Coperta: Mit.l \.aaUI.eacu.

~J ~:if~"

\ ' I '

!

r

LE REVE ET SON 'JNTERPRETATIP'" Paris, Gallimard, 1925

F

l· ISBN 973-9501S-O-ll

\ "

,. ,

• 't

•

"'-~

, ,

I J

!

SIGMUND FREUD

mterpretarea .. viselor

Tradn~ere de Nicolle Anlhel

ED1TURA .. MA(ASTRA', BUCURESTI .. 1991

i

I

I

q

JI

I 1

.

I

Intr-o epoca, pe care. 0 putem numi prestltntlflca, umanitatil nu-l. era greu s~-l?i interpreteze visele. Cei care l?i Ie: ,amintea~ la trezire, le considerau ca 0 rnanlfest arebinevoitoare salol pst ila a puterilor superioare, zei sau demoni. OdaUI -cu f\a~terea spiritului l1tiin~ific toata aceasta ingeni~asa mitologie a fast devansata de psihologie si, in zilele noastre totl savantli, cu exceptla ' unui mic nurnar, sint de.8cord(sEt atribuie vlsutact ivltatll

psihlce a Tnsusi celui care doarlne. . . \

Totodata, ipoteza mit~ogica 1/ind respinsa, a" devenit necesar sa se caute vi$ului noi \nterpretAri. In ce . conditl i s·e produce visul ? Care,sint relati ile sale cu activitatea psihica din stare a . de veghe ? Cum stnt suscept ib ile excjtatiile venite din exterior ~A-l infIuenteze pe eel caredoarrne '? De unde provin aceste detalii care, prea adesea"fepugnA gindirii omului treaz ~i aceasta qiscOl'dan~Airnre mijloacele de expresie ale visului 'ii startle afective care-I tntovaraeesc ? De unde vine, in' cele din ur~; instabtlltatea visului ? De ce la trezire- el este respins de catre gindire ca un element strain ~i se sterqe, integral sao- partial, din, memorie ? Aceste tntrebari, care de secole cer un raspuns, n-au 'gasit pin A azi unul satisfacator.

Problema care ne intereseaza in primul rind, cea a 'I sernnlftcatiel vlsului, se prezlnta sub doua aspecte: se cauta sernnif icatla visului din punct de vedere psihologic

~i locul lui tn serla fenomenelor psihice; mai mult, se doreste sA se afle daca visul este " susceptibil de interpretare ~i daca contlnutul visulul, ca orice alt prod us psihic carula am f'l tentatl 'sa-I aslrnilarn, prezintA un "sens", ./

Consid'erind starea actuala a problemei, ne af lam in prezenta a trei tendinte distincte.

5

~.

I

Prima care pare s~ fie unecou ttrziu al epociitn care visului i se atribuia 0 origine supranatural., t,i g~se~te expresia la un anumit num.r .de fUosofi. Pentru el, producerea visului ~i-ar avea prlncipiul ~ntr-o stare speciala a actlvitafil psihice. Aceasta ar fl un gen de tnaltare a sufletului la 0 stare superioar&l. Aceasta eate, spre exemplu, opinia lui Schubert: "Prln vis, spiritul sa

'elibereazl:l de obstacclele naturii ex~rioare, sufletul scapa de lanturile senzi:llit~~ii". Fl!lrl!l·~'. ""erge attt del departe, al~i i _afirml:l to,u~i'~ cl:l visele •.... , t~ esenti,

excltatii paihlce, ca sintimanifestl:lri ale.. ttor forte

psihice* pe care starea .!~.... veghe le tm lcft sl!l.88

_ dezvolte tiber. Fapt es~\-cl:l tn. a~umite( enii (spre exemplu, eel al memorl"l .. ". rnajorttatea obtervatorllor

atribuie rnanifesta- j':' .

'" rilor vlsului 0 superioritate·videntl:l. _

., In ceea ce ti prive~t! •. pe medicii care scriu despre

vis, ei profeseaz~, tn genii-aI, 0 opinie diametral ~I c'tlei a fllosofllor, Ei aco,.l!l cu greu visului v?lc;»area umJi ." fenomen psihic. El at ff' provocat, dupa ei, de cl!ltrel excltatiile corporale ~i- senzoriaJe pe care Ie resimte cel I" caredoarme, atit de+la lumea exterloara ~tt 'Ii de la proprtile orgarle lntarne.Tn acest caz, con~irutul visului er : t fi, deasemenea, lipsit de sens ~i la fel de lmposlbll de interpretat precum notele scoase la thttmplare pe claviatura de catre 0 mtnl!i neexperimentatl!l Tn muzlca, iar defirutla visului at fi, pur ~i simplu, aceastat "Un proces material totdeauna inutil ~i foarte adesea morbid" (Bing).

T oate semnel.e caraqt~ristice. ale vislJlu.L!?e_e_>5_Q~ic~ atu~ci prrn" -actl v it ate a- incoerentaaanurn ltor __ 9!'_LJpuri. de' eell;Jle care ramtn tn stare de .. vegtle lnqre.il:tr, sub imperiul acestor excitatil fiziologice, tn. tlrnp ce restul

orqanisrnului se afll:l cufundat tn somii," ~, ;II .1'<

Sehtimentul popular, influentat mediocru de -cltre aceste aprecierj ale ~tiin~ei 'Ii putln rlquros cu prlvire la originile profunde ale visului, se tncl!lpl:l~tneazl!l tn antica sa credinta, Pentru el, visul are un sens 'Ii aeest 'sens ascurtde 0 previziune. Pentru a 0 elibera din continutul. visulul, care este adeseori mult prea confuz 'Ii misterios, este necesar sl:l se aplice anumite procedee de lnterpreta-

Scherner. Traumphantasie. Volkelt.

re, iar aceste procedee cons tau, tn general, tn tnlocuirea continutulul vlsulul, asa cum a rarnae el tn memorie, printr-un alt contlnut, Transpunerea se poate face tn. arnanunt, cu ajutorul unei "chel' care nu trebuie sl varieze. Se poate, deasemenea, tnlocui dintr-o data obiectul esentlal al visului printr-un alt obiect fa~l:l de care primul n-ar fi dectt sirnbolul,

Oamenii seriosl ztmbesc la aceste copllartt, cacl noi stirn cu totlt ca "a visa tnseamna a te tn,ela".

•

7,

(i:\\

Mare rni-a fost sU:"'iz. ctnd, tntr-o zl, am remarcat

I. ca cea mai corecta .ncep~ie despre. vis nu trebuie cautata la medici ci ·li .profani, unde' ea rarntne inc~ ascunsa, pe jurnatate, d&".~\:8>ersti~ie! In cee.l.l ce ',prive~te visul, am ajuns la conclu"(neprev~zute, care mi-au fost oferite de 0 noua lnvestlq pslholoqica, aceeasl care mia ados mari servicii in t'amentul angoaselor, obsesiilor,

~~:;IO:d~~~:~~t~!~ ~~~~~. ~~~fli~~~h~n~~~i., d;e a~~';'r!; ~

tntreag~ ,coal~ de ce;_et~tori. Majoritatea acestor practicieni nu au putudf s~ nu recunoasca nurneroase analogii intre vis si t4lburilrile pslholoqice de toate genurile carese con$tat~·tn starea de veghe. Ni s-a parut deci lnteresant sa apllcam irnaginilor visului acelasi procedeu de if'vestiga~ie care si-a dovedit vlrtutlle fatfl " de imaginile f~sihopatice. Ideile de angoasl!' ,i Ideile de obsesie sint strt9ne unei constllnte norm'~le, exact cum stnt visele fatl! ({e 0 con~tiintl! in stare de v~ghe. Originea lor, ca ,i cea ... visului, se cufunda tnca tn' lnconstient, Daca s-a apreclat drept interesant, din punet de vedere practic, studiul na,teri i !?i dezvoltari i acestor irnagini pslhopatlce, aceasta s-a datorat faptului ca afost, demonstrat experimental ca este sutlclenta descopsrlrea callor lnconstiente prin Cafe ideile morbide aleunui individ tnttlnesc restul coottnotutut lui psihic pentru ca'1 simptomul nevrotic s~ fie rezolvat !?i ca ideea rnorblda sli devina complet reprlmablla. Psihoterapiei i se datoreaza, decl, procedeul de care m~ folosesc pentru a rezolva

. problema visulul,

Acest procedeu este u,or de descris, dar aplicarea sa neceslta experlenta ,i abilitate. Sil presupunem c~ avem de-a face cu un bolnav afectat de ideea de anqoasa, II vern invita sl-,1 fixeze atentia asupra acestel ldei, dar

I

..

8

nu cum a fl!cut-o tn alte rtnduri, ca sl! batl! ctmpii, ci pentru a-I scruta cu clarit.a~e t~,ate fe~ele 'i. a-i ?estl!inui medicului fl!rl! rezerva, orrce 11 va trece prrn minte, Cel mai ades:a bolnavul tncepe prin a raspunde cl! atentia sa este incapdbili:i s~ sesiz~~e ceva. Tr~buie ~~. fie contraz is ~i s~ i se afirme enerqic ca estelmposlbll sa nu. 1 se prezinte nici un fel de imagini. Si, de fapt, se va ajunqe curind sa se produce' 0 multi me de idei ,i de asoclatii de idei; dar ele vor fi, cu regularitate, precedate de 0 rernarca a pacientului prin care el le va declara absurde sau insignifiante, ori va pratlnde ca ele l-au venit in minte din intimplare, fllra s~ fie legate prin ceva cu tema propusa, Se observa atunci oa, in mod' sigur, tQ,?mai' aceasta autocrltlca este cea care l-a impiedicat pe bolnav sa-~i exteriorizeze imaginile sau chiar s~ le con;;tientizeze. Daca poate fi convis ca, renuntlnd la ' crrticarea ideilor sale, s~ continue pur ,i sirnplu s~ enunte teate asociati ile, pe care un efort suatinut al atentiei le face sa-i vina in minte, se obtlne un ma,terial psihic care se afl~ in leqatura directa cu ideea morbida initiala ~i permite descoperirea asoc iatl llor existente intre aceasta idee ~i viata psihlca a bolnavului, qratie carora medicul va sftr~i prin a tnlocul ideea morbida cu 0 idee noua, adaptata exact cerlntelcr psihologice ale pacientului sau,

. . Nu este locul aici pentru a se exarnills ipotezele pe care se bazeaza aceasta experienta, nio~,I,~t)ncluziile care

se -despr ind din fap. ',tul ca ea este i~failibiW~ Este sU,fic.i~n~" _ _.;.sll spunem ca /fixindu-ne .atentta asupra asoclati ilor "involuntare", asupra celor "care ne impiedica sa cjindim"y asupra celor pe care outocrttlca se 9r~bAs.tc sale respinqa

ca fiind insignifiante obtinem, alaturl de ideea rnorblda, i

un material care ne va permite 8-0 ellmlnarn. Daca se : tncearca procedeul de catre cineva asupra sa insu\,i, cel

- mai bun mijloc de a sustlne experlenta este acela de a nota in scrls, pe mil sura ce se prezinta, ideile a caror

eparltie nu se expllca. .

A<q vrea acum sll arat .rezultatul la care se poate sjunge aplictnd aceasts metoda la interpretarea visului. In principiu, orice vis s-ar preta tn mod egal la demonstratla mea, dar eu prefer, din di ferite motive, sa-l a1eg pe cel pe care l-am avut noaptea trecuta.Este scurt,ceea ce ne per-

9

J mite sA-I folosim ~i ceea ce am retlnut din el este absurd ~i eonfuz, asa cum am dorlt, lat:~ eontinutul aeestui vis pe care l-am notat imediat duptl trezire:

o reuniune la 0 masl - sau la 0 mad de restaurant.

Se servette piure de. spanac. Doamna EeL. 88te 8f8zatJI ItngA mine ,i este tntoarsA tn tntregime &pre mine. Ea tmi pune familiar mtna pe genunchi. Eu fac un gest pentru a-l tndepArta mtna. Atunci ea tmi spune: "Ali &Vut tntotdelUla ochi atft de frumOVi". Si eu disting, confuz, ceva care seamAnA cu un desen tePre'tenttnd dol Ochl sau sticlele unei perechi de ochelari.

lata visul, sau eel putln, lata ee 8rrfputut eu sA notez, 11 gAsese obseur, insignifiant ,i aproape surprinzAtor. Doamna E.L. este 0 persoana ~,ueare eu am .avut vagi relatii de prietenie ~i cu care, dup1ette ,tiu, nam dorit sA am a1tele. Este rnulta vreme de ctnd.n-sm mai vazut-o. ~i nu ered sA fi auzit vorbindu-se de ea tntlltimul 1 timp. Nu tnttlnesc, in desfA~utatea aeestui vis, nieib.mAl

de afectivitate. ,e.

Cu cit refleetez mai mu1tasupta lui, eu attt~';tmi l' pare mai putln inteligibil. Trebuie sA proeedez acumvla examenul meu introspectiv ~i sA notez, fArA partlnlre, d$l' ,ineeritie, ideile care-mi vor veni tn minte. Dar ne-ml trebuie mult timp pentru a-mi da seama cl aceastA muncA ''--, este mult m~l;f1,oarA daca descompun mai tntti vlsul ,i

elernentele sa daca qrupez, in jurul acestor fragmente '.

izolate, ideile'- -se leagA intre ele. .

Reuniune,' MasA sau MasA la restaurant.lmi amintesc mai intii lncidentul cu care s-a incheiat seara de ierl, Pe ctnd- plecam de la 0 micA reuniune in tovArAI1ia unui prieten, acesta s-a oferit sA ia 0 ma~inA ,i sA mA conducll acasa. "Imi place asa de mult, adAugA el, lnventaraa taxlrnetrului. 11 cauti din ochi" il ocupi, te tndepArtezi ••• " Dupa ce am urcat in maslna 'Ii ,oferul a potrivit tn Sfa fel geamul tnctt sa se poata vedea surna. taxata, 60 helleri, am reluat glumind: "Abia ne-am asezat ,i iaUI-,.,,,,, tndatorati, Taximetrul este ca masa Ia restaurant, sim~i

,cA devii avar ~i egoist, obligat fiind sA te gtnde,ti la suma care creste, Ea creste prea repede ,i ~i-e teamA cA n-o sA-~i ajungA banii. La mass la restaurant am 1htotdeauna aceasta preocupare putin comica de a nu las a pretul con-

).0

surnatlel sA se stablleasca tn detrimentul rneu", Si am citat, reeunosc, fArA cine ,tie ee legAturA, douA versuri ale lui Goethe:

"Vol ne dati viatA,

Voi ne lAsa~i ca, saraci, sA contractAm 0 datorie ••• " o a doua idee relatlvs la masa la r.estaurant: cu

citeva saptarnto! in urrna, aflindu-mA la rnasa tntr-un hen din Tyrol, am avut 0 discutle cu sotla mea. Mi-a displAcut eA ea fAcea. oferte de vinzare unor persoane cu care eu vroiam cu orice pret sA evit relati He comerciale. Am' ruqat-o sA n~ .le d~a atentie acelor strAini ,i sA se ocupe de mine. AICl trnl pare cA, tntr-un fel sau altul mA sirntlsern frustrat de masa ace ea. Ceea ce mA fra;eazA aeum,deasemenea, este contrestul dintre atitudinea sotiei me le la ace a masa ,i cea pe care a luat-o tn vis doamna E.L. care se intorsese in intregime spre mine.

AltA remarcA: acest detaliu din visul meu este repro~uc~rea unei mici scene care a avut loc tntre sotla mea ~I mine pe vremea ctnd eu ii fAceam curte pe ascuns. Ea mA mingiiase pe sub masa, ca rAspuns la 0 scrisoare tn care 0 cerusem tn casatorie. In vis, persoana strAinA E.L .. este cea care 0 tnlocuie,te pe sotia mea.

Doamna E.L este fHca unui om cAruia eu i-a", datorat cindva bani. Aiel descopar 0 relatie nebllnuitA tntra, deteliile visului meu ,i ideile pe care el mi Ie trezeete, Dac~ urrnareetl lantul asoclatillor, care .porne,te\ de la unul. dintre elementele visului, te gllse,ti condus

. ~oa!te r?pede Ia un alt element, Altfelspus, existll tntre ideile stimulate de vis legAturi care nu sint dlscernabile tn

vlsul insu~i. . V

, Cind 0 persoana pare sll. conteze pe serviciile alteia fll-rll sA-,i dea ea tnsA,i cea mai rnlca ostenealll tn c~ termeni se obienuieste sA i se reproseze ? I se' spune:

"Credett cA sintem aici pentru' ochii dumneavoastrA frurnosl ?" Astfel tnctt, cuvintele pronentate tn visul meu

d. de doamna ,E.L.: "Ati avut intotdeauna ochi attt de frumosl", nu semnificll altceva dectt: "Ceea ce s-a fkut s-a fllcut din dragoste pentru dumneavoastrll; ati avut tntotdeauna gratuit ceea cav-ett dortt", Binetnteles cll este adevArat contrariul. Prietenii mei m-au fAcut tntotdeauna sA platesc scump serviclile lor.Iat .. de ce cur-

11

sa qratulta cu rnaslna, ieri seara, cu prietenul meu, rn-a frapat cao tmprejurare de exceptle.

Pe de alti:i parte, celuilalt prieten, la care am fast lerl seara la cina, l-am fost adesea tndatorat. Intr-o alta zl, am ratat 0 ocazie sa rna achit fa~ft de el. No I-am f'acut decit un singur cadou, 0 cupa veche cu dol ochi pictati pe ea, Ea se numeste "Ochiala" ~i te fere~te',·tle deochi, Prietenul. de care vorbasc este oculist. leri'seara l-am cerut, deasemenea, aman~nte despre un b'olnav pe care l-l trimisesem sa-l consulte r.,tr-o problernada oph'elari.

Rernarcam aici c~~proape taate elEkn~tele visulul meu se reqasesc in idefle de mai sus. Rl'mtne sft ne tntrebam ce reprezlnta piuI'eul de spanac servft"Ja rnasa, Ei bine, piureul evoca a alU(~cenft, care S-3 pet~ecut intr'.iOo· alta zi la mine acasft, pentru ca un copil -':'ace~e, ehiar poate sa-IIi revendice ochl1rurno!1i - a refuz at' saitli'1laninee

,piure. Eu, deasemenea, tneopilarfe aveam oroar~fatll de aceasta lequrna \Ii doar mai .ttrztu rni s-au Sch'h:nt,tat gusturile %Ii am apreciat-o. Astfel tnctt, mentionarea aeestei mtneart ataeeaza Ia imagin,ea baletelulul pecesa propriei rnele copllarh, "Considera-tefericit ca ai pium de spanac, spunea mama, care dezaproba aceste maniere,

# multi copii ar fi foarte multurniti,: sa fie tn locul tau".

Aceasta mi:i duce cu gtndul la obligatiHeparjntllor fata de

copiii lor \Ii cuvintele lui Goethe: '

"Vol ne dat,iviatl1, ,.';,

Voi ne laS.!tLc8,'siiraci, sa contractarf ,datarii •.• ", all1turate de cele de mai inainte, dobindesc til{ sens nou. .>" Sa ne oprirn ,i sa aruncarn o~ptivire asupra rezultatelor la care am ajuns pinil alci, prin analiza

/acestui vis. Am inceput prin a izola toate detali ile, rupind aatfel leqatura care Ie alatura unul de altul, Apol, pornind de la fiecare din aceste detalii, am urrnarlt asoclatttla de idei care mi le trezea. Am obtinut, prin acest mijloc, un ansarnblu de qlndurl ~i rerniniscente, printre .. care arn recunoscut un nurnar considerabil de elements' esentiale ale vie~ii rnele intirne. Materialul adus astfel la lumina, prin ,analiza visulul, se g~se\lte in relatli strTnse cu vlsul tnsu\li. Dar un sirnplu examen al contirartulul visului nu mi I-arfi descoperit. Visul 'era incoerent, neinteligibil' ,i

~.liP8lt de orice element afectiv. In ideile pe care eu le des-

12

fAfOr tn spate le sau se simte, dlrnpotriva, 0 afectivitate ~I intensll ,i bine motlvata. Aceste idei se tnlan~uie tntr-o logica perf'ecta ~i, tn aceste aeoclatll, imaginile care au eea mai mare importan~a se reproduc mai frecvent dectt altele. In continutul visului pe care l-am propus ca exemplu, unele din aceste ideiesentiale nu stnt' reprezentate: opozttla dintre "interesat" \Ii "dezinteresat", notlunea de "datorie" \Ii cea de "cadou", In acest ghem de gtnduri care mi s-a relevat prin analizA a, putea, strtngtnd mai tare flrele, sa arat ca ele tind toate catre un nod

"unlc, Dar, alAturi de interesele ,tiintei existA interese personale care-mi interzic formal sa public 0 lucrare de acest gen •. Ar trebui pentruaceaeta sA descopar unele dintre sentimentele mele lntlme, care mi-au fost relevate prin analizA, dar pecare nu-mi place sA mi le marturlaesc mie tnSumi. Este mai bine sA tac, 5i daca stnt tnt reb at de ce n .. am ales un vis pe care sA .. l analizez farA rezerve, de 0 .rnanlera tn care cltltorul sA plitrundA mai bine sensul ,i legAtura dintre ideile oferite, rAspuns\Jl este simplu: orice vis pe care a, fi pulut 8A-l aleg s-ar reduce tn cele din urmA la aceleati. elemente di ficil de comunicat ,i m .. ar obliga la aeeea,i discretie. Oi ficuttatea 0lJ. va fi mai micA daca sup un analizei visul unei persoane str.ine. Ar trebui, cel putin, ca ~ceasta sl se faca tn astfel de clreumetente tnctt sa pot ri~1ica toate vlUurile fArA a-I.trada pe cel care mi-ar fi comunicat vlsul.

Po~!, 4e',acum sa, concep visul ca un subsUtut· al oriclrui coAlinut sentimen~al ,i int~lectual alasocia~iilor' de idei la C81'8 analiz, rn-a flcutJlll ajung. Nu ,tiu tncl prin ce proces aceste idei au dat os,tere vlsulul, dar pot sa afirm deja cl este 0 gre\leall. sa nu se vada tn acesta dectt un fenornen material fArA lrnportanta pentru psihologie \Ii care nu are alta ceuza decit activitatea persistentl a unor grupuri de celule tn timpul somnului.

Rernarcarn aici ca continutul visului este mult mai scurt dectt tot acest ansamblu de idei al carer substitut pare sa fie. In al doilea rind, analiza ne arata cA ceea ce a provocat visul este ,0 imprejurare insigni fianta dfh seara

precedents, "

Blnelnteles, eu n-as vrea sa trag concluzli generale din analiza unui singur vis.Dar ctnd experlenta tmi va arl-

,

I

'f

,

1

,

, i

\ J .... ~, :.

~:illl~g\

13

ta cil primul vis avut, detndata ee-l supun analizei de mai sus, tmi d~ tnl~ntuiri de idei asem~n~toare, cli aceste idei nu numai c~ stnt judicios legate tntre ele, dar chiar. reproduc partial elementele visului, poate cll.atunci voi fi tn drept s§ afirm c§ asoctatltle de idei obtervate prima oar§ nu stnt un efect pur al tnttmplGrii .. 51 rnl voi crede, poate, autorizat s§ stabllesc terminol091a noii mele lucrl'ri.

( Visul, a,a cum l-am g§sit tn rnernorla mea, tl opun , materialului care-mi va fi mai ttrziu oferit, de analiza, Pe primul tl numesc contlnutul manifest al vl89lUl. Pe eel deal dollea tl nurnesc, flr§ alt§ distincfilt 'prealal:?ill,

'" contlnutul latent al vlsulul, . ';~:I.' ,

, M§ g§sesc acum tn fa~a a doua noi probreme pe care

nu le-arn formulat ptnl scums L, ,

1. Prin ce proces psihic contlnutul latent'aLvisulUi s-a transformat tn acest con~inut mani fest pe '~c.re tl

glsesc tn memoria mea la .trezlre ? '""

2. Pentru care motive a fIst glsitl necesarl a~.tl

...... ",' ';,";',

transformare ? ' "

PrOcesul de transforrnare a vlsulul latent tn"1s I manifest tl voi numi ~ Munca opusl,'c.,8 1 care duce la 0 transformare tn sens Invers, 0 voi numl 'll'pyaUul anali~Qi. De celelalte probleme privind natura

incitlrii la vis, originea materialului vislJlui, sensul slu probabil, funcfia sa, motivele care-l 'fac sl' fie uitat attt de usor ml voi ocupa mai ttrziu, ctnd vQrlt~ece de Ia problema vlsulul mani fest la cea a continutub,d slu latent. , F"actndaceasta, vol evita cu cea mlU mare. gNjl confuzia dintre visul manifest ,i ideile latente ale vlsulul;: clci m-arn gtndit adesea cs dacl se tnttlnesc tn literatura atttea date false ,i ,contradictorii despre vlata visului, aceasta se datoreazl faptului cl scrittoral ignorl cel mai adesea cl visul contine gtnduri latente ,i cl este important ca acestea sl fie mai toUi degajate prin

\analiz ••

14

\ . '

,.

III

Transformarea gtndurilor latente ale visului tn ccntinutul slu mani fest meritl sl retinl tntreaga f)Oastrl atentie, deoarece ea este primul exemplu cunoscut. al manierei tn care un material psihic trece dintr-o forma de

. expresie perfect inteligibill tntr-o 'alta, la tnteleqeres 'clreia noi nu ajungem dectt printr-o rnunca metodicl.

Referitor la relattile care existl tntre contlnutul ] latent al vlsului ,i contloutul sau manifest, visele pot fi)

tIjftrtite tn trei categorii: . .

, Pe primu] lee plaslm vit161e eta. re ,i rezonabile care

t .. ,"1.'7,1"' 0" r ct'fri4ff"tDntl.

pa : mpru .' .".~ . y, .• . .,_ '1~~~.. "

cest.e vise'se· produc adesea. Ele s n 0 nu ne

intereseazl deloc, pentrucl ~n-au n~J~_.!'::jU·fL_,sG S~~t nimiccare. sl ~e l~~![latia. Exlstenta unor asemenea -VISe '·este eel marOUri argl:iillent contra teoriei care sustine cl visular fi un produs ~lactiyit§tji izolate al cltorva grupuri de celule, Ele nu atestl tn nici \ un fel existenta unei '; activltati 'psihice reduse sau fragmentate ,I, totusl, noi nu ezitlm sl le r~cunoa,tem caracterele visului, nu Ie confundarn niciodatl cu ;I p,roductiile stlrii de veghe.

c~r ~en!°~~ictt c~~~ :;e~e ~r~~: t~!,se~~r r:~onn~~li~';' a~

§iea c~~e p.!!~~L.-rllLi~"~~lflc~~. a~tf!ll._.~.,.te..o.c","""-"",, Acesta este-; spreexemplu, cazliI tn care vislm c8 unul dintre partntl, care one este drag, moare de cluma, deel navern nici un motiv sl ne temem de acest eveniment sau sl-l credem posibil. Ne tntreblm cu surprlnderer "De "tn~-mi poate veni aceastl idee ?"

.~) I~ftr~il~]treia 9rupl _£YPrinde vis,~le care stnt llpslte deopotriV1l de' ~ .. claritate, care stnt incoeren~~.1_~i absurde. De altfet;' sub aceaata fo'r-rTIAeTeseprezintAcel :m-ai . adesea ~i pentru aceasta rnedicii, care nu atribuie viselor dectt 0 lrnportanta medi-

15

cera refuz~ s~ vada tn ele altceva dectt produsul unei

, , ")( At

• activiU~i psihice reduse. S~ spunem In plus ca, In r-o

I rnaniera qenerala, rareori. visele oarecum lunql !Ji I netntrerupte s~ nu prezinte unele trasatur! de Incoerenta,

. Se poate concluziona, din cele de mai .. su~J._~~

.. ~~e ~urUl 18Ie"®, al ... visului ~i·o/0Q1!n~t.l,ll) ;,s~u ,!!anif~ nu are, impoE~3n~t1 declLpeotn! VIsele . din, a 'doua ~Tlndeosebi ~!!'ULtreia .. t;:alegorie •. A~~lnLceJ.e In "c~re se Tnrnnesc_ .. ~J:lJgm~le- c I:l,I'e.D.lJPQL!tJ.ezolvm. decti triiOciilna:~uL.mamteat cu conli~tutJate.nJ:"", )(naliza pe care am expus-o mai tnainte esteaeeea a unui vis din aceasUI categorie, deopotrivaCOnfuz ~i

neinteligibil. Dar, tn ciuda a,teptarii noastre, 'Re-8m lovit de motlvele de discretle care ne-au tmpiedipat sill dezvoltam temeinic analiza noastra . ~i, dupa ctteva

, tncercari de acelasl gen, ne credem tndreptll~i'~i; sa

presupunem ceea ce urrneazas f,';\'

Intre. caractenJi confuz ,i incqrnprehensibil' at visb!-~i rezisterita care se resimte 18 dezvAluirea gtnditllJ atente exislA un raport secret 'Ii necesar.

VomcAuta sa stlrn de ce naturA este acest report; dar mai tnainte este de dorit sa ne tndreptlmaten~ia spre vlsele mai simple din prima categorie, cele tn care I conttnotul manifest ~i contlnutul latent se. confundl de 0 "asernenea maniel"t c~ lucrarea visului pare aioi null.

. Examenul acestor vise mai este necesCII',i dlntr-un alt- punct " de vedere. Acesta est~._t.ip"u..~.'!'!!~ ~~re J~~. formeazl . visele copiilor~ yis:tlQ,~,E~:~!~CJ.~"t~~"~E!i!Qm~ ~perfect clare. In treacAt fie zis, acesta ar ttl tim motiv tn plus .-ae--a" nu reduce vised la 0 activitate par~iall 8 creierului tn somn, cscl de ce aceasta reducere a functlllor psihice ar fi proprie somnului adultului ,i nu ,i

'celui al copilului ? Totodata, procesele psihice 1& copil fUnd extrern de simplificate, studiul lor ne pare a fi 0 pregAtire necesara pentru studiul psihol~giei adultu~~i.

Voi da aiel, ca exemple, ctteva vise ale eopltlor pe

care am avut posibiilfatea sA Ie culeg. •

o feti~1 de nouls rezece luni este ~inutA la regim 0 zi pentru cl a vomi at dlmineafa, upl spusele bonei, rlul I-a fost provocat de capsunl, In noaptea urrnatoarefetlta pronun~1 tn vis mai tntti proprlul sllu nume ,i apoi "cAp,unl ••• tartinl ••• co,".Deci,feti~a viseazl cll mlntnc" ,1

. 16

vede tn meniul slu, tn mod precis, Iuceurlle de care se a,teapUi sl fie lipsiU.

Un b~ie~el de dou~zeci'idou~ de luni vede, tot tn vis, o placers refuzat~: tn ziua precedent~ el trebuise s~-l ofere. unchiului slu un paner cu clrese din care lui nu is-a p'~r"!lls sa mlntnce dectt una singurA. Trezindu-se i:hmlnea~l, el a declarat inctntat: "Herman a mtncat toate

cire,ele". .

o f~ti~A de _trei ani $i trei luni a facut 0 pltmbars eu barca, phmbar~ preascura duplJ gustul el, cacl .a tnceput sl plingl, tn cllpa ctnd a 'cobo,rtt. A douazi, ea a povestit 01 ~"a pl~mb~t pe lac tn timpt,lll nop~ii.Ea t,i continuase, decl, tn VliJ, dlstraotia tntreruptl.

., , Un b~ie~el de .. finci a9J._fL~rei_~L.se ,arat~ p~ost d.lspustn .It1mpul unei: excu1"$u tn regiunea Dachstein. La fl~cate [lOU urcus tntreba dacl acolo era Dachstein ,1 sftr,i prrn a refuza slmearga cu cellaltl pentru;a vedea c.asc~da: Atitu~ine~sa,care a fost pusl pe seama oboselii, ,~-a gASlt exphca~la\ a doua zU el declarft latrezire ol.a

~. vtsat cll ur:a pe Dachstei". Elcrezus.ecl scopul pUmbArii \1 e,ra ~censlunea pe Dachstein ,I, neJAztnd muntele, .S8 s~mtlse frustrat,·dupl care visuHI desplgubislt de deceptia

zllel, .

Ace~,!',exemplu la 0 feti~1 de ,ase aD;...tn plimbare cu tatAI ~I '.! p~ care ora ttrzie l-a dbligat sl se tntoBI,'CI, fArA SG~"fi ~ms scopul. Ea remarca un sttlpindicator'pe' care ~e;::Clteanumele unui ait loc de e~cursie ,i tatllei ti promls.tt\~"O.~UCA.'acolo .altl data. A doua zi diminea~a, ea povestl.tat4Jui 81 cl vtaase cA flcuserA tmpreunA prima excursie ,i apoi ~ cea de-a doua; "

. Este lesne de observat cG taate aceste viae a Is.':' .

~'£o~iilQr stat identice lng-un; pYnc.t; ~le realizeaz.~

~~~!!!t.-.c.ar.e.-k,eu. "J)a~~4l~ ,i o'are"-n::iLi' ':til'~~llEtyt~~. ~JloL.dec4 .ditect,_. flr/ttncg.oj.ur, (dorinW-.

" za e. '~ . ,,_

'~~";"",,,"rafl-:"'~ tnol un vis de copll, neinteligibil la prima ved~re, ,dar c~re nu face altceva dectt sA realizeze 0 ,dormtl. 0 fetl~1 de aproape AAtru ani, a fast adusl de la tarft la ora" datoritl unei pOliomielite. Ea ,i-a pet recut noaptea la 0 mltu~~ fArl cop il, tntr-un pat dispropor~ionat I de mare fatl de talla ei. A doua zi diminea~a es a relatat

, 17

, . It prea mic, aaUel tnctt nu

clii a visat clii patul ~e~en:ea:~tui vis, ca realizate a unei

mai avea loc tn el, Olg~ezle at. Cinenu ,tieclii. pe~ru dorinte, este usor de. ,gr'tdintre~til QE!'!1i'IU

c ii un \Uefu, es~e cQl rna! ~Q ~intiserA feti~i, cu mult

/;;'~iDlmenslUmle p.atul~1 tl ,ai portan~l. A.sUel, ea s-a ~mare inten~itate, p~~Ina el t~ sltuatie urllilito~re ,i a grlbit sl rernedieze tn VI~ ~~~~:r marele pat nu mal putea

de venit attt de mare ca mCI . .

s-o tncapl. " td' ,: ... \.1. coni1uluL..sflC_li~ltJt".~~j

( ~ ,atunci £_ .. Q'<'Y~'·-·~-<'!LOOt ... i¢edu.1 .le

.. raf!neaZI, e1 rrmt~. bl. letel de ot;tpbviseazl ,:11 sat,sracerea ~ne . nta-Cal!ul conduo ae ,,~. 5e tt,e se a a uri de Ahlle tn ", ". . t tn lecturar\legendelor el el se cufund~e cu 0 2~ic':a~nt~doi811 cat entuzi~mat eroice ale Gr,eciel: Nu este ::'fi regretat ca nue t.lt tn

de ace,ti dol erOI, el sl nu .

vremea lor. , . exem Ie ~ nerelevl un al .~

Aceste dlferite Pel se afll tn rel~ti~c;t!~lJ

caracter al ,I, .. c 1 e carete vedem reahzata.

'f vlala""..".. e e Jm ur zI181, eel mal ad_

aiel, co 01 le:8 formulat tn. Po lnI:_ttate cu tctu~

'tn timplll zilel prece=te~l ~~ visea21 nici~cJ~1 J~f~rl

deosebtta, e__e de altl p :J. d'f~-8'iW'ltul

insirmi!iii'\t. e. 8a~ -4n-l

~~~_ par . _.., •• i1II;,o:lI"' ...

Vr~' t m sc deasemenett' rNmeroase

~~:ca ad"lt. se n .1 ne ~ . f:-- 7'>1 dD: eum am spus

exempre-de ~tfel. de viSet:t~::~~ ~:r~±iCiidi.!'.~8nel, deja, ele stnt~~~ i8Ta '-~ctnd doltlij.,¥itie"8iIcT

"uuttePersoane, dacl 11 se ace rin a tndeplrtatl, ele pot beau. In acest fel, mom~ntan .do c!re ar putea fi numit~' continua sl doarml. Aceste vI~e~e roduc adeaea cu pu~in l': vise de confort, nu ~tnt rare 'I e:re doarme se '&prupie timp tnainte de trezire, of": ,ce! se scoale. El se gribeft,e de. moment~l tn care va t~ uilc~oare, cl este'-a~'~':'P8t a~!,lnc.L~. vls~ze ~~!! es~e '-e '"8111 la ,coa11, la birOlJ, fn10cul cu toaleta, ~au chiar C!~I in noaptea care precede 0 unde trebuie ~I se • ea cl s-a ajuns la locul d,~ eilitorie se vteeaza ades tnaintea unei reprezent~tu destin. lie. DeIll •. me:~~nT priet!'!".!Y...se !!ungec..!~ teatrale s~_!l. "~!,etl" ~e gen de nerlbdare,pllcerea pr..e'!!l

51 anticipeze,p~n r-un _ , e _ " _

18

Realizarea dorintei se exprim~ uneor], tn Vis, tntr~~~ manierl indirectl. Atunci este neeesar, pentru a restablh adev~rata gtndiI:e a celui care doarme, s~ se adauge lantulu] veriga care lipse,te. Este primul p~s pe calea.! interpretlrii visului. Un aot, spre e~emplu,. Irnl pO,ves~e'te vlsul tinerei sale so~ii. Aceasta a vlsat cl l-a,.veOlt ctclel. Or, tncetarea ciclulu] esta simptomul graviditltii. Aceste doul idei nu pot dectt 51 coincidlJ tn mintea tinerei femei, iar continutul visului el, ca ~ftt~~reEiIiz~if~ tmi indicl tn mod clar cl~a dore,te ca g aviditatea--sl tnttrzie sl se

producl. .

In cazurile speciale, de necesitate extrema, vlsele\ de tip infa'ntH devin extrem de frecvente. Seful .unei &xpedi~H polate poveste,te cl tn timpul iernlrH oamenilor sai printre gheturi, ace,tia, obliga~i la meniuri invariabile ,i"-ratii minime, visau ori de cite orl dormeau, precum copiii, . mese COpi08se, munti de tutun ,i pllcerile fUrhatului.

Nu rareori se tnttmpll ca , p~ fondul unui vis gbscLJr"

•. lung ,i confuz, 81 se deta,eze un motiv mal clar, ill..Slre

sa reeun08fte-:imedia~._!!aI!i~~~~~~. Dar acest 1'I1ofiv eSfe ·suaaf ae· materiale incomprehen!.i.bile ,i dupl 0 munel tndelungatl in analiza~~r~, chiar a celor care par mai superficiale, este iurprmzltor sl se constate cl ele n-auJllciodatl sirnplitatea.. yiselor infantile ,i cl un sans misterios se ascunde tn spatel~. imagifiiidorintei realizate.

Enigma visului ar n, flrltndoiall, dezlegatl tntr-o\ manierl mai simpl~ ,i mai sati$flelto.are dBCI analiza near permite sl i'educem visele obscure ,i neinteligibile ale ad",l~ilor Ia tipul infantH, adicl sl vedem aici realizarea unel dorinte intens resimtite tn timpul zilei. Dar aceastl a,teptare pare sl fie eel mai putin justificatl. Visele

8fly_IUl~ stnt ap~oape tntotdeauna pline de materiaT~ absUrde ,i eteroclite care nu prezintl urma vreunel) dorinte re~Ji~@te-t.,

.. Inainte de a abandona aceste vise infantile, care stnt tn mod vizibll realizlJri ale dorintelor, notarn tncl 0 f! particularit8te care a fost observatl de mult timp tn vis ,i . ~ care se verifici eel mai bins pe cele din prima grupl. a Fiecare din visele pe care Ie-am studiat se poate formula

·I·--~ . - ;;

',1

,;i

..

20

'\

\

IV

Am ajuns la concluzia ca unele dintre imaginile pe care le inttlnimtn visele noastre cele mai incoerente sint deasemenea rezultatul unei transpuneri. Iqnorarn, este adevarat, dadit aceasta transpunere a avut drept obiect 0

. dorintS. Totodata, exemplul visului prezentat mai Tnainte ' ~i a cSrui analiza am dus-o attt de departepare, cel putin in douS din aspectele Sale, sa ne confirme aceasta presupunere. SS ne reamintim cS tn analiza acestui vis, soti,a -mea, Ia masa de restaurant, se ocupa mai mutt de strainl dectt de mine, fapt pentru care m-arn aimtlt of ens at. In vis, dlmpotrlva, persoanacare 0 reprezenta pe sotia mea, se tntoarce cu totul spre mine. Or, dacs un incident penibil aputut sa nasca 0 dorinta, aceastaeste de, a vedeaproductndu-se incidentul opus ••• tn mod sigur iricidentuldin vis. Iar acestalt sentiment pe care-I descopSr'prin. analiza, ranchiuna pentru refuzul unei dragoste dezlnteresate, nu-sl gSse~te "oare reversul tn cuvlntele din' vis ? ("A~i avut intotdeauna ochi attt de frul'Jlo,i !"). In acest fel, 0 parte a opozttlllor tntre\ continutul manifest al vlsuluiel conttnutu! sau latent se, reduce ladoriot.e..r.e~ate.

~~~·YfS¥l.~Pl are o· actiune- tnca fi mai surpr oare, c"Brela I se datoreaza, farS nlcro-tndolala,

visele noastrecele mai incoerente. Lutnd un vis oarecare, daea-l evaluam nurnarul de imagini, fie direct,fie nottndu-le in scris ~i facem apoi acelasl calcul al Ideilor latente relevate prin analiza,.ac.ar.w:..!:t~ma a fast past rata

{tn 'vis, vom observa ca {v.,.crarea visl.lIDt"" a operat a i ~~i!.!!a.~_~ __ q. co~.ql!!nruu:e...aparie. Este greu sa ne facem o idee a priori Oespre irnportanta acestei condensael, dar ea nu va putea declt sa ne frapeze ,i mai mult, pe mSsura ce tnalntam Tn analiza visului,

Nu vom intilni atunci nici unul dintre elementele contlnutului sau ale carui fire sa nu~porneasca,tn dC?,u~' trei

21

direc~ii, nici 0 situatle ale caret elemente s~ nu fie :1mprumutate din dou~ sau mai multe reminiscen~e ale ';vie~ii reale. Mi s-a tnttmplat, spre exemplu, sil vad tn vis

un gen de bazln de tnot de unde tnot~torii p~re.u s~ fug~ in toate direc~iile. Intr-un anumit Ioc, 0 persoan~ se apleca pe deasupra marginii spre 0 alta care seb~l~cea, ca pentru a 0 trage din apa, G~sim aici combinarea unei amintiri din perioada puberUI~ii mele ~1 a dou~ tablouri, dintre care unul era .Surprizlla baie, in seria ,hJLSchwind* despre Melusina** (tnotltori fugind in toat .. direc~ii1e)t iar ceUHalt un Potop din Scoala Italians. VlzU$em unul dintre aceste doul tablouri cu citeva zile inaintb., In ceea ce prlveste mica intimplare, ea se datoreazl unei,amintiri de la scoala de inot cu 0 scernl in care patronulajutl s~ iasl din bazin 0 fem,eie, care intirziase ptnl la ora la, care erau programa~i blrba~ii. In visul pe care I-am a1e8t'ca !exemplu de travaliu al analizei, existl 0 situa~ie pecue

analiza ne-o arata a fi in raport cu diferite aminti'ri. Or, fiecare din aceste amintiri a avut cpnt'ribu~ia sa Ia con~inutul visului. Mai tntti, mica scena din perioada logodnei mele, aceasUI aplsare a mtinii sub masa, despre care am vorbit mai sus ~i care a furnizat visului amAnuntul "sub rnasa'', care po ate fi atribuit memoriei. In ceea ce priveste persoana ''fntoarsl spre mine", ea nu intra tn discu~ie atunci. Analiza lmi arata clacest detaliu este 0 realizare a dorlntel prin contrariu ~i care se raporteazl la atitudinea so~iei rnele la masa de restaurant. In spatele acestei amintiri recenteseascunde o scena asemlnltoare, dar mult mai traqica care ureA ptnl in perioada logodnei noastre ,i care ne-a tnvrAjbit pentru 0 tntreagl zi. Clt prlveste gestul familiar al mtinii . care se a,eazA pe genunchiul meu, el evoca alte personaje

* Moritz Schwind (1804-1871), pic tor romantic ger-

man (n.tr.). .

**

Personaj din mitologia franceza care putea fie sa

se metamorfozeze in sarpe, fie sa se infatiseze ca 0 sirena cu soldurile unite in coada de peste. Dupa anul 1400 a patruns si in mitologia germa-

nicii (n.tr.).

22

,i alte asociati i de idei EI tnsusi d .

Ple~adre a doua inHtntu,iri d~ amintiri 9foar~~I~~fe~~t~ct~: a~ae.

mal eparte. • Y

latent!r:ib~~~~, d:~[~;~t~a v~:tali ile tmpr~mut.ate ideilor fie a priori utilizabile Prim prod~?;. 0 situatie de vis 51 toate componentele saie a u!iC~r l\,leteste prezenta, 1~

! multo~ ,emen cornun sau a mal

;a:-:~C!~~~a- -"ls~lLw se va servi atun . .

~~~:ad:~:~i~~ ~;Ui Francis Galton> pent~~ f~~O;;:i.~r~

sA faca sl iasl tn ~aa suprmyna..e.l~~_~tele, astfel tnctt comun a1 tuturo~Vl. entl,' ~ccentuindu-l, punctul central

elemen~ele ~ontradic::;;~i:l~ln7~te:l:r:~S::'e~~a ~~~p c1et

sau mal putln Acest d mu

parte irnpreclzta, car~~~~;utUfl~~a~t~~~:i ~~;':X~~~~I ~n \.

caractertatlce ~~ detali ile accesori i ale vlsului, e .

e Observ~~!tle de mai inainte rni-au servit ca bazl

r J:. f ntru ~ sta?lh. una din r~gulile interpreUirii 'vis!,ifui·' t d 1-~ anah.za ldellor' visului, ne qasim in prez~n~":' ,s..,n...:;

'._ d.~er,n.~t!ve,> trebuie sl se ~inl cont cl aces t a, unei ":l.~i~l' Os' ~fir~a~ie . ddeg.hizatl, sl se inlocuiasclS ,~s~~~, epSr~len I

T T a se la eel 01 t ,.. f . '

i\ punctul de plecare a uno~r~~7h:l .adlsel alt~rn_ative drept

ct d. . annm e ascclatll

.' ' .. !!. ldelle latente nu au . . •

_Y_lsului, care' are -rntotdeaun (f rurrua.comun, lucrarea

irnaalril - Un} .-- - -.~ rept scop_ fm:rnare..a_.unai

'7- ~ .. --- .. --~J aJunge totusi sl le cont )( ...

smgurl. Strata' ema opeasca tntr-una

astfel doul id ~ pe care ~a 0 foloseste pentru a uni

ei care nu au nirnic com t

schimba expresia orala a unei d' un es e aeeea de a

a ambelor, dintr-o dati IUCa in cele do~l, adesea chiar

0/' turnind- doua imagini di~para~:r~n~are ~Junge la apogeu limbaj •. Aceasta functle ar r-~ sl~g~rl forml de versificatorului care Is . putea fl asirnllata celei a unitatea dorlta. 9 este in concordanta sunetelor

*

!rancts Galton (1822-1911), antropolog englez ca-

t:t~i~p~icat met0~~ stat~stica in studiul erediQi f d' ste unul dlntre Intemeietorii biometriei y on atorul eugeniei.

I

23

Cea mai mare parte a lucrarli visului const~ tn a creaaceste tranzltl] care stnt uneori foarte ingenioase, dar care ne apar adesea for~ate. Ele servesc la stabilirea asoclatlel care exist~ tntre continutul visului ,i ideea latenta tnsA~i, diferiUi tn forma ~i materia sa, elaborata tn , cireurnstantele care au condus la vis.

'" Urmarind analiza visului nostru model,eu Intrlnesc 0

gindire care a fost deformatA tn scopul de a 0 face sA cclnclds-cu ,0 alta, complet strAinA de prima. Printre ideile oferite de analiza se .qaseete ~i aceestar-eu nu mA voi bucuradeci niciodata, cum fac al~ii, deun1dar ? Oat eceasta formA este inutiHzabilA pentru con~itlJtul visului, astf'el incitea cste tnloeulta dupA cum urmea_: nu ma voi bucura de nimic farA sA ,suport cheltuielile ?Covintul cheltuieli va lua un sensnou pentru a trecEftn,Jciclul ideilor epsrtlntnd mesei la restaurant slva fi reprez."lat prin piureul de spanac servit la rnaaa, La not, intr-adWIlI', cind se serveste 0 mincarede carecopiii refuza s~se atinqa, mama tncearca sa-l Ia cu bttndete ~i sa-l convinga sA "guste" numai putin, Este cu totul neobi~nuit de,a vedea lucratea visului folosindu.se,fArll a ezita, de doul acceptii ale aceluiasi cuvint*. Dar experlenta ne va arAta curtnd ca nimic nu este mai frecvent. "

I Se pot, deasemenea, explica prln vactlunea de condensare unele imaqlni speclale calewlseful, pe care starea de veghe Ie lqnora in mod ebsolut,, Acestea ,stnt figuri umane cu personalitate multlpla sau mi'XtAfi, lafer, acele stranii creatil compozite care nu ee pot campara decit cu figurile animalelor create de imaginea popoarelor Orientului. Dar acestea s-au cristalizatodaU pentru totdeauha, in timp ce creatllle vlsului par sA imprumute Jorrnele mereu noi ale unei irnaqlnatii inepuizabile.

\ Care dintre noi n-atnttlnit in propriile sale vise imagini de acest gen ? Ele rezulta din comblnatlllaoele mai diferite. Eu pot sA formez 0 slnqura figurl cu trasaturl imprumutate de la multi altil, Eu pot sa, vad in

* In limba germana cuvintul "Kosten" are 0 dubla ac" i" hI' Ii" ".. tri" ceptiune: "a gusta § c e t.uae , ... os ur

(n , tr.) .

24

vis 0 fizionomie binecun08cut~ ,i s~-i dau numele aJteuiva sau s .. o identifie tntntregime dar s-o plasez tntr-o .ltua~ie tn care, tn rea~it~te,. se gl:ise,te 0 eu totul att~ persoanl:i. In aeeste ~azurl dlferlte, eondensarea mai multor persoane'\ tntr-un~ smgura confera tuturor aces tor persoane un gen J de e~hlvalen~lI, ele stnt puse, dintr-un punet de vedere ~e~lal, p~ acela,i pian. Aceasta echivalentll poate fi mdlcata prm contlrartul visului, dar eel mai adesea ea nu e~te descoperitll dectt prin analizll ,i nimic n-o relevlI tn VIS d~ea aceasta nu este figura atribuitl persoanei I coleetlve. j

Ae~88tl regut.1I uniell ,iaceste multiple procedee de\ eompoz~tle se apliCII, deasemenea, tuturor imaginilo; I eompozlt~ de care abundll visul ,i din care ar fi superfluu sl 8e dee exemple. Ele ne spar mal putin stranH din momen~u~ tn care renuntllm sll Ie asimHllm obiectelor

. percept1e! noas~re tn stare de veghe ,i ne amintini sll ele

~, d!Q·~~_n~_"~!!,_E!~_YJS~llJi'i serV~!JE ta .,~-'!i<rea.1n_~aIQ8re, tntr:-o mamerlleoncis~~.anta~'a ~,Ar8rtAI'II 1!.1I comuA'dil:l!'e'-r"·t·-I'-----.,,,·,, .. ---'- , .'~ ~ __ ," ' .' " II 1 e or motive care J_n~~" tn

.. 9~!D 1Am:e..AruUlza. esbJ aeeea 6ftiIV ne permited

descopel'lm e~$t.~ar8cter c.omun,cllci totceea ce putem C0!"IChide pel "mal adeseadm_ contlnutuliVisuluiestei c:!11 ~Xlst~ ? nee~n, ~8CUtll! ,~~ga~~, COn1Unll, r tuturor aces tor Imaglm et.erOChte= D~saeeste imagini, analiza ne v:J

~nduce direct 1& mterpretarea visului." , -)

, .~ lUlm. un ~2<~mplu. Am visa~'ic~ m~ aflam tn

- eo~pan!a , 'unula dmtre. veohH rnel profesor. 'Ide la Umverstta~e; eram a,ezat'pe 0 banoll~i aceasta balit!~ la fel . ca m~ite altele, era proiectat~, printr-'o mi,c'are rapldll, tnamte.Lastnd la 0 PSPt'e asociatHle deidei c" . ~-~ueondus laooncluzie, oreel'cll pot SII afirm ell eXi:~: 81CI combinare~ slilli de cursuri fia tratoarldUi rulant, Intr-un alt VIS, m~ vllda~ezat· pe bancheta unui ~empartimen.tde tren, tintndu-mi plllllriapegenunchi. A ste 0 pII~~rle .tnalt~, de forma unei stiele transparente.

ceastll sttuatle ma face s~ mil gtndesc mal tntti la prtOv,~rbUl: "Puntnd p~l~ri~ jos, se obtine' arice tn lume a

as a • ,

In ceea. ce pr.ive~te cilindrul de sticlll,el rna conduce f~FA preamarl ocoh,~rl sa ma gtnd~se la becul Auer, 'Ii Ia

r-

I

1

25

\

eompatriotul meu, dr, Auer din Welsbaeh* ". Imi zic eii n-a, fi nernulturnlt sii fae, ea ,i el, 0 d~seopeflre ~are sii mii faeii bogat ,i inderendent ••• Atune] a, eiiliitorl, tn loe sl riimtn la Viena. In v is eu elliitnrese eu deseoperirea mea, aceasta palArie de stiela eu 0 utilitate tnca dis~lJta~ilA.

Nu rareori se tnttrnpla ca lucrarea V1SU~Ul sA se cornplaca Ja formarea unei imagini eompozite din douA idei eontradietorii. Spre exemplu, aeest vis al< unei tinere femei care se . vede purUltoarea unei tije inflorite, cea a tngerului din tablourile Bunei Vestiri (s.imbol~ i~oeen~~i; aceasta ttnArA femeie se nurneste Marla). Numal ca tll8 'poatta flori albe fi grele care se asearnana cucameliile

(contrariul inocenteie dama cu.oemeln),

. 0 mare parte a descoperirilor noasuedespre

I actiunea de condensare tn vis se poate rezuma ast~el: materialul latent a1 visului. 88te eel care det8munl contintitul manifest tn eele 'maimici detalii. Niciuool dintre aceste detalii ..... deri¥tl dintr-o idee izoI811,' cidi~ mai multe idei tmprumutate dintre acestea ti care ... _ tn mod neceaar tn relatU reciproce. Ele pot apar,"" domeniilor eele mai diferite ale ideilor .latente.F-iee ... detaliual visu1ui 88te propriu-zit 'repl'ezent.ea tn conpootul vilUlui a u ..... l .. tfel de grup·.de idei diaparate.

Dar analiza ne deecopers tncA 0 particu1aritate a aces tor schimburi complicate tntre con~inutul visului ,i ldeile latente. Allturi de acaste fire divergente, cate pleaca de 1a fiecar;clin deta1iile visu1ui, existAaltele care pornesc .de 1a ideile latente ,i merg divergent o.t1'8 contlnotul vleului, tn Bfa fe1 toett 0 singurl idee iatentl poate fi reprezentatl prin mai muite detalii. Intre con~inutu1 manifest al visului ,i contlnutui slu latent ,Ie formeazi astfel 0 retea comple_xl de fire tncruci,a~e •.

Condensarea ne pare un element important ,1 cu totul caracteristic lucrlrii visului, 1a fel ca transformare. \jdeii tn situa~ie (lldramatizaree"). Plnl tn prezent O8-a fost imposibil slI deacoperlrn care este motivul.care face necesarA aceasts comprimare.

* Karl Auer von Welsbach (1858-1929), chimist &St~ ac. A inventat sita incandescenta pentru lampile I cu gaz care-i poarta numele.

26

v

In visele_~2._mplicate ,i tootlcite de care ne OCl,Jplm acum, deosebirea - care sa remvcl tntre con~inutul ma!"ifest a1 visu1ui ,i con~inutul slu latent nupoate fi atrlbul~1 tn mo~ u~ic .~~esitl~.i de a condensa 'i' dramatize. Anumlte mdicu, este mteresant de relevat '.

dovedesc. existen~aunul a1 treilea factor. '

. sa remarclm,mai tntti, cA atunci ctnd am aluns prin anehzl Ie cunoa,terea ideilor latante, e1e ne spar de cu , totul. altl natura deett 9On~inutul manifest al visului •. Dar ' aceasta nu este dectt 0 prima imPresie care se va risipi dupl examinare, esei- constatlm tn ~ele din urmlr 01 .. tntrag con~inutul vi8ului se explicA prin ideile latente. precum '1 cl majoritatea .. ideilor- latente t,i au; rep.rezentlU'ea tncontinutul manifest. Subzistl, totodatl,

o dl~eren~l: ceeace Vis~t~.~ra amplu drept eseoCialyl ' con~.lnu.t~lul ilu emte chuar ~a. c~._~_~ va ·doveditn urma anill~_lcI~nOt.J.a.tente, a avea un ro'-cu'iotuT~eCuhdarplmpotrivl, aluzia cu greu perceptibiUf--care8biase~ IVe,te din regiunile cele mai teoebroase ~le visului este cea care va revendica primul rol. printre ideile la~ente.

Acest proces putem sa-l descriem asUel: .

In timn ce lucrare' a 'VI8U' lui tm I'''_'' .

..-_.!. .... ~.-;;-.-- -. • ··88 P 1 •• ~" .. e,lDtensltatea

lt~hi~~_~I_~llor .'1 a repre~~tllrilor . .cwe-i.eonstituie obleetul se t~ferl asupra altora, asupra. acelora pe care, tn mod sigur, noi nu ne 8fteptlm deloc all Ie vedem ac;~tuate8BtfeL

. Acest transfer al accentului psihic este eel care contribuie eel mai mult la ascunderea sensului vlsulut ,i la nerecunoa,terea relatlllor dintre vlsul. manifest fi visu1 .' latent. I

In cursul acestui proces, pe care tl voi numi .. ~e/F;l,asarea visului. eU vAd, deasemenea, intensitatea PSllcA sau afectivA a ideii latente transformtndu-s" tn a-

27

qitatie rnaterlala. Iar atunci ctnd voi fi tentat s~ iau drept esential ceea ce este evident voi remarca, dimpotriv~,. c~ trebuie s~ vad tntr-un detaliu obscur substltutul ideii esentiale a visului.

Ceea ce numesc deplasarea visului a~ putea sa numesc, la fel de bine, inversarea valorilor. Mai rnult, fenomenul rnerita sa ne oprim asupra lui. Voi adauqa decl, cA tn analizele pe care le-arn Hlcut diferitelor vise am

! tnttinit,toate gradele deplasArii ~i Inversartl. ExistA vise tn cane ele nu se produc aproape deloc. Acesteastnt vlsele rationale $i inteligib!1e, ca, cele pe c,~)~::~.,!,J~r~.~~n~a.:f la .!!'ceput ~i carenu stnt dectt .2g_rjgte g!~BnJ~...e~PJ~j~n aIte '!lse, dimpotrivA, nu se g~e!jlte nicl un singur. element

care sA-!jIi fi pAst rat tntreagasa valoare. Tot eeeece era esentiaHn ideile latenteeste .reprezentat aici prirldetalii acct'tsorii !jIi se deecopera intre acestea!jli aeelEH1' un important lant de aeociatl l, Cu ctt··\I'isul este mai obscur!ti ' mal tnctlcit, cu attt mai mult trebuie sA sa tinA conti,. . penttu a-I interpreta, de procesul d~n~1l5\

.~ 'In visul pe care l-am supus an izer, deplasare,s(se

face tn a,a fel tnett continutul manifest al visului' este accentuat tn eu.totul altpunct deett continutul slu latent. In prim-planul vi8ului avem 0 sltuatle, ceBa femeH care pare cl vrea sll ... mi facl avansuri. La "ivelul ideilor latente, accentul cade pe dorinta pe care 0 'am cu privire 1&0 drag08te dezlnteresatl; la 0 drag08te"care nu costl nimic" ,i aceasUI idee se disimuleazl tn spatele frazei' despre "oehii frumo~i" ,i al'aluzlei oferite de "piureul de spanac",

Analiza ~isului, permittndu-ne sA restabilim perspectiva originarA, ne pune pe drumul celei mai bun.~ solutiipentru douA probleme foarte dezbAtute, cee,. lneltatiel la vis!jIi cea a relatitlor dintre vis !jIi starea de' veghe. Existl vise tn care Ie Atura directl eu

" evenimen ere 10 ziua precedents este vizl 1 ,1 a le1n "careevenimentele nu par sA joace nlcl un rat. Flctnd . atuncl apel la analiza, observAm_ g~, .. ~Q.at~....YJYle, ..!!r~ .. ~xcepae, "i a~_!!~Acina 'lnti::'o impresie_c!Q!>!ndi.~~JnJI.w!l, 'S8U mai binezis, tnzii::i1fCare-aprecedat visuj,. Aceasta

lmpresIe;-care"poate-fi numiUi mCltarinrtlf'Vrs;este uneori • : aUt de puternicA tnott nueste nimic surprinzator tn fapiUT ,

. .

28

e~ ea ne-a preocupat tn timpul stlrii de veghe. In acest ' caz spu~em pe bun~ dreptate c~ ~p,::,l.[)op~i ny fac~ dDct.t..." s~ ~.QlltlOue P~lrila zilei.. parcel mal adesea, atunci

cfn~ eontinutul visului ofer~ 0 trimiterela .impresiUe zlte], acestanu este dectt un amAnunt attt de rnlc attt de insi'9,:,i fi.ant, CA trebuies'A facem un efort pentr~ a ni-l reamlQt.J,..,. In aeest caz contlnutu] visulul, chiar daca este coerent ,i comprehensibil, ne pare alcatult din. astfel de bagatele inett nu este surprinzAtor catn mod obi-nuit

t t . . I' T' oa e aceste .rnaru festAri stnt considerate demne de

diepre], .

Totodata, analiza vine IlA infirmeaceastl:l apreoiere ~e~cop'e.rind ce se ascunde.aub aparen~e •. 0 circumstant~' anslgnl f.a~ll, daeA se ~gAse,te a!jlezatA in prim plap, va '"' put~ sa~reaca pepr~mullootn incitarea Ie vis. Ins.a prin an~e~me~lul ~nali~~l ldescoPerim im&diatadevArata C8!.lZA

a .V~SUlUl.' clI;cums,tan~aattt de importantA tnctt .sl .. 1 ~~Ite ,I care~stitlfit cealalta, deoarece intra I e~e eX.istau m.!m~roase punote de contact. Cind con~lnutul' ~lsululse p.-ezantA sub 0 forma lipsitA de 'sens ,i de' Interes, ,analjzed!!seOperA caile. de acces .pe unde aeeste elemente ,fArA valosre le tnttlnesc pe celelaltecarestnt de prirt;'~, impC)rtantA pentru' pSihoJogia s~biec{ului. Aceastl subst~~uire tn' co~inutul' vis\llui se datoreazl actiu!"ii de ~Iasare de la incidentul banal Ia faJ>tul emot1onal}t, de,)a rnatertale oarecare Ia cele care pot sA interesez~ pe drept. Bazlndu-na pe aceastA nouA achizitie pute~, rru ~. pare,$A oferim un t~eput de rezolvare a d.ubl~1 probl~~e ~. ir:-citlrii la vis!jli a relatillor ~f¢re vis

~'l v,latacotldlanA !jI1. sa afirmAmvLucrurile. carenustnt n

1r~~!-~~~Qt~,~r~]!£t~.2:': I

==~-. ,--- P'QB,·!.._. __ '.!t',P.~~~.,)l Y_meusomnulur~"=: '

~ . Care poate fi incltarea la vis tn exemplurpe'c-are 1-

~m. p~~pus spre analizl ? Este faptul, de-a dreptul anSI~na!la~t, c~ ur:' pr~eten imi of~rA un drum gratuit cu rnasma, Situatia m!l. Vl~, masa la restaurant este 0 aluzie la acest·· fapt insignifiant, -de-oerece p~lAvrAgind cu prletenul tn dlscutle am fAcut 0 paralela tntr~._taximetru ,~~as~_.!~_!.~urant. Faptul esenttal care se ascunde alcreste e~,· e':!.~Iteva zile ma) i~i.nte, eu cheltuisem 0

29

mare sum~ de bani pe(lt[!,l_Q.J!~rsoan~~in}a"!!lil!!_!!!.ea, d~ -care stnt atasat, Iar printre ideTIe Iatente g~sesc refieclfa cll persoana obligat~ tmi vaar~ta recun~tin~~, dar c~ sentimentele sale fa~~ de mine nu vor fi ~n!k.~at~. In contlnutul latent al visului dragostea dezmteresati;este cea care se aftl pe primul plan. Eu acorflpaniasem de mai mutte ori aceastl persoana in matinl ,i astfel cursa flcutl tn ajun cu un prieten tmi adusese "tn memorie pe cele

! flcute damult, Incidemul ban~Lca~~_~~_!E!~"ln91~.are~J~. '. prin leglturi de acest gen este ~s uneio~ndi4ii care n\.J existl pentru adevlrata sursl a visului: el_~rebiJle_ sjl ... se Ji

\. pr_gdualn mod necesar tn @luOt_, -

Nu voi abandona -eceastl tem~ a deplaslrii tn vis I flrl·a semnala unexemplu tn care este interesantde vlzut cumcondensarea ,i transpunerea concurs tmpreurta la i producerea unei imagini a visului. Am expus dejacazul tn oare doul idei ale visului,care au un singur punet de contact, fuzioneazl pentru a introduce·tn '- contirutuf' ) manifest al visuluio imagine rnlxta, 0 imagine al clrei nod r , central inteligibil va corespunde detaliului comu~timp 1-,ce detaliU~_E..articulare ale celor 'dou~ idei"'"""'nu Vlfrmai fi

reprezentate friVis dectt prln-eccesorrl eonfuze. Dacl la aceastl actlune de condensa~ se adaliga· 0 actiune de ~l"~_~re nu va mai FeZuf£ao imagine mixtl, ci_"Q,.i .. ~~9J.ne rri~ tn functle de cele doul idei inititale, pe care n-o PQt' compara dectt cu rezultanta -unul pafalelogram de forte tn functie decomponentele sale.

Intr-unul din visele mele, tipre exemplu, este yorba de 0 inj~ctie cu propilenl. La tnceput nu! glsesc, prin analizl, .ca fapt de incitare la vis, dectt 0 clrcumstanta Y' insignifiantl tn care joacl un rol amilena. Aceastanu explicit tns~ cum a devenit ernllena propllena. Dar apartine, deasemenea, ciclurilor de idei ale acelulasl vis amintirea primei me Ie vizite la Munchen, unde amfost impr~sionat la vederea Propileelor* .Alte clrcumstante ale

* Intrare monumentals in unele edifieii Bau ansam-

bluri arhiteetoniee din Greeia antica,formats ~ tr-un anssmblu de vestibuluri §i porti legate intre ele prin porticuri §i sc ard , Aiei referire la un edificiu din MUnchen,construit in acest stil in anul 1862.

30

analizei ne tndreptatesc sa admitem c~ influenta acestul al doilea ciclu asupra primului a condus la transform area amilenei tn proe.ite_n~! Propilena este, ca sa spunem a~a,

~j5~_~i!fI.tar~~"-me?ian~-a amilenei ,1 Propileelor ~i ea s-a , "Tn'troOus Tn VIS 'pi'mtr-un gen de compromis, ca urmare a actlunll simultane a condensari i ~i 'deplasarii .:

"Aceasta nl ' se pare ca e·sted-~ni.gm~.~.actiurlJL de I deplasare sau, mai degraba,a motivalor care fac aceasta actlune necesara li'i pe care ar fi important sa 0 rezolvsrn . mai tnttl, '

31

VI

I i

I ! I ,

"

r

,

In lucrarea visului se poate, daca privim cu atentie, sR maio gAlim un fenomen, mai pu~in activ decTt fen~m~nul deplasRrli, dar care contribuie ,i la transformarea ideilor latente tntr-o rnenlers care Ie face de nerecunoscut. Clnd am ajuns, prin analiza, la identi ficarea unora dintre aceste idel, rareori s-a inttmplat sR nuJim SlJ,rp!in~i , chiar de la Tnceput, de neoblsnutta lor ~~g~zare~ Ele nu ni se prezlnta sub forma verbals, pe :'p1jsibil sobra, in care avem obiceiul sR ne trnbracarn gindurile, ci gRsesc eel mai adesea rnljlocul expresiei simbolice, cel al poetului care adunR in opera sa cornparatllle ~i .metaforele. Motivul folosirii attt de exclusive a imaginilor nu este in fond attt .de greu de tnteles. Contlnutul manifest al visului n~fii!"d

I format decit din sltuatil concrete este necesar ca idelle latente, pentru a fi introduse aiel, s~~fe~.9.,~eghizare '. ~ar.e.sl.le .. facl.utili.zabHepentrl:l Fe;3Fezemare. Dacl ne . gtndim la frazele unui articol de ziar sau la cele dintr-o pledoarie tn fata curtil cu juri ~i daca ne Irnaqlnarn posibilitatea de a' Ie tnlocui printr-o serie de lrnaqinl vlzuale, ne vorn face 0 idee despre transforrnarlle la care lucrarea visulul trebuie sl supunl ideile latente ca ele sl devlna susceptibile pentru 0 reprezentare concreta, .

In fondul psihic care alirnenteaza aceste ldei se , tnttlnesc frecvent amintiri ale unor fapte tralta,

I lrnpreslcnante, a cArol' (J'rigihese sfUfin prima copilArie.-'K Eleoferl visului 0 sltuatie care se prezintA totdeauna sub

) forrml concretl ~i constituie un element foarte important, deoarece exercita asupra forrnari i visului 0 inf'Iuenta

. actlva, servind dreptnod de cristalizare, tn jurul caruia se

\ ordoneazl !ii se grupeazl restul materialului. Astfel ca, ;. apro~pe.. to~1.E.LS~!t.!.qti.u,~ .g~ car~.ni Ie ofe~.YJ~~le..,..~oa~t_i'8. -niFslnt altceva .de~lt ~QPll, con~~era6JI.revAzute ,I ad~tJ-

32

}·'I.

l'

.>1. wt~, a unora dintre aceste amintiri impresionante •

... areorlse~!~!!mpIRp.!! d.!!r'potrf\'-B, ~ .. ~·u,I)_I.)'.~::·CfTe.r.Ir.() :-reproau_,?~r~_e)~_EiC:ti 'i_!!~e.raU1_a. un.et,$lt!@lllcJLn,,!~a:r.ea

~~e_gne. . . . lui .

. T otodatl, contlnutul mani fest al VlSU Ul comports ~l

altceva tn afarA de sltuatll. Aici se adaugR imagini vizualel fragment ate ,i Incoerente, conversatll, uneori un p'apAt de} frazR stereotipR. Ar fi, fRrA tndoialA, avantajos dacA am trece rapid tn revistA toate aceste forme deexpresie care constituie mijloacele folosite de lucrarea vislJI~ pentru a reduce grupul ideilor latente la singura formA adecvatA visului.·· .,

Ideile latentedescoperite prin analizA ne apar ca uft!:j , complex psihic cuo . arhitecturA infinitde confuzA, ale cRrui elementeau tntreele raporturile cele mai diverse: . ele se aflA tn prim-plan sau tn fundal; ele lnstttuie .condi~ii,digresiuni, explleatll; . justificArl ,i -exlqente, Aproape tntotdeauna, aUlturi dec asoclattede idei se afta

o alta care o,c-ontrazice.·laracest material prezintA tn fond :aceleafi ceractere ca ,1, gtndireanoastrltn stare de 'veghe. ~ntru 0& toate acestea sA devinA un vis,trebuie mai Tntti ca ~'t'filrlatuT-vtsottli sA fie stJpus unei ~r,esluli! care va ave a drept prim rezultat condensarea."aCestul material, ,i apoi fragmentm-ea! $lementelor 8aleinterne~./ Aces'teelemente, fragmeritate"'astfel ,hi infinit,' sevor ' reconstitui .pe planuri nol., In sfir,it, 'ac~iunea de selectle I vaelimina tot ceea ce, in acest nou material at ~vi!sului, \' va fi constdeeet drept irilpropriu reprezentRrii concrete.,lli/ ceea 'ceprive!lteoriginile -aeestui 'rriaterial, fntregul proces pe care l-am deaeris.poate: fi considerat-e regresi:a:.r LegAturile log ice care unesutntre ele ideile leitenfe"t dispa~ delndata ce visul mani fest' s-a consituit;ac~iunea vlsului ( neexereirtndc-ee i tn fond. dectt .asupra con~int..ltuli:JY utilizabil al·' ideilor latente. -Revlne anallzel ,sa restablleaaca, la sfir~it, inlan~uirile ,i relatlile logice ale aces tor idei.

Rernarcarn alcl pin A la ce punct stnt , limitate mijloacele de expresie ale vlsulul, comparate cu cele ale gindirii in stare de veghe. Totodata, visul nu renun~a, la 3 n:'0~t.9.~neral,.}a. rell!9dtiCQrearaporturilor logice dintre materi1:llele sale. El ajunge, destul de des, sa.le aslrnlleze, Dar pentru aceasta este necesar sA Ie tnloculasca prin pie-

33

r

I

sele care-i par mai potrivite angrenajelor sale specifice.

Irs-ar zice sti visul, tn fata tuturor.acestcr fragmente de idei

U1e,talate,se straduleste sti satisfa,Cti ,eXigentele, imperioa, se ale logicii. Pentru aceasta el tnglobeazti toate material.ele sale tntr-o sinqura sltuatie ~ireproduceun grup logic prin ntermediul unei .apropieri in timp Iii spatlu, Aproape Ia fel cum face pictorul care reprezlnta poeti! adonati pe Parnes.etltnd foarte bine ca modelele sale nu s .. au tnttlnit

niciodata pe vtrful unui munte Iii Ci tabloul saueste .pur slrnbolie,

, Aceealii" metoda defiguratie exista tn detaliul visului, Cind acesta juxtapune doua elemente tnseamnl cl ~texistl 0 relatle intiml intre ideile latente pe care aceste elernente le reprezintl.Estec,demn de remarcat aici cl itoate vlsele din aeeeasl noapte, supuSe analizei, se ""t (!';,raporteazl invariabil la un singur ciclu de gtnduri. '*

[: Leglturij cauzala tntre doulidei poate Ii sau suprimatl sau tnlocutta prin juxtapunerea a doul lungi "fragmente eterogene. Aceste fragmente. stnt adasea ji?, terverttte, tn ~nsul ca prima reprezintl c6ncluzia"i a raoul lpoteza, Orlce traneformare imediatl aunui 'lucrutn {altllireprezintl t.,1 vis, credern, relatla de Ia cauzl la

efect, . '

.Am &pus mati susc.l visul nu admitealternativa ,i cllf I Iltuncl cind se preZintl doul ipoteze, el 'Ie introduce pe

It."i,., ;amindou~, inacee8fi asoclette de idei. In alti termeni,

• f conjuctia "sau" din, continutul latent al visului este

~nlpcuitl in continutul manifest prin conjuctla "ft". ,~

Reprezentarile contradictorii se expriml apro'ape tntotdeauna in vis prlntz-un sihgur ,i acela,i element*.

/~pozitia dlntr~ doua idel, antagonismul lor se expriml tn VIS tntr-o mamerl cu totul caracteristicl: un alt element se transforml aiel, pinl la sftl'fit, tn contrariulslu. Vom vedea mal departe prin ce alt procedeu mal poate visulll

*

Lf.ngv Le t L notorii au afirmat ca in ce1e mat \Techi

1imbi, no t'Lunf.Le contrarii ca "putern;i.,c_,;s1ab" ,"ift. auntru-inafara" n-au pentru a se expr:1.ma decit'un singur cuvint. Cuvinte1e primitive au dub1u sens.

If,

,

,

"

,

,,\Ji," ''t'J

exprime contradictia. SI spunem, deasemenea, cti senzatia attt de frecventl a unei Impoelblllts]! de a ne ) mlsca marcheazl faptul cti existti la cel care doarme doyl ) impulsurl de sens invers careproduc un conflict de vointti. J

. Exista, deasemenea, un anumit numf:!lr de relatil care par mai utile decit altele in mecanismul formlrii visului. Acestea sint asoclattlle prin asemlnare,prin contact Iii prin corespondents, Visu1 se foloseste de ele pentru a sustlne actlunea proprie de condensare ,i din toate elementele, mai mult sau mai putin concordante, el

alcltuie,te 0 unitate noua, '

Se va spune cl acest enunt prea scurt, format din citevaremarci elementare, nu este suficient pentru a oferi o idee despre numf:!lrul infinit de mijloace de care dispune visul pentru a reprezenta relatiile'logice dintre elementele sale. Fiecare vis, in: partleuler, -f'i desfafQarl din acest punct de vedere 'acliunea sa speciall, care este cfnd minutioas~, cfnd 9r08olanl, cind urrnlre,te fndeaproape tema propusl, etnd sa indeplrteazl mal multdeea. In· acest ultim caz el utilizeazl tntr-o mai largl mlsurll pro~edeeIe pe care le-arn Indlcat ,i atunei visul ne p~r~ mal obscur, confuz Iii incoerent. Dar trebuie remarcat c~ atunci c:lnd, continu_M. mani fast· aste pMa.ab§,l,Jrd, qtnd _~L

...co~ine-.4. "Qntr8.d~i8 -pF&af18graQtl, aceasta-' ouse intimpll niciodatl! ff:!lrn Q inttttntie ascIJDS~ 'i.~~~~~~~subacest aparent dispret {atl' de...regulile logicii descop_!!rim"o

.. Tn",d_,i~,ca .. jvjnd co~tjnutul int~leCtmilal )_~l~!_~i.!J"'_,,-,,.I!li. OJ,

.. ~~u_~~l__~ate tn c.on~lOutul ma'l!Jest~L v iSJ,llYLc.Q.respunde, "( ,.!!!.. continuh~ij Ie eDt, .!:!.~~L~D~_m~nt dtLQQJlttfl.c;Jlqt~e, de)

, "t uri sau c:t~. .dlspret. Deoarece aceastl interpretare ne 'Oferll eel mai bun argument tmpotriva teoriei care atribuia visul unei activitati intelectuale reduse ~i incoerente este necesar s-o sustlnem printr-un exemplu:

Vl'8Z cl un ttnlr aflat printre cunottintele mele, M.H ••• , a fost pus la punct violent, tntr-o polemicl, de cltre un adversar care .... este nimeni sltul dectt merele Goethe.a.1 parerea noastrl, a tuturor,atacurile stnt deopotrivl nedrepte ti violente. In urma acestui incident, M.H. "i vede . reputatia pierdutl. EI se pltnge cu amllrlciune de aceasta, la 0 mssA la restaurant. Caut, Is rtndul meu, sa clarific anumite aspecte cronologice care

35

...•• tmi par incredibile. Goethe a murit tn 1832. Polemica 88 . cu M.H. a avut loe tntr-o epocl anterioarL •• dar tn acea 'epocl M.H. ,era prea trlllr. Reflecttnd la aceaata mi se

plauzibil II admit cl el avea 18 ani. Dar nu ttiu

,;)xact tn ce an stntem. Restul calculului meu Be pierde tn Mai mult, aceastl. polemic. sa . afl. tn celebra

~.·Jl,ucl'al'e a lui Goethe •. "Natura". , ,

Absurditatea aeestul vis reiese tnc~ !ili mai clar daca

avern tn vedere cA H. este un, om de afaceri·foarte ttnAr, nuse preocupa cttu\li de-putin.de poezie ,i Iiteratura, ~~fa,udlm acum cyntinutul, prin analiza, !ili sA m tntreaga loqica ascunsa tn spateleacestei

aPsurditAti. ).

L M.H., pe, care l-am cunoscut Ia masAla

i'lIf'JF!:P;I,L.CI'..... rn-a rugat tntr .. o zi sA-iexaminez fr@tele mai

care manifesta. sernnele unei deregllri mlntale e . In

, ce vorbeam cu Qolnavul am fost surprins tn .moct il sil-l sud fActnd,. fArA nici o· incitare din partes aluzle la 'nebuniile din tinerete ale fl)'atelui sAu. Lintrebat,clespredata sa dfl. natte~ (data,flJortii, tn vis) .pentru . a-rnl da seams de, anumite tulburarl ode ,,1--am determlnat sA efectueze tn fata mea calcule,

2. 0 revista medicala la care. eram membru. a

' , $Ubsemn~tura unui foarte ttllAr colaborator, 0

violf;HltA aclrtiiunuia dintre prleteni] mel, F. din Am cerut expllcatl! redactorului ,i acesta, primtndu-,i reqretulsa refuzat price gen de rectlflcare, ~ deasupra, am rupt relatille cu publlcatla, dartn a de eetraqeee rni-arn exprimat speranta c~ :ua~IIJlot; noas~ pel'JOnale flU VOl' ave a de suferit tn urma incident. ' Aiel ae afla sursa veritabWI a vlsuluis, Proasta primire f~cuta cArtiiprietenuluimeu rn-a n~cajit .'. cu attt mai mult cu cit aceasta carte contineare

',descoperire tn bloloqie pe care 0 considerasem esentiaUI ,i care confrati i, dupa att~ia anl, incep astl~J '9-0

'$preciez~.·· .

~I 3. 0 pacienta imi vorbise, cu multi an" Tn, . urmA, I~~spre boala f'ratelul ei,atins de unacces dedellr furios k~'iqare debutase prin strqatul "Natura, natura I" DupA . "Pilrerea medlcllor, acest striqat a fost inspir-it de citirea

'; nei Iucrari a lui Goethe ~i dovedea ca bolnavul sesurmeIi

nase cu aceste studil, In ceea ce mA prtveste, mi s-a pArut plauzibil s~ admit c~ acest strig~t, "Natura", trebuia sA fie luat tn sensul sexual pe care toata lumea tl cunoaste, attt ignoran~ii ott ,i savantil, 5i timpul nu rn-a contrazis deoarece, mal ttrziu, acest nenorocit ,i-a mutilat propriUe organe genitale. ctnd s-a produs criza el avea 18 ani.

In contlnotul manifest al visului, ceea ce se ascundei sub "eu" ~s.te persoanaac~stui pri~ten attt de maltratat de , catre crttlca, Cartea prleteoulut meutrateaza, in mod; ~igur, dintr-UQ punct de vedere biologic, despre anumite clrcurnstante.de timp. Ea reduce, tntrealtele, durata vie~ii lui Goeth!;"Ja un nurnarjdeterralnat de perioade. Visul asimilea~l;aeest "eu" unuiarnnezic total: "E",nu.ttiu tn ce an stntem ... Decl, tn vis, prletenul meu este nebunul. Aiqi, se frizeazaabsurdul. In idelle. Iatente ale vi~lu~ vom gl$i

aceasta . mustrare ironicl: "Acum el este' detracatul, . nebunul ••• 'Ii voi tl crttlcatl, vol oamenil de geniu! N-ar fi mal degrabA invers ?..".AcaasUl,.rAsturnaie va fi ,teluata de vi,s, care ni-l vaarata pe,Gpet~~stactn~Lun_q!1Ar, situa~ie' . absurda, ctnd eontrariul, un adolescent critietndu-I pe rnarete Goethe, poate sA se producl perfect tn zilele ooastre.

~ Visul, a,a cum - bservat ira niciodata ')

d ctt entim~nte rsonale. In· visul de mai sus,

personalitatea mea, tnaintea celei a prletenulu] meu, este cea care este reprezentatl prin "eu", Dacl ,eu ml id.entifie cu acest prleten, acaast~ se tnttmplldeQ.a_!'ece destinul descoperirii sale sirnbollzeaza tn ochii mei reu,ita propriei mele teorii.· ctnd 0 voi expune, denunttnd. sexualitatea ca ori ine - . .. (vezl

lagnasticur- meu da!: bQlnavului'ae ltf'srli: "natura, natura ••• "), nu este nici 0 tndoiala' cl ma voi tnttlni cu aceleael critici carora, de azl, Ie opun acelasl sentiment; de lronle. ;t

Urmarlnd analiza acestui vis, constatarn cA absurditatile care se tnttlnesc aici au la origine un

r, sentiment de ironie sau de dispret, 5e ,tie cA ~t~....!. s~n.~e.J2!!t te2.!:!~. v~r~~!>'!'.~l_o!'...E!~_~iene la Venetia, aduntnd pe marginea lagunei rl:1ml,itele uriUi"crifnil"f tte-1Jerbec. Or, prietenul meu t,i fAcuse un titlu de glorie din organizarea unui scandal pentru a obtlne scoaterea la pensle a unui profesor, altldata etralucltor (in mod sigur chiar tn aceas-

37

Ul ramura a anatomiei comparate), dar care devenise datorita senilltatll incapabU sa mai functioneze ca atare. Doar agitati'a provccats de prietenul meu putea sll remediezeaceastllstare de lucruri, clci tn unlversitlltile

I germane, unde se uitl el vtrst$ nu este 0 garantie tmpotriva imbecilitltii, nu existl limitl de vtrstl pentru tnvltlmtntul de acest grad. In spitalul aceatui ora, eu am avut onoarea sl lucrez ani de zite, sub conducerea unui fef care era de multi vreme fosill ,i care devenise, dupl plrerea tuturor, perfect imbecil, flrA cape,,*ru aceaata ,sl se intentioneze ail i se retragll vreuna din responsabilitlti. Se impuneo relatie tntreaeest detaliu ,i . deacoperirea de pe lagunl. Tinerii mei colegl din spital au compus tntr,;,o zi, tn leglturl cu acest fef,n paradle a

opereilui Gassenhauer, la modi atunci: .

''Nu este Goethe cel cesatfel serle •••

Slnlel din Schiller acesteversuri nuau cum sl fie ••• "

38

VII

N-am terminat examinarea lucrArii visu.ui. Trebula' sl adlugA!1l condenslrii, . deplaslrii 'i __ r~pre~entlriil concrete ,ale materialului psihic.tnc~:~tiviYlt8'. Ac~asta nu contribuie tn mod necesar, la fn"treaga formare a vlsulul ,I, flrA a dorl s-o tratlm to detaliu, sA spunem eA pentru a .... e-o imagina cu 0 oarecare precizie trebuie admlsA\ ipoteza, probabil Inexacts, a unel. acthiitAti care ar

inter, veni la Sft,r'it lJsupra con'tinutului visul"JI, ,i '" nu, m,'Bi,l) atunci ctnd. diverse~ .. ~r~iale acestula ~u lu~ fo!!,]';

~crarea V1.8U ur-er constaa~uACl Tn a ~ne ae,ste simboluri pentru a .crea un $nsamblu cQe~nt, 0 l"$prezentare ordo,natl. Vi~l dobtnde,te satfel un gen ~e fa,,_. ce ... i drfJPt insuficientl,care nu mascheazl tn mod egil.,'toate pArtite. Dar, cu ajutorul. oTtorva leg.~ri, cttorva modif.cllri ufOare, el prime,te 0 ,interpretare provizorie 'kc!J totul aproximativ •• In fQnd, noinu glaim aiel dectt o strAlucitA d~hizare a: ideUor latente. Ctnd tiltreprindem 0 analizl, -pnma 'ooiStr. gtijl ,trebuie .. fie aceea de a reactions !mpotriva ace,atei interpretlri prea./

spirituale. , '" , v:

Ce motivea~1 deci aceastA "ltiml parte a .... ctlr\l, aceastl revizie finall a continutuluiviaului,? Eate UfOr de observEltcl !!L ue.orep{ ante 8C(j) "f8cI'vi~1 inteUgihU ,itnlelegem, deaemenea, Pl"jnaceasta,. care "te nature acestei aeti~itl~.~ intervl. asupra continutului viaulul ~ care ti este prezentat, tn aceea,l manlerl ca t1 activitatea noaatrl psihicl nonnall asupra' tuturor obie9~elor perceptlel, Ea le . sesi~eazl cu aJutorul notiunilor prealabile pe care Ie poseda, Ie o.rdonead' tn conformitate cu cele mai mari fSnse de inteUgibilitate ,1 reduce astfel riscul de a Ie falsifiea. caei dacl obie~tult,; perceptiel nu po. fi' asimilat niclunulalt obiect cunoscut,,} interpretarea aa va da nastere celor mai neoblsoulte erori.

. ,

39

1 Oricine ,tie cil noi stntem incapabili sil apreciem 0 serie de semne stranii sau de cuvinte necunoscute filril ca ele .sil nu ne facil sil ne gtndim mai tntti la termenii cunoscut! care Ie seamilnil cel mai mult ,i csrora vorn fi tenta~i sil Ie asimlUlm. Visele care au fost reprelucrate astfel, printr-o activitate psihicl analogi gtndirii noastre tn stare de veghe, stnt vise "bine compuse". Existl altele aaupra carora aceestl activitate nu se exercitl. N-a fost flcutl nicl 0 tenta~ivl pentru a introduce aici ordine ,i sens. ,i, cfnd ne t~zim.Japreciem itnaginile care ne .. 8U rimae tn -memorle cafUnd perfect incoerente. Dar, pin ponetul de .vedere alanallze], aceastl roultlrne de materiale are tnt attt$valoare ca ,i un vis ordonat tn mod superficial, doar cl" prlrnul cal ne scute,te de efortul de a desface mai tntn '0' ordonare provlzorle,

•. T otodatl, ne-am tn,ela dacl am vedea tn ace~1 priml fa~ad'la visuluidoar undlspret sau un capriciOal 8ctivitl~iirloas~re p8ihicecon,tiente. Dlrnpotrlva, pef1tru a-lconstruiafost nevoie de un anumit numlr de dorinfe-,

. de reverli carese aftl tn ...9tndur_ile~nte ale vlsului. ,i careetnt deaceea,i naturl cu celepe care Ie cunoa,tem trr etarea de vegh~ ,1' Ie denurnlm, pe bunldreptate, "vise , CU' 'Oohii deachi,i". Aceste reverii, pe care analiza Ie '" deeeleazi fnvtsU! noeturn, ni se prezilitl "sub forma ~nelorcopillre,ti,mai rT'iultsau mai "putin remaniate ,t

~:;~t~~:!e~az~~~~:t:e' pe;!~e v~~::~u~~i!!rn"~h':

I im.edia .. t nodul SIU., eS~,n~ial,. care n-a. fost dectt '. di!ghizat Vpfln aportul altar matarlale, i/Cele patru forme de' activitate pe care Ie-am itwdicat 'alcltuiescslngure lucrareav19ului .. Putem,.deci~~" e definfmpe'aceast& din . urmlf, spuntnd.'cl " ea nu este "a'!tceva deett ttansferuli IdeHor latentie tncon"nutul

~rnanifest~''Urmeazlcl' actiunea visOlui"niJ este nicioc:latl

""nil ~.,:a~i::.:u .!.m::':I:F:,:t;·e·~i~!e~-tt~

onstl tn condensarea, dep asarea ,i remanierea tn ederea ,unei . reprezentftri senzoriale il tuturor

I ~aterialelor· visului. Se adaugl, tn ultim!Jl rtnd, actiunf:!a

II' eecesorle de ordonare .. pe c~r,eamjndi~~t~o.lntr .. ad~vlr, ~

l ·tn con~inotul:v1suh.li se tnttJne,t!! un numlr"deel~ment8"

'III 40

~

pe care am fi tantatl sil le luarn drept rezultat al unei actlvltatl pur intelectuale. Dar analiza ne derncnstreaza cil aceste operafiuni ale spiritului erau deja efectuate tn gtndurile.. latente ale visului ,i Pe care acsasta nu face dectt aI Ie reproducl ca atare. Dacl tn vis se tnttlneste 0 deductle Ioqica, ea nu este altceva dectt reproducerea verball a logicii idellor visului, Ea pare lreprosablla ctnd trece flrl. a fi alterata tn contirartul visului; dar devine absurda ctnd, prin Iucrarea v18ului, este transferatl asupra alter rnateriale, La fel, prezenta unui calcul aritmetic tn continutul visulyi yrea' saspuQ~. pue,i si!!!pllJ,' c;!f un

- calculasem.lnltor se Asea "ntre ideile latente. 5i acolo e era exact. ar e n tlreglsim spoltn visulrnanifest, .~n urrna condensarit factotilor sAi,i a traiisferului operatlunllor sale asupraaltor materlale, el direzultatele cele-mat extravagante. Chlar discursurile pe care Ie. tntt!f.'im t)'1 con inutul- visului nu stntdiscursurioriginale, c[-mozaicuri, tn care se regAsesc. toate .genurl e e ~ente .trnprumlltate . din discursuti .. pe care cel care tJoarmepoate sA Ie fi pronuntat, auzitsau c!tit. Memoria a conservat aceste fragmente, vlsul Ie. reproduce literalmlmfe, dar,el.s'uibie-subiectul lor ,i a transformaf

sensultn maoieracea mai surprfrlzlfoare~-- _. __ ._. : ..

,-Paate-·C!tf·-r'i;·sr' . fi inufUsAsus1fnern aceste ultirne reguli prin ctteva exemple:

1. lata vlsul uneia dintre bolnavele mele. Este un vis ordonat 'i, laprima vedere, eomplet inofensiv.

Aceastl doamriA merge tn compania buclUresei sale"care duee cOfflifa. I,i face comanda Ie mAcelar ti acesta-i rlspunde: "Aceea nu se mai glse,te" ,i vrea aI-i dea 0 altl bucatl care, zice el, are aces.· calitate. Dar ea refuzi ,i se tndreaptl spre vtnzltoarea de. legume. F emeia ti oferl 0 leguml cu aspect neobifllUit, negricioasl' ,i legatl tn mlnunchi. ''Nu vreausl vld •

ceva", spune ea ,i 0-0 cumpllil. .

Fraze "Aceeanu se mai gl&e'~~", 1,i are originea tn consultafia rfiea. E:i:tTnsumi i-am' spus bolnavel, cu ctteva: zlle mai ~nainte, cA amintirile primei copllarli nu se mai'! gAseSC ca atare, dar ca se lnttlnesc totusi, transpuse tn vise. Eu stnt deei eel pe care-I reprezintl mAcelarul~

. Cea de a doul fraza, "Nu~~_~:V!~~:~!.a~, a-

41

par tine altei asoclatli de idei. Doamna sl-a mustrat tn ajun bucatareasa, aceeasl care [oaca un rol tn vis !Ii l-a zis:

"Cornportatl-va cum trebuie; nu'VreJlILsiL .. vilct1:i,a ceva. •• " adici:l: eu nupermit a~a ceva, runu vreausi__"v~fcr'oastrei de comportare. Partea cea mai netnsemnatA a acestui discurs a suferit 0 deplasare care a fAcut-o 81 apara tn contlnotul visului. In ideile visului, 0 sinqura altA parte jucase un rol, cacl iatA ce se tnttmplase: lucrarea visului a transformat, tntr-o rnaniera care sA· 0 facA de nerecunoscut ,i complet nevinovatA, 0 situatle care nu existA deett tn irnaqlnatla celei care doarme ,i tn care eu ml comportam fatl:l de aceasta doamnl:ltntr-un mod oarecum indecent. Aceasta situatle irnaqlnara nu este, la rtndul el, dectt decalcul unei situatil tn care bolnava se aflase tn mod real tntr-o pertoada mult mai veche.

t< '. 2. lata un vis foarte netnsemnat tn aparenta, tn care

vedem apartnd cifrele: '

o persoanl viseazl clI vrea sA efectueze 0 plaUi oarecare. Fiica sa ti ia portofelul din mtn« ,i scoate 3 florini ,I 65 de creitari.Atunci ea ti spune: '~e faci ?

Aceastanu cosUi dectt 21 de creitari". .

AceastA persoanl este stralna, Ea ~i-a trimis fHca la un pension de fete din Viena ,i are de gtnd sl 'urmeze tratamentul cu mine tn perloada tn care copilul va rl:lmtne tn acest oras, In ziua care a precedat visul directoarea pensionului a tntrebat-o daca nu ar fi de acordsa-el lase fltca tncl un an acolo, ceea ce ar fi prelungit tot cu un an " tratamentul cu mine. Pentru a gAsi sensuLc.ifrel~r din vts, trebu'ie sl ne aducem aminte cA ~tlmPQI ~stl!! banfil~'Un an reprezintA 365 zite. Exprimat tn creltari, aceasta revine la 365 de -creltarl sau 3 florini ,i 65 de creitari. 21 . de creitari corespund celor J sllptlmtni care ar despArti tncl, tn acest moment, noaptea ""isutui de sftr,itul cursurtlcr-el

al tratamentului cu mine. Este evident cA aspectele blne,ti stnt cele care au determinat-o pe doarnna.eeeasta sl:l refuze propunerea directoarei ,I, la fel, tot elestnt cele care conferA llpsa de Importanta a sumei pll:ltite tn vis. .

D< 3. a ttnArii femeie, clslltoriUl de mai multi ani, afll cil una dintre cu~intele sale, care are, aproximatiY BCee8fi vtrsUl, domnifOara Elise L., s-a logodit. Noaptea urmiltoare ea viseazil cil este la teatru cu sotul ei.Un con-

42

siderabil numlr de locuri printre fotoliile de orchestra tocl nu s-a ocupat. Sotul povesteste cl Elise L. ,i logodnicul ei au lntentlonat ,i ei sI vinl, dar cum nlJ mai erau dectt trei locuri de,_! florin ,i SO de creltari, ei Ie-au considerst inacceptabile. Ea rilspunde cil nu este 0 mare nenorocire.

Ceea ce ne intereseazA aici este sA ,tim cum t,i au ci frele originea tn ideile latente ale visului ,i ce transformare au suferit. De unde vine suma de l.....f!Qrlrl ,i ~reitCifi ? Ea t,i are originea tntr-o trnprejurare dln ajun: cumnata acestei doamne a primlt de la sotul ei tn

\ ., ,. , '"

dar, ISO de ·florini pecare s-a grAbit sa-l eheltuiasca •

pentru 0 bijute'rie. Remarcarn cA 150 deflorilli reprezintA

de 0 suta de ori mai mutt dectt 1 florin ,i 50 de creitart, Pentru ciha' trei, care tnsote,te pretul biletelor de teatru,

nu gAsim dectt 0 singurl asoclatier logadllica, Elise L.,

este cu trei luni mai ttnArA dectt prietena sa. Situatia din

vis reproduce 0 mlcaecena care a fost, nuo'datA, jnotiv

de, lronie tntre soti: !!f'!~~~_grlbise sA ia dinainte ,biletele la teatru ,i intrase tn sal a de spectacol ctnd 0 tntreagA parte a fotoH ilor de orchestra era tnca neocupatl. RemarcAm, tn sftrfit, cA acest vis contine 0 absurditate: faptul cA doua persoane iau trei bilete de

intrare 18 teatru! ~

Ideile latente ale visului stnt,tn mod evident, acestea:"Am ,fast proasta cl:l m-am rnarttat attt de ttnArll ! Ce nevoie am .avut sA mA qrabesc attt ? Exemplul Elisei tmi aratl:l bine eA s, fi gl:lsit orictnd un sot; nu ave am dectt sl:l astept, af fi gAsit unul de 0 sutl:l de ori mai bun (sot sau bijuterie). Cu banii acestla (dcta) a, fi putut sA-mi cumplr trei !".

43

VIII

\" Dupa expunerea pe care am facut-o despre

., procedeele luerarl! visului am putea fi tentati sa prlvirn

\ aceast~ lucrare ca un proces psihic special care, dupl cunoettnta noastra, nu po ate fi comparat eu nimic. Si poate ca tnnoi se va naste putina uimire ~!.,Iperstitioasa constattnd ca produsul sau, visul tnsu,i, este dintotdeauna

treaz. I,

I~r~alitate, :ac~i~nea vlsului nu este dect~ primul ,i cel rnaibine atudlat dlntr-o serie de procese psihice " tn ~pec~al cele Ia care se reduce produceraa simptom~lor Isterlce, angoaselor, obsesiilor,. dernentelor, etc.. Toate aoeste. procese prezlnta, tn mod egal, caracterele condenssrll \,1 deplaaarll, mai ales aleacesteia din urrna tn ti~p ce prelucrarea. tn vederea unei reprezentlrl seozorlale rarntne proprie lucrlrii visului.

Daea, deci, procesul vistdui este acelssl eu eel care danaetere lrnaqlnilor morbide, cu attt mai interesanUl·ar fi determinarea condltlllor tn care el se produce~ mtcll ~ _.!l~_uJJ;.~~.rpriza,.afltn.d.J~~ eLpo.a.te exiWLfArA.aju"iorul " l ~'lU1Ul§1 ·fara ceL~!.J:)QJll 'Lcj .. JmJlUrnJll'J~Qn.$i.d~rabil de , :_f~.llilmene .~a~a~in. viepL cotldiene ._a .... ~':!~}ec·~i1or

: normall ... _ ca .. _ .. ultaclle, J~.p~~l!.ur!~e,,>_g~._ ._~~'?lI.'~, \'i j:lte .i'; eo.~tame.o~ ~L c~eate prin ac~lea,i me~~lJ.t~me ; :'.PJ1.ihiCfL..ca..... .. Gl 'llS,U.L-~l .. ..Qa.,. ~.oate simptomele morbide

: \ desemn~ .maLsua.,," ' ....

... +-~..,,,,,., ... _, . ,~

) 1 NOd.~1 pro~lemei rezida .tn ..f!0ie!Urde d .• ~.e.·.· .. l.!. :rar~,/~el

care _;I"!l~r,!t,a, ru se pare, dmtre oate, cea mai"11lare

~t.le •. Pentru ~ cunoasta conditla esentlalaa depiasarii este lndispensebil sa se abordf'e problema dintr-unpunct

de vedere pur psihologic. Se va vedea atunci ca aeest fenomen se prod~ce exc~~siv sub imperati~ul '!..!S.!',!!~..1ii ,i pentru a-I tntelege va fl importanta conetlentlzarea anu-

44

rnltor dificultati de care cu greu va sclpa cel care studiaza visele.

Ctnd, la tnceputul acestei lucriri, am oferit ca exemplu de analiz. uool dintre visele mele a trebuit sl tntrerup inventarul ideilor me Ie latente deoarece pr,intre ele se aflau unele pe care eu preferam sa le pilstrez secrete, pe care nu puteam sl lecomunic fara sa tncalc gray anumite eonveniente, Am adlugat ca n-ar fol6si ~ nir_nic sa tn_loc.uiesc aceastl analiza printr-o alta,ca~! \ oricare ar' ·fl vleul ales, fie'el .cel mai obscur ,I cel mai confuz dintre toste, a,ajunge tn celedin urml la ~tnduri latente pEl'(:are nu Ie-Sf putea releva fara· indiscretle. C'u

~8cestea, dupa eeam respins dovezUe acestor dezpa&llltri inti me. ,i am continuat analiza, factnd t abstl!8C~ie ea es~e ". vorbasdespre m.ine" am tnttlnit gtnduri] care,m,o.'au surprms profund~INu rm le .cuno,team. Ele tmi pb., '00 numal .,!..tranii, ci,i p!!!!l2ile. Le-am. l'espinsdin , ,taa&e puterlle dar.tl'll :'acelatrtimp; am simJit cl ele tmi !

;trau impuse,prln logica ioflexibUaa Idellcr latente. Nu I \~.tsll ... mi "explie aeeesta sbare de- lucruri,ladmittnd ca

ac~"{lgtndW'liauexistat realmente tn mine, deeR tn :"tW~;,I."·),ele 'posedau' aici·o anumita intensitate sau .Ah .. .""t.'it,sihicl"dar ea se gaseau,dupaopil1ia mea, tntr-o

:.tf:la~:;pBihologica speoiala care matmpiedlcasl Ie

~;Et1-~~_.'E~ denumesc aceasUK'situatie speciala

-1 ,.__,:~ Recunosc atunci cA., tntre .. caracterul ~I

,eomuz al visului rnanrfest ei starea:de refulare a'l'deilor I latente - altfelzis. repulsia pe care 0 resilTltllnnd euno,tin~a deaceste idei -exlsta.e, rela~iede lacauzala efect. Conchid ea ~acl visul estefconfuz,el este astfel din n~~esitateade a nUi itrada anur:nite Idel latentepa care conttll"ta mea led@.zapr~. Attfel. seexplicaactiunea de) deformare,cal'ep~ntruvls eate o adevarata deghizare. ~ "

--Arfi interesa'nCde"cercetat~-tnvisul pe care t-am $UPUS analizei, care dintre gtndurile mele se prezinta d-:ghizat din teama de a-mi suscita prea puternic ,dezaprobarea daca s-ar prezenta fara rnasca, Eu ,tiu ca

. cursa despre care am vorbit, cursa aceea gratuiUI' eu rnaslha, ml-a amintit de altele mai cOstisitoare tn :

compania unei persoane din familia mea, iar sernnlflcatla visului parea sa fie: "A~ vrea sa cunosc 0 dragoste dezin-

..

45

teresata", Or, cu putln timp tnainte de a avea acest vis, cheltuisem 0 tnsernnats surna de bani pentru persoana tn discutle, In fata acestei esccletll de idei stnt constrtns s~ recunosc cll regret eli am flcut aceastl eheltuialL Numai prin mArturisirea unui asemenea sentiment am ajuns sA tn~e1eg ce semnificA, tn visul meu, dorin~a de 0 dragoste care nu prUejuiette eheltuieli. T otuel, pot s-o spun cu tostA sinceritatea, n-am ezitat un moment sa che1tuiesc .scestA sumA. Regretul pe care tl resimt face parte dintrun curent care 00 rnl-a atinsconttiin~a.De ce n-a fAcut-o? Aoeasta este .0 altA problema care ne-ar -ccnduce prea departe. RAspunsul pe care I-a, putea daeparttne unei alte asociatii de idei.

DacA analizez, tn locul uooi vis care-mi apartine, l vlsul uneipersoane strAine a, ajunqe laoo. nstatAri

~."

. j asemAnAtoare, Numai mljloaeele rnele de control, 'lor fi

I putin diferite. DacA visulanalizat. este cel al unuisubiect .

t=t~\~~;i~i~~~~~~~~~~!r!'l~~~~~~!~ ,

• tnsAtntotdeauf'a Ilbertateaede a Ie ,nega. DardacAeste voro81fELunooinav 'de ner~i, de un isterlc dee~~rnplU; va .J~Q1H,. pentru a-I determina sa .. ,i r~unoas·CDd8iIe~ .. l'efu1ate,' sA L .ee. , .. dezv~!~ie" relatia .. ,~iire.--:-i~,ittl,tntr~ .(' ,

~ik ,i simptome1e bolii, sal8,·',i _!i~.!t!jnsisteaaupr. _!ges~i_a~Cptfl~r,:_~1I'id starea .i,a s-a, .. !lftle!LQr_at tnt ..... §. . _tnctt ideiler~f':J~~te a-au subs~itu.it 1J!!T'pt0f-gelo_r~_. . ...JJ,T.· ' .. ,

, '·SI lulim exemplul acelel ' tinereferriei . c~re. mi.,..

.poveettt visulcu cele trei bilete de teatru-de 1 florin ,i 50·' de creltar], Analiza ldellor sale latente aratl cl ea nu-,i pre~uia prea mult,so~ul, cl l-ar fi convenit mai mult sil 00' sefi.cAsfitorit cu el, c~ l-ar fi darit tnlocuit fArA regret cu un . altul, Este adevlrat 01 ea pretinde ca-l iube,te •. ~ admits cA dispre~ul fatA de 'e1 (llaitular putea fi de' 0 sutl, de ori mai bun!") aduce cea mal mici atingere vie~ii sale sentimentale. Totu,i,toatesimptomele sale conduc la aceeasi concluzle ca ,i visul, Este s,uficientsA ,se

I trezeasca tn ea amintirile refulate dintr-o epoe. tn care : era perf-ect conttientA cA oo-,i iubeste sotur~ntri1'elI I imediat slmptornele sldisparl,r bolnava sA tn~~

protesteze tmpotriva interpretArii mele,, .

,.

46

IX

Notlunea de refulare.. fiind stabilitll, la fel ca ,i rela~iile careextsta tntre deformarea visului ,i materialul psihic refulat, devine posibilsA rezumAm, tntr-o manierl general.,· principalele concluzii ·pe care le desprindem din cercetlrile noastre.

.. /") r' Stirn cA visele inteligibile ,i rationale stntrealizarea I nadeghi%atA a"1Trlei dorin~, Tn al~i· termenrcA dorin~a a r \ cllr..l!in realizare concreta 0 reprezintl ele este 0 dorintA

! '1WfI.!lUnoscutA de catre constllnta, nesattsfacuta tn via~a, ! .,tidianA, . dar\ tntru totul'demn~ de_ interesf·Analiza 'vilelor ..e_onfuze,I neintel1gi15mr 'nlr-aratA cava a.n.~log:

l funda$!tentOl aces tor vise este de asemenea 0 _gorintJ

. S=.l .. "'.'d. orin~I.~e care ideile latente .. n ..... ~-o·releV! pe' de) ,,;(\pa.. Numal cA reprezentatea er este obscure.'

PentruFIi~ 0 clariflca trebuie sl-recurgem lJi analizA,,,,i aceasta ne va arata ctnd 0 dorintA refulatA ,i Incdh,UentA,ctnd 0 dorin~A intlm legatA de gtnduri' re·fulate ~i, ca sA spunem a~a,_-transportatA deaceatea, : . Putem caracteriza aceste vise afirmtnd eA ele ~ _!.8alizAri· voalate . ale dorinm,tor •. ,",filIate. Mii·. m~ remarcllm, _ ceea ce este interesa[lt, £!Jru.elepciU~ '_popularll ~!,~~~~et~te c!!!d pretinde.._.cl.....l/.ise.\e.....~ic

. vjitorOI. In realitate Y]~r_fle !ltDtl!.yHtgr,ul.,!l.lI .. Ha "urn. s~_ .!!_.~e_~!!.~a~ .. £!_su~~d£.rim ~~I.J!~L!~g)izez§, §piritu J!oeul~ face tn aceastll p[lVlnjl ~c.e are de alUel obiceiul sa.fac.l14 crede ceea ce dore§te._ .' \ Visele, din punctde-Ye'der.fl,al..malizariLdo.rinteJor,

« se po(tmBllrtlJritiiIcategQFii:

•... Avem, tn primul rtnd,: f ul .. ~5)r!;Lrepr.ezintlL1JrA

I . £1eghizare 0 'dotintlf ne.r:efi.daUI ~c:~sta este visul de ti(!

. E()PJlI.,IL rl~~f!,~.el:l_~!Jn vtrstA. ' .

47

, ~ ) In al doilea rtnd avem ~ reprezinUI, de~izat, 0 dorintli r~~ritate~ ~§elQr noastr~ a ar In aces Ul l.....f.lln .. ,.ace.Q~,_£!..y~~.~t!:t. . .OlLQ9LJl

n e eselir ana lZ •

~1~I~'~~i~;"d~~:::!1 v~l 0 ~are . exprimli dorip~~

Acest ultim .... nsotlt tnto~.g~w.ma. deJl...§1tIJ~!ilL~._g;~ a oas caret! Obligasa se ;;fntreruQa ~! care pare_JJJLfj~ ~ival~n'fi!i .~c.UuniLcl~=i!~gti1zare pentru,'cS, Io.,~a1e,.din cea de .. a douac~t~gqrAe, ango~sc:l,J.~a crutat'<"fJ8' ,gel care cr5;irTie t.ocmai .. ..aat.oritA. ,ae.tei"'~i:uni. A~I. fi l!tQ.t.. de

"'de,,;:,o!:!!r_c:l!.J~!.sit~al!.¥! gl'1~i.;l' care.geRer.eazAtpngoasA.:_flU ~ste !ltceYJl.lkcttc dorlQtlLv.eche,oeJ:ealizatbi...refY.1~tA

de rnulta vreme. "

.. ·'ljrl;:t~.vise1.e . .int~ljgtbHe s~_9.!l!esc .,~.!,~.I:tJe,al caror

con~.if1yj; este- p,~,oibJI slcare] tetusl, nu genere~, ~!'! S~r.~,'goarme niei urt,~~_r:l_UlJl.lQt,cie'~ngo~sa. Elenu_J><!tdi ~~,.2~ __ rtnd_l!! vlselor d£Cl~gP.~S!i .~L., serv~~~_.:~~ .!l'gyme,ot.c81or care vor s~,,:contest.eonce ~emnl~19~tl~. arice valoare rnani fesUlrilor visului, Ne va fi sutlcient un exemj5'1u pentrl:t'a .. arata 01 aceste vise nu stnt altceva dectt realiz-lri yoalateal dorintelor refulate 9i apartin net celei de-a doua categorii. Vom vedea,. deasernenea, 'de ctta lnqeniozttate. se foloseste actlenea cde deplasare

pentrua deghizador~nta. ...

o ttnara fatA vtaeaza ca cel de-al' doilea cop It, at

, suroril sale a mUl"it,:iar ea se afla tn fata sicrtulul, exact ~,a curn s-a aflat, cu cttlva ani mal tnainte, tn fata calui' al primului nsscut alacelelasl familii. Acest spectacol nul inspira nici cea mai micft suferinta,

TtnAra fatA refuza, natural, sA-Oi interpreteze visul tn sensul unei dorlnte aSCUAse. Nici interpretarea noastlil nu este aceasta. Dar exlsta faptul cft Itngasicriul primului copil ea s-a tnttlnit cu bftrbatul pe care-I iub?~~e, i-a vorbit ~i din acel moment, ea nu l-a mai vftzut mClddatft. FarA tnd~ialft ca dacA cel de-al doilea copil nu ar fimurit, ea nu l-ar mai fi tnttlnit pe acest barbat-In casasurorii. sale. Ea se revolta tmpotriva acestei ipoteze, dar doreste cu ardoare urmarea, tntttnlrea cu barbatul lublt, In ziua care a precedat visul ea a prlrnit 0 invltatle .Ia 0 conferintft unde spera sa-l tnttlneaeca, Visul este, decl, un

48

simplu vis denerftbdare, asa cum se produce el tnaintea unei calatorii, a unui spectacol de teatru, tn asteptarea orlcarel placer i, Dar tinerei fete trebuie sft i se disimuleze propria dorin~ft. Atunci, unuia dintre aspectele situatlel i se substituie un altul, pe ctt posibil la fel de nepotrivit pentru a-i inspira bucuria. sa mai rernarcarn ca~ elementul afectiv al visului nu se potriveste dectt cu continutul sau latent, GU eel care a fost refulat. Intructt aceasta idee latenta este cea a unei tnttlnirl dorita cu ardoare, ea nuse poate asocia cu un sentiment de tristete,

I

j49

x

, D~'~~rece fil_o~ofii de ptnA .. acum n-au avut ocazia sA se ocupe CU 0 filozofie a refulA!:,ll credem cA este necesa:!

, la acest prim contact CU mfsterioasa problema a forn:'arll vlsului sA tncercam 0 expunere cit mai clara cu putlnts. In sch;ma noastra stntern ajutatl de alte st~dii dect~ eel despre vis ~i daca la tnceput poate pares putin comphcat, noua nis ... a parut ca, pe de alta parte, niciuna din aceste

eompllcatll nu era superf'lua, ... ..

SA admitem cA tn aparatul nostru psihic exlsta dou.~

ftunc~ii creatoare de gtndite. A doua dintre ace~te. fun~~H" posedA prtvileqiul cA toate '. produsel~ ~ale devin l.me.dla~';i parte a con~tiin~ei, tn timp', ce actlvltat~a celei ... dln~tl~, ' rarnlrte lnconstienta sau nu ajunge tn .co~tlln~A dectt prml,

intermediul celei de-a doua. ". . . ..

La limita separArii dintre cele doua func~ll, chla~, rn

punctul t.1 care prima 0 tnttlneste pe ce~ de-a doua, .. ~XtstA o cenzura care nu lasA sA treaca declt ,ceea ce II este agreabil ~l respinge restul. Produsele r~spinse .de cAtre cenzura se gAsesc atunci, pentru a tolosi propria noastra

expresie, tn stare de refular~... . . . (

Dar tn anumite conditil, tn tirnpul sornnului c~re

! aduce cu sine un ge'h de relax are a cenzurii, activiU~-II.e , reciproce ale celor douAfunc~ii nu mai slnt aceleasl. ~! Produseie refulate nu mai pot fi respinse tn tntreqirne ~l reusesc sA-l?i crolasca drum ptnA ~a co~~ti in~A. c:u. toate

acestea",.t.ntructt cenzura J?2.,ate f!"_21AbltA d~L_!'I!clod~tA

LJ~""",,' ~A~ trebuie ca-§[~_~e.le refulate.JH:!nt,ru a fl adrrlse de £~m~tiin~A, sA ,fi~, g,~i~,~~~~IJl['-o ~s~_~l!.....mamerA Ynat e.le .. sA-~i piardA caracterul~~spl!'l9Ato!. ~ee~ ce atrunde atunCi "in con~lrrnl§ este un cornprorrus ·tntre

endin~~I!l,~!, !~~c~i L~l s~~~p..~ile celei de-a doua.

50

Rernarcarn aici ci:l, fi:lctnd abstractle de imaginile visului, refularea, relaxarea cenzurli ~i acceptarea uoui] compromis se afli:l tn mod siqur la baza orlcarul procesj care concurs la formarea unel imagini psihopatlce J Rernarcarn, deasemenea, ci:l la f'ormarea acestui compromis concura tn mod sigur procesele de condensare, deplasare, de ordonare provizorie ~i superficialA pe care le-arn studiat tn lucrarea visului.

Nu cautarn sA dlsimulam faptul ca un gen de demonologie intervine din plin tn expozeul de mai sus. Ni ~ 8-a parut, tntr-adevar, cA ,procesul de formaree, ~i!u~~.U

~ .. confu~ seamAnA cu efort\Jl ,e care l-ar f~ce un sub..Q!~~r .

entru a' strecura e ·furi 0 car' . - dis lace '1

e 'is u. m p ecat de 1a aceasta comparatle pentru-a contura procesu1 de deghizare ti pe acela al cenzurii ~i ne-

amstrAdait sA -radam impresia noastra printr-o teo~ie) IpsihologicA tncA frustA dar, pe ctt este posibil, c1ai!sl SperAm cA un examen mai aprofundat al. subiectului va .permite sA se identifice cele doua functlt pe care Ie-arn 'nljmit "prima" ~i "a doua" ~i, sA se descopere corelatille .1carE:l,confirmi:l ce,~a c,e am stabilit a priori:';a~ta90Ws~ l;elor.luA .funC!! .. lJ ..•.• ~l.n._t,_r.e c~_.re una pA~eae . .J.Qtl:area. $n , vpiitl,; 01 w~t~,.~~c1~e cea1a1tl,

\,' , . ~d,!i,.w.e.,a.....de sown aa.te.tA'Ii .... ,~,S;.lWZ1Jra..JtL.reia

'.' ..2!:!E~!:lt~ ti face lfll:!u!~ rasa din 'tO~.ce~~,. ce l:_a ~ ,~ impus tn perioada sa de neputin~A. ~ee<t~,ca .cQtlfiu:RA ,

, .!E9tez;a noastra este raplditateacu care vlaul JI§._ ~tc;!tQl' din memorie precum ti oexperient~ pe care amajunss~t 0 t~..£frecvent: . intimp ce pov~lttirn,.JJnu.L,dif1~rey.i.~~!~ noastre, sau il supunem anallzel se ,inttmplA ca I.lQ,;AetaJiu.

j Ee cart:! tl uitasem .complet d.: apar~L.Q.e_J1.~~1t!mt.ate.!,,~J

! ,.~e,ro,ape tntotdeauna, acesLdetali_u_. scos ,.gia.. uitate reprezil1~JL calea ce,amaLuurtA. ti,mai si9.ut.'L~~~!_':!, .. !3_ patrunde sensu1 latent a1 visu1ui. Tocmai pentru aceasta e1 'Jt::n::Jrebuit tn Il1QdsigY£...§~Aisp,Qra in uitare, cee'a" ce'"

., ~~e,r:~,?intA efor tul. sup rem ,1 cenzurii.

•

1

51

XI

Daca admitem ca ~co~ihufl.lf visuluIreprezintl 0 ~!r~l!,,,~~~"~!~~,~I, ,i~r c~r~ct"'Y!.J~'y',_~9JP~h.1mte °E~E! G~nzurll~ care 'modlflcl ~I degthzeazl matertalele refulate,

m;;'este usor sl determinarn .. ,tJwctIS!. v~sul:ui. Co~~rar a eeea ee admite opinia curenta, care considera vlsul ea perturbator al somnului, noi am ajuns la eoneluzia

frieobi~nuita; el ,xis~l ~~~_f~l~~a paznic __ ~~?mn~lui. Visul

infantil ne V!l_of.e.rl aiel cea mal buna d~.'.!l°flstra~le. ,

'----starea- de ,s~nsau-trecere-a-pslhicl dela veghe la .

(somn, este indusI, la eopil prlntr-o senzape de, obo,sealA, la care se adaugl 0 oarecare constringere exterloarA. Pentru , a i se ufura copilului aceastl trecere se tndepArteazl toti

stimulii care i-ar putea abate'spiritul de la ideea·-de somn.

Se ,tie cum sl se indeplrteze stimuli i din exterior, . .:2.f;l.r cum am putea sAreducem la tacere toate~£el3,~~",dPtiflt.e car!'se aflA in sufletul copilului !li:l.JinUe~z,.,,:LUita~PvA

,. 'fa 0 marna eare'tncearclsl-,i adoarml copiluh aeestarnu tnceteazA sl ceara fie un sarut, fie 0 jucarle, dar dorint~le nu-l sint satisfAcute dectt in parte, realizarea celorl~lte fiind aminatl cu autoritate pentru a doua zi. Este clar ca toate eceste mi,clri . care algita copilul constituie obstacole pentru somnul sau, Cine nu ounoaste povestea amuzantl a bAietelului rAutlcios care, trezindu-se noaptea, se apuca sl rlcneascl pentru a chema rinocerul ? Un copil in~elept, in loc sA rAcneascl, ar fi vlsat el vede rinocerul ~i se joacl cu el. Visul, care-t of erA copilului dorinta realizatA, qaaeste credit la el, in timpul s?mnului. Dorintafiind sat'isflcutA, somnul continuA. Se va spune c~ copitul crede in imaqlnea sa din vis pentru eA aeeasta tmbracAformele verosimiliUI~ii,i pentru eA, pe de alta

. parte, -spiritul copiluluieste incl lips1t de facultatea -pe

, \ .

52

r :>

?are "i-? ~a dob!ndi mai ttrzlu, de a distinge intre irnaqlnatia 'I haluclnatllle sale ,i realitate.

Adultul, tn ceea ee-l prlveste, a dobindit facultatea ' d,e a face aceasUl dlstlnctle. EI a tnteles cl este inutil sl,~ formu~e:e dorlnte ,i ,tie din experienta cl este mai bll~e SI.,l, mlb~,e cIor~ntele pinl in momentul in care, pe cal ocoh~e 'I gra~le tmprejurlrilor mai favorabile acestora h se vapermite sattsfactia, Rezultl ell tn 80mnui

.. ~i,reall~f!r.~liL direc~a dorin"'feIOr a,Rare rareor'

poat_~ c~~r ni?illd_atl, i Cll Ji{!ul §dulfliIi,il;-ci:ir'e"hCa;;.p;;: fFL!~p. Ul~d, se '~~A.;.la examinareca'O problema .!!!~I,tc,m~J complicat~~, ~,ntru a~~!.S.tat ... Is -'~Qrlce~.:adJ.iJ£ .~ JArl ~,~cOPtle, ,~e, . produce, odif~.rt1n1Wjt" •. JL

matet'ial~lor PSlhl~~,,,\cE1re.,fJU, existlJ,a,caplL. Prin e~.,.se -,

.mmt!eazI0 .. ,,!U;tJu:' ftJ.n~jle carese, ~U:tnertte.az,J,."mn lmIr~n,~a ~e. vi. . .'~ exerQltl, cu g~lq;Zle, oioflyentl de

reQreSlune 81 J ... hiha; .. .asup.... .. t ' 'lh.il,ift .... f" 'I""'r

" 'f M • ...%' ••• ;U.~. . .~~ ... ~r.Ql' •. rol~C~~W l~tMJ:1 •. '

~PQrturlle ." sal~,cu con,tlinta,,'~ .£I" ,activi~atel3 ,;Y0IHr:rta~~, ,a_cea~tll,_lY_l]cJi~ es~e_il}vesti~I:,Cu o Putare~ ':COnstd.~r_a~ ... JI a!':'J)~~,,!ntre9ii .,~l~t~ psihicea,:,dultului. Or, _!t~'~f!9.a~!1I~., ~a unpropru '1 superfluct, mult~din

tendl~t.~le I~faf'tlle, p.tjntnd astfel tn ,stare, de refulare rtlAt"trfm$durIIe de agtndi ,i a simti care:"deriVI dil'l a~lte'

t'etlqir'lt!: . ',. ': .

. " Dar din rnornentul Tn care, aceastl functle, tn care-, noi recunoastern eul nostru normal,' eedeaza nev;()ii de; sornn, .0 vedem obliqata de condittile psihofiziologiee tn care se produce. aeesta sl-,i sllbeascll supravegherea ,i sa opuna 0 enerqte foarte reduall il'ltruziunii materialelor re~~la~e. In sme aee~stl relaxare are putinl importantD,

n- f i mare nenorocrre daca tendintele infantile refulate

a 'ice rnomentan carlera, Numai el attta tlrnp ctt va ?Uia s?mnul, ,e~e nu ~or g~si leslre nici tn gindirea t"c~n~tlenta, ,mci tn act~vitatea mot rice. Ete nu pot, deci, de,c.lt sf} devina un pericol pentru somn sl despre acest P?r.lcol este yorba sa fie indeplrtat. Trebuie. §.#Jadtnitem .al~ e.~. chia~ lo_Qr.~.l~Jr..lc::?re, sin~en:t'pr:iif~fl,9...~l!Q!.mJj:i~_.~_, __ ,~'.l~~ lUI, c~ntlta'te d,~_c.r.l~entle hbera .Eamll1~_ q!,~.QQn!!>J.H~.~ Ea . J<lce of-iCluJ desYQ.~~yeghetor penfru cazul, tn carE( Ilr

?~,~ta__!D~eresul pen~ru,_60rSTne-tnl~~rupemsomnul.' Cum s-ar explica f1:1rl aeeasta cl - asa cum 'a observaf venera-

bilul fiziolog Burdach - fiecare dintre noi r~mtne sensibil tn timpul somnului laanumite excltatll senzoriale care-t Intereeeezs tn mod special: mama la sctncetul copllulul S~Uf morarul la 0 oprire a zgomotului morii sale 9i toti oamenii, tn general, la chemarea numelui lor ? Aceasta ~tentie totdeauna treaza se tntoarc~.tJ~~,tase~en~a, '1I>re excitatiile inttufJ1l prpduse de dorlotele refulate ,1- drn acestea se formeazA visul, ad.<;:A a~a cum a~.l.ml!l sus,

(un compromis care satisfac~ ce!~.,....dou~ J~n~inte. ' Visul '*

lestet._t!1~r.~un anY~_9~scArc~~rea psihic~" a 1i~ .. . \cfci'ifr'lte ~t~~tare de refulare"d~o_~~ce el preilritA aceastA "'d.2~qtJ_.~.a. l,'ea1i~atA. El s~tis.!,.c~tn ~cela,i t~T.pcea1!1f~ t~~~!n~A, perrnittnd celul care doarrne sA-'t9PrJ~lOue somoul, ''El,It'' nostr_u se comportA tn aceasta ca un copi1;ti'

"place mai rnult slf creada tn imaginile visului: "Oa, da pare 81 sA spunA, ai dreptate, dar lasA-mA sA dorm". Aprecierea dispretultoare pe care 0 facem tn stare de veghe cu privire la vis, Ia lncoerenta ,i lipsa sa de 10gicA este fArA tf)doialA aceeasl pe -care 0 face "eul" nostru adormit asupra produselor refularlt, Dispret CU attt rnai fondat cu clt ace,ti perturbatoriai somnului nu reusesc sA ne puna tn rnlscare, Noi rarntnern constlentl chhlr .tn tirnpul

~ somnului, cacl atunCiCfi1Ctimaginile visului se -err6erea~A , • prea mult de canzura gtndirii cuqetarm "Puah ! Aceasta nu

este dectt un vis l" ,i continuAm sA dorrnlrn.. ,

~ Nl se va oblecta cA extsta cazuri, spre exemplu Pel , al Vi8U.~~ge. _ raOgg.asA, tn care visul este lncepabll. sA

\PAatreze somnul. Dar trebuie sA se conchidA pur ,)simplu cA~Jsul este investit cu ooua functii, dintrecare ceade-a ~~t~. aceea de, a tntra.rUlle sQmnuLat,u'1pi, ctnd',trebuie.

_~s.ta_.comparabU tn aceasta cu paznicul de noapte con,tiif)CiQ8~ a carul datozle este, Tnainte de toate, de a life sA tnceteze zgomotele care ar putea trezi populatla, 2ar care nu ezitA ~,~,i ,tDd~p!i.~~ascA 0, ~fltorie oPU~~,'! sA .dg~ce, to~t~,lumeAJn ,plcioare.,~tunci ctnd zgo.mo~~.l~_~!'.Yin nelinlstltoare ,i carora el singur nu le poate face fatA.' "

.~- _AceastA', a doua'functle-~ yisuIUi 'n-e-devilfJrrn.aI ~larA

mai ale§..,:atu"nci. ·crne luAm tn consider8M; ef~tele 'extltaiiilor senzorlale asupra unei peraaana.adorrnltec.Se

i ,tie cA. ~xc.Jtatiile ,venite"Qio-afarLiD.f.lJJente,M!t!o.~~ral ~on~inu~y'! ~.is'91t.JiLProba experimentalA a fost fAeutA in ,

54

'"

, /1f!

I - .,~

aeest ca~ .. ,Ea apa!~ine unui mic nurnar de cercetart pe care medlcl.l le-au lntr~prins asupra visulul ~i c~rora li s-~ aco.rdat,. d~n. ~enoroclre, a irnportanta exaqerata,' Ne

"g~slm 91 aici 10 fa~a unei enigme: persoana adormit~ , suousa de c~tre .experimentator unei excltattt oarecare, n~ recunoa,te l~ VIS aceasta excltatla, ea QlJ.J.ac.e ...... dec1't s-o

traducA, s-o mterpretezp 0 deci '-.- .. __

d'''' .,,---- ....... _-... ...~. ar cum se ecide alegerea sa

10 atl~ea forr~e poslblleJde interpretare ? Aceasta alegere

nu poate sa ru se 'para decit arbitrara, dar noi stirn pe de

a}ta parte, ca arbrtrariul psihic nu exlsta '

" Cel care doarme are, tntr-ad~VAr rnai multe

mIJ1oa?e de .a r~ac~iona impotriva oric~rei excitant senzcrtals venIte. din af.ara. El poate sA se trezeascA, poate deasemenea sa-,I contJtl~e sornnul ,I, in acest din urrna eaz, re~~e~t.e aceasta prin mijloacele cele mai variate ~acA vls~a.zA, spre exemplu, cA se aflA tntr-o s'itua~i~ lnc?mpatlblla cu pe~turba~ia' exterioara va reusl sA a invmgA pe .aceasta din urma, Aeeasta este situatta .celui care, sufermd un ~b~~s dureros aLperineulUi, viseaza cA urc~ pe cal. c?t~prasr_na desttnatA sA-ru,ureze durerea devme sau a ammalulUl ~i in f'elul acesta '81 continua sA do~rmA. Deasemenea,. se poate, liIi aoes~a este cazul eel mal .fr~cvent.' ca ~~cita~ia. perceputA 1n vis sA intre tntr-o asoclatle de lmagl~l apar~mind unei dorlnte refulate care vre~ sA s~ reahzeze. Excita~iat'i pierde imediat reahtatea '1 se incorporeazA materialului pslhic al celui c~re doarr:ne. In f'elul acesta unul dintre prietenii mel a ajuns :.A viseza ca a scris 0 camedie, realizarea unei idei care 11 este dragA •. Se afla Ia teatru, prlmul act se d~s.fAliIoarA cu succes, Izbucnelilte un tunet de aplauze S' alcl" cel care" doarme'. trebuie ' sA fi reuslt ;~_,: pre~ung~~sca somnul, CACI atunci ctnd s-a trezlt n-a mai a~zlt mCI un .zgomot ,i a presupus, ceea ce se va davedi

a evarat mal ttrziu,,' cil s-au batut covoarele .

'1' apr' T' . , ", prm

,,1' '" OPler~.,' _oa~e visele ,',c, are, se manifestA ime(H~ . .rnainte

~e tre~lre prmtr-un y,acarm oarecare nu stnt d~tt

,e10rturl pentru negareazgomatului perturbator tr "'''' . fer+ calta I "'. , pen ru a"I. con. en a a tA mterpretare liIi a mai ci,tiga clteva clipe de odihna,

- '

55

XII

Daca se admit exigen~ele cenzurii drept cauza principalA a deformArii visulu] nu se va vedea nimic 8urprinzAtor in faptul cA aproape toate yisele adultilor se ( reduc, in urrna ana1izeitJ!"~orinJe,''erott-6·e., Nu ne referim aici la visele descrise in mod obl,nuit sub numele de "vise r sexuale" ,i care of era imagini dezgolite de v~luri. To\i cei 1 care au visat le cunosc- Ei nu slnt totdeauna at.it de r surprin'$i fie de' alegerea persoanelor' care fac obiectul ! dorin~ei, fie de abolirea tuturor barierelor pe care,' indlvidul treaz are grijA sA' le opuna exigen~elor sale . sexuale, fie, in sfir,it,de anumite amanunt:e biz are care par sA frizeze perversiunea. Ceea ce ne inva~i1 analiza este cft multe alte vise, care nu par La prima vedere sa includft preocupari erotice se reduc, prinmunca de interpretare, la 0 .realizare a dorintel sexuale ,i, pe de altft parte, cA asUel de materiale ale gindirii noastre ~oAf$tiente, care par sftfi trecut in visul nop~ii ca "relicve ale zllel", nu stnt admise aici decit pentru a juca ralul de figuran~iJn reprezentarea dorin~elor erotice refulate.

--'Pentru a explica a stare de Lucruri, in legAtura cu care nu se Gonsiderft necesarA teoretizarea, amintirn ca nu exista tendin~e care sft fi fast mai bine refulate ,i combfttute in' noi de cstre morala '$i clvillzatle precum tendin~ele saxuale. Mai' mult, la majoritatea oamenilor" aceste tendin~e ,tiu perfect sft se sustragA .~tiranieii func~iilor psihice de. un ordin mai elevate Studiul pe caret t-arn fftcut tn altA parte asupra sexualitA~ii infantile, a mani festlrilor sale obscure ,r tn general netntelese ne autorizeazft sA spunem cft .roape· la to~i. indiviZii'\' clvillzatl evolutia infantilft a vietli sexuale se opreste tntr-un punct.ln consecintft, dorintele sexulate refulate la ],

. copil vor deveni mai ttrzlu resortu~i multiple ,i puternice .

"

56

, .~' . ["'I'

ale fo!:.r:n~11..\4se-lG1'8dttlte*.1 .

fI.. Pentru ca visul care t '

.erotice, sl nu prezi~te tn ~~ ~,o ~alO1~stare ~ dorin~elor

urm!l de sexualitate n,)'In~ u s u mam fest nlcl a talnica. NepuUndu-se es:: l~dlspen8abil~ 0 pregAtire imaginilor sexuale vor h t~fn a't cat atare, materialele prin semne, alyzii sau . OCU\ e n contlnutul visului lndlrecta, Numai cl co torlce a Ulforml de expresie de la aceste form.' n rar a ceea ce se cere in general tnainte de toate ~ e,~ele .ale visului trebuie sft nu fie faptul binecunos~u~m:~I:t mteligib~~e •. Astfel se explic~ vlsului, fapt cu attt mai r:~::e~~rll slmbolic~ a ideilor to~.i .cel care folosesc ac c~ It. cu cttsestle astaz! cl

, . eea~n irnba se

\. V18eEl~ •.. de aceleasl simboluri. A .' .' ser~esc cind

enumlte cazurt.: comunitat .' adftu~a chlar ca, tn dlneolo de comu~itatea limb ~a ~lmbOlurll0rse tntinde ignora el tnsu~i sensul si~b lor: ntruett cel oare viseaza problema originii aces tor s~hJ~I~or. pe. care Ie foloseete, care Ie pot ave a cu obiectml 01 uri 'I. a .raporturilor. pe cbscura. Dar faptul tn sine u or r~mtne tn tntreglme primft importan~1 pentru ~~~n~ert .'1 acest fapt pare de Este clar pentru cine c . rca lnterpeetarll vlsulul, simbolioa: casensul visuJ ~noa'te tn p~?funzime aceasta fr:lilgmenteie sale devin ~. ~oate detalule ,I unele dintre ~.cesar ca eel care a a:x, u,o.r de. tn~,eles flraa fl

,i~t~rogatoriu privind gtndUrjh!r:~~ d~ft !le supus .. ~nui aier de idealul popular pe de-o t!n VIS. Ne apropiem de metoda dragA po oarelor p~ e! rar pe de altft parte

visului se interpretau~n mod e pr:m~tlve .1a ,care imaginile

. Cu toate cl sec' . . xc USIV prm sirnbolurt,

departe de a aJ'ungPe llah'th tn.simbolica visului stnttnca

, a oconcluzie nol I.

conslderam drept achlaitll tl: d 01 putem deja sa

anum it numar de remarci par"~ elva ate generale ,i un

. ... E .. ."lCU are. .

xlsta slrnbcluri cu 0 . t

...... . mplrat ,i ImplrlteasA R .' l~ erp~etare unica, Astfel,

I!k: Mama. Camera semnificl ?er:~.~~I~' se.mninc.a Tatl ,i

~\t la ,.ar u,11e de mtrare '$i

:;('~~; *

\,j:,,\

Vezi Sigmund Freud, "Trei

sexualitstii" 1905 eseuri asupra teoriei

** '. .

In limba ger v

i mana pentru femeie exists d W

v nte: Frau §i Frauenzimmer. .. oua cu-

t v ' cuv m tu.L german

ru camera este Zimmer (nt ) ~

• r. .

57

:~'-.

lesire reprezinUi deschiderile naturale ale corpului. Simbolurile f9.1~it~Jn vis servesc e~l mai adesea pentru a aTcunae~-persoanele, ptirtile corpulul sau .. , acte.1e care' Wereseazti, aexualltatea, ·Organele Qenitale tndeosebT -Utillleaii, 0 colectle de slrnbolurl bizare ,i 6biectele cele 'mal variate intr~ tn compcinentaacestors!~!>_91lJ.ri. Q.~_n.Ei

admitem c~ armele ascutite, obiectele lungj ,1 rigJ~~, 'trunchturtle de arbori sau trestiile . re.p.r.ezint~ organut masculin,tn timp ce I dulapurile, cutiile, automobU~I~ .~igAile tnlocuiesc tn vis org~.l]Jl femlnin- ftnde~ motivul acestei substitutl! este u,or, de tnteles, Dar ,nu toate simbolurile visului contln alutii attt de transparente,i"' 'CTnd ni se spune cA cravats este organul rnasculln, Iemut; ccrpul" rEiininin ,i cA mi,Sarea ascendent~, scara rep.rezinUC r~'latiile sexuale not tndemnarn la .. ~~fle,~~ie, aiti_a timp ott proba autenticitA~ii acestor simboluri n-a' fast,· pe de altA parte, fAcutA. AdAugAmJ!ici' c~ majoritatea simbolurilor visului este bisex'ualA, ac~stea jllIt.1"ild, dupA tmpreJurAri, sA fie raportate la organele

celor doua sexe. . .

f--·:e Anumite simboluri au 0 foloslnta generalA ,i se tnttlnesc la to~i cei ce viseazA care vorbesc aceeasi limbA '. i au aceeasi forrnatie intelectualA. Altele, de 0 fOlOS. 'in~A Iirniteta, stnt create 'de cAtre individ pe mAsura nevoilor sale. ·Trebuie sA se distingA tn cadrul primelor, celecare stnt destinate, cu totul firescpriil ... folositea 'in' limba , 'c-..jrentA, s~ reprezinte aspectele sexuale, spre exemplu

cele care au legAturA cu culti varea: sAmtn~A, fecundatle etc.. In aldoilea rtncj.1 cele al carer raport cu aspectele sexuale par a data din epoclle primitive ,i n-au putut s~ se nasca dectt in constlentul nostru eel mai obscur. Oricur.D_ ,i oricare i .. ar fi natura,aceastAfortA creatoare : de slrnbolurt nu s-a epuizat tnca tn zilele. nos!ltfe. De remarcat ca anumite descoperiri recente, ca aceea a balonului, au fost utilizate imediat din aeest punct de vedere,l au trecut tn rtndul simbolurilor sexuale.

T otuei, am gre,i daca ne-am imagina cA datoritA unei cunoasterl mai aprofundatea simbolicii visului (Cheia viselor) noi vom putea tntr-o zi sa evitAm chestionarea celui care a dormlt despre gtndurile sale din stare a de veqhe ,i sA revenim la procedeele primitive de interpretare. Este imposibil sA ,tim a 'Priori daca continu-

58

tul manifest al visului trebuie sA fie luat tn sens simbolic ?au. t~ sens propriu, deoarece existti pe deasupra simboluri l~dlvldu~le 'I nenumArate f'luctuatll tn folosirea elrnbolurtlor generale. Ceea ce se ,tie cu sigurantti· este f~ptul c~ nu to ate ~aterialele st.nt sirnbnluri, Cunoa,terea slmbolunlor ne poate ajuta" tntr-o . mare mAsurASlf'

t~adu~em ceea c~ rA!!ltl"!~,.~b~c~r in continutul mani fe~t ai

,~vlsulul, dar ea nu face inutili Tolosirea proeedeului de mai sus. Cu attt mai mult ea ne va servl "ca .': mijlQc .~"~ lnvesflqatie tn cazul tn care ideile visUYur ar~fi nule sau insuficiente.

I : -~-/!!filD~lica visulul ne pare, tn mod egal, l~dlspens~bllA pentru 'anallza viselorzise "tlplee" . comune tuturor gamenilo.r 'L~ viselor indi.viduale zise,"p~riodicell. "!'acA n-am f§cut . dectt s~ atmgem aiei fn treacAt mteresanta problema ·a expresiei " simbolicea visului

,

~ceasta se datoreazA in mod sigur faptuloi cit, prln

trnportanta sa, problema depA,e,te cadrul lucrArii noasJ;re. ~a n.e. conduce dincolo de domeniul vlsulel, tn cel al Imaqlnllor popt!lare. Aici vorn vedea cA sirnbolul se aflA la S;U:lg~ne~pove'ti1or, rnitur-ilor ,i legendelor, tn spiritul CO,!,IC~lt~ folclor, Prin el vom'descoperl'raporturi irlUme

" '-ntre VIS 'I aceste productll diverse. Oaf rioi ,tim c~el nu \ este cre,at delu~rar,E!avl~~~ui, eA el nu~:~ste al~ceva'dectt

fc. 0 .. rma de ex pres re a 9!n. dlrll, noastre. inCOn,tiente ,i c~ "'eJ.\ . e,ste aeela care furmzeazA acestal lucr.Ari materialele pe~~!~ .. ~ .. condensa, a deplasa ,i a dranmttza;'--- . ~ .. --

59

~ -~-.

XIU

Stntem, desigur, departe de a fi indicat toate problemele care se pun cu privire la vis sau chiar de a ft rezolvat complet pe cele p$ care le-arn ridicat aici. Cititorii care slnt lnteresati ~e problema, tntr-o rnaniera qenerala, il trimitem la cartea Sancte de Sanctis, 1 Sogni, Torino, 1899. Cei care slnt intereeatl de 0 expunere mai completa a teoriei mele personale .despre vis 0 vorqasl in

I lucrarea mea, Die Traumdeutung, Leipzig und Wien, 1900. 54 rnai spunem in ce directle ni se pare dezirabil sA se cantinue studiileasupra visului.

Stabilind, cum am Iacut-o, cA ... interp~tareaunui vis constA tn tnlo uirea c n 'nu ui sAu-maDJfest _ru:in .. ldeil~ sa a eote tn al i termeni tn desfacerea ~ramei care a 08t urzi Ade cltre ly,crarea ~suluipun~-pe'-de'o"'parte; 0 serre- de noi probleme psihologlce privinddeasemenea natura 9i formarea a ceea ce am numit refulare. Pe de , altl parte, afirm existenta ideilor latente ale vlsului,

adicA a materia~~unde!j!e care Q9t da' nalifere

"'f~armatiunilor p_sihalogice de prjm_...or:din, intru totul asemanatoare . prodacti ilor normale ale Intellqentei, dar care nu se pot manifesta tn con,tiintA dectt sub travestiul visului. Aceste. idei latente exlsta la toti. oamenii, deaa!:~ __ tolli:cruar a_c.eLmal norma~lJfiCi6ji~ie care viseazA. Relatillor lor cu constilnta ~ cu refularea li se coreleazA problemele ulterioare, de prima importanta in psiholagie, carers trebuie sA le se amine solutla pintl in mornentul tn care se va ajunge, prin analiza, stl se IlmureascA ariginea cttorva alte' forrnatluni pslhopatlce precum simptomele isterice 9i obsesi ile,

Redactor: Nicolae Anghel .Tehnoredactor: Gheorghe Burghelea

Bun de tipar: IANUARIE 1991 Aplrut: 1991

Coli de tipar: 4

Tip~l exe:utat sub comanda nr, 8 fa Tlpografla Universul, str.Brezoianu

nl'.23-25 .

Bucurett:i, ROMANIA