Alti scandinavi iar contact cu triburile slave meridionale, severianii si polanii, si intaresc centrul

Kiev.

Pentru vikingi, Bizantul nsus i era simplu Miklagard, Marele oras , izvorul unei multimi de
lucruri excelente. Povestea sa va fi relatata mai ta rziu, nsa deocamdata este relevant sa
observa m importanta pentru istoria Rusiei a sosirii timpurii a vikingilor exploratori n oras ul
acela aurit, n anul 838. Ulterior, ei au ncercat n doua ra nduri sa -l atace, dar au fost respins i de
flotele bizantine care foloseau misteriosul lor foc grecesc, pentru ca finalmente sa se
multumeasca cu un acord comercial amiabil. Aveau voie sa intre n oras pentru comert, dar
niciodata n grupuri mai mari de cincizeci de persoane s i ntotdeauna nenarmati. Ulterior, din
cauza bravurii vikingilor n lupta , mpa ratii bizantini aveau sa -i recruteze ca forta personala de
apa rare, faimoasa Garda Varega , ale ca rei graffiti cu rune pot fi ga site s i n prezent risipite n
estul bazinului Mediteranei.
Poate ca Rurik, cel mai va rstnic dintre cei trei frati care sosisera sa -i conduca pe slavii locali, este
un ra zboinic semilegendar, nsa a ntemeiat o dinastie care a durat cinci sute de ani. Cronologia
timpurie nu este tocmai exacta , nsa este clar ca Igor, fiul lui Rurik, a fost un personaj istoric.
Conduca nd o mie de cora bii, el a atacat fa ra succes Bizantul n anul 941, iar sotia lui, Olga, a fost
prima figura proeminenta din poporul Rus convertita la cres tinism. Dupa moartea sotului, i-a
urmat la domnie s i a venit la Bizant pentru a fi botezata . Capitala ei, Kiev, s-a transformat
ncetis or dintr-o as ezare rudimentara dedicata comertului, cu izbe din bus teni, ateliere s i
magazii, ntr-o forta reata regala cres tina , amesteca nd obiceiurile ra zboinicilor suedezi cu idei
noi nva tate de la khazari s i bizantini.
Asta zi este un fapt aproape cert ca cele dinti formatiuni ale slavilor de ra sa rit au fost, daca nu
direct nfiintate de varegi, n orice caz ncadrate din punct de vedere politic s i dominate
economic o buna bucata de timp de aces tia. Pe lnga argumentele documentare (continute n
Cronica lui Nes tor), n acest sens pledeaza s i dovezile onomastice, cum ar fi, buna oara ,
consonanta evident germanica a numelor primilor cnezi ai Novgorodului s i Kievului (Oleg, de la
Helgi, Igor de la Ingvar, Olga de la Hei ga etc, fa ra a mai vorbi de Rurik, miticul fondator al
Novgorodului) s i denumirea nsa s i, de mai trziu, a poporului s i tarii: Rusia (de la cuvntul de
origine scandinava Rus', mentionat pentru prima data n anul 839 n Analele de la Saint Berlin.
Este oarecum interesant - s i, desigur, picant - de observat aici ca numele de rus i" a fost dat de
populatiile fino-ugrice din nordul Rusiei actuale mai nti suedezilor, care au apa rut pe coasta
orientala a Ma rii Baltice cu ncepere din secolul al IX-lea, principalul argument lingvistic n
sprijinul acestei filiatii fiind denumirea actuala a acestui popor nordic n limbile finlandeza s i
estoniana : ruotsi, respectiv rootsi. Treptat, odata cu asimilarea elementelor de origine
scandinava de ca tre slavi, termenul Rus' a nceput sa fie aplicat teritoriilor s i etnicului ncadrat
odinioara de varegi.
Conform conceptelor modeme, Rusia kieveana nu era un stat ntins, modern fiscal, ci mai
cura nd o confederatie de principate aproape independente, de-a lungul traseelor principale de
comert ndepa rtat ale fluviilor ruses ti ca tre sud.
Urma toarea mare cezura a fost trecerea la cres tinismul grecesc (Bizant) sub Vladimir I cel Sfa nt
(988). Incepnd cu secolul al IX-lea, rus ii s i bizantinii au nva tat sa se cunoasca ; au ncheiat
tratate comerciale care prefigureaza alianta lor politica s i anunta convertirea rus ilor, act ce le va
permite integrarea n ierarhia statelor civilizate. Cres tinismul a pa truns n Rusia nca din secolul
al IX-lea, prin intermediul negustorilor s i ra zboinicilor scandinavi, care parcurgeau marele
drum de la varegi la greci", fa cnd lega tura ntre Marea Neagra s i Marea Baltica pe Nipru. Botezul
cneaghinei Olga, la Kiev, n 959, a fost un act prematur, care a suscitat o violenta reactie pa gna .
Sclavii au reprezentat o parte nsemnata a comertului cu sudul, ala turi de bla nuri s i pa sa rile
pentru va na toare. Monede musulmane din argint au apa rut devreme n ta rgurile din Suedia,
ndeosebi pe insula Gotland. Dar seca tuirea minelor de argint afgane ale musulmanilor a dus la
un colaps economic n Kiev s i fiul Olga i care refuzase botezul cres tin a pornit mpotriva
khazarilor s i apoi, ntr-o expeditie dezastruoasa , mpotriva Bizantului. Episodul acesta este
central pentru istoria timpurie a Rusiei, deoarece unul dintre fiii lui, Vladimir, un bastard care
fugise n Suedia, a venit acum n ajutorul tata lui sa u mpreuna cu un numa r uria s de lupta tori.
Dupa ce s-a instalat n ta rgul nordic Novgorod, a cobora t spre sud pe Nipru, a cucerit Kievul, s i-a
ucis un frate vitreg s i a devenit conduca torul poporului Rus.
Des i a fost sanctificat cu o statuie ma ndra s i urias a care domina oras ul sa u, Vladimir a fost un
pa ga n care se nchina la idoli, cu atitudini necres tine fata de ca sa torie (un cronicar l-a descris ca
fornicator immensus). Succesul lui initial s-a bazat pe incursiuni mpotriva triburilor s i
as eza rilor, care au adus Kievului tributuri n bani. Dupa ce n-a izbutit sa -i nfra nga pe bulgarii
musulmani n anii 980, se pare ca Vladimir a decis sa se converteasca . N-a fost totu s i sigur spre
ce varietate de monoteism sa se ndrepte s i de aceea, se spune, a chemat reprezentanti ai
cres tinismului catolic apusean, ai cres tinismului ortodox ra sa ritean, ai iudaismului s i islamului,
pentru a-i explica religiile lor s i a le sustine n fata lui. Legenda potrivit ca reia regele-ra zboinic
suedez a eliminat islamul pentru ca ar fi fost ngrozit de interzicerea alcoolului poate sa fie
apocrifa , nsa decizia lui Vladimir de a opta pentru cres tinismul ortodox a fost extrem de
importanta . Cronicarii au spus ca reprezentanti ortodoxiei l-au influentat, povestindu-i despre
ma retia Catedralei Sfa nta Sofia din Constantinopol: Nu mai s tiam daca eram n ceruri sau pe
pa ma nt.
Bizantul era bogat, dar sfa s iat de lupte politice. Impa ratul sa u de atunci Vasile al II-lea, presat de
revoltele bulgarilor, avea nevoie de ajutorul vikingilor. O parte din n telegerea dintre ei a fost ca
sora lui Vasile, Ana Porfirogeneta, n va rsta de doua zeci s i unu de ani, sa fie trimisa n
ndepa rtatul Kiev pentru a deveni sotia (cea mai recenta ) a lui Vladimir.Botezul lui Vladimir a
avut loc la Chersones n 989, fiind urmat de ca sa toria sa cu printesa bizantina Ana, act care a
determinat intrarea Rusiei n ierarhia statelor civilizate s i cres tine ce-l aveau n frunte pe
mpa rat. Pare o soarta hidoasa pentru o printesa sofisticata , totus i a avut succes: s ase mii de
ra zboinici vikingi au ajutat prompt armata bizantina sa -s i nvinga inamicii. Ana a fost trimisa
peste Marea Neagra s i n sus pe Nipru pa na la Kiev, unde s-a ma ritat cu Vladimir, care a fost
botezat s i a luat numele Vasile n cinstea noului sa u prieten s i cumnat, mpa ratul. Dupa aceea,
principalul idol din Kievul pa ga n a fost dobora t, legat de coada unui cal, ta ra t prin oras , ba tut
simbolic cu bete s i aruncat n ra u. Ceilalti idoli au fost distrus i, n locul lor au fost instalate
picturi de sfinti s i au fost construite biserici.
Pe teritoriile poporului Rus tra isera de mult timp cres tini, dar campania de convertire a nceput
abia acum.
Vladimir a adus mes tes ugari s i pietrari din Bizant pentru a construi o biserica din piatra cu
decoratiuni ma rete, unde el s i sotia lui aveau sa fie nmorma ntati ulterior; a adus ca luga ri s i
s tiinta de carte s i a construit metereze urias e n jurul Kievului. S-au cla dit ma na stiri s i biserici
extraordinare din lemn cu multe turle s i cupole n forma de bulbi de ceapa , care copiau fanteziile
cele mai exuberante ale arhitecturii greces ti s i bizantine s i le mpingeau mai departe. Aspectul
specific al oras elor ruses ti, cu structuri din lemn pictat, forta retele (kremlin) cu ziduri s i cupole
poleite, ncepe cu Vladimir s i Kievul cres tin. De acum nainte, as eza rile poporului Rus au nceput
sa se ntinda spre exterior pe teritoriile tribale nembla nzite de dupa marile fluvii s i a nceput
procesul ndelungat al cla dirii unei natiuni. Suedezii, care s-au amestecat cu slavii s i alte grupuri,
au devenit rus i. Pa ga nii au devenit cres tini. Popoarele de pe Nipru s i Volga au adoptat
cres tinismul ortodox, slujbele hipnotizante s i necate n ta ma ie s i icoanele Maicii Domnului cu
ochi tris ti. Sub sta pa nirea unei singure familii conduca toare, care ntr-o buna zi avea sa imite
fanteziile cezarilor Bizantului, autointitula ndu-se tari, a nceput sa capete forma sistemul
rusesc al aristocratiei: boierii.
Accesul la civilizatia europeana astfel doba ndit a ra mas mpotmolit n sfera bisericeasca ,
deoarece Bizantul era un centru cultural ncremenit n ortodoxie, ce urma sa dispara n 1453.
Distantele urias e dintre Marea Naeagra s i Rusia, n plus blocate de popoarele nomade din stepa ,
au ngreunat contactul cultural normal.

Rusia kievean

Dupa terminarea migratiei triburilor slave spre vest s i sud au continuat sa existe, n pa rt i le
ra sa ritene ale Europei, un numa r nsemnat de slavi. Habitatul slavilor orientali a fost pa na la
nceputul secolului IX, regiunea dintre Nistru si Nipru, unde sunt amintiti de istoricii antici
ta rzii: Iordanes, Procopiu. La nceputul secolui VII au fost nvins i de avari s i constra ns i sa se
deplaseze treptat spre nord. Ei s-au asezat de-a lungul unor ape, precum: Niprul Mijlociu. Oka,
Dvina. Volga Superioara . Spre nord ajungeau pa na la lacul Ladoga, iar spre sud pa na n
apropiere de pragurile Niprului, unde se nvecinau cu tot felul de populat i i nomade
migratoare. Alca tuiau mai multe triburi precum: polianii, drevlenii, severenii, viaticii, etc. -
triburi care sunt evocate de Constantin VII Porfirogenetul n lucra rile sale "Despre administrarea
imperiului s i Cartea de nvtur pentru fiul su Romanos, dar s i n as a-zisa Cronica a lui
Pseudo-Nestor de la Kiev, intitulata Povestea vremurilor de demult. Cu timpul, slavii ra sa riteni
s i-au extins pe toate directiile aria lor de existenta, continua nd sa alca tuiasca o masa unitara prin
caracteristicile etnice, lingvistice etc. Abia mai ta rziu, n secolele XIV-XV, a nceput evolutia
distincta a unor comunita ti slave, desfas ura ndu-se astfel, tardiv, procese de etnogeneza ce au dat
nas tere celor trei popoare ce tra iesc s i asta zi n ra sa ritul Europei, respectiv: rus ii, ucrainienii s i
bielorus ii.
Bazele vechiului stat rus au fost puse n secolul IX. dupa ce n veacurile precedente apa rusera o
serie de premise ale constituirii acestuia. La fel ca s i la alte populatii europene,mai ales in zona
de sud a avut loc fenomenul destra ma rii ra nduielilor patriarhale s i al aparitiei unor forme noi de
organizare: aliante intre diferite familii, apoi de uniunile de triburi existente aici. In secolul al IX-
lea apar sefii locali-stari (membrii bogati ai obs tii), care in timp de ra zboi conduceau cetele
armate drujine ale obs tii, in calitate de comandanti militari, numiti cnezi. Aceasta situat ie
pare a fi fost gra bita s i de diversele presiuni externe venite din partea vecinilor, precum:
normanzi, khazari etc.Treptat, cnezii izbutesc sa -s i permanentizeze statutul de conduca tor in
cadrul obs tii, inclusiv in vreme de pace, fiind asezati in localita ti fortificate.Aceste uniuni tribale
slave-orientale efectuau deseori incursiuni n zonele de frontiera ale Bizantului s i prosperau de
pe urma faptului ca peste teritoriul lor treceau principalele rute comerciale utilizate de
negustorii orientali. Raporturile slavilor ra sa riteni, cu cele doua focare de civilizatie khazarii si
bizantinii, precum si schimburile comerciale tot mai intense si ameliorarea tehnicilor agricole,
au favorizat formarea statului.
Constituirea statului la slavii de ra sa rit a fost un proces de lunga durata , pe parcursul ca ruia un
rol particular a fost detinut de varegii varegilor (numiti de bizantini varangi, iar de alte
populatii: rus), veniti din Scandinavia in secolul al IX-lea, pe calea cunoscuta drept drumul de la
varegi la greci, de-a lungul ca reia urma sa ia fiinta s i primul stat rus, prin unificarea triburilor
slave de pe Niprul mijlociu, cu centrul la Kiev. Cetele de ra zboinici s i negustori normanzi, in
eforturile lor de a ga si un nou drum spre Constantinopol, se stabileau in mijlocul comunita tilor
slave, cu care in cele din urma se contopeau, intrau in drujinile cnezilor s i in organele de
carmuire ale slavilor denumite vece. Mult mai putini la numa r decat slavii, ei au sfars it prin a se
slaviza.
Intemeierea statului tine de ceea ce Vechea cronica rusa numeste chemarea varegilor.
Evenimentele se petrec pe la 852862 si au vizat intensificarea lega turilor comerciale dintre
varegii nordici, lumea orientala si cea bizantina . In a doua juma tate a secolului al IX-lea, de-a
lungul drumului de la varegi la greci, existau doua centre comerciale s i urbane importante,
Novgorod in nord s i Kiev in sud.Traditia spune ca n a doua juma tate a secolului al IX-lea. datorita
sta rii de anarhie s i lipsei de organizare, slavii au ta cut apel la varegi, care au venit s i le-au
furnizat primii conduca tori. Astfel, in Novgorod puterea ajunge in mainile ca peteniei normande
Rurik (nume provenit din scandinavul Hrrekr), a ca rui domnie este inva luita in legenda ,dar
care a ntemeiat o dinastie ce i-a condus pe rus i pa na la sfa rs itul secolului XVI.Dupa moartea
lui Rurik, alti doi lideri varegi: Askold s i Dir elibereaza Kievul de sub hegemonia khazarilor.
Domnia lui Oleg (nume provenit din scandinavul Helgi) (870/879-912) este in schimb bine
cunoscuta din izvoarele ruses ti, bizantine s i bulgare. El a domnit intai la Novgorod, de unde a
coborat pe Nipru, cucerind in 882 oras ul Smolensk s i Liubeci, stabilindu-se in cele din urma la
Kiev, supunand apoi s i alte triburi slave.
Este incontestabil faptul ca primii conduca tori ai vechiului stat rus au purtat nume normande,
fiind dupa toate probabilita tile varegi. Aceasta realitate a generat n ultimele secole o ntreaga
discutie istoriografica . A apa rut astfel teoria normandista ,conform ca reia creearea vechiului
stat rus s-a datorat n principal actiunii germanicilor veniti din Scandinavia, n epoca expansiunii
vikinge.Alte argumente in favoarea acestei ipoteze erau ca: cuva ntul rus -deriva din "ruotsi" -
denumire folosita de finlandezi, ca nd se refereau la vecinii lor din Suedia;numele proprii ale
personalita tilor ce au avut un rol important n procesul de constituire s i consolidare a statului
au un fundament onomastic scandinav. In izvoarele bizantine se subliniaza faptul ca la
tratativele purtate cu rus ii n 911, 944, interlocutorii erau scandinavi.In sfarsit,cascadele
Niprului au denumiri scandinavice, iar o serie de termeni administrativi n limba rusa sunt de
origine scandinavica : grid (garda de corp), knut (bici), iabetuik (pace).O teorie contrara , a
autohtonis tilor-sustinuta in special de istoriografia sovietica a negat rolul factorului stra in n
constituirea vietii statale ce a apa rut n mod firesc ca urmare a evolutiei societa tii slave.Potrivit
sustinatorilor acestei teorii cuva ntul rus - deriva dintr-un hidronimic, ra ul Ros, din vecina tatea
Kievului. De asemenea,nca din secolul VI, exista premise pentru constituirea unor formatiuni
statale slave n est Europei;acel episod al chema rii varegilor s i ocuparea Kievului de ca tre Oleg,
nu au deca t un rol secundar, periferic n istoria fonda rii Rusiei Kievene.Principala sursa narativa
referitoare la evenimentul respectiv, Cronica lui PseudoNestor, nu trebuie luata ad
litteram.Varegii, chiar daca au jucat un rol, nu au fost deca t o minoritate ra zboinica , cantona nd
mai ales n zonele ma rginas e ale oras elor slave, dupa cum n limba rusa sunt foarte putini
termeni scandinavici.Aces ti aventurieri normanzi/varegi au fost rapid asimilati de populatia
slava - au fost putini, avand un rol minor.
Cerceta rile recente arata ca influenta scandinava n vechiul stat rus a fost o realitate istorica ,
nsa nu a avut un rol determinant n constituirea Rusiei kieviene. as a cum s-a nta mplat de
exemplu n Normandia sau Sicilia.
Rusia kieviana a avut o istorie politica cuprinza nd trei perioade. I n prima dintre acestea, ce a
debutat cu semilegendara cucerire de ca tre Oleg a oras ului Kiev, n anul 882, s i a durat
aproximativ un veac, pa na la moartea lui Sviatoslav, conduca torii de la Kiev s i-au desfa surat
actiunea pe mai multe planuri. Ei au promovat o politica de supunere, respectiv de unificare a
diferitelor triburi ale slavilor ra sa riteni. Unele triburi s-au supus fa ra prea multa opozit i e,
asuma ndu-s i plata tributului ca forma principala a dependentei fata de Kiev. Vechea cronica rusa
mentioneaza nsa s i rezistenta altor triburi s i lupte nvers unate mpotriva acestora. Au fost
desfa s urate actiuni s i mpotriva unor vecini ce nu erau slavi. Astfel, Sviatoslav a desfa s urat
ra zboaie victorioase mpotriva bulgarilor s i a khazarilor de pe Volga, ajunga nd cu trupele sale, n
expeditii de jaf, pa na la Marea Caspica s i poalele muntilor Caucaz.
O a doua directie de actiune a primilor cneji rus i a vizat Imperiul Bizantin. Vechile cronici ruse
mentioneaza o mare victorie a lui Oleg n expeditia sa din anul 907 sub zidurile
Constantinopolului. Sursele bizantine nu mentioneaza acesta expeditie, dar consemneaza un
tratat comercial dintre Bizant s i Kiev cu conditii extrem de avantajoase pentru negustorii
slavi n lumea Bizant ului. Succesorul lui Oleg, Igor (nume provenit din scandinavul Ingvarr)
(912-945)- o personalitate istorica complexa , s i-a consolidat sta panirea asupra triburilor
slave s i a intreprins doua expeditii contra Imperiului Bizantin in 941 s i 944, incheind un tratat
comercial mai putin avantajos decat cel incheiat de tata l sa u in 911. Bunele relat i i cu Bizant u l
au caracterizat politica cneaghinei Olga(Helga), care a condus destinele statului ntre anii 945-
962. Ea a fa cut o ca la torie la Constantinopol, nta lnindu-se cu mpa ratul ca rturar Constantin VII
Porfirogenetul. A renuntat la paganism, cres tindu-se s i fiind ulterior canonizata . Insa fiul ei,
Fiul lui Igor, Sveatoslav (957-972), ultimul conduca tor de tip viking al Kievului, va refuza sa se
cres tineze.El s i-a inceput domnia printr-un atac indreptat impotriva bulgarilor de pe Volga
ca rora le-a distrus capitala (Bulgar) iar in 960 a intreprins o mare expeditie contra khazarilor,
desfiintandu-le pentru totdeauna puterea lor politico-militara . Apoi,el a fost solicitat de ca tre
mpa ratul bizantin Nicefor II Phocas, n anul 967, de a participa la actiunea acestuia viza nd
desfiint area primului tarat bulgar. Interventia rusa a jucat un rol esential n obtinerea unei
victorii comune bizantino-ruse. Ulterior nsa , Sviatoslav nu a mai vrut sa pa ra seasca zona
Duna rii de Jos, exprima ndu-s i clar intent ia de a se stabili in oras ul Pereiaslavet , un important
centru comercial. A urmat apoi un ra zboi bizantino-rus. Cu mari eforturi noul mpa rat bizantin
loan I Tzimiskes a reus it sa -l nfra nga pe Sviatoslav, alunga ndu-l de la Silistra. Pe drumul de
ntoarcere, cneazul a fost omora t ntr-o ambuscada a pecenegilor pe malurile Niprului(972).
Moartea sa a provocat o scurta perioada de anarhie, lupte pentru tron ntre fii sa i n conditiile n
care organizarea statala s i succesiunea dinastica nu erau consolidate pe deplin.
In secolul al X-lea, statul kievan pa stra inca aspectul unei confederatii de triburi sub autoritatea
cneazului de Kiev. El percepea un impozit de la supusi, strans dupa randuielile fiscale din
teritoriile supuse, adica iarna. La inceputul verii soseau convoaiele din nord, pe Nipru, care se
indreptau spre Constantinopol, fiind si ele supuse va mii la Kiev. Slavii ofereau pietei bizantine
bla nuri, miere, ceara , sclavi, acestor produse ada ugandu-li-se ma rfurile nordice: arme, tesa turi,
bijuterii etc. Produsele luate din Constantinopol se indreptau, in mare ma sura , spre Europa
Occidentala , prin nord (obiecte de lux, vinuri, arme, mirodenii, tesa turi etc.). Comertul a
insemnat, si in acest caz, civilizatie, boga tie si dezvoltarea vietii urbane.
Marea cotitura in istoria slavilor ra sa riteni s-a produs din momentul crestina rii. Dupa un secol
de relatii cu Bizantul, crestinarea era ceva firesc sa se intample. Este totusi adeva rat ca primul
mare cneaz al Kievului, Sviatoslav a refuzat botezul. In timpul urmas ului sa u erau la Kiev
numeros i cres tini care aveau o biserica nchinata Sfintei Elena. Cres tinarea silentioasa a clasei
politice a fost politica oficiala .
Dupa cativa ani de lupte interne, tronul Rusiei Kievene este ocupat de Vladimir Sveatoslavici
(980-1015), care va urma o noua politica fata de Bizant . In 988 el acorda ajutor impa ratului
Vasile II Macedoneanul pentru infrangerea mis ca rii aristocratice condusa de Bardes Focas (988-
989). Un contingent de 6000 de oameni (varegi s i rus i), l-au salvat pe mpa rat de la o catastrofa .
Vladimir obtine n ca sa torie pe unica sora a mpa ratului, aceasta fiind prima principesa
porfirogeneta care se ca sa tores te cu un stra in. In schimb, marele principe (cneaz) va proclama
cres tinismul ca o religie de stat in anul 988. Era perioada n care decisesera cres tinarea
supus ilor lor s i monarhii altor state, precum: Polonia, Ungaria, Danemarca, Norvegia. Intrarea
slavilor orientali n cres tinitate s i includerea cneazului Kievului n formatia suveranilor cres tini
reprezinta un moment crucial n istoria Europei de Est. Ata t evreii, ca t s i musulmanii au ncercat
sa -l atraga pe Vladimir, fiecare pe partea sa, ca s i grecii s i latinii, dar Vladimir a decis sa li se
ala ture grecilor. Atragerea rus ilor la islamism s-a dovedit a fi irealizabila . Actul sa u individual de
convertire a avut loc n Crimeea, la Kherson; n anul urma tor, la Kiev, avea loc convertirea colectiva
a supuilor sa i, care se produce prin botezuri succesive n apele Niprului .A nceput organizarea
institutiilor ecleziastice, s-a dezvoltat monahismul, dar evanghelizarea slavilor orientali cerea
mult efort. Odata cu transferul sorei lui Vasile al II-lea, la Kiev s-a mutat s i curtea printesei cu
obiceiurile sale.
Impa ratii bizantini l credeau pe Vladimir un s ef barbar, ava nd calita ti militare s i l-au tinut la
distanta. Bizantinistul Georg Ostroporsky a subliniat cu vigoare ca aceasta ca sa torie ntr-o tara
stra ina , a sorei mpa ratului bizantin (ntr-o tara locuita de barbari ce ar fi trebuit sa fie
convertiti) ar fi nca lcat toate principiile politice ale vremii.
Impa ratul german Otto al III-lea a fost refuzat de ca tre mpa ratul Roman al II-lea atunci ca nd,
doua zeci de ani mai devreme, a cerut n ca sa torie pe sora acestuia, fiind considerat barbar.
Vladimir a obtinut n ca sa torie pe sora mpa ratului folosind s i argumente militare s i ca sa toria s-
a fa cut fa ra acordul printesei. Cronica lui Nestor povestes te ca ea nu voia sa mearga dar a fost
convinsa cu argumente politice.
Anna a acceptat dupa ce i s-a construit propria curte cu un stil de viata imperial. Pentru a
construi res edinta principesei Anna au fost adus i la Kiev sute de meserias i s i artis ti care au
construit un palat cu anexele necesare s i o biserica Adormirea Maicii Domnului distrusa n
1421 de ca tre ta tari. Dupa cum s tim de la autorul cronicii lui Nestor, dupa ce a cucerit
Chersonesul din Crimeea, Vladimir a dus la Kiev sculpturi antice idoli pa ga ni ntr-o tara nca
putin evanghelizata . As a se explica faptul ca Bizantul a dorit ca Kievul sa faca parte din civilizatia
orientala s i mediteraneeana . Kiev devine o frumoasa metropola a Orientului, ava nd numeroase
catedralele. Sfa nta Sofia, una dintre cele mai mari biserici bizantine din secolul XI cu
treisprezece cupole, mozaicuri s i fresce, este amintita s i de cronicarul german Theitman de
Merserburg n 1018. Odata cu aceasta, lumea slavilor ra sa riteni a intrat in aria de influenta
politica s i culturala a Bizantului, integrandu-se pe aceasta cale civilizatiei europene. Elementul
vareg intra n fuziune cu cel slav, mai ales n timpul urmas ului lui Vladimir, Iaroslav cel Intelept
(1019-1054), des i sotia sa era de origine scandinavica .
Ra spandirea crestinismului in lumea slava ra sa riteana a fost favorizata de traducerea ca rtilor
sfinte in slavona . Biserica de la Kiev tinea de patriarhia din Constantinopol, patriarhul fiind cel
care il numea pe mitropolitul Kievului.Percepand a zecea parte din veniturile populatiei, biserica
de la Kiev a devenit foarte bogata . Patronand o ampla opera constructiva si culturala , biserica a
avut meritul de a fi contribuit la nasterea culturii ruse clasice, cum este numita aceasta
importanta dezvoltare culturala din cnezatul de la Kiev. De asemenea, cres tinarea populatiei
slave, pa ga ne pa na atunci, din ra sa ritul Europei a dat ulterior istoriei ruses ti o coloratura
specifica , caracterizata ntre altele prin o puternica influent a bizantina manifestata n toate
domeniile vietii politice, sociale, culturale, artistice. Rusia a ra mas atunci s i mai ta rziu n afara
Bisericii romano-catolice s i ntr-o stare de relativa izolare fata de civilizatia latina a spatiului
european. Pentru actele sale, Vladimir a fost canonizat.
Sistemul de guvernare se baza pe autoritatea sefului de la Kiev. Cneazul de Kiev, ca mare cneaz,
detinea autoritatea suprema . El guverna impreuna cu adunarea municipala . Primul na scut din
familia cneazului detinea Kievul si Novgorodul. Ceilalti frati si rudele apropiate erau investiti cu
demnitatea de cneaz in zonele ma rginase. Intre autoritatea centrala si ceilalti cnezi au existat
ample dispute pentru putere, ceea ce dovedeste ca statul kievean, infloritor de altfel, nu era
expresia unei unita ti si unifica ri la scara intregului teritoriu, diferentele etnice, cutumele diferite
si absenta unei clase aristocratice funciare, legata de un anumit teritoriu prin domenii
statornice,
amplificand tendintele centrifuge.