intre ele rezu]ii:

rn

In cazul considerat, n : t0 qi {L :2, cle una" s :


fro #: 0,069. Dar,
br de unde D
a-
2mT , -2^ :3,07.r o-: N's.m -r Din e\presia perioadei,
T -::a:. rezulti valoarca constanlei elrsticc:
1l t b2

lm4m'
/b') ''' l'
l: ' nl-L
\ lrn- f, )
0'Cst l''n- '

Problema i.lB. Si se determine purctele in care deplasirrile sint maxir e


ii minime pentru migcarea armonici amortiza[i, descrisi de r(l) -
:;l exp[-91] sin ol. Si se stabileasci in ce puncte rniicarea este neamor-
tizati.
Solulie. Deplaslrile sint maxime $i minime pentru i: 0 : 4<o exp[-
-pl] cos cof - Ap exp[- sin <ol. Dupi impErlirea cu A exp[-pl] cos <o!,
pl]
se obline ecualia transcendenti : tg ol. Valorile
|p* cdutate se obtin prin

iutcrseclia curbelor l-g <ol : f(<ol) cu co/p : /(ol), ca in figura 5.18. Se observi
,ci mitcarea este ncamortizatd cind p:0, adicir pertru 1g c,rl -6, .ro
9n _L 1
ot^L :
--:l--!-- n.
2

lg.t

Fis. 5.17 Fis. 5.r8

173
Problcma 5.19. O par[icull, cu masa egalit cLr
5 g, se mi;ci dc-a lungul axci Or, sub acliuDea a '

dou. [or!e : Iorla de atractie sprc originc:l O, care


csl.e egali cu 4.10r2 N (c Iiind disLanta iDstarlanee
fati de O) 9i o for!6 de amortizare proportionali cu1,
vitcza instarlanee, astfel i]}cit pt)rtru r:10-rrn s
Iorla cstc cgalir cu 2.10 3 N. Presupunild ci par-
Fis. 5.19 tjcula porrclie din repaus de la o dislan{it de 0,2 m
falir de O, se cere : a) si se scric ccLlatia de ruigcarc ;
b) si se del-errnine amplitudinea, perioada 9i frecvcn[a rnigciirii ; c) si se g,i-
seaScb de.remeltul l,,g:rriliIlic.
.So/ulie. a) ln figura 5.19 sint indicate forlclc care acliolteazir asuJrra
masei P. Ecualia de miicare esLe:
d2.r
_+.1 _ dr
+ or:0. (1)
rli I rtl "
b) Se cauli o solutic tlc lormr :

r : exp[o.l]. (.2]
Inlocuind (2) in (1) rczultl: a :-2+ 2i. Solrrlia general[ a ecualiei {1)
este: r : exp[-21].(A cos 2I f B sin 2l). Din conditiile iniliale :

:0,20 ./2exp[- 1).


\ -
.r 2i1. co. fzr
4)
arlici .1 :0,20 ./2 exp[- 2Ll, T:;r., ,: L arr.
L

c) D.in condilia ." 4{ : -0,S0 exp[-21] sil1 2l :0, rezulti cir l]ur]c-
ol
tele de maxirn $i minim se ob[iD pentru \ : !-2 7c s. Raportul a doui ma]iine
succesive este egal cu e2", astfel ci decrementul logaritmic cste I : ln e2" :27.
Problcma 5.20. Sn se determine oscilaliile for'late, in prezenla lrecirii,
ale unui punct material de masi n, sub acliunca unei forle exterioare / :
: /. exp[crl] cos 11.
Solufie. Se scrie ecualia de migcare sub formi complcx:i:
i 1 zpi - ofir - 6exp[a/{
m
i7l1. (1)

Alegind o integralir particulari, de forma:


t : B exFlal -l- i.rl], {2)
unde B : D exp[i8] 9i iltroducind pe (2) iu (1), rezulti:
f"
B: (o3+d'?
^ . (3)
I'* 2rP t 2ii,(a * 9)
Luind complex conjugala Jui (3) li inmullind'o cu (3), in urma extra-
gerii radicalrilui rezulti :
D: f"
m[(.8 * o'-ir'a 2ap)2 ! 4y,@ | p)2)1/2

174
I)r'ascrnenea, jllrodrrcind pe (2) in (1) 9i separind partea reali de cea
ilnaginari, se poate calcula:

Is)- 2Y(a * P)
- - dz +\2+2dp
<of;
-
Asltel, oscilafiile for'latc vor avea lorma :

f6 exp[el]
m[(<o! f a'!
- t" * 2q0)'
* 4y'(" * 9)'l'
2r(" * 9)
."o" [,1
- ,." 1n
".3-yzLa2 I.
L' l2,2)l
Problema 5.21. Si se determine amplitudinea iinali a oscilaliilor unui
sistcm, sub aciiunea unei forle exterioare, de urmetoarea form5 I .F - 0
pentru I <0, F : T pentru 0 <t< f gi Ir :Fo pentru l)?.
T.
Solufie. In intervalul O < t < T, oscilatiite au Iorma :

, : -&-= 1<rt _ sin <ol;. (l)


ml6"
Pentru I > T, soluiia este de tipul :
,:Cr cos a(t- T) * C, sinc,(l T)+4. (2)
m(l)"

Din ecualia de continuitate a lui a ti i peutru I : I, caloutato din


(1) qi(2),se obline cI: C.:-- 4 sincu?, C, :
mTax - -I-t,
mTo3 -coro?).Am-
plitudinca oscila[ici .sr.c:
A, :./Lir;;-""""x- 2,F
+ L::-stn-
' mT <is^ aT
2
Prolrlema 5.22. Asupra nasei m din ligura 5.22, a ac\ioneazi forla per-
turbatoare F(l), a cilr:i diagraml in funclie de timp este reprozontati in
itgura 5.22, D. Si se dctermine oscilatiile intretinute ale masei m, daci rapor-
tut dintrc pulsatia torlei perturbaioare 9i prrisafia proprie este o/o6 --0,9.
Se neglijeazl frecilrilc.

t,,,

Fis. 5.22

175
Solufie. Ecualia diferenliald de miqcare a masci rn es[e:

'r^ tl-(!6r:-'
.z_ F{1)

Abscisa r se misoara din pozilia de echilibru static al masei m. Penlru a gisi


sotutiile intrelinute, adiciL solutia particulari a ecuatiei neomogcne, sc tlcz-
voitir F(l) in scrie Fouricr. Pentru calcul, se prelungegtc iunctia 7r(l) qi pen-
tru , < 0, astfel incit l7(-r) : -F(l). Funclia F(l) {iind imparir, selia li6u-
rier va conline numai sinusuri (ao :0, ar :0). Astfel, rirmin :
L
6
. lro- f ,/ {/) sirrjr,,l ,li lc,
,.
ttJ
\ - IJ ft
sin jol dl- l[&,
0
L 2t

- Il7i\ " lr
- 11"i,;.r *l
@) )
:=[
.l-i|- L l
I
a sin rr clrr
-
0
6 nj ni
f M
\ a sin rr da | ;tj \ sin u-du : Y='"^ .sin lf-,'
- JJJ'T"2 .

Lt Lt
Seria Fourier devire:
84 .l - l lsin
Frl)
' - Irin
I
sin 3ot -F
25
5ol + . ...I .
7t2 \ )
Ecualia de migcare capati forma:
r " 8F"/. 1 {--t;n
r \
(l)
-l- tol'r - mr'\lsin <ol- --sin
,
3<ol
2i
5col -F " ' )l'
-"
Oscilatia fortati Ya fi de lorma :

r : | _4,r*, sin(2j f 1)rot. (2)


i:o'1'2
Introducind (5), (2) in (4) Ei identificind coeficienlii se obline ci:
a _8F0. 1 .ro I
.,trlL
- ..
ll)<'l I I)', _r2J* J "',-'
"'i l2i _r1:[r_(]l
't
(2J l)<o,
cofr | .o
(3)
lnlocuind in (3) raportul o/r,lo: 0,9, se obrine pcntru j:0, 1,2,. . ., At:
..: 5,26.10, At :0,0777to, As : 0,0020810.
Se observi ci acegti coeficier,li ai seliei oscilaliei for{ate descresc foarte
repede (4./,,1, :0.00336), astfel cd in p ma aproximalie se poate considera
legea mi$cerii sub forma;
8.F6 sin <ol
.a_ :
-'[,- (3J']
176
IrroLlema 5.23. O Ior';ir r..,crt.urbr-
toarc l?(r,:l) are urmirloarele valori
(figura 5.23):
Ito plntlrr '7<,ol<g.2;
F(r"l)
,I { -pq t't<-2r]_o.
y'r rrlr tr .1 < ,oL<2; a.
[U
a) Si se crrlculr.zo t r:r Iicit.nlii scr ici Fi9.5.23
Fourier. b) Si se stabileascl ce devine
aceast,r solutrie cind Fo crcale Si 9 scade intjrit dc mult, pri.,dusul i-og rlrninind
constz!nL.
Sr.'lulie. a) Funclir I.io/) fiirtrl prr':'r, sct,il liourier nu conlirc terrlleni in
sirtus. l)( ci,

*
r/, S-\ t" f
/ (c,,i r :---:.: ; ,r7 c"s7t..1. ,rr.lc c/ ., \ F(orl),osj<ol dl :
2 /-Jj=_l
;.1
0

9_
7;
-:: l- ' I .^. ;..,/ dt -l t jol : 2I" s'I ir
_ I I'""J"-'
.F.
\ cos ttt')
) Jn
o-o
Pentru .l : Q,

a" : lim ?4jini-g : ri* 249 .


j-o jr i-o 7r

Seria Fourier este:


Foq 4(rin o cos cll + lsin 2,
F(.ol) : cos 2.1 -l- ... \ .
n - zc\ 2 J

b) Trebuie calculati limita lui a, cind F6 --+ oo gi g * 0, linind


de laptul ce Pog irebuiesi riminl constant. Atunci,
r{/ :: ..
llll'I
2F" sin l/p 2Foq

-
ln acest caz. seria Fourier esLe :

Foq 2Frp
f (col) : "' f, r(cos .
col f cos 2<,:l f cos 3<of f ...).
Problema 5.24. Sn se giseascii oscilatiite stabile ale uuui oscilalor asupra
f(D:(t 1n'l F,un,t. r.<
cr,ruia aclioneazi o lorJd periodicb, dc torma:a)
\r )
< , < (, |_ 1)t, n fiind un numEr intreg (figura 5.24, a); b) F(l): (1 -
- exp[--pl'])F, unde l' : I - nt, cind nr <t < (n * 1)r (fig. 5.24, b).
12 - Culegere de probleme de tlzici - cd. 13E
177
0zZrtCz?rt
ob
Fis. 5.21

Solulie. a) In intclvalul de tirnp 0 ( I ( t, oscilatiile au lorma : z(r) -


: -+,- * B sin ol * C cos or/ (l). Oscilaliilc \,or Ii stabile daci z(r)-
I]? trr2 i
: r(0) ;i ilrl : ilOl. r\ccsle condilii conduc la sistemul dc ccuatii : { *
,11(n -
f B sin <oT $ C(cos <or - 1) :0, B(cos c.rr 1) - C sin or :0 (2), din
care se determinl constantcle B 9i C. Astfcl, pentru 0 < I < r, rezultl:

.i,rl'.t
r/i) :-
Itt
. l:) -1..\
tn/',' --f 1

- 2 sin c,r -
-2
Dacd I seafli ir inLervalul nr < I < (n * 1)c, riudc n csLe un inLreg,
tlcbLriesi iniocrim pe I din nembrLri drept al ecualiei (2) prin l' :l*nt
(0ql'Et). Ciud orr esle de un trumair irtrcg de 2r:, al doilea ter.lrren din (2)
devine loarte marc gi sintem in cazui rezonanlei. Cind ar :2rl (1 intreg),
oscilatijle nu sint stabilc, sistemul (1) nefiind consistent. lntr-adevirr, dacd

se s,ric forta'sub frlmr uir.i scrii lrorrliL,r'. 1;r/)- n -i


-!- n.,n'^t',
) /-.t d r
se observEci liecare tennen ar.monic clin lor'ra ."." ,"1ion"E'a poate pro-
ducc o rezonanlE. Cind c :2rllot, pertru un I sulicient de rnare,

,^(t) - - ,-Il ,
2itrnlol "io,ol.

b) r(1) : --1 Jlll i-::


I Ll: , l,' I
--=j e\p [ - 3tl f,l cxp iall; A -
(! Lmo r?l(p io) ! |

_ -F- 1-cxp[ -3rl cind 0< l< r' in timp cc pentrtt ntq;
m(pf io)j I .
< I < (n { l)rjtrebuie "*pt-i,r;'
si inlocuirn in membrul drept pe I pdn l, :,
- nr.
Problema 5.25, Un corp de masi m este legat prin intermediul unui
arc, cu constanta elastici /i, de peretelc.{ (figura 5.25, a). La l:0, peretelo
are yiteza iniliale rI. Si se scrie soluria ccuatiei de migcare a sistemului gi
se se glseasci dependenfa de timp a fortei. La l:0, arcul este nedeformai
ti corpul de masd m este in repaus.
778
Fis.5.25

Solurie. Ecualja de migcare a corpului dc masi m fiind - A(r, - rJ :


:mir, int cca a pcrctelui x, : ul, ecualia dt'migca:e a sistemului se scrie:
i, +.3r, : o)Brl, unde ,3 : I Solutia generflla a ectraliei este: :r :
m
C,, cos <ool. Dcpcttdenta de timP a for'[ei fiind liniarir. solulia
- C, sin oJ\a+a\ea
particulari lotrra : x', :.'11 * B, unde A 9i B se deLelmini din con-
difiile iniliale; A:u; lJ:0- Soltrlia completi a ecuatiei esle: r(l):
:Cr sin<oolf C2 cr-rs r,rol{ rr1. Din contlifiile initiale rezultd pentru constan-
,, l l \
telc C1 9i C. rirl"rilc: Cr :l ii C, : -- D,'ci, r': ull ---"iu c':o/l'
oo\,,0J
care este reprezenLal.i glafic iu figura 5.25, I For'!a elasticd are expresia :
l:u
F: - k(.r, :-siu (Dol.
-.r,) !)o

Problema 5.26, O biln dc masl m, atirnatil dc un resort cu mssa negli-


Jabil6, poate efcctua oscilafii IeILicale cu un decrernent logaritmic dc amor-
tizare 8. Frecvcnfa proprie a oscilaliilor este o6. Sttb acliunea urei forle
exterioare verticale, F : F, cos col, bila efecLlteazir oscilalii armonjcc sta-
tionare, SI se deLclmine : a) pulerea medie (P] corespul]zitoare Iorlei F
ln decursul unei perioade; b) flecvcnla to a fo{ei I pentru care <P) este
maxinr ; care este valoarea ltti (P) *", ?
,T
(P> : -l \ F'u dt, unde
Solufie. a) Putcrea medic cste dali de
T)
0

,,. !.--
rll
t.-.'Et:f
./1t0fi <,')'r
m - 43'c,,2

AIunci,
I-
.l'fico: f
<P>:- . sil(c,l { g) cos (,)l dl :
z",rr */(.|- .flIStF \
J
0

Ff;<r':8
'
-l ,,4 - ";)' + 4 8%']
17 !)
rleoarece

stn o

lrt Din corrdifia cc ' Ir-\


;./
-' - - 0, t.r.zultu cir :
2a

6: or,, 5i . l'>,,.,, : Ii - .
lmA
Ilroblema 5.27. Sub acliunea unr:i forlc exterioare \.crtjcale F:F0 cos o,
ulr corp aLirnat dc un resort cfectucazi oscilalii fortate stationare, descrise
de c :,1 cos(<of
- 9).b)a)SiSisesearate
cursul unci perioade.
detcrmire lucrul mccanic al forfei F in de-
cii accst lucru rnccanic cste consumat
;rcntlrr inr ingcrea [urlei dc frccarc.
Solulie. a\ Lucrul rnecauic al lo*ci J;' csLc :
7T
I, :.f i? dr : I- f.'"4. cos cot sil (., - q) dt.: I,'0.4 r sin g,
00
b) Dir ecualia de miqcare ,i, r + t, * mof;r : /jo cos <of rezulli ci
forla de lrecare este: F, : -F'o cos ol f rn(<o, <of;.1A cos (of o). Lucrui
- -
mccanic al forlei dc frecare va fi : /-, : .[ f, cf.r :i;.,i;! sil g.

Proltlema 5,28. O biln rle masl m - Ur,O O este legati de uu resort fdri
rnasl a cdrui constantl elaslici csle 1r :20,0 N.rn-1. Bila electueazi oscilatii
statrionare, cu amplitudinea A:1,3 cm, sub actiunea unei forle perturba-
toare vei'ticale, care variazi armonic cu ft'ecvenfa or :25,0 r.ad.s-r. Dcpla-
slrile bilei sint intirziate cu 3n /4 fali de forra perturbatoare. Si se deLermine:
a) declementul logaritmic de amortizare; b) lucrLrl mecanic al fo{ei perturba-
toare in decursul unei perioade.
Solufie. a) ln cazul unor oscila{ii sLalionarc, solufia csLe ;
.F6 cos (o,l f 9)
ar t4;: 1 45:;'z '
ttnde
./@fi -
-.2 -.2
(l)
Din (1),
I : lg ?' {'3,a'i) .: 4,r.
Decrementul Iogari tmic este : d :,5-?' : 1,13.
b) Lucml mocanic al forfei Jlrrt urbatcare esle :

T '1'

L:I o
Fdr: J -FnAor. cos co.l sin (o.t f 9) dl : rn7 er. (oB * co!):6 rnJ,
u nde
t- -r;
,NJ (r,rfl - orz)'f 43|ol

180
Problema 5.29. Un sistem, alcituil dintr-o masi $i un resort, se migci
inir-un lichid viscos, sub actiunea unei forfe Fcostol' FrecvenJa <o este
ugrte* ti".""r1a proprie.0. S" "rr,o." condiiiile initiale : la I:0, t: -O'
S"i se scrie solujia ecuagiei de migcare in funclie de raportul I : <'r./<o gi de
Iactorul de amortizare I :8/.".
So/ufie. Ecualia de migcare este: i + 2pi + !r6x : Fsin <ol' Aceasta are
o solulie de forma. a:rof r, unde rr:Xsin(col- 9e)' Se verifici
usor ci
x : -.:J=:-,o't* ta--
go:arctg-3!9' '
J(c,B - - o" Gr6

asttel incit
c: X sil
--a?t -0) +
C exp (<ol
[-81] cos 1r/,,3 - 9o)'

unde
-!no
: -, --;--------
v tu6- d'
Introducind raPortul frecvenlelor, . :9 qi factorul de amortizaro
!
p : " , solutia (3) se scrie:
F sin (<,rI 9)
: cxp t-(9.J) 1./r -- - 4 - (1)
cos
"37ffi'
:r" C 1a'..t 011

unde

e : arc tg2'q!
t-r" '

Pentru r:1, q: zt/2' Diferenliind (1) in funclie de timp 9i folo'


sind condiliile inifiale rezultl:
Ccos0- F :0,
2Pto

f :0,
Cco6[-p cos 0
"r/1 --Psin 0]
de unde se obliue :

0:arctg-T+-,
vr-P
F
2p".. JTIff
Solu!ia gcnelali este :

zpor"
F
/t=p "*l l- 9r",
*.(./r-*O' - <,rol arc -;ffi)] -
I
- 29ro "o..01.

181
Problema 6.30. O masii m estc leJatl de ul perete cu o cupil cu coclici-
6ntul de f,recare D 9i doui arcuri (figura 5.30). Sri se scrie ecualia de migcare
a ristemului, dacl masa m este supusi actriunii unei lorle sinusoidale /:
- .F,sin col. Se neglijeazi frecarea intre mase Si suport.
So/ulie. Daci masa este deplasatd cu r, resorturile se Yor afla sub acliunea
u[or Jorte ,egale, ftirr : /r,f,3, undc r, 9i r, reprezinti deplasirile celor doui
arruri, astfel incit e, f rz:r, iar l1r1 : k1(a- x,) : krrr. Deci, r, :
:;- k,.r' A"r . -Introducind constanta
r r.- Sj xr : ;--;
I
elastici echivaleuii &.
n1 -T
^g
se poate scrie : k,r : 1,r, : -1, 'fr"- r, sau k": k,..k',
A, /., - l',a I k, , Ecuatia de mig^
care va fi : mi a ni * I.,r :
-
sin ot.
-F-

Problema 5,31. Se considera un sistem ca cel din figura 5.31. Forta


/ - F cos.<ol. aclioneazi asupra masei mr. SE se detcrmi ne -sol uliile ccnafiei
migcirii stafionare gi si se discute rezultatele (mr : m, : m).
.. Solulie. Ecuatiile de migcare sinL: mi, -l Ar, * /(x1 r) :.F ccrs cot,
mr2l krn * t(c, - r,) :0. Ciutind solulii de lorma -z, :,4r cos <ol gi
,? ':,4, cos <ot, ecualiile devin: (-m a2 { 2k)A, A2k : F' (1),
- - A-,4, +
+ (-m.'+ 2klA?:0 (2). Din {l) $j (2) .*zuyd: At-fZ-3..1 ,l, qi
r. I k )-
A, -::-p, unde A este determinantul coelicienlilor sistemului format din
A
(1) ei (2):
*ma2 { 2k
A: -k
*m,o2 { 2k
-k
Deci soluliile miqcdrii stalionare sint;
I 2l: t
,A -ma2 F cos 0..,1 : 1, : -- r. pq;s 1,11-
ObsetDolii, a) Dacd !) este egald cu Irecvenla prolrje a sisteDului, A:0 gi Ar sj ,lr
clesc nelimitat. Acesta este cazll rezonantei.
b) Amllit dinea lui c, nu se poate anula, dar cea a lui or se anuleazi pentnr
- mltD, +2k:0. Aceasta lnsamni ci oscilatiile masel perturbate pot fi elinrinate.
Problcma 5.32. Se consideri douA puncte p, gi p., avind acecagi masl m,
9iI"^ .j. pot mifca de-a lungl] axei Or. punctul pr este legat de punctui
Ulufa : r,). iar punctul P, de O,(O.P,: r:). Forlele care acfioncazi
asupra punctclor P, 9i P, sint paralele cu axa Or gi derili din potenlialclc:
11
U(r) :- A.rl Sj U(r,) :
r lt;.:|. Asupra Iui p, mai aclioneazi o fl,rli

Fis.5,30 Fig.5.31

182
F" : Krr, paraleli cu Oz, iar asupra lui Pr
-o
iorfl F, Kln de asemenst
raralele cu^O.r(/{ + 0). Se se scde ec[atiile de miqcare ale = sistcmului pentru
:
i,"iirflf"f" X r,'f .r, qi Y : rr - ;rr 9i sE se determine frecvenfele de orci-
lalie ale lui X qi Y. Calculele sc Yor efectuc pentru valorile: i -55 N'm-''
K :4i N.m-'z5i m - lo-'? kq.
Solufie. Forla care aclioneazi in cimpul de potenlial U(c,) asupra lui P,
ste :
o1,rJ :_0",.
f,: orr
,\supra lui P, va acfiona for[a ;

dU(a,)
dr,
Ecualia de mi$care a Irri P' cste:
Ii.t. kr1
- d,,

lj a lui P!:
'l(r, - I-r" .-'t 'u+'
oI'
Inlroducind variabilelc X :rr f r, li y - rr- a, li adunind ecua"
1iiie, membru cu membt u, se oblinc i
: .1)-1
(If - f)X " ":'
' --rn dt2
1

5i sciz irtiu-le, mcmbru cu mcmbru, rezulti :


rlrY
-(/i+A))-:m-' dl!
Ecualia dc evolulie in timp a lui X va fi:
d'?x I'.
_.."_ _i __,
/i ., .,.
di- m

de unde rezulii lrecveula oscil,rtiilor:


o:31.{ s-,.
",-:1[T=
"lnr
Ecuafia de evolulie in timp a lui Y este:
d,l
..i
dt-
+**o
tn
v:0,
de unde rezulti lrecvenfa oscilaliilor lui Y:

",":i/$:roo s-,.

183
Se oLservi ci dacir Il-4. <or+0, j21 a1r:1fil5 I-
Aceasta este valoarea maximl a lui oy.
Problema 5,33. Si se scrie oscilaliile normale
pentru pendulul plan dublu diu figura 5.33. Se
vor considera oscilaliile miei in jurul pozilici de
echilibnr, iar firul esie inexLeDsibil ti de greutaLe
neglijabiiar.
Solufie. Gradele de libcrtate sint definite prin 0
gi g. Vitezele particulel-rl vor ii egale cu :
,, : J r'* + ,"*: l0 Fi u, - J t),re + *r! - l(O-Ld"
Fis. 5.33
Encrgia potenfiali va fi:
U : Ut * Uz : cos 0 mgl (cos 0 f cos 9).
-mgl -
F'uncfia lui Lagrange va fi:
-0. : L
^'$' 1I
m'16 * i)'+ztngtcos 0f mstcoss.
22
Ecuafiile lui Lagrange, in cazul micilor oscilalii, sint (sin 0 : 0, sin g : 9):
zd +zLo
ll I ,i -- o, 0 +,p t ar :o rlr.

CEutind solulii de forrna 0 : ,4r exp[io:l] qi I: ,4e exp[icol], determi-


nantul secular al sistemului (1) este:
_ 26l )- 2L
I -<,2
6)-
""0 -.--r7
cu soluliile (frecvcnfele normaic):
1I-
., : { e. ,/it:
ltll
-o :V1". ru
Dach sistemul oscileazd cu una din aceste frec\enle normalc, prina
din ecualiile (l)se scrie:

i- ,.'-, zalo
l)
- ''n.
\
Inlocuind pe o.9i co, in ecualia (2), r'czulln relaliile dinLle 0 ,si g
pentru modurjlc normale: 20 : q (<o : o.) (moduri simelrice), 20 :
- -g (o : oro) (moduri antisimetrice). Coordonalele normale r-or fi :

q":q+Jlo, qo:q-Jra.
Funclia lui Lagrange devine:

t:L,,,plqzrJ2* 1) +,il(Jt- r)].

784
I'roillcma 5,31r, Se consi-
<le ra rr n crisl al unidim e rrsioncl,
format dir doui tipuri de -j>--J-\-_; \--,/ J-C-
atomi, aflali la distanta a 9i "
alind masele m gi respectiv, .{1
(figura i.34, o). Notind cu uo
cleplasarca atornului al n-lea t-------
fali de pozilia sa de echilibru i-)
qi considerind cir irlre at.omii "iznh-
al n-lca gi al (n -l- 1)-lea existl
forta I:9(,,,*,* u,), uude
I este consLania de forli dintrc
vecil1ii cei rnai apropiati, sc
ccre : a) si se scrie ecualiile
de migcare pentru atomii al
2n-lea 9i al (2nf 1)-lea; b) sn
se giscasci relatia dintre or qi Fi9.5.34
ft, ciuLind solulii de forma
iren
- dl exp i(cof * 2n&c), u1o11 : -4 i, exp [i ol f (2n ] 1)kal ; c) sI se calcu-
leze valoarca lui <,: in cazul cristaiului de NaCl, daci*a(1, cunoscind valoarea
tui p : 1,5 N.m-t.
Solulie. a) Ecualiile dc arigcare pentru atomii al 2n-lea 9i al (2n f 1)-loa
sin[ :

u",
dr
: 3(u,,*, { u,,-, - 2u',) (1)
tll2
si
d'ur,r,
M-+:
"-
dI-
P(u-*, t 2u,"- 2u,"*,), (2)

b) lnlocuind soluliile (a) 9i (b) iu ecualiile (1) 9i (2) rezultl:


: Aslcxp (ika) f e-rp (-ifta)]
- 2pA,, -ttg.44dr : r{rlexp(ika) +
-<o2mA,
+ exp (-iko)l
-29d,.
Sistemul admite solulii nenule, daci
29 [rco: -2p cos /.o
-2p cos /irr 29 .llo:
de ri nde

" :' l(*


+ j)+ (r+ o
M.1-)' -'rr.'is]'"
c) Decd,ko ( 1, <o'1 : rp (** #)u'.'
-0.PentruNacl,6-10arad/s,
Daci se reprezinte gralic dependenla lui <o de /c, se obtin doua curbe
(fig. 5.31, b). Ramura opticd corespunde oscilatiilor atomilor aflali in opo-
zitric Ce faz[ 9i ramura acusticl, oscila!iilor iu fazi.

185
Problcara 5.35, Se consideri doui pendule
simple identice (fig. 5.35), fiecare avind o lun-
gime I !i o masi m. Pendulele sint legate priDtr-un
resort de masi neglijabili, netensionat ciud pen-
dulele sint la echilibru (r,:r.,:0). a) Sn se
determine pulsaliile proprii ale sistemului. b) SE
se scrie soiuliile ecuariilor de mi5care, daci ia
l: Q, ar: a 9i f,: 0.
,r79 n9
Solrlie. a) Ecualiile de mi5care pentru cele
Fis. !.ll doul pendnle sint:
,. ,14.rr ,
(1)
I
.. nt qx,
- t,,.', l.r.
mr'. 2)
- - -j* r

Se consideri solu{ii de folmr :


or - Cr cos <ol f D' siD <ol, :r" =. C, cos ol -l- D, sin <,i1,

Introduclnd aceste solu{ii in (1) ;i (2) rczulLir :

ingc' tos c'l inpD' sin <ol


-ar61o! cos @,
- mD.o, sin ., - tl
'

(L t@, cos orl f /iD, sin rol


- - /iD, sin <ol,
AC1 cos <ol

. mgC" cos tol mgD, sin <ol


-m8r ot cos of - mDrco2 sin
It
- iCr cos <of
- lD, sin ol f lC, cos ol f /rD, sin <ol.

Aceste egaftefi sint adevirate daci:

-.mc,u2 :-U!+ &c. - /ic,. (3)

mD,a" : -m9D' + kD, - AD,, t4)


- t
lcrpectir-
* mc"ct2 : -*? - t;c" * kc,, (5)

- mD2<,t' : -Y!+- kD2 + kDt. (6)


t

Pentru ca sistemul format din ecualiile (3) 5i (5) sI fie eompatibil, tre-
buie ca r
t\1
|_m,z _-,!l! _, pl . 1;2.
lrl/
t86
Aceastd ecualie arc soluliile :

("^:e+lnL.
I m- m
Ceie doud valori ale lui o, reprezintd frecvenla uoghiulari cea mai
iDalli cr.. respectiv cea mai joasi oi :

d __L) t.l,
Lml
..?:L.
Aceleaqi valori ale freo'cnlelor se obtirr folosind qi ecualiilo (4) gi (6), tn
Or qi D!. Substituiod o! in (3) qi (.1), se oblin ;
C, : --C, Si D, : _D,.
Inlocuind ol in aceleagi ecuatii, se obtiue ci:
C, : C,-9i D, : D,.
Solulia generali a ecuariilor (1) ii (2) se poate scrie sub forma:
,, : -4, cos co,l f ,4, sin-<o"l <o3!,
{ ,4. cos <o,l f An sin e)
I rz -
-At cos to", - ,4, sin ro,f * As cos <o1t $ ,1{1 sin osll (8)
b) Din enun! rezultd cd la l: 0 :
I frr : a, r.e :0, ir :0, iz 0, (9)
-
I Utilizind (7) 9i (8)iqi !inind seama de (9), rezultl cE:

A,'=At:L.Az:Aq:0,
Deci, ecualiile de migcare (Z) li-(A) sint,

,, :, "o"(," I
.,), *.
(*;_:l),,
respectiv
- si. (', l ',Jr..;"
1,', ;
re d ',J ,.

Problema 5.36. Si se delermine frecvenlele de oscilatie ale unui sirtom


cu doui grade de libertate, clescris de furclia tui Lalra[ge

-a - lil+
2'2 rj.l 9t,, * a,) * ars,

(doud sisterne liniare identice, avind lrecveuta proplie <o., legato printr-o iuter-
actriune dati de functia de potenlial arg).
Solulie. Folosind ecuatiils Lagrange rezulti:
i{ofi..:oy, (1)
t) i oltil :s.x. (2)

t87
Considerind solulii de lorma
:r : .A exP [i<ol], Y : B exP [i oI],
din (1) 9i (2) se oblin ecualiile:
: a't'
.4(<oB
- o'?) - aB,
-!<o") B(<o!

PenLru a obline solulii nebanale pentru o, este


c'ri: :
necesar ca
:(o3 + (.
(<ofi
- o')'z: ctr' adici to8
- c' oi
Problcma 5.37. Trci mase cgale, legate Prin
resorturi identice, sc pot migca de-a lungul unui
Fis. s.37 cerc. Punctui A este fj\ (fig. 5.37). Sa se giseasci
oscilatiile proprii ale siskmultii, si se deduci coor-
donatele normale gi sA se exprime funclia lui Lagrange in funclie de aceste
eoordonate.
Solulie. Notind cu ,c, (i:1, 2, 3) deplasarea masei i de-a lungul cercului"
functia La$ange a sistcmului se scrie :
11
2 -'I- U:":-mGi I iE .ilt- klrl ] u.-r.t'? j 1r.-r,)'e-. .r'il,
22
Ecuatiile de mitcare sinl :

mi, + tt(zr,- a',) : r(zr,


o, m.i, + x3
- r,) :0,
mi" + k(2", r,) :0. (1)
-
Considerind solulii de forma :rr : Ai cos (<o, * g), ecualiile (1) con-
duc la:
* zk)At* :0, 2k)A,- kh :0,
(-mor'z kA.-
-kA, I (-m.'*
*hA, ! (-m.t | 2k)AB : O. (2>

Sistemul de ecualii (2) are o sclulie nebanall, dacal determiraDtul toefi-


ciel$ilor este nul, adici:
t- l.
6is : (2 T J2): 62 :2 -L . (3)

Datoriti condiJiei de an[]are a dcterminarl ul ui, doul din ecualiile (2)


vor li independenle. Inlocriiud valolile Iui <o! (s:1. 2, 3) din (3) in (2), se
obtin relatiile dintre amplltudinile -4,, A, 9i ,{3:
1
A, : /. psnllu o: or,;
-A,:,4.:
2

At:-At:B, A, :0, Pentru o : <,rz ;

,|

At - Ai C. PctrLttt <,' - or". r..tr


)
--Ar:
lE8
Astfel, oscilaliile proplii alc sistemului vor li :
rr :.4 cos (o,l f 9,) f /l cos (o,l -i- f,) * C cos (<o3ff g");
r, :2A (ol * e,) - 2C cos (.J * e.) i rs : A cos (co,t f
tos
* q,) - .B cos (<o.l * ,1,) * C cos (<o.l | 9,). (5)
Conslanlele A, B, C, 9t, 9t, 9a se determini diu condiliile iniliale. Osci-
lafiile proprii (5) descriu conrplet miEcarea. Coordonatele normale,

gr.B: 1,-t
- (rj -l_ 2 Jr, I rr). q, : --J-_1.r', - r";,
2 J2
reduc Iunclia lui Lagrange la o surni de pAtrate:
1--
-t - -mtil
9 -_ -,,,i,fi * ql. L,,qg r ;A- o{Jq]a\,

iar ecuatriilc A" ,.i9.rlru dcr-in unidimensionalc :

i, * o'\q,:0, i : 1, 2, 3.
AceasLi me lodii esle silnilarl cu cea din cazul migcerii a doua corpuri
ln interacliunc, problema respectivir liind redusi la problema migc5rii cen-
trului de masi gi a migcerii unei particule, cu masa redusd, in cimput de
fo{e dat.
Problcma 5.38. Sir se giseasci oscilatiile proprii a trei particule identice,
legate prin resorturi idcntice qi care se migcd de-a lungul unui cerc. Si se
scrie coordonatele lonnale care reduc funclia lui Lagrange Ia o sumd de
p6trate (figura 5.38).
Solulie. Se roteazl cu a, deplasarea masei i de-a lungul cercului. Functia
lui Lagrangc a sisler)ruiLri sc scric:
1r
-2.::,22nLlrl f r, --.l!r - *f .[tr,
-:r,),* (a,- rx)2 * (r.-r,).].
Cele trci ruase se po[ roti cu yiteza unghiulare constant{ :

Jr :.,2 : r3
-, : rrl I c, - a,":0. \2t
vr^q,ll).
- Cind masele A ti B se deplaseazai una sprc ccalalti, oscilaliile au am-
plitudini cgalc,
o"ll\
11 - -x,= ";= C3cos (o.1 -! :
- 0,
ro\. ;r3 612

-ii (3)
-J- m
qi au rcecaqi flecvenli ca qi tscilaliile din cazul in
care rrasele B gi C se mi$ci una spre cealaltl:
rr: - .tr - &9 - 16 cus (os/ -F ro) ; r, : 0, coc - G.rz.
Jr
14)

18!l
Iufrorlucird vccLciul rleplnscle i : lr,, rr, rr), se pot scrie c,;le trei os-
cilalii (2), (3) qi (a) ca tr.i vcctoli :

^:*(i)",":*(-i) ',," -i( i)


,"

i'acLorii
{ ti;[ siul introtlugi perLru ca \cctorii /., si fre normali prin cou-
(li!ia: (ii./'r) : Dag?. Cooidonatele noriralo trcbuie si diagonalizczc simultan
(lou, expresii pltraticc euergia cineiiciL $i cnergia irotcnliali. Energia
cinetici fiind proporlionald cu suma pitmtc)or viLezelor, ca in explesia (1),
traDsformarea dit :r1 iu coordonatc rottnalc, care nu-i schimbi forma, trebuie
sai fie o translorrruc orl,ogonali, ia. veclorii oscilaliilor normale trebuie sI
fie mrtual ortogonali. Vectodi ir sinl independen!i, dar nu mutual ortogo-
irali: (i''ir) : (i''i.) :0, dar (i"'ir) * 0. Pentlu a obline coordonatel
lormale trebuie ortogonalizati vectorii ir qi iB. Se ohser!i ci superpozitia
oscilaliilol rl,in{ pi, este tot o oscilalie, cu frecvenla or: <o3. Oscilatiile
R, - r,. Ii"-- r,ri R, ai,) )t'" -Lf i)r,,.,,,,r, o 1,,,?:+.
uo'rf
r.rrc sr ubli, tJin c,ndilia ca (Fr..E,) oi1.,"r,t,,.",[,'.r"r,",o#r",,
sint oscilaliile normale. Coordonatcle gr, obrinule din ecualiile:

.t: -
12
t;1r-- /;'l''
\ u \' ,)
lecluc pe (1) la ft.rltna:

-e.
: L*ts? I i2+ i1 - -ZsZ- o;!1! ).

Desigur, ot'ice coordonate gi 9i ql, obliuutc din q,9i q3 plirtr-o transfor-


,ra." oit"ngr,rate, slnt coordonate- normaie 5i, corcsliunz,ltor, orice vectori Ei
gi Fi. oblinuli dir 77, 9i .8, printr-o simPli rotafic in jurul )ui 1l', sint I'ectori
ai oscilaliilor lormale.
Problema 5.39, Considerind un sislern forrtal din t;'ei mase, m., mo
$i r1rlr. legaLc prin patru resorluri, ca iu fig. 5.139 9i presupuuind ci : (a) mrsele
se allir 1i,r un plan olizontal neted, (b) migcarca licclrci mase csle ,,mici" $i

I90
este confinati pc o linie perpcndicullrir ire ,4 iJ, (c) masele se alli in pozitiile
lor dc erhiiibru, de-a lurgui lui llJ, cind lesul'lurilr siUl netensioDatc, sa s,
calculezc rrl)ergia poleDtihlri a sisfcrlului ti Io*ele carc aclioIIeazi asupra
celor trei masc.
Sola/ic. Lrrcr gia lrolL,nlialr a plimuiui resort este :

u, : |i,(..,2"J[-si - ",)'
: ]*,(rl + xl-zq/r 1 {)
Pentru yr 4 sr.
I r ,l ,,tttl ly1 , \l lkryl
{, ': l, lyi f 2"i -2o,q,1 oi- o .1-r...,1:
I I \ -,r uJr zL -g -,"1
In acelali rnocl, cnergia poLenliaii a celrri cle-al doilea resorL va fi egali cu:

, " _ t t."
(9,- g,)t
s' s!

ti.qergia polcrrfiali a irltregrilui sistem csLe:


-t

,. I,l,\ ._ krl!1,_ g,)4


-7,ti,r17,w ll.ta ', ,t&i'
kofll
' /-''-.tf s..
i:1
Forfele care aclioneazi asupra maselor vor fi:
F,' _._aLL __ a,yl_ k,(s,-s,)':
?y, 2"? 2ti
_ AU _ k,(y, yJ,
- _ kr(.r1, * ys).
tt
L2 y2 ,..2
L2 ,,.2
zr3
qi

. AU - !1"\, l,ny|
A'r(,J,

A!1" 2sZ zt|


Prolrl{ma 5.d0. Si se cleterminc oscilaliile proprii ale sistemului din
figura 5.40, dacl asupra lieclrci parlicule aciioneazd-o forld de frecare care
este propor'lionali cu viteza sa.
Solalie. Ecnaliile de mitcare ale sistemului sint:

,,i, 4 Ar', j ./:,rr,


- ,r',) -la-rr: o. nii, + kr, f l-,(r. r,) + ai,
- : o. (t)
Ll Ecualjjlr t der in ecUalji pe lr lt coor(loraLeJo
11 normalc, dace se folosesc
rubslilrtiilc:

rr ,q, + qr
i. : \,t, ,t,\
", i|
F;s.5.40
AcesLe ecualii s int :

,f, + ^i,t, i- 2I(, : O, q" ; ^i,t"


+ 2)'ds : 0,
unde
" -I , (ui
(,)i " [ -f -.lir, ..
- t/. --
d
mmnT
IJicr a ( or,r. irzul[i ci:
ur., : cxp [-ilj.a cos Q,t + ,p,l f b cos (1,1 * '9,),
unde

r,,, - ,/;l;1r".
Ecuatria caracteristice a sistemului Du IDai este bipiirati, datoriti
prezenlei frecirii, dar are patru grade de libertate Ei aceasta comPlicA gisirea
oscilaliilor proprii.
Problema 5./rl. Se consideri un sistcm lormat din doi oscilatori ar'
rnonici identici, cuplali. Doue parLicule cu masa m sint legate prin doE[
resorturi flri greutate gi cu constanta elastici k, iar intre ele printr'un resort
{dre greutate, ivind constanta elastici k' (figura 5.41,a). Sd se giseasci coordo'
ratele normale ale sistemului. Migcarea are loc dupi o singuri direcrie.
Solafie. Sistemul se mi9ce de-a lungul axei O.r. Se alcg drept coordonate
generalizate deplasdrile z, Si r, ale particulelor iali de poziliile lor dc echilibru,
Energia cinetici a sistemului estc :
11
I : _nl1.1 _f _rtl:.
_.t _.1

iar cea potenliali,


i,
22 1

Iiunc{ia lui Lagrange va fi :

1 .-
I .- I
I^ -= o //r.ri L
l
l:t''- i. l.l I r- r.:.
-/,,r: a - - -/

Ec aliiie lui Lagrange sint :

i, - I*, -{(r,-r,)
iTlmm --0. i,+lr" ; Ll}t 1r',., -- r,; :0. (l)

Fi9.5.41
Consitlet'iudsolulii dc forma:
f. : A, cos cof, r, :.4, cos ol
inlocuindu-le in ecualiile (1), rezulti relaiiile:
-r k' _ Le, | (kl k'
{k -.,)A,
\m)mm\ml
-'Lo,:u, -.,'la, : tr.

Ecuatia seculari se scrie:


r'+ A'
_t!
m tn

_- t! A.+ A'
IN

adic;:
k'
{L 'r . _ A'\/A + I' l'\
t;Jl - -.,.---J:o'
t ,, <nz

ca.e are solutiilc :


.; -1mnt5i 4 l_llk' .

Frecverlele coo gi <oo se :irnmesc frecuenlele normule ale sistemului.


ExisLi deci doui solulii posibile pentru sistem :
ir : Ar cos a"l, t" :4,, cos tool gi z, : 6, cos corl, .c, : B,, cos ort. (B)
. Amplitudinilc
valurjlc
Ar. Ar, Br gi B, nu sint irclependente. Daci se illocuiesc
Ini*co irr eclaliile (2) rezultd: a) penlru ,o : <u", d, : -4,; b) pentru
co : ro6, 81 : ._B:. Atunci solutiilc (3) devin: e. : A coi,,t.i,^ x,
: I cos c:n/. .rt B cos t.rol. .rz : -B cos torl. -
S-au obliuut rnodurile normale rlc oscilatie, caracterizate prin faptui cI
toate coordonatelc oscileazi cu aceeaii freclen[i, In cazul coirsiderai, osci.
iatia crr frecr-cntu co, are loc in aEa fel incit z, :ar. Acesta este modul simetric.
Oscilatia cu lrccreuta ro, are loc in a;a ferl incit e, : gi poarii uumelo
-o,-celj
tle motl trnlisinttlric. iu figLrlile 5.,111, c sint repreientate doul moduri
de r,scilr!ie.

Uodul stmetr/t (x,. xz) Aodu/ ontitnelnt (.t,. -xz)

Fig.5.41

tr3 Culegere de problenre de fizicn cd.


- - tA8
193
Introilucind coordonatcle
r1 1t,\; q6--^(t,-
q" -j;(tl rz\'

lunclia Lagrange devine :

O :, I ^r, + 2I ms|'" - ik,tt


1 " 1 k",,,q;."
-i
undek" : & g 2k'. Ecualiile Lagrange se scriu:
*ii": - kq", rr.qu:- k'qo.

S-au oblinut ecualii independente, ale ceror solulii sint:


q, : og cos (t'.,J * e,), 9,, : A cos (<ol * eu).
Problema 5.42. Se se ghseasci coordonatele rormale ale sistenrului earc
rre funclia Iui LagraDge:
: Li;, - ;1 - L 1.?r, .r .ll!sz) I artJ.
-e
2' 2 '
Solufie. Transformarea in coordonate normale este pentru acest sistene
rotalie in planul zoy ({igura 5.42, o) ; a: Q, cos 9
o
{ Q, cos g.
- 0, sin ?, I:0r sin p *

ll
? Fis.5.A2
l
4

194
Energia cineticl nu-ii rnodifici forma in urina rotaliei, ilr timp ce coefi-
cieutul lui 0,0, din energia potenliall, care este egal cu - I (.,t
2 -
o!) sin 29 - a ci.rs 2g, poaLe fi ficut nul dacd se determine para-
-
nretlul g din condilia: clg 2 q:lt.a- o!). Modul in care depinde g
2d
de o, este arAtat ir figura 5.42, D. Regiunea in care g variazd de la 0 la 2zr
are o lirgime de ordinul lui a/o. Dacd cuplajul este slab. a ( I .i
oscilafiile normale fiind localizate, adic5, o, :@,,q 0;i e: Q,, iar g - .iQs,l,
= : =
in timp ce pentru or ) <oz, 9 ! rl2 9i a: =
-Q,, lJ Q.. Cind o, : o*,
oscilaliile rormale nu mai siut norrnalc, iar q : r14,

Q,+ Q,
J2
Frecren!,.|c rr,rrnrlc. Of,,
- I2 t.l - ,rZ F JGE- ,tT, -r 4c,1, se afti in
afala ftecvenlclor to, gi cor, adicil 0. { o1 qi f), < o, (dac5, de exemplu,
or { o:). Peutlu un sistem cu mai mutte grade de libertate, aceasti relaiie
poarti numele de teorcma lui Rayleigh. Irr figLrra i.11, c sc arati cum depinde
O, , de or.
Probbrrra 5.43, Se considere micile oscilalii ale unei bare, suspendate
cu ajutorul unor fire, ca in figura 5.43, a. SI se glseascl modurile de oscilalio
ale mului.
sis te
Solutie. 7t cazul micilor oscilalii, cird sin 8. : 0,, sin 0, : 0", sin 0s : 03,
expresia energiei cinetice este :

7'*,*=+[(rn,*m,t m,)r!6! 1 m,r!6,, a mrr!d", a 2m"r,r,6,6" *


a 2m,rrr.6,6r],
unde 0r. 0, 9i 0, siub deplasdrilc unghiulare ale maselor /nr, m, $i rns,
Energr'a Ilrile ntiale exacti este:
U,,,,,, : rn,9r,(1 cos 0.) * ar,a[r,(1 cos 0,) ] r,(1 cos 0e) *
- -
f rt.ra[r,(1
- cos 8,) ] rr(1
- cos 0")1.
-1
Inlocrri rrl I
- c,,s0,=
- --0?etc.soobline:
2'
I
U"p,o, = ', I(r,, - ni, f m.tgr,O! f
+ n,gr,$! f m.9rr0!1.
Scrii[d fuucfia Iui Lagrange, ecualiile de
mi;Care gi ciutind solulii de lorma: 0r:
: A, cos (.1 * p), se obline un sistem de
trei ecualii in A,.

195
Sistemul are solulii nebanale, clacir determinantul coelicienlilor iui :1,'
este nul, adici
(m, * m, f m,) (r,<,r' o)r. IlTrfrrr,o2 m"t rra co2
-
m,r,r,a2 mrrr(tr,o2
-
g) t) :o
msr rtr,,',2 0 m.r.(rr<,tz 9)
-
sau, inlocuind valorile numcrice:
<16 451o4 * 37.616<o'z 781,327 :0,
- -
care are soluliilc:
o, :18,71 ;
oz :8'21 ;
o3 : 5,72 (rad/s).
Soluliile generale devin :

0r : 2,78 c' cos (18,711 * e,) 0,88c, cos {8,211 * eJ *


-
* 2,75c" cos (5,72t f r93);

0, : cos (18,711 * e,) 5,70c, cos (8,211i 9,) f


-4,54c, -
+ 2,30ca cos (5,721 f qJ ;
0s : cos (18,71 I + q,) + 2,34c, cos (8,211i 9,) i
-2,43cr
+4,16c3 cos (5,72t * q).
Constantele cr, cz, c.,9r, 9:, es se determini din condiliile iui[iale' Daci
este excitat doar modul <or, masele m, $i ms oscileazd in lazi gi in dezacorel
de fazi cu mr. Amplitudinile relative (deplaslrile unghiulare maxime relative)
sint : 2,78 ; 4,54 t ,,8 pentru ml, mr, respectiv mr. in figurile 5.43, b sint arE-
tale cele trei moduri de oscilalie ti amplitudirile lor relali\'e.
Problcma 5.44. Se se scrie soluliile ecualiilor de migcare pentru sis[emul
din figura 5.44 (molecula de bioxid de carbon). Sistemul se Poatc deplasa
de-a lungul unei drepte. Lunqimea ficcerui resort netensionat este egali cu io'

tq

Fi9.5.43

196
Solrrie. Flesupunin d miqcarea de-a
luBgul axei Or, energia ciner"ici a
sistem ului se serie:

I :
1

{ ar,.r!l r;,,.r'!1.
-tn;,.11
2
iar energia poteu{ialI esle :
t: :
1

trlrr,- ;, -/oi?{ rr._ r,_ /u)rl.


-
Intror",-ucind coorrlonatr:le gereralizate :

{s:Jg-lo.
se obriD expresiile ;

?:-
1

rr,q; - ttt,q;I mrla)


i
ni
t
u: _:_- kltq,_ q), * tq" _ q,i,l.
2
Se observi ci in noile coordooate $, b li gt, expresiile lui ? 9i U sint sume
de pitrate. Deci. g., g, 9i 93 reprezinti cooidonatele norrnale ale sistemului-
Ecuatiile de miqcare (ecualiile Lagrange) ale sistemului se scriu:f
m,q,* k(q,
-0,
- qJ
-,ii,- k1zq,- j,- 9a) -0, m,;;- t(s. - q,):0. (1)
Alegin d solufii de tipul:
0r:.4cos(.r*q);
{,:Bcos(,or*q);
9g-Ccos(col*q),
ecuatiile (1) der.in:
m,azA I A(B - d) :0,
m,a'E-k(28-A-C) :0,
nt,c.'l2C
- A{C- B) :0, (2)
Sistemul de ecuatji (2) are solulii nebanale, daci determinantul coefici-
entilor .4, B gi C este nul :
rnrto2
- ir I 0
m7o2 2k ,i
-
0 k m, co2 A
-
197
adice:
(m,cr'- k) [(m*<o!
- 2k) (m,<o'- k)
- k']
- k3(ml<o8
- t) - 0. (3]
Ecuafia (3) are solutiile :

o1 : l/
It k
lmt-,
oa :0,

t":l llkr-^ + zm,t


'
-^
Solulia generali a ecuaiiilor (1) devine :

9, : ctdu cos (or,l f ?J * c"d'" cr.rs (<o,,1 -| 9,) * cgdrg cos (o"l { 9r),
q, : cj.2r cos (<,r,1 f e,) * c,d", cos (o,l f 9,) * csdp cos (ors/ * 9a),

Qa : cdtt cos (roJ * pr) * cds, cos (<,rrl f q,) * c"d., cos (<ost { gr),
unrle l
m,al-2k /r l_ _k,:d,"_lk ft l_ t,.
A m,r,! -k I lo m,o!-r l-
) l" k
ur3*lt-^'u2r-
m^a!
- 2k
""I t,2. ,t k0
==0
t0 k I k mrro!
- k

.,.." -i.,.4- A 0 l-kz: rt-"


* -l rn,t!- /r 0 2n\ .t
" i o m,<!-rt | i o A Ifrz
-

k0 :k"it.2.,da:l I
^,.1- k 0l
m,al 2k k kk l--Iet
-
m't,! - A- A I 2m,!m,,,
9r ar u Dc,
k m,a!- 2k I att
{, : -c.f icos (o.l f q.)
- cuk2 cos (.,1 * q,) f clk? cos (oJ * qu);

9t - c*2 cos (corl { q.) 1. 2c, 41 ft2 965 (."f * 9.);


m2

gr :c,k'z cos(orl+ p,) cak'zcos 1o,l f 9,) + cr ]@&ocos(o1ti 9.).


- r111

l'roblema 5.45. Si se calculeze perioada oscilaliilol libere ale rruii pendul


sinrplu, in cazul iu care urighiul fecut de firul peudulului cu verticala la su-
prafala Pirinintului depigeqte T (O > 7"), La ,:0, 0 -0, iar La t -f i4,
0 :00.
Solufie. ln acest caz, ecualia de migcare a pendulului simplu este:
d'o *.I sino (i)
dl, -o
198
unde
_":7.
Multiplicind ecualia (l) ., 2
iL
Ei integrind in raport cu variabila ,,
rezult5:
|/d0.,
-" I : 2cot cos 0 * ,4, \2)
IarJ
14 fiind o constaulS de inl.egrare. La 0 :0o.
O, 0".,
S -
,

.4 :
-2oB cos 0n.
(3)

Jinind seama de (3), relalia (2) devine:


d0 : .0121"os 0 cos 0o)11/',
dl
sau, dnpl integrare:
d0
'"':I J zlcos 0 - cos 0o),/2
Dcc,arece la I - Tl4, 0 :00, se obtrine:
0"
TPdO
<oo l: (4)
-" 4 \ [
E-
z/.i,' e .in'9'1"'
I
r' I )l

Exprimind pe 0 ca o Sr! :.io'$ sin @, unde


fraciiune din 00, prin
2 t2
< sin o<1, rezulti: ! ag :.ir9'"o, @ dO si
n T :
-1 "o.9
2 2 2 2T"
L
2

=
f ao un(l' ro :
.)-
n q"1" perioada pendulttltri simplrr'
\J, .] -- l, .- a1-
i
Iutegrind pe (4) se obtinc:

f - f" 11
'
|\t-
-l .1
'r2
'0" 3' s1r'
;- sru- ) ,6
e"\
,
-|'t
sau, aprox;mativ,
r-r"(t+1.in,&.I.
4 2) \
i 99
Problena 5.zrG, Se consideri cE ecua[ra osciiaJiilor parametrice ale unui
circuit oscilani ate fotna:

1ii
dl"
* ."' (r).' - ,' (1)

o(l) fiind o funclie periodicl cu perioada Tr. Sa se stabileasci [orma generale


:i soluliilor acestei ecua!ii.
Solulie. ln cazul iu care or(l) : o(l + ?e), ,!rca tr(l) este o solutie parti-
culard a ecualiei (1), corespunzind la o amplitudine r. pi la o acceleratic da
la mornentul l, atunci la momentul t { ?r, arnplitQdinea va fi kc" qi accele-
ralia A{h, k liind oarecare, pozitiv sau negativ. Dcci. kr(l) va fi o solulie par-
ticulari a ecuatiei parametrice (1) 9i la fiecare pcriordi 7, se va regisi mig-
carea perioadei precedente, multiplicati cu /r. Ri:z,riti ci solutia particulari
es le de forma :
x(t):ktr"P(t), (2)
unde P(l): P(t+ Tp). Considcrindu-se pentru ecuai,a (1) dL,ue soluiii ind6-
perdente, do forma (2), r,(1) : k:tr,P.\t) ii rr (,) == il/",P!(l), rezulte :

d,.r,
_+ ,
(,).I1 _u (3a)
dtr
qi
d2r"
_--_-: + ozr, :0, (3b)
df
Pentru a elimina pe <o, se multiplici (3a) cu c1 ti (3b) cr ,, iar rezultatelo
oblinute se scad:
d2r, {r
_________:
d2.r"
____--: : U'
"rt
dt|"- dl,
sau
d2r, __--:_
_: dr" __:-
dr. _ I dt.r^ dr. d.r" \
r"
'dt, l_ dl d/ I\'oi, r, _: 1- ____:_ _--_j_ | : (t.
dl dl /
Astfel, se ajunge la integrala prima;
dr,
r, *-r' tlr" : (en5fsnf'
--la (4)
dl dr

Deoarece dupd I : ?r, amplitudil1ile z(l) ii vitezele ;(l) sint muttiplicate


cu k, primii termeni din ecualia (4) r,lmin constanli dace
li1,(, : 1. (r)
Din (5) rezultil doui cazuri posibile:
a) k,9i k. sint reali. Atuuci, unul diu ei este rnai mare ca uniiatr:a $i c(l)
cre$te exponentrial situind sistemul inbr-un echilibru iustabil in care apar
oscilaliile parametrice ;
b) l, $i /r, sint complecqi. Ecuatia (1) iiind o ecua[ie cu coeficienfi reali,
este necesari relatia : k, : fti. ]inind seaina de (5), rezultd ; llrrjN
- ll(rlt - 1.
Deci, in acest caz, r,aria[ia parametrici a lui o(r) creeazE doar un defazaj
in raport cu soluriile obignuite, fere a produce amplificare.
200
Problcnra 6.47" Ir ec :!ia oscila!iilor parametrice,

d'l ,,. :0,


,1i
' ,,,' (1)

te considera ca
(n'(l): (.3(1 i e cos <orf) (2)
(figura 5.47, a). Sd se giseascii soiuria aproximative a ecualiei (1).
.solafie._Se obserr d ci pentrx orr(l) dat de (2), ecuatia oscilaliilor para-
metrice devine o ecuiie Mathieu, clre are soluiii peltru anumite valorj
ale lui e gi <.rr. Admi[iod

<o'!(l) : <o!: <,l3+ Qr,


peEiru

0<1.<-
(olp

6,
o'?(1):<o|:<oB-C),,
pentru
___<1<0,
fi
(,)?
solutriile ecirati;ior
_d2r + (oJX _l Or) r:,r
dtz
$i

*+ t.; * e'?).r : o
dt'
tor fi :
ar : Cr sin orrl { C, cos <orl.
respectiv
ra : Cs sin orl f Cn cos c,rrf.

bro)
'i( \e

ti?.5.47

tt\1
La I:0 lrebuie ca
.r,({) ): r..,((l )

9i
r:,(()) :,^,(o),
adici
C,:Cq (3)
9i
o1C1 : orf". (4)

Pe de altd parte, amPtitudinea si viteza se regesesc multiplicate cu ft,


atunci cind se trece de la ' l" .1r 1. psgi,
- (0, o?

c, sin "' + c, cos-a5 : kc1 siu -19r + ftct cos '


tccJ,
(J)
- (n9 (o' (,,
ti
C. sin I9l 1 Cn cos ltde
: AC. sin
*'' + kc. 9. (6)
- op (n, ".," o)t

Reiafiile (3)-(6) sint compa Libile Pelrtru


k2
- 2Ak + 1 :0, (7)
urde
,t. : rt@r --------:-
L'Grz <,li + <"; 7i(Dr . fi6le
q95 ----:-
CoS ----:-------3 Sitr srn (8)
o)o (nt - 2 tol<o2
- -
In cazul in care ,42 - 1 > 0, cele doui ridicini ale lui (7) sint reate 9i
existi amplificare. Dacd A>1, k:A+JAE-i )1. Deci, dupe fie-
care ciclu (,}!, elongalia mi$cirii este multiplicati cu k $i pistreazi acclaEi
sens; existi. astfel 1,2,3, ,,. cicluri O pentru un ciclu <or. Daci d <-1,
': -- lA i JF In acest caz, dupi ufl ciclu ro, elongatia viteza
k
- dar sint-1.inversate: existl, ca atare, uu trumer impar lide semi-
au crescut,
sinusoide. ln flgura 5.47,1 sint reprezentate aceste rezultaie, drept coordo-
nate fiind alese petratul raportului diGire pulsatia sistemului ii cca a modu-
laliei ti pihatul graduiui de prcrlunzime a mcdula$iei, adici relafia (S) ex-
primrlj cu aju lorul mirimilor:
,.:(*i
lr
or
a"
precum $i pe
()2

202
rzulti rurbeie pliDe corespunzEtoare lui .4 -. 1 qi curbele punctate cores-
punzdioarr lui .4 :-1. Astfel. regiunile haqurate, cuprinse intre cele
doui tipuri de ctirbe, corcspund zonelor de stabilitate ah, sistemului.
alistr)4lt. ln cazul arborelul unui corldtrsator yibrsnt, O.l{D: este mic si constant.
Singura yariabili este o,, oare depinde de lrecvetrla de rotetie a arborclui sau care este
heevclrla de i.'il,ratie a conde[satorului. Punctele ceracteristice slnt aliniate Fo dreapta O.i!r.
do pant6 mi.a Sj zonele de instabiliiate sil1t lEguste.
!r cazul uoui notor de ceas electric, deplaserile .otorulni de-a lungul axei de rotatie :.
shlt e}1ulate da u! clmp magnetic de idductie ;, care aclioneazd co un resort, dar al cAnii
etect se atrDleartr de 10O de ori pe secu[dtr. Deci, Eradui de modulatie este egal cu 1, Jree-
vnla este condtaBt{ Sl sistfiul se deplaseazl duptr dreapta OP, care deternrini vibraliile
dnlar axI .li pr.k6ria o).. Exjsti zono larsi de instabilit-ate, carc dau fla$tere la vil)raiji
rg',.rr.iltoasc,

Problema 5,48. Sd se stabilcasci relatiile lui Manley Si Rorre penlru


anplificatoarele parametrice. Si se explice funcfionarea uuui amplificator
parametric ca amplificator cr ,,rezisteutd regatil'd" 9i ca amplificator con-
veriizor de freclenfi.
Solu{ic. Se corsidere cazul uuei capaciti}i C, alimentatS dr doui surse
dilerite, cu irulsatiile to1 $i or. TermeEii armonici care apar sint de forma :
m<o, { no,. Acegtia se pot ntiliza separat, in circuite protejate prin fillre
r:o nvenabile (figura 5.4E.rr). La borlele condensatorului, sarcila elecl,rici
ra fi:
qi!): s\
/-l
s\
l-J
q". :5-5.
l-J L-J Q,. exp[i(n<,r, * n<o,)l]. (1i

Cazurile rn:0li n:0 coresprrnd celor doui circuite exciL;rtoalc, fen-


siunea eleclrici la bornele condersatr;ruiui va fi :

v(o: D \-\
/-J i',. e xpfi(mor. ] n<oJtl. 1:)

Eecarece q(l) ii V(l) siut reale, rezulti:


V r - Y- 'a.-a
Si
l.n: I .. ,-

-i-
J-
ttt
l-r i
I

7
l_
Fig.5.48
Astfel,

q(t):q*(t):
_e- ,." : ,"
"A -E_ ,,I_
qi din (1), cu ajutorul relaliel I !9- , expresia curentului electric rza fi :
dt

ItL) :->)
=g ) i1m., * ncoJQ., exp[i(mo, * no,)t] -
-:-"7
:,,I_ ,,8_ 1-, exp[i(m<o, * no")l]. (3)

Considerind 1 : /n exp[i(<ol * tD], pentru o sirgure frecveufA, se ttie ce :

? : I

TRIS
sau
28 : RI I* '
R fiind partea rcal! a unei impedarte Z, existe reh\ia: 2R-Z I Z* , Ca
atare rezult.i | 43 : (Z + Z*)ll* : (ZI)I* + (Z I)* I. Jinind seama de
legea lui Ohm, V : ZI, se ob\irc: 4p : y1* + V*1. Astfel, paterile Q-.
cheltuite de fierare componenti, cu pulsatia m<o. 'f nor, se scriu;
4Q^, : \/*"1;"+ V'^,r-". (4)

Coeficienlii dezvoltirii Fourier ai lui V din (2) sint dati de :

2n 2F
1 rr V(l) exp[- ] d(o.l\,
V _ \ \
^,: 4;'
i(m<o, n<o)fld(<,r,f) {5}
)00)
varial:ilcle fiind r,r,l qi o,l- Dir (3) pi (5) rezultd:

V : j i(m<,,,f n<r,)QloV(l) exp[-i(mco1]n<o,)ll <i(r,r,f ) d(r,r,f)'


^,1* # ioo
Jinind st'arna de (1) :

: q;,:
-imQi- exp{- f
i(nio.,, nco,)tl (6}
=!=
(d,,t)
Aslirl'
2n 2n
m r'*"r;, : -f tt v1q J- {},, d(<o,r) d{tu,r) :
morf ntr, Art' ) ) (lorrl)
00
1f
= -, \ V(l) drl;" d((",/).
4rt' )
o

204
Surrririd cei doi membri dupl cci doi indici, remarcind ci se pot permuta
operaliile "[ ti D ti diferentiind ambii membri ai dezvoltirii F-ourier a
Iui Q(l), rezult.i :

1e.. 1a. ...........:::::


m\r-^t.^,
d(o,l) I v(t) dq(l) d(to,l). i.7 )
L L=0"i"0,""
ma, ].nro, 4r.2 J
0 0
J

,,,, ,, ,,;;;;o ," .,, rezul ti

j v(0 aq(t) tl(<o.l) :0. (8)


0

Iitci, !inincl scama de (7) Ei (8) se obliue:


o !9
tny nnt
"' n^
) ) "''' : r.,,
/-J /-J nro, I tl<,r,

satl

D
y'O.e--'+
,L m<r.l n.o.
i/-J iL -
m.t7,nn1 _n
,_-:::::_3!:-!1
-mo, f
n@s
:0,
In al doilea termcn, sumarea fdcindu-se de la la f oo, se poato
schimba semnul in fala lui l. ln final, linindu-se -oo
seama de (3), rezulta:

\- \ mtv^"1;" I v;"1^1\ _0.


L /-/ mo, f no,
cu ajuto,.t ,,, ;;:";;;t* prima relalie llantey si Rowe:
m?^"
/_J /_J mco, I n<o,

Derivind pe (0) in .*1.t rezulti a doua relalie Ianley $i Rowe:


", *,
S' F n?^^ :o. (10)
/J lJ n?0r1 -- n.u1

Considelild dispozitiYul
din figura 5.48, ll, rclaliile (9)
;i (10) se scriu :
?, 1 Q,, - Q,.., _n
{ol r,.i, } r,r, (rr (n9
(11)
ti
a, 4,, , Q,. t
o)p co, * <,lp (ntt L.)r
-
(12)
a) Pentru a furctioDa ca amplificator
cu ,,rezistentA ncgati!I", montajul furni-
zcazi energic la acet,a;i pulsalie or ca
semnalul de amplificat Si ir acclagi circuit.
Alunci, condensalorul C Iur nizeaz] mai
rnultd encrgie dccit prirrcStc la co, 9i pr< 0.
Fis.5.{9 Din (11) r'ezulti:
'D, - Qt-t _ Q', , (13)
<,.:1 @p or co, t to,
-
Combinind pe (12) cu (13), se obline:
(DO
Q,
o1 - o)'p
li Qr t\tt depindc dccit de euergia de pornpaj.
b) Peutru a Iuncliona ca amplificatcr conYertizor (le lrec\'enli, este
posibil si se atanjeze lucru le astfel ca si fie debilatir eltrgic la una din
frecvc[lele : co, _t or. Circuitul de iegile este uior izolat dc c.l de inlrare.
Pentru co, f or, sislemul este cu bandi lateralir superir,alr'r ti prntru
G)r- co1, sistemul este cu bandl latcrali inlerioard.
Problcma 5.4!). lilecvenla unui oscilator armonic o(l) ratjazi conform
figurii 5.49. Si se g.lseasci :eqiunca iu cale oscilalia.s1c ilrstabile.
Solulie.Scconsideii:r.-:exp[iol{!pentru0 < I <:fi .r'-: a exp[ior l] *
{ b exl;[-io,l], pentru r <t <2r, urde a qi I sc tlrtclrniuri din condi-
$iile de conlinuitate penLni r 9i i la t : t : r(t - 1,, : r'(: -- ii), ;(r - 0) :
-r(t'l- 0). Astfel, se obline:
c", -l t.,.
o (.\pltr i.rj c,-ll.
zo,
6r? o)r
b -. - - erpfi(@r -(,-)1. (i)
2a,
Peritlu 2:<l<3t,
,r:d explioJl * I exp[ ior,l],
un dt:
-
ct: expl-io,rl-llcos <,r,t ]i <r?-o3
' t
' sitt c".:l:
\ 2<,r, c-,, I

9 : i sin o,t expl3iorrl ^^1-'Z .


2 <0, <0,
' Daci osci!aliile au forma:
,4 exP[io,l] ] A exP[-ior,l] (2)
pentru 0 < I < t, dupi o perioadri dc 2r, (2) se poate scrit cu 'ajutr-rrul
lui (1) sub forma :

.A(a exp[iro,l] { p exp[-io,l]) f B(a+ exp[-i<,rJ] * 9* expl-ico,,]):


: (dA i p*B)exp[ico,l] + (p,1 -1- a+ B)cxp[* i c,-r,l]. (3)

206
Se obsena ce solutria (2) iqi pestreazn forma dupi o perioad6 2t, cu
cxcelria Liuui factor de multiplicare' Rezulti ci (3) se poate scrie, cu ajutorul
lLri (2), sub forma:
(crA f pxB)exp[itoJl + (94 f a*B)exp[-i<o'l] -
: p(,{exp[ior,l' ] f Bexp[-ico,l']),
unde l':l-2r,
I P*B: P exP[-2ito'r]A;
eA
9A f e*B : P exP[2i<o.tlB.
Pertlu ca -.t qi B si fie diierili de zero, este necesar ca:
(r $ exp [-2ito1r])(a* - pr exp[2i<,r,r]) - ppn :0,
dr uude rezttlti ci:
Pr.::Y*J7-1,
untlc
t"? -l- <o!
: : sln ort sll] o.rl
(,rt
v Re(a exp[2i<,rrr]) - -j_r-a
cos @rflcos
Zb)r(n,

DacI ',, < 1, li-r,. ,l : 1 r;i oscilaliile rr. ! rimin mdrginite' ln cazul h
care 'r' > i, g. > 1-'9i amplitudiuea oscilatiilor cre;te nemerginit' Acesta
este cazul r,:zonanlei palamignetice. Se verifici ugor cE dac6 diferenla dintro
ii"".-"ng" este mici, ir' - .rl ( <o1, condilia de rezonanlE este indepliniti
daci
(<o' o,)'gc
(or, * orJ
-2xn I tor
-
* r,l,

Problema 5.50. Se considerd un oscilator armonic, a c[rui ecualie de


migcare, in condiliile rczonanlei parametrice, este:
a.-,+ 2t'; + o!(1 i h cos 2<rl)z + prs :0, (1)
ulclelt4l;
lo- orol (o6
Si
9'i'c ( <oo.

a) Sl se detelmine amplitudinea ti faza unei oscilalii stalile' b) Si se deter'


mine amplitudinea armonicei a treia, in cazul oscilaliei stabile'
Solufie. a) Se cousiderl solulia ecualiei (1) sub forma;
z : A exp[iorf] f A8 exP[-ir,rl],1 (2)

nr'{-suDuni[d ca termenii care contjn exp[ii.')f] sint suficient de mici


ir.,.trl " prt"" Ii negliiati. Introducind pe (2) in (1) ;i identificind coeficientii
cxpone u!ialt'lor rczulti :

l-
l.Ba F (.t .B 2ior - 3p1.,{ r':), *: o ;
2

! hofnA* l- (co: <oi * 2ier). - 3plA l:)A :0. (3)


-!
-
207
Peotru ca.4 si rtibi valori nenrilc trcbuic ca

l1_
I /i (ro .o'-.3- 2ia),- 3!)Al'z
l2
I :0,
I

.t - <"i 2i ai . ..',..1 1- tt/(JA


l
-2
de uDde rezultri :

;i, r'.,
'... -i l/l-1
i\2 n,,;)
")
,r,,
j
ltligura 5.50 cslt,,eprerenL,rLi clcpcnden!:r lLri r,: il.rrnllu 3 >
l,l rlL. 0)-
F'aza se delerminir riin ccLraliiie (3) :

"., l-, - 1n, 1 1'


-{: ho.,
deoar(,ce
I
.t : - trp[io].

b) Cind sc tinc seau)a dc ar-monica a tt(,ia, .r'are c\Ircslir:


t :,4 cxp[ic,rlJ f ,1* exp[-icol] f 1i cxp[:3io1] r,- .li'r' e iir[ :]ioll. (4)

Se presr:puli: cn lAi (:1 (ccea ce la fi confirrnal (lc lezirllail. lulocuind pe


(a) in (1) r'ezulti cir :

tr-l-\1,ill-r
\ 16 S.'i
(5)

Din (5) se obsen ir cd


al < ..,. ,

aga cuin s-a prcsuplts. Sc oLrsel\ii cir ar'rnonicele de orclju IlaI sint propor-
!iouale cu produse ale lui ,1 cu tlifelite puteli alc lui .h ( -/r-i. ft:,,1, ..,),
lii nri astfel ueglijabil{r.
Problema 5.51. Douir peudule sinple itlenlice, dc lungirnc / qi uasi m,
se pot deplasa intr-ul pian vertical in jLrrtil a douh axc palalcle, aflatc in
acelaqi plan olizontal (figura 5.51). llasele sint lcgatc printr'-uu rcsort elastic,
de greutate ncgliiabili. in care tcnsiunca este rulii ciud 1;rndulelc se afld
ln pczific r-erticall. Se vor considera mi;cirilc cLr ampliiLrriill rnicl. rpr,]xi.

Fis.5.50

208
mind dcplase.rile pendulelor prin componcnlelc lor orizontale, Jl $i ,r, iar
resortul aflat sxb actiunea unei Iortc elastice, proporfionale cu diferenla
deplasilrilor. a) SE se scrie ecuatiile de mitcalc pentru deplas6rile c, qi r, ale
pendulelor. b) SE se giseasce oscila[iile proprii ale sistemului ti sE se calcu-
leze perioadele acestor oscilalii, cunoscind valorile detelminate experimental:

I :1 m, m :5.10-, kg, /r/9 :2,5 kg/m, 9 :9,8 m/s,.


firispuns. a) Ecualiile de migcare siut:
d1-r.
'- m u
m
--.1 r, I l,(.r, _.r',):
d/: L

,.1:r, llu
- --: .r, -l- .[(r,
m ------: .r").
dt:L' - -
b) Daci fr : a, (migcirile sint i[ fazi),
.
r' :-f-L--:.,
iar daci 11 : (migc,irile sint in opozilie de fazi),
-:r,
1"' :0,99 s.

llt-,
lltn
Probl:ma 5.52. Un punct matelial se deplaseazi dc-a luugul axci Oz,
conform legii .r' u sin'(co1 ll t, 5c ca)culezc: a) amplitudinea ti l)c-
- \ - t)
rioada oscilaliei; si se traseze graficul x(l); b) \iteza i a prrnctului material
in lunclie de c; sir se reprezirte grafic aceasti funclie.

.: 3;
.Rtisprins.
^) ;i, - "*(z.r- ")] , t:! qi T==

b) z': :4o':r(a
- r).

llQt
n 2t/

Fig.5.52

l4 - culegeae de probleme de flzlce - cd. 138


20?t
Problema 5.53. .\mplitudinile oscilatiilor armonice forfate sint egalo
intre ele, penhu frecveulele or:400 rad/s qi <,rr:600 rad/s. Si se calcu-
leze lrecr.enfa pentru care amplitudinea este maximl.
Frisp r ns.
1l , r o'
., - l/ oi '---; : j'lo rad /s.
lz
Problcmfl 5.5/,, Se considere sistemul din figura 5.54. Constanta elastici
echivalcnti este /i. SI se scrie ecualia de rnigcare a sistemului, notind
:U:Jr-fz.
firisp aas.
nl1m' .. m'
J" + I : -------- f'Srn
-- (lJl.
rn, f lr,
--j-----: mr l m,
Problema 5.55, Se consideri ecualia Mathieu:
:"-{ o'(l)o :0,
uude
:<of[l *h cos(2<oo+ rl], h ( l, e ( tro.
or:(l)
Si se stabileascir iutervalul in care are loc rezonanta parametric6.
h.o e fi..
ftasDuns.
'22 <
-
Probltma 5.56. SE se determine limitele domeniului de instabilitate
pertru o rczonaDfi paraDrctrici in vecinetatea lui co : tor, qtiind ci
coz(l) : to3(1 f /t cos 1l)' (h ( 1)'
-,
g-l
1

'2424- -46:r" 3.
R,iJrunr. 1-.",

Problema 5.57. Un obiecl cilindric, de densiLate p", se deplaseazd intr-un


lichid cu dersitatea p,, conform figurii 5,57. SA se scrie ecuatia de miqcare a
cilindrului gi si se determine frecvcnfa ploprie de oscila$ie, cind ciliudrul
este aplsab cu o lorli exterioard li apoi este lSsat liber'
'i
' ' o 5i <,.,0 -. (llt\''" .
ge
Brispurrs. -
' 2p" \zp" )

L]
foziltc perlurbold
Fis.5.5a Fig.5.',

210
at j

Fi9. s,60

Problcma 5,58. Lin puncl- rnaterial executil sirnultan doui oscilatii pa-
ralele, drsclise dc ecualiilc:
Ir:a cOSol,
r',:a cos 2cot.
Si se caltLrleze \ileza maximi a punctului material.
il,!.rprrro. i',,0. .l.iJaco : p c<,.'sirri .1 -.- {-;l ,.1.
-
Problema 5.59. Oscilalia lezultatA pril supcrpozifia a dou[ c,scilarii ar-
monice, cu accea;i arnplitutliue, este dath de.cuatia: r : (l cos 2,11 cos 50,01,
ur(!e / sc matsoiirii in secundt. SI se dctt ninc fr('clenia oscilaliilor componente
ti prrioada bitaiilor oscjlal.iei rezulianlc.
RrI.rpltn.!. t>, :47,9 raclfs ; o, : 52.1 radls ;c: 1,5 s.

Ilrobl( ula 5.60. S;-r se scrie ccuatia traiccIoriei ur]ui punct mal,erial, a
cirui mit(-are (:ste definitd de ecuaJiile: a) r : ({ si]] ol, y : a sin 2col ;
b) r :a sin<,lr. g -- a cos2ot.
/ -:\ j-].
Iispuns. a) y! -- l.ti[l - -l; b) ri.-oIl- Z
\ a'l \ u")
Problema 5.61. Un corp cu suprafatl mare execu[i oscila]ii armouice.
orizontale, cu ampliludinea s :10 cm. Si se determine coeficientul de fre-
care dintre corp gi suprafala orizontali, ;tiind cir acest corp poatc aluueca
pe pian qi perirrada sa de oscilatie este mai mici declt ?' :1,0 s.
n2a
Rdspuns. ;,r. : 4
:0,.1.
qt-
Problcmu .1.62. Dou:i osciia!,ii a:rrot lizatc sirll cii Ia ( [ciiza ie prin urmii-.
toalrlc lalotj ait perir,:rr!ci 'j'. ccrefjcir tiiului rlc atncrri izii r-e 3 gi tllcicmentului
lugariirnic / :
7' (') 8 (s-t;

pfimlt osrilalic 10 -'


a dotia oscila!ie 10-r

Si se aratr carc din celc doui oscilalii sc amorl.izeaze mai rapid.


i?,ispuns. 1n tiInp, se amofiizcazi mai repede prima oscilalie. Dar, daci
se raporteazi fiecare oscilatie la timpul sdu natul'al, pc|ioada ?, atunci a
doua oscilalie se amorlizcaze intr-uu numil dc perioailc mai mic.
Prollena 5.63. Un corp dc masl m :0,50 kg, allat irtr-un plan ori-
zo[Lal, este legat. printt-un resort olizoDtal nedeformat, de uI perete. Coefi-
ciertul de elasticitaie al resortului cste k :2,45 N/cm, iar masa sa neglija-
bili. Coeficientul de frccare dintre corp qi plan este pr :0,10. Corpul esto
deplasat in a9a fcl incit resortul se alungegte cu no :3,0 cm. SI se determine:
a) perioacla de oscilalie a corpului ; l.r) numilul dc oscilalii efcctuate de corp
iuaiutt de a se opli.
E risp a ns.

a) ?:0,28 s;

r"-41
b)N: /i :3.5.
4gng
A

Pro}lema 5.6{. O palticul[, legatii cu ur resort, este indeplrtati la


disLanla n : 1,0 cm fali de pozilia de echilibru gi apoi este lisati liber6.
Si se calculeze distanfa parculsd in dccursul oscilaliilor pird la oprire, dac6
decrementul este 8 :0,020,
..
/ir;rl)l/Jls, s
oll -F exp(
' ' 8,lr'l':2t:r.
' I - cxp(-8/:)
Problema 5.65. Un pendul simplu oscileazi intr-un mediu in care de-
crententul logaritmic estc 8o :1,50. a) S{ se calculcze decrementul logarit-
rnic de arnoltizare 8, dacl rezistenla mediului creite de n :2,00 ori. b) De
cile oli tlebuie si creascir rezistenla mcdiului penLlu ca sI nu mai fie posi-
bile oscilaliilc ?
Rrislt irns.

nlo

r,
4n'2(1 n':)
-- -'.i;--
1/, o6

r,r r: [ir +....::4.3. 4x2


83

I'roblcma 5.66, Sd se calculeze perioada de oscilalie a unui peudul


elastic cale, sub actiunea propriei greul-dti, se alurge$te cu 2 m. Masa pen-
dululLri estc rn :50 8, iar co stanLa de limp (timpul dupi caro anplitu-
dirrca scade ,1,' e ori) cste r - 5 s.

-Eiisp uns. ?
l/ "'-\l : 0,28 s.
I trg - !1i
212
Probli'rna 5.G7. in sisr"emul din figura 5.67,
capitul din dreapia al resortului ft, este snpus
unei oscilalii armotrice 2r: Xr cos ol. Sa se
a irrJsci In.
sclre solu[ia eclrrtiei dc migclltr
t.X,
l?rispuns. r: cos ol.
i,;/i,-mor Fi9. s.67

6, UNDE MECANICE

Brevior

ln problemele traLal-e la oscilaiii tnecarice au fost expuse feuornere fi-


zice in cal.e deplasilile (aurplitudinilc oscila[iilor) ei'au furclii dc o siDgurd
variabile, timpul. Oscilatiile produse de un punct material sau de un corp
oarecare, care se afli intr-un mediu elastic, se transmil particulelor mediului
aflate in contact cu pu[ctul, r'cspcctiv cu cot'pul care oscileazi. Aceasta col-
siituie excitatia locali (perturbafia) a mediului. Ilediul fiind elastic, daLoriti
interacliunii dintre ,,particulele!' mediului, aceasti perburbare nu rdmine
Iocalizati in regitilea din jurul sursei de excitalie. Astfel, parLiculele mediu-
tui din julul sursei de cxcitarie puse in mi;care antreneazd particulele inve-
cinate, iare la rindul lor antreleazd alie particule g.a.rn.d. in acesl, mod,
se lorrneazi unde mecanice, iD particular, uncle elastice, care iau alterDativ
forma unei comprimari sau a unei expansiuni. Acest fenomeu de propagare
.a peIturbatiilor este bine cunoscut din experienlele de fizicS. De asemenea,
se corstati experimental ci excitalia locald (perturbarea) a unui mediu nu
ste cletectati instantaneu in poziliile care se afld la distanld fale de regiu-
nea de excitare; este necesar un interval de timp pentru ca o perturbalie sd
se propage de la sursa ei la alte pozitii in spaliu. Undele mecanice apar dato-
rite unei miqciri forlaLe a porliurii unui mcdiu deformabil. Elementele me-
diului fiind deformate, perturbatia este transrnisi de la un punct la utmii<-rrul,
adici, unda mecanici progreseazi plin mediu.
O consecinli a rrigcdrii cale irece de la o particuli la alta este c:i energia
poate fi transmisi la distaute considerabile prin proPagarea undci. Trans-
portul de energie de citre undele mecanice are loc, deci, prin miQcit'ile par-
ticulelor in jurul unei pozilii de echilibru. Se remarci faptul cit rnigcarea
intregului volum al rnediului (curr este, de exetnplu, tulbulerla uuui fluid)
uu este uriqcare a undci.
Din punct de vedere lizic, peotru tlanslniterea miqcirii (propagarea)
undei mecanice, deformabilitatca $i ine{ia mediului sint propdetili eseu-
tiale.
ijtrnomenele de propagate a undelor mecanice sint descrise de funclia s,
care depindc alit de timp, cil- iii de o variabili (sau mai mulLe) sPa[ialfu.
Sludiile efectuate, in diferite cazuri, conduc la ecuatrii cu derivate partiale,
dc I,-,r'nru :
1 Iijs j-b's (l).
.,
irr cate conslanla C ar" dirn,'rr'iultr'a uuei
- ct"
1," ox'
(1) ale o solu{ie da
viLeze $i depinde dc caracteristicile mediului. Ecttatria
folrna: s:/(ir Ct) l9@ + Cl) (2), / qi 9 fiind arl)itlare, in seusul ci
nri sint date de ecualia (1), dal sint determinale de condi[iile la liuitn, la
fel ca gi constantele de i[tegrare ale unei ecuatii diferenliale. Integrala
2t3
generali (2) repreziEti suprapunere&
a doui perturbalii. Propagarea
pelturbatriei reprezentate pdn l(r-
sau 9@{ Ct) este o und5,
?'2
-.Cl)
speciale (figurc 0.01) prin aceea ci
Fis,6.0, lorma perturbaliei este nealterate,
in timf ce er se prupagl prio
mediu. Pentru unde mecanjcc. fuliclia de undl /(r.- Cl) reprezinti,
ln general, o deplasare, o vitezi a particulei sau o componentl a tensiunii
elastice iu mediu. Argutncntul r Ct, respcti!. z { Cl, reprezinti faza,
funcliei dc unda. Regiunca mediului- elasti{ care se glse$te in st.are de osci-
lalie, Iiind sediul unor unde ruecanicc, sc numcgle cimp ntecanic.
Locul goometric al punctelol din medirr care sint Ia rrn moment dat i*
faze poarti numele de front al undei.
Funclia de undd s poate Ii o mErime scaiarl, \'ectorr'ali sau tenso ali..
De exemplu, daci s :a{, atunci (1) ia lorna:
1 tzA azi (3),
C' a12
-;'
a)l'
unde
A-A.ii,+Ayfrt]+A,a,. 14>

DacI sursa undei este puncluali. fronturile unrk,i sirrL supralete sferice,.
cu centrul intr-un punct care coincidc (u sirl'sir, Accstca sinL u dele sferice.
La distanfe mari in raport cu sursa oare a prr,dus uldele sferice, flonturile
lor de undd pot fi asimilaLe ctl unde planc.I)rca la un rnoment dat, rnirimea t4
are aceeati fazd in orice punct al unui plan parrlel cu planul yo.z, aeest plan.
Ee Dume$te plan echifazd sau pa(n al mtlei qi ecualia (3) dcscrie propagarea
de unde plane in dircctia Oe, normall la planul undci.
In gcncral, Ar, Ar gi,4" sint oarrcari ;r mil.irnca i are o pozilie oareeare.
Itr raport cu planul undci, In Daturar existil doui cazuri partilulare foafte,
frecvente:
1". Au : A, : 0 ; A, * O (in scnriul llropagir'ti). Atunci se spune ci
avem o perturbalie longitudinald. Acesla este cazul, dt exenrplu, al undei
acustice;
2', A,:0 (in sensul propagirii); Ay * 0 li ,4. + 0, sau Ae + 0 ii
z{.:0. Se spune, in acest caz, ci estc vorba de o perturbalie lrunsverco,li..
Decd AvlA,: constant _(adicd, in regim siD[soidal, cele doui compoDetrte
sint io Iazi), direclia lui A in plalul undei r:stc constanli ti pcrturbatria (uDda},
oste polarizata rectiliniu. In cazrrl in Cart -1,!lA" + constalt, extremita-
tea lui -4 descric o curbi mai mult sau rnai putir) complicati. autme:
- o elipsi (polalizare eliplicl). dacit fr(lcicntrelc lui,1r 9i.,1, sint ace-
lea5i (aceasti elipsd poate dcgelrra intr-un cerc penlru.4e:/, ti pentru.
un tie{azaj al fazelor acestora de n}, undc n :tJ, 1,2, ...);
2
- culbcle Lissajous, daci cele doui frecvenle ale miri.milor Ae ri A,,
sitrt rapoarte de numere intregi;
curbe oarecari, dace raportul lrecvenfelor mirimilor :1e qi ,4, rru eote-
-
un raport de numere intregi.

274
Fuuclia de undi f csLe determjnatl, iD cea mai rnare parte a cazurilor,
.deforma oscilatiei sursei in punctul J :0. Daci perturbatia este sinusoidal6,
se poate considera :

"*1,. (,-;)], (5)

unde a este o constantd reali, iar <o este frecventa undei, sau iu cazul pro-
oagirii dupi o direcJie oalecare
i :au, {lgne +.n", t: a expfi(ol
- i.r)t, (6)
.fi fiitrd vectorul de undi. Exist, doui tipuli ilnportaoto de propagare:
propagare liberi 9i propagare int:r-un tuediu dispersiv.
In cazul propagiuii libere, ciud mediul este infinit, unda q este uul6 9i
unda pland / este solutia care reprezinlA proPagarea citre a - *.o, s : f -
: F(z) exp[i<ot] (7), unde F(z):c exp[-iAz]. Dace :r:,, la distanfa L
unda f este reflectatd [otal gi conservarea energiei cere ca modulul lui g si
{ie egal cu cel al lui /, adici a. l'-aza lui a poate diferi cu o valoaro oarecare O
de cea a lui /, adici

s:F(r) exptiorl :, "*r li9]]"*oti,,f {"*l-t(.1*+]*


+:".rfr(r.+)l), (8)

adici, apare un regim stalionu,


ln cazul in care existi o reflexie 9i in pulctul ,:0, se irnpune o cou-
ditie de existentl pentru funclia F(a). Acest regim stafionar, confinat intre
dou[ reflexii totale, poartd numele de regim rezonanl. Axunci, fuuctia F(r)
au existi decit pentru anumite valori discrete ale parametrului or, nurnite
oatori proprii, oro, iar solutiile F(r) sint funcliile proprii corespunzdtoare, F,(n).
ln cazul propagirii intr-un mediu dispcrsiv, 'tileza G depinde de co 9i
perturbaria total5 va avea forma :
rC, 0) : J ,l(0))exp[i(orl - Ar)] cro.
ln iutervalul Ao in jurul valorii <on sc scrie t
ttl o+...
or
=<oo*O*... ri I:u ,- dor

SeldeducecS:Aco:Ogi
r-(t, r): exp[i(c,,ol
- tur)]
!,{,(o.
+lol.*p[icl(i--*rlr-
o
(e)
Din (9) se observi ci prima exponentiali cste l3I menul clasic al pro-
o"
pagerii perturbatiei, de pulsafie centrali (,)., cu oite:a de fazd C :
'k"
-reprezinti amplitudinea
iEtegrala din (9) semnalului F(1, r). Partea sa real6

2t5
contine un te.men in -" q(r:- maximul ampti[udinii oblinindu-se.
*r),
pentru I : a. Acest maxim se tleplaseazl cu uileza cle grup U : 99.
Astfel, perturbalia este iormati prin suplapunerea undelol individuale L!(r,r),
care se p|opagi cu vileza C, pulin dlferite intl'e ele, ir limp cc bhiiilc se de-
plaseazl cu o viteze U, ir geueral, mai rnici. Energia urdei iiind legati de
amplitudine, viteza U eslc cea cale tfansmite encrgia. intre viteza de faze
gi vitcza dc grup exist[ r'elalia lui Lortl Rayleigh : u :C- ),!q.
d)'
Ca tip dc unde longitudinale alcrr propagarea pertui.baliilor in fluide
ideale, ecualia de propagare fiind :
1 [2u
(1c)
C2 EP

Daci Iluidele sint gaze, C" :y l!, i1 fiincl pr.t'sitinea atmoslerice, iar
Po

daci fluidele sint lichide, C' :'.--1- unde y, - 1 dV I dP


' p"l" - \'" dp - po dp ."1"
compresibilitatca adiabaticd a fluidului. O ecualir asfnrax:rtoalc cu (10) se
obtine considerind plesiunea p ca iunclic de nndi1.
ln cazul mcdiilor fluidc riscoase, ecuaiia undtlol rr [i :
?2u .rt2u , 4 11 i3u
(1 1)
Al2 b.r2 3 ps br.Al
In cazu[ barelor solide, considerind uucle plane care se propage intr-o
bari cilindricd, normale pe directia a- a generatoarelor, din ecua{ia dinamic*
$i din legca lui Hooke rezulte ecualia undei :
1 AzX: e2X
('t2)
c" N arr'
F
patratul vitezei fijnd -C' -- a.
o
Ca exemplu de unde transversale alern propagarca perlurbaliilor inir-,-:
coard6 viblanti:
i:u b i:r, - ^.t (-t,. i:u, -.i
P-AL' Zr'\I ^^?u\ !- -- Vi/r - t-:!, (13)
-lr',r-li?t) il': i.r: ti
cele trei componente ale deplashrii fiind corrplet separate una de alta. Viteza
tle propagare a perturbatriilor este C : l/41 p.r,r, deplasarea dup6 C):i:

't I ,t'
lF
Si C:ll i p"rt., dupi Oy 9i O:, p liincl masa unitelii de
deplasdrile IuE-
tp.
gime, ?' tensiunea in coardl gi S aria sccliunii transversale a corzii,

216
ln cazul unei membrane intinse cu lorla F, care suferi deplasirile (elon-
,gatiiie unui punct al suprafeiei) a, y, ra fati de pozitia de echilibru, grosimea
membranei tiind d qi p fiind masa membranei pe unitatea de volum, ecuatia
diferenliali a migcirii acesteia este :
o'tlJ , (-a pd d"w
(14)
f r'' A!t" F Al2

tnde C' :I.


pd
ln cazul grilzilor, oscilaliile transycrsale sinl gcnerate de ecuafia :

Any I Arg : o'


ari
+ crr" -:
(15)

unde C :,Ai/p este viteza perturbaliilor longitudinale ale barei 9i I/S:rr,


r fiind raza de rotatie a secliu[ii transversale S a barei, definitd cu ajutorul
momenLului de inerlie I.
Oscilatriile de torsiune ale unei bare, suprse la una din extremititi la
eforturi tralsversale, siDt guvernatc de ecualia :
v a"0
(16)
AP p 3.'
unile C : /ffi 9i 0 este unghiul de rotalie in jurul axei Oz.

PROBTEME

Problema 8.1. Urul dia capeleie unui tub foarte lung, care conline un
il_urd, 9s!e inchis cu uu piston mobil. Pentru I < 0, pistonul se afle in repaus
9i fluidul se gise$te inlr-o stare ncperturbati. Pentru I > 0, pozilia pistonului
fa!6 de pozilia inifiali este dali dc funciia B(l) (figura 6.1). Considirind im-
pcdarta mediului egali cu Z, si se sclie expresiile presiunii din fluid daci:

a) B(l) : 1):10', r<o',


f(0,
fll, l > 01
rr) B(l) : .. i0. t <0,
f(0, ' 1,4 sirr cut, t >o.
Solufie. Pentru r) 0, neexistind nici o supraiali reflectitoarc. l@, t) -
: 'ftlr*.al
c)
fo' r<
a) f(r, t) :t.(,-;) . > ct.
ct,

Presiunea tiiod rl:rru tlc expresia p - Zf, r*ulu cn:


DlX. Ll:1
.. 10, r<Ci:
lzc, r > ct.
2t7
t^'0 Se observi ci intr-un punct oarecare,.
I mediul rimine neperturbat un timp
necesar unclei si parcurgi cu viteza C
distanla dc la origine plni in acest.
I
J
lot<0 punct. Drrl I acest timp, particulele de
I
I fluid irlcel) si se migte ctt viteza coa-
stanti C.
rlr. t>Cl,
FiE.6.1 b) 'flx. /) :1"'
t.4 sin(<ol - kr). r < Cl-
lat
- [0, r>ct,
' - \zeo, cos(crl
- rx). ,<cl.
In regiunca 0 (.r < Cl apare o undi sinusoi dali.
Problcma 6.2. Presupunind ci un tub ciliudric, in care st: propage o
undi sonoli, este inchis Ia extren'litatea de abstisi -L pe o impedan{b Zr, cate
plin defirri{ie esle: Z, :-IL. unde p, esle presiunea la abscisa L, ua viteza
Jlrr
uuei molecule iu miqcarea din jurul poziliei de echilibru qi S este sectiunea
transversalS a tubului (figura 6.2, a), se crre : a) si se calculeze coeficientul de
reflexie; b) si se calculeze impedanra in oricare Punct al mediului din tubul
cilindric; c) sI se discrite fenomeneie cAre alr loc Pentru urmetoarele valori
ale impeclautci terminale I Zr:Zoi Z,:O; Zr= c,:; Z;:iY,r.
Soluiie. r) linind seama cle faptul cir:

,,-,(, i). -(,.i) (1")


SI

, :,,.1,t_;)_,(,* ;)l (1b)

rczul [ir :

-(,*#)
la x-L, Zt:
-('**)

DacI se defileqte ca impedanld


redusi, impedanta telniinali cind se ia
rmpedaula iterativa a tubuiui egali
cu ulilatea prin

-, Z,S 21 ( 3.)
' p,C Z"'
atunci dia (2) ;i (3) rezultn:

Deci, functia -t.*)


-('.#):,t
in punctul
A#
,:, este egalecufuncliart-:)
@)

ln -celagi punct, multiplicatar cu un coeficicnt care reprezint6 reflexia:

(5)
r+zi
l)eoarece Zi este a prio.i complex, coeiicientul de reflexie se sct'ie sub forma:
1':lflexp[io], (6)

unde lll este lactorul de reflexie propriu-zis, caracterizat prin raportul


.amplitudiDilol refiectati qi iucidenid, iar 0 reprezinti delazajul dintre /qi 9,
in momentui reflexiei.
Se obscrvi ci peutru a transtolma funclia
' 9(t+1,|
'|,. c.t i"t.-" functie ge-

nerala .T 1{
9ft j..t. ncc(s.ri sa 5c scirirnbe t in/ - L* r-. Atunci, rezulti:
C) C C
-(,*;)-r r(r-:l-:; (7)

I a\
Deci, p + este egala cu funcfia f care a parcur5 drumul dus-intors
f -J
omplet ajungind in r, dupi ce a suferit reflexia datl de coeficientul l.
b) Considerind o oscilatie sinusoidali:

, (,- ;) : "* [,. (, - ;)], (B)

9i [inind seama de (2) Si (7), impedanla rcdusi in punctul r este :

z'(r): P PoC
"* ['. (,-.)]- r
",.n fi. - ";.)l
,
(e)
Srz S
"* [,.(,-o)l * r 3!;:)]
"*r [i. (,-
Etimlnind variabila tirnp, multipticind in (9) cu !]ii clind pe Zi fac-
"rt li.
tor, rezulti:
z,1i E(,L-=1
/, trl : tci (10)
1+izitsl"?l fIr\

219
c) a) daci impcdanta terminall este egali cu Zo, aLunci din (3) se ob-
line Zl:1 9i din (5), f :0. Aslfel, nu existd reflexie. Tr.rtul se petrece ia
iel ca 9i cum tubul ar fi infinit. ln acest caz in cate linia dc transmisie este
terminati pe impedanla sa iterati\4, receplorul estc adaptat. Aceasta este
cea mai importanti prccautriu[e cale trebuje lLtati petitru a se asigura o
transmisie bunl intre ur generator li un reccpiol'. Se obscrvi cit Z'(t):1-
p) Daci impedanta terminall este nule, Zr:0. atunci presiunea acus'
ticE este nuli (tubul este deschis in atmosferi). Tinirrd seanra de (5), rezuitii
I:1. Deci, exisLI o reflexie totali a undei incidenle flri defazaj. In fiecare
punct al tubului, se vor observa doui nndc, dc acecagi amplitudine, propa-
gindu-se in sens iuvers. Deoarece bilanlul toial de tlansport de energie estc
nul, se spunc eA apar unde stolioncre. Existi anumile puncte, linind seama de
relatiile (1), in carc / 9i g sint in fazd r deci. in acele puncle, viieza u este
maximi qi presiunea p este uuli. De ascrnenea, in &lLo puncte, accsle doua
mirimi sirrt iD opozitic dr: faza gi lucrurilc se peLlcc inrcrs : rr :0 ti p : p-*.
Se spune ci apar'\'cnLre fi rloduli. Fc,rmula (10) dttcr: Ia:

z'(r) : i rg ., !-1 , (r 1)
C

adici, in fierure puDcb exisLd un defazaj itrLrc cclt douii ulde, de o cuadraturi"
y) Penlru o impedanli terminali iDIinitA, Z1 = oc, riteza acusticA esle
nuli (1ubul este inchis la capitul ternlinal cu o placn rjgidd). Se observi dio (5)
ci f:-1, adic5, existi o reilexie totalar Si un dt:Iazaj de ^- la capetul ter-
minal. Ca in cazul preccdeut, se oblin unde stalionare. De aceastd dati,
gi
cistemele rle ventre gi noduri sinl permutate intre ele, pentru cele doui
fuuctii, deoarcce la extreniLate, u are un nod 6i ru p. Relaria (10) duce la:

Z'(r.): -----:r r12)


i tgloj: ----'
\L) -i.
I

8) Dacn impedaata Iinall este pur imaginari, Z; : iYi,, al:lltcL


t- 1* iI'; rilt;
'-d
adicn ]ll :1 si faza sa este oalecare. De ascmenea, exisiir o reflexie totall,
dar cu un delazaj variabil dupn Yi. Avind o impedante imaginare, aceasla
nu disipe energie ii energia illcidellti se alli, in lotalitate, iri unda ref]ecIat5"
Ca atare, se obline tot u! sistem de nnde stalicrare. Formula (10) duce la -

,["r*.*(.f)]
z'(t) : i14)
I- 1'; tgl. . tl

l
Punirirl
115)
"i:,*(":),
220
impedanla Z'(r) se poalc exprima sub o formi mai simpli:

i rgco|*tgo, l--'
z' (.r) :
I
C
l- t
C
:i rs[]r(r + ,- ")] (1 6)
I-tgcr-tg.-C

CompaliDal pe (16) cu (11), sc obscrvir ci un tub son()r telnr'Dai pe o


impedanli imaginarA puri este identic cu un tub deschis. de lungirre L f I,
rolul impedanlei leYenind Ia a scurta sau a lungi un tLib dcschis in inter.-
vaiul [-),/4, ] ),i41. Diu expresja (15) se obser.\'i ci setfurile dale de lalorjlc
lui Yf oarccnre. )i IU. r co). corespund -."", ,).1 . L,
'c27Ifl 0 -- 6, l a
laI capacitiriie colespunzind ta Yi e ( cc,0l dau pentru garna de valori
ale lui l,- 3..1. 0 sau -- l= l.o.
4
Obsetualie. ln general, ln cazul reflcxiei parliale. ln regim sinnsoidal, relatja (1a) Ee
poate scrie sub forma r

,: ,r u*o {, - f ;] + rr *, [,, (,- :


[i" "#)l
: .r - ]r)]{, *,, - ,. oi)
[, (,
, ,
",.r, [i. {r " ",.0
I t r\l =]]
utrde A e}p lio
t llt - -llcll
estc unda ircidentir.

Astfel, IeIlomenul de-a lungul axei Or este echiva]ent cu unda incidentl, cu condilia ale
a admite cd amplitudinea acesteia variazd de la o pozilie la alta (Iig. 6.2, ,).
Amplitudinea unalei trece p n doud extreme, raporlul acestora (gradul urdelor stalio-
!are) liind:
1+ lrl (18)
1 - lrl
Valoarea maximi a amplitudinii undei (17) este interioard unei ralori duble $i yaloarea
minimd este superioar{ luj 0. Ventrele $i [oduri]e conservh aceea$i distanli relatj\i, ca
ld cazrl rellexiei totale, distanl:l lntre doud ventre corespunzind Ia I
aJo 2o I
-1"_7 (L_r)l:2ft. (19)
!recl,
2(,)lnl lcu Ar:-. (20)
-Lt-27! T
/,lfl --- I

,
RezulLi cd nodurile sinl decalate ln raport cu
vertlrele la ?./4. t
I

Probk,ma 6.3. Sir se sludieze Lrc, t-lrt -


ceLca unei unde soriole dc la un tub
la altul, fiecare a!ind irDpcdaDta itera-
tivl Zr, respecliv 2", a\ dollea trrb fiind OT
I

inchis pe jnpedanta sl iterativi


(figura 6.3, s). Se vor lace studii in
cazurile in care I a) tuburile au acelea$i Fis.6.2

221
Fig.6,3

secliuni, dar con{in meclii diferite. Se vor face calcule pelltru treserea de la
aer(poC:4,2.lois.I.) la api (poC:1,,1.'r.1065.L): b) tuburile conlin aceleagi
medii, dar au scctiuri diferite; c) tuburile au aceleagi sectiuni, aceleaSi
medii, dar in regiunea de trecerc exisil ur strat autireflectetor; d) in legi-
tura cu caznl (c), si se erplice de ce in cazul u[ui perete este prezente
transnrisia, daci atit la lraNmisia aer'-pelete, cit ti la traNmisia perete-aer
existl reflerie totalS.
Solufie. a) Impedanla itcrat-ivi se scrie sub lorma t Z:4 . Coeficientut
s
de rellexie [relalia (i) din problema (6.2)] este:

1-2,
z, s,- s,
7 )- '' .r z,-J-
s,+ s,
-
b) in cazul mediilor diferite, dacd S, : Ss, rezulti ci :

rPoC)r (PoC),
', - (1)
(p"c). * (p"c),
Punind n : poC, (1) devine;
n _ trr
. Ilg
nt]- hz

Astfel, dacd n, q n,, reflexia are loc fird schimbare dc lazi qi daci nr > rtt,
leflcxia se efcctrieazi cu un defazaj egal cu intirzierea )'/2.
in cazul tlecerji de la aer la api, rezultd:
n _ f: :(nr,r: I ),r t_4lrr I _to_r,
\n,/n.{1/ ttz

adici, o rellexie pracl.ic total,l,


c) Stratul antirellecteLor joacl rolul de ,,transtormator", care adap-
teazi cele doud impcdaole ale mediilor de indici diferi!i, cu condilia de a nu
avea o discontinuitate brusci (figura 6.3, b). In acest caz, se produc doud
reflexii carc se pot anula inire ele, cu conditia ca amplitudinite lor si fie egal6
qi fazele opuse. Se oblin amplitudini cgiric, , _ nr- rlr rlr - rlr sau
. dACa
n, -l- r?r flr + ns

222 -,
Luind pitura intermediard, n.,, de grosirnc ),/4, se oblinc 9i opo-
"r:J","".
zitie de fazi penlr'u cele doui rcllexii. Acest sisiem este folosil. de submarine,
punind o plturi de cauciuc pentru a nu putea fi de[ectatc cu u]trasunete.
Sistemul are insd inconvenientul de a fi selectiv (este eficace Pcntru o aDumitl
lungime de undi).
d) Pcrctele nu este un mediu inlinit. Astfel, apare puncrca in oscilafie,
cornpoltildu-se ea o membrani de masi m, susfiuLrtir cle inconjurul seu prin-
tr-o incaslrarc echivalenti cu un resort cu constanta elaslicir A. Sub acliunea
undei de presirrne pr din mediul (1), ecualia de nriqcarc a perekrlui este:
d2r
m-+
dt,
Ac : p, S. (2)

Frecvenla propi'ie a Peretelui Q ltT este foarLe joasi faJir cle flecvenlele
Yi
acustice, co, uzuale. Deci, mo2 > A. Din (2) rez ultd :

n. .S
,:
.n.,
Astfel, peretele joaci rolul de piston qi crceaze dc cealalti pa]tc, in mt.
diul (2), o undb sonori, de presiune:
pr:poCn:ipocor.
Puterea de transmisie \.a fi :

ei:(#i
Se conslati ce, in acest caz parlicular', reflexia gi transmisia depind
de frecveafir. Frecvenlele joase sint favorizate in rapolt cu cele inalte. Astfel,
vocea tralsmisi de un perete dh senzalia unui zbirniit.
Probkma 6.4. Se consideri dispozitivul diu figura 0.4, n. ln acesl sistem
au loc reflexii in c :0 qi in rr : -L. ln cazul lransmisiei de cDergie de la 0
la L, este ncccsar se se adapteze la linie atit receptorul in I- cit ;i eurilStorul
in O. Pentru a realiza accasti adaptare, sc utilizeazi un atenuator traversttt
o dati de ulrda principali 9i de trei ori de unda parazitl. Se consideri cir
in instalalia datd au loc rellcxii deliberate, extremiteliie tubului din O qi .L
fiind terminate pe impedan{e imaginare pure (pentru a lealiza reflexii toLale).
Se cere: a) sI se calculeze frecvenlele proprii ale tubului pentru care se poate
stabili tlr regim stationar oarecarc; b) sI se studieze cazurilc particuiarc
in care tubul cstc deschis la ambcle capete, inchis la ambcle capete qi des-
ch;s la uu capil qi inchis la celElalt.
Solufie. a) Amplitudinca undei /, rellectaie in O este egali cu cea a un-
dei / emise in O. Dupi ur dus-intors. /. di nagtere la /, q.a.m.d. Defazajul
dintre douir unde / succesir.e este oarccare, iar sunla tuturor este nuli. Daci
tubul are o astfel de lungiine incit /qi /, sint iu faz5, toate undcle se adLrni
qi cca mai mici excilalio couducc la un Iegim dc ni\cl ridicat. Aceasti cor-
dilie depilde de frecren!i. Astfel, se objine o serie de lrecvcnle pnrptii ale
tubului pentru care se poate stabili un rcgirD slafionar (reglijincl pier-
derile). Ccldilia l: f,in O sc poate sclie rernarcind cir iripcdarla \'itzuta
Alenuatbr I

-l
_-t I

FiE.6.4

la dreapta Iiri O trebuie si fic egali iii de sernn co}l.rar clr impedanla vizute
la stinga lui 0. i\ceasta revine Ia a spune ce intr-un punct P,Iazele stnt egalo
iu raporL cu laza lui x (luate ca referinld in sens pozitiv). Deci, suma tuturor
defazajclor unei uude pritrtr-un tub la un drum du-te-vino complet este de 2n.
Dcfazajul la dus-intors cstc egal
'C cu - + !L lfiiltl o intirziere). Defazajul
datoliti reflexici in L esLe diit tlc Ioni.rLrla 1i) din problerna 6.2:
,_1Zi
'
tj:-..
1+Z',
(1o)

De[azajrrl iu 0 este dat dc o lelalie asemiuitoale :

- - 'l-Z; (1b)
1+Z;
Astfel la un dus- iulols rczultd :

r,r, expl-,"+] : exp[i2r]l: t , (l)


sau, folosind pe (1) se obline:

"'rl-;.?]- I
+ Z;
Z',

""n [
,,f]+ r
1+ ziz;'
a dicd
,"9L -,' |zi+z;
| z;z;'
(3)

Relalia (3) slabilegte condifia de legituri dintre frecvenfa 9i lungirnea


tubului pentru a aplrea rezonanla. Zigi Z'rsint functrii de o. Deci, ecualia
(3) se poate scrie sub forma :

,e+ ,(*) (4)

224
Rezolvarea gralicir a ecualiei (4) duce la o serie irfiniti de soluiii discon-
tinue, care poarti numele de,,partialele" tubului-
b) a) ln cazul ttibului deschis la ambele capete (cele doui impedanle
termr'rale fiind uule), ecualia (3) devinc :
aL , t.
L:kr.
sau
c -*"
Deci, primul dirtre pa{iale corespunde la I/2 9i parlialele urmitoare
formcazi o serie completd de armonice (iig. 6.40).
p) In acest caz, cele doui impedanle terminale sint infinitc. Se obline
aceeagi expresie ca precedenta, cu deosebirea cd repartiliilc Iui rr gi p sint
permutate (figura 6.4c).
y) 1n acest cazt una din cele douir impedanle t'sIc foalle rnare gi cxprc-
sia (3) duce la :

tg("-=
-c
L
co, 9L:pr+,>], L:(2t;-r 9L.
AsLft,l, fundamentala corespunde la o lungime egaln cr ).i.l 9i parlialele
succesive corespund doar la armonice de ordine impare (figura 6.4d).
Problema 8.5. Si se calculeze coeficientul de reflexie f la suprafalr
aer-fier gi la suorafala aer-apI, gtiind ci pentru aer:
pl : 1,293 kg.m-3, Cr :340 m.s-r ;

pe ntru fier :
p, : 7,8.103 kg.m-'g, C, : 5 000 m.s-'
ti pentru api :

P3 : 103 kg'm-3, Ca :1450 m's-t.


Solu/ie. Ecualia de coutinuitate a vitezelor la suprafala dc separatie,
pe,rtru prC, { pgC:, se scrie: u,r" urc : ur./r, ial cca penttu presiuni,
(u1" I u,"11)prC, : urctrPzCz. Din -cele doui ecualii rezulti expresia coefi-
cientului dc reflexie:
t' U,"rt
- PrC, PrC2
utnc
PrC, * P,C,
Pentru lcflexia pe srrprafala aer-Iier, flr :0,99999, iar ocntru reflcxia
I
pe suprafa{a aer-apd, flri :0,9997.
Problcma 6.6. Studiul unei urechi standard aratl cI scnsibilitatea acestcia
estc maximi pentru o frecverli de aproximativ 2 0O0 Hz ii corespunde unei
presiuni tninime de 3'10-5 N.m-'. Si se calculeze; a) la ce litezi corcspunde
accasta; b) care este amplitudinea undei sonore; c) raportul dirrtre dcpla-
sarea miuimi detectate de ureche ii diametrul moleculei de hidrogen
(: 10-'" rn); d) puterea minime corespunzltoare pragului auditi\', $tiind
ci suprafala canalulni auditiv este e ali cu 5.10-5 m2; e) in cit timp ar fi
cheltuit uD kWh pentru a livra aceastl energie. Se ;tie ci in rcr, pnC:4,2.
.10: kg.ur-'.s t.

15 - Culegere d probleme de fizice - cd. 138


Solulie.
:l .10 i
a) r: :7.10-8 m.s-r
?"c -1,2.1o':

b,; r1 :Jr
;'10-3 : 1 .10-,0
,.
o 2n.2.103 16

i3l 1 10-10 1

")'d 16 10-10 16

d) (P : pocS(u'?) : 4,2.102.5.10-5(7. t0-41: 1,029.10-16 W.


=
:t_6'106
1020.10-16

Problema 6.7. Prnh'u reperarea lundului mililor qi a submariuelor se


utilizeaze emi{itoale puterllicc dc unde ultrasonore, situate la ,,coada" la-
velor, sub Iinia de plutire. La nilelul lor, presiunea apei este apropiatii de
presiunea atmos[crici 11 gi presiunea ultrasonore maxime trebuie se fie i11-
ferioari lui 1/ pertru a nu se forma cavitatii supiretoare propagdrii. Astfel,
p 5105 N.m-t. Si se calculeze puterca maximi emisi de. un imitirLor cle
ultrasunete cu suprafala S ti raportul @/S pentr-u dclcctar.ca obiectelor in-
depirtate. Sc qtie ci in apir, poC : 1,43.106 kg.rn-r.s-1.
Solulie.
,1-t pocs(u2) _ s
(P2 s Pe
- poC 2p"C
ii
te : pl -
le (10')' !.10n \\,.,,.,_,.
s 2p,C
,43.10ir = 3 2 .1

Problema 6.8. La trecerea diu aer in ap5, pierderile prin transmisie


ale sunetului sint de 30 dB. Si se calculeze pierderile prin reflexie pentru
ccela$i proccs.
Solulie. Pierderile plin transmisie sirL date de :

f r,"," - l0 log,o
-4
Z)r ,

unde Zr" cste impedaula relativi a celorldoui rnedii. Din 11), 2,, :4.10t0 :
:4 000. Pierdelile prin reflexie sint date de :

A,",r : lu
_ 4ZL" )i = l0 tos,.(t
- f\1. --1-
I"C," i 42,") :0,0013 dB.

diferi foarte pulin de aceea a undei inciden[e.


Intensibatea undei reflectate
Probloma G.9. Si se arate ci la disianle mari de o surse puncUforma-
unda acustici sferici se comporta ca o undl plan5.

226
Solulie. Se consideri o sulsl punotiformi
carc emite undc il tuburi nccilindrice
(figura 6.9). Secliunea tubului este o functic dc l*u#,,"u
..aiiabila r. adicd S S/.r). Irr ecua!ia hitlrr-,-
dinamicl intervin ;i leac[iilc no-'malc ale pere-
lilor tubului. I)escompunind suprafala Iaterali o
rl
.,,
r lubului in elemente do, fiecare din forfele ixldx
corespunzltoare se scriu sub forma p.do gi
proiectiile normale ale accstora \ror fi:
p.do.cos 0.
Fig.6.9
Surra tuturi)t acestor proirclii estc, de tapt.
proieclia suprafelei laterale pe o suprafale perpendicularir pe Or. r\s t fe l,
intrc cele doui secliuni ale tubului c Ai :r f do:

cls : (ds),+d,- (aSL


= #ar.
Ecualia hidrodinamicii va fi :

pS drgg : (pS), -(ps),+r,


= -, # *, ( 1a)

sau

s ar 11 .- - a,osr
'' 6, 4 ', !l 4r. (1b)
d, Ar d-r
adicir
clu Ao ,

r- dt =_ ( 1c)
Ar
Aceasta, in aproximalja acustice, are aceeati formir ca ;i ecua$ia din
cazul tubulilor cilindrice. Ecualia de contiruitate se scrie sub forma :

S dc _:L : (pSuL _ (pSu),_ 0., (2a)


,t
adici
bp I - 0(Su)
(2b)
at:-T?" a
deoarcce S : S(u). Ecuatia de stare este:
dP : c,. (3)
dp
Din (2b) 9i (3) rezultS:
1 a(Sa) 1 Ap
(j/
S Ax C2 Al

linind seama ci p po gi derivind pe (1c) in raport cu I pi pe (4) in


raport cu ,, se obtine: =
^o-u _ d"p
' u":- atar'
respectiv
. _t_2ll 2(Srtl
----_ t
i h2o
"a,Is i., I .)t ?r?t'
Din ullimele relalii rezrrlti :

A2u .., I Il
2p
:r.;L; ",Su)lI Zr
(s)

Considerind un tub (onic fiin care sc prrrpagi o rrndi sferici ;i pe r dis-


tanta de Ia virlul conului. rrpresia supnlefei este: S:.4r'z. Astfcl, ecua-
lia (5) devine:
A2u ? ltu u_I _1.
_:c: -. _,t_+ dsl
AP 0r lAr Sdrl
Se obscrr i ei
i ds 2
(6)
F d":;
adici deschiderea conului nu intervine in ecuatia undei. Jinind seama de (6),
ecuatia vitezelor va fi:
,," .:r,!lr++rr1.
bt" " arLdr';l' e.)

Ecualia (7) se rezolYa uqor introducind potenlialul vitezelor,


aa
u:-;' (8)

Introducind pe (8) in (7) se obiine;


A b2O ^" 0 [l a,rrDr) I
a, N -"" *l; * J'
Integ|ind in raport cu r 9i fixind convenabil constanta din expresia lui O
rezulti:
?2Q _c2 1 a2(ra\
Atz r Ar2
Se observl ci r qi I sinI doue variabile independente:
a'z(ro) _ A'trY
c, .
A* Ar2
deci

., :,t-;)* -(,*i)
Jinind seama de (8) rezultS:

,,-*[,t-;)o -t.i)]r"[,,(, ;) .(,*.)l (e,

228
Presiunea se calculeazA utilizind relalia (2b) care, tinind seama de poten-
fialul vitezelor (8). va fi:
lL _poc"
At '- ll3 J 2 !_ql,
Lir" r ?rl
sau

+,",.+ 4#_'"i[,"(,_iJ*-,( ,*;)] (10)

Integind pe (10) in raport cu tinrpul, rezultd :

':f ['('-;)n'('.;)] (11a)

Expresiile (9) 9i (1la) arati ci inlervin funclii de argumentele f


-l Sl
G,

I * l, caracter-isLice pertrrrbaliilor care se propagd cu viteza C, fdrE a fi cle-


C
formate, Se observi cE in aceleagi expresii, intervenfia Iui r conduce la o de-
Iormaiie a undei in funclie de distanla de la sursd. Jinind seama doar de
undelc progresite se r.rblin expresiile :

. :i,(,-i)-r#rt-a), (eb)

respecti \
,:*r(,_z) (1 1b)

Dilr (9b) qi (11b) se obser\I ci prcsilDeap gi viteza u ru mai sint pro-


p,rlionale. Pentru distanle r mafi,primul termen din (9b) poate fi negliJat
gi rezulti : p : 1nCu. Aceasta este relatia caracteristici undelor plane. Deci,
ta distanle mari de sursa punctuall. unda sierici se comporti ca o undl planb
Problcma 6.10. Sd se studieze undele sonore intr-ull tub cu suprafa]a
laterali avind o generatoare exponenliali (pauilion erponenlial). Se consideri
cI pert u rbarca esle sinusoidali.
Solufie. Suprafala se exprjmi prin :

S : So exp[nrr]. (1a)
adici
1 ds
(1b)
Sdc
Ecuatia (J) din probrema ro.er.4ti - c,LI+ #rj carediriteza
acustic6, devj ne :
b2rt -^ i. I tu I
(2)
tt: i.r lZr l
229
Daci propagarea este posibili se \a lua:
a : )'(r) exp[iol]. (3)

Introducind pe (3) in (2) se obline :

d:Y
' t rl l -lo,j -.)
rrt tr. (1)
dr2 d-r
-.- (-T

Ridicinilc ccuariei caracieristice sint :

,,, l/;i--;i-
Se obsclviir urmeloarele:
".,:-.=i/i i (5)

a) c ind
- .1 tor .. tnC
m'- _ ;, tt. o, <]. ({i)

atu nc i

,,.":- *--,.,
(7)

un de

" -1lr!-
l+
i. (::
(8)

iar solu[ia lui (2) este:


r ,l
ru .= .'xpl-^:l{A expifoc.rl f /l csp[-er]]exp[iol]. (9)
L 2l'
Din (9) se observe ce apare o suprapulcrc a dou.l undc sta[ionare, care
se amortizeazi exponentrial de-a lungul tubului. ln acest caz, nu existe pro-
pagare.
b) DacI riddcinile ecuatiei caracleristice a Iui (4) sint complexe, adici

,n, q
- I c2:
g, 5an 6 ;, lL 6. (lo)
solufia lui (4) va fi :

lmlt,ltl
I
Y : ,l exp
- ,-
I i3"r I i /r,spl f .i: i3.r'1. (tl)
L2 lL:rl
unde

p:l/.1-s.
" lc' 4
(,2)

AstIel, pentru viteza acustici se obline:

': ""r l-f, ']{' "*i'"1'-*')]* n "'n[i",(r+l')]]' ""


230
Consitlct iutl doar unda
progresili, se observl ce am-
plitudinea ei descregtc ca
t :.rll. A(east3 c
exp este n-
-m
l
L 2l
formi cu propagarea energici,
deoarece aceasta liind pt'opot'-
lionali cu u? ca densitale, se
repartizeazl pc suprafa!I ti Fi9.6.10
rezulti : Su2 : constant. l'i-
nind scama de (13), r'iteza dc fazi Vo este :

2a
I'o:C-,r- (15)
v-r(,'-
m-L'
adici, aparc dispersi a. AluDci, energia se propagl cu viteza de grup:

.(+) -,
dco

Se obscllir cir Ul'q: Cr. Din crplesiile (15) 9i (16) rezulll cd existi
1
o Irccrcnta tlt 1ai(tr, (tc.: mC, sub care pavihonul expolenlial este inuti-
-
lizabil pcntlu tra[smisia tlc setnnalc sonore. Este cvident ci impedanta
iteral.iYi Yariazl de-a lungul tubului sub o formi continuA in exp[-mc],
deoarece ea este dati de p/Su. Cind aceasti variatie corespunde la o singuri
und5, nu existe nici o reflexie gi parilionul exponenlial joaci rolul de trans-
formator de impedan[I iutre exlrcnililile sale. Dc fapt, datorite acestui
fapl-, palilionul exponenlial este utilizat per)tt'u zr adapta impedanta de
iegiro a unui generator sonor oarccare la impedanla nuli a atmosferei,
permilintl obtirerea urdelor de suprafali mare. ln iigura 6.10, cele doui
pavilioane exponenliale, (1) fi (2), realizt'azi acest Iucru.
Problema 6.11. Se $tie ci ecua.tia de undi a vlbra{iilcrr transversale
ale unei bare este
a'u I (-D
-------:+__-:0. (a)
Cx.- L- r- cl"
undc
t: ^, (b)
P

9i
I
(c)
s
unde I esLc momcuLul de iner-lie al balei gj S sectiunea transversalS a aces-
teia. Si se studiezc stirile stationare, in cazul undelor sonore sinusoidale,
bara liind incastrata in e :0 9i "".. : L.
Solu/ie. Se considericila cele dou;i capete ale bare;. care sint incas-
trate, sc produc rcflexii totalc (aproximalie care este, in general, reale) Si
astfel, se stabilesc rcgimrri statiunare! care au frecvente ce depind de

23t
conditiile la limit6. Se cauti o solulie de forma:
V : Y(r) explioll, (1)
unde Y(r) este o functie reali. Introducind pe (l) in (a), se obline :

d{ y <o2
___y __
.0. (2)
fu4 C2r2
Punind
mn
-+=,
Ct 12
(3)

ecualia (2) ia forma i


drY _ m4y :0.
----:- (4)
drf
Rddicinile ecuatiei caracteristice liind m,
tiei (4) este : -tn, im qi -im, solutia ecua-

Y:d cosmzf B siumlf C chmr+D shmr. (5)


Constantele de integrare A, 8, C $i D se determini din condiliile la limitir
in numer de doui pentru fiecare extr.emitate a barei. Astfel, pentru o:0,
se pune:
Y :0 (deplasare luli) (6a)
$i
dv
--,-:0 (tangenti nuli: nu existi spefturi), (6b)
d.r
iar pentru r -2,
dry :0 (momert de indoire nul) (7a)
-or-
Fi
d3y
:0 (efort de tiiere nul). (7b)
dr3
- la ecualiile:
Conditiile (6) 9i (7) conduc
a+c:0,8+D:0.
-A cos
- B sin mL* C ch m[ f D shmL:0,
mL (8)
A sinm.L B cos mL + C shmL * D chmL :0.
-
lnlocuind pe C 9i D-in functie de A gi B rezultir:
,{(cos mL f ch mL) - - B(sin mtr * sh mL), A(sh mZ
- sin mL) :
: B(cos mL ! ch rnL). (9)
-
Sistemul (9) este compatibil daca :

(cos mL f ch mL)' : (sh mL { sin ml)(sh mI- sin mL), (10a )


iau
-
cos ml.ch mL : - 1. (10b)

232
Ecualia (10b) se lezolvl pe cale gla-
lice (fig. 6.11). Se observi cI in afarl
de prima solulie, celelalte sint ft-rarte
apropiate de asimptote. Astfel, rezulti :

m*L : (2k + 1)a' (1r)


2
0
Pentru prima interseclie, un calcul
-l
numeric conduce la l

mol : 1lg4:- (12)


Fig, 6.ll
Introduciud pe ar1 din (11) in (3) se obtine:

at : Crmt :$ {<z* + V. (13)

Pentru doui lrecvente succesive rezulti :

cl
(or+r
- (or
'- - 2T,
L2'
(k + l). (14)

Deci, frecvcnlcle proprii sint loarte distantate ura fate de cealalti. Acest
interYal mare dintrc frecven$ele proprii permite se se Iabrice emitetoare
de sunete pur sinusoidale. De exemplu, raportul dinlre prima ti a treia
frecvenlI este :
.. I j l, : ,r,s,
<,lr \ I 1,1 .i
adici, mai mult de patru octale. ln acest mod, se construiesc diapazoanele
ca etaloane de frecvenii.
Problema 6.12. Si se arate ci o undi sinusoidalS, care trece prin focarul
unei lentile, este defazatd cu unghiul r (etperienla lui Meslin).
Solufie. ln cazul unei unde sinusoidale, funcliile / 9i f' sint in cuadra-
turi. Jiniud seama de rela[ia (9b) din problema 6.9,

faza globali a lui


":*,(,-i)**'(,-;), (1)

u se modifici dupi valorile relative ale celor doi ter-


meni, adici dupl distanla r. Punind

/': A cxp
[,.(,- +)],
(2)

Fis. 6.12

233
astfel incit presiutrea p, care se exprime prin (11b) (problema 6.9)

o:+f'(,-;)' (3)

rE serveascl ca referinti de fazd, (2) devine:

':a"*P['",('-;)] (. *) (4)

Se observi ci faza lui u in raport cu presiunea p este:

ro 2rr
Presupunind cd o undi a travelsat in pttuctul r : -'L) tlt] sisl"em con'
vergent, acesta este focalizat iu punctll O. Atit tinP cil- r < 0 $i este mare
tn ialoare absolute, <D:0 (ca in cazul undei plane). in vccindtatea foca-
rului (O), O cregte rapid la valoarea rl2 h O. Dacd unda continui si se pro-
page cdtre r >.0, laza continui sI creasci 9i tinde la ,: pentru r : + @.
Deci, iu total, unda u suferi de la r : -co la r .: co! un defazaj egal r:u rc,
ln raport cu unda de presiune p. Acest defazaj, dupi cunr se observi din
relafia (5), este localizat, irr mod prac[ic, intr-o regitlne avind dimcnsiunile
a citava lun$mi de undd, in jurul focarulLri.
lntr-adevir, experienta tui Meslin confirmi acest lucru. O undi electro-
magnetici este caricterizatS- prin intensitatea cimpului electric E 9i iuteD-
sitatea cimpului magnetic 11, care urmeazi aceleagi legi de propagare ca
viteza .r $i presiunea p diu cazul undelor elastice. Fenomenul tratat anterior
poate fi, deci, confirmat cu ajutorul unui fascicul luminos. [I e s I i n a
ieugit si oblin[ interferenra cu ajutorul dispozitivului din figura 6.72. O' gi O"
constituie o lentite tdiate in dou5 (ca in exPerienta clasici a lui Billet), cele
doud jumntili fiind decalate de-a lungul axei optice. Sursa de lumini S di
doui lascicule care converg in S'9i S". S' gi S" joaci, fiecare, rolul unei
surse secundare coerente gi in regiunea comun[ celor doud fascicule se
produc fenomene tlc interferenli. Dacir sc calculcazi pozi[iile maximcler
gi minimelor de intensitate in zona de interlercnld, ul-ilizind metoda clasici
a difereufei de drum, rezultaiele teoretice sint iu contladic!ie cu [aptele
oxperimeutale; anume, poziliilc flanjelor luminoase qi iutunecoase siut in-
versate. Addugind un defazaj suplimenlar de rc (conform celor lclatate i[
problema 6,9) razei luminoase a fasciculului SO'S', peut.ru a !inc scarna
de faptul cd acest fascicul a tlaversat deja focarul siu inainte d3 a inter-
fera cu fasciculul SO"S", rezultatele teoretice obtinute sint in concordanra
cu faptele experimentale.
Problema 6.13. Ecuatia propagrrii unei unde mccanice plintr-un fluid
viscos are expresia :
A2u,-02u,11
: 03 tt
N " ar' t.r ; a* dt
(r)

a) Si se rezolve aceastl ecuatie in cazul particular al utrei exciLatii si nu-


j-I-
soidale. Se considerd : e este o cantitate micd. b) Si se arate ci
"5 3Po
viteza de propagare a undelor mecanice nu cste modificatd fati de cazul in

t84
care fluidul este perfect. c) Si se exPlice de ce dispozitivelc de sondaj sau
de reperare cu ultrasunete lucrcazi Ia freclenle relativ joase. Se consider[
cazul in care C : 1,5.103 m.s-l, 4 : l0 ' li po :10 kg'm-".
Solalie. a) Se consideri o solulie de iorma:
u : r(r) exP[i<ol]. (1)
Substituind pe (l) in (a) rezulii:
<,r'iF : (c' * ei<o) {l ' Q>
- dt"
Introducintl notalia,
lz :-Eir"r ' t',2
(3)

relalia (2) devine:


d,f, _ p,i.. : o. (4)
d12

Sc qtie ci aceaslar ecualie are solulii de forma :

lj:A exp[- frl * Bexp[fr].