CURS 1 03.10.

2012

1.Contractele speciale in sistemul dreptului:

Art.1167 toate contractele se supun regulilor generale din cap.I, titlul al II-lea. toate
contractele se supun regulilor privind actul juridic in general, dar si celor privind contractul
ca izvor de obligatii.

Orice contract special este un act juridic - vointa nascatoare de efecte juridice

Efectele juridice ale contractului: obligationale (cele mai frecvente) + non-obligationale

(efectul extinctiv, efectul novator)

Efectele obligationale vizeaza nasterea, modificarea si stingerea unor raporturi juridice in

continutul carora intra drepturi de creanta corelative unor obligatii.

Reglementarea contractelor speciale este norma speciala in raport de teoria generala a

actului juridic si de teoria generala a obligatiilor, de aceea aplicarea cumulata a normelor
speciale si a normelor generale se va face cu respectarea principiului specialia generalibus
derogant.

Daca exista o reglementare in materia contractelor speciale, se va face aplicarea acelei

reglementari, cu inlaturarea reglementarii generale. (contract special aplic cu precadere
reglementarile speciale, inlatur de la aplicare TGO)

Intrucat este exceptionala, reglementarea contractelor speciale este de stricta interpretare,

de aceea daca exista o indoiala cu privire la calificarea unui contract ca un anume tip de
contract special, atunci reglemntarea specifica acelui contract nu se va aplica, contractul
fiind supus teoriei generale a obligatiilor.
Tot pentru ca este exceptionala, reglementarea contractelor speciale este de stricta aplicate
reglementarea nu se va aplica si altor contracte, in afara celor carora le este in mod expres
destinata. (este interzisa analogia art 10 NCC). (reglementarea speciala se aplica numai
contractelor carora le este destinata)
Atunci cand un anumit aspect al unui contract concret nu este reglementat in materia
contractului special aplicabil, repsectivul aspect va fi supus reglementarii generale.(unde
reglementarea speciala tace aplic TGO)

Atunci cand un anumit contract nu poate fi incadrat in tipurile de contracte speciale,

pentru care s-a prevazut o reglementare speciala, atunci contractul este nenumit si este
supus reglementarilor TGO, iar daca aceste reguli nu sunt indestulatoare, va fi supus
regulilor speciale cu privire la contractele cu care se aseamana cel mai mult. in mod
exceptional este permisa analogia. (ctr nenumit aplic cu precadere TGO, unde TGO nu
prevede contractul cel mai asemanator)

Chiar si in ipoteza in care un contract este numit, iar reglementarea sa speciala nu vizeaza
anumite aspecte ale contractului si nu exista nici regul speciale care sa guverneze acele
aspecte, se vor aplica prin analogie regulile referitoare la acele aspecte privind contractul cel
mai asemanator. (contract numit aplic cu precadere reglementarile speciale, unde
reglementarile speciale tac, aplic TGO, unde TGO tace aplic regulile de la contractul cel
mai asemanator).
 Contractul cel mai asemanator se stabileste in functie de doua criterii:
-contractul pe care il aleg sa fie asemanator
-acesta sa contina o reglementare relevanta

2.Stabilirea regulilor aplicabile unui anumit contract concret:

Pentru stabilirea reglementarii aplicabile contractelor trebuie sa realizam calificarea
contractului. Calificarea contractului presupune:
-stabilirea naturii sale juridice
-stabilirea obiectului contractului (art.1225(1))
-stabilirea tipului de contract special in care se incadreaza

In raport cu fiecare dintre parti se va stabili scopul (cauza imediata). Din tandemul cauzelor
imediate natura juridica a contractului

Odata ce un contract concret a fost calificat, trebuie identificate regulile aplicabile

contractelor: regulile speciale + regulile generale.
Daca apar conflicte intre cele doua reglementari, aceste conflicte trebuie rezolvate cu
aplicarea obligatorie a urmatoarelor trei criterii:
1.critreiul fortei juridice
2.criteriul sferei de aplicare intre doua reguli cu aceeasi forta juridica, in care una dintre
ele are o ipoteza inclusa complet in ipoteza celei de-a doua, prevaleaza cea cu ipoteza
speciala (cu ipoteza mai redusa)
3.criteriul datei de emitere a normei intre doua norme cu forta juridica egala, care au
aceeasi sfera de aplicare, regula ulterioara inlatura regula anteriora. (abogarea implicta
functioneaza numai in cazul in care normele au fix aceeasi ipoteza)

1.Contractul de vanzare:
a) Notiunea de vanzare:
1650 NCC dindefinitie rezulta tandemul de cauze:
-obtinerea pretuli/ obtinerea proprietatii bunului sau un alt drept

Dreptul care face obiectul vanzarii trebuie sa preexiste momentului la care obligatia de
transferse exercita.
De regula vazarile au ca obiect transferul proprietatii.
Cand vorbim despre atributul dispozitiei avem in vedere cele doua sensuri ale sale:
-dispozitia materiala
-dispozitia juridica printre prerogative care se circumscriu acestei notiuni, avem si
prerogativa instrainarii.
Regula: drepturile subiective sunt alienabile. (de la aceasta regula exista mai multe exceptii)
Pot fi vandute dreptul de uzufruct + dreptul dreptul de superficie + drepturile de creanta
(1567(3)- cesiunea de creanta in schimbul unei sume de bani)
Pot fi vandute si drepturi reale accesorii (2427 NCC).
Pot fi vandute drepturi potestatative + drepturi de proprietate intelectuala
Drepturile nepatrimoniale sunt personale si, de regula, inalienabile.
EXC: Unele drepturi patrimoniale (de creanta) sunt personale si NU pot fi vandute:
1.dreptul la pensie
2.dreptul legal corelativ obligatiei de intretinere
3.dreptul contractual de intretinere
4.dreptul de a folosi locuinta inchiriata
 Drepturi reale personale: dreptul de uz, dreptul de abitatie nu pot fi instrainate. Totusi,
contractul prin care se constituie dreptul de uz sau dreptul de abitatie, contra unei sume de
bani, poate fi considerat ca un contract de vanzare (chiar daca prin intermediul contractului
drepturile se constituie, ele sunt considerate a fi existat deja sub forma atributelor dreptului
de proprietate, tocmai de aceea vorbim despre o instrainare a acestora).

Exista si drepturi accesorii care nu pot fi instrainate decat ca atare ele pot face obiectul
vanzarii, numai daca se instraineaza si dreptul principal.

Caracterele juridice:
1.este esentialmente sinalagmatic
2.este esentialmente oneros
3.este in principiu comutativ (exemple cand este aleatoriu: se vand actiunile cotate la
bursa in speranta ca pretul va creste/ Gaius: pescarul vinde la inceputul zile tot pestele pe
care il pescuieste in ziua respectiva)

Curs 2 10.10.2012

4.Caracterul translativ ctr de vanzare este un ctr esentialmente translativ, in sensul ca

din insasi definitia vanzarii rezulta ca prin acest ctr se transmite un drept preexistent dintr-
un patrimoniu intr-altul. Sub acest aspect nu exista nici o exceptie de la caracterul
translativ al vanzarii.
(se transfera un drept dintr-un patrimoniu intr-altul)
O exceptie aparenta ar fi acel contract prin care, in schimbul unei sume de bani, se
constituie un drept real principal are natura juridica a unei vanzari. S-ar putea spune ca in
acest caz dr real constituit nu preexista contractului, ci se naste ca efect al acestuia, totusi,
drepturile reale principale se constituie prin dezmembrarea dreptului de proprietate, prin
separarea anumitor prerogative din continutul dreptului de proprietate, care preexistau in
patrimoniul proprietarului si transferul acestor prerogative catre dobanditorul dreptului real
principal. In consecinta si in acest caz vanzarea are caracter translativ, in sensul ca se
transfera, din patrimoniul vanzatorului in cel al cumparatorului prerogativele dreptului real
principal.

Uneori notiunea de caracter translativ al unui contract este folosita in sensul ca prin simpla
incheiere a contractului se transfera un drept dintr-un patrimoniu intr-altul, fara sa fie
nevoie de indeplinirea vreunei alte cerinte rezulta ca nu este nevoie nici macar de trecerea
unei perioade de timp, pt ca dreptul sa se poata transmite, astfel incat dreptul se va
transmite imediat, la data incheierii contractului. In acest sens al caracterului translativ al
contractului se poate spune despre contractul de vanzare ca este un contract in principiu
translativ, intrucat doar ca regula proprietatea sau un alt drept se transmit prin simpla
incheiere a ctr de vanzare art.1674 NCC
(transmisiunea se realizeaza imiediat, fara sa fie nevoie sa treaca vreo perioada de timp)

Uneori se spune in doctrina si ca vanzarea este un ctr in principiu translativ de

proprietate, asta inseamna ca de regula dreptul transmis prin contractul de vanzare este
dreptul de proprietate si doar prin exceptie un alt drept. Din acest motiv, doctrina foloseste
adesea sintagma lucrul vandut, desi ceea ce se vinde este un drept. Dat fiind faptul ca
proprietatea confera titularului sau toate avantajele economice pe care un lucru le poate
oferi, cu exceptia celor la care el a renuntat, sau pe care legea i le-a retras, exista o lunga
traditie in a confunda dreptul de proprietate asupra lucrului cu lucrul insusi.
 5.Caracterul instantaneu Unul dintre efectele principale ale oricarui contract de vanzare
este transferul unui drept. Transferul unui drept se produce prin natura lucrurilor uno ictu
iar nu succesiv. Daca efectul principal al contractului este uno ictu si contractul insusi
are caracter instantaneu, iar nu cu executare succesiva. Chiar si in situatia in care pretul
urmeaza a fi platit in rate esalonate in timp, sau bunul vandut urmeaza a fi predat in parti la
momente diferite, contractul pastreaza caracterul instantaneu, pentru ca modalitatea platii
pretului, respectiv a predarii bunului vandut, influenteaza doar modul de executare a
obligatiei, iar nu si conceptia unitara pe care au avut-o partile asupra pretului sau asupra
bunului. Transele din pret si partile din bun nu au valoare autonoma, ci au valoare doar
in contextul executarii integrale a obligatiei de a plati pretul convenit si respectiv a
celei de a preda bunul vandut.
Daca nu se plateste o transa din pret, sau nu se preda o parte din bun, sanctiunea
aplicabila nu va fi rezilierea specifica acelor contracte cu executare succesiva si care
opereaza numai pt viitor, ci rezolutiunea, specifica actelor cu executare uno ictu si care
opereaza retroactiv, presupunand restituirea prestatiilor deja executate.
(transmisiunea se realizeaza uno ictu)

6. Caracterul in principiu consensual de regula vanzarea nu este supusa nici unei

conditii particulare de forma, astfel incat ea se incheie valabil prin simplul consimtamant
exprimat de vanzator si de cumparator.
De la regula exista cateva exceptii prevazute expres de lege si care trebuie interpretate
restrictiv:
- art.1244 NCC daca prin vanzare se constituie sau se transfera drepturi reale avand ca
obiect imobile, ctr de vanzare trebuie incheiat ad validitatem in forma autentica. Pe baza
contractului astfel incheiat, cumparatorul isi va putea inscrie dreptul dobandit prin contract
in cartea funciara, potrivit art.888 NCC.

Forma autentica este ceruta ad validitatem indiferent daca inscrierea in CF este necesara
doar pentru opozabilitate fata de terti sau pentru producerea efectului transalativ ori
constitutiv al CVC.
Aceasta forma autentica nu este ceruta decat pentru inscrierea in CF a drepturilor ce fac
obiectul vanzarii, nu si pentru alte formalitati, cum ar fi, spre exemplu, notarea. Daca pt un
imobil s-a incheiat un ctr de locatiune, iar locatarul incheie o cesiunea de creanta, in
schimbul unei sume de bani, aceasta cesiune de creanta are natura juridica a unei vanzari.
Intrucat locatiunea vizeaza un imobil, pentru opozabilitate fata de terti, cesiunea de creanta
locativa, ar trebui notata in CF. Avand in vedere ca se cere doar notarea in CF, contractul
de cesiune a creantei respective nu se va supune rigorii formei autentice, el se va incheia
valabil potrivit regulilor dreptului comun.

Vanzarea unei mosteniri este supusa formei autentice ad validitatem,

Cesiunea de marca forma scrisa ad validitatem
Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor forma scrisa ad probabtionem

Exista situatii in care efectuarea anumitor formalitati nu este necesara in legatura cu

incheierea contractului, ci in legatura cu producerea unora dintre efectele sale:
-cesiunea actiunilor nominative produce efectul translativ numai daca a fost declarata in
scris, in registrul actionarilor, sub semnatura cedentului si a cesionarului. (98 ???)
-in cazul vanzarii unui automobil, in vederea inmatricularii automobilului in Registrul de
circulatie publica pe numele noului titular, cumparatorul, este necesara intocmirea de catre
vanzator si cumparator a unui formular de vanzare, depus la organele de politie rutiera (OUG
78/2000).
 Acest tip de formalitati nu deroga de la caracterul consensual al vanzarii si conditioneaza
numai unele dintre efectele sale. Din acest motiv, partile vanzarii incheiate valabil
consensual au obligatia contractuala de a incheia aceste formalitati. In cazul in care una
dintre parti se sustrage de la indeplinirea formalitatilor, aceasta poate foate fi chemata in
instanta pt a se pronunta o hot jud care sa substituie formalitatea pe care paratul a
refuzat sa o indeplineasca. In masura in care formalitatile respective presupun plata unei
taxe, acela care a refuzat in mod culpabil sa le efectueze va putea fi condamnat sa suporte
aceasta taxa.

Formarea si validitatea contractului de vanzare

-Capacitatea de a contracta
-Consimatamantul
-Obiectul vanzarii
-Cauza nu prezinta probleme deosebite

Prin vanzare un drept iese din patrimoniul vanzatorului, de aceea vanzarea este un act de
dispozitie, cel putin fata de dreptul vandut si de aceea el ar presupune capacitatea deplina
de exercitiu, atat pentru cumparator, cat si pentru vanzator, totusi, din perspectiva
patrimoniului partilor, contractul poate avea semnificatia unui act de administrare sau de
conservare.
EX: vanzarea fructelor bunului frugifer dupa ce au fost culese act de administrare/
vanzarea fructelor in momentul in care sunt pe cale sa piara- act de conservare.
Ne trebuie capacitatea pentru ceruta de lege pentru incheierea actelor de administrare/
conservare.
Regula este capacitatea, iar incapacitatile sunt exceptionale.

Incapacitatile prevazute de Constitutie si de NCC:

-incapacitatile de a cumpara
-incapacitatile de a vinde

Incapacitatile de a cumpara:

I.Lg.312/2005 a intrat in vigoare la 01.01.2007 opereaza cu 3 distinctii in scara:

se distinge intre:

1. cetatenii straini avand cetatenia unui stat membru al spatiului ec european

2. apatrizii avand domiciului intr-un stat membru al spatiului ec european
3. pers jur inregistrate intr-un stat membru al spatiului ec european

si

1. cetatenii altor state

2. apatrizii avand domiciliul in alt stat
3.persoanele juridice inregistrate in alte state

Resortisantii extra-europeni pot dobandi terenuri in Romania, numai daca:

- aceasta posibilitate este prevazuta in tatatele internationale incheiate de Romania cu
statele de care apartin
- pe baza de reciprocitate.
 Resortisantii europeni distinctie in functie de natura terenurilor:

1) daca terenurile ce fac obiectul dobandirii sunt terenuri agricole sau forestiere,
resortisantii europeni le pot dobandi in principiu, numai dupa expirarea unui termen de 7
ani de la data aderarii Romaniei la UE.

EXC: resortisantii europeni pot dob asemenea terenuri si inainte de expirarea termenului,
daca:
- se stabilesc in Romania ca fermieri independenti
- numai cu obligatia de a nu schimba destinatia agricola sau forestiera a tereneului pana
la expirarea termenului de 7 ani.

Singura interpretare valabila este urmatoarea: aceasta obligatie este in realitate o

limitare a dreptului de proprietate stabilita ex legem.

Aceasta limitare a dreptului de proprietate poate inceta:

-prin ajungerea la termen
-instrainarea terenului de catre cetateanul strain european catre un cetatean roman, un
apatrid cu domiciliul in Romania, sau catre o pers jur infiintata conform legii romane,
deoarece aceasta limita este impusa in considerarea calitatii personale de resortisant a
proprieatrului care a detinut imobilul.

2) alte terenuri decat cele cu destinatie agricola/ forestiera

Criteriul este resedinta resortisantului:

- Resortisantii europeni cu resedinta in Romania pot dobandi terenuri in Romania la fel

ca cetatenii romani.
- Resortisantii europeni cu resedinta intr-un alt stat membru pot dobandi terenuri in Ro
in scopul de a-si stabili resedinta secundara, numai la expirarea unui termen de 5 ani de
la data aderarii Ro la UE.

Termenele legale de 5 ani si de 7 ani nu pot fi transformate in termene contractuale.

1. In consecinta, daca in anul 2012 un resortisant european care nu doreste sa se
stabileasca in Romania ca fermiermier incheie un ctr de dob a unui teren, prevazand ca
efectele contractului se amana pana la 01.01.2014, atunci acest contract va fi lovit de
nulitate, intrcat la data incheierii lui, dob era incapabil.

2. Intrucat incapacitatea strainilor de a dob terenuri in Ro ocroteste suveranitatea

teritoriala a Romaniei, care are natura unui interes public, sanctiunea aplicabila pt actele
incheiate de persoanele lovite de aceasta incapacitate este nulitatea absoluta a ctr de
vanzare.

II. Incapacitatea profesionistilor justitiei de a cumpara drepturi litigioase - 1653(1) -

are ca scop protectia prestigiului justitiei.
Nu este necesar ca incapabilul sa fie implicat direct in orice fel in litigiul cu privire la dr
cumparat. Este suficient ca acest litigiu sa fie de competenta instantei in a carei
circumscriptie isi desfasoara activitatea incapabilul. Nu influenta actuala pe care incapabilul
ar exercita-o este temuta de legiuitor. Legiuitorul se teme ca, daca un profesionist al justitiei
devine titular al unor drepturi deduse justitiei, prestigiul social al acestei activitati ar fi lovit
si statul de drept ar avea de suferit. In consecinta, aceasta incapacitate este de interes
public, iar sanctiunea nerespectarii sale este nulitatea absoluta a contractului de
vanzare incheiat de incapabil.
Potrivit enumerarrii limitative a art.1653(1) sunt incapabili numai judecatorii, procurorii,
grefierii, executorii, avocatii, notarii publici, consilierii juridici si practicienii in insolventa.
La aceasta enumerare Lg.303/2004 privind statutul magistratilor adauga pe asistentii
judiciari, care potrivit acelei legi sunt tinuti de interdictiile prevazute pt magistrati. (nu li se
aplica aceste prevederi magistratilor asistenti).
Nu ii vom include pe arbitrii, consilierii de conturi, membrii organelor administrativ-
jurisdictionale, expertii judiciari. Este discutabil, dar opinia majoritara este in sensul ca
incapacitatea se aplica si judecatorilor CCR textul de lege nu distinge intre
judecatori, de aceea prevederea ar trebui sa le fie aplicabila si judecatorilor CCR.

Care este sfera dr litigioase?

Dreptul este litigios daca exista un proces inceput si neterminat cu privire la existenta si
intinderea sa. Pt ca dr sa fie litigios si sa nu poata fi vandut catre un profesionist al justitiei,
este necesar ca in legatura cu existenta sau intinderea sa sa se fi formulat o actiune in
instanta fie actiune introductiva, prin care s-a deschis un proces, fie este vb de o cerere
incidentala intr-un proces deja deschis. Cererea trebuie sa vizeze fondul dreptului.

Actiunile posesorii nu pun in discutie fondul dreptului se discuta strictamente chestiuni

de fapt.
Daca existenta unui dr principal este litigioasa, atunci si dreptul accesoriu este litigios.
(creanta garantata cu ipoteca)
Daca doar intinderea dr principal este litigioasa, este posibil ca dreptul accesoriu sa nu
fie afectat.
Litigiile privind calitatea de titular al unei universalitati imprima caracter litigios asupra
tuturor drepturilor cuprinse in universalitate.

Cand este momentul la care procesul este considerat incheiat si caracterul litigios
inceteaza?
Majoritatea doctrinei considera ca un drept este litigios pana la pronuntarea hot definitive
si irevocabile cu privire la fondul dreptului, moment in care inceteaza caracterul alea cu
privire la existenta sau intinderea dreptului. De aici, deduc autorii, persoanele mentionate la
1653 nu ar fi incapabile sa cumpere un dr supus executarii silite.
Res judicata pro veritate habetur.

Argumente in contra opiniei majoritatii:

-argument de text textul vorbeste despre un proces neterminat. Conform CCR-
executarea silita este parte a procesului civil, asadar in masura in care hot jud este
susceptibila de executare silita, procesul inca nu s-a treminat.
-aceasta incapacitate urmareste sa protejeze prestigiul justitiei profesionistii din sfera
justitiei trebuie sa stea departe de drepturile supuse examinarii justitiei

Potrivit alin 1 - 1653

Aria geografica care delimiteaza dr intrate in sfera incapacitatii variaza in fct de modul de
organizare a activitatii incapabilului.
 Astfel, judecatorii si grefierii unei judecatorii, ca si procurorii parchetului de pe langa o
judecatorie sunt incapabili sa cumpere drepturi de competenta acelei judecatorii.
Judecatorii, grefierii unui tribunal, procurorii parchetului de pe langa tribunal sunt
incapabili sa cumpere dr de competenta tribunalului si a judecatoriilor a caror circuscriptie
se afla in raza tribunalului.
Acelasi rationament se aplica si pentru curtile de apel.
Judecatorii ICCJ, grefierii de acolo, procurorii de la parchetul de pe langa ICCJ, inclusiv
DIICOT si DNA, precum si judecatorii CCR sunt incapabili sa dobandeasca orice dr litigios in
Romania.

Avocatii potrivit legii de org a profesiei de avocat isi desfasoara activitatea in cadrul unui
barou. Barourile sunt organizate la nivel judetean. In consecinta, av vor fi incapabili sa
cumpere dr litigioase de comepententa tribunalului in a carui circumscriptie act baroul din
care fac parte, precum si cele de competenta judecatoriilord aflate in raza acelui tribunal.

Practicienii in insolventa sunt org in filiale jud a Uniunii Nat a Practicienilor in Insolventa,
iar daca sunt mai putin de 10 practicieni intr-o filiala ei sunt arondati unei filiale apropiate.

Executorii sunt org in Camere Teritoriale pe langa fiecare Curte de Apel, a.i ei sunt
incapabili sa dob dr litigioase de competenta acelei Curti de Apel si a instantelor subordonate
acesteia.

Exista trei exceptii: 1653(2)

1653(2) lit c dr de creanta garantat cu o garantie mobiliara/imobiliara daca dreptul de
creanta este litigos, atunci si garantia este tot dr litigios proprietarul garantiei (incapabilul)
poate totusi cumpara garantia.

Curs 3 17.10.2012

III.Incapacitatea reprezentantilor si administratorilor de a cumpara bunurile pe care

sunt insarcinati sa le vanda
-1654 NCC 3 categorii de incapabili:
-reprezentantii conventionali -1654(1) lit a

mandatarii pt bunurile pe care sunt imputerniciti sa le vanda cu unele exceptii

mandatarul are obligatia de loialitate fata de mandant, obligatie conform careia atunci cand
incheie acte pe seama mandantului, el trebuie sa se preocupe de promovarea cat mai mult
posibil a interesului acestuia.

Daca mandatul este dat pt incheierea unui contract de vanzare, mandatarul este dator sa
incerce sa obtina cel mai bun pret pt bunul pe care trebuie sa il vanda. Ori, daca el ar
actiona nu doar in calitate de mandatar al vanzatorului, ci si in calitate de cumparator, el ar
avea prin aceasta ultima calitate interesul personal ca pretul sa fie cat mai mic cu putinta,
de aceea intr-o asemenea situatie el ar fi tentat sa actioneze impotriva interselor
mandantului, contrar obligatiei sale de loialitate. Spre a preveni o asemenea conduita,
legiuitorul il declara pe mandatar incapabil de a cumpara bunul pe care este insarcinat sa il
vanda. Protejeaza interesul mandantului vanzator si de aceea nerespectarea acestei
incapacitati se sanctioneaza cu nulitatea relativa a contractului de vanzare.
Potrivit art.1304 din materia reprezentarii, tot cu nulitatea relativa este sanctionat si
contractul in care mandatarul vanzatorului actioneaza concomeitent si ca mandatant al
cumparatorului. Aceasta este ipoteza dublei reprezentari si ea conduce la imposibilitatea
mandatarului de a-si indeplini obligatiile de loialitate pe care le are fata de ambii mandanti.
1304 coroborat cu 1654 prin exceptie, contractul de vanzare nu va fi anulabil atunci cand
contractul de mandat a fost astfel redactat, incat posibilitatea conflictului de interese sa fie
exclusa (1), precum si atunci cand prin acest contract mandatarul a fost imputernicit in mod
expres sa actioneze nu numai ca reprezentant al vanzatorului, ci si in calitate de
cumparator, fie in nume propriu, fie in numele altei persoane, dupa caz (2).

Ipoteza primei exceptii (ex): in contractul de mandant este prins si contractul de vanzare
cumparare, pt care sunt stipulate toate clauzele, inclusiv pretul, iar mandatarul practic nu
mai are marja de apreciere.

-1654 lit.b parintii, tutorele, curatorul si administratorul provizoriu pt bunurile

persoanelor pe care le reprezinta la vanzare. au calitatea de reprezentanti!

Este menita sa evite conflictul de interese si sa protejeze persoana reprezentata. Interesul

ocrotit fiind un interes privat, sanctiunea actului incheiat de catre incapabil este
nulitatea relativa a acestuia. Nulitatea relativa este prescriptibila prescriptia actiunii in
anulare va incepe sa curga de la data la care inceteaza puterea de reprezentare legala
acordata incapabilului. Solutia aceasta rezulta din art.2532 pct.2 NCC.
In cazul in care dupa incetarea puterii legale de reprezentare aceeasi persoana dobandeste
calitatea de ocrotitor legal al celui reprezenatat la incheierea actului, prescriptia incepe sa
curga abia dupa incetarea calitatii de ocrotitor legal. Executarea voluntara a contractului
de vanzare dupa incetarea puterii legale de executare savarsita de catre vanzator fie
personal, fie prin intermediul unui alt reprezentant reprezinta o confirmare tacita a actului
si inlatura posibilitatea de a invoca nulitatea. La fel se intampla si la litera a.

-1654 lit.c functionarii publici, judecatorii sindici, practicicienii in insolventa

executorii, precum si alte asemenea persoane care ar putea influenta conditiile
vanzarii facute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le
administreaza, ori a caror administrare o supravegheaza.

Aceasta incapacitate este singura dintre cele mentionate la acest articol pentru care
enumerarea nu este limitativa. Pe langa persoanele anume desemnate, textul prevede ca
incapacitatea loveste orice alte persoane care indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele
conditii:
a) Ar putea influenta conditiile vanzarii (= atat conditiile formale privind procedura de
organizare a vanzarii -, cat si conditiile substantiale privind continutul contractului de
vanzare-).
b) Fie vazarea se face prin intermediul persoanei, fie are ca obiect bunuri pe care acea
persoana le administreaza pentru altul, fie are ca obiect bunuri a caror administrare este
supravegheata de persoana respectiva.
c) Acestea persoane sa fie asemenea celor enumerate. Ce inseamna asemenea? Ce au in
comun aceste persoane?
 Aceste persoane exercita atributii de putere publica si sunt chemati ca in exercitarea
acestor atributii sa ocroteasca un interes public. In consecinta, nu vor fi inclusi in categoria
incapabililor mentionati de acest text
-ocrotitorii legali ai minorilor care sunt chemati sa le incuviinteze actele, pt ca acestia,
prin definitie, sunt chemati sa protejeze un interes privat. Ei nu pot fi inclusi nici la lit. a)
sau b) pt ca nu sunt reprezentanti. In consecinta, daca ocrotitorul legal cumpara un bun de
la persoana ocrotita, acest contract nu va putea fi desfiintat in temeiul art 1654 NCC, ci
eventual in temeiul unui viciu de consimatamant.

-administratorul bunurilor altuia nu va fi vizat de incapacitatile de la art.1654, pt ca si el

este chemat sa protejeze interesul privat al proprietarului bunurilor, insa el este
incapabil sa dobandeasca orice fel de drepturi in legatura cu bunurile adminsitrate in
temeiul lui 806 NCC.

-persoanele juridice persoanele fizice care constituie organele persoanei juridice nu pot
fi incapabile in temeiul art.1654, insa contractele de vanzare astfel incheiate vor putea fi
anulate in temeiul art.215 NCC, cu respectarea conditiilor acestui articol. (215 este o
aplicatie a dolului).

-executorii testamentari care obtin autorizatia judecatorului de a vinde bunurile

mostenirii in temeiul art.1080(1) lit. c NCC, actioneaza ca mandatari ai mostenitorilor pt
aceasta vanzare si in consecinta ei nu vor fi inclusi la lit.c a art. 1654, ci la litera a.
Spre deosebire de categoria persoanelor mentionate la lit.a si b, incapacitatea persoanelor
de la lit.c se sanctioneaza cu nulitatea absoluta, pt ca interesul protejat de instituirea
incapacitatii este unul public.

II. Incapacitatile de vanzare

-tot persoanele de la 1654, persoane care sunt incapabile sa vanda un bun propriu pt un
pret care consta intr-o suma de bani provenita din vanzarea sau exploatrea bunului sau
patrimoniului pe care il administreaza, sau a carui administrare o supravegheaza.

Motivul pt care legiuitorul a prevazut aceasta incapacitate este din nou protectia persoanei
in interesul careia ar trebui sa se exercite atributiile de administrare ale incapabilului.
In masura in care aceasta persoana este proprietar al unui bun sau titular al unui
patrimoniu, veniturile care provin din instrainarea acelui bun, ori din exploatarea lui sau a
patrimoniului se cuvin acelei persoane, iar nu administratorului bunurilor sale. Pe de alta
parte, acesta ar trebui sa actioneze pt ca aceste venituri sa fie cat mai mari si pt ca toate
costurile ce vor fi suportate pe seama lor sa fie cat mai mici. Daca aceste persoane ar vinde
un bun in schimbul unor sume de bani provenind din acele venituri, ele s-ar afla intr-un
conflict de interese. Intrucat interesul lor personal ar fi acela de a obtine un pret cat mai
mare pt. bunurile vandute, deci de a genera costuri superioare patrimoniului administrat. Pt
acest motiv legiuitorul a institutit incapacitatea prevazuta de art.1655. Sanctiunea acestei
incapacitati depiunde de calitatea persoanei incapabilului.
1654(1) lit. a/b sanctiunea este nulitatea relativa
1654(1) lit. c nulitatea absoluta

Observatie comuna: potrivit art.1656 persoana incapabila nu va putea invoca nulitatea

contractului pe care l-a incheiat ca incapabil. Nulitatea nu poate fi invocata nici in nume
propriu, nici in numele persoanei ocrotite. De asemenea, aceasta regula se aplica atat
nulitatii relative, cat si celei absolute. Avem, asadar, o derogare de la dreptul comun in ceea
ce priveste nulitatea absoluta Este o aplicatie a principiului Nemo auditur propriam
turpitudinem allegans.

Consimatamantul:
In mod traditional in legatura cu consimtamantul la vanzare, doctrina examineaza
incheierea unor contracte preparatorii, care nu sunt specifice vanzarii, dar care in practica
se regasesc cel mai adesea in legatura cu acel contract. O parte dintre aceste contracte
preparatorii au fost consacrate de NCC, inclusiv sub aspectele specifice legate de vanzare.
Intrucat tine intr-un sens foarte larg de formarea contractului de vanzare, tot in legatura cu
acest contract se analizeaza de regula si dreptul de preemptiune.
1.Promisiunea unilaterala de vanzare
2.Promisiunea unilaterala de cumparare
3.Pactul de optiune pt un contract de vanzare
4.Pactul de optiune atipic pt un contract de vanzare
5.Promisiune sinalagmatica de vanzare
6.Dreptul de preemptiune.

Promisiunea unilaterala de vanzare:

- promisiunea de a contracta este reglementata in art.1279
-promisiunea unilaterala de a incheia un contract de vanzare 1669-1670

Promisiunea unilaterala de vanzare este contractul prin care o parte, numita promitent, se
obliga fata de cealalta parte, numita beneficiar, sa ii vanda un anumit bun pt un pret
determinat sau cel putin determinabil, daca beneficiarul va dori sa il cumpere.

De aici rezulta cateva trasaturi caracteristice promisiunii de vanzare:

-este contract diferenta fata de simpla oferta/ promisiunea unilaterala simpla (1327
NCC) - promisiunea publica de recompensa
(Oferta produce efecte in mod dependent de acceptare, spre deosebire la promisiunea
publica de recompensa)
-este unilaterala in sensul ca numai promitentul se obliga fata de benficiar sa ii vanda
bunul pt un anumit pret, beneficiarul nu se obliga in acest sens, el este doar de acord, ca
promitentul sa-si asume fata de el obligatia de a contracta. Cand, in schimbul acestei
obligatii, beneficiarul nu se obliga la nici o contraprestatie, atunci promisiunea unilaterala
este un contrcat unilateral. Dimpotriva, este posibil ca in schimbul obligatiei promitentului,
beneficiarul sa se oblige la randul sau la o contraprestatie ce va fi numita pret al
indisponibilizarii, intrucat pe durata pe care se va mentine obligatia de a vinde, promitentul
nu poate dispune de bunul pe care a promis sa-l vanda. Acest bun este, asadar,
indisponibilizat. Acest pret poate sa constea intr-o suma de bani, dar poate fi orice alta
prestatie, mai putin obligatia beneficiarului de a incheia si el contractul, pentru ca in
acest caz nu mai discutam de o promisiune unilaterala, ci de una sinalagmatica.
Cand pretul indisponibilizarii este o suma de bani, ea poate fi datorata fie pur si simplu,
fie sub conditia ca beneficiarul sa nu doreasca sa cumpere.
In cazul in care suma este datorata pur si simplu, daca beneficiarul va dori sa cumpere,
suma respectiva va fi considerata avans din pretul vanzarii. In toate cazurile in care
beneficirul se obliga la o contraprestatie in schimbul obligatiei de a vine asumate de
promitent, promisiunea unilaterala de contract va fi un contract sinalagmatic.

-prin promisiune partile trebuie sa stabileasca elementele esentiale ale contractului promis,
cel putin lucrul ce urmeaza a fi vandut si pretul ce urmeaza a fi platit in schimbul
vanzarii bunului.
 -din contractul de promisiune unilaterala de vanzare se naste obligatia promitentului de a
vinde un bun beneficiarului, daca acesta va dori sa-l cumpere. Beneficiarul nu are
obligatia de a cumpara bunul, in schimb, daca el doreste sa-l cumpere, obligatia
promitentului de a incheia contractul de vanzare devine exigibila.
Acest mecanism atesta ca din promisiunea unilaterala rezulta un drept de creanta, avand
ca obligatie corelativa obligatia promitentului de a incheia un contract. Aceasta obligatie
este afectata de o conditie pur potestativa din partea creditorului.
Obligatia promitentului este obligatie de a face, iar nu o obligatie de a da. Promitentul nu
se obliga sa constituie sau sa transfere un drept real, el se obliga sa incheie un anumit
contract. Constituirea sau transferul dreptului real nu va fi efectul direct al promisiunii, ci al
contractului ce se va incheia in temeiul promisiunii.

Circulatia bunului ar putea fi blocata la nesfarsit de aceea este de esenta contractului de

promisiune unilaterala ca dreptul de creanta al beneficiarului sa fie limitat in timp. De
aceea, promisiunea unilaterala trebuie sa contina un termen. Daca partile nu au stabilit un
termen, atunci oricare dintre ele se va putea adresa instantei judecatoresti solicitand
stabilirea judiciara a termenului. Natura acestui termen este aceea a termenului in care
urmeaza a se verifica indeplinirea conditiei pur potestative care afecteaza creanta, altfel
spus: ma oblig sa-ti vand, daca tu vei dori sa cumperi inainte de data X.
Asadar, daca pana la expirarea termenului benficiarul declara ca doreste sa cumpere,
atunci aceasta declaratie are 2 semnificatii:
1. se indeplineste conditia pur potestativa din partea creditorului, care afecta in calitate de
conditie suspensiva dr sau de creanta, astfel incat promitentul devine obligat imediat sa
vanda obligatia devine exigibila
2.manifestarea de vointa a creditorului de a incheia contractul promis formeaza
consimtamantul sau pt incheirea contractului, astfel incat nu mai este nevoie decat de
exprimarea de catre promitent a consimatamantului la contractul promis.

Nu se confunda consimtamantul la promisiunea unilaterala cu consimtamantul la

contract. La momentul promisiunii nici unul, nici altul nu consimt la vanzare.
Promitentul trebuie sa exprime un nou consimtamant, care sa se intalneasca cu cel al
beneficiarului (care este exprimat prin declaratia de acceptare a vanzarii). Daca el refuza sa-
si dea consimatamantul, atunci beneficiarul are alegerea intre a solicita executarea silita
prin echivalent a obligatiei asumate de catre promitent prin obligarea acestuia la daune-
interese egale cu prejudiciul suferit de beneficiar in urma refuzului. Sau mai are
posibilitatea rezolutiunii + restituirea contraprestatiei + daune-interese rezultate din
incheierea si neexecutarea sau mai poate solicita pronuntarea unei hotarari
judecatoresti care sa substituie consimtamantul promitentului la incheierea
contractului promis. Aceasta ultima posibilitate reprezinta o executare in natura atipica a
obligatiei de a incheia contractul, obligatie ce o avea promitentul. Efectul hot jud va fi acela
de constata consimtamantul beneficiarului la vanzare si de a substitui consimatamantul
promitentului la aceeasi vanzare, astfel ca pe temeiul hotararii contractul va fi considerat
incheiat in termenii contractului promis initial.
Hotararea se poate pronunta numai daca sunt indeplinite toate celelalte conditii pt
validitatea contractului promis, mai putin consimatamantul din partea promitentului. Daca
legea cere forma autentica pt vanzarea promisa, hotararea judecatoreasca poate suplini
aceasta cerinta de valabilitate, pt ca este ea insasi un act autentic.
In cazul in care beneficiarul alege sa ceara executarea prin echivalent sau rezolutiunea,
termenul de prescriptie este de 3 ani de la data la care contractul trebuia incheiat. Daca el
alege sa solicite pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa substituie consimatamantul
promitentului, atunci termenul de prescriptie este de 6 luni de la data la care contractul
trebuia incheiat.
Care este data la care contractul trebuia incheiat? Este data la care beneficiarul a exprimat
intentia sa de a cumpara, pt ca de atunci s-a implinit conditia suspensiva care afecta
obligatia si de atunci obligatia promitentului devine exigibila. Termenul de prescriptie nu va
curge de la expirarea termenului stabilit de parti sau de instanta, ci de la data la care
aceasta intentie a fost exprimata efectiv.
Potrivit jurisprudentei anterioare, termenul de prescriptie este suspendat atata timp cat
bunul se afla in posesia beneficiarului (in realitate este o cauza de intrerupere debitorul
isi recunoaste obligatia, iar recunoasterea intrerupe termenul de prescriptie).

!!!O problema distincta este aceea a sanctionarii promitentului care inainte de expirarea
termenului in care beneficiarul putea sa-si exprime intentia de cumparare, instraineaza
bunul care face obiectul vanzarii promise.
In acest caz vanzarea promisa se poate incheia in continuare si dupa
(1) instrainare, ca o vanzare a lucrului altuia si care are are ca efect obligatia
vanzatorului sa procure bunul de la proprietarul sau si sa il transmita beneficiarului.
Folosul urmarit de catre beneficiarul promisiunii nu va putea fi atins pe deplin, avand in
vedere ca tertul devenit proprietar al lucrului ar putea refuza transmiterea acestuia catre
beneficiarul cumparator. De aceea, exista un interes al beneficiarului de a desfiinta
contractul incheiat de promitent cu tertul. Aceasta desfiintare s-ar putea intemeia pe
aspectul ca acest contract contravine unei obligatii a promitentului de a nu instraina bunul
inainte de expirarea termenului fixat pentru exprimarea de catre beneficiar a intentiei sale de
cumparare. Aceasta obligatie rezulta dintr-o clauza de inalienabilitate care este
subinteleasa ex legem in orice contract de promisiune de vanzare.
Art 60 indice 1 in lg de punere in aplicare a NCC

Potrivit regimului de drept comun al clauzei de inalienabilitate, atunci cand cel tinut sa
respecte o asemenea clauza incalca obligatia sa instrainand bunul, poate fi tras la
raspundere civila contractuala si poate suporta (2)rezolutiunea contractului in care a fost
introdusa clauza + daune interese (daca este cazul). In plus, daca clauza de inalienabilitate
era opozabila tertului cu care s-a incheiat contractul, atunci beneficiarul clauzei de
inalienabilitate, creditorul obligatiei de a nu instraina, poate cere (3) anularea contractului
incheiat cu tertul. In materie mobiliara este foarte greu sa faci o clauza de inalienabilitate
opozabila tertilor, pentru ca nu exista un registru asemanator CF. De aceea cunoasterea
efectiva a acestei conventii de catre terti va juca rolul realizarii opozabilitatii pe CF.
In materie imobiliara, opozabilitatea promisiunii se poate realiza prin notarea acesteia in CF
- art.906 NCC. Notarea se poate realiza:
-daca promitentul este inscris in CF ca titularul dr ce face ob promisiunii
!!!-antecontractul, sub sanctiunea respingerii cererii de notare, prevede termenul in care
urmeaza a fi incheiat contractul/ termenul la care expira conditia.
De ce este importanta mentionarea acestui termen?
-legiuitorul favorizeaza libertatea schimbului
-in urma notarii dreptului beneficiarului, biroul de carte funciara dobandeste un rol activ in
gestionarea notarii astfel efectuate. Astfel, notarea poate fi ceruta oricand in cursul
termenului prevazut de contractul de promisiune sau de hotararea judecatoreasca de
stabilire a termenului, dar si in termen de 6 luni de la expirarea termenului
contractual.

!!!Notarea va fi realizata la cerere in cazul in care in termenul mentionat beneficiarul

solicita inscrierea sa ca titular al
 Notarea se va radia la cerere, daca beneficiarul renunta la dreptul sau. Notarea se va
radia din oficiu, daca, pana la expirarea unui termen de 6 luni de la implinirea
termenului contractual, beneficiarul nu a cerut nici inscrierea dreptului pe care ar fi
trebuit sa-l dobandeasca prin efectul contractului promis si nici notarea unei actiuni in
justitie avand ca obiect pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa substituie contractul
promis (consimatamantul promitentului la contractul promis).

Promisiunea unilaterala de cumparare:

-este contractul prin care o parte, numita promitent, se obliga fata de cealalta parte, numita
beneficiar, sa cumpere pt un pret determniant sau determinabil un bun de la beneficiar daca
acesta va dori sa-l vanda.
-beneficiarul ramane liber sa dispuna in legatura cu bunul ce va face obiectul vanzarii
promise.
-in cazul in care el vinde acel bun, ori constituie in legatura cu el un drept real principal,
obligatia promitentului se considera stinsa, intrucat, in acest caz, legiuitorul prezuma
irefragrabil iertarea de datorie a debitorului -1669(4). textul nu mentioneaza nimic
despre ipoteza in care bunul care face obiectul contractului promis ar fi inchiriat ce se
intampla in acest caz? In acest caz promitentul ar putea refuza incheierea contractului
promis pe motiv ca in urma incheierii locatiunii, contractul promis nu mai poate fi
incheiat in continutul avut in vedere de parti la data promisiunii.
Astfel, s-ar putea sustine ca la asumarea promisiunii, promitentul a avut in vedere
incheierea unui contract care sa ii permita exercitarea neingradita a prerogativelor dreptului
de proprietate asupra bunului ce facea obiectul vanzarii promise exercitare ce urma sa fie
asigurata pe temeiul contractului promis.
In masura in temeinicia contractului de locatiune opozabila celui care va deveni
cumparator in ipoteza executarii promisiunii, contractul promis nu mai este apt sa ii permita
promitentului folosul asteptat la momentul incheierii promisiunii, astfel incat obiectul
obligatiei a devenit imposibil prin fapta creditorului.

Pactul de optiune la un contract de vanzare

-este o notiune noua pt dreptul romanesc
-art.1278 NCC + 1668 NCC

Pactul de optiune pt un contract de vanzare este contractul prin care un promitent vinde
beneficiarului un anumit bun pt un pret determinat sau determinabil, sub conditia ca
beneficiarul sa accepte sa-l cumpere.

-la fel ca si promisiune unilaterala de vanzare, pactul de optiune este un contract

-ca si in cazul contractului de promisiune unilaterala, pactul de optiune trebuie sa
cuprinda elementele esentiale ale vanzarii bunul + pretul
-ca si promisiunea unilaterala, pactul de optiune presupune un termen maxim pana la care
beneficiarul sa se decida daca va cumpara sau bunul ce face obiectul pactului acest
termen nu este numai un termen in care se verifica indeplinirea unei conditii suspensive pur
potestative din partea beneficiarului, ci este un termen de decadere extinctiv pt insusi
dreptul beneficiarului decurgand din pact.

-spre deosebire de promisiunea unilat, pactul de optiune da nastere unui drept potestativ
al beneficiarului. In virtutea acestui drept potestativ, beneficiarul poate ca prin
manifestarea sa unilaterala de vointa sa creeze o situatie juridica ce genereaza drepturi si
obligatii atat pentru el, cat si pentru promitent. Daca legea prevede anumite conditii de
forma pentru contractul de vanzare, aceste conditii de forma se vor aplica si pactului de
optiune la vanzare.
!!!In cazul in care pactul nu respecta aceste conditii de forma, el este nul ca pact de
optiune, dar poate fi convertit in promisiune unilaterala, pentru ca promisiunea
unilaterala nu trebuie sa respecte conditiile necesare pt vanzare, intrucat
consimtamantul la promisiune este diferit de consimtamantul la vanzare.
Pt dreptul potestativ conferit beneficiarului, termenul prevazut de pact este un termen de
decadere, in consecinta daca partile nu au stabilit acest termen prin intelegerea lor, ele se
vor putea adresa instantei in vederea stabilirii judiciare a acestui termen. 1278(2)NCC
stabilirea termenului se va face pe calea ordonantei presedintiale care presupune
exigente de celeritate.
Manifestarea unilaterala de vointa care poate modifica situatia juridica a partilor in
exercitarea dreptului potestativ este acceptarea de catre beneficiar a vanzarii ce face obiectul
pactului. Prin efectul acestei acceptari, consimtamantul beneficiarului pactului se intalneste
cu consimatamantul exprimat de promitent prin incheierea pactului.
Pe durata termenului prevazut pt dr potestativ termen de optiune se considera ca
promitentul mentine o oferta irevocabila la dispozitia beneficiarului.
Intrucat ridicarea optiunii reprezinta acceptarea acestei oferte, atunci cand legea prevede
conditii de forma pt incheierea vanzarii si acceptarea este supusa acelor conditii de forma.
Daca acceptarea nu satisface aceste conditii, ea are totusi efectul de al obliga pe beneficiar
sa exprime o acceptare valabila, similar unei promisiuni sinalagmatice de vanzare.
Pe durata teremenului de optiune, promitentul nu poate instraina bunul care a facut
obiectul vanzarii la care se refera pactul.
In cazul in care totusi promitentul instraineaza acest bun, beneficiarul poate (1) accepta
oferta irevocabila aflata de dispoziatia sa vanzarea lucrului altuia, care il obliga pe
promitentul vanzator sa obtina proprietatea bunului de tertul cumparator sub
sanctiunea daunelor interese.
Mai mult, daca pactul de optiune este opozabil tertului, atunci beneficiarul care doreste
sa-si conserve dreptul de optiune sau sa il exercite in legatura cu un contract de vanzare,
are dreptul de a solicita anularea
(2) contractul incheiat de promitent cu tertul. (art.629 NCC)
Atunci cand are ca obiect imobile, ca si promisiunea unilaterala de vanzare, pactul de
optiune la vanzare poate fi notat in CF. Ca si in cazul promisiunii, sub sanctiunea respingerii
cererii de notare, pactul trebuie sa prevada termenul dreptului de optiune. Doar ca in cazul
in care beneficiarul nu si-a inscris pe numele sau dreptul ce facea obiectul pactului in
termenul de optiune prevazut de pact, atunci notarea dr de optiune va fi radiata din
oficiu la expirarea termenului de optiune.

Curs 4 24.10.2012

Pactul de optiune atipic:

Promitentul dintr-un pact de optiune consimte la vanzare in calitate de vanzator ipoteza
tipica reglementata de art.1668 NCC + art.1278 NCC. Este posibil ca in exercitarea
libertatii contractuale o persoana sa consimta la cumpararea unui bun sub conditia ca
cocontractantul sau sa fie de acord sa il vanda. Un asemenea contrct este pact de optiune
conform 1278NCC, dar nu este pact la vanzare conform 1668 NCC, pt ca acest ultim text se
refera la ipoteza tipica.
Promitentul din pactul de optiune are calitatea de vanzator, iar nu ipoteza in care acest
promitent consimte sa aiba calitatea de cumparator.
Consecinta juridica acest contract va fi guvernat exclusiv de 1278 + regulile generale
privitoare la obligatie si contract, fara ca vreo dispozitie speciala din materia vanzarii sa fie
aplicata. In conformitate cu acest sediu al materiei, daca bunul pe care promitentul
urmareste sa il cumpere este din categoria acelora pt care legea prevede conditii speciale de
forma a contractului de vanzare, atunci si pactul atipic va fi supus acestor conditii de forma.
De asemenea, el trebuie sa prevada elementele esentiale ale vanazarii ce face obiectul
pactului, adica dreptul vandut si pretul.
Promisiunea vanzatorului de a accepta contractul ce face obiectul pactului trebuie in mod
necesar sa se exprime intr-un anumit termen si trebuie sa aiba forma prevazuta pt
contractul acceptat daca este cazul. Ca si in cazul pactului de optiune tipic, 1415 (2) NCC
interpretat prin analogie in cazul in care partile nu au stabilit termenul pactului de optiune
atipic, oricare dintre ele poate cere instantei sabilirea acestui termen.
Atata vreme cat nu a exprimat optiunea sa in sensul acceptarii contrcatului ce face obiectul
pactului, beneficiarul sau ramane liber sa dispuna in legatura cu bunul care ar urma sa fie
transferat prin acel contract. Contractul nu se va mai putea insa incheia in continutul
consimtit deja de promitent, daca ulterior incheierii pactului de optiune, beneficiarul
instraineaza bunul, daca il da in locatiune, ori daca creaza drepturi reale asupra acelui bun,
pt ca in toate acceste cazuri, valoarea prestatiei pe care si-ar asuma-o prin vanzare, ca
vanzator, ar fi mai redusa decat cea avuta in vedere de promitentul ce a consimtit la acel
contract in calitate de cumparator.
Prin urmare, se va putea considera ca prin acte de dispozitie sau prin constituirea de
locatiuni asupra bunului care ar urma sa fie vandut catre promitent, beneficiarul
renunta la dreptul sau de optiune, iar oferta irevocabila, pe care promitentul s-a
angajat sa o mentina la dispoziatia sa prin pactul de optiune, devine caduca.

Promisiunea sinalagmatica de vanzare-cumapare:

Este contractul prin care o parte se obliga sa devina vanzator, iar cealalta parte se obliga sa
devina cumparator, intr-o vanzare viitoare a unui anumit bun, pt un pret determinat sau
determinabil. La prima vedere promisiunea sinalagmatica pare o vanzare atunci de ce in
viitor? Exista ceva ce te impiedica sa vinzi sau sa cumperi de natura juridica, sau tine de
situatia de fapt.
Ex: situatia incapacitatilor de cumparare/vanzarile sunt amanate pana la indeplinirea
lucrarilor cadastrale efectuate pe cont propriu/ atunci cand fac credit

Obligatiile partilor sunt reciproce si interdependente, obligatii de a face si sunt in mod

necesar afectate de un termen, pt ca, daca vanzarea ar fi fost posibila inca de la data
promisiunii, atunci nu ar mai fi fost necesara promisiunea. Daca partile nu au prevazut
termenul, ele se pot adresa instantei judecatoresti, pt ca aceasta sa stabileasca termenul in
functie de imprejurarile care au impiedicat partile sa incheie vanzarea inca de la data
promisiunii. Pt cele 2 obligatii de a face termenul este unul suspensiv, in beneficiul ambelor
parti. In consecinta, nici una dintre parti nu poate renunta la beneficiul termenului fara
acordului celeilalte. La expirarea termenului suspensiv, cele 2 obligatii devin scadente, astfel
incat oricare dintre parti ii poate pretinde celeilalte sa incheie contractul. In cazul refuzului
uneia dintre parti de a incheia contrcatul promis, cealalta parte poate cere:

-rezolutiunea contractului de promisiune + daune interese

-fie executarea prin echivalent a obligatiei de a incheia contractul
-fie executarea in natura a acestei obligatii prin pronuntarea unei hotarari
judecatoresti care sa substituie consimtamantul la contractul de vanzare promis al
partii ce refuza.
 Pt acest remediu se aplica termenul derogatoriu de 3 ani de la data la care contractul
trebuia incheiat data expirarii termenului suspensiv. Ceea ce am spus la promisiunea
unilaterala cu privire la intreruperea termenului de presriptie prin recunoastere continua, cu
privire la notarea in CF este aplicabil si in cazul acesta.
In plus, art.2386 pct.2 prevede ca promitentul cumparator care a platit pe temeiul
promisiunii un avans din pretul vanzarii, un pret al indisponibilizarii, o arvuna, sau orice
alta suma, beneficiaza de o ipoteca legala asupra imobilului, ipoteca ce garanteaza
dreptul la restituirea acestor sume in cazul in care promisiunea sinalagmatica a fost
rezolvita ca urmare a neexecutarii sale de catre promitentul vanzator.

Dreptul de preemptiune:

Este dreptul de a cumpara un anumit bun cu preferinta fata de orice alta persoana. Exista
in legislatia noastra cel putin 20 de drepturi de preemptiune prevazute in legi speciale
fiecare prevede cate un regim juridic aplicabil acestora.

Regimul de drept comun - introdus cu titlu de noutate in NCC art.1730 art. 1740. Acesta
va completa dispoztiile din legile speciale, sau, dupa caz, vointa partilor din contratele, prin
care se constituie dreptul de preemptiune conventional. Pana in 2009 dreptul de
preemptiune conventional era denumit drept de preferinta.

De lege lata, singurul drept de preepmptiune caruia art.1730-1740 i se aplica integral este
dreptul de preemptiune al arendasilor cu privire la bunurile agricole, care fac obiectul
contractelor de arendare. Acest drept de preemptiune este prevazut de art.1849 NCC. NCC
mai instituie un drept de preemptiune al proprietarilor de terenuri forestiere vecine si al
coproprietarilor cu privire la terenurile forestiere -1746 dar potrivit Lg 60/2012 care a
modificat lg de punere in aplicare in NCC, ac
est dr de preemptiune nu se va exercita conform dreptului comun, ci potrivit procedurii
speciale prevazute de codul silvic.

I.Dreptul de preemptiune se exercita a posteriori, dupa incheierea contractului de vanzare

pt bunul in legatura cu care s-a prevazut dreptul de preemptiune intre proprietarul bunului
si un cumparator ales de el. Acest contract ar trebui sa fie incheiat sub conditia suspensiva
a neexercitarii dreptului de catre preemptor.
Imediat dupa incheierea contractului, vanzatorul este obligat sa il notifice preepmtorului
impreuna cu informatii complete privind numele si prenumele vanzatorului, descrierea
bunului, sarcinile care il greveaza, precum si locul unde este situat bunul. Daca vanzatorul
nu trimite aceasta notificare, ea poate fi trimisa si de catre cumparator. De la primirea
notificarii incepe sa curga un termen, in care preemptorul are dreptul de a decide daca
doreste sau nu sa incheie cu vanzatorul contractul ce i-a fost notificat. Acest termen este in
absenta unei dispozitii sau clauze contrare de 10 zile, daca este mobil si de 30 de zile, daca
este imobil.
In cazul in care preemptorul doreste sa incheie cu vanzatorul contractul ce i-a fost notificat,
el trebuie sa comunice vanzatorului intentia sa si sa ii plateasca pretul. Daca intentia
exercitarii dreptului nu este insotita de plata reala a pretului vanzarii, se considera ca
dreptul de preemptiune nu a fost exercitat. Daca vanzatorul refuza primirea pretului,
preemptorul are dreptul de a consemna acest pret intr-un cont, la dispozitia lui.
In cazul in care, in termenul de 10 sau de 30 de zile preemptorul a acceptat contractul si a
platit pretul, conditia suspensiva ce afecta contractul incheiat cu cumparatorul ales de
vanzator nu este neindeplinita, astfel incat acest contract nu mai produce nici un efect,
formandu-se in schimb, un alt contract intre vanzator si preeemptor.
 1.Se desfiinteaza contractul dintre vanzator si cumparatorul ales acest contract nu va
produce efecte, cu o singura exceptie -1733(1) cumparatorul de buna-credinta (nu stie + nu
trebuie sa stie ca exista un drept de preemptiune) poate antrena raspunderea pt evictiune a
vanzatorului. Buna-credinta trebuie sa fie scutita de orice culpa, in consecinta, rareori
cumparatorul unui bun est indreptatit sa ignore existenta unui drept de preemptiune legal,
in schimb poate fi de buna-credinta ignorand drepturile de preemptiune conventionale, cu
exceptia celor care fac obiectul unui sistem oficializat de publicitate.

2.Cum se formeaza contractul? Care este continutul contractului?

Se formeaza intre absenti, considerandu-se ca notificarea initiala reprezinta o oferta de
contract trimis de vanzator preemptorului, iar exercitarea dr de preemptiune reprezinta
acceptarea acelei oferte.
Continutul contractului: Acest contract este identic cu acela incheiat de vanzator cu
cumparatorul ales, cu doua diferente:
a) in cazul in care in contractul cu cumparatorul ales obligatia de a plati pretul era
esalonata, ori scadenta ei era amanata, termenele de plata astfel propuse nu vor profita
preemptorului, care prin ipoteza a platit deja pretul prin exercitarea dr de preemptiune.
(faptul ca acceptam sa primim banii mai tarziu se datoreaza increderii in cocontractant, insa
este posibil sa nu existe aceeasi incredere in ceea ce-l priveste pe preemptor)
b) de regula in contractul incheiat cu preemptorul nu mai exista conditia suspensiva a
exercitarii dr de preemptiune.
Acesta este mecanismul tipic.

II.Este posibil sa ma asigur ca preemptorul nu doreste un anumit contrcat si, fara sa inchei
contrcatul cu un tert, ii fac o oferta preemptorului rezulta din 1730(3). Daca preemptorul
accepta sa incheie acest contract, nu se mai pune problema respactarii vreunui drept de
preemptiune. Daca el refuza oferta de a contracta, vanzatorul este liber sa incheie contractul,
in acea forma, cu un tert, fara ca acesta din urma sa mai fie afectat de o conditie suspensiva.
Prin refuzul ofertei, dreptul de preemptiune s-a stins cu privire la contrcatul oferit. Daca in
procesul de negociere cu un tert, oferta sufera modificari si vanzatorul convine cu tertul sa
incheie contractul astfel modificat, atunci contractul trebuie incheiat sub conditia
suspensiva a neexercitarii dr de preemptiune in acest contract, diferit de cel ce ar fi rezultat
prin acceptarea ofertei initiale.
1733(2) de aici rezulta ca daca intr-un ctr incheiat cu tertul se prevede ca este afectat de
cdt rezolutorie, aceasta conditie rezolutorie a exercitarii dreptului de preemptiune nu
produce efecte fata de preemptor, astfel incat exercitandu-si dreptul, el va putea pretinde
vanzatorului sa-si execute obligatiile decurgand din contract.
(vezi si clauzele privind pretul un pret pt cumparatorul ales vs.un pret pt preemptor).

Obiectul vanzarii:
-obiectul contractului
-lucrul vandut
-pretul

I.Obiectul contactului:1225(1) operatiunea juridica

Obiectul obligatiei prestatiile/ pana la NCC obiectul contractului era constituit suma
obiectelor obligatiilor
1225(2) obiectul contrcatului trebuie sa fie determinat si licit
 Obiectul contractului este determinat numai daca drepturile si obligatiile esentiale ale
partilor, luandu-se in considerare natura juridica a acelui contract, au la randul lor un
obiect determinat sau determinabil.
Pt determinarea obiectului vanzarii trebuie determinat:
-dreptul transmis,
-obiectul derivat al acestui drept
-pretul sau modul sau de stabilire.
Nedeterminarea oricaror dintre aceste aspecte nedeterminarea obiectului contractului
nulitate

Obiectul contractului sa fie licit iliceitatea obiectului contractului poate sa rezulte:

-fie din iliceitatea prestatiilor ce fac obiectul obligatiilor principale,
-fie iliceitatea operatiunii juridice care constituie obiectul contractului

1.Iliceitatea obiectului contrcatului decurge din iliceitatea obiectului obligatiei transferul

bunului proprietate publica
2.Vanzarea acelui tip de bun este ilicita organele corpului uman transferul de organe
prin donare este permisa, vanzarea insa nu, ea este ilicita.

II.Lucrul vandut cerintele de valabilitate pt obiectul derivat al contractului

1.sa fie un bun
2.sa fie determinat sau determinabil
3.sa existe
4.sa fie susceptibil de instrainare

1.Sa fie un bun:

Bunurile sunt valori economice susceptibile de apropriere sub forma drepturilor
patrimoniale. Instanta franceza a considerat ca numai valorile economice pot fi vandute, nu
si cele de alta natura exemplul practic: un candidat la presedintie a dat in judecata
partidul pt obligatia de transmitere a unui loc eligibil in partid, ce facea obiectul unui
contract de vanzare. Instanta a spus ca candidaturile sunt in afara comertului + ob
contractului era ilicit contractul este lovit de nulitate absoluta.
Exista valori economice care nu sunt bunuri pt ca nu sunt susceptibile de apropriere
secretele comerciale nu fac ob unui dr de proprietate, sunt protejate prin intermediul
raspunderii civile delictuale. Transmiterea de secrete comerciale nu este vanzare, ci este o
antrepriza (cedent + cesionar).

2.Sa fie determinat sau determinabil:

In functie de vointa partilor si de natura obiectului vanzarii, bunurile sunt individual
determinate sau de gen.
Daca bunul este individual determinat, partile contractului il descriu, astfel incat sa existe
un singur bun cu acele caracteristici.
Daca bunul este de gen, partile il descriu prin referire la categorie + cantitate (in sens larg
numar, masura, greutate, volum etc.)
Exista principiul genera non pereunt o categorie bunuri nu poate fi finita, chiar daca piere
cantitatea respectiva, vanzatorul poate sa isi execute totusi obligatia, pt ca poate oricand sa
faca rost de aceeasi cantitate de bunuri. Forta majora nu exonereaza niciodata de plata unei
sume de bani, pt ca banii sunt bunuri de gen.
 Prin exceptie, daca partile individualizeza categoria, in asa fel in cat numarul elementelor ce
o compun este limitat, atunci vorbim de vanzare de bunuri dintr-un gen limitat.

Genul devine limitat prin raportarea la un singur loc.

Pt bunurile individual determinate, aceasta calitate este suficienta pt ca lucrul vandut sa fie
determinat. In cazul bunurilor de gen, lucrul de gen va fi determinat sau determinabil, daca,
pe de o parte, partile mentioneaza genul, iar pe de alta parte, ele fie prevad canitatea de
bunuri ce va transmisa, fie criterii de identificare a acestei cantitati, la momentul la care se
va executa obligatia de predare. Criteriile de individualizare trebuie inscrise in contractul
initial.

3.Lucrul sa existe:
Marea majoritate a lucrurilor vandute sunt in fiinta la momentul vanzarii si nu ridica
probleme.
Avem doua situatii care pot prune probleme:
-vanzarea bunului pierit
-vanzarea bunurilor viitoare

1659 vanzarea bunului pierit

ipoteza de bun pierit nu se regaseste decat in cazul bunurilor individual detetrminate,
sau a vanzarii de bunuri dintr-un gen limitat care a pierit in totalitate
daca bunul a pierit in intregime lipsa obiectului nulitate absoluta
daca pieirea e numai partiala, sanctiunea poate fi anularea in tot sau in parte a
contractului de vanzare incheiat pe motivul erorii esentiale (cumparatorul nu stia ca bunul
este pierit in parte). Anularea va fi totala doar daca, fara partea pierita, cumparatorul nu ar fi
incheiat contractul. In cazul in care ar fi prezentat interes pentru el chiar in masura ramasa,
atunci sanctiunea aplicata este o reducere de pret, care ar putea fi explicata prin anularea
partiala a contractului.
!!!Daca cumparatorul a cunoscut ca bunul pierise in intregime, se considera ca el l-a
acceptat astfel si nu este indreptatit la nici o reducere a pretului initial.
!!!De asemenea, chiar daca a cunoscut numai ca exista riscul ca bunul sa piara, se
considera ca el si-a asumat riscul pieirii bunului si nu poate solicita nici un remediu.
!!!In cazul in care vanzatorul a cunoscut pieirea totala sau partiala, iar cumparatorul nu a
cunoscut-o, acesta din urma poate solicita si daune-interese din partea vanzatorului, care,
in cazul pieirii totale a bunului vor fi datorate de acesta, intrucat nulitatea contractului ii
este in totalitate imputabila, iar in cazul pierii partiale a bunului, va datora daunele-interese
pe temeiul delictului civil de dol cel putin prin reticenta.

Bun pierit in intregime Bun pierit partial

V nu stia/ C nu stia Nulitate absoluta lipsa obiectului

Nulitate relativa - error in
substantiam totala sau partiala

V stia/ C nu stia Nulitate absoluta tot pt Nulitate

lipsa relativa + daune interese
obiectului + daune-interese dol
cauza
de nulitate ii este in intregime
 imputabila
V stia/ C stia Nu poate solicita nici un remediu

1658 vanzarea bunului viitor

Efectul sau este transferul amanat. In cazul in care bunul nu se realizeaza, de regula
vanzatorul nu poate pretinde cumparatorului plata pretului, de asemenea, nu se poate
pretinde nici transferul proprietatii. De aceea, cand bunul nu se realizeaza, nu se produce
nici un efect. vanzare sub conditia suspensiva a realizarii bunului
Efectul pur si simplu al contractului de vanzare obligatia de a face a vanzatorului el
trebuie sa faca tot ceea ce depinde de el, pt ca bunul sa se realizeze. Uneori a face tot ce
depinde de el inseamna a realiza bunul vezi complexele rezidentiale.

Exceptie:
Cumparatorul isi poate asuma expres riscul ca bunul sa nu se realizeze intr-o asemenea
situatie, el este dator sa plateasca pretul, chiar daca din cauze neimputabile vanzatorului,
bunul nu s-a realizat. De regula, pretul acesta va fi mai mic decat valoarea bunului in
schimbul acelui risc va opera o reducere de pret. Daca contractul a fost incheiat in
considerarea riscului, at contractul va fi considerat aleatoriu.

Aceleasi reguli se aplica si in cazul vanzarii de bunuri dintr-un gen limitat viitor, daca acest
gen nu se realizeaza intr-o masura suficienta, pt ca vanzarea sa poata fi realizata integral.
(iti vand 100 de kg din recolta mea de pe terenul X din cauza secetei se realizeaza numai
80 de kg).

Daca bunul viitor se realizeaza numai in parte fie desfiintarea vanzarii, fie o reducere de
pret.
Daca nerealizarea partiala a bunului ii este imputabila vanzatorului, cumparatorul
poate cere obligarea acestuia la plata de daune-interese. Desfiintarea contractului se poate
cere numai atunci cand partea din bun care nu s-a realizat este atat de importanta, incat
daca ar fi cunoscut aceasta nerealizare, cumparatorul nu ar mai fi contractat. Chiar daca s-
ar putea sustine ca aceasta desfiintare a contractului are natura unei rezolutiuni, e de
precizat ca daca partile nu au stipulat contrariul, prin derogare de la dreptul comun,
aceasta rezolutiune nu va putea fi declarata unilateral de catre creditor si are caracter
judiciar.

4.Bunul sa fie susceptibil de instrainare:

Pt ca lucrul vandut sa fie susceptibil de vanzare:
-trebuie sa poata fi despartit de persoana vanzatorului,
-legea sa nu interzica instrainarea

1.Bunul vandut sa poata fi despartit de persoana vanzatorului vanzarile de clientela

se sustine ca vanzarile de clientela comerciala sunt posibile, iar vanzarile de clientela civila
(ex: clientela unui avocat clientii vin pt prestigiul avocatului) nu sunt posibile.
Marca atrage clientela
Vadul comercial atrage clientela
Aceasta clientela este perfect detasabila de persoana comerciantului, de aceea ea poate fi
instrainata.
 Instraianrea clientelei unui avocat/ notar este nul ca si ctr de vanzare cumparare, dar
poate fi considerat un ctr de antrepriza cedentul are obligatie de recomandare!!!

2.Legea sa nu interzica transferul bunului

Interdictiile legale de a transfera un bun se numesc inalienabilitati.

In functie de sfera de aplicare a interdictiei avem:

-absolute orice transfer al bunului
-relative anumite transferuri ale bunului/ instituie anumite conditii particulare pt
transfer-
In functie de durata avem:
-temporare/
-definitive
In functie de sursa avem:
-legale
-conventionale

Inalienabilitati legale:
-relative: exista anumite bunuri, pt instrainarea carora legea impune anumite autorizatii
speciale, in absenta carora vanzarea este lovita de nulitate absoluta bunurile monopol de
stat, substantele toxice, explozibile, substantele hipotrope, medicamentele
-absolute:
a)definitive bunurile proprietate publica ele nu doar ca nu pot fi transferate, dar nici nu
sunt susceptibile de constituirea de dezmembraminte ele nu pot fi lucru vandut
Dintre dezmembraminte dreptului de proprietate publica, singurul care poate fi constituit
pe calea unui contract care are natura unei vanzari dr de concesiune, nu este vandut
bunul proprietate publica, ci productele sale exploatarea bunurilor subsolului vanzare de
bunuri viitoare.
b)temporare art.32 din lg 18/1991 (se urmarea dezvoltarea comunitatilor rurale)
terenurile pt care s-a constituit dr de proprietate potrivit acestei legi nu puteau fi instrainate
timp de 10 ani/ art.9 din lg 112/1995 (conditii de pret foarte avantajoase, pt protejarea
chiriasilor la securitatea locuirii) imobilele preluate de catre stat cu titlu si cumparate de
chiriasi in temeiul acelei legi nu puteau fi vandute timp de 10 ani de catre chiriasii
cumparatori sau de catre succesorii lor erau constituite in considerarea obiectivelor de
politica sociala, pe care legiuitorul le-a avut in vedere cand a permis astfel de vanzari/
vanzarea unor atare bunuri catre populatie. Sanctionarea nerespecterii lor este nulitatea
absoluta. Iar daca prin conventia lor partile urmaresc sa eludeze inalienabilitatea legala
aceasta conventie va fi si ea lovita de nulitate absoluta pt frauda la lege.

Inalienabilitatea conventionala:
-principiul libertatii de circulatie a bunurilor asigura alocarea optima a bogatiilor sociale
si reprezinta o politica de interes public. Orice clauza menita sa impiedice sau sa ingreuneze
libertatea de circulatie a bunurilor este in principiu contrara unui interes public si
susceptibila de nulitate absoluta. Prin exceptie NCC a permis introducerea in contract a unor
clauze de inalienabilitate, daca ele respecta anumite cerinte de validitate specifice.
2 conditii:
-un interes serios si legitim
-sa fie limitata in timp

Interesul public este general si abstract/ Interesul personal este concret este posibil ca
acel interes sa fie avantajat daca bunul nu circula.
 A bunic cu disponibilitati - ii doneaza lui B- tanar student in plina afirmare- si ii impune
o clauza de inalienabilitate interes serios
Clauze cu consacrare legala:
-634 din materia coproprietatii o stipulatie prin care li se interzice coproprietarilor
instrainarea cotelor-parti
-714 uzufructul poate exista o stipulatie care sa ii interzica uzufructuarului sa
instraineze dreptul sau de uzufruct
2384 unii autori sustin ca ar fi lovita de nulitate clauza de inalienabilitate in cazul
bunului ipotecat/ nu este lovita de nulitate creditorul ipotecar poate pretinde de la debitor
daune interese, in cazul in care acesta instraineaza bunul ipotecat

Doua cauze de ineficacitate a clauzei de inalienabilitate:

O clauza de inalienabilitate trebuie limitata la durata interesului care o justifica. Daca se
prevede o durata mai mare decat pt care se justifica interesul nulitate absoluta partiala.

Daca interesul inceteaza inainte de termenul prevazut, sau daca apare un alt interes ca
justifica nerespectarea clauzei de inalienabilitate, atunci debitorul inalienabilitatii poate
solicita justitiei autorizatia de a instraina bunul. avem de-a face cu caducitatea clauzei de
inalienabilitate in aceste cauze, prin aceasta se justifica incetarea efectelor sale

Diferenta dintre caducitate si nulitatea partiala este importanta pentru ca:

-caduciatatea nu va influenta niciodata valabilitatea contractului initial
-nulitatea clauzei de inalienabilitate, chiar daca este in principiu partiala, poate conduce la
nulitatea intregului ctr in care a fost stipulata, daca se dovedeste ca inalienabilitatea a fost
determinanta pt consimtamantul la contract al beneficiarului sau ctr cu titlu oneros,
caracterul det se prezuma.

Daca clauza de inalienablitate este val, atunci ea produce atat efecte reale, cat si
obligationale:
-efectul real limitarea temporara a prerogativei dispozitiei din continutul dr de
proprietate
-efectul obligational dreptul de creanta al beneficiarului clauzei corealtiv obligatiei
proprietarului de a nu instraina cand clauza de inalienabilitate se impune in beneficiul
unui tert, atunci vom avea o a doua creanta, in favoarea acelui tert- tert beneficiar fata de ctr
in care a fost inserata clauza

Incalcarea clauzei sanctiunile sunt determinate atat de efectul obligational, cat si de cel
real:
Efectul obligational: daca beneficiarul clauzei este parte la contractul unde a fost introdusa
clauza, el poate cere fie rezolutiunea acelui contract cu daune-interese, fie executarea silita
prin echivalent a obligatiei de a nu instraina despagubiri.
Tertul beneficiar nu poate invoca rezolutiunea, pt ca nu are interesul sa desfiinteze ctr, dar
si el poate cere executarea prin echivalent.

Ef real: daca aceasta clauza este opozabila dobanditorului subsecvent al bunului, cu

concursul celui s-a incalcat clauza, pe temeiul acestei opozabilitati, beneficiarul clauzei va
putea solicita anularea ctr incheiat cu dob subsecvent.

Rezolutiune + nulitate vanzatorul poate redeveni proprietar

Imobile: opozabilitate notarea ei in CF
 Mobile: clauza de opozabilitate nu poate fi opusa decat daca, fie dob subsecvent a cunoscut
in fapt existenta clauzei si deci a incalcat-o constient, fie, desi nu a cunoscut-o in fapt si a
fost de buna credinta, sau nu a intrat in posesia bunului, sau desi a intrat in posesie a dob
printr-un act cu titlu gratuit daca nu

Curs 5 31.10.2012

Pretul trebuie sa indeplineasca 3 cerinte:

-sa constea intr-o suma de bani
-sa fie determinat sau determinabil
-sa fie sincer si serios

Pretul sa constea intr-o suma de bani - O cerinta esentiala pt definirea ctr ca vanzare. In
cazul in care in schimbul transferului unui drept, se datoreaza o alta prestatie decat o suma
de bani, atunci ctr nu poate primi calificarea de vanzare, ci primeste o alta calificare.

EX:
Daca in schimbul transferului unui drept se tranfera un alt drept contract de schimb
Daca in schimbul transferului unui drept, dobanditorul isi asuma obligatia de a efectua o
prestatie de a face ori de a nu face, atunci contractul este de antrepriza.
Daca in schimbul transferului unui drept, dobanditorul se obliga sa-l intretina pe
instrainator contract de intretinere.
Daca in schimbul transferului unui drept se stinge o prestatie anterioara dare in plata.

Vor fi considerati bani, atat moneda nationala cat orice alta moneda.

Pretul este determinat sau determinabil:

Pretul este determinat atunci cand partile au fixat cuantumul sau prin contractul de
vanzare. Cand prin contract partile au fixat numai criteriile pe baza carora va putea fi stabilit
pretul cel mai tarziu la data scadentei platii sale, atunci pretul este dterminabil. Trebuie
insistat asupra faptului ca el va fi considerat valabil numai atunci cand criteriile prevazute
de parti sunt suficiente pt determinarea cuantumului, fara sa fie necesar un nou acord de
vointa din partea lor.

Atunci cand datorita naturii criteriilor instituite de parti, ele nu pot fi aplicate decat la un
anumit interval de timp dupa data incheierii ctr, se va considera ca prtile au amanat implicit
scadenta platii pretului pana la acea data.

1663 ipoteza de pret determinabil - ipoteza in care pretul se determina in functie de

greutatea lucrului vandut - pt determinarea cuamntumului pretului, este necesara
cantarirea greutatea ambalajului nu va intra in calcul

1662 tot pret determinabil partile desemneaza un tert pt ca acesta sa stabileasca pretul
vanzarii o asemenea desemnare nu il obliga pe tert. Ea valoreaza fata de tert o oferta
comuna a vanzatorului si a cumparatorului pt incheierea unui ctr in care tertul se obliga sa
stabileasca pretul

Daca in schimbul acestei obligatii, vanzatorul si cumparatorul datoreaza o suma de bani,

atunci el va fi un contract de antrepriza, in caz contrar va fi un act dezinteresat. In temeiul
unei asemenea conventii, tertul va fi obligat sa evalueze pretul dupa crierii obiective si cu
impartialitate, intocmai ca un expert conventional.

In ipoteza in care tertul nu poate sau nu vrea sa determine pretul vanzarii, oricare dintre
parti se poate adresa instantei si anume, judecatoriei de la locul incheierii ctr pt ca aceasta
sa desemneze de urgenta, prin incheiere definitiva, in camera de consiliu, un expert pt
determinarea pretului. Se va putea determina daca tertul initial desemnat nu poate sau nu
vrea sa stabileasca pretul, la expirarea unui termen prevazut de parti, sau in lipsa a unui
termen de 6 luni, in care persoana desemnata initial nu a determinat pretul. ( art. 1662)

In cazul in care ea a fost inlocuita initial printr-un expert desemnat de instanta, atunci
acesta va fi in toate cazurile remunerat, remuneratia fiind suporatata in mod egal de catre
parti, ca garantie a impartialitatii expertului.

1662(3) daca pretul nu a fost determinat in termen de 1 an de la incheierea contractului,

vanzarea este nula, afara de cazul in care partile au convenit in alt mod de a detrmina
pretul. Partile pot prevedea un alt mod de a deterimna pretul, dar nu pot prevedea un
termen mai mare de 1 an.
Pt ca termenul de un an este impus din ratiuni de ordine publica nulitatea absoluta
limitarea in timp a incertitudinii care afecteaza calitatea de titular al dr de proprietatea
asupra bunului.

Art.1662 ar trebui completat cu art.1232 din materia incheierii ctr, potrivit caruia
tertul trebuie sa actioneze in mod corect, diligent si echidistant, iar daca determinarea
pretului s-a facut in mod manifest nerezonabil, atunci se vor aplica aceleasi reguli ca si in
cazul in care pretul nu a fost deloc determinat inclusiv posibilitatea inlocuirii criteriilor
sau nulitatea in cazul in care in termen de un an nu se stabileste pretul.
Cum se face proba caracterului nerezonabil?

1664 coroborat cu 1233, 1234 cand partile nu au prevazut criteriile de determinare a

pretului, legea prezuma ca ele au avut in vedere un set de criterii dupa cum urmeaza:

-pretul stabilit potrivit imprejurarilor

-pretul practicat in mod obisnuit de catre vanzator
-pretul mediu aplicat in ziua incheierii contractului pe piata cea mai apropiata de
locul incheierii contractului
-pt vanzarile intre profesionisti pretul practicat in mod obisnuit in domeniul
respectiv pt aceleasi prestatii, realizate in conditii comparabile sau in lipsa unui
asemnea pret, un pret rezonabil

In ceea ce priveste primul criteriu (potrivit imprejurarilor) este un criteriu general si

moderator - el se poate aplica in corelatie cu celelalte.

Al treilea crieriu (pretul mediu aplicat in ziua incheierii) este mai specific in raport cu al
doilea (pretul obisnuit), atunci cand va exista conflict intre cele doua, se va aplica al
treilea.

Al doilea crieriu si al treilea crieriu se vor aplica cu preferinta fata de al patrulea (pretul
obisnuit pt aceleasi prestatii) cele doua sunt prevazute in materia ctr de vanzare, iar al
patrulea este prevazut la ob ctr in general (specialia generalibus derrogant).
 1234 atunci cand partile s-au raportat la un factor de referinta, iar acesta -fie nu exista
la data incheierii contractului,
-fie a incetat sa existe dupa data incheierii contractului,
-fie nu mai este accesibil

el se inlocuieste cu factorul de referinta cel mai apropiat (in lipsa de stipulatie

contrara)

EX: daca partile determinat pretul in functie de cotatia unui anumit nr de actiuni la bursa,
iar pana la data platii pretului, actiunile nu mai sunt cotate la acea bursa, cel mai apropiat
factor de referinta va fi urmatorul:
-daca actiunile acelei companii sunt cotate la o alta bursa acea cotatie, iar daca sunt
cotate la mai multe burse bursa cea mai apropiata geografic.
-daca nu exista o alta cotatie a acelei societati la bursa, se va aplica pretul ultimei tranzactii
a acelei societati
-daca nu exista o atare tranzactie, urmeaza a se aplica pretul actinunilor unei societati
similare la bursa avuta initial in vedere de catre parti si tinandu-se seama de raportul dintre
valoarea acelor actiuni si valoarea actiunilor avute in vedere de parti in ultima zi in care
ambele societati au fost cotate

Pretul este sincer si serios:

!!!Pret fictiv lipsa cauzei
1665(1) vanzarea este anulabila, atunci cand pretul este stabilit fara intentia de a fi platit
pretul fictiv, pe care partile l-au mentionat numai spre a crea aparenta ca au incheiat un
ctr de vanzare, bunul fiind de fapt transmis cu un alt titlu.
vanzarea cu pret fictiv deroga de la regimul de drept comun al simulatiei.
Daca, conform dreptului comun, intre parti se aplica conventia reala, iar fata de tertii de
buna credinta se aplica fie intelegerea reala, fie cea aparenta, in materie de vanzare actul
aparent este anulabil, ceea ce inseamna ca partea al carei interes este protejat are alegerea
de a cere 1.executarea actului;
2.declararea nulitatii sale relative.

Legiuitorul a optat pt aceasta solutie din grija de a da o solutie armonizata cu cea din TGO
pt lipsa cauzei intrucat daca nu exista intentia de a se plati pretul, obligatiile
vanzatorului sunt lipsite de cauza (lipsa cauzei nulitate relativa).

De aici rezulta ca cel protejat prin anulabilitate este vanzatorul. In trecut, se sustinea ca
aceasta vanzare ar putea fi valabila ca donatie deghizata.

In masura in care anulabilitatea vanzarii depinde de vointa vanzatorului de a cere

anularea, actul nu poate fi valabil nici ca donatie, pt ca o asemenea donatie s-ar
incheia lasandu-i donatorului posibilitatea de a reveni asupra donatiei, ori o asemenea
consecinta este contrara principiului irevocabilitatii donatiilor (1015 NCC).

!!!Pret neserios lipsa cauzei

Pretul serios el sa nu fie derizoriu. Este derizoriu acel pret care este intr-atat de mic,
incat nu poate constitui o cauza valabila pt asumarea obligatiilor vanzatorului. (mai mic
decat 1/3 din valoarea bunului)
 In consecinta, sanctiunea aplicabila vanzarii cu un pret derizoriu, este nulitatea relativa a
contractului la cererea vanzatorului (aceeasi ca pt lipsa cauzei).

!!!Desi anulabil ca vanzare, de aceasta data ctr poate fi valabil ca donatie, pt ca si daca se
prevaleaza de anularea vanzarii si daca nu se prevaleaza de ea, vanzatorul convertit in
donator nu poate diminua avantajul donatarului rezultat din discrepanta intre bun si pret.

Donatia va fi directa si va fi valabila numai daca se respecta cdt de forma (forma autentica,
forma darului manual remiterea bunului + valoarea inf sumei de 25000 lei).

Efectele contractului

-se determina pe baza interpreatrii sale regulile de drept comun + diferenta potrivit
art.1661 clauzele indoielnice se interpreteaza in favoarea cumparatorului sub rezerva
contractelor incheiate cu consumatorii si a celor de adeziune. Aceasta regula este o
derogare partiala de la 1269(1) NCC. aceasta este ultima regula aplicabila

Regula derogatorie din 1661 are acelasi statut daca dupa aplicarea tutuorur regulilor de
interpretare, ramanem in dubiu, interpretam in contra vanzatorului, pt ca se considera ca de
obicei acesta este acela care impune conditiile vanzarii el este de regula cel care redacteaza
contractul de vanzare.
Daca contrcatul este obscur, cel considerat de lege raspunzator este vanzatorul, deci toate
obscuritatile vor fi transate in defavoarea sa. Daca el actioneaza ca un consumator, precum
si in situatia in care el incheie un ctr de adeziune cu cumparatorul, atunci stipulatiile ctr se
vor interpreta impotriva cumparatorului (1269(2)NCC).

Efecte obligationale:

Obligatiile vanzatorului:
-obligatia de a transmite dreptul vandut
-obligatia de preda lucrul ce face obiectul dreptului vandut
-obligatia de a garanta contra evictiunii
-obligatia de a garanta contra viciilor ascunse
-obligatia de a garanta pt buna functionare a bunului vandut
-obligatia de a garanta mentionerea anumitor calitati ale lucrului vandut

Obligatia de a transfera dreptul vandut:

-vanzatorul este obligat sa transfere proprietatea sau un alt drept, pe care l-a vandut

Intrucat obiectul derivat al acestei obligatii este un drept, care este prin esenta necorporal
ce nu poate fi perceput ca atare, in consecinta regimul de executare a acestei obligatii
presupune investirea unui fapt obiectiv, exterior cu semnificatia unui transfer
patrimonial.
De regula, faptul obiectiv investit cu aceasta semnificatie este chiar acordul de vointa
al partilor, astfel ca de regula, dreptul se transmite chiar la momentul incheierii ctr.
Aceasta regula art.1674 NCC. Exista o sumedenie de exceptii de la aceasta regula:

1.Transferul proprietatii este afectat de un termen: (momentul implinirii termenului)

Conform regulii de interpreatre in baza cereia careia contractul se interpreteaza in favoarea
cumparatorului, daca nu rezulta expres ca termenul amana transferul proprietatii, se va
considera ca el afecteaza doar momentul predarii.
 2.Transferul proprietatii este afectat de o conditie suspensiva (momentul indeplinirii
conditiei)
La implinirea conditiei se va considera ca transferul a operat retroactiv de la data incheierii
contractului, in consecinta pana la implinirea conditiei, proprietatea sufera modalitatea
proprietatii rezolubile, considerandu-se ca vanzatorul este proprietar sub conditie
rezolutorie, iar cumparatorul este proprietar sub cdt suspensiva.

3.Vanzarea alternativa (momentul optiunii)

Daca partile nu au prevazut contrariul, dreptul alegerii revine vanzatorului. In cazul in
care ambele bunuri exista la momentul optiunii, proprietatea bunul vandut se transfera la
acel moment. Daca pana la momentul optiunii, unul dintre bunuri piere, din culpa
vanzatorului, proprietatea celuilalt bun se transfera automat in patrimoniul cumparatorului.
In ipoteza in care ambele bunuri pier si cel putin unul a pierit din culpa vanzatorului,
atunci el il va despagubi pe cumparator cu valoarea ultimului bun pierit.
(lant cauzal in care intra si culpa debitorului)

Bunul A + Bunul B
V opteaza pt A se transfera proprietatea asupra bunului A
A piere inainte de momentul optiunii (fortuit sau din culpa vanzatorului) se transfera
propr asupra bunului B
A (primul) + B (ultimul) pier inainte de momentul optiunii V il despagubeste pe C cu
privire la valoarea lui B

In cazul exceptional in care optiunea intre cele doua bunuri revine cumparatorului si in
acest caz, daca unul dintre bunuri piere fortuit inainte de optiune, proprietatea celuilalt se
transfera in patrimoniul cumparatorului.
Daca pieirea unuia dintre lucruri este din culpa vanzatorului, transferul proprietatii
celuilalt bun ramane amanat pana la optiune, intrucat cumparatorul pastreaza posibilitatea
de a opta intre a cere bunul ramas si acere despagubiri pt bunul pierit din culpa
vanzatorului, caz in care proprietatea bunului ramas nu i se va transfera niciodata.

Bunul A + Bunul B
Bunul A piere fortuit se transfera proprietatea asupra bunul B
Bunul A piere din culpa vanzatorului C poate opta intre a primi proprietatea bunului B
sau a primi despagubiri pt A

4.Efectul constitutiv al inscrierilor in CF (momentul inscrierii dreptului in cartea

funciara)
885(1) NCC dr asupra imobilelor cuprinse in CF se dobandesc atat intre parti, cat si fata
de terti numai prin inscrierea lor in CF, pe baza actului sau faptului care a justificat
inscrierea
Dupa intrarea in vigoare a acestui text, prin vanzarea unui drept privind un imobil nu se va
transfera proprietatea bunului respectiv, ci se va naste numai obligatia de a transfera sau
constitui dreptul in viitor.
Pt executarea acestei obligatii, vanzatorul va trebui sa puna la dispozitia cumparatorului
inscrisurile necesare inscrierii in CF a calitatii de titular a dreptului dobandit. In principiu,
contractul de vanzare in forma autentica, eventualele acte de radiere a sarcinilor care
greveaza dreptul transmis si extrasul de CF din care rezulta datele de rol funciar ale
imobilului asupra acre poarta dreptul. Pe baza acestor inscrisuri, cumparatorul va putea
cere oricand inscrierea in CF si abia prin aceasta cerere de inscriere el va dobandi dreptul ce
face obiectul vanzarii.
Intrucat si vanzatorul este interesat sa se libereze de obligatiile asociate proprietatii, de a
plati impozite sau de a cultiva terenul sau de a intretine un monument istoric, vanzatorul va
putea cere cumparatorului sa-si inscrie dreptul ce face obiectul ctr, iar in cazul unui refuz al
acestuia, va putea el insusi sa-i inscrie dreptul acestuia. In cazul in care vanzatorul nu pune
la dispozitia cumparatorului aceste acte actiune in prestatie tabulara.
Astfel descris, efectul constitutiv al inscrierilor in CF a fost amanat prin art.56 din lg de
punere in aplicare a NCC.
Pana la finalizarea lucrarilor cadastrale, inscrierea in CF va pastra numai efectul de
asigurare a opozabilitate fata de terti. De lege lata, ctr de vanzare are acelasi efect intre parti:
transferul imediat al dr asupra imobilelor, urmand ca acest transfer sa fie opozabil fata de
terti, numai de la data inscrierii sale in CF.

5.Vanzarea bunurilor de gen (momentul individualizarii)

Potrivit art.1678, atunci cand vanzarea are ca obiect bunuri de gen, inclusiv dintr-un gen
limitat, proprietatea se transfera cumparatorului la data individualizarii acestora.

Individualizarea este un act unilateral al vanzatorului.

El este valabil, daca bunurile sunt conforme specificatiilor contractuale, sau in lipsa acestor
specificatii, daca sunt de calitate medie. Chiar daca bunurile au fost individualizate si
proprietatea s-a transferat, riscul pieirii lor fortuite va fi suportat de catre vanzator pana la
predare, astfel incat daca bunul individualizat piere, vanzatorul este obligat este obligat sa
faca o noua individualizare a altor bunuri din acelasi gen, care si ea va tranfera proprietatea
cu aceleasi efecte.

Individualizare predare

Cand vorbim despre bunuri de gen, avem in vedere nu numai natura bunurilor, ci si vointa
partilor. Desi unele bunuri sunt de gen prin natura lor, partile ar putea contracta avand in
vedere in individualitatea lor. Este ipoteza art.1679 vanzarea in bloc (vanzarea cu
gramada - VCC). In acest caz, proprietatea se transmite de la momentul incheierii
contractului.

6.Vanzarea dupa mostra (1680 NCC) (momentul predarii)

in cazul unei asemenea vanzari, proprietatea se stramuta la momentul predarii bunului.
Specificul vanzarii dupa mostra sau model este acela ca vointa partilor pt incheierea
contractului se formeaza in urma studierii unui anumit exemplar dintr-un gen mai larg si
partile convin sa vanda o anumita cantitate sau un anumit nr de exemplare din acelasi gen
care respecta trasaturile modelului studiat.
Pt. aceasta ipoteza, legiuitorul a derogat de la dreptul comun in cazul vanzarii de gen
si a prevazut ca dr nu se transfera prin orice fel de individualizare, ci numai prin
predare.

7.Vanzarea bunurilor in regim de autoservire (momentul platii pretului)

In cazul in care se servesc bunuri in reg de autoservire, se prezuma in virtutea uzantelor ca
desi ctr se formeaza prin preluarea bunului din raft, proprietatea este transferata numai
dupa plata pretului. Astfel acest tip de vanzare devine o specie a vanzarii cu rezerva
dreptului de proprietate.

8.(momentul platii integrale)

Este posibil ca partile sa prevada ca dreptul de proprietate se va transfera numai dupa
plata integrala a pretului. Aceasta prevedere are rolul de a garanta in fata vanzatorului
obligatia cumparatorului de a plati pretul si de a-l pune la adapost pe vanzator de concursul
creditorilor chirografari ai cumparatorului. Astfel, cata vreme pretul nu s-a platit integral,
vanzatorul ramane proprietar si creditorii cumparatorului nu-si pot satisface creantele
pe seama bunului cumparat. Rezerva proprietatii este supusa formalitatilor de publicitate
prevazute pt ipoteci.
Dpdv tehnic aceasta vanzare este o specie a ctr de vanzare in care transferul
proprietatii este afectat de un termen.

9.Vanzarea bunului viitor (momentul in care bunul devine apt pt a fi folosit)

In cazul unei asemenea vanzari, proprietatea nu se poate transmite la momentul incheierii
ctr, pt ca la acel moment prin ipoteza bunul vandut nu exista, astfel incat el nu poate forma
obiectul unui drept de proprietate.
Prin urmare, transferul proprietatii va fi amanat pana la data realizarii bunului. Potrivit
art.1658(5) bunul este considerat realizat la data la care devine apt de a fi folosit,
potrivit destinatiei stipulate in contract.

10.Vanzarea lucrului altuia (art.1683 NCC)

In cazul vanzarii lucrului altuia, vanzatorul se obliga fata de cumparator sa-i procure
acestuia proprietatea bunului. Cum prin ipoteza vanzatorul nu este la data incheierii ctr
titularul acestei proprietati, rezulta ca el va trebui sa faca demersurile fata de adevaratul
proprietar necesare pt ca acesta sa consimta la transferul bunului sau.

Consimtamantul adevaratului proprietar poate fi dat in mai multe moduri: (3 posibilitati)

A. fie proprietarul transfera proprietatea vanzatorului printr-un ctr incheiat cu acesta in

aceasta ipoteza conf art.1683(3) teza I in acel moment, bunul a fost transferat mai
departe catre cumparator. Daca bunul este un imobil, la CF se va aplica procedura
transferurilor succesive, iar ambele dr se vor transcrie deodata. Este indiferenta nat jur a
contractului dintre proprietar si vanzator.

B. fie proprietarul ratifica vanzarea

printr-un act unilateral al proprietarului
- printr-un act tripartit.
Diferenta fata de prima situatie este ca bunul nu mai trece prin patrimoniul vanzatorului,
ci se transfera direct de la proprietar la cumparator.

C. incheierea intre vanzator si proprietar un ctr de transfer cu stipulatie pt altul in fav

cumparatorului desi cumparatorul nu participa la actul incheiat cu proprietarul, el preia
proprietatea bunului direct de la acesta.

1.A BC transferuri succesive

2.AC prin ratificare (vezi art.1311 si urmatoarele)
3.AC prin stipulatie pt altul (vezi art.1284 si urmatoarele)

Ce este esential pt realizarea obligatiei vanzatorului:

 -adevaratul proprietar sa consimta la transferul proprietatii catre cumparator ca urmare a
demersurilor vanzatorului si nu independent de acestea.
Ex. independent de acestea daca vanzatorul il mosteneste pe proprietar

In cazul in care vanzatorul nu-si executa obligatia, cumparatorul poate cere rezolutiunea
contractului, restituirea pretului si daune interese consecutive rezolutiunii.
De asemenea, el poate cere si executarea prin echivalent a prestatiei se va compensa cu
obligatia de a plati pretul.

Stabilirea daunelor interese se va face potrivit regulilor prevazute pt garantia pt evictiune,

cu unele particularitati.

Exemplu de vanzare a lucrului altuia:

Un coproprietar instraineaza proprietatea exclusiva asupra intregului bun. Intr-o asemenea
ipoteza, transferul cotei-parti a coproprietarului vanzator catre cumparator se produce
imediat, dar el este inopozabil celorlalti coproprietari, astfel incat coproprietarul vanzator
va ramane parte la partaj.
Daca in urma partajului, ori prin alte demersuri, coproprietarul vanzator resuseste sa
transfere cumparatorului prorietatea intregului bun, obligatia sa se considera executata. In
caz contrar, cumparatorul poate cere rezolutiunea vanzarii daca demonstreaza ca nu ar
fi cumparat numai partea coproprietarului vanzator, sau poate mentine contractul cu o
reducere de pret si daune interese calculate potrivit regulilor evictiunii partiale,
pastrand in acest caz cota ce apartinea coproprietarului instrainator si putand face opozabila
calitatea sa de coproprietar catre ceilalti coproprietari.

!!!Ultima optiune lipseste, daca la partaj bunul a fost atribuit integral fie unui alt
coproprietar decat instrainatorul, fie unui tert.

Efectele transferului proprietatii:

1. Odata cu proprietatea sau cu alt drept vandut se transmit si lucrurile accesorii acestuia.
(ACCESORIILE)
2. Odata cu proprietatea se transmit si drepturile privind titlurile ce o constata
(TITLURILE).
3. Odata cu proprietatea se transmit si actiunile prin care proprietatea este
aparata.(ACTIUNILE)

!Exceptie:
Daca impotriva paratilor din acele actiuni transferul dr vandut nu este opozabil, desi el a
operat intre parti, atunci actiunile se vor transmite abia dupa indeplinirea formalitatilor de
opozabilitate a transferului.

4. Odata cu proprietatea se transmit si fructele lucrului vandut (nat, industriale,

civile)(FRUCTELE)

Daca vanzatorul va culege asemenea fructe, dupa data transferului proprietatii, el va fi

dator sa le predea cumparatorului.

!Exceptie partiala:
 In cazul vanzarii conditionale, in cazul in care transferul proprietatii este afectat de o
conditie fructele culese pendente conditione de proprietarul sub conditie rezolutorie raman
in proprietatea acestuia si dupa indeplinirea conditiei (1410).
Daca vanzarea este afectata de o cdt suspensiva, desi in urma indeplinirii cdt se considera
ca transferul proprietatii a operat retroactiv de la data incheierii ctr, transferul catre
cumparator al dr de a culege fructele nu opereaza decat de la indeplinirea cdt.

Proprietarul sub conditie rezolutorie pastreaza fructele!

Transferul dreptului de a culege fructele nu se transfera decat de la indeplinirea
conditiei suspensive!

Accesoriile + titlurile + actiunile* + fructele*

Obligatia de predare:

1). Notiune:

1685 predarea se face prin punerea bunului vandut la dispozitia cumparatorului

impreuna cu tot ceea ce este necesar, dupa imprejurari, pt exercitarea libera si neingradita a
posesiei
Textul are in vedere posesia in sensul pe care i-l da art.916 NCC.
Coroborand aceste texte, rezulta ca predarea presupune ca transmitatorul unui dr sa
faca tot ce este necesar pt a permite dobanditorului sa exercite in fapt acest drept.

1483(1) obligatia de a stramuta proprietatea implica si obligatiile de a preda bunul si de a-

l conserva pana la predare conditiile platii
Stramutarea proprietatii = predare + conservare

Este o cdt de valabilitate a platii obligatiei de a stramuta proprietate ca bunul sa fie

predat si conservat panala la predare.

Daca bunul nu este conservat si predat nu este indeplinita corespunzator obligatia de

stramutarea a proprietatii (Exercitarea proprieattii )

Daca bunul nu este predat, se poate spune ca nici obligatia de a stramuta proprietatea nu
este executata valabila, pt ca desi fictiv dr a fost transferat, el nu poate fi exercitat de catre
dobanditorul sau.

2). Obiectul predarii:

-decurge din obiectul obligatiei de a transfera dr vandut

 Vanzatorul este dator sa predea lucrul vandut, toate lucrurile accesorii fata de acesta,
inscrisurile care constata dreptul vandut si limitarile sale, precum si fructele pe care le-a
perceput dupa data transferului proprietatii.

3). Modalitati de executare:

Exista situatii in care obligatia de a preda presupune o conduita pasiva din partea
debitorului. Daca obligatia de a preda are ca obiect un teren neingradit, ea presupune ca
prestatie principala ca vanzatorul sa nu impiedice accesul pe acel teren.
O conduita activa sa predea inscrisurile

In alte situatii, obligatia de predare se executa prin prestatii pozitive:

-predarea unui apartament eliberarea sa de mobilier si de lucrurile depozitate
In alte cazuri predarea se presteaza prin lasarea bunului la cumparator (traditio brevi
manum).
Adesea, predarea se realizeaza prin remiterea bunurilor catre cumparator prin inmanare.
in alte situatii nu bunul care face ob predarii, ci un alt bun care permite exercitarea
dreptului dobandit asupra lucrului vandut este remis:
- Cand acest bun permite accesul material la lucrul vandut (traditio longa manum) se
remit cheile apartamentului.
- Uneori, insa, bunul remis este cel care permite accesul juridic la lucrul vandut. Este
ipoteza titlurilor reprezentative de bunuri traditiunea simbolica.

4). Scadenta obligatiei de predare:

Vanzatorul trebuie sa efectueze predarea dupa ce pretul a fost platit 1693 NCC
urmareste sa asigure un anumit echilibru al partilor in ctr de vanzare.

!Ordinea executarii obligatiilor: se transfera proprietatea, se plateste pretul, se preda

bunul.

1693 teza finala atunci cand datorita nat bunului supus predarii si/sau unor
imprejurari cunoscute partilor la incheierea ctr, bunul nu poate fi predat decat la un anumit
termen, se considera ca partile au amanat scadenta obligatiei de predare pana la acel
termen.

5). Locul predarii:

1689 predarea trebuie sa se faca la locul und bunul se afla la data incheierii ctr, daca
nu rezulta altfel din conventia partilor sau din uzante. Aceasta regula nu se poate aplica
decat bunurilor individual determinate, precum si bunurilor dintr-un gen limitat localizat.

In cazul bunurilor de gen nelimitat, regula speciala citata nu este aplicata, astfel incat se va
aplica regula generala 1494(1), lit.c.
1494(2) daca vanzatorul isi schimba sediul si predarea se va face la noul sau sediu,
sanctiunea nu este nulitatea platii obligatiei de predare, ci suportarea de catre vanzator a
cheltuielilor suplimentare pe care a trebuit sa le avanseze cumparatorul spre a face
preluarea la noul sediu.

6). Conformitatea predarii

 Bunul trebuie predat in conformitate cu toate atributele sale cu privire la care partile au
convenit expres sau tacit la data incheierii ctr.
Identitate Calitate- Cantitate

Identitatea:
1. bun individual determinat presupune ca bunul sa fie intocmai cel asupra caruia s-a
convenit.
2. in cazul bunurilor de gen bunul trebuie sa apartina genului asupra caruia s-a convenit
3. in cazul bunurilor dintr-un gen limitat pe langa apartenenta la gen, bunul trebuie sa
aiba si particularitatile care limiteaza genul

Cantitatea:
-presupune in cazul bunurilor de gen ca acestea sa fie in numarul, cantitatea, suprafata
care au fost convenite la incheierea ctr.
-bunurile individual determinate problema conformitatii sub aspectul cantitatii nu se
pune, cu exceptia suprafetelor de teren, in legatura cu care art.1741-1745 NCC prevad
dispoztii derogatorii sub aspectul sanctiunii aplicabile atunci cand bunuri imobile se vand cu
aratarea suprafetei lor, iar predarea se face intr-o suprafata deficitara ori excedentara.

Curs 6 07.11.2012

Conformitatea sub aspectul calitatii:

-bunul trebuie sa corespunda tuturor calitatilor convenite de parti in mod expres sau tacit
la incheierea ctr.
-vor fi considerate tacite acele cerinte:
- pe care cumparatorul le-a formulat in cursul negocierii ctr de vanzare si pe care
vanzatorul nu le-a respins in mod expres
+
-cele care rezulta din materialele publicitare ale vanzatorului, care au premers incheierii
contractului si pe care vanzatorul nu le-a informat in cursul negocierii cu cumparatorul
+
-acelea care decurg din natura bunului in mod obisnuit si pe care partile nu le-au exclus in
mod expres

-chiar in lipsa unei conventii a partilor privind calitatile lucrului vandut, legea prevede
anumite criterii supletive de vointa acestea vor putea fi folosite si in completare:
-ele sunt diferite dupa cum bunul este individual det sau de gen
-daca bunul este individual det, el trebuie predat in starea in care se afla la mom incheierii
contractului (1690 alin 1) vanzatorul este obligat sa mentina starea lucrului vandut intre
momentul semnarii contractului si mom predarii, ori in alti termeni, el trebuie sa conserve
bunul
-potrivit dr comun al obligatiei de predare 1485 NCC oblg de a preda un bun
individual det implica si oblg de a-l conserva pana la predare
-oblg de conservare trebuie executata cu diligenta unui bun proprietar standardul in
functie de care se determina culpa este unul abstract, al bunului proprietar, fata de care
vanzatorul raspunde si pt culpa cea mai mica (culpa levissima)
-in privinta conservarii bunului vandut nu aplic regula de la depozit, dimpotriva vanzatorul
este obligat sa suporte cheltuielile cu bunul pana la predare, deoarece:
1.oblg de conservare este accesorie oblg de predare art.1666(2)NCC cheltuielile
predarii sunt in sarcina vanzatorului => si cheltuielile conservarii
 2.art.1498 cheltuielile platii sunt in sarcina deb, ori conservarea bunului de catre
vanzator rep plata unei oblg ce decurge pt el din ctr de vanzare

-at cand bunul vandut este bun de gen, potrivit art.1486 NCC, debitorul are dreptul de a
alege bunurile ce vor fi predate, exercitarea acestui drept = individualizare.
Totusi potrivit aceluiasi articol, debitorul nu va fi liberat decat prin predarea unor bunuri
de calitate cel putin medie
=> 2consecinte:
1.daca bunurile alese nu erau de calitate cel putin medie, inseamna ca actul de alagere nu
este valabil => vanzatorul ramane obligat la o individualizare valabila
2.daca la momentul alegerii, bunurile alese erau de calitate cel putin medie si ulterior ele se
deterioreaza, atunci vanzatorul nu se poate libera de obligatia de predare si, in consecinta,
va trebui sa individualizeze noi bunuri din acelsai gen care sa mentina pana la predare o
calitate cel putin medie aceasta consecinta se aplica si atunci cand deteriorarea
bunurilor individualizate este fortuita, pt ca o asemenea deteriorare nu il pune pe
vanzator in imposibilitatea de executare a obligatiei de predare genera non pereunt
vanzatorul are oricand posibilitatea sa individualizeze noi bunuri din acelasi gen pt a se
libera de obligatie conform art.1486
-daca genul este limitat se poate ajunge in situatia ca pieirea sau determinarea fortuita a
bunurilor deja individualizate sa il aduca pe vanzator in imposibilitatea de a se libera
regulile suportarii riscului in ctr de vanzare

Receptii:

Pt oblg de predare, receptia reprezinta executarea de catre creditor a obligatiei sale de a

primi plata.
Potrivit art.1690(2), cumparatorul are obligatia, ca imediat dupa preluare sa verifice starea
bunului potrivit uzantelor.
Nerespecatrea acestei obligatii de verificare nu se sanctioneaza potrivit dr comun cu
raspunderea contractuala a cumparatorului, ci cu pierderea de catre acesta a dr de a se
prevala de (de a sanctiona) neconformitatea bunului.
Astfel, potrivit alin. 3 al articolului de mai sus, daca in urma verificarii se constata
existenta unor vicii aparente, cumparatorul trebuie sa il informeze pe vanzator despre
acestea fara intarziere. In lipsa informarii, se considera ca vanzatorul si-a executat obligatia
prevazuta la alin. 1. Cu toate acestea, in privinta viciilor ascunse, raman aplicabile
dispozitiile privind garantia vanzatorului im acestor vicii.

Din momentul in care vanzatorul efectueaza predarea, incepe sa curga pt cumparator

un termen rezonabil, termenul va fi variabil de la caz la caz, in functie de timpul
necesar verificarii bunului si notificarii catre vanzator a viciilor sale aparente.

Uzante cutumele care decurg din mediul biologic/ din mediul socio-cultural
In functie dupa cum pot sau nu sa fie depistate cu ocazia acestei verificari, viciile bunului
predat se clasifica in doua categorii:

-vicii aparente
-vicii ascunse

Viciile aparente sunt acele vicii ale bunului predat care puteau fi constatate cu ocazia
unei verificari atente a bunului predat, verificare ce nu presupune insa cunostinte de
specialitate. In legatura cu viciile aparente, cumparatorul trebuie sa-l informeze pe vanzator
la expirarea termenului rezonabil. Daca aceasta informare nu este furnizata, fie pt ca bunul
nu a fost verificat, fie pt ca, desi a fost verificat, viciul nu a fost depistat, fie pt ca desi a fost
verificat sau depistat, cumparatorul nu a transmis informarea in timp util atunci se
prezuma irefragabil ca bunul nu prezenta vicii la data predarii.
In cazul in care cumparatorul nu-l informeaza pe vanzator cu privire la nici un viciu
aparent, se considera ca obligatia de predare s-a executat conform, astfel ca nu mai poate fi
angajata raspunderea legala a vanzatorului pt neconformitate in nici una dintre formele sale.

Dimpotriva, daca viciul nu putea fi depistat cu ocazia unei verificari atente, facute fara
cunostinta de specialitate la data preluarii bunului, atunci viciul se considera ascuns.
Raspunderea vazatorului pt acest viciu va fi supus regulilor obligatiei sale de a contracta ctr
viciilor ascunse.

Cheltuielile predarii
1666(2) teza intai cheltuielile predarii sunt suportate de catre vanzator

Transferul riscurilor:

1274(1) in lipsa de stipulatie contrara, cat timp bunul nu este predat, riscul ctr
ramane in sarcina debitorului obligatiei de predare, chiar daca proprietatea a fost
transferata dobanditorului.

Riscul este suportat de catre vanzator, ca regula, pana la data la care sunt indeplinite
cumulativ, atat oblg de a transmite proprietatea, cat si oblg de predare.
Daca pana la aceasta data, bunul vandut piere fortuit, atunci vanzatorul este liberat de
ambele obligatii imposibilitate fortuita de executare, incat suporta riscul ctr, nu poate
pretinde cumparatorului sa-si execute oblg de a plati pretul, ctr. fiind desfiintat si el
retroactiv, iar.
Prin exceptie, vanzatorul se poate libera de riscul contractului, daca a facut tot ceea ce
depindea de el pt executarea oblg sale si daca, in plus, l-a pus in intarziere pe cumparator
pt executarea propriilor lui oblg.

1274(2) acest text vorbeste despre punerea in intarziere a creditorului, fara sa

precizeze care este obligatia in legatura cu care creditorul este pus in intarziere. Cu toate
acestea, creditorul pus in intarziere preia riscul pieirii fortuite a bunului.

Se refera la punerea in intarziere a creditorului, pt orice obligatie este dator, pt a permite

executarea obligatiei de predare
Predarea este scadenta la data platirii pretului de catre cumparator.

De asemenea, punerea in intarziere poate sa vizeze preluarea bunului pe care vanzatorul

este gata sa il predea.
In alte cazuri punerea in intarziere poate sa vizeze efectuarea unor formalitati de care
depinde executarea oblg de a transmite proprietate, se exemplu inscrierea in CF.

! Oricare dintre aceste puneri in intarziere, transfera asupra cumparatorului riscul

contractului, daca vanzatorul a facut tot ceea ce tinea de el pt executarea oblg.

Daca bunul piere fortuit dupa data punerii in intarziere, cumparatorul ramane dator sa
plateasca pretul, chiar daca prin ipoteza nu-si mai poate atinge scopul urmarit la incheierea
ctr. Aceasta consecinta s-ar aplica si in cazul in care vanzatorul arata ca bunul ar fi pierit
fortuit daca predarea s-ar fi facut la timp.

Sanctiunea neexecutarii obligatiei de predare:

Potrivit dreptului comun, cumparatorul poate sanctiona atat neexecutarea oblg de

predare, cat si executarea cu intarziere sau neconforma a obligatiei de predare.

1. In cazul neexecutarii, poate obtine rezolutinea vanzarii cu daune interese, sau poate
cere executarea silita in natura/ echivalent.

2. In cazul executarii cu intarziere, fie ca este voluntara, fie ca este silita, din cauza
intarzierii, cumparatorul poate cere daune moratorii care se cumuleaza cu executarea.
In cazul in care intarzierea il impiedica pe cumparator sa-si satisfaca scopul urmarit la
incheierea ctr, in acest caz el poate solicita executarea in natura cu reducerea prestatiilor.
Cand contractul este mentinut, daunele moratorii se compenseaza cu pretul.

3. In caz de executare neconforma a obligatiei de predare, cumparatorul poate cere:

-remedierea in natura prin repararea bunului vandut/ prin inlocuirea acestuia cu alte
bunuri fungibile
-se poate opta pt executarea in echivalent solicitandu-se daune interese echivalente cu
prejudiciul suferit de catre cumparator din cauza neconformitatii
Obligatia de a plati aceste daune interese se poate compensa cu obligatia de a palti pretul.

! Daca neconformitatea este atat de grava, incat il impiedica pe cumparator sa realizeze

scopul pt care a contractat, scop cunoscut vanzatorului rezolutiunea + daune interese +
restituirea pretului

Obligatia de a garanta impotriva evictiunii:

1.Concept:

Obligatiile de garantie sunt obligatii de rezultat, care angajeaza raspunderea debitorului, de

cate ori rezultatul nu este atins, chiar daca neatingerea rezultatului nu este cauzata din
culpa sa. (garantia contra evictiunii este un exemplu de raspundere a debitorului pt cazul
fortuit, atunci cand cumparatorul este evins fara culpa vanzatorului)

aceste obligatii sunt considerate executate, doar atunci cand rezultatul garantat a fost
efectiv atins. In caz contrar, indiferent de cauza neatingerii rezultatului, debitorul va fi
tinut sa raspunda.

Eviciunea reprezinta orice impiedicare totala sau partiala a cumparatorului in exercitarea

dr cumparat.
-ceea ce se vinde si se cumpara sunt drepturi cel care a cumparat un drept, are pretentia
de a se putea bucura neingradit de acel drept

Garantia ctr evictiunii vizeaza 2 categorii de evictiuni:

-evictiuni provenind din fapta proprie a vanzatorului
-evictiunile provenind din faptele unor terti

1.Garantia ctr evictiunii provenind din fapta proprie:

 Vanzatorul este obligat sa nu faca nimic de natura sa il incomodeze pe cumparator in
exercitarea dr cumparat. Obligatia de a garanta ctr evictiunii provenind din fapta proprie este
o obligatie absoluta in sensul ca ea acopera atat tulburari de fapt cat si de drept, atat
tulburari avand o cauza anterioara CVC, cat si tulburari avand o cauza ulterioara CVC, iar
pe de alta parte, vanzatorul nu se poate exonera printr-o clauza contractuala de
raspunderea pt evictiunea provenind din fapta sa.

Tulburarile de fapt:

In CVC, vanzatorul este obligat sa se abtina de la orice actiune sau inactiune, care ar avea
ca efect tulburarea cumparatorului in exercitarea dreptului cumparat. Prin mecanismul
garantiei ctr evictiunii provenind din tulburarea de fapt se contractualizeaza intre
vanzator si cumparator obligatia generala si abstracta a oricarui tert de a nu-l tulbura
pe un cumparator in exercitarea dr sau.

Aceasta contractualizare are ca efect o facilitare a saricinii de proba si o largire a

dreptului la reparatie, pe care cumparatorul il are ca urmare a incalcarii dreptului sau de
catre vanzator.
Concurs intre raspunderea delictuala si obligatia de a garanta ctr evictiunii oblg pt
evictiune

Tulburari de drept

Drepturile invocate fie se intemeiaza pe acte anterioare incheierii cvc, fie se intemeiaza pe
fapte ulterioare.
Daca inainte de incheierea cvc, vanzatorul a consimtit la incheierea unor alte contracte prin
care limiteaza dreptul vandut, limitari pe care nu le-a adus la cunostinta cumparatorului,
el va raspunde fata de acesta pt fapta proprie, imediat ce acele limitari se vor manifesta.

A ii vinde lui B un bun, dupa ce anterior a constituit fata de C un uzufruct

Daca C exercita uzufructul limitand in acest fel dr de proprietate al lui B, A va fi tinut sa
raspunda fata de B pt 2 fapte proprii:
-incheierea ctr cu C
-necomunicarea catre B a preexistentei ctr cu C la data la care s-a incheiat CVC
Este tulburare de drept, pt ca C invoca un drept.
Este posibil ca fapta proprie a vanzatorului care creeaza tulburarea sa se situeze ulterior
incheierii cvc: A vinde acelasi bun de doua ori.
Daca primul care intra in posesia bunului mobil este C, atunci B va fi evins.
Daca primul care inscrie dr in CF este C, atunci, de asemenea, B va fi evins.

In doctrina s-a examinat ipoteza in care, dupa ce vinde un bun unui particular, statul
dispune exproprierea bunului pt utilitate publica. S-a pus intrebarea daca in acest caz
statul nu isi incalca obligatia sa de a garanta ctr evictiunii.
In general, raspunsul dat de doctrina a fost negativ. Ca vazator, statul a actionat in
exercitiul capacitatii sale de dr privat, iar obligatia sa de garantie nu putea viza decat
tulburari pe care le-ar fi cauzat tot in exercitiul calitatii sale de dr privat. Prin cvc pe care il
incheie, statul nu isi poate limita atributiile de dr public, pt ca acele atributii nu sunt in
comert. Actionand ca expropriator, in schimb, statul a actionat in capacitatea sa de dr public
si deci nu-si putea incalca obligatii de drept privat.

Cea mai importanta problema legata de garantia ctr evictiunii provenind din fapta
proprie a vanzatorului actiunile pe care acesta le-ar putea introduce impotriva
cumparatorului sau succesorilor sai, privind limitarea dreptului vandut. Vanzatorul nu poate
introduce impotriva cumparatorului sau succesorilor actiuni prin intermediul carora sa-l
evinga pe cumparator.
In cazul in care sunt introduse asemenea actiuni, ele vor fi respinse pe baza unei aparari
numita exceptie de garantie, potrivit careia cel chemat sa garanteze ctr evictiunii nu
poate el insui sa evinga.

Aceasta exceptie are ca efect respingerea actiunii vanzatorului impotriva cumparatorului,

fara ca actiunea sa fie analizata pe fond.
Consecinta mentionata se aplica si atunci cand dreptul pe care se intemeiaza actiunea a
intrat in patrimoniul vazatorului ulterior incheierii contractului de vanzare.

!!!A vinde catre B bunul lui C. Ulterior, A il mosteneste pe C. A nu va putea introduce

actiunea in revendicare impotriva lui B.

Pe VCC se sustinea ca si in ipoteza in care vanzatorul este mostenit de catre titularul unui
drept care ar limita dr cumparatorului, acest titular nu-si va putea valorifica propriul sau
drept impotriva cumparatorului exceptia de garantie.
Trib.Suprem formuleaza rezerva la aceasta regula, aratand ca exceptia de garantie nu
este fucctionala, atunci cand tertul l-a mostenit pe vanzator sub beneficiu de inventar.
Pentru ca in acest caz, patrimoniul succesoral ramane separat de patrimoniul
mostenitorului, chiar daca drepturile si obligatiile din patrimoniul succesoral il au ca subiect
pe mostenitor.
In NCC, unde acceptarea sub beneficiu de inventar s-a generalizat, mostenitorului
vanzatorului care invoca un drept propriu in legatura cu lucrul vandut nu-i va putea fi
opusa exceptia de garantie, !!! insa acesta din urma il va putea chema in garantie pe
acelasi mostenitor, ca si pt o tulburare provenind din fapta tertului. Mostenitorul trebuind
sa raspunda in limita activului patrimonial dobandit de la vanzator.

2. Obligatia vanzatorului de garanta contra evictiunii produse de tert

Vanzatorul raspunde pt tulburarea exercitarii dr vandut de catre un tert, numai atunci

cand cauza tulburarii intruneste cumulativ urmatoarele 3 conditii:

1. sa fie o cauza juridica/ evictiunea sa fie o tulburare de drept

Impotriva tulburarilor de fapt savarsite de catre terti, cumparatorul se poate apara singur
prin raspunderea civila delictuala.

In schimb, daca tertul se sprijina pe un drept, atunci este posibil ca cumparatorul sa nu ii

poata opune dr cumparat.
De aceea, vanzatorul este chemat sa il sprijine pt respingerea pretentiilor tertului. Aceste
pretentii se pot intemeia pe un drept real, pe un drept de creanta (locatiune/ preemptiune),
pe un dr potestativ, pe un dr de proprietate intelectuala sau pe o limitare legala a dr
cumparat care nu rezulta din starea aparenta a bunului la mom incheierii ctr de vanzare.
 2. cauza evictiunii trebuie sa fie anterioara incheierii CVC.

Asta nu inseamna in mod necesar ca dreptul s-a nascut inainte de contractul de vanzare.
Trebuie insa ca faptul generator al acelui drept sa se fi produs, sau cel putin sa fi inceput sa
se produca inainte contractul de vanzare.
Spre exemplu, conditia este indeplinita daca un bun a fost declarat de utilitate publica
inainte de incheierea vanzarii, chiar daca procedura de expropriere s-a realizat dupa. In
cazul faptelor juridice complexe, care presupun printre altele si o curgere de timp se
considera ca aceasta conditie este indeplinita daca la momentul incheierii vanzarii
implinirea termenului din continutul faptului juridic complex era iminenta.
Uzucapiunea extratabulara termenul este de 10 ani, tertul poseda deja de 9 ani la data la
care s-a vandut imobilul.

3. cauza evictiunii trebuie sa nu fi fost cunoscuta cumparatorului.

In cazul in care cumparatorul cunostea cauza evictiunii, se considera ca el si-a asumat

obligatia de a plati pretul in considerarea si a acestei cauze. Astfel, el si-a asumat riscul
producerii evictiunii, neputandu-se indrepta impotriva vanzatorului daca acest risc se
concretizeaza.
Se prezuma cunoscute de catre cumparator limitele obisnuite ale dreptului vandut, tinand
cont de natura bunului asupra caruia poarta dreptul. Dimpotriva, sarcina probei cand
dobanditorul a cunoscut limitele exceptionale ale dreptului vandut ii revine vanzatorului. El
poate face aceasta proba fie invocand clauza contractuala din care rezulta cunoasterea
cauzei de catre cump, fie aratand ca aceasta era stabilita prin inscrisurile pe care le-a
preadat cumparatorului in vederea vanzarii, inclusiv in extrasul de CF sau in documente de
dobandire.

Atunci cand aceste conditii sunt indeplinite cumulativ, vanzatorul este obligat sa garanteze
impotriva acestei evictiuni.

Natura obligatiei de garantie:

1. Sub aspectul tulburarilor provenind din fapta proprie, vanzatorul are o obligatie
precontractuala de informare el trebuie sa il informeze pe cum despre toate limitarile
exceptionale pe care le cunoaste.
Odata ce contractul este incheiat, din el rezulta si o obligatie de a nu face a vanzatorului,
care este obligat sa se abtina de la orice fapta, actiune sau fapt juridic care ar avea ca efect
impiedicarea totala sau partiala a cumparatorului in exercitarea dreptului.

Informare + a nu face

2. In legatura cu tulburarile provenind din fapta tertilor, vanzatorul are o obligatie de a

face, si anume de a utiliza toate mijloacele juridice necesare pt a se respinge pretentiile
tertului.

A face

In cazul in care pretentiile tertilor se manifesta pe calea unei actiuni in justitie, vanzatorul
este obligat sa intervina in procesul astfel declansat printr-o cerere de interventie
accesorie in favoarea cumparatorului parat.
 Aceasta cerere ii va permite sa invoce in procese toate exceptiile, probele si aprarile care ar
putea conduce la respingerea actiunii tertului reclamant. Atunci cand vanzatorul nu
intervine din proprie initiativa, cumparatortul are posibilitatea de a-l introduce el insusi in
proces pe vanzator, prin chemarea in garantie. Astfel, in acelasi proces se vor judeca doua
procese: actiunea tertului impotriva cumparatorului, actiunea cumparatorului impotriva
vanzatorului.
Prin cererea de chemare in garantie, cumparatorul cere ca vanzatorul sa raspunda pt
evictiunea care ar rezulta, daca s-ar admite pretentiile tertului impotriva cumparatorului.
Sub acest aspect, cererea de chemare in garantie are natura subsidiara. Ea va fi antamata
de instanta numai daca se admite actiunea principala.
Chematul in garantie are posibilitatea de a administra in proces toate probele si mijloacele
de aparare apte sa conduca la respingerea pretentiilor tertului.
I. In cazul in care vanzatorul a participat la procesul dintre tertul evingator si cumparator
fie in calitate de chemat in garantie, fie interveninent in interes proprie, asupra lui va plana o
prezumtie irefragrabila de raspundere.

II. Daca in schimb, procesul dintre tertul evingator si cumparator s-a purtat fara
participarea vanzatorului si daca in acest caz actiunea tertului a fost admisa, prezumtia de
raspundere a vanzatorului va fi numai relativa.
Astfel, daca printr-un proces ulterior, cumparatorul evins va angaja raspunderea
vanzatorului pt aceasta evictiune, vanzatorul se va putea apara prin exceptia procesului
rau condus.
Aceasta va putea conduce la respingerea pretentiilor cumparatorului in cazul in care
vanzatorul rastoarna prezumtia relativa de raspundere si dovedeste ca daca ar fi fost
chemat in procesul dintre cumparator si tertul evingator, ar fi avut mijloace juridice
suficiente, pt respingerea pretentiilor tertului.

III. Este posibil ca cumparatorul sa accepte pretentiile tertului chiar si absenta unui
proces. In acest caz, prezumtia relativa care opereaza este aceea ca vanzatorul nu
raspunde pt evictiune.
Astfel, in cazul in care cumparatorul il va actiona in judecata solicitand angajarea
raspunderii sale pt evictiunea rezultata prin acceptarea pretentiilor tertului, cumparatorul
va trebui sa dovedeasca faptul ca vanzatorul nu ar fi avut mijloacele necesare pt a
respinge pretentiile tertului.

Raspunderea pt evictiunea consumata

Evictiunea se poate consuma:

-fie prin inlaturarea sau limitarea temporara ori permanenta a dreptului cumparatorului
asupra lucrului vandut,

-fie prin pierderea unui alt bun decat bunul vandut din patrimoniul cumparatorului.

Vanzatorul va raspunde pt evictiune in mod diferit in functie de aceste modalitati de

consumare.

I. In cazul in care evictiunea consumata se repercuteaza asupra exercitiului dreptului

cumprat, atunci trebuie sa distingem dupa cum:
-ea inlatura complet acest exercitiu sau evictiunea totala
-numai il limiteaza evictiunea partiala
 Evictiunea totala:

Potrivit art.1700(1), cumparatorul poate cere rezolutiunea vanzarii daca a fost evins de
intregul bun sau de o parte a acestuia suficient de insemnata, incat daca ar fi cunoscut
evictiunea nu ar fi contractat.

poate cere se deroga de la dreptul comun al rezolutiunii/ daca partile nu au prevazut

expres ca ea poate fi declarata si unilateral, rezolutiunea poate fi numai judiciara.

Alin.2 odata cu rezolutiunea, cumparatorul poate cere si restituirea pretului (1701) +

repararea prejudiciului suferit (1702).
Remediile nu se pot obtine decat consecutiv rezolutiunii.

1. Restituirea pretului pretul integral platit de catre cumparator chiar daca de la

incheierea contractului si pana la producerea evictiunii, valoarea lucrului a scazut si asta
indiferent daca scaderea valorii a fost fortuita, din culpa sau cu intentie.

Exceptie: Cumparatorul a obtinut foloase de pe urma descresterii valorii bunului. In

aceasta situatie valoarea foloaselor va fi dedusa din pretul supus restituirii.

!In cazul in care valoarea bunului a crescut, atunci vanzatorul este dator sa restituie pe
langa pret si sporul de valoare. (1701 alin.3)

2. Daunele interese (1702):

1702(1) lit a Cumparatorul restituie evingatorului doar fructele culese dupa data
introducerii actiunii evingatorului impotriva cumparatorului posesorul de buna-
credinta pastreaza fructele culese
Pe acestea trebuie sa i le restituie vanzatorul cumparatorului
Vanzatorul datoreaza cumparatorului toate cheltuielile de judecata (inclusiv pe cele
datorate de cumparator in procesul cu evingatorul)
Lit.d este o derogare nu este vorba doar de prejudiciile suferite si de beneficiile
nerealizate previzibile la data incheierii ctr, ci de toate.

Curs 7 14.11.2012

Regimul evictiunii pt evictiune totala:

Evictiunea totala -1702 (2) textul se interpreteaza in raport cu:

1701 (3) si 1702(3)

-in rap cu 1701(3) lucrarile adaugate necesare si utile se restituie numai in masura in
care depasesc sporul de valoare adus bunului

-in rap cu 1702(3) cheltuielile cu lucrarile adaugate voluptoare nu sunt supuse restitutirii.
Prin exceptie, daca vanzatorul cunostea cauza evictiunii la data incheierii contractului,
el va fi tinut sa restituie cumparatorului si cheltuielile cu lucrarile voluptoare

Evictiunea partiala:
 -evictiunea in urma careia cumparatorul etse impiedicat numai in parte sa isi exercite dr
cumparat

-in aceasta ipoteza, daca partea de care este lipsit cumparatorul este intr-atat de
importanta, incat daca ar fi cunoscut de la inceput cauza evictiunii, cumparatorul nu ar fi
cumparat, atunci el poate cere rezolutiunea vanzarii cu restituirea pretului conform
art.1701 si cu daune interese potrivit art.1702.
Aceasta ipoteza este asimilata evictiunii toatale si, ca si la evictiunea totala, rezolutiunea
care conditioneaza celelalte remedii nu poate fi declarata unilateral de catre cumparator,
decat daca prin CVC si-a rezervat dr la o asemenea declaratie, in caz contrar
rezolutiunea va fi judiciara, instanta urmand sa verifice mai ales daca impiedicarea
cumparatorului este intr-atat de importanta incat sa justifice desfiintarea CVC.
-in situtia in care cumparatorul nu poate/ nu vrea sa obtina rezolutiunea cvc, acesta va fi
mentinut cu o reducere de pret proportionala cu valoarea partii de care a fost evins
-potrivit art.1703, teza finala pe langa aceasta reducere de pret, cumparatorul poate cere
daune interese pt stabilirea carora se aplica in mod corespunzator art.1702 el nu face
trimitere si la 1701 care face vorbire despre pret si spor de valoare

=> pt diferenta de pret nu se va lua in calcul decat pretul contractului, iar nu si evaluarea
scadere ori sporire a valorii bunului intre data incheierii cvc si data producerii evictiunii.

-cu toate acestea, prejudiciul suplimentar pe care cumparatorul l-ar suferi in ipoteza
vin care valoarea bunului a sporit, poate fi recuperat:
-fie prin coroborarea art 1703 + 1702(1) lit d,
-fie prin coroborarea 1703 + 1702(2) in cazul in care sporirea s-a facut prin realizarea
unor cheltuieli

II. Evictiunea consumata care se repercuteaza asupra unui alt bun al cumparatorului,
decat bunul vandut:

-2 situatii de aceasta natura

Prima este mentionata expres in 1704:

Atunci cand cumparatorul a pastrat bunul cumparat, platind evingatorului o suma de

bani, sau dandu-i un alt bun, vanzatorul este liberat de urmarile garantiei:
-in primul caz prin rambursarea catre cumparator a sumei platite cu dobanda
legala calculata de la data platii,
-iar in al doilea caz, prin plata valorii bunului dat,
-precum si in ambele cazuri a tuturor cheltuielilor pe care cumparatorul a trebuit sa
le faca spre a evita evictiunea.

Cea de-a doua situatie rezulta din regimul general al evictiunii:

A ii vinde lui B bunul lui C, iar B vinde mai departe bunul lui D, C introduce actiunea in
revendicare impotriva lui D. D se poate intoarce si impotriva lui B (dar si impotriva lui A). B,
dupa ce ii plateste lui D, se poate intoarce impotriva lui A.
Este actiunea lui D impotriva lui B o tulburare a exercitarii dreptului sau de a dispune de
bun?
DA nu il priveaza de bun, insa il priveaza de niste bani, banii pe care i-a platit lui D
-in situatia in care in sirul mai multor transmisiuni succesive ale aceluiasi drept, unul
dintre transmitatori este obligat sa-l despagubeasca pe un succesor al sau in drepturi pentru
evictiunea suferita de acesta, aceasta situatie reprezinta la randul sau o evictiune, pt care el
poate angaja raspunderea propriului sau autor, obligandu-l pe acesta sa suporte suma
platita cu titlu de despagubiri, cu dobanzi legale din ziua platii, prin asemanare cu ipoteza
art.1704.

Prescriptia dr la actiunea in raspunderea ctr evictiunii

-in cadrul garantiei contra evictiunii, durata garantiei nu este limitata in timp, decat la
durata de existenta a dr vandut.
-orice tulburare in exercitarea acestui drept aparuta in cursul perioadei in care el exista
potrivit asteptarilor rezonabile ale cumparatorului de la data incheierii ctr., ii permite
acestuia sa angajeze raspunderea vanzatorului pt aceasta tulburare.
-de la fiecare tulburare, insa, incepe sa curga un termen de prescriptie privind
raspunderea pt acea tulburare
-in cazul in care prejudiciul rezultat din tulburare nu poate fi stabilit imediat, atunci
termenul de prescriptie incepe sa curga de la data la care cumparatorul poate cunoaste
acest prejudiciu, potrivit art.2528 NCC

Multiplicarea obligatiei de garantiei:

-art.1706: Vanzatorul este obligat sa garanteze ctr evictiunii fata de orice dobanditor
subsecvent al bunului, fara a deosebi dupa cum dobandirea este cu titlu oneros sau gratuit

=> fiecare transmisiune succesiva a dreptului vandut face sa se nasca in patrimoniul

dobanditorului un drept corelativ obligatiei fiecaruia dintre antecesorii vanzatorului de a-
l garanta impotriva evictiunii rezultand din cauze anterioare contractului prin care ei
au transmis si necunoscute cumparatorului la data contractului prin care el a fost evis.

A ii vinde lui B bunul lui X. B il vinde lui C. C il doneaza lui D

X actiune in revendicare impotriva lui B
D avand in vedere ca este donatar nu se poate intoarce impotriva lui C decat pt cauzele
imputabile lui C
A ii garanteaza pe B, C, D. aceste obligatii succesive au acelasi obiect ele permit
oricaruia dintre dobanditorii ulteriori sa se indrepte impotriva oricarui transmitator anterior.
Totul se raporteaza la contractul initial, respectiv contractul dintre A si B.

Modificarea conventionala a regimului conventional a regimului de garantie

-in exercitarea libertatii contractuale, partile pot in principiu sa restranga sau sa extinda
obligatia de garantie 1698(1) teza a doua ele pot chiar sa il exonereze pe cumparator de
orice raspundere, totusi 1698(2) + 1699 fixeaza limitele acestei libertati
-in ipoteza in care partile au prevazut ca obligatia de raspundere a vanzatorului este
restransa sau eliminata, acesta clauza nu va fi inteleasa si ca eliberandu-l pe vanzator de
obligatia de a restitui pretul (vanzatorul va fi exonerat doar de obligatia de a plati daune-
interese)
-aceasta obligatie va fi considerata ca existand in sarcina cumparatorului, cu exceptia
cazului in care s-a prevazut expres ca nici restituirea pretului nu va fi datorata, precum si a
cazului in care cumparatorul si-a asumat expres riscul producerii evictiunii

-art.1699 vanzatorul nu se va putea exonera valabil de evictiunea rezultata din fapta sa

proprie, totusi este valabila clauza prin care vanzatorul isi rezerva un anumit drept in
legatura cu bunul vandut, aceasta clauza nefiind considerata o exonerare de raspundere
privind faptul personal, ci o limitare expresa convenita de parti a dreptului transmis
-tot pt ca este o limitare expresa a dr transmis, este valabila si clauza prin care
cumparatorul declara ca a luat cunostinta de o anumita cauza a unei eventuale evictiuni,
chiar daca acea evictiune ar fi cauzata de un fapt personal anterior al vanzatorului
-valabilitatea calauzei este conditionata insa de caracterul sau determinat: cauza eveictiunii
trebuie identificata fie prin faptul sau generator, fie prin identitatea tertului evingator posibil.

Contractul de mandat

Clasificarea contractului de mandat:

-mandatul cu reprezentare
-mandatul fara reprezentare

Notiune si clasificare:
-art.2009 NCC: mandatul este ctr prin care o parte numita mandatar se obliga se incheie unul
sau mai multor acte juridice pe seama celeilalte parti, numite mandant

=> specificul mandatului este obiectul obligatiei pe care una dintre parti si-o asuma ca
obligatie principala fata de cealalta, aceea de a incheia acte juridice care nu produc
efecte in patrimoniul partii ce participa efectiv la procedura de incheiere a actelor, ci
in patrimoniul celeilalte parti
-act juridic incheiat de mandant pe seama mandantului la procedura de incheiere a
actului juridic participa mandatarul, iar efectele se produc in patrimoniul mandantului
-prerogativa de a incheia acte juridice care produc efecte asupra unei alte persoane este o
putere

-preogative juridice drepturi subiective au obiect determinat, se exercita in interes

propriu/ libertati general umane, se exercita in interes propiu/ puteri au obiect
determinat, dar se exercita in interesul altuia puterea de reprezentare

-mandatul confera o putere de drept privat, pe care mandatarul o exercita in interesul

mandantului prin incheierea de acte juridice pe seama acestuia acte jur ce produc efecte
asupra mandantuluui
-din nat de putere => trasaturi caracteristice ale ctr de mandant

1. mandatarul este obligat sa fie loial intereselor mandantului

2. pt ca efectele vointei exprimate de mandatar se vor repercuta asupra patrimoniului
mandantului, aceasta putere nu poate subzista decat atata vreme cat mandantul are
incredere ca mandatarul ii va servi interesele inuitu personae
3. de vreme ce mandatarul actioneaza in interesul mandantului, riscurile acestei actiuni
sunt suportate de mandant, care, in consecinta, va suporta si consecintele cazurilor fortuite
care se repercuteaza negativ asupra mandatarului si consecintele imposibilitatii fortuite de
executare a mandatului si consecintele negative ale actelor pe care mandatarul se incheie
-nu este de esenta ctr de mandat ca si mandantul sa-si asume vreo obligatie fata de
mandatar
-este posibil ca in schimbul obligatiei mandtarului de a incheia acte pe seama
mandantului, fie sa isi asume, fie sa nu isi asume vreo obligatie
 -in primul caz ctr de mandat cu titlu oneros/ in al doilea caz un contract unilateral
dezinteresat
-2010 (1) teza a doua mandatul dintre doua pers fiz se prezuma cu titlu gratuit/ teza a
treia mandatul dat pt actul de exercitare a unei activitati profesionale se prezuma a fi cu
titlu oneros

Observatii:
-conflictul intre cele doua prezumtii este rezolvat - mandatul se prezuma cu titlu oneros
(cu toate acestea in textul de lege)
-daca mandatul este cu titlu oneros, iar remuneratia mandatarului nu este stabilita prin
mandat avem text de lege expres: 2010(2)
-prin derogare de la dreptul comun, in care daca una dintre obligatiile decurgand dintr-un
contract este lipista de obiect determinat sau cel putin determinabil (de exemplu, pretul), ctr
este nul, in cazul mandatului cu titlu oneros, chiar daca remuneratia mandatarului nu a fost
stabilita, mandatul va fi considerat valabil, judecatorul putand suplini vointa partilor, fie
aplicand criteriile prevazute de lege sau de uzante, fie, in lipsa, evaluand serviciile
prestate, evaluare pt realizarea careia el poate sa dispuna o expertiza de specialitate
-cand actele pe care le incheie mandatarul sunt incheiate in numele mandantului, atunci
mandatul este cu reprezentare
-cand actele pe care le incheie mandatarul sunt incheiate doar pe seama mandatanului,
dar nu in numele sau, at mandatul este fara reprezentare
-daca nu s-a prevazut altfel in contractul de mandat, mandatul este prezumat a fi cu
reprezentare aceast element este de natura contractului de mandat spre a det sediul
materiei aplicate contractului de mandat, trebuie mai intai sa se cerceteze dispozitiile privind
mandatului cu reprezentare ele sunt dr comun si pt mandatul fara reprezentare (2039(2))
-pt a det dispozitiile aplicabile mdt cu reprezentare, dispozitiile speciale trebuie completate
cu dispozitiile de la reprezentare

Mandatul cu reprezentare:
-ctr de mdt cu rep este ctr prin care mandatarul se obliga sa incheie acte jur in numele si pe
seama mandantului
-specifica mandatului cu reprezentare este puterea de a reprezenta, in virtutea careia nu
numai ca actele incheiate de mandatar produc efecte in patrimoniul mandantului din
perspectiva mandantului si a mandatarului, dar acest lucru este cunoscut si acceptat de la
inceput si de tertul cu care se incheie acele acte juridice, astfel incat in urma executarii mdt,
acei terti se vor afla in rap juridice directe cu mandantul, iar nu cu mandatarul
Conditii de validitate
- mandantul trb sa respecte cdt de capacitate cerute de lege pt actul pt care se da
mandatul/ mandatarul capacitate de exercitiu
-principiul consensualismului 2013 (1) in forma scrisa, autentica, sub semnatura privata
sau verbal
-in practica: doar manifestarea de vointa a mandantului in sensul ca intelege sa fie
reprezentat de catre mandatar este conemnata in forma scrisa
-atat ca instrumentum cat si ca negotium, aceasta manifestare de vointa se numeste
imputernicire sau procura
- din perspectiva ctr de mdt, procura care este un act unilateral este o oferta de mdt din
partea mandantului aceasta oferta poate fi acceptata de mandatar in orice forma
-adesea acceptarea acestei oferte se face prin executarea mandatului oferit, adica prin
incheierea actului in care s-a dat procura
-2013(1) teza finala acceptarea mdt poate rezulta si din acceptarea sa de catre mandatar
 -forma mdt art.2014 prevede o ipoteza particulara de formare a ctr de mdt atunci cand
mandantul formuleaza o oferta de mandat avand ca obiect incheierea de catre mandatar a
unor acte incluse in sfera activitatii profesionale a acestuia, ori pt care acel mandatar si-a
oferit serviciile in mod public, ori in mod direct mandatarului, ctr se considera format, daca
mandatarul nu refuza in mod neintarziat oferta venita de la mandant tacerea valoreaza
consimtamant (derogare de la dr comun in materia acceptarii ofertei)
-in cazul in care pt actul ce face ob mdt, legea impune anumite cdt de forma, aceste cdt
de forma vor fi cerute si in legatura cu ctr de mdt (art.2013(2) + 1301) regula unitatii
dintre mandat si actul pt care se da mandatul are in vedere aspectul ca vointa
mandantului de a incheia actul pt care se da mdt, se exprima in chiar ctr de mdt
-daca se da mdt pt incheierea unui ctr de vanzare a unui imobil conf art. 1244 forma
autentica => mdt va fi supus formei autentice ad validitatem, pt ca vointa vazatorului
se exprima in chiar ctr de mdt
-in doctrina mai veche s-a discutat daca aceasta regula se aplica si in cazul in care forma
autentica nu se cere ad validitatem, ci a fost convenita de catre parti mdt poate sa nu
imbrace forma autentica (initial)/ (apoi) legea 136/1995 in cazul in care o parte este
reprezentata la incheierea unui act autentic, indiferent daca forma este ceruta ad validitatem
sau nu, va trebui sa prezinte in timpul procedurii de autentificare o procura autentica, in caz
contrar, cererea de autentificiare fiind respinsa => indiferent daca actul incheiat in forma
autentica se incheie astfel dat unei cerinte legale sau din vointa partilor, mdt pt
incheierea unui atare act trebuie sa imbrace forma autentica

Obiectul contractului:
-este intodeauna un act juridic
-in cazul in care pt incheierea actului juridic sunt necesare anumite acte materiale, atunci
mandatarul este obligat sa indeplineasca si acele acte materiale, insa aceasta obligatie este
accesorie fata de oblg de a incheia actul juridic, care, in masura in care ctr este calificat ca
mdt, are statutul unei oblg principale prin aceasta ctr de mdt se diferentiaza fata de alte
ctr, care au ca obiect principal acte materiale si in subsidiar acte juridice ctr de antrepriza
sau ctr de munca

Dpdv al obiectului, mdt poate fi general sau special.

-mdt general: este cel dat pt toate treburile mandantului sau pt o categorie larga a
afacerilor sale (administrarea unui bun)
-daca ob mdt este determinat sub aspectul nat actului juridic pt care se da mandat si
al ob uneia dintre obligatiile principale ce rezulta din acest act juridic, atunci mdt este
special
-in toate cazurile ob mdt este de stricta interpretare si aplicare, astfel incat el nu va putea fi
extins decat la acele acte care sunt necesare pt indeplinirea ob expres prevazut
-in consecinta, daca se da mdt pt incheierea unui anumit act juridic, ob ctr de mdt nu mai
include si executarea acelui act juridic
-daca se da mdt pt incheierea unei tranzactii (acel ctr prin care partile pun capat unui
litigiu existent sau iminent) nu mai include si incheierea unui compromis (partile convin sa
incheie litigiul unui tribunal arbitrar)
-daca se da mdt pt ctr de vanzare, ob include si ctr preparatorii, inclusiv promisiuni de
vanzare sau pacte de optiune cu privire la vanzare, asta pt ca actele respective pregatesc
realizarea ob mdt
-at cand actul pt care se da mdt este un act de dispozitie (instrainare, grevare, renuntare
la un drept, incheierea unei tranzactii), at mdt nu este valabil cu privire la acel act de
dispozitie, decat daca este special
 -pe temeiul unui mdt general, mandatarul nu poate incheia acte de dispozitie pe seama
mandantului 2016(1)(2)
-ob mdt trebuie sa fie det sau determinabil, posibil si licit
-mandatul este lovit de nulitate daca actul pt care se da mdt este contrar ordinii publice
-de asemenea, mdt este nul, daca actul pt care se da mdt este strict personal (el nu poate fi
incheiat prin reprezentant ctr de munca, testamentul)
-2015 mdt nu se poate da pe termen nedeterminat daca partile nu au prevazut un
termen, ctr de mdt inceteaz ain 3 ani de la incheierea lui

Efectele mandatului cu reprezentare

Efecte intre parti

Efecte fata de terti

Efecte intre parti:

-de natura obligationala: obligatii ale mandatarului/ obligatii ale mandantului

Obligatiile mandatarului:
1. principala oblg a mandatarului este oblg de a incheia actul pt care s-a dat mdt in
numele si pe seama mandantului obligatie de mijloace, iar nu a unei obligatii de
rezultat, astfel ca daca actul nu se incheie, raspunderea mandatarului va fi angajata
numai daca se dovedeste ca neincheierea actului a fost cauzata de lipsa sa de diligenta
-2018 daca mdt este cu titlu oneros, mandatarul este tinut sa execute mdt cu diligenta
unui bun proprietar, daca este cu tiltu gratuit, mandatarul este obligat sa indeplineasca cu
diligenta pe care o dovedeste in propriile afaceri

2. in incheierea actelor pt care s-a dat mdt cu reprezentare, mandatarul este obligat sa
reprezinte pe mandant, ceea ce insemna ca va trebui sa-si exihibe fata de tert calitatea sa de
mandatar, astfel incat mandantul sa ajunga in raporturi juridice cu tertul prin intermediul
actelor juridice incheiate

3. mandatarul trb sa actioneze in limitele puterii de reprezentare ce i-au fost date si sa nu

incheie acte in afara acestor limite 2017(2) mandatarul se poate abate de la instructiunile
primite de la mandant daca sunt indeplinite urmatoarele cdt cumulative:
a. abaterea sa fie justificata de o schimbare a imprejurarilor relevante la data la care s-
a dat mdt
b. aceasta schimbare era imprevizibila pt parti la data la care s-a dat mdt
c. schimbarea de imprejurari nu a putut fi comunicata mandantului in prealabil fata de
abaterea de la instructiunile sale daca putea fi comunicata, atunci potrivit art.2018(2)
mandatarul ar fi fost obligat sa o comunice si daca in urma acestei schimbari mandantul ar
fi dat noi instructiuni, ar fi trebuit sa le aplice pe acelea, iar daca acesta nu ar fi dat noi
instructiuni, mandatarul ar fi trebuit sa aplice doar imputernicirea initiala, fara abatere
d. potrivit ansamblului imprejurarilor sa se poata prezuma in mod rezonabil ca
mandantul ar fi aprobat abaterea de la instructiunile sale initiale daca ar fi cunoscut
schimbarea initiala a imprejurarilor
-daca aceste cdt sunt indeplinite, pe de o parte, limitele puterii de reprezentare se largesc,
astfel ca el este autorizat sa se abata de instructiunile intiale, dar in sarcina sa se naste o
noua oblig, aceea de a-l informa pe mdt in legatura cu schimbarea imprejurarilor si abaterea
de la instructiuni, imediat ce aceasta informare va fi posibila

4. mandatarul are obligatia de loialitate fata de mandant

 -el nu trebuie sa se afle intr-un conflict personal cu interesul mandantului, interesele sale
personale nu trebuie implicate de partea tertului cu care se incheie actul pt care s-a dat mdt
-mandatarul vanzatorului nu trebuie sa aiba actiuni in firma cumparatorului
-ctr pt care s-a dat mdt este afectat de nulitate relativa, daca a existat conflict de interese
-1304 conflict de interese mandatarul actioneaza fie in calitate de cocontractant, fie si in
calitate de mandarar al cocontractantului nulitatea relativa a contractului la cererea
persoanei ale carei interese au fost lezate, cu exceptia situatiei in care ctr de mdt initial a fost
astfel redactat, incat fie mandatarului i s-a permis expres sa actioneze si in calitate de
cocontractant sau de reprezentant al acestuia, fie intregul continut al ctr pt care s-a dat mdt
a fost inclus in ctr de mdt
-1229 ctr este anulabil at cand consimtamantul reprezentantului este viciat poate
invoca vanzatorul lucrului altuia faptul ca nu stia ca bunul pe care l-a vandut nu era al
sau?
-vanzatorul lucrului altuia stie ca bunul nu este al lui, mandatarul nu stie ca bunul nu este
al vanzatorului (acesta se afla in eroare) poate fi anulat acel ctr din pricina acelei erori? NU
elementul a fost stabilit de catre mandant, nu de catre mandatar
-art.1300

5. obligatia de a da socoteala mandatarul este obligat sa transmita mandantului toate

bunurile pe care le-a primit de la acesta pentru executarea mandatului si nu le-a folosit in
acest scop, precum si toate bunurile pe care le-a primit de la terti pe seama mdt, chiar daca
acele bunuri nu i se cuveneau acestuia
EX: pensionar pleaca la copil in America. Lasa un vecin sa se ocupe de treburi (intretinere,
impozite ). Ii lasa niste bani pt a-i folosi pt acoperirea acestor obligatii (3000). Plateste 2700
impozite => trebuie sa ii returneze cei 300 de lei
Daca pensionarului i se calculeaza o pensie mai mare, vecinul trebuie sa accepte pensia si
sa i-o transmita pensionarului astfel.

-2020 prevede un regim special daca mandatarul datora catre mandant anumite sume de
bani, dobanzile la aceste sume curg din ziua in care a fost pus in intarziere/ daca
mandatarul a si cheltuit aceste sume in interes propriu, atunci dobanzile la sumele
cheltuite curg din ziua intrebuintarii lor

6. oblg cu caracter exceptional obligatia mandatarului de a raspunde pt obligatiile

asumate de terti prin contractul care se incheie in executarea mdt
-in principiu mandatarul nu are o asemenea obligatie
-prin exceptie, in cazul in care neexecutarea obligatiilor de catre terti este cauzata de
insolvabilitatea acestora, insolvabilitate care exista si la data incheierii ctr prin intermediul
mandatarului si care i-a fost cunoscuta acestuia, fie ar fi trebuit sa-i fi fost cunoscuta,
atunci el raspunde si pt neexecutarea obligatiilor tertilor
3 cdt:
-neexecutarea sa fie cauzata de insolvabilitatea tertului
-insolvabilitatea sa existe la data incheierii ctr
-aceasta sa-i fi fost sau trebuia sa-i fi fost cunoscuta mandatarului

7. Oblg cu caracter exceptional obligatiile decurgand din substituirea in executarea

mandatului
-mandatul se bazeaza pe incredere (este un ctr intuitu personae) mandatarul nu este
autorizat sa-si substituie o alta persoana in executarea mdt si trebuie sa il execute personal
 -in mod exceptional, partile pot deroga de la aceasta regula si pot sa-i autorizeze in mod
expres mandatarului substituirea
-chiar si in absenta unei autorizari exprese, mandatarul este autorizat sa isi substituie o
alta pers in executarea oblg din cauza unor imprejurari survenite ctr de mdt si in aceleasi
cdt in care este autorizata abaterea de la isntructiunile mandantului

Efcetele substituirii unui tert in executarea mdt:

-aceste efecte difera dupa cum substituirea a fost sau nu autorizata
-daca substituirea nu a fost autorizata, mandatarul raspunde pt fapta substituitului ca pt
propria sa fapta
-daca substituirea a fost autorizata , mandatarul nu raspunde decat pentru diligenta cu
care si-a ales persoana care l-a substituit si pt continutul instructiunilor pe care l-a dat
acestei persoane
-in toate cazurile, mandantul poate angaja direct raspunderea substituitului
-daca substituirea a fost autorizata, atunci intelegerea pt substituire pe care mandatarul a
incheiat-o cu substituitul este considerata a fi fost incheiata in limitele mdt initial si, in
consecinta, aceasta produce efecte directe intre mandant si substituit, astfel ca si
substituitul poate angaja direct raspunderea mandantului pt obligatiile acestuia
-in caz contrar, substituitul nu se poate indrepta impotriva mandantului, ci doar impotriva
mandatarului cu care a contractat

8. Tot obligatie exceptionala: vizeaza obligatiile decurgand din pluralitatea de mandatari

-at cand acelasi mandant mandateaza mai multe persoane pt acelasi obiect, avem o
pluralitate de mandatari, al carei regim difera dupa cum acestia sunt sau nu tinuti sa
lucreze impreuna:
-in lipsa de stipulatie expresa ei nu sunt tinuti sa lucreze impreuna
-daca mandatarii sunt tinuti sa lucreze impreuna, atunci:
1.acceptarea mdt de catre fiecare dintre ei este conditionata de catre acceptarea de catre
toti ceilalti
2.pt incheierea ctr in vederea careia s-a dat mdt, mandatarii tb sa fie de acord in
unanimitate
3.raspunderea mandatarilor pt executarea obligatiilor din ctr de mandat este solidara
4.incetarea mdt pt unul dintre mandatari antreneaza incetarea automata a mdt pt toti
ceilalti

-daca mandatarii nu sunt tinuti sa lucreze in comun, atunci se produc urmatoarele

consecinte:
-fiecare mandatar isi accepta mandatul in mod separat, fara ca acceptarile sa fie
interconditionate
-actul pt care s-a dat mandat poate fi incheiat de catre oricare dintre mandatari singur
-raspunderea mandatarilor este conjuncta
-incetarea mdt pt unul dintre mandatari nu are nici un efect asupra celorlalti

9. Oblg cu caracter accesoriu obligatia de conservare a bunurilor mandantului

-art.2019(2) atat timp cat detine bunurile mandantului, mandatarul este obligat sa le
conserve
-art.2024 el va putea chiar sa exercite dr mandantului fata de terti atunci cand este
imputernicit sa primeasca bunuri care prezinta vicii aparente sau semne de deteriorare, ori
au ajuns cu intarziere
 -daca bunurile sunt supuse pieirii, mandatarul este imputernicit chiar sa le vanda in
numele si pe seama mandantului, dar cu diligenta unui bun proprietar
-atat exercitarea dr mandantului fata de terti, cat si vanzarea bunurilor acestuia trebuie
notificate de catre mandatar mandantului, de indata ce notificarea este posibila, adica de
regula inainte de savarsirea actelor amintite

Curs 8 21.11.2012

Obligatia de a garanta ctra viciilor ascunse ale lucrului vandut:

Sediul materiei 1707 -1715

-aceasta oblg provine din ideea ca atunci cand se angajeaza sa plateasca pretul,
cumparatorul tinde sa obtina exercitarea utila a dr cumparat in schimbul acelui pret
-exercitarea utila presupune ca lucrul ce face ob acestui drept este apt de a fi folosit potrivit
naturii si destinatiei sale aceasta este expres prevazuta in ctr, fie ea rezulta din situatia
obisnuita a bunurilor similare
-cumparatorul se asteapta ca in schimbul pretului sa primeasca un bun lipsit de defecte.
Daca totusi vanzatorul preda un lucru defectuos, regimul sanctionarii lui depinde dupa cum
defectele bunului sunt aparente, adica pot fi identificate cu ocazia preluarii de catre
cumparator, sau ascunse, adica imposibil de a fi astfel identificate
-daca viciile sunt aparente, vanzatorul va fi sanctionat pt neconformitatea predarii, daca
viciile sunt ascunse, raspunderea sa va fi angajata in temeiul oblg de garantie ctra viciilor
-pt angajarea acestei raspunderi este necesara intrunirea cumultaiva a urmatoarelor 5
conditii:
1.lucrul vandut sa prezinte vicii viciul sa fie intrinsec lucrului vandut
In cazul in care viciul nu este intrinsec, ci doar se manifesta in leg cu acesta, dar vizeaza un
alt lucru, at nu se va pune problema garantiei ctra viciilor, ci problema raspunderii
delictuale pt fapta lucrului
Ex: S-a comandat o cisterna de nisip. Dupa ce s-a descarcat remorca, constructia
cumparatorului a explodat, intrucat in nisip se gasea si o bomba.
Vanzarea actiunilor unei societati nu atrage, in lipsa de stipulatie contrara, garantia
vanzatorului cu privire la solvabilitatea societatii sau a performantei financiare. Daca ulterior
vanzarii, cumparatorul descopera ca societatea este insolvabila, acesta nu va fi considerat
viciu ascuns. Totusi, in urma largirii sferei erorii esentiale ca viciu de consimatamant in
NCC, s-ar putea sustine ca eroarea cumparatorului cu privire la sit finanicara a soc emitente
a actiunilor pe care le-a cumparat, a fost esentiala pt consimtamantul sau la cumprare,
astfel ca el ar putea cere anularea vanzarii.

2.viciul sa existe la data predarii

Vanzatorul nu raspunde pt viciile aparute ulterior acestei date. In principiu, odata cu
predarea are loc si transferul riscurilor de la vanzator la cumparator, astfel ca vanzatorul n-
ar trebui sa suporte nici consecintele aparitiei fortuite ale viciului ulterior predarii. In
situatia exceptionala in care viciile nu se transfera la predare, daca anumite vicii apar fortuit
intre data predarii si data transferului riscurilor, aceste vicii nu vor antrena raspunderea
vanzatorului, insa in aplicarea regulilor privind riscurile ctr de vanzare, ar putea conduce la
o reducere de pret, iar daca folosinta bunului este inlaturata ar putea sa duca si la
desfiintarea vanzarii.

3.viciul sa fie ascuns

 Viciul este ascuns atunci cand nu a fost facut cunoscut cumparatorului la data incheierii
ctr si nici nu putea fi descoperit de catre acesta la data predarii in urma unei verificari atente
in raport cu standardul unui proprietar atent si diligent, care insa nu are cunostinte de
specialitate.
Aceasta cdt este esentiala spre a distinge intre sfera de aplicare oblg de garanatie ctr viciile
ascunse si a sfere de aplicare a executarii conforme.
Daca viciul exista la data ctr si nu a fost facut cunoscut cumparatorului la acea data,
cumparatorul s-a aflat in eroare, astfel ca daca eroare este determinanta pt consimtamantul
sau, el poate cere anularea vanzarii.

4.viciul sa fie grav

Art.1707(1) viciul este grav in masura in care face bunul vandut impropriu utilizarii pt
care este destinat sau ii micsoreaza in asa de mare masura intrebunitarea sau valoarea,
incat daca ar fi cunoscut viciul la incheierea ctr, cumparatorul nu ar mai fi contractat sau ar
fi platit un pret mai mic.
1714 acelasi criteriu si pt calitati ale bunului pe care partile le-au convenit in mod expres.

5.viciul sa se manifeste in perioada de garantie

Se considera ca la data la care se angajeaza sa plateasca pretul, cumparatorul are in vedere
exercitiul util al dreptului cumprat, pt o anumita perioda. Odata expirata aceasta perioada,
cumparatorul a obtinut utilitatea asteptata adreptului cumparat, astfel incat el nu se mai
poate indrepta impotriva vanzatorului pt eventualele defectiuni ale bunului care se manifesta
dupa ce perioada a expirat. Aceasta perioada se numeste termen de garantie.
In principiu termenul de garantie poate fi stabilit in mod liber de catre partile contractului.
Prin exceptie, unele legi speciale prevad durate de garantie minime, datorate de catre
vanzatori, durate care au caracter imperativ, in sensul ca partile nu pot stabili contractual
durate de garantie mai mari.
Atunci cand partile nu au stabilit termenul de garantie si nu am termene speciale, se vor
plica termenle de drept comun art.2531. Potrivit acestui text, termenele legale de garantie
sunt de 3 ani, daca lucrul vandut este o constructie si de un an, daca lucrul vandut este un
alt bun. Aceste termene curg de la data la care expira termenul scurt de la predare, in care
cumparatorul ar fi trebuit sa reclame viciile aparente.
In cazul in care viciul ascuns se manifesta in cursul termenului de garantie, atunci el
antreneaza raspunderea vanzatorului. Daca viciul se manifesta dupa expirarea perioadei de
garantie, cumparatorul nu se poate indrepta impotriva vanzatorului in legatura cu acel viciu.

Prescriptia actiunii in raspundere pt vicii:

-pe VCC durata termenului de prescriptie a actiunii in raspundere pt vicii ascunse diferea
dupa cum la data incheierii ctr vanzatorul cunostea sau nu aceste vicii
-pe NCC, aceasta diferenta a fost suprimata, astfel incat dreptul la actiune se prescrie in
toate cazurile in 3 ani
Acest termen de 3 ani incepe de la momente diferite, dupa cum viciul a fost descoperit in
cursul termenului de garantie, sau ulterior expirarii acestui termen.
Daca viciul a fost descoperit in cursul termenului de garantie, termenul curge de la data
descoperirii.
Daca a fost descoperit dupa expirarea termenului de garantie, atunci prescriptia incepe sa
curga de la expirarea termenului de garantie.
Termenul de garantie este de regula de 1 an.

Raspunderea vanzatorului pt vicii ascunse:

 Art.1710 + 1709+ 1712 remediile pe care cumparatorul le poate folosi impotriva
vanzatorului sunt urmatoarele:
-inlaturarea viciilor de catre vanzator, sau pe cheltuiala sa executare silita in natura
-inlocuirea bunului vandut cu un bun de acelasi fel, insa lipsit de vicii remdiu disponibil
doar in cazul in care lucrul vandut este un bun de gen, astfel ca el este fungibil cu alte
bunuri executare silita in natura
-reducerea pretului corespunzatoare cu diminuarea intrubuintarii sau a valorii bunului
-rezolutiunea vanzarii, sub cdt de a fi denuntat viciile intr-un termen rezonabil potrivit cu
imprejurarile, potrivit art.1709 NCC ea poate fi declarata si unilateral
-termenul rezonabil curge de la descoperirea viciilor. In cazul in care vanzatorul este
profesionist, iar bunul este un bun corporal termenul este de 2 zile lucratoare.
-in cazul in care termenul expira fara ca viciul sa fi fost denuntat vanzatorului,
cumparatorul este decazut din dreptul de a obtine rezolutiunea
-prin exceptie, cumparatorul nu va fi decazut in cazul in care la data incheierii ctr
vanzatorul cunostea viciul nedenuntat

In ceea ce priveste aceste 4 remedii, vanzatorul poate cere inlocuirea remdeiului solicitat de
catre cumparator cu un altul, daca remediul solicitat de cumparator este excesiv in raport cu
gravitatea viciului, cu scopul pt care a fost incheiat ctr si cu alte imprejurari, cum ar fi
costurile pe care vanzatorul ar trebui sa le suporte spre a executa masura solicitata de catre
cumparator.
Pe langa unul dintre cele 4 remedii mentionate, cumparatorul poate solicita si daune
interese, care sa acopere prejudiciul suferit de el ca urmare a manifestarii viciului:
-1712(1) daca cump demonstreaza ca vanzatorul cunostea viciul la data incheierii ctr,
acesta va raspunde integral pt prejudiciul cauzat de acl viciu, chiar si pt prejudiciul indirect
si pt cel imprevizibil derogare de la raspunderea de drept comun.
Cand vanzatorul nu cunostea viciile bunului vandut si s-a dispus fie o reducere a pretului,
fie rezolutiunea contractului, vanzatorul nu poate fi obligat decat la restituirea in tot sau in
parte a pretului primit si la despagubirea in tot sau in parte pt cheltuielile vanzarii. Daca
vanzatorul nu cunostea viciul din culpa sa (cazul vanzatorului profesionist), atunci el va
putea fi obligat la despagubiri pt prejudiciul direct si previzibil, potrivit dreptului comun al
raspunderii contractuale.
Regimul legal al garantiei ctra viciilor poate fi modificat in mod liber de catre parti, cu
singura rezerva ca vanzatorul nu poate fi exonerat de raspunderea pt viciile pe care le
cunostea sau trebuia se le cunoasca la data incheierii ctr.

Contractul de mandat

Obligatiile mandantului

1. mandantul este obligat sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare executarii

mandantului
-cum prin ipoteza mandantul trebuie sa dispuna de aceste mijloace in prealabil, obligatia
mandantului de a-i pune la dispozitie mijloacele in cauza trebuie executata in avans si pana
la executarea ei nu devine scadenta obligatia mandantarului
-totusi, in cazul in care mandatarul a avansat anumite sume pt a suporta cheltuieli
necesitate de executarea mandatului, atunci el are dreptul de a pretinde mandantului sa-i
ramburseze aceste sume cu dobanzi de la data la care s-au efecutat cheltuieli

-mandantul este obligat sa il despagubeasca pe mandatar pt orice prejudiciu ocazionat lui

de executarea mandantului cu singura exceptie a prejudiciilor cauzate din culpa
mandatarului insusi => mandantul este obligat sa il despagubeasca pe mandatar chiar si pt
prejudiciile survenite fortuit sau din forta majora, daca ele sunt ocazionate de executarea
mandatului
EX: mandatarul primeste mandat sa incheie un ctr in Libia, avionul este deturnat, este
tinut captiv el va putea cere despagubiri de la mandant
-la originea acestei regului se afla ideea ce mandatarul actioneaza in interesul
mandantului, iar riscul afacerii pt care s-a dat mandat inclusiv riscurile survenite cu ocazia
realizarii afacerii apartin mandantului exclusiv

2. daca mdt este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa-i plateasca mandatarului
remuneratia
-obligatia de a plati remuneratia subzista chiar si in cazul in care mandatarul nu si-a
indeplinit mandatul, cu exceptia in care aceasta neindeplinire este imputabila culpei
mandatarului
=> riscul imposibilitatii fortuite de executare a obligatiilor mandatarului este suportat de
catre mandant, care este tinut sa-i plateasca remuneratia chiar si at cand acest risc se
concretizeaza

-in cazul in care mandantarul a trebuit sa suporte niste cheltuieli in executarea

mandatului, rambursarea acestor cheltuieli este distinctia de remuneratie, iar daca partile
nu au prevazut expres contrariul obligatia de a rambursa cheltuielile si de a plati
remuneratia trebuie executate separat

-in cazul in care mai multi mandanti au dat mdt aceluiasi mandatar pt unul sau mai multe
acte juridice, ei vor fi solidar raspunzatori fata de mandatar in privinta executarii mandatului
-toate obligatiile mandantului sunt garantate in beneficiul mandatarului printr-un dr de
retentie pe care acesta il poate exercita asupra bunurilor primite in executarea mdt, fie
de la mandant, fie in numele si pe seama acestuia

Efectele ctr de mdt fata de terti fata de tertul cu care se incheie actul pt care s-a dat mdt

In principiu, actele jur incheiate de catre mandatar in limitele imputernicirii il obliga pe

mandant ca si cum le-ar fi incheiat el insusi. In consecinta, ca urmare a acestor acte
juridice, ctr va produce efecte directe intre mandant si tertul cocontractatant si nu va
produce efecte intre mandatar si tert.
In rap cu acest principiu, exista dupa posibile devieri:
-una aplicabila in situatia in care, desi actioneaza in limitele imputernicirii, mandatarul
contracteaza in nume propriu
-a doua aplicabila situatiei in care mandatarul actioneaza in afara impuetrnicirii sau
in absenta ei

In primul caz:
Desi actul incheiat de el se situeaza in limitele imputernicirii primite, el nu va genera rap
directe intre mandant si tert, ci intre mandatar si tert. De la aceasta regula exista o singura
exceptie:
-ipoteza in care mandatarul actioneaza ca titular al intreprinderii mandantului, iar tertul
contracteaza cu el in aceasta calitate efectele ctr astfel incheiat se vor repercuta asupra
intreprinderii, astfel ca se vor produce intre mandant si tert.
 In orice caz, in cazul in care nu si-a declinat calitatea de reprezentant, mandatarul isi
incalca obligatia pe care o are fata de mandant de a incheia acetele in numele si pe seama sa
si va raspunde contractual fata de acesta pt prejudiciile cauzate.

Al doilea caz:
Tertii au oricand posibilitatea de a verifica limitele imputernicirii.
Art.1302 contrct.poate cere oricand reprezentantului sa faca dovada calitatii de
reprezentant
Pe calea acestei proceduri, in principiu, tertii pot cunoaste limitele imputernicirii, totusi
este posibil ca ei sa fie indusi in eroare, fie pt ca limitele justificate de catre mandatar au fost
intre timp modificate de catre mandant, fie pt ca procura a fost intre timp retrasa, fie din alte
motive procura falsa.

De regula, actele incheiate de catre mandatar cu depasirea puterii de reprezentare nu

produc efecte intre mandant si terti. Cel care a actionat cu depasirea puterii de
reprezentare, raspunde fata de tertii de buna credinta pt prejudiciile cauzate lor prin
ineficacitatea acestor acte. Intrucat mandatarul prin ipoteza nu si-a asumat vreo
obligatie in nume propriu prin ctr incheiat cu tertul, raspunderea sa fata de acesta va
fi delictuala.

!Prin exceptie, at cand comportamentul mandantului este acela care l-a det pe tertul de
buna-credinta sa creada ca mandantarul actioneaza in limitele imputernicirii, ctr va produce
efecte intre mandant si tert. (teoria mandantului aparent). Pt aplicarea acestui efect este
necesar sa fie intrunite cumulativ urmatoarele cdt:
-o persoana se declara reprezentantul unei alte persoane
-aceasta pers(1) a actionat fara a avea imputernicire, sau cu depasirea acesteia
-tertul cu care ea a contractat nu a cunoscut faptul ca cea dintai persoana nu era
reprezentantul celei din urma
-ignoranta tertului este scuzabila in rap cu imprejurarile in care a contractat
-aceasta ignoranta trebuie sa fi fost cauzata de comportamentul omisiv sau comisiv al
persoanei despre care s-a pretins ca este reprezentat
nu este nevoie neaparat de o culpa, ci de o conduita care a det eroarea tertului
Ex: eu fasific semnatura tatalui pe o procura si vand apartamentul sau
Nu se aplica th mdt aparent
-el a dat procura, a revocat ulterior procura comportamentul sau a contribuit la eroarea
tertului
-mandatul aparent este o tehnica de repartizarea legala a riscurilor, el nu este o sanctiune

Atunci cand ctr s-a incheiat in absenta sau cu depasirea limitelor imputernicirii si nu sunt
aplicabile conditiile mandatului aparent, contractul poate produce totusi efecte intre
mandant si tert, daca mandantul l-a ratificat.

Facultatea de a ratifica un ctr incheiat pe numele titularului acestei facultati este un drept
potestativ patrimonial, care poate fi transmis prin succesiune legala sau testamentara si a
carui exercitare conduce la nasterea unei situatii juridice care il afecteaza pe tertul cu
care s-a contractat si pe titularul dr potestativ.
Astfel, ca efect al ratificarii se va considera retroactiv ca actul s-a incheiat intre mandant si
tert, astfel ca poate produce efecte directe intre acestia.
Intrucat ratificarea manifesta consimtamantul ratificantul la ctr, ea trebuie sa
indeplineasca cdt cerute de lege pt incheierea val a ctr.
 Pt protectia intereselor tertului, acesta are dreptul de a-i acorda celui reprezentat cu
depasirea limitelor imputernicirii/ in absenta acestora un termen rezonabil in care sa
decida daca va ratifica sau nu actul.
De asemenea, pana la ratificare, tertul si acela care a actionat cu depasirea limitelor
imputernicirii pot conveni desfiintarea ctr astfel incheiat.

!!!Daca nu sunt aplicabile nici cdt madt aparent si daca nu a fost nici ratificat actul, acest
act il poate totusi obliga pe cel reprezentat, daca sunt intrunite conditiile gestiunii de
afaceri.

Incetarea contractului de mandat:

-ctr de mdt este supus modurilor de incetare de drept comun si poate inceta si din
urmatoarele cauze specifice:
-revocarea mandatatul de catre mandant
-renunatarea la mdt a mandatarului
-decesul, incapacitatea sau falimentului partilor

Ca o nota comuna: daca mdt s-a dat pt desfasurarea unor activitati cu caracter de
continuitate, el nu va inceta in cursul acestei activitati pt motivul decesului,
incapacitatii sau falimentului uneia dintre parti.

In caz de deces sau incetare a persoanei juridice, mdt pt activitati cu caracter de

continuitate se transfera succesorilor persoanei potrivit dr comun.

Revocarea mandatului de catre mandant:

-in virtutea caracterului strict personal al ctr de mdt si al relatiilor de incredere pe care
acesta le presupune intre parti, ctr de mdt este esentialmente revocabil indiferent de
forma in care s-a incheiat ctr de mdt el poate fi revocat prin orice modalitate neindoielnica,
oricand si fara aplicarea principiului simetriei formelor.

In toate cazurile, revocarea are ca efect incetarea imputernicirii mandatarului de a actiona

in numele si pe seama mandantului. Toate celelalte obligatii decurgand din ctr de mandat
trebuie insa executate, inclusiv obligatia de a plati remuneratia. Daca revocarea este
nejustificata sau intempestiva, mandantul este tinut sa il despagubeasca pe mandatar pt
prejudiciile cauzate lui de aceasta revocare.
Proba caracterului intempestiv sau nejustificat al revocarii incumba mandatarului. Prin
exceptie, daca mdt a fost declarat inrevocabil, car nejustificat al revocarii se prezuma.
Prezumtia poate fi rasturnata in cazul in care mandantul demonstreaza ca revocarea este
cauzata de culpa mandatarului, de cazul fortuit sau forta majora.
Si in situatiile in care este intempestiva sau nejustificata insa, revocarea are ca efect
incetarea puterii de executare. De aceea, at cand partile declara mdt irevocabil, ele nu exclud
posibilitatea revocarii mdt, ci numai instituie in sarcina mandantului obligatia de a nu
revoca, obligatie a carei neexecutare nu poate antrena executarea silita in nat, ci numai
cea prin echivalent. Ceea ce face mandatarul revocat cat timp nu a cunoscut revocarea este
valabil si produce efecte inter mandant si tert.
Mai mult, chiar si daca dupa ce a cunoscut revocarea, mandatarul incheie acte juridice pe
seama mandantului in limitele imputernicirii initiale, incetarea imputernicirii nu va putea
fi opusa tertilor de buna credinta, intrucat fata de acestia sunt intrunite cdt
mandatului aparent.
NCC modalitate de a facilita informarea tertilor in legatura cu revocarile imputernicirilor
 Daca imputernicirea initiala a fost data in forma autentica notariala, mandantul poate
cere autentificarea revocarii acelei imputerniciri.
In acest caz, notarul public este obligat sa inscrie revocarea procurii initiale intr-un registru
national tinut in format electronic, accesibil tuturor notarilor publici din Romania. Atunci
cand o persoana se prezinta in fata notarului public pt incheierea in forma autentica a unui
act in numele si pe seama unei alte persoane, ea trebuie sa ii prezinte acestuia
imputernicirea in forma autentica pt incheierea acelui act. Cu aceasta ocazie, notarul este
obligat ca inainte de a autentifica actul solicitat de catre imputernicit sa verifice daca in
registrul nat notarial nu a fost inscrisa revocarea imputernicirii care ii este prezentata. Cu
ocazia acestei verificari, revocarea poate fi adusa la cunostinta tertului cu care se incheie
actul, astfel incat efectele revocarii sa-i poata fi opuse acestuia.

-caracterul personal al madt est bilateral, in consecinta, atunci cand din diverse
considerente mandatarul simte ca nu il mai poate reprezenta in mod loial pe mandant, el
trebuie sa aiba posibilitatea legala de a renunta la mandatul ce i-a fost dat.
Renuntarea este supusa doar cdt de forma a notificarii sale catre mandant. Ea pune capat
obligatiei mandatarului de a-l reprezenta pe mandant, precum si puterii sale de reprezentare.
In schimb, obligatia mandantului de a palti mandatarului obligatia se stinge numai partial
numai pt viitor.
Pt actele juridice pe care le-a incheiat in numele mandantului pana la data renuntarii,
mandatarul poate pretinde remuneratia convenita prin contract. In principiu, mandatarul
care renunta la mandat este obligat sa-l dezdauneze pe mandant pt prejudiciile suferite de
acesta de pe urma renuntarii. De la aceasta regula se va deroga in situatia in care
mandatarul demonstreaza ca daca ar fi continuat executarea mandatului ar fi suferit el
insusi o paguba insemanata pe care nu ar fi putut-o prevedea la data la care s-a incheiat ctr
de mandat.
Renuntarea la mandant accelereaza obligatia mandatarului de a da socoteala fata de
mandant, astfel incat ea devine scadenta la data renuntarii.

Incetarea prin moartea, incapacitatea sau falimentul uneia dintre parti:

-specifica acestor moduri de incetare este ca in cazul survenirii oricaruia dintre aceste
evenimente, partea afectata trebuie s-o informeze de indata pe cealalta.

-in cazul in care incetarea imediata a mdt ar cauza un prejudiciu celeilalte parti, ori
succesorilor acesteia, partea afectata ori succesorii ei trebuie sa continue executarea
mdt pana la data la care acest prejudiciu poate fi evitat.

Comun pt toate modurile de incetare este ca mandatarul poate actiona valabil in executarea
madt pana la data la care este informat cu privire la inceatarea acestuia. La aceasta data el
trebuie sa restituie procura catre mandant sau instrumentul constatator al
imputernicirii. Mandatarul poate pretinde mandantului sa-i lase o copie a procurii
certificata pt conformitate si insotita de precizarea ca procura a incetat.

-cauzele de incetare a mdt nu pot fi opuse tertilor care le-au ignorat cu buna-credinta

Mandatul fara reprezentare:

-contractul prin care o parte, numita mandatar, se obliga sa incheie acte juridice pe seama
celeilalte parti, numite mandant, dar nu si in numele acesteia.
 In consecinta, ca efect al intelegerii dintre mandant si mandtar actele juridice ce vor fi
incheiate in executarea mandatului produc dpdv al tertilor efecte directe intre mandatar si
terti, iar dpdv al partilor efecte intre mandant si mandatar.
Dpdv al regulilor aplicabile, daca nu se prevede altfel in sectiunile dedicate mdt fara
reprezentare, acesta este supus regulilor mandatului cu reprezentare.
P
revederile derogatorii provin din regula ca tertul nu cunoaste ca acela cu care a contractat,
mandatarul fara reprezentare, a actionat pe seama unei alte persoane. De aceea, in
principiu, tertul nu are rap juridice directe cu mandantul.
Prin exceptie, mandantul care si-a executat obligatiile fata de mandatar se poate subroga in
dr acestuia impotriva tertilor.

In ceea ce priveste bunurile dobandite prin intermediul actelor juridice incheiate in temeiul
mdt fara reprezentare, distingem dupa cum ele sunt mobile sau imobile.
i. Daca sunt mobile, in rap dintre mandant si mandatar se va considera ca bunurile au
fost dobandite de mandant din momentul in care tertul le-a transmis catre mandatar.
Prin urmare, dupa acel moment mandantul poate revendica bunul mobil de la mandatar
sau poate cere predarea pe temeiul unei actiuni personale izvorate din ctr de mandat oblg
de a da socoteala.
ii. In cazul bunurilor imobile, art.2041(2) prevede ca daca bunurile primite de mandatar
sunt imobile, acesta este obligat sa le trimita mandantului, in caz de refuz, acesta din
urma poate sa ii solicite instantei sa pronunte o hot care sa tina loc de act de transmitere
a bunurilor dobandite.
Textul acesta are in vedere ipoteza in care ctr de mdt fara reprezentare nu a prevazut
expres ca tine loc de consimtamant a mandatarului pt transmiterea catre mandant a
oricaror bunuri imobile dobandite prin actele incheiate in executarea mandatului.
De asemenea, textul porneste de la premisa ca inscrierea in CF a dr privind imobilele are
rol constitutiv, astfel incat mandantul nu ar putea fi considerat proprietar decat de la data
la care s-a inscris in aceasta calitate in CF.
Cat timp inscrierea are doar rolul de opozabilitate fata de terti, intre mandant si
mandatar se poate considera ca bunul imobil intra in patrimoniul mandantului de
indata ce mandatarul l-a dobandit de la tert.
Pt ca mdt fara reprezentare sa produca un asemenea efect, este insa ncesar ca el sa fie
incheiat in forma autentica. In caz contrar, se va considera ca in virtutea mandatului,
mandatarul s-a obligat numai ca, dupa ce incheie cu tertul actul de dobandire in forma
autentica ceruta de lege, sa incheie un act distinct cu mandantul, in aceeasi forma, pt
transmiterea catre acesta a dr dobandit de la tert.

Creditorii mandatarului:
-ei sunt avanzi-cauza ai acestuia in raporturile lui cu mandantul, prin urmare ca si din
perspectiva mandatarului, nici din perspectiva lor bunurle dob in executarea mdt fara
reprezentare nu apartin mandatarului debitor, ci mandantului. Ca urmare, daca mandatul
fara reprezentare are data certa, anterioara introducerii de catre creditori a unei cereri de
urmarire sau de asigurare, acele bunuri nu vor putea fi urmarite sau supuse masurilor
asiguratorii, intrucat din perspectiva creditorilor urmaritori ele nu fac parte din patrimoniul
deb lor.

Contractul de imprumut:

Ctr prin care o parte, numita imprumutator, remite celeilalte parti, numita imprumutat, un
anumit bun pe care cel din urma il poate folosi.
 Din aceasta definitie rezulta ca ctr de imprumut este un ctr real. El se perfecteaza prin
remiterea bunului. Deoarece ctr de imprumut este un ctr real, in principiu promisiunea de
ctr de imprumut nu poate fi executata silit prin pronuntarea unei incheierei judecatoresti
care sa substitutie ctr promis aceasta nu poate substitui decat consimtamantul, iar nu
remiterea bunului. Totusi, potrivit art.2145 atunci cand bunul se afla in detinerea
beneficiarului, iar promitentul refuza sa incheie ctr, instanta, la cererea celeilalte parti, poate
sa pronunte o hot care sa tina loc de ctr, daca cerintele legii pt validitatea acesteia sunt
indeplinite.
Textul are in vedere ipoteza cand promitentul se angajeaza sa incheie un ctr de imprumut
in calitate de imprumutator, iar bunul care ar face obiectul imprumutului se afla deja in
detinerea beneficiarului la data la care aceasta promisiune ar trebui executata. De vreme ce
in aceasta ipoteza textul permite ca hot jud sa substituie incheierea ctr promis, rezulta ca
conceptia leg in aceasta ipoteza pt formarea valabila a ctr nu mai e nevoie de remiterea
bunului si este suficient consimtamantul partilor. In consecinta, se poate spune ca
incheierea valabila a ctr de imprumut presupune ca acordul de vointa sa se manifeste
prin remiterea bunului imprumutat de catre imprumutator imprumutatului, cu
exceptia cazului in care bunul se afla la data incheierii ctr in detinerea
imprumutatului, caz in care acordul de vointa poate avea orice forma.
Tot din definitie rezulta ca scopul partilor la incheierea ctr de imprumut include
posibilitatea imprumutatului de a folosi bunul imprumutat. O asemenea folosire implica
in mod necesar o anumita durata. Din acest motiv, orice ctr de imprumut genereaza in
mod esential in sarcina imprumutatului o obligatie de restituire a bunului imprumutat care
este scadenta la implinirea unui termen. Acest termen trebuie stabilit de parti, iar in
absenta mentiunii cu privire la termen, lg prevede criteriile in rap de care termenul va
fi stabilit de instanta. La expirarea termenului, imprumutatul trebuie sa execute obligatia
de restituire fie in legatura cu bunul imprumutat in individualitatea sa, fie in leg cu bunuri
fungibile fata de bunul imprumutat. In primul caz ctr de imprumut este un imprumut de
folosinta, sau comodat, in cel de-al doilea caz este un imprumut de consumatie, mutuum.

Contractul de comodat:
-este ctr prin care o parte, numita comodant, remite spre folosinta celeilate parti, numite
comodatar, un anumit bun, cu obligatia pt comodatar de a-l restitui dupa o anumita perioada
de timp.

-ca orice ctr de imprumut, ctr de comodat este un ctr real. El este unilateral, deoarece nu
antreneaza obligatii reciproce si interdependente intre parti.
-este un ctr esentialmente gratuit, intrucat in schimbul folosintei bunului pe care o permite
comodatarului, comodantul nu urmareste nici un avantaj patrimonial. Prin aceasta, ctr de
comodat se diferentiaza de ctr de locatiune, care este esentialmente oneros, locatorul
urmarind intotdeauna un avantaj patrimonial in schimbul folosintei bunului, pe care i-o
asigura locatarului.

Comodatul apartine actelor dezinteresate, intrucat nu antreneaza diminuarea (activului

patrimonial) patrimoniului comodantului.
Ca orice act dezinteresat, este un act intuitu personae, la care comodantul consimte in
considerarea caracteristicilor personale ale comodatarului.
Ctr de comodat inceteaza la decesul comodatarului
Comodatarul nu poate transmite folosinta bunului catre nici o alta persoana
 Art.2147 daca nu i s-a interzis prin lege sau ctr, orice persoana care are dr de a folosi
bunul poate fi comodant.
=> pot fi comodanti: proprietarul, uzufructuarul, locatarul
=> nu pot fi comodanti titularul dr de uz sau abitatie, ori comodatarul insusi cerinta
de validitate a ctr si pare sa deroge de la regula de la 1230 NCC potrivit careia sunt valabile
obligatiile de a executa prestatii asupra bunurilor altei persoane decat debitorul derogarea
este numai aparenta, pt ca, desi actele prin care se asuma astfel de obligatii sunt valabile,
plata acestor obligatii nu este valabila, decat daca pana la data platii debitorul a dobandit
asupra bunurilor dr necesare spre a putea executa prestatia fara incalcarea prerogativelor
tertului titular, inclusiv dobandind acordul acelui tert.
Ori in cazul comodantului, prestatia pe care el o executa remiterea bunului spre
folosinta comodatarului nu este obiectul unei obligatii, ci este chiar o conditie de formare
valabila a ctr. Si pt ca aceasta cdt sa fie valabila, comodantul trebuie sa aiba dr de a decide
in legatura cu folosinta bunului dat in comodat.

Efectele contractului:
Un ctr de comodat antreneaza in mod esential anumite obligatii ale comodatarului si in
mod accidental, anumite obligatii in sarcina comodantului.

Obligatiile comodatarului:
In def am aratat ca scopul comodatului este acela de a permite comodatarului sa foloseasca
bunul. Aceasta posibilitate nu este un dr subiectiv, ci o simpla libertate, o putere de fapt, pe
care comodatarul o poate exercita asupra bunului, in calitate de detentor al acestuia, de
indata ce bunul i-a fost remis.
Intrucat este o simpla putere de fapt nu este nici dr real, nici dr de creanta, ca atare ea
nu are o obligatie corelativa. Totusi, puterea de fapt a comodatarului cu privire la bun este
limitata:
-obligatia de a respecta destinatia bunului
-obligatia de a conserva bunul
-obligatia de a-l restitui la scadenta

Obligatia de a respecta destinatia bunului:

Comodatarul nu poate schimba destinatia bunului care rezulta din conventia sa cu
comodantul, fie expres, fie tacit. In cazul in care partile nu au prevazut nimic in legatura cu
destinatia, aceasta va fi dedusa din natura bunului, iar daca din nat sa bunul este
susceptibil de mai multe destinatii, vom lua destinatia pe care el o avea anterior ctr si care
rezulta din orice alte imprejurari relevante
2148(2), teza finala prevede si ca bunul nu poate fi transmis spre folosinta unui tert,
decat cu acordul expres al comodantului.

Obligatia de a conserva bunul

2148(1) aceasta oblg trebuie executata cu prudenta si diligenta unui bun proprietar
-comodatarul raspunde fata de comodant si pt culpa cea mai neinsemnata in
conservarea bunului. Mai mult, deoarece ctr este incheiat exclusiv in beneficiul sau,
comodatarul raspunde potrivit unui standard mai inalt decat depozitarul cu titlu
oneros.
Astfel, potrivit art.2150 comodatarul raspunde pt pieirea bunului imprumutat cand acesta
piere din cazuza unei forte maj de care proprietarul l-ar fi putut feri intrebuintand un bun
propriu
Comodatarul trebuie in principiu sa suporte si cheltuielile cu conservarea bunului.
 Exceptie: cheltuielile exceptionale de conservare a bunului, care nu puteau fi
prevazute la data incheierii ctr de comodat.

In leg cu aceste cheltuieli exceptionale, de indata ce sesizeaza necesitatea efectuarii lor,

comodatarul este obligat sa il informeze pe comodant, iar daca acesta nu se opune,
comodatarul trebuie sa avanseze aceste cheltuieli.
In cazul in care urgenta efectuarii cheltuielilor este de o asemenea nat incat informarea
prealabila a comodantului este imposibila, comodatarul trebuie sa avanseze cheltuielile si sa-
l instiinteze pe comodatar ulterior. Odata ce cheltuielile au fost avansate de catre comodatar,
ele vor trebui avansate de catre comodant la data restituirii bunului.
=>sunt cheltuieli de conservare, ce profita comodantului
=>ele nu puteau fi prevazute la data incheierii ctr, astfel ca nu se poate considera ca
el (comodatarul) si-a asumat obligatia de a suporta cheltuielile

Obligatia de a restitui bunul la scadenta

-ctr presupune prin esenta lui un termen, care afecteaza oblg de restituire
-acesta trebuie prevazut de catre parti, iar in lipsa poate fi dedus din destinatia in
vederea careia bunul a fost imprumutat

Daca bunul a fost imprumutat pt o anume intrebuintare si nu s-a prevazut nici un termen,
at restituirea bunului este datorata dupa finalizarea acelei intrebuintari. Daca nu s-a
prevazut nici un termen, iar intrebuintarea este permanenta, atunci comodantul poate cere
restituirea oricand.

Obiectul oblg de restituire este intotdeauna bunul care a fost remis la incheierea ctr
in individualitatea lui. esenta ctr de comodat, pt ca daca partile ar avea in vedere
restituirea unui alt bun de acelasi gen, ctr de acest gen ar fi un imprumut de consumatie, iar
daca partile ar prevedea un bun dintr-un alt gen, atunci am avea un schimb cu termen.

Car individual det al bunului dat in comodat rezulta din nat bunului, dar prin exceptie
poate rezulta si din vointa partilor. Astfel, din vointa lor, partile pot stabili ca anumite bunuri
de gen sunt privite ca bunuri determinate individual.
Piersicile frumoase date spre a fi expuse

Bunul trebuie restituit in starea in care a fost primit, insa cu uzura normala rezultata din
folosinta bunului. Riscul pieierii fortuite a bunului inainte de restituire este suportat in
principiu de catre comodant, astfel incat in cazul unei asemenea pieiri este exonerat de
raspundere, iar oblg sa se stinge.
Totusi, prin exceptie, comodatarul va suporta riscul pieierii foruite, raspunzand pt aceasta
in 3 cazuri:
-daca putea impiedica pieirea folosind un bun al sau
-daca a intarziat restituirea dupa scadenta
-daca a schimbat destinatia bunului

In ultimele doua cazuri, comodatarul se va putea exonera de raspundere daca va dovedi ca

bunul ar fi pierit fortuit si daca el si-ar fi executat obligatiile la timp si in mod corespunzator.

Obligatia de restituire este executorie, in sensul ca poate fi pusa in executare silita fara
ca executarea sa fie dispusa prin hot judecatoreasca in cazul in care ctr de comodat s-a
incheiat in forma autentica sau printr-un inscris sub semnatura privata cu data certa, iar
scadenta obligatiei de restituire s-a implinit in unul din urmatoarele cazuri:
-termenul pt care s-a incheiat ctr a expirat
-ctr a expirat prin decesul comodatarului
-in ctr nu s-a stipulat un termen pt restituire, nu s-a prevazut intrebuintarea bunului, ori
s-a prevazut o intrebuintare cu caracter permanent
Daca sunt mai multi comodatari ai aceluiasi bun, ei raspund solidar fata de comodant

Obligatiile comodantului:
-avansare ch exceptionale avansate de comodatar pt conservarea bunului
-raspunderea comodantului pt viciile ascunse ale bunului dat in comodat pe care le-a
cunoscut la data incheierii ctr si in legatura cu care nu l-a informat pe comodatar

Desi si comodatarul si comodantul pot avea obligatii, ele nu sunt reciproce si

interdependente.

Curs 9 28.11.2012

Contractul de imprumut imprumutul de consumatie

Art.2158 NCC Ctr prin care imprumutatorul remite imprumutatului o suma de bani, sau alte
bunuri consumtibile si fungibile prin nat lor, iar imprumutatul se obliga sa restituie dupa o
perioada de timp aceeasi suma de bani sau aceeasi cantitate din bunuri de acelasi gen.

Specificul imp de consumatie are ca obiect bunuri fungibile si consumptibile prin nat lor.
Intrucat bunurile au aceste atribute, folosinta lor de catre imprumutat presupune folosirea
substantei lor, astfel incat dupa ce se efectueaza aceasta folosinta, imprumutatul nu va
restitui aceleasi bunuri pe care le-a primit, ci bunuri de aceeasi nat si calitate, in aceeasi
cantitate cu cele pe care le-a primit, ceea ce este posibil dat nat lor fungibile.
Daca bunurile sunt fungibilie si consumptibile prin nat lor, dar partile inteleg sa le
priveasca in mod individual si convin ca tocmai bunurile remise sa fie restituite la
scadenta, atunci ctr este de imprumut de folosinta.

Din faptul ca spre a folosi bunurile, imprumutatul trebuie sa le consume, rezulta ca el

trebuie sa aiba prerogativa dispozitiei asupra acestor bunuri, de aceea ctr de imprumut de
consumatie este translativ de proprietate. Riscurile se transmit la predare, in cadrul acestui
ctr, prin predare se incheie ctr, de aceea la data incheierii ctr de imprumut de consumatie se
transmite nu numai proprietatea asupra bunurilor, ci si riscul pieirii fortuite a acestor
bunuri, astfel incat daca bunurile pier inainte de restituire, imprumutatul este obligat sa
procure alte bunuri de aceeasi nat si calitate, in aceeasi cantitate, pt a-si executa obligatia de
restituire. Prin ipoteza, bunurile fiind fungibile, va fi intotdeauna posbila procurarea
unor alte bunuri de acelasi gen, astfel incat obligatia de restituire nu se poate stinge
prin forta majora.

Din definitie rezulta ca in mod necesar obligatia de restituire trebuie sa se execute dupa o
anumita perioada de timp, scursa dupa incheierea ctr. De regula, termenul de restituire este
stabilit de parti, prin ctr de imprumut. Deoarece oblg de restituire presupune prin esenta ei
un termen, intrucat fara acest termen imprumutatul nu ar fi incheiat ctr, atunci cand partile
nu au prevazut scadenta oblg de restituire, adica termenul imprumutului, oricare dintre ele
se poate adresa instantei, solicitand fixarea aceastuia, instanta putand sa decida in functie
de indicii care decurg din scopul pt care s-a acordat imprumutul, obligatiile asumate de
imprumutat, nat bunurilor imprumutate, situatia partilor la momentul incheierii ctr, si
modificarile previzibile ale acestei situatii.
VCC vorbea in contextul termenului de restituire de impoteza in care imprumutatul s-a
obligat sa restituie cand va avea resurse.
2162(2) daca s-a stipulat ca imprumutatul va plati numai cand va avea resursele necesare,
instanta constatand ca imprumutatul le detine, sau le putea obtine intre timp, nu va putea
acorda un termen de restituire mai mare de 3 luni. => cele 3 luni curg de la data la care
imprumutatul a detinut sau putea obtine resursele necesare restituirii sumei de bani sau
bunurilor imprumutate.
solutionarea actiunii privind stabilirea termenului de restituire se face in conditii de
celeritate procedura ordonantei presedintiale
cererea pt stabilirea termenului imprumutului, intrucat se refera la executarea unei
obligatii cu continut patrimonial, este o cerere patrimoniala -> este supusa prescriptiei in
termenul de 3 ani, termen care incepe sa curga de la data incheierii imprumutului.

De la inchierea termenului de restituire stabilit de instanta, urmeaza sa curga un alt

termen de prescriptie si anume termenul de prescriptie vizand dr la actiune si dr la
executarea silita a obligatiei de restituire insesi.
Aceste 2 dr sunt supuse aceluiasi termen de prescriptie pt ca, prin ipoteza, termenul de
restituire a fost determinat printr-o hot judecatoreasca care are caracter executoriu, astfel
incat odata ce acest termen expira, se va putea trece la executarea silita a hot judecatoresti
putand fi obtinuta pe aceasta cale restituirea amanata pana la acest termen.

in principiu, adica in situatia in care imprumutul este cu tiltlu gratuit, termenul de

restitiuire este presupus stipulat exclusiv in beneficiul imprumutatului. 2161, teza intai
Prin urmare, acesta poate restitui bunurile imprumutate chiar inainte de expirarea
termenului, iar imprumutatorul nu va putea refuza acele bunuri, in schimb inainte de
implinirea termenului, imprumutatul nu va putea fi obligat avand in vedere ca
obligatia sa nu a ajuns la scadenta.

Modul de executare a obligatiei de restituire 2164 regula nominalismului monetar are

caracterul unei reguli supletive de vointa, de la care partile sunt libere sa deroge
In aceasta formulare a alin.(1) se are in vedere imprumutul oricaror bunuri de gen, dar
regula se aplica si pt sumele de bani, astfel ca indiferent de devalorizarea monedei,
imprumutatul va fi tinut, in absenta unei prevederi contrare, sa restituie intocmai
suma de bani pe care a primit-o, fara ca aceasta sa fie in vreun fel indexata si fara sa
produca dobanzi.
2164(3) imprumutul de consumatie are ca obiect bunuri de gen, bunuri care nu pier. De
aceea, imposibilitatea la care se refera acest art.nu trebui inteleasa ca imposibilitate
absoluta. De fapt, se are in vedere ipoteza in care imprumutatul nu si-a indeplinit la
scadenta obligatia de restituire si nici nu are in patrimoniu bunuri de aceeai natura, de
acceasi calitate si in cantitatea necesara pt ca aceasta obligatie sa poata fi executata
silit in natura asupra patrimoniului sau.
In aceasta situatie, imprumutatorul are posibiliatea de a cere executarea prin echivalent a
obligatiei de restituire, obligandu-l pe imprumutat sa plateasca valoarea bunurilor pe
care ar fi trebuit sa le restituie, stabilita in raport cu data si locul la care restituirea
trebuia sa fie facuta.
Astfel determinat echivalentul, nu vizeaza decat daunele compensatorii pt neexecutarea la
timp a obligatiei de restituire. Daca, in schimb, cererea de executare silita prin echivalent
este admisa ulterior scadentei, aceste daune compensatorii vor putea fi cumulate cu
daunele moratorii menite sa acopere prejudiciul pt intarzierea in executare.
Cum in acest caz discutam, adica prin plata unei sume de bani, daunele moratorii vor fi
in lipsa unui prejudiciu mai mare dovedit de imprumutator egale cu dobanda legala
penalizatoare, aplicata la cuantumul echivalentului valoarea bunurilor supuse
restituirii la data si la locul la care ea trebuia facuta

In anumite situatii, obligatia de restituire are caracter executoriu, si anume in situatiile in

care ctr de imprumut a fost incheiat prin inscris autentic sau prin inscris sub semnatura
privata cu data certa, iar termenul ctr a fost prevazut in acest inscris. Hot instantei are, de
asemenea, caracter executoriu.

Pe langa oblg de restituire, ctr de imprumut mai poate antrena un efect incidental
raspunderea imprumutatorului pt viciile lucrurilor imprumutate.

Aceasta obligatie incumba numai in leg cu viciile pe care imprumutatorul le cunostea la

data ctr de imprumut.

Daca imprumutul este cu titlu gratuit, atunci, in virtutea raspunderii sale pt vicii,
imprumutatorul va fi dator sa-l despagubeasca pe imprumutat pt prejudiciile pe care le
sufera ca urmare a manifestarii viciilor.
Daca imprumutul este cu titlu oneros, pe langa aceste despagubiri, imprumutatorul va fi
tinut si de o obligatie de restitituire, intocmai ca si vanzatorul in legatura cu pretul
vanzarii, in sensul ca imprumutatorul va putea sa restituie prestatia pe care i-a
furnizat-o imprumutatul ca remuneratie pt folosinta bunurilor imprumutate. Aceasta
prestatie se numeste dobanda remuneratorie.

Imprumutul cu dobanda:

Din cele prezentate pana acum a rezultat ca de regula imprumutul de consumatie este un
ctr unilateral cu titlu gratuit.
Potrivita art.2159(1) imprumutul se prezuma a fi cu titlu gratuit. Imprumutul gratuit
este o specie de act dezinteresat, prin care imprumutatorul ii confera imprumutatului un
avantaj patrimonial, fara a suferi el insusi pierderea unui drept, dar si fara a urmari un
echivalent pt avantajul patrimonial conferit celeilalte parti.
Avantajul patrimonial oferit imprumutatului rezida in posibilitatea lui ca intre incheierea
ctr si scadenta obligatiei de restituire sa foloseasca bunurile imprumutate al caror proprietar
devine, inclusiv prin consumarea lor. Este insa posibil ca in schimbul acestui avantaj
patrimonial, imprumutatorul sa urmareasca obtinerea unei remuneratii.
In acest caz, ctr de imprumut este un imprumut cu titlu oneros.

Imprumutatorul raspunde pt viciile ascunse pe care le-a cunoscut prin restituirea

prestatiei.
Daca imprumutul are ca obiect o suma de bani, el se prezuma a fi cu titlu oneros.

Daca in cazul imprumutului gratuit termenul de restituire este prezumat a fi in beneficiul

exclusiv al imprumutatului, in cazul imprumutului oneros, termenul de restituire este
stipulat in beneficiul comun al imprumutatului si al imprumutatorului, intrucat nu numai
imprumutatului ii profita sa foloseasca bunul pana la expirarea termenului, ci si
imprumutatorului ii profita ca imprumutatul sa foloseasca bunul pana la expirarea
termenului.
 In cazul imprumutului cu titlu oneros, imprumutatul poate restitui bunurile inainte
de scadenta, numai daca imprumutatorul este de acord sa primeasca acele bunuri.
Atunci cand imprumutul are ca obiect o suma de bani, imprumutul oneros poarta numele
de imprumut cu dobanda. Caracterul oneros al imprumutului determina ca dobanda sa
aiba in principiu caracter remuneratoriu, in sensul ca ea reprezinta remuneratia
datorata de imprumutat imprumutatorului in schimbul folosintei sumei de bani
imprumutate.
Potrivit art.1(2) din OG 13/2011, dobanda datorata de deb obligatiei de a da o suma de
bani la un anumit termen, calculata pt perioada anterioara implinirii termenului
scadentei obligatiei, este denumita dobanda remuneratorie. Avand in vedere exprimarea
generala a txtului regulile imprumutului cu dobanda se aplica potrivit art.2167 in toate
cazurile in care in temeiul unui ctr se naste o obligatie de plata cu termen a unei sume de
bani, ori a altor bunuri de gen, in masura in care nu exista reguli particularea privind
validitatea si executarea acestei obligatii.
! acest text are in vedere obligatiile care sunt reciproce si interdependente si care terbuie
executate simultan, in situatia in care partile rup simultaneitatea
Dobanda remuneratorie are nat juridica a unui fruct civil, in sensul ca dreptul de a folosi
banii imprumutati este exercitat de imprumutator prin intermediul imprumutatului, astfel
incat imprumutatul datoreaza o remuneratie pt aceasta folosinta
dobanzile remuneratorii sunt fruct civil a sumei imprumutate dr de a pretinde dobanzi
este un fruct civil al dr de a cere restituirea. Dat acestui fruct civil, ctr de imprumut cu
dobanda are un dublu obiect: capitalul, a carui remitere formeaza ctr si care face si obiectul
obligatiei de restituire, iar, pe de alta parte, cu caracter accesoriu dobanzile.
In cazul in care capitalul este o suma de bani, orice remuneratie pt folosinta lui se numeste
dobanda, chiar daca acea remuneratie nu consta ea insasi intr-o suma de bani, dar potrivit
art.1(5) din OG 13
Cele doua obiecte, se afla in raport de la principal la accesoriu, dr la dobanda fiind
considerat ca accesoriu fata de restituirea capitalului. Din cauza acestei legaturi, in
lipsa unei prevederi contrare, cele doua dr urmeaza aceluiasi regim juridic.
Ex: oblg de a plati dobanda este scadenta la aceesi data ca si obligatia de a plati
capitalul.

Aceasta legatura de accesorietate este numai supletiva de vointa, partile putand prevedea
in ctr alte regului.
De regula, imprumutatorul va prevedea ca dobanzile sunt scadente inainte de scadenta
capitalului.
In alte cazuri, capitalul se restituie in transe si cu prilejul fiecarei transe de restituire se
plateste si dobanda aferenta capitalului folosit pana la data acelei restituiri.

In privinta libertatii partilor de a stabili plata anticipata a dobanzii, art.2170 NCC prevede
ca aceasta nu se poate efectua decat pe cel mult 6 luni.

Dobanda incasata pe calea acestei plati anticipate ramane insusita imprumutatorului,

chiar daca in perioada corespunzatoare platii anticipate rata dobanzii scade. art 7 teza a
doua din OG 13 dobanda incasata prin plati anticipate nu este supusa restituirii,
indiferent de variatii.
Potrivit art.2170 NCC, daca rata dob este determinabila si partile prevad plata anticipata a
dobanzii, eventualele surplusuri sau deficite care rezulta din caracterul anticipat sunt
supuse compensarii de la o rata la alta pe toata durata imprumutului, cu exceptia ultimei
rate care ramane intotdeauna castigata in intregime de imprumutator.
In principiu partile sunt libere sa stabileasca rata dobanzii prin ctr de imprumut.
 In caz contrar, se va aplica dobanda legala ca dobanda remuneratorie. Ca regula, rata
dobanzii legale remuneratorii este egala cu rata dobanzii de referinta a BCR dobanda de
politica monetara se publica in Mof, Partea I. (actualmente: 5,25%)
In raporturile care nu decurg din exploatarea unei intreprinderi cu scop lucrativ, adica in
raporturile care au loc intre particulari sau intre profesionisti cu scop nelucrativ (inst
publice, fundatii), prin exceptie rata dobanzii legale este mai mica, si anume rata dobanzii de
referinta, diminuata cu 20%. (4,2%p.a.)

2169 NCC suma de bani imprumutata este purtatoarea de dobanda din ziua in care a
fost remisa imprumutatului. Atat obligatia de a restitui capitalul imprumutat, cat si
obligatia de a plati dobanda sunt in cazul imprumutului cu dobanda obligatii banesti si in
consecinta le vor fi aplicabile dispozitiile 1488 debitorul se va libera de plata acestei
obligatii prin remiterea catre creditor a capitalului si a dobanzii. Remiterea aceasta
poate avea loc prin orice mijloc de plata acceptat. In cazul in care se face prin cecuri,
creditorul care accepta plata prin cec este prezumat ca o face numai cu conditia ca acesta sa
fie onorat.

In principiu dobanzile remuneratorii nu se capitalizeaza, in sensul ca ele nu se adauga la

capital pt a produce alte dobanzi remuneratorii.
Art.8 alin 3 din OG 13, partile pot prevedea capitalizarea dobanzilor remuneratorii.
(anatocism)

Dobanda remuneratorie nu se confunda cu cea penalizatoare.

Dob penalizatoare nu se pot capitaliza.
Dob penalizatoare reprezinta dobanda datorata de debitorul oblg banesti pt neindeplinirea
obligatiei respective la scdenta. art.1 alin.3 din OG 13.
Ca natura juridica, aceasta reprezinta dune moratorii pt neexecutarea la timp a obligatiei
banesti. De aceea, sunt aplicabile aici dispozitiile art.1535 in acest caz deb nu poate
face dovada ca prejudiciul creditorului este mai mic.
Daca inainte de scadenta dob remunatrtorii erau mai mari decat dob legala, dob
penalizatoare se vor calcula la acest nivel.
Dob penalizatoare pot fi stabilite prin conventia partii, in lipsa sunt egale cu dobanda
remuneratorie.
Art.3(2) OG 13 rata dob legale penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobanzii de
referinta + 4 puncte procentuale. (9,25%)
Si aici se aplica dispozitiile art.3(3) din OG 13. (7,40%) pt particulari conventiile civile

!In cazul in care partile au prevazut o dobanda penalizatoare mai mare decat dobanda
legala, aceasta in principiu se poate aplica, insa consecinta va fi ca pe langa dobanda
penalizatoare, creditorul obligatiei banesti nu va putea cere repararea vreunui alt
prejudiciu.

Dimpotriva, daca dob prv de parti nu este mai mare decat cea legala, sau daca acestea nu
au dispus nimic cu privire la aceasta, creditorul este indreptatit sa recupreze, pe langa
dob moratorii, daune interese pt repararea integrala a prejudiciului suferit 1535(3)NCC.

Regim juridic comun:

Conditiile de forma ale conventiilor privind dobanzile:
 Art.6 din OG 13 dobanda trebuie sa fie stabilita prin act scris. Pt cuantumul dobanzii
cdt de forma ad validitatem. In lipsa unui inscris care sa stabileasca acest cuantum, ori alte
elemente necesare stabilirii lui, se va datora numai dobanda legala, ceea ce inseamna ca
legiuitor asimileaza lipsa actului scris cu lipsa prevederii cu privire la dobanda.
Modul de det a nivelului ratei dobanzii in rap juridice civile:
-partile sunt libere sa stabileasca rata dobanzilor
-aceasta libertate este limitata partile nu pot prevedea o rata a dob mai mare cu 50%
decat dobanda legala (limita maxima: 6,3% - remuneratorie + 11,1 % penalizatoare)
Prin derogarea de la principiul unitatii partiale a actului juridic, daca partile depasesc
aceste plafoane nulitatea absoluta totala a clauzelor care privesc dobanda, astfel incat
potrivit art.5 alin.2 creditorul va fi decazut din dr de a primi orice dobanda, inclusiv pe cea
legala. imprumutul va fi considerat cu titlu gratuit
Potrivit regulilor generale, nivelurile maximale vor fi stabilite in fct de dobanda de referinta
a BNR la data incheierii ctr.

Obligatia vanzatorului de garanta buna functionare a bunului vandut:

toate obligatiile vanzatorului de pana acum rezultau din NCC si erau rodul dispozitiilor
supletive de vointa.
In ceea ce priveste aceasta obligatie ea nu se aplica in virtutea NCC, ci numai daca este
prevazuta de o lg speciala sau de o stipulatie contractuala expresa.
De asemenea, ea nu are o durata de drept comun in NCC, ci are durata pe care lg speciala
sau partile au prevazut-o. Potrivit dr comun, daca partile nu au prevazut durata garantiei de
buna functionare, dar au prevazut sa existe o astfel de garantie, atunci oricare dintre ele
poate cere instantei sa decida termenul de garantie.
Termenul de garantie de buna functionare nu are acelasi rol ca si termenul de garantie ctr
viciilor ascuse. In cazul viciilor ascunse, pt a angaja raspunderea vanzatorului, viciul trebuie
sa existe la data predarii si sa se manifeste in termenul de garantie. In ceea ce priveste
garantia de buna functionara, ea antreneaza raspunderea vanzatorului, chiar daca viciul nu
exista la data predarii, cu cdt ca deficienta de fct sa se manifeste in termenul de garantie.
Prin urmare, defectul de functionare poate sa apara si ulterior predarii, oricand pe durata
termenului de garantie.
Tot o diferenta fata de garantia ctr viciilor, la care cumparatorul putea sa aleaga liber ctr
mai multor remedii, in cazul garantiei de buna functionare, cumparatorul este tinut sa
respecte o regula de subsidiaritate a remediilor pe care le constata.
Astfel, daca bunul cumparat prezinta o anumita defectiune, care il impiedica sa fct potrivit
destinatiei ce rezulta din vointa partilor, ori din nat bunului, cumparatorul este dator ca sub
sanctiunea decaderii din dreptul de garantie sa notifice vanzatorului existenta defectiunii, in
cursul termenului de garantie.
1718 (1), teza a doua, daca notificarea defectiunii nu a putut fi facuta in termenul de
garantie din motive obiective, cumparatorul are obligatia sa comunice defectiunea intr-un
termen rezonabil calculat de la data expirarii termenuluid e garantie.
Textul are in vedere motive obiective, neimputabile cumparatorului chiar daca nu are nat
fortei majore sau a cazului fortuit.
Ex: aparatul nu a fost pus in functiune in cursul termenului de garantie
In orice caz, termenul rezonabil pt notificare care curge de la expirarea termenului de
garantie va varia in fuctie de natura bunului si complexitatea functionarii sale si va curge in
toate cazurile de laincetarea motivelor obiective care au impiedicat notificarea defectiunii in
termenul de garantie.
Fie odata cu notificarea aparitiei defectiunii, fie ulterior, cumparatorul poate cere
remedierea defectiunii fie in termenul stabilit de ctr sau de legea speciala, fie intr-un
termen de 15 zile de la cererea de remediere. In cazul in care vanzatorul nu vrea sau nu
poate sa inlature defectiunea in acest termen, cumparatorul are dreptul de a solicita
inlocuirea bunului cu un altul de acelasi gen, de aceeasi calitate, dar lipsit de defectiuni.
Vanzatorul trebuie sa procure bunul de inlocuire intr-un termen rezonabil, care se
stabileste nu doar in fct de natura bunului, dar si de canalele de distributie si furnizare pe
care vanzatorul le foloseste in mod obisnuit pt a ase aproviziona.
Daca acest termen expira fara ca bunul sa fi fost inlocuit, potrivit 1716(3), vanzatorul
trebuie sa restituie
Cererea cumparatorului de a i se restitui pretul in schimbul ressituirii bunului declaratie
unilaterala de rezolutiune, dublata de punerea in intarziere a vanzatorului pt restituirea
pretului.
Pana la data restituirii pretului, cumparatorul are un drept de retentie asupra bunului, a
carei inapoiere nu o datoreaza decat dupa ce pretul a fost restituit.
Raspunderea vanzatorului nu se va aplica, daca acesta demonstreaza ca defectiunea a
intervenit ca urmare a modului in care cumparatorul a folosit bunul.
Caracterul defectuos al utilizarii bunului de catre cumparator se apreciaza in raport de
standardul bunului proprietar, tinand insa cont de faptul ca dob bunului nu este obligat sa
il foloseasca, ci doar ca un bun proprietar isi foloseste bunurile cu dorinta de a le conserva si
a le prelungi durata de functionare.
Se vor avea in vedere: complexitatea bunului, gradul de tehnicitate, adresabilitatea bunului
catre un profesionist sau un profan, valoarea bunului si interesul utilizarii sale toate prin
raportare la instructiunile de utilizare pe care vanzatorul le-a transmis cumparatorului
impreuna cu bunul.

Obligatia de a garanta mentinerea anumitor calitati

Se deduce pe cale de interpretare din 1718 (2) aceasta obligatie se supune dreptului
comun
Ea se va aplica numai daca a fost prevazuta printr-o lh speciala sau printr-o prevedere
contractuala si numai pe perioada pe care a fost prevazuta. Ea nu are in vedere calitatile
bunului la data predarii. Acestea intra sub incidenta obligatiei de predare conforma sau de
garanta ctr viciilor ascunse.
Dimpotriva, obligatia de a garanta mentinerea unor calitati vizeaza o perioada ulterioara
vanzarii, durata in care vanzatorul garanteaza ca bunul va pastra calitatile.
Sub acest aspect, obligatia are nat unei obligatii de rezultat consolidate, in sensul ca simpla
pierdere a obligatiilor garantate va antrena raspunderea vanzatorului, chiar si daca nu se
dovedeste vreo legatura cauzalitate intre pierderea calitatii si conduita sa si chiar daca nu se
dovedeste vreo culpa din partea sa.
Regimul raspunderii va urma regimul comun al raspunderii contractuale. Executarea in nat
a obligatiei asumate vanzatorul va putea fi obligat la remedierea bunului sau la inlocuirea
lui
Executarea prin echivalent daune interese
Rezolutiunea contractului restituirea prestatiilor + daune-interese.

Obligatiile cumparatorului:
-obligatia de suporta cheltuielile vanzarii
-obligatia de a plati pretul
-obligatia de a prelua bunul

Obligatia de a suporta cheltuielile vanzarii:

In legatura cu incheiera unui ctr de vanzare, partile pot suporta cheltuieli indirecte si
cheltuieli directe.
 Ch indirecte: cheltuielile de deplasare la locul incheierii ctr, cheltuielile cu auditul,
cheltuielile cu redactarea de regula de partea care le angajeaza, ea nu are dr de a pretinde
celeilalte parti restituirea lor costuri de tranzactionare
Consturi impuse de incheierea valabila a ctr: cheltuielile de autentificare, atunci cand legea
cere forma autentica
Cheltuieli impuse de respectarea vointei comune autentificare, legea nu cere, dar vor
partile
Fata de agentul autentificator, obligatia de a suporta obligatiile de autentificare este
suportata de ambele parti in solidar. Totusi, in raporturile dintre vanzator si cumparator,
cumparatorul este obligat fata de cumparator sa suporte cheltuielile directe ale ctr,
daca partile nu au prevazut contrariul.
aceasta regula vizeaza cheltuielile incheierii ctr, nu si cheltuielile executarii, de regula
acestea sunt suportate potrivit art.1666(2)(3) de catre debitorii acelor obligatii.
Daca eficacitatea dr dobandite de cumparator presupune realizarea anumitor formalitati
care antreneaza unele cheltuieli, aceste cheltuieli vor fi suportate de beneficiarul acestor
formalitati, intrucat el este cel caruia ii profita cheltuielile in cauza.
Chiar in cdt in care vanzatorul este obligat sa transfere dr vandut si s-ar aplica efectul
constitutiv, vanzatorului nu ii va fi imputabila lipsa inscrierii dreptului dobandit de
cumparator, daca aceasta lipsa este cauzata de neplata taxei aferente.
In executarea obligatiei sale de a transfera proprietatea, vanzatorul deja inscris in CF,
trebuie sa consimta in forma autentica la inscrierea dreptului si sa furnizeze toate
inscrisurile necesare inscrierii. Odata executate aceste obligatii, cumparatorul devine liber
sa-si inscrie dr cumparat, platind taxa de inscriere, astfel incat el nu se poate intoarce
impotriva vanzatorului pt netransmiterea proprietatii care decurge din neachitarea acestei
taxe.
!
In schimb, vanzatorul care ar putea sa fie interesat sa nu mai fie proprietar, ar putea daca
el a efcetuat toate operatiunile necesare transmiterii proprietatii sa-l oblige pe
cumparator sa solicite inscrierea sau chiar sa formuleze cererea de inscriere in numele
sau, obligandu-l in toate cazurile pe cumparator sa suporte taxa de inscriere aferenta.

Obligatia de a plati pretul obligatie baneasca, care prezinta anumite particularitati

de regim juridic 1719-1729 NCC
Particularitati de regim juridic:
Scadenta obligatiei de a plati pretul:
1720(1) cumparatorul trebuie sa plateasca pretul de inadata ce proprietatea este
transmisa.
1693 NCC predarea este datorata la momentul platii pretului
Obligatia de a transfera proprietatea obligatia de a plati pretul obligatia de predare

I. In materie de bunuri de gen potrivit art.1668 proprietatea bunurilor de gen se transmite

la individualizare, individualizare ce se face si prin predare.
Vanzatorul poate face individualizarea altfel decat prin predare numarare, cantarire,
masurare.
Exceptie: individualizarea nu se poate face decat prin predare vanzare dupa mostra
sau model -1680 proprietatea se transfera la predarea bunului.
Vanzarea dupa mostra sau model deroga de la regula conform careia pretul este datorat
dupa transferul proprietatii. Aceasta derogare este explicabila prin aceea ca, in acest tip de
vanzare, consimtamantul la vanzare se face dupa examinarea de cumparator a mostrei, ceea
ce inseamna ca mostra a fost deja predata. Ceea ce inseamna ca cumparatorul care a
consimtit este deja dator sa plateasca pretul. Dupa plata pretului, devine scadenta obligatia
de a preda bunurile, iar odata cu predarea se transfera si proprietatea lucrurilor predate.

Locul platii:
1720(1) la locul la care bunul se afla in momentul incheierii ctr. Aceasta regula nu se
poate aplica decat in cazul bunurilor individual-determinat si al bunurilor dintr-un gen
limitat prin localizare (graul din silozul tau).
Bunul trebuie predat in acelasi loc unde se afla la data incheierii ctr.
In cazul bunurilor individual-determinate si a bunurlor de gen limitat prin localizare,
vanzarea se executa integral la locul unde se afla bunul la data incheierii ctr.
Atunci cand bunul vandut este un bun de gen, 1720 teza intai nu se poate aplica, pt ca
bunurile de gen nu au un loc determinat. Se va aplica regula de drept comun 1494(1) lit a
conform careia obligatiile banesti trebuie efectuate la sediul creditorului de la data
platii.
In consecinta, daca se vand bunuri de gen, pretul se plateste la sediul vanzatorului de la
data platii. Predarea se executa la sediul vanzatorului de la data incheierii ctr..
Daca vanzatorul si-a schimbat sediul, executarea ctr potrivit regulilor mentionate
antreneaza cheltuieli suplimentare pt cumparator, potrivit art.1494(2), vanzatorul este
obligat sa ramburseze aceste cheltuieli.
Intrucat pretul trebuie platit imediat dupa ce proprietatea a fost transmisa, atunci cand
cumparatorul afla de existenta unei cauze de evictiune intre data incheierii ctr si data
platii pretului, el se poate abtine sa plateasca pretul, pana la inlaturarea tulburarii sau
pana cand vanzatorul ofera o garantie corespunzatoare.
Existenta unei cauze de evictiune ridica o suspiciune cu privire la realitatea executarii de
catre vanzator a obligatiei de a transfera proprietatea, astfel ca ajungerea la scadenta a
obligatiei de a plati pretul este indoielnica. Desigur ca temerea cumparatorului referitoare la
evictiune trebuie sa fie intemeiata pe o puternica aparenta, astfel ca amenintarea
impiedicarii exercitarii dr sau trebuie sa fie serioasa si severa.
Aceasta cerinta se impune intrucat textul este derogatoriu de la exceptia de neexecutare, in
masura in care privita din perspectiva obligatiei vanzatorului de a garanta ctra evictiunii,
abtinerea cumparatorului de a plati pretul poate fi calificata ca o exceptie de neexecutare
anticipata, intrucat evictiunea nu s-a produs inca.
Daca amenintarea este serioasa si severa, cumparatorul poate retine pretul pana la data la
care aceasta amenintarea este inlaturata de catre vanzator, sau pana la data la care
vanzatorul ofera o garantie suficienta.
Garantia poate fi reala sau personala, pt a fi suficienta o garantie personala ar trebui sa
provina de la un tert care sa faca dovada ca este suficient de solvabil incat ar putea sa
suporte raspunderea ce i-ar incumba vanzatorului in cazul producerii evicunii nivel de
proba foarte ridicat
Garantia poate fi si reala atunci ea va putea fi socotita ca suficienta daca este o ipoteca de
rang intai asupra unui bun cu o valoare suficient de mare incat sa acopere valoarea celei mai
grave raspunderi.

Dobanzile pretului:
1721 => dobanzile pretului pot fi supuse unui dintre urmatoarele 4 regimuri juridice:
1. Daca partile au stabilit prin ctr de la ce data si in ce cuantum se datoreaza dobanzi la
pret se va aplica regimul contractual, cu obligatia ca atunci cand ctr nu se incheie in
exerictarea unei intreprinderi in scop lucrativ sa se aplice plafoanele pt dobanzi.
2. Daca partile nu au stabilit un regim contractual si bunul produce fructe naturale sau
civile, atunci cumparatorul va datora dobanzi la pret de la data la care i se transmite
proprietatea sau un alt drept care sa-i permita culegerea fructelor din grija pt simetria si
egalitatea juridica pt parti: daca cumparatorul are dreptul la fructe, datoreaza si el dobanzi
3. Atunci cand bunul nu produce fructe, dar alte foloase si partile nu au stabilit nici un
regim al dobanzilor, acestea vor fi datorate de la data predarii bunului. De regula plata
pretului preceda predarea bunului. + fructele industriale ele au particularitatea ca se pot
produce sub conditia interventiei omului. Intre data transmiterii proprietatii si data
predarii, vanzatorul nu are dreptul de a folosi bunul frugifer, in timp ce cumparatorul nu
poate sa foloseasca bunul frugifer. Abia dupa predare cumparatorul va putea interveni
asupra sa, pt a produce fructe industriale de aceea el ar trebui sa aiba natura unor alte
foloase, iar daca vanzatorul le-a obtinut, el trebuie sa i le transfere cumparatorului ???
4. Daca bunul nu procura fructe sau alte foloase si partile nu au stabilit un regim pt
dobanzi, dobanzile nu vor fi datorate.

Cand ne raportam la regimurile 2 si 3 trebuie sa avem in vedere momente diferite.

Pt aplicarea regimului 2, nu este necesar ca bunul sa fie apt de a produce fructe naturale
sau civile, el trebuie sa produce in mod efectiv fructe nat sau civile la data transferului
proprietatii.
Pt aplicarea regimului 3, trebuie ca la data predarii bunul trebuie sa procure efectiv
cumparatorului alte foloase.
In sensul acestor 4 regimuri se au in vedere dobanzile remuneratorii, asadar de ipoteze
in care plata pretului a fost amanata printr-o clauza contractuala. Aceste dobanzi sunt
calculate pana la scadenta. Daca pretul nu este platit la scadenta, in legatura cu pretul si
cu dobanzile remuneratorii acumulate pana in acel moment se vor putea calcula dobanzi
moratorii, care sunt superioare dobanzilor remuneratorii.

Garantiile obligatiei de a plati pretul:

Legiuitorul favorizeaza incheierea ctr si circulatia bunurilor. De aceea, este de traditie in

dreptul civil ca vanzatorul sa primeasca anumite garantii speciale cu privire la
executarea creantei sale corelative obligatiei cumparatorului de a plati pretul:
-ipoteca legala a vanzatorului imobiliar
-privilegiul vanzatorului mobiliar
-dreptul de retentie

1723 un caz este 2386 punctul 1, potrivit caruia beneficiaza de ipoteca legala vanzatorul
bunului imobil vandut pt pretul datorat / acelasi text se aplica si pt schimbul cu sulta si pt
darea in plata cu sulta.
Ipoteca este legala in sensul ca ea rezulta ex lege de cate ori intr-un ctr de vanzare
pretul nu este platit imediat dupa incheierea ctr. Aceasta ipoteca se va naste cu privire
la bunul vandut imediat ce proprietatea lui a fost transferata cumparatorului. Pt a fi si
opozabila tertilor, aceasta ipoteca trebuie inscrisa in CF ea nu este opozabila ex lege.
Rangul ipotecii depinde de data inscrierii sale.

Privilegiul vanzatorului de bunuri mobile:

Art.2339 intre creantele privilegiate asupra unor mobile se afla si creanta vanzatorului
neplatit pt bunul vandut unei persoane fizice, cu exceptia cazului in care cumparatorul
dobandeste bunul pt serviciul sau exploatarea unei intreprinderi privilegiu special, se
aplica doar cu privire la bunul vandut si nu vizeaza patrimoniul cumparatorului in
ansamblul sau.
Vanzatorul va putea cere executarea creantei cu privire la pret, prin vanzarea silita a
bunului. Tot din text rezulta ca acest privilegiu nu profita vanzatorului, at cand
cumparatorul este o persoana juridica. Chiar daca cump este o pers fiz, privilegiul nu
se aplica daca acea pers fct ca profesionist.
In principiu acest privilegiu este opozabil tertilor, in mod independent fata de orice
formalitate de publicitate.
Exceptie: ordinea de prioritate dintre acest privilegiu si o garantie reala imobiliara
asupra bunului vandut va fi data de cronologia inscrierii acestui privilegiu la Arhiva.

Chiar daca de regula privilegiul special se stinge prin pieirea, transformarea, intrainare
bunului asupra caruia poarta, prin exceptie, daca bunul este vandut, privilegiul primului
vanzator subzista pana la plata pretului la care este indreptatit si reprezinta o clauza
de preferinta inclusiv in raport cu privilegiul pe care l-ar avea cumparatorul in urma
ctr de revanzare. 2341 NCC

Curs 10 -05.12.2012

Dreptul de retentie al vanzatorului asupra lucrului vandut pana la plata pretului 1693
NCC predarea se cere dupa plata
-se aplica indiferent de nat bunului vandut - mobil sau imobil
-in materia vanzarii mobiliare, acest drept de retentie genereaza in plus o cauza de
preferinta in favoarea creantei vanzatorului si anume un privielgiu special mobiliar
2339(1) lit.b
Numai dr de retentie asupra unui bun mobil face ca creanta garantata cu acel drept sa
fie privilegiata.

Potrivit dr comun al priviegiilor mobiliare, acest dr al retentorului se stinge prin

instrainarea, transformarea sau pieirea bunului.
Spre deosebire de privilegiul mobiliar care se exercita de catre vanzator impotriva unui
cumparator persoana fizica, privilegiul decurgand din exercitarea dr de retentie nu
urmareste bunul in cazul instrainarii lui de catre cumparator catre un subdobanditor,
chiar daca dr de retentie continua sa fie exercitat si impotriva subdobanditorului.
Opozabilitatea privilegiului se asigura prin exercitarea dr de retentie. Totusi, in
concurs cu o garantie reala mobiliara, privilegiul vanzatorului retentor nu va avea prioritate,
decat daca a fost inscris la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare inainte garantiei
concurente 2342(2).

!
De asemenea, in concurs cu privilegiul mobiliar intemeiat pe 2339 lit a, privilegiul
dobanditorului retentor este de rang subsecvent.

In consecinta, daca A ii vinde lui B si B ii vinde lui C acelasi bun, fara ca B sa ii plateasca
lui A si fara ca C sa ii plateasca lui B, B retinand bunul pana la plata pretului, atunci daca A
solicita executarea silita a creantei sale cu privire la pret, el va putea cere vanzarea silita a
bunului, urmand ca pretul obtinut la aceasta vanzare sa-si satisfaca cu preferinta
creanta sa si numai daca raman sume disponibile, B isi va putea satisface propria
creanta din acele sume disponibile, chiar daca pana la vanzarea silita exercitase retentia
asupra bunului.
Privilegiul lui A intemeiat pe 2339 (1) lit a este superior in rang atat fata de
privilegiul lui B intemiat pe acelasi text, precum si fata de privilegiul lui B intemeiat
pe retentie.
 Cheltuielile platii pretului:
-1666(3) cheltuielile sunt in sarcina cumparatorului comisionele bancare

Sanctiunea neexecutarii voluntare a obligatiilor:

Obligatia de a plati pretul, ca orice oblg baneasca, nu se poate stinge prin

imposibilitate fortuita de executare si poate fi in toate cazurile executata silit in
natura.

In cazul in care executarea obligatiei se produce cu intarziere, ea se cumuleaza cu plata de

dobanzi moratorii conform regulilor de la imprumut.

Pe langa executarea silita a obligatiei de a plati pretul, executare care beneficiaza de

garantiile analizate, vanzatorul poate obtine alternativ rezolutiunea CVC cu restituirea
bunului vandut + daune- interese.

Atat executarea silita cat si rezolutiunea trebuie sa fie precedate de punerea in intarziere
a cumparatorului si in principiu urmeaza dreptul comun.
Prin derogarea de la acest drept comun, articolele 1725-1729 prevad anumite particularitati
de regim juridic specifice vanzarii.
Unele dintre ele vizeaza exclusiv oblg de a plati pretul, altele vizeaza atat obligatia de a plati
pretul, cat si obligatia de prelua bunul vandut.

Obligatia de plati pretul vanzarea bunurilor mobile + vanzarea bunurilor imobile

Sanctionarea obligatiei de a plati pretul unei vanzari mobiliare
1727 atunci cand vanazarea s-a facut fara termen de plata, iar cumparatorul nu platit
pretul, vanzatorul poate ca in cel mult 15 zile de la data predarii sa declare
rezolutiunea fara punere in intarziere si sa ceara restituirea bunului mobil vandut, cat
timp bunul este inca in posesia cumparatorului si nu a suferit transformari.
Din acest text rezulta ca pt ca vanzatorul sa poata declara rezolutiunea fara punere in
intarziere in cazul unei vanzari mobiliare, este cazul sa fie intrunite cumulativ conditiile:
-cvc nu trebuie sa prevada un termen pt plata pretului daca se prevede un asemenea
termen, inseamna ca vanzatorul a avut o incredere particulara in cumpataror, incredere
intarita prin remiterea bunului, remitere care creeaza aparenta fata de terti ca bunul ii
apartine cumparatorului. Potrivit unui principiu general de drept, in materie mobiliara,
aparenta genereaza proprietate. Vanzatorul vinovat de crearea aceste aparente ar trebui sa
suporte efectele negative care ar decurge pt ele din efectele aparentei pe care a creat-o.

-de la data predarii bunului sa nu fi trecut mai mult de 15 zile.

-bunul sa fie inca in posesia cumparatorului

-el sa nu fi suferit transformari caramida sa nu fi fost deja incorporata in constructie

-daca toate aceste cdt sunt indeplinite, efectele declararii rezolutiunii si cererii de restituire
a bunului consecutive acesteia sunt opozabile celorlalti creditori ai cumparatorului, in
sensul ca daca declaratia de rez si cererea de restituire survin in cdt mentionate, ceilalti
creditori ai cumparatorului nu pot reactiona ca si cand bunul vandut a intrat in patrimoniul
debitorului lor si nu-si vor putea exercita creantele asupra acelui lucru.
-dimpotriva, atat din perspectiva lor, cat si din cea a cumparatorului se va considera ca
bunul a ramas mereu in patrimoniul vanzatorului
 -daca nu sunt intrunite conditiile mentionate, rezolutiunea se poate declara unilateral si
tot fara punere in intarziere, insa efectele ei nu vor putea fi opuse decat
cumparatorului si niciunei alte persoane
-1727 alin.2 ceilorlalti creditori ai vanzatorului nu le pot fi opuse efectele rez
-in cazul in care cumparatorul a trimis posesia catre un subdob de buna-credinta cu
titlu oneros, acesta devine proprietar al bunului, iar lui nu ii mai este opozabila
desfiintarea cvc
-chiar si subdobanditorii cu titlu gratuit sau aceia care cunosc cauza rezolutiunii,
respectiv neplata pretului catre vanzator, devin creditori fata de cumparator pt obligatia lui
de a le transfera lor proprietatea si ca si ceilalti creditori pot ignora efectele rezolutiunii
-daca bunul a fost ulterior transmis catre un tert sau executat de vreun creditor, atunci ca
urmare a rezolutiunii invocate de catre vanzator, cumparatorul va fi tinut numai la
restituirea prin echivalent 1641 NCC

Particularitatile vanzarii imobiliare specifice obligatiei de palti pretul

At cand vanzarea are ca ob un bun imobil si s-a stipulat ca in cazul de neplata a pretului
la termenul cuvenit, cumparatorul este de drept in intarziere, acesta din urma poate sa
plateasca si dupa expirarea termenului cat timp nu primit declaratia de rezolutiune din
partea vanzatorului.
-1729 rezolutiunea vanzarii unui imobil are efecte fata de terti in conditiile in care se
poate cere rectificarea inscrierilor in CF privind acel imobil -->909 + 910
Tertii de buna credinta/ vs. tertii de rea credinta + cum se apreciaza buna credinta pe carte
funciara

Prin urmare, daca vanzatorul si-a inscris ipoteca legala care garanteaza dr sau cu privire la
pret, sau daca si-a notat dr de a cere rezolutiunea pt neplata pretului, atunci cei care dob dr
de la cumparator, ulterior unei asemenea notari sunt de rea credinta, daca vanzatorul nu a
indeplinit aceste formalitati, dobanditorii sunt de buna credinta. Fata de subdobanditorii
de rea-credinta, efectele rezolutiunii vanzarii pt neplata pretului pot fi valorificate
oricand in sensul ca transferul dintre vanzator si cumparator se desfiinteaza, ceea ce
atrage si desfiintarea dr transmise de cumparator tertilor de rea credinta. Aceste
drepturi pot fi rectificate prin radiere, astfel incat proprietarul dr tabular ramane vanzatorul.
Fata de tertii de buna credinta, regimul rectificarii dr lor difera dupa cum au dob cu titlu
gratuit sau cu titlu oneros. Daca au dob cu titlu gratuit 909(2), rectificarea dr lor poate fi
ceruta in termen de cel mult 5 ani de la data inscrierii acestor drepturi (cererii de
inscriere a acestor drepturi).

!
Tertii subdobanditori de buna credinta, care au dob prin acte cu titlu oneros se bucura de
inviolabilitatea dr astfel dobandite - 909(3) + 908 alin 1 p.3. Din aceste 2 texte rezulta ca
tertilor dob de buna credinta cu titlu oneros al unui dr tabular nu li se pot opune
consecintele desfiintarii actelor translative antecesorilor lor pt motive ulterioare
dobandirii drepturilor lor.

Aspectele comune de regim juridic privind sanctiunea neexecutarea oblg de a plati

pretul si de a prelua bunul la bunurile la imobile.

In vanzarea de mobile, oblg cumparatorului de a prelua bunul la timp este f importanta

dpdv al echilibrului economic dintre prestatiile partilor, pt ca daca oblg de a prelua bunul nu
este executata la timp, intarzierea cumparatorului il pune pe vanzator in situatia de a gasi
un spatiu de depozitare sau chiar in pozitia de a achizitiona alte bunuri de acelasi gen pt a-si
putea executa conform oblg de predare (la bunurile de gen), ori cel putin in ultimul caz,
sacrificiul patrimonial la care il supune intarzierea la preluare poate fi superior vazarii.
Dat faptului ca intarziere cu preluarea, este la fel de periculoasa ca si intarzierea in
plata pretului, pt ca vanzatorul dat predarea dupa ce bunul a fost platit. Daca cumparatorul
intarzie plata pretului, vanzatorul este indreptatit sa intarzie predarea, doar ca, daca intarzie
predarea risca sa suporte cheltuielile de depozitare pana la predare sau cheltuielile de
inlocuire daca acesta este supus unei deteriorari rapide.
De aceea, legiuitorul a prevazut cateva dispozitii particulare menite sa consolideze regimul
sanctionator al intarzierii cumparatorului in executarea oblg sale de prelua bunul si de a
plati pretul: 1725 + 1726.
1725(1) in cazul vanzarii mobilelor, cump este de drept in intarziere cu privire la
indeplinirea obligatiilor sale, daca la scadenta nici nu a platit pretul, nici nu a preluat
bunul. Prin aceasta dispozitie se deroga de la dreptul comun, conform caruia punerea
in intarziere se face prin noificarea trimisa de creditor debitorului. Pt ca aceasta punere
de drept in intarziere sa se produca este necesar ca atat obligatia de a plati pretul, cat si
obligatia de a prelua bunul sa fi ajuns la scadenta.
Ori, aceste doua oblg pot ajunge la scadenta in acelasi timp,
-daca partile au derogat de la succesiunea legala a obligatiilor,
-sau daca, desi nu a primit pretul, vazatorul se declara gata de a preda bunul si
realizeaza toate actele in acest scop, inclusiv individualizarea, daca este cazul.
cumparatorul este de drept in intarziere pt ambele oblg

=> el va plati cheltuielile de depozitare a bunului intre data punerii in intarziere si

data preluarii lui efective
=> va trebui sa plateasca daune pt orice alta intarziere
=> preia riscul pieirii foruite a lucrului, astfel ca daca se produce o asemenea pieire, el
nu va putea pretinde predarea, dar va fi tinut la plata pretului

1725(2) in cazul bunurilor mobile supuse deteriorarii rapide sau deselor schimbari de
valoare, cumparatorul este de dr in intarziere cu privire la preluare, atunci cand nu a preluat
la timp, chiar daca pretul a fost paltit, sau at cand a solicitat predarea fara sa fi platit pretul.

Al doilea mecanism:
-executarea directa codul comercial de la 1887: executare coactiva
executare directa sens larg executare silita in nat
1726 sensul strict: 2 ipoteze dupa cum ctr de vanzare nu a fost executat de catre
cumparator sau de catre vanzator

1.Cumparatorul nu si-a executat obligatia de prelua bunul sau de plati pretul vanzatorul
are alegerea intre:
a) a depune lucrul vandut intr-un depozit pe cheltuiala si la dispozitia cumparatorului,
b) sau a-l vinde
Desi textul nu precizeaza, aceasta optiune se naste din momentul punerii intarziere a
cumparatorului direct sau prin notificare

Daca vanzatorul a optat pt incheierea unei vanzari alternative, aceasta se poate face:
- fie prin licitatie publica,
- fie la pretul curent,
Insa, in orice caz, prin intermediul unui agent autorizat.
 Pret curent = fie pretul prevazut de lege, daca este cazul, fie pretul stabilit prin acte
normative dar inferioare legii, fie pretul practicat pe piete organizate - bursa sau targ
Agentul autorizat = difera dupa tipul de bunuri si dupa tipul de vanzare executorul
judecatoresc sau casa de licitatii pt licitatia publica, farmacistii sau spitalele pt
medicamente, brokerii pt bunurile cotate etc.

Daca pretul obtinut prin vanzarea alternativa nu este cel putin egal cu acela convenit cu
cumparatorul initial, atunci vanzatorul are posibilitatea de a pretinde ca acesta sa
plateasca diferenta.
Diferenta este considerata prejudiciu cauzat prin intarzierea debitorului. De asemnea,
cumparatorul va fi tinut sa suporte cheltuielile facute de vanzator pt organizarea vanzarii
alternative.

In cea de-a doua ipoteza - nu se executa din culpa vanzatorului

Daca vanzarea are ca obiect bunuri fungibile, atunci cumparatorul poate decide sa le
cumpere dintr-o alta sursa. Si in acest caz, acesta forma de executare silita trebuie precedata
de puenrea in intarziere a vanzatorului, trebuie realizata pt pretul curent si prin intermediul
unui agent autorizat. In cazul in care cumparatorul nu a obtinut bunurile astfel procurate,
decat pt un pret mai mare decat cel al vanzarii convenite initial, el il poate obliga pe vanzator
sa suporte diferenta si in orice caz vanzatorul este tinut sa suporte cheltuielile de organizare
a cumpararii alternative.

Executarea directa se poate cumula cu daunele interese contractuale pt prejudiciul

care rezulta pt partea care a organizat executarea din culpa celeilalte parti. Partea care
exercita dr la executarea directa trebuie sa incunostinteze cealalta parte despre aceasta,
obligatia care in absenta unei dispozitii speciale se sanctioneaza cu raspunderea
contractuala potrivit dr comun.

Varietati de vanzare:
-vanzarea pe incercate
-vanzarea pe gustate
-vanzarea unei mosteniri
-vanzarea cu optiune de rascumparare
-vanzarea cu rezerva proprietatii

Vanzarea pe incercate ctr de vanzare incheiat sub cdt suspensiva ca in urma incercarii
lucrului vandut de catre cumparator, acest lucru sa satisfaca anumite criterii obiective

A ii vinde lui B un autoturism sub conditia ca in urma incercarii autoturisumului de catre

B, acesta sa parcurga in cdt de trafic normale in cel mult o ora si jumatate autostrada
Bucuresti-Pitesti.

Daca nu s-a prevazut un alte termen in conventia partilor, conditia suspensiva se

presupune indeplinita daca pana la expirarea unui termen de 30 zile, cumparatorul nu a
declarat ca in urma incercarii bunul nu satisface criteriile convenite.

Pana la indeplinirea cdt suspensive nu se produce decat un singur efect al ctr predarea
bunului de catre vanzator cumparatorului
de la aceasta predare se calculeaza termenul de 30 de zile
In cazul in care cdt nu este indeplinita, predarea este supusa restituirii si nici un alt efect
al ctr nu se produce.
Daca, dimpotriva, cdt este indeplinita, atunci ctr se consolideaza retroactiv,
considerandu-se ca efectele sale s-au nascut la momentul incheierii sale.

!
Riscul ctr in ipoteza in care bunul piere fortuit, dupa ce a fost predat cumparatorului
solutia depinde dupa cum pieirea s-a facut inainte/ dupa verificarea bunului. Daca bunul a
pierit inainte de verificare, verificarea nu se mai poate efectua din cauze neimputabile
vanzatorului, astfel ca cdt nu va fi indeplinita, ctr nu produce nici un efect, riscul este
suportat de vanzator.
Daca bunul a pierit dupa verificare si la verificare nu au fost indeplinite crieteriile obiective
ale incercarii, atunci se aplica aceeasi solutie ca si in primul caz.
Daca bunul a pierit dupa verificare si la verificare au fost indeplinite criteriile obiective,
atunci din mom indeplinirii cdt suspensive, riscul a trecut asupra cumparatorului, care a
devenit si proprietar, astfel incat el va trebui sa plateasca pretul.

1682 vanzarea sub rezerva ca bunul sa corespunda gusturilor cumparatorului se incheie

numai daca acesta a facut cunoscut acordul sau in termenul convenit sau statornicit prin
uzante

Diferenta esentiala intre vanzarea pe incercate si cea pe gustate este aceea ca incercarea de
catre cumparator nu vizeaza niste crterii obiective, ci numai staisfacerea unor cerinte
subiective care pot sa nu fie precizate in intelegerea partilor.

Denumirea targurile de alimente

Desi operatiunea isi trage denumirea de la targurile de alimente, ea nu se aplica strict
alimentelor.
Cesiunea dr privind o opera publicitarea poate sa depinda de satisfacerea de catre acea
opera a unei conformitati subiective cu imaginea pe care beneficiarul, eventual
cumparator, doreste sa si-o creeze fata de clientii sai.
In toate aceste cazuri, in masura in care ctr depinde de exprimarea in viitor a unei
pozitii pur subiective din partea uneia dintre parti, el nu se poate forma intrucat
lipseste intentia cumparatorului de a se angaja juridic. Prin urmare, vanzarea va fi
considerata incheiata doar dupa ce cumparatorul a declarat ca este satisfacut cu bunul
pe care l-a incercat.
In lipsa unui termen convenit de catre parti sau statornicit de uzante, termenul in care
cumparatorul trebuie sa isi exercite pozitia este de 30 de zile si, in toate cazurile,
acest termen este termen de oferta irevocabila facuta de vanzator cumparatorului care
isi rezerva dreptul de a gusta.
Daca pana la expirarea termenului destinatarul ofertei nu se pronunta, prin derogare de la
dr comun, oferta se considera acceptata -1682(2).

Vanzarea unei mosteniri:

Prin vanzarea unei mosteniri vanzarea care are ca obiect dr unei persoane de a primi un
patrimoniu succesoral sau o parte din acesta.
Dpdv structural, acesta este un drept privit ut singuli, dar are ca obiect o universalitate de
drept, sau o cota parte dintr-o universalitate de drept, iar aceasta universalitate se
formeaza la decesul ueni persoane, deces la care patrimoniul acelei persoane devine
patrimoniu succesoral, care se transmite mostenitorilor persoanei.
 Acesti mostenitori pot avea calitatea de vanzatori intr-un ctr de vanzare a unei mosteniri.
Vanzarea unei mosteniri cdt de validitate specifice + efecte specifice

Cdt de validitate:
-obiectul vanzarii
-cota vanzarii

Obiectul vanzarii:
-mostenirea in legatura cu care exista dreptul vandut trebuie sa fi fost deschisa anterior ctr
de vanzare. Nu se poate vinde decat mostenirea lasata de o persoana decedata.
Actele asupra unei mosteniri viitoare sunt de regula lovite de nulitate absoluta. Uneori
in doctrina se spune ca motivul pt care aceste acte sunt lovite de nulitate absoluta este ca ele
ar trezi vointa mortii.
Adevaratul motiv: sunt lispite de obiect, intrucat in legatura cu o mostenire nedeschisa
nu exista nici un drept
Drepturile privind o mostenire viitoare sunt drepturi eventuale, simple vocatii de aici
decurge necesitatea ca vanzarea unei mosteniri sa aiba ca obiect drepturi asupra unei
mosteniri deja deschise.

Forma ctr de vanzare 1747(2) forma autentica sub sanctiunea nulitatii absolute.

Efcetele specifice:
1748 daca nu specifica bunurile aspura carora se intind drepturile sale, vanzatorul unei
mosteniri garanteaza numai calitatea sa de mostenitor, afara de cazul in care partile au
inlaturat expres si aceasta garantie => de regula vanzatorul nu garanteaza
cumparatorului decat existenta in patrimoniul sau a dreptului vandut, adica a
dreptului asupra universalitatii care este patrimoniul succesoral partile pot deroga
prin stipulatie expresa in 2 sensuri:
-fie inlatura expres aceasta garantie derogare in beneficiul vanzatorului
-fie partile adauga la aceasta garantie prevazand in ctr care sunt bunurile si care sunt
datoriile care incumba patrimoniului succesoral daca s-au facut specificatii cu privire la
continutul patrimoniului succesoral asupra caruia poarta dreptul vandut, se considera ca
vanzatorul garanteaza realitatea acelor specificatii si va raspunde de cate ori cumparatorul
este tulburat de catre un tert pe motiv ca specificatiile respective nu corespund realitatii.

Daca s-a prevazut ca in patrimoniul succesoral se gaseste un imobil, atunci

vanzatorul il garanteaza pe cumparator pt orice evictiune rezultand in tulburarea
cumparatorului in exercitarea dr asupra imobilului, ca si cand bunul s-ar fi vandut ut
singuli.

Daca prezenta bunului n-a fost mentionata in ctr de vanzare a unui drept privind acel
patrimoniu, vanzatorul nu va raspunde decat pt tulburarile care ar decurge din faptul ca
el nu era mostenitor, sau ca dr sau asupra mostenirii era mai limitat decat dreptul
vandut.

Bunurile din continutul patrimoniului succesoral transmis:

-in principiu, daca nu au prevazut altfel, partile ctr de vanzare a unei mosteniri sunt
prezumate a dori sa transmita catre cumparator dreptul asupra ptrimoniului succesoral,
tinand cont de continutul acestui patrimoniu de la data deschiderii succesiunii si de
modificarile ce au survenit ulterior acelei date, pana la incheierea CVC.
 In consecinta, se vor transmite catre cumparator toate bunurile existente in patrimoniul
succesoral. Cateva precizari:

!!!-Exceptie: in cazul bunurilor de familie, consecintele vanzarii unei mosteniri difera dupa
cum aceste bunuri sunt sau nu de valoare patrimoniala insemnata. Daca nu sunt de valoare
patrimoniala insemnata, atunci ele nu sunt presupuse a fi incluse in pretul vanzarii.
Daca au valoare patrimoniala insemnata, atunci vanzatorul este obligat sa transmita
echivalentul bunurilor in cauza.
Prin bunuri de familie se intelege bunuri care au valoare afectiva pt vanzator, in
considerarea relatiilor sale de familie cu defunctul.

!!!-daca transmisiunea unora dintre aceste bunuri este supusa unor formalitati de
publicitate, atunci cumparatorul este tinut sa execute acele formalitati pt a putea beneficia
pe deplin de bunurile dobandite.
Dupa implementarea ef constitutiv al inscrierilor in CF, cumparatorul va deveni
titular al drepturilor tabulare incluse in patrimoniul succesoral ce a facut obiectul
dreptului vandut numai dupa inscierea sa in CF in aceasta calitate.

De asemenea, inainte de implementarea efectului constitutiv inscrierea este necesara

pt opozabilitatea fata de terti a transmisiunii acestor drepturi ce decurge din vanzarea
mostenirii.

Daca in mostenire exista creante impotriva unor terti, cumparatorul va putea actiona
in calitate de cumparator numai dupa ce a indeplinit formalitatile de opozabilitate a
cesiunii creantelor fata de debitorii cedati etc.

Pe langa bunurile incluse in patrimoniul succesoral sunt transmise catre dobanditorul

mostenirii toate bunurile pe care acestea le-au produs intre data deschiderii mostenirii
si data CVC.

In cazul in care mostenitorul a instrainat bunuri din patrimoniul succesoral inainte de

incheierea contractului, pretul pe care l-a obtinut, daca este cazul, urmeaza sa fie transmis
cumparatorului.

Orice alte bunuri au subrogat bunurile existente in patrimoniul succesoral intre data
deschiderii mostenirii si data CVC (indemnizatii de asigurare, ori bunuri care au fost primite
in schimbul bunurilor instrainate din patrimoniul succesoral) se cuvin cumparatorului si
trebuie transmise de catre cumparator.
-datoriile incluse in patrimoniul succesoral

-legiuitorul prezuma ca intelegerea lor este in sensul ca dobanditorul sa suporte toate

datoriile mostenirii asupra careia poarta dreptul vandut.

!
Daca vanzatorul a avut creante asupra mostenirii care dupa deschiderea acesteia au
devenit imposibil de executat datorita confuziunii, atunci aceste creante renasc si urmeaza
a fi platite de catre cumparator.

De asemenea, daca vanzatorul a platit datorii ale mostenirii fata de terti creditori,
cumparatorul va trebui sa-i rambuseze sumele platite, ori daca s-au platit alte bunuri sa-i
rambuseze valoarea lor.
 In raporturile cu creditorii mostenirii, acestora nu li se poate impune schimbarea
debitului lor prin acte intre vii la care nu au consimtit. Chiar si dupa incheierea ctr de
vanzare a mostenirii, vanzatorul ramane obligat fata de creditorii mostenirii sa suporte
efectele acesteia. Creditorii se vor putea indrepta impotriva vanzatorului, iar in cazul in
care acesta plateste datorii ale mostenirii, el va putea obtine recuperarea platilor facute de la
debitor.

Art.1751
In orice caz, nici cumparatorul nu va putea fi tinut sa raspunda decat in limita activului
succesoral, cu exceptia cazului in care mostenirea transmisa a fost acceptata fortat, caz in
care aceasta limita nu i-ar fi profitat nici vanzatorului mostenitor.

Vanzarea cu optiune de rascumparare art.1758-1762 NCC

-este un ctr de vanzare, afectat de cdt rezolutorie a rascumpararii bunului de catre

vanzator.
-este un instrument de creditare, oferindu-i vanzatorului posibilitatea de a dobandi rapid
anumite lichiditati, iar cumparatorului o foarte puternica garantie pt restituirea acelor
lichiditati garantie care consta in dreptul de proprietate asupra bunului respectiv.

De regula, pretul rascumpararii este egal cu pretul vanzarii, in sensul ca vanzatorul spre
a rascumpara bunul, trebuie sa restituie pretul pe care l-a primit. Regula aceasta este
supletiva, iar partile pot prevedea si altceva.

Pretul mai mic decat cel al vanzarii diferenta se poate explica prin aceea ca
dobanditorul poate folosi bunul si poate culege fructele sale in intervalul cuprins intre
incheierea ctr si rascumprare, astfel incat diferenta de pret este echivelentul acestei folosinte.

Cea de-a doua ipoteza: se intalneste mai des si se explica prin aceea ca intre incheierea ctr
si exercitarea optiunii de rascumparare, vanzatorul poate folosi pretul pe care l-a primit.
Daca rascumpararea este supusa unui pret mai mare, diferenta fata de pretul vanzarii are
nat juridica a unei dobanzi remuneratorii fruct civil al banilor.
De aceea, daca vanzarea cu optiune de rascumparare se incheie in afara activitatii unei
intreprinderi cu scop lucrativ, diferenta intre pretul rascumpararii si pretul vanzarii trebuie
sa respecte regulile privind dobanda maxima prevazuta de lege, iar in cazul in care aceasta
dobanda este depasita, atunci, ca si in cazul ctr de imprumut, cumparatorul este decazut
din dreptul la dobanda, astfel incat pretul rascumpararii va trebui sa fie egal cu pretul
vanzarii.

In raport cu modul cum afecteaza vazarea, optiunea de rascumparare este o modalitate

cdt rezolutorie.
In raport cu prerogativele vanzatorului, optiunea de rascumparare face ob unui drept
potestativ manifestare unilaterala de vointa care ii permite vanzatorului sa stinga o
situatie juridica ce il priveste si pe cumparator sa desfiinteze CVC.
Optiunea de rascumparare nu se confunda cu optiunea beneficiarului unui pact de optiune
la vanzare. Vanzatorul nu are de optat daca sa incheie sau nu un alt ctr de vanzare, el are de
optat numai daca sa desfiinteze sau nu ctr de vanzare initial.
Dreptul acesta postestativ presupune prin esenta lui un anumit termen in care se poate
exercita.
 1758(2) acest termen poate fi de cel mult 5 ani partile pot prevedea orice durata
inferioara, dar daca au prevazut un termen mai lung, acesta se reduce de drept la ani.
Franta: si atunci cand partile nu au prevazut nici un termen, se considera ca ele au avut in
vedere termenul de 5 ani.
Totusi, in codul civil francez nu exista un text care sa permita judecatorului ca atunci cand
termenul decurge din nat obligatiei si partile nu l-au prevazut, el sa-l poata stabili pe cale
judiciara.
Cum in NCC exista o atare dispozitie, s-ar putea sustine ca atunci cand partile n-au
prevazut un termen, judecatorul o poate face in locul lor, fara a depasi termenul
maxim de 5 ani.
1759(1) cdt exercitarii dr de optiune
1759(2) efectele exercitarii dr optiune

Pt exercitarea valabila a dr de optiune, este necesar ca vanzatorul sa plateasca

cumparatorului pretul rascumpararii. In lipsa de stipulatie contrara, vanzatorul trb sa
plateasca pretul initial + cheltuielile facute de cumparator pt incheierea vanzarii
Aceste sume trebuie platite in mod real cumparatorului odata cu exercitarea dr de optiune.
Daca acesta nu doreste sa le primeasca, vanzatorul are posibilitatea sa consemneze
sumele in cauza la dispozitia cumparatorului.

Sumele mentionate trebuie platite cel mai tarziu in termen de o luna de la data
notificarii intentiei de rascumparare, astfel cum rezulta din 1760(3). In cazul in care
vanzatorul a notificat intentia de rascumparare, fara a plati sau rascumpara aceste sume,
atunci el decade din dreptul de optiune, fie prin expirarea termenului de o luna de la
notificare, fie la expirarea termenului de optiune, socotindu-se termenul care expira primul.

In cazul exercitarii optiunii de rascumparare in mod valabil, ctr de vanzare se

desfiinteaza retroactiv, astfel incat prestatiile executate de catre parti sunt supuse
restituirii, iar actele subsecvente se desfiinteaza in masura in care au fost respectate
formalitatile de publicitate.

1759(2) vanzatorul trebuie sa-i restituie cumparatorului, atat cheltuielile pe care le-
a facut cu preluarea bunului, cat si cheltuielile necesare, iar in lipsa sporului de
valoare cheltuielile utile.
Aceste cheltuieli vor profita vanzatorului, care va fi considerat retroactiv proprietar, astfel
incat suportarea lui a acestora este pe deplin justificata. Singurul aspect in prezenta caruia
efectul retroactiv al indeplinirii cdt rezolutorii este inlaturat priveste potrivit 1410 regimul
fructelor. Fructele culese de propr sub cdt rezolutorie pana la indeplinirea cdt raman
dobandite de acesta si nu sunt supuse restituirii catre vanzator.

Sub aspectul efectelor exercitarii optiunii de rascumparare asupra actelor subsecvente

incheiate de catre cumparator:
Aceste efecte sunt conditionate de opozabilitatea dreptului de optiune fata de tertii cu care
s-au incheiat aceste acte. In materie mobiliara, aceasta opozabilitate se asigura prin
inscrierea dr de optiune in AEGRM.
In materie imobiliara, opozabilitatea se asigura fie prin notarea dreptului de optiune, fie
prin inscrierea provizorie a dreptului cumparatorului sub conditia rezolutorie a exercitarii
optiunii.
In cazul in care dreptul de optiune este opozabil tertilor cu care se incheie acte
subsecvente ale cumparatorului asupra bunului vandut, atunci vanzatorul are alegerea
de a exercita actiunea direct fata de subdobanditorii din actele repective.
 Tertii dobanditori nu se vor putea indrepta impotriva cumparatorului pe temeiul garantiei
sale ctra evictiunii, intrucat prin ipoteza, dreptul vanzatorului le era opozabil, deoarece putea
fi cunoscut din registrele de publicitate.
Exercitarea optiunii fata de subobanditori doar o posibilitate. El poate alege sa isi exercite
optiunea fata de cumparatorul sau imediat, solicitand bunul de la terti in temeiul resoluto
iure dantis .
In aceste cazuri, cumparatorul va putea fi responsabil fata de terti, cel putin pt
transmiterea in tot sau in parte a pretului.

In cazul in care cumparatorul a incheiat ctr de locatiune cu privire la bunul vandut, iar
acestea au fost supuse formalitatilor de publicitate, ctr in cauza nu se vor desfiinta prin
exercitarea optiunii, ci vor fi mentinute pt termenul pt care au fost incheiate, dr nu mai mult
de 3 ani din momentul exercitarii.

Chiar atunci cand dr de optiune nu fost facut opozabil tertilor dobanditori prin
modalitati de publicitate adecvate, drepturile acestor terti nu-i vor putea fi opuse
vanzatorului care exercita optiunea, decat daca la randul lor, aceste drepturi au facut
obiectul unor formalitati de publicitate.

1684 stipulatia prin care vanzatorul isi rezerva proprietatea bunul pana la plata
integrala a pretului este valabila, chiar daca bunul a fost predat.
Nu poate fi opusa tertilor decat dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate cerute
de lg dupa nat bunului
-aceasta garantie este valabila, dar spre a fi opusa tertilor, inclusiv celorlalti creditori ai deb
precum si subdobanditorilor acestuia este necesar ca ea sa fie supusa formalitatilor de
publicitate
-structura acestora este diferita dupa cum bunul este mobil sau imobil
-bun imobil: transferul proprietatii nu se inscrie in CF pt ca este amanat pana la plata
pretului
notarea de catre cumparator a dreptului sau de a pretinde transferul proprietatii, dupa
ce pretul va fi platit rezerva proprietatii este una dintre operatinunile supuse expres
notarii 902(2) pct.9 NCC

cumparatorul face notarea in CF

-bun mobil: nu cumparatorul trebuie sa faca vreo inscriere la AEGRM, ci vanzatorul

trebuie sa-si inscrie dr de proprietate de care beneficiaza, aceasta pt ca in principiu la
mobile publicitatea calitatii de proprietar se asigura prin posesie, prin stapanirea
materiala a bunului, iar formalitatile cu arhiva nu acopera decat exceptiile de la acest
principiu, ori in cazul vanzarii cu rezerva proprietatii, stapanirea materiala a bunului
este exercitata de catre cumparator.
Adevaratul proprietar trebuie sa-si faca opozabil dreptul altfel decat prin posesie, respectiv
prin inscrierea la arhiva.
-dpdv tehnic este controversata in doctrina pb daca in cazul vanzarii cu rezerva proprietatii,
transferul proprietatii este afectat de un termen sau de o conditie

!
opinia corecta: transefrul este afectat de un termen pt 2 argumente:
-argument de principiu:
 Transferul proprietatii este dependent de plata pretului, ori din perspectiva
cocontractantilor, plata pretului nu este un eveniment extern nesigur ca realizare, ci este ob
oblg principale a cumparatorului si in virtutea fortei obligatorii a ctr trebuie tratat cs
eveniment sigur, ceea ce este specific termenului, iar nu cdt.
-argument de text:
Daca rezerva proprietatii ar fi generat o cdt cu privire la transmiterea proprietatii, NCC ar fi
prevazut ca formalitatea de publicitate aplicata este inscrierea provizorie, intrucat
aceasta este formalitatea specifica dr tabulare sub conditie, ori din art.902 rezulta ca
formalitatea aplicabila este notarea confirmare a faptului ca proprietatea nu este afectat
de o cdt, notarea privind exclusiv modalitatea termenului, iar nu dreptul afectat de acesta.

1755 NCC in cazul vanzarii cu rezerva proprietatii, riscul bunului se transefra asupra
cumparatorului inca de la data predarii, chiar daca prin ipoteza proprietatea nu i s-a
transmis in acel moment.
Daca prin derogarea de la res perit domino, leg a prevazut acest efect in privinta riscului
pieirii bunului, el ar trebui sa se extinda la consecintele pe care le produce acest risc asupra
ctr, atat sub aspectul oblg vanzatorului + cumparatorului
-daca bunul piere dupa predare, obligatia vanzatorului de a transfera proprietatea devine
imposibil de executat, iar vanzatorul este exonerat
-totusi, cumparatorul care a preluat riscul bunului ramane dator sa plateasca bunul

NCC dedica 3 articole unei variante de v cu rezerva proprietatii (plata in rate):

-in cazul unei asemenea vanzari, obligatia de a plati pretul, desi isi pastreaza un caracter
unitar si o natura uno ictu, este executata in mai multe rate succesive
-consecintele car unitar al oblg includ printre altele faptul ca daca una dintre rate nu este
executata, vanzatorul va putea sustine ca obligatia de plati pretul in ansamblul sau nu
este executata si cum aceasta este obligatia principala a cumparatorului, vanazatorul
va putea cere rezolutiunea, iar nu rezilierea
-art.1756 prevede o limitare de la aceasta regula, limitare ce are caracter supletiv:
-in lipsa unei intelegeri contrare, neplata unei singure rate care nu este mai mare de o
optime din pret nu da drept la rezolutinuea ctr si nici nu il decade pe cumparator din
beneficiul termenului acordat pt ratele ulterioare textul este de stricta interpretare
si aplicare.
Astfel, el nu se va aplica daca nu se platesc cel putin doua rate, chiar daca valoarea lor
cumulata nu depaseste o optime din pret si chiar daca ele sunt succesive.
Aceasta pt ca repetarea unor neexecutari de mica insemnatate demonstreaza o anumita
perseverenta culpabila a cumparatorului, care privita in ansamblu, poate reprezenta o
neexecutare a oblg de a plati suficient de insemnata pt a justifica rezolutiunea
De asemenea, textul nu se va aplica daca rata neplatita depaseste pragul maxim de o
potime din pret, caz in care din 1756 rezulta per a contrario ca neexecutarea este prezumata
insemnata.

-in principiu, daca se dispune rezolutiunea, potrivit regulilor generale, prestatiile executate
sunt supuse restituirii aceasta insemana ca vanzatorul are dreptul sa i se restituie bunul
al carui proprietar a ramas pe tot parcursul executarii ctr rezolvit, dar si ca el este dator sa ii
restituie cumparatorului ratele de pret pe care le-a primit. din suma acestor rate de
pret, vanzatorul poate sa retina atat daune interese pt prejudiciul pe care l-a suferit ca
urmare a rezolutiunii ctr pt neexecutarea fara justificare a cumparatorului de a plati
pretul, cat si o compensatie echitabila pt lipsirea de folosinta a bunului pe perioada
cuprinsa intre predarea acestuia si restituire, timp in care bunul s-a aflat la
cumparator.
 -in cazul in care ctr prevede ca vanzatorul este in drept sa retina integral ratele de pret deja
platite in cazul rezolutiunii ctr pt neplata unor alte rate, o asemenea prevedere are nat
juridica a unei clauze penale prin care se evalueaza prejudiciul consecutiv rezolutiunii si,
potrivit NCC, va fi supusa revizuirii judecatorului inclusiv in ipoteza in care cuantumul
clauzei penale este cu totul excesiv in raport cu prejudiciul previzibil pe care l-a suferit
vanzatorul ca urmare a neexecutarii obligatiei de a plati toate transele din pret.
Spre a se stabili caracterul cu totul excesiv se va avea in vedere
-valoarea folosintei bunului cat timp acesta s-a aflat in folosinta cumparatorului, inclusiv
uzura acelui bun,
-posibilitatea vanzatorului de a desfasura afaceri alternative cu privire la bun, orice daune
previzibile, precum si o anumita suma suplimentara menita sa il descurajeze pe cumparator
in intentia sa de a nu-si executa obligatia de a plati pretul.

Contractul de schimb:
1763 schimbul este ctr prin care fiecare dintre numite copermutanti transmite, sau dupa
caz se obliga sa transmita un bun pt a dobandi un altul.
Ctr de schimb este dublu translativ, in sensul ca fiecare parte transmite celeilalte un
anumit drept.
1764 schimbul este supus acelorasi reguli ca si vanzarea, care se aplica in mod
corespunzator, adica schimba ceea ce trebuie schimbat fiecare dintre parti este
considerata vanzator in ceea ce primeste bunul pe care il isntraineaza si cumparator in ceea
ce priveste bunul pe care il primeste.
Cum aplicam secventa temporala: proprietate pret predare la schimb?
-drepturile asupra celor doua bunuri schimbate se vor transmite cat de repede cu
putinta, aceasta inseamna ca daca bunurile sunt individual det si mobile, cele doua
drepturi se transmit dintr-un patrimoniu intr-altul chiar la momentul incheierii ctr.
-daca unul dintre drepturi necesita inscrierea in CF spre a fi transmis, atunci oblg
transmitatorului de a pune la dispozitie toate inscrisurile necesare devine scadenta imediat,
iar celalalt drept se va transmite, de asemenea, imediat
-odata ce drepturile au fost transmise, ar urma sa se execute obligatiile de predare ale
bunurilor ce fac obiectul drepturilor
-cum aceste oblg sunt reciproce si interdependente, ele vor trebui in principiu sa fie
executate simultan, ceea ce inseamna ca fiecare dintre parti va putea sa ii opuna
celeilalte exceptia de neexecutare
-acest blocaj nu poate fi depasit daca una dintre aprti decide sa predea bunul chiar
daca obligatia sa de predare nu a devenit scadenta obligatia cceluilalt cocontractatnt
devine scadenta automat si poate fi excutat silit.
-dificultatea executarii simultane este sporita la vanzare se executa la locul situarii
bunului de la data incheierii ctr, iar prin exceptie, la sediul vanzatorului, schimbul nu
se executa in acelasi loc, decat daca bunurile se gaseau in acelasi loc la data incheierii
ctr
-altfel, fiecare dintre cocontractant va trebui sa predea bunul la locul situarii sale de la
data incheierii ctr, sau, daca bunul este de gen, la sediul sau de la data incheierii ctr,
in consecinta, de regula, schimbul se va executa in cel putin doua locuri diferite
-cumparatorul suporta cheltuielile incheierii ctr nu se aplica la schimb in materie de
schimb avem 2 cumparatori, sau nici unul, in consecinta fiecare dintre copermutanti
suporta cheltuielile ctr in proportie egala cu celalalt
-uneori, atunci cand bunurile schimbate nu sunt considerate perfect echivalente de catre
parti, una dintre ele isi asuma in mod accesoriu obligatia de a-i plati celeilalte o suma
de bani sulta si are regimul pretului din materia vanzarii, inclusiv garantiile asociate
obligatiei de a plati pretul, garantii ce se exercita de catre debitorul sultei
 Ctr de locatiune:
Notiunea
Caractere juridice
Cdt d evaliditate
Efecte
Incetare
Varietati

Notiunea:
1777 locatiunea este ctr prin care o parte, numita locator, se obliga sa asigure celeilalte
parti, numite locatar, folosinta unui bun pt o anumita perioada in schimbul unui pret, denumit
chirie.

Desi in sens strict, chiria este doar o specie de locatiune, ele sunt adesea folosite ca
sinonime.
Din definita citata, rezulta ca ceea ce este definitoriu pt locatiune este asigurarea de
catre o parte in favoarea celeilalte a folosintei unui bun in schimbul unui pret.
-obligatia caracteristica de a asigura folosinta bunului
-caracterul oneros al asumarii acestei obligatii

Bunul a carui folosinta se asigura, acesta poate fi mobil sau imobil, corporal sau necorporal
si, in principiu, orice bun poate fi dat in locatiune, daca dintr-o prevedere legala sau din nat
bunului nu rezulta contrariul inclusiv bunurile propeitate publica pot face obiectul
unui ctr de locatiune ctr fiind incheiate potrivit lg 213/1988 fie de catre stat sau
unitatea administrativ teritoriala, fie de catre instituita care este titularul dreptului de
administrare a bunului.
Exista bunuri care prin natura lor nu pot face obiectul ctr de locatiune, adica bunurile
consumptibile. Prin ctr de locatiune, locatorul asigura locatarului folosinta cu conservarea
substantei sale, substanta de care locatarul nu poate dispune.
Aceasta este o trasatura esentiala a locatiunii si o distinge fata de alte ctr ce transmit
beneficiarului folosinta si dreptul de a consuma substanta bunului folfosit, adica un drept
corelativ prerogativei dispozitiei materiale din continutul dr de proprietate.
Spre exemplu, daca printr-un ctr se concesioneaza o mina, dr de proprietate asupra
minereului extras cuvenindu-se concesionarului, atunci ctr respectiv va fi supus nu
numai dispozitiilor speciale privind ctr de concesiune, dar si dispoztiilor privind
vanzarea, iar nu locatiunea, intrucat prin folosirea minereului se consuma substanta
zacamantului, intrucat concesionarul poate diminua substanta, el exercita o
prerogativa a proprietarului ce i-a fost transmisa prin ctr de concesiune si de accea ctr
are natura unei vanzari de lucruri viitoare.
(concesiune + vanzare de lucruri viitoare)
Din faptul ca locatiunea prevede in mod esential ca locatarul sa nu poata dispune de
substanta lucrului, rezulta 2 consecinte:
-locatarul are dreptul la fructe, nu si la producte, pe cand fructele sunt produse periodic
de bun fara a-i diminua substanta, productele ii diminueaza substanta/ culegerea fructelor
este un accesoriu al prerogativei folosintei, prerogativa pusa prin ctr de locatiune la
dispozitia locatarului, pe cand culegerea productelor tine de prerogativa dispozitiei materiale,
prerogativa ce apartine proprietarului.
-lucrurile neconsumptibile pot face ob ctr de locatiune, pe cand cele consumptibile, nu pot
face ob unui asemenea ctr decat daca prin vointa partilor ele au fost declarate
neconsumptibile
 -asigurarea folosintei bunului se face cu titlu oneros

Intre pretul vanzarii si pretul lcoatiunii exista diferente:

-pretul vanzarii numai o suma de bani/ pretul locatiunii nu numai o suma de bani, ci si
alte bunuri sau prestatii
-de cate ori in schimbul folosintei unui bun, beneficiarul acestei folosinte se obliga la o
contraprestatie, ctr va fi de locatiune, indiferent de natura acelei contraprestatii:
transmiterea unui bun, plata unei sume de bani, stingerea unei datorii preexistente,
asigurarea dreptului de folosinta asupra unui alt bun, executarea unei lucrari, prestatie
negativa

Caracterele juridice ale ctr de locatiune:

-ctr de locatiune este in mod esential sinalagmatic, intrucat din el decurg obligatii
reciproce si interdependente pt fiecare parte obligatia de a asigura folosinta bunului +
obligatia de a plati chiria
-ctr de locatiune este esentialmente oneros partile vazand asigurarea folosintei bunului
si chiria ca fiind echivalente si asumandu-si obligatia el distinge acest ctr de ctr de
comodat, in care in schimbul folosintei bunului de care beneficiaza comodatarul el nu
datoreaza o contraprestatie
-ctr de locatiune este in principiu comutativ pt ca de regula partile cunosc la data
incheierii ctr atat existenta cat si intinderea obligatiilor asumate
-prin exceptie: nu este imposibil ca, fie bunul dat in locatiune, fie cuantumul chiriei sa fie
stabilite in fct de criterii care vor varia in viitor, intr-un mod necunoscut partilor la data
incheierii ctr
-daca variatia acestor criterii determina riscul pierderii si sansa unui castig pt cel putin
una dintre partile contractului si acest risc si aceasta sansa sunt determinante pt incheierea
ctr, atunci acest ctr va fi in aceasta ipoteza de exceptie aleatoriu
EX: chiria unui spatiu comercial este stabilita in fct de profitul obtinut de locatar prin
activitatea comerciala desfasurata in acest spatiu este un ctr aleatoriu, pt ca valoarea
profitului nu este certa
-este un ctr in principiu consensual, astfel incat se formeaza prin acordul de vointa
exceptie: locatiunea bunurilor din domeniul public + privat al statului este supusa unor
proceduri speciale de incheiere, care, in principiu, implica o licitatie publica
-ctr de locatiune este un ctr cu executare succesiva => din definitie ca scopul principal al
ctr este de a asigura locatraului folosinta unui bun.
Folosinta presupune in mod necesar o anumita durata, de aceea ctr de locatiune este
necesarmente temoral, in sensul ca implica o curgere de timp in care folosinta bunului sa
fie asigurata locatarului.
Intrucat chiria este considerata echivalent al acestei folosinte, se va considera intotdeauna
ca ea a fost stabilita in mod echivalent cu durata ctr de locatiune este in mod esential un
ctr cu executare succesiva

-durata locatiunii poate determinata sau nedeterminata

-in dreptul comun, atunci cand o obligatie implica in mod necesar un anumit termen, iar
partile nu l-au convenit, ele se pot adresa instantei pt a suplini aceasta lacuna in
conventia lor.
Prin exceptie, in materia ctr de locatiune, daca durata locatiunii este nederminata, atunci
oricare dintre parti ii poate pune capat ctr in mod unilateral, acordandu-i celeilalte parti un
termen de preaviz. Mai mult, atunci cand fara a-si fi dorit sa contracteze pe perioada
nedetrminata partile nu au prevazut totusi durata locatiunii, art.1785 stabileste un sistem
de prezumtii cu privire la aceasta durata, prezumtii in care faptul vecin si conex rezida
in natura bunului dat in locatiune.
Astfel, daca bunul dat in locatiune este o locuinta nemobilata sau un spatiu destinat
activitatii unui profesionist, locatiunea se prezuma incheiata pt un an.
Daca obiectul locatiunii este un mobil, ori un apartament mobilat, locatiunea este
prezumata incheiata pe durata corespunzatoare unitatii de timp pt care s-a calculat
chiria.
In cazul bunurilor mobile puse la dispoztia locatarului pt folosinta unui imobil, acestea
se considera inchiriate pe durata locatiunii imobilului accesorium sequitur principale

-ctr de locatiune nu poate fi perpetuu

-spre a se preveni o tendinta manifestat in sec al XIX-lea de ocoli interdictia locatiunilor
perpetue prin stipularea unei durate foarte lungi, NCC prevede ca locatiunile nu se pot
incheia pt o durata mai mare de 49 de ani daca partile prevad un termen mai lung,
acesta se reduce de drept la 49 de ani nulitate partiala

Conditiile de validitate specifice:

-capacitatea + obiectul

Capacitatea:
ctr de locatiune este un ctr de administrare. Prin exceptie, atunci cand locatiunea
depaseste o durata de 5 ani, se considera ca ea reprezinta un act de dispozitie, prin urmare
daca o persoana lipsita de capacitatea de a face singura acte de dispoztie incheie un ctr de
locatiune pt un ctr cu o durata mai mare de 5 ani nulitate realativa partiala pt durata
care depaseste 5 ani si, la cererea celui ocrotit, va putea fi redus.
-incapacitatile prevazute in materie de vanzare si de cumparare de NCC se aplica in mod
corespunzator si ctr de locatiune
-incapacitatea profesionistilor justitiei de a cumpara dr litigioase
-incapacitatile de a vinde si de a cumpara ale reprezentantilor si ale administratorilor
bunurilor altuia
va fi nul absolut un ctr prin care un judecator inchiriaza un bun litigios, daca litigiul este
de competenta instantei la care functioneazas judecatorul
-doctrina mai examineaza un aspect legat de ob ctr de locatiune: spre a da un bun in
locatiune, locatorul trebuie sa aiba el insusi dreptul de a folosi bunul
-in consecinta vor putea da bunul in locatiune: proprietarul, uzufrctuarul, locatarul
-daca dr de a folosi bunul este strict personal, atunci bunul in cauza nu va putea fi dat in
locatiune de catre titualarul dreptului locatarul unui bun mobil, titularul unui drept de
uz sau abitatie, comodatarul
-totusi aceasta regula nu tine de validitatea ctr, ci de eficacitatea sa, mai precis, de
aptitudinea locatorului de a-si executa obligatia asumata prin ctr de locatiune, de a asigura
locatarului folosinta bunului
-daca locatorul nu are un drept de a folosi bunul de care sa dispuna in favoarea unei alte
persoane, atunci el nu-si va putea executa obligatia si va raspunde contractual fata de
locatar pt aceasta
din acest mecanism rezulta ca locatiunea este valabila, doar ca locatorul nu executa
prestatia la care s-a angajat
-uneori, pt ca locatorul sa poata asigura folosinta bunului in mod efectiv este necesar ca el
sa poata opune ctr de locatiune unei alte persoane, spre exemplu:
-uzufructuarul, care incheie un ctr de locatiune isi poate executa obligatia, insa daca
durata ctr de locatiune depaseste durata uzufructului, pt ca uzufructuarul sau mestenitorul
sau sa poata continua asiguararea locatiunii, aceasta trebuie sa fie opozabila nudului
proprietar
-coproprietarul care incheie o locatiune asupra bunului comun poate asigura folosinta
acelui bun, numai daca locatiunea este opozabila si celorlalti copropritari
-daca bunul a facut deja ob unei locatiuni, titularul dreptului de a folosi bunul poate sa-si
execute obligatiile asumate printr-o a doua locatiune, numai daca aceasta este opozabila
primului locatar

1. 715 uzufruactuarul are dreptul de a inchiria sau de a arenda bunul primit in

uzufruct. Cata vreme uzufrcutul este pe un termen determinat, locatiunile incheiate de
uzufructuar nu pot avea o durata mai mare decat acest termen, iar in caz contrar sunt
opozabile nudului prorpietar. Daca uzufructul inceteaza prin decesul uzufructuarul sau prin
incetarea existentei lui juridice, atunci in anumite cdt, locatiunile incheiate de el pot fi
opozabile nudului prorpietar si dupa stingerea uzufructului. Astfel, locatiunile imobiliare
care au fost notate in CF sunt opozabile nudului proprietar pe toata durata lor, dar nu mai
mult de 3 ani de la data stingerii uzufructulu Este posibil ca inainte ca durata locatiunii
privind bunul dat in uzufruct sa expire, uzufructuarul sa incheie cu locatarul o conventie
privind reinnoirea acelei locatiuni. Daca este notata in CF si aceasta conventie este opozabila
nudului proprietar, daca uzufructul se stinge prin deces sau prin incetarea existentei
juridice a uzufructuarului si chiar daca aceasta stingere a survenit inainte ca intelegerea de
reinnoire sa fi devenit aplicabila. Durata aplicabilitatii acestei conventii este totusi mai
scurta: de un an pt bunuri arendate si de 6 luni pt alte imobile date in locatiune si, in plus,
conventia de reinnoire nu poate sa produca efecte fata de nudul proprietar pt mai mult de 3
ani de la stingerea uzufructului.
-uzufruct viager + ctr de locatiune pe o perioada de 3 ani
-ulterior la expirarea primei conventii se reinnoieste aceasta pe o perioada de 10 ani
-daca uzufructurarul moare dupa ce intra in vig conventia ctr de locatiune in curs la
data stingerii uzufructului ctr va mai continua 3 ani
-daca uzfructuarul moare inainte sa fi devenit aplicabila conventia conventia ii este
opozabila nudului proprietar pt cel mult 6 luni

2.ctr de locatiune incheiate de coproprietari:

-art.641 NCC bunul comun poate fi dat in locatiune cu acordul majoritatii coproprietarilor
pt o perioada de cel mult 3 ani, daca este mai mare de 3 ani regula unanimitatii.
Sanctiunea nerespectarii regulilor majoritatii si unanimitatii este inopozabilitatea ctr de
locatiune fata de coproprietarii care nu au consimtit la incheierea ei
-daca proprietarii avand maj cotelor parti decid sa incheie un ctr pe o durata de 6 ani,
acesta va fi opozabil coproprietarilor care nu au consimtit la el pt o perioada de 3 ani,
urmand ca dupa aceasta perioada, ceilalti coproprietari sa fie indreptatiti sa solicite
evacuarea locatarului
-daca un coproprietar care nu detine majoritatea cotelor parti da in locatiune acest bun
indiferent de durata, oricare dintre ceilalti coproprietari poate cere evacuarea chiriasului,
urmand ca locatorul sa raspunda fata de acest chirias pe taram contractual.

3. dupa ce s-a incheiat un ctr de locatiune cu privire la un bun, locatorul incheie un nou
ctr de locatiune cu privire la acelasi bun, perioada celui de-al doilea suprapunandu-se
partial cu cea a primului.
Daca bunul este un imobil inscris in CF, folosinta va fi asigurata locatarului care si-a
notat mai intai dreptul.
 Daca bunul dat in locatiune este un mobil supus unor formalitati de publicitate, folosinta
va fi asigurata celui care a indeplinit primul aceasta formalitate.

In cazul oricaror alte bunuri, folosinta se va asigura locatarului care a intrat primul, cu
buna-credinta, in detentia bunului dat in locatiune. Desi face trimitere la 1275, art.1782 lit c
se aplica potrivit literei sale inclusiv imobilelor neinscrise in CF si asta indiferent de data
certa a ctr de locatiune cu privire la imobil.

Efectele ctr:
-efectul specific: obligatia locatorului de a asigura locatarului folosinta lucrului dat in
locatiune - obligatie corelativa unui drept de creanta, ceea ce diferentiaza in mod
esential ctr de locatiune de ctr de uzufruct. Pe cand uzufructuarul, ca titular al unui
drept real, exercita prerogativele acestui drept direct asupra bunului, fara a avea nevoie de
concursul nudului proprietar, locatarul isi poate exercita dreptul numai prin intermediul
unei conduite determinate a locatorului. Numai in aparenta locatarul isi exercita dreptul
direct asupra bunului. Dpdv tehnic, aceasta detentie precara este posibila si legitima
numai prin executarea de catre locatorul debitor a obligatiei sale de a-i asigura
locatarului creditor folosinta ce implica si aceasta detentie.
Executarea acestei obligatii se face prin prestatii pozitive de a face ale locatorului.
-din obligatia de a asigura folosinta lucrului, decurg toate obligatiile locatorului si anume:
-obligatia de a preda bunul dat in locatiune
-obligatia de a mentine bunul intr-o stare adecvata utilizarii sale
-obligatia de a garanta impotriva viciilor ascunse ale bunului
-obligatia de a garanta impotriva evictiunii ce il va tulbura pe locatar in folosinta
bunului.

Obligatia de predare:
1787 locatorul este obligat sa predea bunul cu toate accesoriile sale in stadiul
corespunzator utilizarii acestuia => din acest text, spre deosebire de vanzator, care
trebuie sa predea bunul in starea in care se gaseste la data incheierii ctr, locatorul este
obligat sa il predea in starea necesara pt a putea fi folosit.
Prin urmare, daca la data incheierii ctr bunul se afla in stare improprie intrebuintarii, prin
incheierea ctr locatorul este presupus a-si asuma obligatia de a aduce bunul in stare de
intrebuintare, de a-l repara, de a-l imbunatati.
Daca, dimpotriva, la data incheierii ctr bunul se prezinta o stare peste medie, superioara
standardului comun al intrebuintarii sale, atunci locatorul nu poate diminua aceasta
calitate, ci este obligat sa conserve bunul la aceasta calitate, atat pana la predare, cat
si pe parcursul folosirii bunului de catre locatar.
La fel ca si in cazul vanzarii, locatarul care primeste un bun impropriu intrebuintarii, sau
aflat intr-o stare inferioara celei de la data contractarii, trebuie sa-i comunice
locatorului viciile constatate, intr-un termen rezonabil stabilit in functie de imprejurarile
predarii si de natura bunului. In absenta unei astfel de notificari se considera ca bunul nu
prezenta vicii aparente la data predarii si, cel putin in aparenta, el a fost predat intr-o
stare adecvata folosirii sale.

2. Mentinerea bunului in stare de folosinta

Locatorul trebuie sa repare bunul de cate ori este necesar. Prin exceptie, reparatiile
mici, de simpla intretinere, sunt in sarcina locatarului. Toate celelalte sunt in sarcina
locatorului.
Locatarul il poate notifica pe locator de fiecare data cand se iveste nevoia unei reparatii.
 Daca reparatia este urgenta, in sensul ca intarzierea ei ar conduce la accentuarea
deteriorarii bunului, locatarul este chiar obligat sa il instiinteze pe locator cu privire la
necesitatea reparatiei. Odata ce a fost instiintat despre aceasta, locatorul este obligat sa
treaca la indeplinirea lor, cu incomodarea minim posibila a folosintei bunului de catre
locatar.
Daca efectuarea reparatiei nu este posibila fara incomodarea folosintei locatarului, atunci
ea presupune un acord al locatarului pt aceasta efectuare. Prin exceptie, daca reparatia este
urgenta, in sensul ca nu poate fi amanata pana la sfarsitul locatiunii, sau amanarea ar
supune bunul pericolului de a fi distrus, atunci locatorul poate efectua reparatiile si fara
acordul locatarului, acesta fiind obligat sa suporte consecintele deranjului fara a pretinde
vreo reparatie patrimoniala.
Prin exceptie, daca durata reparatiilor depaseste 10 zile, pretul locatiunii va fi scazut
proportional cu impiedicarea folosintei si cu durata impiedicarii.
Mai mult, daca reparatiile sunt de asa natura incat in timpul executarii lor bunul nu poate
fi deloc folosit in scopul convenit intial, atunci locatarul poate rezilia ctr (1803(3)). Textul
trebuie interpretat astfel incat locatarul sa nu abuzeze de acest drept. O impiedicare chiar
totala, dar de foarte scurta durata nu va justifica rezilierea.
In cazul in care locatorul incunostintat de necesitatea reparatiilor nu procedeaza la
efectuarea acestora, reparatiile pot fi facute de catre locatar. In acest caz, potrivit
art.1788 (3), locatorul este dator sa plateasca locatarului cheltuielile pe care acesta le-a
avansat pt reparatii, cu dobanzi din ziua efectuarii lor.
In cazuri de urgenta care nu permit nici macar nortificarea prealabila a locatorului,
reparatiile pot fi efectuate de catre locatar fara instiintarea prealabila a locatorului, acesta
din urma va datora cheltuielile, insa dobanzile nu vor curge de la data efectuarii
cheltuielilor, ci de la data la care acesta a fost instiintat cu privire la efectuarea
cheltuielilor.

3.Garantia impotriva viciilor ascunse ale bunului dat in locatiune

Potrivit art.1790(1) locatorul garanteaza impotriva toturor viciilor lucrului, care impiedica
sau ingreuneaza folosirea lui, chiar daca nu le-a cunoscut la incheierea ctr, indiferent
daca ele existau inainte de incheierea ctr, sau au aparut pe parcursul executarii ctr.
Acelasi regim se aplica si daca partile au convenit expres ca bunul sa aiba anumite
calitati, iar acestea dispar in timpul locatiunii.
Ca si in cazul vanzarii, aceste vicii trebuie sa fie ascunse, in sensul ca nu au fost
comunicate locatarului la data incheierii ctr si chiar daca au fost comunicate, ca locatrul le
putea observa cu ocazia predarii si nu le-a reclamat.
Din acest mecanism legal => ca simpla cunoastere a viciilor la data incheierii ctr nu il
lipseste pe locatar de posibilitatea de a pretinde reparatii, trebuie in plus ca primind
bunul, locatarul sa nu reclame viciile in cauza. Numai daca le reclama se va putea plange
de ele.
Desi bunul prezinta vicii la data incheierii ctr si accepta sa contracteze in aceste conditii,
consimtamantul sau nu va fi interpretat in sensul ca a acceptat limitarea folosintei, ci va fi
interpretat in sensul ca se astepta ca locatorul sa inlature viciile constate pana la
predare, astfel incat bunul sa fie predat in stare adecvata potrivit cu scopul convenit.
Numai daca vanzatorul nu si-a executat aceasta obligatie si a predat bunul cu aceleasi vicii,
iar locatarul nu a obiectat fata de aceasta predare, numai atunci se considera ca el a
acceptat limitarile folosintei bunului ce decurg din viciile in cauza si in consecinta nu poate
pretinde remedierea acestor vicii.
 Exceptie: priveste acele vicii aparente care prejudiciaza viata, sanatatea sau
integritatea corporala a locatarului.
Pt ca viciile aparente in cauza sa antreneze consecinte juridice directe este nevoie ca
prejudiciul sa fie efectiv, caz in care locatarul va putea pretinde locatorului despagubiri pt
acel prejudiciu. Totusi, spre a evita plata acestor despagubiri, locatorul poate fi
determinat ca inainte de producerea prejudiciului sa il previna, inlaturand viciile
aparente in cauza.
Efectele garantiei ctr viciilor locatorul trebuie sa inlature viciile in cel mai scurt termen,
daca nu realizeaza acest lucru, locatarul are posibilitatea de a cere o reducere a chirie in
mod proprortional. Daca impiedicarea folosintei este atat de importanta, incat cunoscand-o
nu ar mai incheiat ctr, acesta poate cere rezilierea ctr unilatral sau pe cale judiciara. Aceste
remedii pot fi cumulate cu daune-interese pt prejudiciile suferite de locatar din cauza viciilor.
Aceste daune sunt datorate numai daca la data incheierii ctr de locatiune locatorul le-a
cunoscut, sau, potrivit imprejurarilor, trebuia sa le cunoasca. Din structura alin.2 al
art.1791, rezulta ca sarcina probei necunosterii viciilor si respectiv lipsei unei datorii de a le
cunoaste ii revine locatorului, astfel incat pana la proba contrara el va fi dator sa plateasca
despagubiri pt orice prejudiciu cauzat de viciul ascuns.

Obligatia locatorului de a garanta ctr evictiunii:

-provenind din propria fapta
-provenind din fapta unui tert

1.1789 locatorul este obligat sa intreprinda tot ceea ce este necesar pt a asigura in mod
constant locatarului folosinta linistita si utila a bunului, fiind obligat sa se abtina de la orice
fapt care i-ar impiedica, diminua sau stanjeni o asemenea folosinta.

2.Exceptii:
-atunci cand reparatiile sunt urgente, locatorul le poate efectua chiar si fara acordul
locatarului si chiar daca ii tulbura astfel folosinta
-1804 dreptul pe care il are locatorul de a examina periodic bunul pt a verifica executarea
de catre locatar a obligatiilor sale privind detinerea bunului respectiv, precum si pt a incheia,
daca este cazul, fie ctr de vanzare cu privire la acel bun, fie noi ctr de locatiune cu terti
carora le prilejuieste accesul la bun.
prin exercitarea acestor drepturi de vizitare, locatorul nu trebuie sa stanjeneasca in mod
nejustificat folosinta bunului.

Garantia ctra evictiunii provenind din fapta unui tert:

De regula, daca tertul se limiteaza la a tulbura in fapt folosinta bunului de catre locatar,
acesta are la dispozitie mijloacele juridice de a inlatura singur aceste tulburari, fara
concursul locatorului. Daca, de exemplu, tertul stapaneste bunul, indepartandu-l in felul
acesta pe locatar, acesta are la indemana actiunea posesorie (apartine si detentorului
precar). De asemenea, daca tertul savarseste un delict prin care limiteaza folosinta bunului
de catre locatar, acesta poate introduce impotriva tertului actiunea in raspundere delictuala,
care sa-i permita repararea prejudiciului. Participarea locatorului la aceste actiuni nu este
utila, nu este necesara si din acest motiv, locatorul nu garanteza impotriva simplelor
tulburari de fapt cauzate de terti exercitiului drepturilor locatarului.

In schimb, locatorul granteaza impotriva tulburarilor de drept provenind din actiunea

tertilor si anume, impotriva acelor tulburari, prin care tertii pretind ca s-ar intemeia pe
drepturi ale lor sau pe limite ale dr de a folosi bunul opozabile locatarului.
 In cazul in care se manifesta asemenea tulburari, in principiu locatarul care le resimte
trebuie sa-l informeze de indata pe locator. In cazul in care locatarul nu-si executa aceasta
obligatie, si prin actiunea sa tertul reuseste sa limiteze chiar si dreptul locatorului in
legatura cu dr dat in locatiune, locatarul este dator sa repare prejudiciul cauzat prin
necomunicarea tulburarii. Locatarul va fi exonerat de raspundere daca el dovedeste ca si
daca ar fi cunoscut tulburarea, locatorul nu ar fi putut repinge pretentiile tertului.
Daca pretentiile tertului se manifesta printr-o actiune in justitie introdusa impotriva
locatarului, atunci locatarul il poate chema in proces pe locator:
-fie printr-o cerere de chemare in garantie
-fie prin aratarea titularului dreptului locatarul impotriva caruia tertul a introdus
actiunea poate sa solicite ca judecata sa se desfasoare in contradictoriu cu locatorul,
intrucat detentia exercitata de catre locatar nu este decat exercitarea drepturilor locatorului,
care este adevaratul titular cu care se afla in contradictie dr tertului.
In aceste situatii, loctarorul trebuie sa il apere pe locatar impotriva tulburarii.
In cazul in care, fie pt ca nu a fost chemat in proces, fie pt ca, desi a fost chemat, nu a
reusit sa inlature pretentiile tertului, actiunea acestuia din urma este admisa, iar
folosinta bunului de catre locatar este limitata sau impiedicata ca efect al acestei acituni,
locatarul are in principiu posibilitatea de a actiona impotriva locatorului pt remedierea
limitarii sau impiedicarii dr sau. Totusi, atunci cand locatorul nu a fost chemat in proces, el
ii poate opune locatarului execeptia procesului rau condus, dovedind ca daca ar fi fost
chemat in proces l-ar fi putut apara in mod eficient pe locatar si apararea in cauza ar fi
condusa la respingerea pretentiilor tertului. In principiu, daca folosinta de catre locatar a
bunului dat in locatiune este limitata sau impiedicata, locatarul va avea dreptul la o
reducere proportionala a chiriei, proportia stabilindu-se fata de partea din folosinta de care
nu a beneficiat. Daca impiedicarea folosintei este atat de importanta, incat cunoscand-o la
incheierea ctr, locatarul nu ar mai fi contractat, atunci el poate obtine rezilierea contractului
prin declaratie unilaterala sau judiciara.
De regula, locatarul poate cere si despagubiri pt prejudiciile cauzate prin limitarea sau
impiedicarea folosintei bunului dat in locatiune, dar acest drept nu este recunoscut, decat
daca la data incheierii contractului nu a cunoscut cauza evictiunii, in caz contrar se
considera ca el si-a asumat riscul pt eventualele impiedicari/ limirari.

Obligatiile locatarului:
Principala obligatie a locatarului este aceea de plati chiria. Daca partile nu au prevazut
altceva, chiria se plateste in avans fata de perioada de folosinta a bunului pt care se plateste.
De la aceasta regula se poate deroga fie prin vointa partilor, fie pe temeiul uzantelor
aplicabile tinand cont de locul incheirii ctr, locul predarii bunului sau activitatea care
prilejuieste folosinta sa.
In absenta derogarilor, plata in avans a chiriei se face conform urmatoarelor reguli:
-in cazul in care durata locatiunii este mai mica de o luna chiria se plateste integral, in
avans, inainte de predarea bunului, altfel locatorul poate invoca exceptia de neexecutare.
-in cazul in care ctr de locatiune are o durata intre o luna si un an, chiria se datoreaza in
prima zi lucratoare a fiecarei luni.
-in cazul in care durata ctr de locatiune este mai mare de un an, atunci chiria se datoreza
in prima zi lucratoare a fiecarui trimestru.

Dovada platii chiriei:

-aceasta este supusa dr comun privind chitanta liberatorie
-1502 NCC care vizeaza toate ctr cu executare succesiva in cazul in care s-a dat chitanta
ptr plata chiriei corespunzatoare unei perioade, fara a se prevedea vreo rezerva cu privire la
chirile anterioare datorate, se va prezuma relativa, ca acelea au fost platite
 Prin derogare de la dreptul comun, aceasta obligatie are caracter executoriu in cazul in care
ctr de locatiune a fost incheiat prin inscris autentic sau prin inscris sub semnatura privata,
inregistrat la organele fiscale.

2.Obligatia de a folosi bunul cu prudenta si diligenta, potrivit destinatiei:

-aceasta obligatie descrisa general in acesti termeni poate fi impartita:

a) locatarul nu este obligat sa foloseasca bunul, ci numai in cazul in care il foloseste, atunci
este obligat sa exercite acest drept ca un bun proprietar, cu diligenta si prudenta pe care
acesta ar manifesta-o fata de lucrurile porprii
=> locatarul trebuie sa conserve bunul si sa il fereasca de orice deteriorare

b) obligatia de nu modifica forma bunului locatarul nu are dreptul sa dispuna material

de bun, de aceea el trebuie sa pastreze bunul in forma in care l-a primit, fara acordul
locatorului, locatarul nu poate nici macar sa aduca imbunatatiri bunului. Dupa cum a
primit sau nu acordul locatorului, imbunatatirile aduse de locatar pe parcursul locatiunii au
doua regimuri distincte:
-daca imbunatatirile au fost efectuate cu acordul locatorului, atunci acesta din urma nu
are dreptul sa pretinda ridicarea lor la data incetarii ctr de locatiune, dimpotriva, la acea
data locatarul are dreptul de a fi despagubit pt pierderile pe acre i le-a cauzat executarea
imbunatatirilor, indiferent daca sunt lucrari adugate sau au un caracter autonom. Locatarul
nu are dreptul la restituirea tuturor cheltuielilor pe care le-a facut, ci numai la restituirea
acelor cheltuieli care nu sunt compensate prin sporul de valoare de care a beneficiat folosind
bunul pe parcursul contractului, dupa efectuarea lucrarilor. In orice caz, acest drept la
despagubiri este garantat cu un drept de retentie asupra bunului care a facut obiectul
lucrarii.

Dimpotriva, daca lucrarile s-au desfasurat fara acordul locatorului, atunci acesta are
dreptul de a pretinde inlaturarea lucrarilor inaintea de restituirea bunului la finalul
contractului. De asemenea, chiar daca pastreaza lucrarile, locatarul nu are dreptul sa-i
pretinda locatorului despagubiri, deci nu are drept de retentie, dimpotriva, locatorul poate
cere despagubiri pt prejudiciile pe care i le-a adus efectuarea unor lucrari de modificare a
bunului dat in locatiune.

Nu au regimul juridic al imbunatatirilor reparatiile pe care locatarul este indreptatit sa le

faca:
-cele de simpla intretinere
-reparatiile urgente, pe care locatorul a refuzat sa le execute el insusi

c) obligatia de nu schimba destinatia bunului stabilita prin ctr de locatiune

-folosinta conform destinatiei este de esenta ctr de locatiune
-ea poate fi stabilita expres prin ctr, art.1799 stabileste un sistem de prezumtii: natura
bunului, destinatia sa anterioara, destinatia pt care locatarul foloseste in mod concret bunul
(cum incepe locatarul sa foloseasca bunul, asa trebuie sa procedeze pe mai departe) se
aplica mai multe dintre aceste criterii pt a putea determina destinatia!
Ex: se ridica un bloc pe autorizatia de construire scrie: cladire de birouri, bloc de locuinte
Un proprietar inchiriaza fara a se mentiona folosinta bunului se prezuma ca acea
categorie de folosinta care se impune locatarului este aceea care rezulta din autorizatia de
construire
 3.Obligatia de a restitui bunul la incetarea contractului
Bunul trebuie restituit, imediat ce ctr de locatiune inceteaza, indiferent de cauza de
incetare. In principiu locatarul trebuie sa restituie bunul in starea in care l-a primit,
tinandu-se seama de vechimea bunului si de uzura care rezulta in mod obisnuit din folosinta
lui normala, potrivit destinatiei convenite.

Daca bunul este deteriorat in raport cu starea in care a fost primit, atunci locatarul
datoreaza despagubiri locatorului daca nu dovedeste ca deterioarea a fost cauzata de un caz
fortuit.
Ex: deterioarea cauzata de incendiu nu este cauzata de un caz fortuit, ci locatarului ii
revine sarcina de a dovedi ca incendiul nu a survenit din culpa sa.

Locatarul raspunde ca pt propria sa fapta de deteriorarea cauzata de persoanele carora le-a

prilejuit/ permis/ asigurat contactul cu bunul, indiferent daca acest contact s-a facut pe
temeiul unui alt ctr sau pe temeiul unei simple tolerante.
Toate aceste consideratii se aplica si distrugerii bunului, cu precizarea ca in acest caz
obligatia de restituire se va realiza exclusiv prin echivalent, locatarul fiind tinut sa
plateasca locatorului valoarea bunului dat in locatiune.
Dupa ce a fost pus in intarziere pt restituire, locatarul suporta si riscul pieirii sau
deteriorarii fortuite a bunului dat in locatiune.

Obligatia de restituire este executorie atunci cand ctr de locatiune s-a incheiat prin inscris
autentic sau prin inscris sub semnatura privata inregistrat la organele fiscale, cu cdt ca
locatiunea sa inceteze fie prin ajungerea la termen in cazul locatiunii pe durata
determinata -, fie prin expirarea termenului de preaviz in cazul locatiunii pe perioadata
nedetrimnata in celelalte cazuri, obligatia de restituire nu este executorie, asa ca
executarea sa silita nu poate fi dispusa decat pe temeiul unei hot judecatoresti exprimata in
urma unui proces.

Cesiunea ctr de locatiune si sublocatiunea

1805-1808

Cele doua institutii trebuie distinse in fct de

Cesiunea ctr de locatiune este o specie a cesiunii de contract consimtiata de un locatar
cedent si un cesionar, care preia pozitia locatarului din ctr cedat.
Sublocatiunea este un ctr de locatiune, in care locatarul initial figureaza ca locator. Dpdv
practic cele doua figuri juridice: sublocatiunea 3 persoanaje aranjate de sus in jos, la
cesiune doua personaje sus, iar al treilea sub primul dintre ele.

Raporturile dintre cele doua modalitati de transfer al

Cesiunea locatiunii este mai energica decat sublocatiunea, in sensul ca ea, de regula,
conduce la inlocuirea locatarului, pe cand sublocatiunea, de regula, nu se soldeaza cu
iesirea locatarului din ctr initial, ci cu incheierea unui nou ctr care, de regula nu
genereaza efecte juridice intre locator si sublocatar.
De aceea, daca prin ctr initial s-a interzis sublocatiunea, se deduce a fortiori ca se interzice
si cesiunea locatiunii. Daca prin locatiunea initiala se interzice numai cesiunea locatiunii,
atunci nu se va presupune ca s-a interzis si soblocatiunea. Daca s-a interzis cesiunea
locatiunii, atunci interdictia vizeaza cesiunea totala + cesiunea partiala. Daca s-a
interzis sublocatiunea, atunci s-a interzis atat cea totala, cat si cea partiala.
Ca regula, in lipsa unei interdictii exprese a legii sau care sa rezulte din vointa partilor,
acestea sunt permise. Daca bunul este mobil, prin exceptie, cele doua sunt permise
numai cu acordul locatorului.
Acordul se poate da fie ad hoc, fie prin ctr de locatiune intial. El poate sa priveasca un
anumit ctr de sublocatiune sau de cesiune, determinat de partea cu care se incheie, sau de
anumite cdt de incheiere, tot astfel cum poate privi orice ctr de sublocatiune sau de cesiune,
fara nici o alta calificare.

In ceea ce priveste ctr de cesiune a locatiunii:

-nat jur a unei cesiuni de ctr, consimtita de catre locatar dispozitiile de la locatiune se
completeaza cu 1315 si urmatoarele referitoare la cesiunea de ctr
-potrivir acestui ctr, cesionarul preia ctr de locatiune cu toate drepturile si obligatiile
locatarului cedent
-acest efect poate fi opus locatorului, numai de la data comunicarii cesiunii locatiunii fata
de acesta, sau de la data acceptarii cesiunii locatiunii de catre locator
-de la aceasta data locatorul este obligat sa asigure cesionarului folosinta bunului dat in
locatiune
-totusi, in ceea ce priveste obligatiile locatarului, locatorul cedat poate declara ca nu
il libereaza pe locatarul initial de aceste obligatii
-declaratia trebuie facuta cu prilejul notificarii cesiunii sau a acceptarii acestuia, in caz
contrar prezumandu-se vointa locatorului de a-l libera pe locatarul cedent
-daca a declarat ca nu il libereaza pe cedent, locatorul se va putea indrepta pt indeplinirea
obligatiilor, fie impotriva cedentului, fie impotriva cesionarului, la alegerea sa
-totusi, pt a se putea prevala de aceasta optiune in cazul fiecarei neexecutari determinate,
el va trebui sa il notifice despre aceasta notificare pe locatarul cedent in termen de 15 zile de
la neexecutare
-in absenta unei asemenea notificari, chiar daca a declarat ca nu il libereaza pe cedent,
locatorul cedat nu il va putea sanctiona pt neexecutarea care nu a fost comunicata decat pe
cesionar
-in orice caz, si daca a declarat ca nu il libereaza pe cedent, locatorul trebuie sa isi execute
obligatiile din ctr de locatiune fata de cesionar, iar nu fata de cedent, de indata ce i-a fost
notificata sau a acceptat cesiunea ctr de locatiune

Sublocatiunea:
-un asemenea ctr se incheie pe premisa existentei anterioare a unui ctr de locatiune cu
privire la un bun
-locatarul din ctr de locatiune preexistent poate incheia la randul sau un ctr de locatiune
cu privire la acelasi bun care se numi sublocatiune, iar cocontractantul sau se va numi
subcontractant
-contractul de sublocatiune trebuie sa respecte limitele ctr de locatiune pe care se
intemeiaza, spre exemplu prin ctr de sublocatiune nu se poate stabili o alta destinatie a
bunului decat aceea prevazuta in ctr de locatiune, tot astfel ctr de locatiune nu se poate
incheia pe o perioada care nu este cuprinsa in perioada initiala de locatiune samd.
Prin ctr de sublocatiune, in principiu nu se creeaza raporturi juridice intre sublocatar si
locator. Ca regula, locatorul are raporturi juridice numai cu locatarul initial, care la randul
sau are raporturi numai cu sublocatarul. Pt faptele sublocatarului, locatarul raspunde ca si
pt fapta sa personala fata de locator. Totusi, pt protectia intereselor sale, prin exceptie,
locatorul initial beneficiza de o actiune directa impotriva sublocatarului pt obligatiile ce ii
incumba acestuia din urma pt obligatiile ce deriva din sublocatiune. In special ii poate
pretinde sa plateasca chiria pana la concurenta sumei celei mai mici dintre urmatoarele
doua:
-suma dat de locatar locatorului principal
-suma dat de sublocatar locatarului

Plata facuta astfel de sublocatar direct locatorului principal stinge atat creanta privind
chiria ctr de locatiune principal, cat si creanta privind chiria ctr de sublocatiune. Plata
facuta de sublocatar locatarului principal nu poate fi opusa locatorului. Locatorul poate
introduce actiunea directa, chiar si atunci cand locatarul a cedat unui tert plata chiriei
datorata pe temeiul ctr de sublocatiune

Incetarea ctr de locatiune:

NCC prevede dispozitii speciale privind urmatoarele moduri de incetare a ctr de locatiune:
-decesul partilor
-denuntarea unilaterala
-expirarea termenului locatiunii
-pieirea bunului dat in locatiune
-desfiintarea titlului locatorului
-transmiterea bunului dat in locatiune
-rezilierea ctr de locatiune

Decesul partilor:

In principiu, locatiunea nu este un ctr intuitu personae, astfel ca, de regula, decesul uneia
dintre parti nu conduce la incetarea ctr ci la transferul sau catre mostenitorii partii decedate.
Prin exceptie, in cazul locatiunii cu durata determinata, mostenitorii locatarului pot denunta
ctr in termen de cel mult 60 de zile de la data la care au luat cunostinta de moartea
locatarului si de existenta locatiunii.
Termenul de 60 de zile este un termen de decadere pt exercitarea unui termen potestativ pt
mostenitorii locatarului. Proba inceputului termenului ii revine partii interesate sa se
prevaleze de incetarea lui locatorul are interesul ca declararea sa nu se fi facut in termen.
Regula este menita sa rezolve acele situatii in care bunul dat in locatiune servea unei
folosinte legata de situatia personala a locatarului, situatie care nu se aplica in mod necesar
si mostenitorilor sai.
Pe de alta parte, ea nu se aplica decat ctr pe o perioada determinata la cele cu perioada
nedeterminata oricare dintre parti poate cere oricand.

Denuntarea unilaterala
-in toate cazurile in care locatiunea s-a incheiat pe perioada nedeterminata
-in cazul locatiunii pe perioada det, partile au dr de a denunta unilateral ctr, numai daca
acest dr a fost stipulat expres in conventia lor
-dr de a denunta unilateral ctr este un dr potestativ, care poate fi exercitat atata timp cat
ctr nu a incetat in alt mod
-ca orice dr potestativ, dr de denuntare unilaterala se exercita printr-o manifestare
unilaterala de vointa, respectiv prin declaratia de denuntare a celui care denunta dreptul
este supusa comunicarii catre cealalta parte 1816- prevede ca ea se exercita prin notificarea
denuntarii incetarea la finalul unui termen de preaviz, termen care curge de la data la
care cealalta parte a primit notificarea
Termenul de preaviz poate fi stabilit de legea speciala, de uzante, sau in lipsa, de judecator
in cazul in care partile nu se inteleg asupra duratei lui. Judecatorul va trebui sa determine
un termen de preaviz rezonabil. Caracterul rezonabil al termenului se stabileste in fct de
natura reglementarii acestuia. Astfel, termenul de preaviz este menit sa permita partii care a
primit notificarea de denuntare sa isi protejeze interesele pt cazul incetarii ctr de locatiune.
Astfel, daca locatorul a denuntat ctr, termenul de preaviz este menit sa permita locatarului
sa gaseasca un alt bun de acceasi natura pt a-l putea folosi prin intermediul unui ctr
adecvat.
De acee, termenul va fi mai lung sau mai scurt, in fct de natura bunului.
Daca denuntarea este decisa de catre locatar, termenul de preaviz este menit sa permita
locatorului sa gaseasca o alta persoana interesata de bun si sa incheie un alt ctr, eventual de
locatiune, pt a asigura continuitatea culegerii fructelor civile.

Expirarea termenului

Ctr de locatiune pe perioada determinata inceteaza in principiu la expirarea acestei durate.

Totusi, daca dupa expirarea duratei, partile continua sa execute ctr, in sensul ca locatorul
continua sa asigure sau macar sa permita folosinta bunului de catre locatar, iar acesta
continua sa plateasca periodic chiria, folosindu-se de bun, atunci leg interpreteaza
comportamentul lor ca fiind o manifestare de vointa tacita pt incheierea unui nou ctr de
locatiune: tacita relocatiune.
Ctr incheiat prin tacita relocatiune poate fi impiedicat daca inaintea de expirarea primului
ctr, una dintre parti notifica celeilalte intentia sa de a impiedica tacita relocatiune. Aceasta
intentie trebuie manifestata neindoielnic, oricand inainte de expirarea termenului primului
ctr. Pt manifestarea acestei intentii nu este necesara respectarea vreunui preaviz, intrucat
partile ar trebui sa se astepte la incetarea ctr la termenul potrivit conventiei intiale. Ctr
incheiat prin tacita relocatiune are in principiu acelasi continut ca si ctr de locatiune initial.
Se pastreaza destinatia, limitele folosintei cunatumul chiriei, chiar si garantiile partilor in
legatura cu obligatiile izvorand din ctr initial. De la aceasta regula exista o singura exceptie:
Pe cand ctr initial era incheiat pe durata determinata, ctr incheiat prin tacita relocatiune
este pe perioada nedeterminata, astfel incat el poate inceta prin denuntare unilaterala din
partea oricarei dintre parti, insa cu respectarea unui termen de preaviz.

Pieirea bunului dat in locatiune:

In cazul in care in timpul ctr de locatiune bunul piere sau nu mai poate fi folosit, locatiunea
inceteaza de drept. Este de observat ca potrivit acestei reguli imposibilitatea totala de a folosi
bunul potrivit destinatiei convenite este asimilata pieirii sale. Totusi, se face o distinctie:
In cazul pieirii bunul locatorul nu este obligat sa il reconstruiasca, in schimb, in caz de
imposibilitate totala de a folosi bunul, locatorul ar putea fi obligat sa il repare, daca in raport
cu durata locatiunii, durata reparatiei ar fi relativ scurta.
In cazul in care imposibilitatea de a folosi lucrul este numai partiala, ctr nu inceteaza de
drept, in schimb locatarul are posibilitatea de a obtine o reducerea a chiriei, proportionala cu
partea de folosinta de care nu s-a putut bucura. Daca aceasta parte este atat de importanta
incat, cunoscand-o de la inceput nu ar fi incheiat ctr, atunci locatarul poate cere rezilierea
ctr. In lipsa unei clauze comisorii exprese, el nu poate declara unilateral rezilierea, ci o poate
cere pe cale judiciara. Ratiunea derogarii: leg a dorit sa pastreze o anumita cenzura judicira
cu privire la posibilitatea de a pune capat ctr, judecatorul urmand sa verifice daca
impiedicarea folosintei este suficient de insemnata pt a justifica incetarea ctr. In cazul
deteriorarilor lipsite de insemnatate, care impiedica intr-o oarecare masura folosinta
bunului, locatarul poate cere repararea bunului potrivit regulilor aplicabile obligatiilor
locatorului.
 In toate cazurile, prejudiciile suferite de locatar ca urmare a impiedicarii sau limitarii
folosintei bunului dat in locatiune vor putea fi reparate de locator prin plata de daune-
interese numai daca aceasta impiedicare sau limitare a folosintei ii este imputabila
locatorului. Daca pieirea totala ori partiala sau deteriorarea bunului au survenit fortuit,
locatorul nu datoreaza daune interese locatarului.

Desfiintarea titlului locatrului:

Pt a-si putea executa obligatiile decurgand din locatiune, locatorul trebuie sa aiba dr a
folosi bunul, inclusiv prin altul. In cazul in care dr locatorului de a folosi bunul este
desfiintat, ctr de locatiune inceteaza de plin drept.
De la aceasta regula exista o singura exceptie: locatarul a fost de buna-credinta la data
incheierii ctr. In acest caz, ctr va continua sa produca efecte pana la expirarea termenului in
care a fost convenit, insa nu mai mult de un an de la data desfiintarii titlului locatorului.
Aceste efecte privesc nu numai folosinta bunului de catre locatar, dar si drepturile
adevaratului titular adevaratului titular al prerogativei folosintei de a culege fructele civile ale
acelui bun. In consecinta, dupa desfiintarea titlului locatorului, locul sau in ctr de locatiune
este luat atat activ cat si pasiv de adevaratul titular al dreptului de folosinta al bunului.
Si in cazurile in care desfiintarea titlului locatorului conduce la incetarea locatiunii si acea
desfiintare are caracter retroactiv, incetarea locatiunii se produce numai pt viitor, pt ca
beneficiid de prezumtia de eficacitate pana la data desfiintarii titlul loctorului initial a fost
suficient pt a-i asigura locatarului folosinta bunului pana la acea data.

Transmiterea bunului dat in locatiune

Daca in cursul ctr de locatiune bunul dat in locatiune este instrainat, aceasta instrainare
conduce la incetarea locatiunii. De la aceasta regula exista exceptii largi si numeroase.
Daca bunul dat in locatiune este un imobil inscris in CF, locatiunea continua si dupa
instrainare daca a fost notata in CF inaintea dr dobanditorului.
Daca bunul dat in locatiune este un imobil neinscris in CF, atunci locatiunea continua si
dupa instrainare daca data certa a locatiunii este anterioara datei certe a instrainarii.
Daca bunul dat in locatiune este un mobil supus formalitatilor de publicitate (nave,
aeronave, dr de publicitate intelectuala) locatiunea continua si dupa instrainare in cazul in
care publicitatea ei a fost asigurata inainte de instrainare.
Daca bunul dat in locatiune este un mobil pt care nu se cer formalitati de publicitate
locatiunea continua si dupa instrainare, daca la data instrainarii locatarul exercita folosinta
asupra bunului.
Si in aceste cazuri este posibil ca partile locatiunii initiale sa convina incetarea ctr de
locatiune in caz de instrainare. Daca instrainarea conduce la incetarea locatiunii, fie pt ca nu
au fost indeplinite cerintele de publicitate, fie pt ca desi au fost indeplinite partile au
convenit expres incetarea locatiunii in caz de instrainare, aceasta incetare nu se produce de
drept, ci numai prin denuntarea ctr de catre dobanditor. Dobanditorul trebuie sa isi exercite
dr de denuntare cu respectarea unui termen de preaviz care este de 2 ori mai lung decat
termenul de preaviz normal aplicabil in materia denuntarii unilaterale a ctr incheiat pe
perioada nedeterminata.
NCC locatarul caruia i s-a comunicat incetarea ctr cu respectarea termenului de preaviz
nu are dr la despagubiri nici impotriva locatorului, nici impotriva dobanditorului.

Rezilierea:
-1879
-sanctiunea neexecutarii obligatiilor
-in legatura cu dr comun: rezilierea este admisibila numai in cazul in care neexecutarea
este insemnata fata de echilibrul patrimonial al oblg reciproce ce izvorasc din ctr
 -1549 si urmatoarele caracterul insemnat poate rezulta dintr-o singura neexecutare
impiedicarea dintrodata a folosintei bunului de catre locatar + repetarea unor neexecutari
care fiecare in parte ar fi de mica insemnatate.
-1551 (1) teza finala dr de a obtine rezilierea pt asemenea neexecutari nu poate fi inlaturat
printr-o clauza nescrisa

Varietati de locatiune:
-NCC 3 varietati de locatiune dispozitii speciale, a caror sfera de aplicare se determina in
functie de destinatia bunului dat in locatiune

Astfel, exista dispozitii speciale privind locatiune spatiilor destinate exercitarii unei activitati
profesionale, inchirierea locuintelor si arendarea locatiunea bunurilor agricole.
Intrucat tehnica de reglementare face ca anumite dispozitii sa fie aplicabile atat locatiunii
spatiilor cu destinatie profesionala cat si spatiilor cu destinatia de locuinte, vom prezenta
aceste varitati in urmatoarele paragrafe:
Locuintele si spatiile destinate profesional
Dispozitii speciale exclusiv la locatiunea locuintelor
Dispozitii speciale cu privire la arendare

1. Domeniul de aplicare al acestor dispozitii rezulta din intelesul termenilor locuinta si

spatiu cu destinatie profesionala
Locuinta art.2 din legea 114/1996 face referire la constructii nu va fi considerata
locuinta rulota
In masura in care un imobil prin incorporare are destinatia de a asigura adapost
permanent pt o anumita persoana, el va fi considerat locuinta.
In ceea ce priveste notiunea de spatiu cu destinatie profesionala spatii de birouri, hale
industriale

In legatura cu locuintele si spatiile cu destinatie profesionala, NCC indica patru articole

menite sa confere mai multa stabilitate locatarului si sa adapteze regimul locatiunii la
ipotezele in care spatiile respective sunt situate in condominiu.
1829 in cladirile cu mai multe apartamente, chiriasii au dreptul de a intrebuinta partile si
instalatiile de folosinta comuna a cladirii, potrivit cu destinatia fiecaruia accesorium
sequitur principale in contextul in care i se asigura chiriasului folosirea apartamentul
antreneaza si dreptul acestuia de a folosi si partile comune care deservesc si acel
apartament.
Intruct au dr sa participe la folosirea partilor comune, chiriasii sunt tinuti sa suporte si
cheltuielile de intretinere a acestor parti.
Tot in functie de particularitatile locuirii si exploatarii spatiilor comune in condominiu
cauza speciala de reziliere a ctr de locatiune - locatorul poate cere instantei rezilierea ctr de
inchiriere si in cazul in care chiriasul, membrii familiei sale, sau alte persoane carora acesta
din urma le-a ingaduit in orice mod folosirea, detinerea sau accesul in locuinta sau in spatiul
profesional, fie au un comportament care face imposibila convietuirea cu alte persoane care
locuiesc in acelasi imobil sau cu alte persoane care locuiesc in vecinatate, fie impiedica
folosinta normala a spatiilor de folosinta comuna.
1824 reguli privind preavizul pt denuntarea unilaterala a ctr pe durata nedeterminata
Locatarul: acesta trebuie sa respecte un termen de preaviz care nu poate fi mai mic decat
sferul intervalului de timp pt care s-a prevazut plata chiriei
 Locatorul: trebuie sa respecte un preaviz a carui durata se stabileste astfel: 60 de zile, daca
intervalul de timp pt care s-a stabilit plata chiriei este de o luna sau mai mare si respectiv de
15 zile, daca intervalul de timp pt care s-a stabilit plata chiriei este mai mic de o luna.
Acest dezechilibru se justifica prin aceea ca oferta pe piata imobiliara este mai mica decat
cererea, iar pe de alta parte dr chiriasului de a folosi locuinta si dr profesionistului de a folosi
sediul sunt si expresii ale dr constitutional la un nivel de trai decent si la exercitarea libera a
activitatii profesionala. In consecinta, chiriasii acestor tipuri de spatii trebuie sa fie protejati,
chiar impotriva locatorilor lor.
In aceesi idee, art 1828 prevede ca in legatura cu locuintele si spatiile profesionale,
chiriasul are un drept de preferinta la incheierea unui nou ctr de inchiriere. Dr este aplicabil
numai daca locatarul si-a executat toate obligatiile din ctr existent. Potrivit textului de lege,
dreptul se exercita numai in cdt egale, potrivit acelorasi reguli ca si dr de preemptiune. =>2
intrebari:
-cum poate sa isi exercite chiriasul dr ca si preemptorul, avand in vedere ca preemptorul
trb sa plateasca pretul, ori chiriasul nu poate face acest lucru aici apare o neconcordanta
-cat timp se exercita acest drept de preemptiune?
Art.132 din lg de punere in aplciare dr de preferinta al chiriasului se aplica pt orice ctr de
inchiriere incheiat cu aceeasi locuinta sau cu o parte din aceasta:
-dupa cel mult 3 luni de la incetarea ctr de inchiriere, daca durata acestuia a fost mai mare
de 8 ani
-dupa cel mult o luna de la incetarea ctr de inchiriere, daca durata acestuia a fost mai mare
de un an
-dupa cel mult 3 zile durata mai mica de o luna

O ultima dispoztie comuna: 1831 NCC daca prin lg nu se prevede altfel, evacuarea
chiriasului se face in baza unei hot judecatoresti. Evacuarea chiriasului este modul prin care
leg desemneaza executarea silita a locatarului de a restitui bunul dat in locatiune. Textul se
va aplica atunci cand existenta sau scadenta acestei obligatii este indoielnica, intrucat
partile nu se pot pune de acord cu privire la incetarea ctr. Totusi, potrivit art.133 din lg de
punere aplicare ctr de locatiune incheiat in forma autentica sau prin inscris sub
semnatura privat inregistrat la organele fiscale va fo executoriu si in cazul in care ob
locatiunii este o locuinta sau un spatiu profesional si deci nu va fi nevoie de o hot
judecatoreasca pt executarea silita a obligatiei de restituire atunci cand aceasta a ajuns la
scadenta prin expirarea termenului locatiunii cu perioada det sau prin expirarea termenului
de preaviz al unei locatiuni cu perioada nedet. In orice caz, pana la evacuare, chiriasul
datoreaza chirie si ramane tinut de toate celelalte obligatii ale sale din ctr de locatiune.

Regulile specifice inchirierii de locuinte:

In materia inchirierii de locuinte, preocuparea leg a fost sa asigure o protectie suplimentara

pt locatar in considerraea faptului ca prin ipoteza el are nevoie de o locuinta care face parte
din necesitatile sale elementare, astfel ca face ob dr fundamental la un nivel de trai decent.
Consecinta: reglementarea ctr de inchiriere a locuintei tine de ordinea publica de protectie a
partii slabe, limitand liberatatea ctr a partilor. Cel mai relevant exemplu este art.1826 care
enumera o serie de clauze ce nu pot fi introduse in mod valabil in ctr de inchiriere a
locuintei. Chiar daca sunt introduse, sunt considerate nescrise.
Clauza considerata nescrisa: este clauza lovita de nulitate, care are particularaitatea ca
aceasta este esentialmente partiala, astfel incat ca efect al constatarii sau declararii acestei
nulitati nu se poate sustine ca ea ar antrena nulitatea intregului ctr, intrucat clauza ar fi fost
determinanta pt incheierea ctr, in consecinta, de cate ori o clauza este considerata nescrisa,
ctr in care este introdusa se va mentine, dar clauza afectata de aceasta sanctiune nu va
produce nici un efect. Daca aspectul pe care partile au urmarit sa il reglementeze prin cauza
considerata nescrisa face obiectul unei reglementari legale, atunci in urma inlaturarii acestei
clauze, reglementarea legala se va aplica in completarea vointei partilor. Temeiul acestei
opinii este art.1255.

1826:
-clauzele prin care chiriasul este oblg sa incheie o asigurare cu un asigurator impus de
locator nu va intra sub incidenta acestei reguli clauza prin care chiriasul este obligat sa
incheie un ctr de asigurare a locuintei impotriva oricarui risc care ar impiedica folosinta sa,
daca aceasta obligatie nu include si desemnarea unui anumit asigurator. De asemenea,
atunci cand oblg prevede si asiguratorul cu care urmeaza sa se incheie ctr , revine
chiriasului sarcina de a dovedi ca acel asigurator a fost impus de locator in cursul procesului
de negociere. Pana la proba contrara se prezuma ca asiguratorul desemnat prin ctr a fost
convenit de ambele parti in mod liber, fara ca una sa-l fi impus celeilalte.

-clauzele prin care se prevede raspunderea solidara sau indivizibila a chiriasilor din
apartamente diferite situate in acelasi imobil, in cazul degradarii elementelor de constructii
si a instalatiilor obiectelor si dotarilor aferente partii comune a imobilului s-ar ajunge la
acelasi rezultat si daca in ctr de inchiriere ale fiecarui chirias al apartamentelor din acelasi
imobil s-ar introduce o cluaza potrivit carei chiriasul respectiv este prezumat culpabil pt
orice degradare sau deteriorare a partilor comune; prin urmare si o asemenea clauza ar fi
considerata nescrisa.

-clauzele prin care chiriasul se obliga sa recunoasca sau sa plateasca in avans cu titlu de
reparatii locative sume stabilite in baza estimarilor facute exclusiv de locator textul trebuie
interpretat teleologic: in sensul ca orice sume platite de chirias in avans, cu alt titlu decat
acela de chirie trebuie sa rezulte in urma unei manifestari de vointa comune a locatorului si
a locatarului si sa nu fie impuse de catre locator in exercitarea pozitiei sale dominante in
procesul de negociere a ctr. Sarcina probei ca orice alte sume decat chiria provin exclusiv
dintr-o dorinta a locatorului ii revine chiriasului.

-clauzele prin care locatorul este indreptatit sa diminueze sau sa suprime fara
contraprestatie echivalenta prestatiile la care s-a obligat prin ctr aceasta categorie nu
include acele clauze prin care obligatii le locatorului sunt delimitate contractual, astfel incat
intinderea lor este mai redusa decat in dreptul comun, ci se refera la ipoteza in care in raport
cu oblg asumate prin ctr, locatorul este indreptatit sa le incalce sau sa le inlature, fara a se
expune vreunei prestatii echivalente, inclusiv raspunderii.
Este valabila o clauza prin care A ii inchiriaza lui B un ap cu un frigider, cu precizarea ca B
nu il poate folosi. Aceasta clauza limiteaza oblg locatorului in raport d edreptul comun.
Nu este valabila o clauza: daca se strica frigiderul, locatorul nu raspunde/ locatorul poate
retrage oricand frigiderul din apartament.
Ab initio locatorul este obligat sa asigure folosinta frigiderului, dar daca isi incalca obligatia
nu va raspunde contractual pt acest lucru.
Ar fi inclusa in ipoteza acestui text o clauza prin care locatorul este indreptatit sa denunte
unilateral ctr pe perioada nedet, fara a plati o indemnizatie comensatorie locatarului.
aceasta precizare ne indruma catre regimul specific al denuntarii inchirierii locuintei
incheiate pe perioada determinata.

1825 denuntarea unilaterala a ctr de inchiriere a locuintei incheiat pe perioada det are un
regim diferit dupa cum provine de la locatar sau de la locator.
 Locatarul poate deunta unilateral ctr, chiar daca nu si-a rezervat expres acest drept, cu
respectarea unui termen de preaviz de 60 de zile. In cazul in care denuntarea unilaterala
provine de la locator, ea va putea pune capat ctr doar daca este justificata prin nevoile
locative proprii ale locatorului sau ale familiei sale. In orice alt caz, clauza care i-ar permite
locatorului denuntarea ctr fara o contraprestatie echivalenta este considerata nescrisa.
Atunci cand locatorul care denunta ctr invoca propriile nevoi locative sau nevoile locative ale
familiei sale, precum si atunci cand dreptul sau de a denunta unilater ctr a fost prevazut in
ctr insotit de obligatia de a plati o contraprestatie echivalenta, locatorul trb sa respecte un
termen de preaviz, care este si el de 60 de zile.

Problema persoanelor care locuiesc impreuna cu chiriasul:

In principiu, chiriasul poate introduce in locuinta inchiriata orice persoana doreste. Totusi,
din art.1832 rezulta ca partile pot ingradi acest drept prin stipulatii exprese in ctr de
inchiriere a locuintei. In cazul in care chiriasul a permis altor persoane sa locuiasca
impreuna cu el in locuinta inchiriata, pe durata locuirii lor, aceste persoane sunt tinute
solidar cu chiriasul fata de locator pt toate obligatiile nascute din ctr. Incetarea ctr de
inchiriere din orice cauza, precum si hot jud de evacuare a chiriasului sunt de drept
opozabile persoanelor care locuinesc impreuna cu chiriasul, prin urmare, aceste persoane nu
pot spune ca o clauza de incetare a ctr este pt ea res inter allios acta. De asemenea, chiar
daca pers care locuieste impreuna cu chiriasul nu a fost citata in proces, proces finalizat cu
hot prin care s-a dispus evacuarea chiriasului, aceasta hot este executorie si impotriva
persoanei care locuieste impreuna cu chiriasul, care poate fi evacuata silit. De asemena,
persoanele care locuiesc impreuna cu chiriasul pot fi evacuate silit si in absenta unui proces
in cazul in care oblg chiriasului de a restitui locuinta este executorie.

Suninchirierea si cesiunea ctr de inchiriere:

Prin derogare de la dr comun, ctr de inchiriere a locuintei este considerat intiuitu persoane
unilatar locatorul incheie ctr in considerarea calitatilor personale ale locatarului.
Pe temeiul acestui caracter, cesiunea locatiunii de catre locatar sau subinchirierea sunt
permise numai cu acordul locatorului, acord supus formei scrise ad validitatem. Chiar si
cand s-a dat acest acord, daca nu s-a prevazut contrariul, cesionarul, respectiv sublocatarul
raspunde solidar cu chiriasul pt toate obligatiile asumate fata de locator prin ctr de
inchiriere.

Decesul chiriasului
-ctr intuitu personae
-decesul chiriasului, prin derogare de la dr comun este o cauza de incetare a ctr de
locatiune
-incetarea nu se produce imediat, ci la 30 de zile de la deces -1834 textul vizeaza
moartea ca fapt juridic
-in aceste 30 de zile ctr de inchiriere continua cu mostenitorii chiriasului, care datoreaza
chiria locatorului
-totusi, acest 20 de zile reprezinta si un termen de decadere pt un drept potestativ pe care
unele dintre persoanele care o locuit impreuna cu chiriasul il au de a continua ctr de
inchiriere in locul acestuia
Astfel, descendentii si ascendentii care au locuit impreuna cu chiriasul si care au fost
mentionate in ctr de inchiriere, au dreptul de a cere continuarea loctiunii in locul chiriasului.
In cazul in care locuinta inchiriata era locuinta comuna a familiei si sotul supravietuitor
poate continua ctr de inchiriere in locul sotului defunct. Potrivit art.321 din NCC, locuinta
familiei este locuinta in care cei doi soti locuiesc impreuna, iar in cazul in care ei sunt
separati in fapt, este locuinta in care locuieste sotul care exercita puterea parinteasca asupra
copilului. Problema continuarii ctr de inchiriere nu se pune decat in legatura cu locuinta in
care sotii au locuit impreuna. Prin derogare de la 1864, sotul supravietuitor continua ctr,
daca in termenul de 30 de zile de la deces nu a optat expres pt incetarea ctr. Sotul poate
beneficia de acest drept, chiar daca nu a fost mentionat in ctr de inchiriere.

Ascendentii, descendentii si sotii care pot cere continuarea inchirierii, au un asa numit
drept locativ derivat, pe care nu il dobandesc prin mostenire de la defunct, ci pe temeiul dr
chiriasului defunct in considerarea relatiilor lor particulare cu acesta si a starii de fapt
constand in locuirea impreuna cu acesta.
Daca mai multe persoane exercita dr locativ derivat, el vor trebui sa desemneze un
reprezentant pt incheierea actului din care rezulta continuarea ctr de inchiriere. In cazul in
care titularii dr locativ derivat nu se pun de acord cu privire la persoana reprezentantului,
atunci locatorul il va alege ca reprezentant pe unul dintre ei.

Contractul de arendare:
-varietate de locatiune, al carei element specific este bunul dat in locatiune bun afectat
activitatii de agricultura 1836 din NCC preia un text din lg privind arendarea si prevede o
enumerare exemplificativa a bunurilor agricole.

Dpdva l cdt de validitate:

-forma scrisa ad validitatem
-potrivit vechii legi (16/1994) inregistrarea la Consiliul Local in raza careia se afla bunul
agricol NCC nu a renuntat la aceasta cerinta, dar a degradat-o din statutul de cdt de
validitate, prevazand-o doar ca obligatie a arendasului de a proceda la o asemenea
inregistrare depunerea unui exemplar al ctr de arendare in vederea inregistrarii in registrul
special tinut de secretarul Consiliului Local sanctiunea pt nerespectarea acestei obligatii:
amenda civila pe zi de intarziere stabilita de instanta de judecata.

Partea cea mai problematica dpdv al regimului juridic al ctr de arendare problema riscului
pieirii recoltei. Distingem dupa modul in care a fost stabilita arenda:
Arenda este pretul locatiunii, echivalentul chiriei din locatiunea de drept comun. Ea poate fi
stabilita fie direct proportional cu recolta, fie independent de volumul sau valoarea recoltei.
Daca arenda a fost stabilita proportional cu recolta, fie ca arendasul trebuie sa predea
arendatorului o parte din fructele culese, fie ca trebuie sa ii predea o suma de bani, stabilita
printr-un raport cu valoarea fructelor culese (10% din pretul fructelor obtinute de arendas in
urma comercializarii lor) riscul pieirii recoltei este suportat de catre arendas si arendator
direct proportional cu partea ce i se cuvine fiecaruia.
Daca pieirea a survenit dupa culegerea recoltei si inainte de predarea arendei, atunci riscul
va fi suportat de partea culpabila pt intarzierea in predare. Arendasul este de drept in
intarziere pt predarea arendei de la data culegerii recoltei, iar arendatorul este de drept in
intarziere pt preluarea arendei de la data la care a fost notificat de catre arendas pt aceasta
preluare.
Datorita acestui mecanism al punerii in intarziere imediat dupa culegerea recoltei, riscul
pieirii va fi suportat in principiu de catre arendas. Astfel, daca o asemena pieire survine,
arenda datorata arendatorului nu va suferi nici o modificare. Numai daca arendasul il
notifica pe arendator sa preia recolta, riscul pieirii fortuite trece asupra acestuia pt
producerea acestui efect este necesar ca arenda sa se plateasca in fructe, iar acestea trebuie
sa fi fost deja individualizate. Chiar si in aceasta situatie arendatorul poate sa se libereze de
suportarea riscului, daca demonstreaza ca bunurile ar fi pierit si daca ar fi fost preluate la
timp.
 In ceea ce priveste ipoteza in care arenda este stabilita in sume sau in volume fixe, fara a fi
proportionala cu recolta, riscul pieirii fortuite a recoltei il suporta arendasul. Prin exceptie,
daca socotindu-se intreaga durata a ctr de arendare, recolta a pierit intr-o proportie mai
mare de jumatate, arendasul poate cere o reducere proportionala a arendei. Aceasta reducere
nu se va acorda daca pieirea recoltei a survenit culegerii ei riscul este suportat integral de
arendas.

1840 arendasul este obligat chiar in lipsa de stipulatie expresa sa asigure bunurile
agricole pt riscul pierderii recoltei ori al pieirii animalelor din cauza unei calamitati naturale.
Daca recolta a pierit din aceasta cauza si arendasul nu si-a executat obligatia de asigurare,
arendatorul care in mod exceptional ar suporta riscul pieirii recoltei, l-ar putea obliga la
despagubiri pe arendas pt dauna cauzata lui de suportarea riscului. Dimpotriva, daca in
aceasta situatie arendasul si-a executat obligatia de a incheia obligatia de asigurare, atunci
indemnizatia de asigurare pe care o va primi de la asigurator va trebui impartita cu
arendatorul in proportie cu riscul suportat de acesta din urma.

Termenul:
-arendarea nu este niciodata considerata incheiata pe perioada nedeterminata
-art.1837 arendarea se considera a fi facuta pe toata perioada necesara recoltarii
fructelor pe care bunul agricol urmeaza sa le produca in anul agricol in care se incheie ctr.

Ca orice locatiune, arendarea expira in principiu la implinirea duratei pt care a fost

incheiata, insa in raport cu regulile tacitei relocatiuni, art.1848 prevede o dispozitie
derogatorie.
Daca durata ctr de arendare este de un an sau mai scurta, termenele de refuz al reinnoirii
se reduc la jumtate.
Textul deroga sub mai multe aspecte:
-daca opereaza tacita relocatiune ctr are o durata identica cu aceea a ctr expirat pt ca
nu exista arendare pe perioada nedeterminata
-daca tacita relocatiune in dr comun poate fi impiedicata oricand, in materie de arendare,
partea care doreste sa impiedice tacita relocatiune trebuie sa respecte anumite termene de
preaviz aceasta durata depinde de nat bunului arendat si de durata arendarii initiale
-refuzul de reinnoire a ctr este supus formei scrise ad validitatem
-caracterul sau executoriu
-in privinta obligatiei de restituire ctr de arendare este executoriu in aceleasi cazuri ca si
locatiunea de drept comun in privinta platii arendei, ctr de arendare este executoriu
numai daca este incheiat in forma autentica sau daca este inregistrat la Consiliul Local

Fata de dr comun ctr de arendare are un caracter mai puternic personal. Caracterul
personal este ca si la inchirierea locuintei unilateral, arendatorul este presupus a contracta
in considerarea calitatilor personale ale arendasul. Din acest motiv, ctr de arendare este in
principiu incesibil. Prin exceptie, si numai cu acordul in forma scrisa ad validitatem dat de
arendator, ctr de arendare poate fi cedat sotului, sau descendentilor majori ai arendasului
care participa la exploatarea bunurilor arendate. art.1846 lasa sa se inteleaga ca acordul
dat de arendator pt cesiunea ctr e arendare este lovit de nulitate absoluta ca acord, dar
valoreaza contr pt noul arendas.
Subarendarea este interzisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.
1847(1) nu sunt permise oficiile de arendas asociatii prin care mai multi arendasi ale
unor suprafete agricole hotarasca sa exploateze in comun aceste suprafete
 Tot in virtutea caracterului personal al ctr de arendare, acesta inceteaza prin decesul,
incapacitatea sau falimentul arendasului. Pe durata ctr de arendare, arendasul are un drept
de preemptiune cu privire la drepturile arendate este conventional.

Contractul de antrepriza:
Notiune
Caractere juridice
Conditii de validitate
Efectele ctr de antrepriza
Raportul dintre contractul de antrepriza si alte ctr privind obiectul sau
Incetarea ctr de antrepriza
Antrepriza de constructii

Notiune si delimitare:

Potrivit art.1851(1), ctr de antrepriza este ctr prin care o parte, numita antreprenor, se
obliga ca pe riscul sau sa execute o anumita lucrare materiala sau intelectuala, sau sa
presteze un anumit serviciu pt beneficiar, in schimbul unui pret.
=>un prim element definitoriu este obligatia antreprenorului, care este definita ca o
obligatie de a executa o lucrare sau de a presta un serviciu.
-notiuni foarte largi
-lucrarea poate fi materiala sau intelectuala, iar particularitatea ei este ca ea are valoare pt
beneficiar doar daca este livrata in ansamblul sau
-dimpotriva, serviciul are valoare pt beneficiar pe masura ce este prestat
Antrepriza de lucrari ctr cu executare uno ictu
Antrepriza de servicii ctr cu executare succesiva
Serviciile materiale sau intelectuale
-ctr de antrepriza ctr de croitorie, ctr de pasunat, ctr de educatie, ctr de asistenta juridica
-si atunci cand o parte isi asuma obligatia de nu face in schimbul unei sume de bani si
acesta este un ctr de antrepriza

-antreprenorul actioneaza pe riscul sau

=>daca lucrarea devine imposibil de executat, antreprenorul nu poate pretinde clientului sa
plateasca contrprestatia
=>pt ca actioneaza pe riscul sau, antreprenorul are independenta decizionala cu privire la
mijloacele de realizare a lucrarii sau de prestare a serviciului. Pe cand obiectul este definit
contractual si este rezultatul acorduluid e vointa intre client si antreprenor, obligatia
antreprenorului cu acest obiect poate fi executata in orice modalitate aleasa de debitor.
Antreprenorul este liber sa decida asupra mijloacelor pe care le utilizeaza pt realizarea
obiectului ctr.=> antreprenorul nu este subordonat clientului se afla in rap de egalitate
juridica cu acesta, de unde rezulta ca raspunderea clientului pt faptele antreprenorului nu
va putea fi angajata in temeiul raspunderii comitentului pt fapta prepusului.

-in schimbul lucrarii sau serviciului la care se angajeaza antreprenorul, beneficiarul

datoreaza un pret prin aceasta ctr de antrepriza se distinge de ctr dezinteresate

Delimitarea in antrepriza si locatiune:

A incheie cu B un ctr prin care B se angajeaza sa aduca masina sa la dispozitia lui A si sa o
conduca spre orice destinatie aleasa de catre A pe o durata de o luna contra unei sume de
bani
Daca B alege traseul, B se bucura de independenta functionala => ctr este de antrepriza
 Daca traseul este ales de A, prestatiile sunt accesorii locatiune

Delimitare intre ctr de antrepriza si ctr de munca:

-diferenta dintre cele doua ctr angajatul este subordonat angajatorului si actioneaza
conform indicatiilor acestuia inclusiv in ceea ce priveste mijloacele, modalitatile de realizare a
serviciilor angajatul lucreaza pe riscul angajatorului, pe cand antreprenorul lucreaza pe
riscul sau

Delimitare intre ctr de vanzare si ctr de antrepriza:

-la vodafone cumpar un telefon cu abonament pe un an ctr de vanzare sau ctr de
antrepriza? sau vanzare sau antrepriza in functie de cauza determinanta a incheierii ctr/
in lipsa de cunoastere a cauzei, vom stabili in functie de pret
-ctr prin care se achizitioneaza anumite echipamente asigurandu-se si mentenanta lor o
animita perioada de timp, intrucat serviciile de mentenanta au caracter accesoriu

Delimitare intre antrepriza si mandat:

-2 criterii: ctr de antrepriza are ca obiect lucrari materiale sau intelectuale fapte juridice
stricto sensu
-ctr de mandat are ca obiect incheierea de acte juridice

-riscul: antreprenorul lucreaza pe riscul sau, mandatarul pe riscul mandantului

Caracterele juridice ale contractului:

-antrepriza este un ctr sinalagmatic cu titlu oneros, in principiu comutativ, in principiu

consensual
-dupa cum are ca obiect lucrari ori servicii, ctr de antrepriza este fie cu executare uno ictu,
fie cu executare succesiva (in primul caz rezolutiunea cu efect retroactiv, in al doilea caz-
reziliere cu efect numai pt viitor)
-in anumite cazuri: caracterul intuitu personae beneficiarul contracteaza in considerarea
calitatilor personale ale antreprenorului caracterul personal este de intensitate variabila
uneori presupune executarea in mod personal de catre antreprenor/ in alte situatii numai
organizarea executarii lucrarii trebuie sa se faca de catre antreprenor, el folosind angajati,
subantreprenor etc cele doua pot fi stabilite si in functie de uzante
La cabinetele individuale clientul cab individual poate fi presupus ca titularul cabinetului
sa se implice personal in serviciile prestate
La societatile civile de avocati prezumtia ca beneficiarul se asteapta ca partenerii sa se
implice numai in organizarea activitatii de prestare a serviciilor rasturnarea prezumtiei:
clauza expresa in ctr de asistenta juridica

Conditiile de validitate:
Capacitate + Obiect

Capacitatea:
antreprenorul: capacitate deplina de exercitiu, capacitatea de a face acte de dispozitie
clientul: conditii de capacitate ce depind de natura si importanta serviciului pt patrimoniul
sau bunurile sale
antrepriza de constructii: act de dispozitie si pt client/ poate fi si un act de administrare,
daca are ca obiect modificarea constructiei/ act de conservare repararea acoperisului
In functie de aceste obiecte se vor stabili si conditiile privind capacitatea.
-1853 dipsozitiile 1655(1) se aplica corespunzator textul care interzice administratorului
bunurilor altuia sa vanda un bun al sau in schimbul unui pret din bunurile administrate
 -in materia antreprizei: acela care adm un bun sau un patrimoniu al altuia, ori
supravegheaza o asemenea administrare nu se poate angaja sa execute o lucrare sau sa
presteze un serviciu in schimbul unui pret ce va fi platit din sume obtinute din instrainarea
sau exploatarea bunului administrat sau a bunurilor din patrimoniul administrat.

A3 marti pe 08.01.2013 curs civil

Ob ctr de antrepriza operatiunea specifica: prestarea unui serviciu sau executarea unei
lucrari cu titlu oneros.
Spre deosebire de vanzare, pretul antreprizei poate sa constea in orice tip de prestatie, nu
numai in plata unei sume de bani. Din acest motiv, vor fi situatii in care, desi rezulta dintr-o
singura manifestare de vointa, ctr incheiat intre doua parti nu poate primi calificarea
exclusiva de antrepriza:
Daca in schimbul oblg de a executa o lucrare sau de a presta un serviciu, cealalta parte se
obliga sa asigure folosinta unui bun, ctr va fi in acelasi timp si ctr de antrepriza si ctr de
locatiune ctr mixt.
In consecinta, oblg de a presta serviciul sau de a presta lucrarea va fi supusa atat
regimului oblg antreprenorului cat si regimului obligatiilor locatarului. Si invers.

Potrivit regulii generale privind obiectul obligatiilor, pretul antreprizei trebuie sa fie
determinat sau determinabil. Totusi, in cazul in care partile nu convin asupra pretului,
sanctiunea nu va nulitatea absoluta a ctr, ci determinarea partilor peste vointa lor.
1854 atunci cand ctr nu cuprinde clauze referitoare la pret, benficiarul datoreaza pretul
prevazut de lege, ori calculat prevazut legii, sau stabilit pt munca depusa
Referirea la uzante din finalul textul implica necesitatea ca pretul sa fie astfel calculat de
catre instanta, incat pe langa contravaloare muncii depuse si a cheltuielilor efectuate de
antreprenor sa cuprinda si un profit rezonabil, aceasta pt ca de regula antreprenorul este un
prefesionist, fiind titular al unei intreprinderi cu scop lucrativ, ori scopul lucrativ nu se poate
realiza decat daca pt fiecare ctr in parte antreprenorul are posibilitatea de a realiza un profit.
In consecinta, uzantele antreprizei profesioniste vor implica intotdeauna necesitatea ca la
costurile efectuarii lucrarii sau prestarii serviciilor sa se adauge si marja de profit a
profesionistului.

Efectele:
Principala obligatie a antreprenorului: sa execute lucrarea sau sa presteze serviciul la care
s-a angajat.
Aceasta oblg poate avea nat unei oblg de rezultat sau a unei oblg de mijloace.
Diferenta dintre oblg de rezultat si oblg de mijloace este importanta nu pt a se stabili proba
culpei ci pt a se stabili regimul neexecutarii.
Daca oblg este de rezultat, simpla neatingere a rezultatului prezuma neexecutarea. In
consecinta, pt aceste oblg, creditorul va trebui sa demonstreze nasterea obligatiei, iar
debitorul atingerea rezultatului daca nu face proba nexecutatarea este dovedita.
La oblg de mijloace, simpla neatingere a rezultatului urmarit nu prezuma neexecutarea.
Creditorul trebuie sa demonstreze existenta obligatiei, faptul ca pt indeplinirea obligatiei era
necesara o anumita actiune din partea debitorului (un anumit mijloc) si ca acel mijloc nu a
fost folosit de catre debitor. Toate aceste trei probe ii incumba creditorului si fara reunirea
lor cumulativa, debitorul nu este socotit a nu-si fi executat obligatia. Si in cazul oblg de
mijloace si in cazul celor de rezultat, odata dovedita neexecutarea obligatiei, culpa
debitorului se prezuma lui ii revine sarcina de a rasturna prezumtia printr-un caz justificat
de neexecutare.
In ceea ce priveste delimitarea dintre aceste tipuri de obligatii, art.1481(3) prevede mai
multe criterii, care trebuie interpretate cumulativ:
 -modul in care oblg este stipulata in ctr
-existenta si natura contraprestatiei si celelalte elemente ale ctr
-gradul de risc pe care il presupune atingerea rezultatului
-influenta pe care cealalta parte o are asupra executarii obligatiei

In principiu, daca rezultatul urmarit la incheierea ctr depinde in mod exclusiv de actiunea
debitorului (se afla exclusiv sub controlul sau), atunci obligatia este de rezultat. Daca pe
langa actiunea debitorului mai sunt si alti factori care influenteaza acel rezultat, cum ar fi
influenta celeilalte parti, ori un evenimet exterior, ori o alta persoana, atunci obligatia va fi
de mijloace.
Obligatia de mijloace rezulta de regula din insumarea unor obligatii de rezultat determinate,
in care, insa, rezultatul nu este scopul urmarit la contractare, ci un instrument pt atingerea
acelui scop.

Obligatia de executare a lucrarii sau de prestare a serviciului, NCC prevede prevede

dispoztii particulare referitoare la obligatiile accesorii, la controlul executarii obligatiei si la
riscul de neexecutare al obligatiei.

Obligatiile accesorii:
-2 obligatii accesorii:
-obligatia de informare
-obligatia de a procura materialele

Obligatia de informare: antreprenorul este un profesionist al domeniului in care executa

lucrarea sau presteaza serviciul si, in consecinta, competenta prezumata de legiuitor il obliga
sa il indrume pe client in aspectele privind executarea lucrarii sau a prestarii serviciului.
1858
In urma acestei informari, beneficiarul ar trebui sa reactioneze prin remedierea aspectelor
semnalate de antreprenor si inlaturarea pericolului. In cazul in care beneficiarul nu a
remediat neintarziat aspectele semnalate de catre antreprenor, acesta din urma poate
continua lucrarea pe riscul beneficiarului, sau poate rezolutiona/rezilia ctr potrivit dreptului
comun, cu restituirea prestatiilor si cu daune-interese. Intrucat rezolutiunea/rezilierea
judiciara ar presupune un anumit timp de incertitudine care ar afecta obligatia
antreprenorului de a executa lucrarea la timp, in cele mai multe cazuri antreprenorul va
proceda la rezolutiune sau la reziliere pe cale unilaterala.
In principiu rezilierea/ rezolutiunea drept potestativ care se naste din faptul juridic al
lipsei de reactie a beneficiarului. Totusi, daca aspectele semnalate de antreprenor pun in
primejdie sanatatea, integritatea corporala sau viata persoanelor, atunci antreprenorul este
obligat sa rezilieze/rezolutioneze contractul, cel putin printr-o cerere adresata instantei de
judecata, daca nu unilateral, sub sanctiunea de a prelua riscul si de a raspunde pt
beneficiile cauzate tertilor. De regula, daca antreprenorul care l-a informat pe beneficiarul
ramas pasiv cntinua executarea lucrarii sau prestarea serviciului, orice prejudiciu decurgand
din aspectele semnalate de antreprenor, va fi suportat de beneficiar. Prin exceptie, daca acest
prejudiciu priveste sanatatea, viata, integritatea corporala a persoanelor si antreprenorul nu
a introdus o cerere de rezolutiune/reziliere, el va fi tinut sa raspunda nu doar fata de clientul
sau, ci si fata de orice tert afectat de prejudiciu.
Fata de tertul prejudiciat, clientul si antreprenorul raspund personal, fiecare pt fapta sa
proprie- clientul pt fapta de a nu reactiona adecvat la avertismentele antreprenorului, iar
antreprenorul pt a nu fi cerut rezilierea ctr si a fi continuat lucrarea.

Curs -19.12.2012
 Daca lucrarea sau serviciul necesita o anumita materie prima sau anumite echipamente,
antreprenorul este obligat sa procure materia prima si sa-si asigure posibilitatea de a folosi
echipamentele.
Din acest punct de vedere oblg de a executa lucrarea sau de a presta serviciul este supusa
dr comun potrivit caruia in sarcina deb platii se afla toate activitatile, operatiunile si
mijloacele necesare pt efectuarea operatiunii.
Antreprenorul raspunde pt calitatea mat utilizate in acelasi mod ca si vanzatorul cu
mentiunea ca nat aparenta sau ascunsa a viciilor materiale se apreciaza in fct de mom la
care are loc receptia lucrarii sau a serviciului si in consecinta se apreciaza dupa cum viciile
puteau sau nu sa fie depistate in rap cu mat incorporate in lucrare la data receptiei.
Regula conf careia antreprenorul procura mat si echpamentele este supletiva, astfel ca
partile pot deroga de la ea punand in sarcina beneficiarului de a procura anumite mat sau
toate mat necesare. In acest caz, daca mat prezinta vicii pe care antreprenorul care este prof
le poate identifica, el este oblg sa il informeze pe client si daca viciile nu sunt remediate, el
poate continua lucrarea pe riscul clientului sau poate sa rezilieze sau sa rezolutioneze ctr.
Cu rpivire la mat primite de la client, antreprenorul este oblg sa le conserve, sa le
intrebuinteze potrivit destinatiei lor cu respectarea regulilor tehnice aplicabile, sa justifice
intrebuintarea lor fata de client, respectiv sa-i raporteze cum le-a intrebuintat si sa restituie
ceea ce nu s-a folosit.

Modul de verificare a oblg de a executa lucrarea:

Beneficiarul are dr sa verifice periodic modul in care antreprenorul executa lucrarea sau
serviciul, cu cdt ca aceasta verificare sa nu il stanjeneasca in mod excesiv pe antreprenor in
executarea lucrarii.
Cheltuielile verificarii sunt in sarcina beneficiarului. In urma verificarii, beneficiarul poate
formula observatii si poate da instructiuni. Daca observatiile critica modul in care
antreprenorul isi executa oblg si daca sunt justificate, antreprenorul este obligat sa le
urmeze si sa remedieze lispsurile constatate de beneficiar, iar daca acestea sunt grave,
sanctiunea poate fi chiar rezolutiunea sau rezilierea ctr la cererea beneficiarului. In ceea ce
priveste instructiunile date de beneficiar, antreprenorul care constata ca aceste instructiuni
contravin regulilor tehnice si ca urmarea lor ar primejduiexecutarea in bunbe cdt a lucrarii,
ori siguranta bunului ce va rezulta din aceasta executare, atunci el are obligatia de a-l
informa pe client in legatura cu aceste lipsuri are instructiunilor sale, urmand ca daca
beneficiarul nu revine asupra lor, antreprenorul sa poata continua lucrarea urmand
instructiunile, insa pe riscul clientului sau, ori sa refuze continuarea lucrarii si sa
rezilieze/rezolutioneze ctr.
Pt antreprenor nu exista optiunea de a ignora instructiunile.
Verificarea lucrarii in cursul executarii sale este un dr al clientului, iar nu o obligatie, prin
urmare in cazul in care clientul nu verifica lucrarea, sau o verifica dar nu formuleaza
observatii, antreprenorul ramane sa o continue conf normelor tehnice aplicabile si conventiei
intiale, iar daca lucrarea nu este conforma acestor reguli, el nu se va putea exonera de rasp
pe motiv ca lucrarea nu a fost verificata sau ca beneficiarul nu a obiectat.

Riscul pierii fortuite a lucrarii inainte de executarea ei:

Antreprenorul lucreaza pe riscul sau.=> daca lucrarea piere inainte de finalizarea sa,
antreprenorul este de regula obligat sa o refaca, pe cheltuiala sa, cu materialelel sale, in
termenul convenit initial. Sub acest ultim aspect, al termenului, daca respectarea termenului
initial este obiectiv imposibila, atunci se vor aplica regulile fortei majore care suspenda
executrea obligatiei si nu ale celei care il exonereaza pe debitor de executare. In consecinta,
antreprenorul va putea solicita prelungirea termenului de executare, cu durata necesara
refacerii lucrarii.
In situatia exceptionala in care materialul a fost procurat de catre beneficiar, acesta
suporta riscul pieirii materialului. => in aceasta situatie, beneficiarul va trebui sa procure
noi materiale care sa ii permita antreprenorului sa refaca lucrarea, insa nu va suporta
cheltuielile acestei refaceri. Numai daca antreprenorul demonstreaza ca pieirea a fost
cauzata de viciile mat procurate de catre beneficiar, atunci beneficiarul va trebui sa suporte
cheltuielile refacerii lucrarii.

2.Obligatia de a raspunde pt viciile lucrarii

Aceasta raspundere urmeaza reg jur ale viciilor pt lucrul vandut. Nat aparenta sau ascunsa
a viciilorse deterimina in fct de mom receptiei si antreneaza consecintele pe care le vom
examina.

Obligatiile clientului:
-obligatia de a efectua receptia
-obligtia de a plati pretul

Obligatia de a efectua receptia:

La finalizarea lucrarii, antreprenorul este obligat sa il notifice pe beneficiar in lef cu aceasta
si sa ii acorde un termen rezonabil in care acesta sa se prezinte pt recptie. Caracterul
rezonabil al termenului se det in fct de orice fel de imprejurari relevante.
La expirarea termenului rezonabil, daca beneficiarul nu s-a prezentat pt receptia lucrarii,
aceasta se prezuma efectuata fara obiectiuni. Daca, dimpotriva, beneficiarul s-a prezentat, el
trb sa verifice lucrarea si sa ii comunice antreprenorului toate obiectiunile pe care le are in
legatura cu aceasta lucrare, eventual solicitand remedierea viciilor constatate si efectuarea
unei noi receptii consecutive acestei remedieri.
Beneficiarul este decazut din dr de a aplica orice sanctiune pt viciile lucrarii care puteau fi
constatate de el cu ocazia receptiei si care nu au fost comunicate antreprenorului.
In fct de nat lucrarii este posibil ca in unele cazuri, dupa receptie sa fie necesara ridicarea
acesteia de la antreprenor. In asemenea situatii, art.1868 NCC prevede o procedura de
sanctionare a neexecutarii de beneficiar a obligatiei de a ridica bunul consecutiv receptiei.
daca lucrarea s-a executat cu mat clientului sau in legatura cu un bun al clientului si daca
bunul rezultat din lucrarea trebuie prin natura lui sa fie ridicat de catre beneficiar, atunci
oblg de ridicare trb executata in termen de cel mult 6 luni din ziua recptiei. receptia
efectiva sau prezumata in cazul in care beneficiarul nu s-a prezentat
Daca pana la expirarea acestui termen beneficiarul nu isi executa oblg de ridicare, atunci
antreprenorul are dreptul de a vinde lucrarea catre un tert cu diligenta unui mandatar
gratuit al beneficiarului. Din pretul obtinut prin aceasta vanzare antreprenorul va retine
suma necesara pt acoperirea cheltuielilor vanzarii si pretul antreprizei, consemnand suma
ramasa la dispozitia clientului. Aceste dispozitii nu se vor aplica daca beneficiarul introduce
impotriva antreprenorului o actiune intemeiata pe neexecutarea sau executarea
necorespunzatoare a lucrarii de catre acesta. Spre a impiedica vanzarea, actiunea poate fi
introdusa oricand inainte de vanzare, nu doar in intervalul de 6 luni in care ar fi trebuit sa
ridice lucrarea.
Exceptia: de regula instanta dispune executarea silita a obligatiilor. Atunci cand nu a
ridicat lucrarea situatia normala: cerere de chemare in judecata impotriva beneficiarului,
prin care sa il oblige pe acesta sa isi ridice lucrarea.
 Obligatia de a palti pretul lucrarii:
Potrivit art 1864, cand ob contractului este o lucrare, beneficiarul este obligat sa ii
plateasca antreprenorului pretul la data si locul receptiei intregii lucrari, daca prin lg sau ctr
nu se prevede altfel. => dr comun: pretul nu este scadent (in tot sau in parte) pana la
receptie.
Potrivit alin 2, chiar in cazul in care lucrarea a pierit sau s-a deteriorat inainte de receptie,
fara vina beneficiarului, antreprenorul care a dat materialul nu are dreptul la alt pret. per
a contrario, el ar putea cere pretul, cel putin in limita cheltuielilor suplimentare pe care le
angajeaza pt executarea lucrarii, atunci cand pieirea a fost cauzata de culpa beneficiarului
sau de viciile materialelor pe care el le-a furnizat. doar pt antrepriza de lucrari, antrepriza
de servicii este de regula cu executare succesiva, deci rata pretului se ba face in mod obsnuit
in rate periodice. Potrivit dr comun, daca partile nu au stabilit scadenta ratelor, plata lor ar
trebui efectuata dupa expirarea perioadei pt care se datoreaza rata si numai cu cdt ca
serviciul sa fi fost prestat in acea perioada.
In leg cu regimul pretului antreprizei, acesta este distiinct in fct de modul in care partile au
stabilit cuantumul acetuia. 3 moduri de stabilire a acestui cuantum:
-pretul estimat
-pretul de deviz
-pretul forfetar

Pretul estimat este acel pret pe care antreprenorul l-a evaluat in faza formarii ctr de
antrepriza in fct de lucrarile si materialele necesare si pe care beneficiarul l-a acceptat. In
cazul in care pretul a fost astfel determinat, antreprenorul nu poate solicita o suplimentare a
pretului stabilit astfel, decat daca dovendeste ca aceasta suplimentare este justificata de
lucrari care au fost necesare pt executrea ob ctr si a caror necesitate nu putea fi prevazuta
de catre un profesionist la mom incheierii ctr.
Pretul de deviz
Atunci cand partile stabilesc pretul de comun acord, in functie de pretul materialelor si
costul muncii. Pt fiecare activitate implicata in executarea lucrarii, atunci orice variatie in
aceste costuri va influenta costul final al lucrarii. Sacaderea costurilor va profita
beneficiarului iar cresterea va fi suportata de el. Antreprenorul este dator sa-i prezinte
beneficiarului un raport cu privire la cheltuielile pe care le-a facut pt fiecare etapa a lucrarii
si, in caz de contestatie, antreprenorul trb sa prezinte si dovezile care demonstreaza
efectuarea acelor cheltuieli.

Pretul forfetar
Pretul stabilit global, fara a fi influentat de valoarea materialelor si de pretul muncii
necesare pt activitatea contractata. In virtutea acestui mod de det a pretului, partile nu vor
putea pretinde ulterior ca dat variatiei costurilor acest pret ar trebui sa sufere vreo
modificare. Beneficiarul nu va putea pretinde o reducere pe motiv ca pretul materialelor si al
muncii a scazut si nici antreprenorul nu va putea pretinde o majorare. Nici in cazul in care
antreprenorul executa lucrari suplimentare la cererea clientului, acestea nu vor avea vreo
incidenta asupra pretului. Astfel, daca antreprenorul primeste indicatiile clientului privind
executarea unor lucrari suplimentare fara sa-l instiinteze cu privire la costul acestora
manifestarea sa de vointa va fi interpreatata in sensul ca lucrarile nu vor afecta pretul.
Numai daca dupa ce a primit instructiunile privind lucrarile suplimentare antreprenorul i-a
comunicat clientului modificarea pretului pe care o impun aceste lucrari si clientul a
acceptat aceasta modificare, numai atunci respectiva modificare va produce efecte obligatorii,
in caz contrar pretul global nu se modifica.
In oricare dintre aceste modalitati s-ar fi stabilit pretul, el beneficiaza in unele cazuri de o
ipoteca legala care garanteaza creanta de plata a pretului. Ipotecile legale sunt numai
imobiliare, astfel ca aceasta garantie se va aplica numai in cazul lucrarilor care se executa
asupra unui imobil ori in legatura cu un imobil. Potrivit art.1869 coroborat cu art.2386 pct.6
NCC, beneficiaza de ipoteca legala arhitectii si antreprenorii care au convenit cu proprietarul
sa edifice, sa reconstruiasca sau sa repare un imobil, asupra acelui imobil, pt garantarea
sumelor datorate lor, dar numai in limita sporului de valoare realizat prin lucrarile
executate.
Arhitectii folositi pt lucrarile voluptoare nu vor beneficia de ipoteca legala.

Raportul dintre ctr de antreprtiza si alte ctr care se incheie in leg cu ob sau:
1.Contractul de subantrepriza
2.Actiunile directe

In ceea ce priveste ctr de subantrepriza, potrivit art.1852 NCC antreprenorul poate

incredinta unora sau mai multor subantreprenori executarea unor parti din lucrarile sau
serviciile in afara de cazul in care ctr de antrepriza a fost incheiat in cosniderarea persoanei
sale. tb interpretat in spiritul lui si nu neaparat in litera lui, pt ca intotdeauna calitatile
antreprenorului sunt determinante intr-o mai mica sau mai mare masura. Este vorba despre
acele situatii in care antreprenorul nu trebuie sa realizeze lucrarea prin faptul sau personal.
Subantreprenorul este pt antreprenor ceea ce este antreprenorul pt client (1852(3)). Sub
rezerva actiunii directe, subantreprenorii nu se afla in raporturi juridice cu clientul =>
clientul nu se poate indrepta pe temei contractual impotriva lor, dar se poate indrepta
impotriva lor pe temei delictual. In schimb, toate actiunile si omisiunile subantreprenorului
angajeaza raspunderea fata de client a antreprenorului care l-a angajat. Uneori, inlantuirea
ctr de subantrepriza si antrepriza genereaza grupuri de contracte.

2.Actiunile directe:
1865 in masura in care nu au fost platite de antreprenor, pers care in baza unui ctr
incheiat cu acesta au prestat o activitate pt realizarea serviciilor sau lucrarii au actiune
directa impotriva beneficiarului pana la concurenta sumei pe care acesta din urma o
datoreaza antreprenorului la mom introducerii actiunii.
Spre deosebire de VCC, NCC largeste sfera asubiectelor care pot introduce act directa
impotriva clientului. Intra in aceasta sfera orice contractanti ai antreprenorului pt activitati
incluse in ob antreprizei: angajati, mestesugari, subantreprenori.
In masura in care antreprenorul nu-si executa obligatiile fata de ei, acestia pot sa obtina
executarea lor numai de la client, dar numai in limita datoriilor acestuia fata de antreprenor
si cu modalitatile acestei datorii. Spre exemplu, daca beneficiarul a platit in avans pretul
antreprizei, el nu va putea fi obligat sa plateasca nimic in plus pe calea act directe. De
asemenea, daca oblg beneficiarului nu a ajuns la sadenta, spre exemplu pt ca se aplica dr
comun ca plata sa fie facuta la receptie, atunci actiunea directa indreptata impotriva
beneficiarului va fi respinsa ca prematura. in ce masura este aceasta act directa garantat
de ipoteca legala?

Incetarea ctr de antrepriza:

-decesul partilor
-rezolutiunea/ rezilierea ctr imputabile uneia dintre parti

Decesul clientului:
Ctr de antrepriza inceteaza numai daca in urma acestui deces, daca lucrarea nu mai poate
fi executata, sau nu mai prezinta utilitate.
 Regula: mostenitorii beneficiarului vor prelua pozitia acestuia in ctr de antrepriza care
cntinua si dupa decesul sau.

Decesul antreprenorului:
In masura in care ctr de antrepriza presupune un anumit caracter intuitu personae,
decesul antreprenorului conduce la incetarea ctr. In masura in care partea din lucrare care a
fost deja executata poate fi folosita de catre beneficiar, acesta este tinut sa o receptioneze si
sa plateasca pretul stabilit proportional cu cel convenit initial, in fct de gradul in care s-a
realizat obligatia convenita initial, dar numai in masura in care cheltuielile astfel realizate de
catre client sunt utile pt acesta.
2 praguri care se aplica concomitent, clientul platind minimul dintre cele doua valori:
-partea din pret corespunzatoare partii receptionate
-cu cat ii este de folos partea receptionata?

Rezolutiunea/ Rezilierea
-imputabila clientului
-imputabila antreprenorului

a) In cazul in care clientul este obligat sa furnizeze anumite prestatii care conditioneaza
efectuarea lucrarii de catre antreprenor (furnizeze anumite instructiuni, planuri, etc.),
neindeplinirea acestor prestatii il indreptateste pe antreprenor sa obtina rezilierea sau
rezolutiunea ctr cu daune interese pt prejudiciul suferit.

b) Se aplica dr comun cu observatia ca exista doua cazuri in care clientul poate cere
rezolutiunea sau rezilierea ctr de antrepriza desi obligatia neexecutata de catre antreprenor
nu a ajuns la scadenta. rez anticipata
Scadenta oblg antreprenorului termenul la care trebuie sa finalizeze lucrarea.
Atunci cand datorita ritmului lucrarii, respectarea termenului pt finalizarea lucrarii a
devenit manifest imposibila si atunci cand clientul constata ca lucrarea se executa defectuos,
semnaleaza antreprenorului lipsurile constatate, iar acesta intr-un termen rezonabil nu
remediaza acele lipsuri, ori in lucrarile viitoare nu schimba modul defectuos semnalat de
client in aceste 2 situatii clientul poate incheia ctr cu antreprenorul.

Antrepriza de constructii:
-are ca obiect executarea de lucrari pt care este necesara obtinerea autorizatiei de
constructii, potrivit legii 50/1991. Cine are obligatia de a obtine autorizatia? Clientul sau
antreprenorul? Intrucat antrepriza de constructii presupune exercitarea de catre proprietarul
unui imobil a dispozitiei materiale asupra acelui imobil, decizia asupra executarii
contrsuctiei apartine proprietarului terenului si el trb sa obtina, in lipsa de stipulatie
contrara, autorizatie. Prin exceptie, antreprenorul poate fi delegat sa execute pe seama
clientului formalitatile necesare pt obtinerea autorizatiei. In privinta acestor formalitati,
antreprenorul va functiona ca un mandatar si in aceasta situatie se vor aplica si regulile de
la mandat si reprezentare.
Chiar si atunci cand clientul executa direct formalitatile necesare pt obtinerea autorizatiei,
antreprenorul in calitate de profesionist este obligat sa il consilieze in legatura cu aceste
formalitati si in cazul in care in lipsa acestei consilieri autorizatia nu permite clientului
executarea lucrarii care face obiectul contractului, antreprenorul va fi obligat fata de client
sa-l despagubeasca pt consecintele prejudiciabile ale neexecutarii obligatiei de consiliere.
Atunci cand executarea antreprizei de lucrari presupune folosirea anumitor utilitati, a unor
cai de acces, a unei anumite infrastructuri, beneficiarul este obligat sa-i asigure
antreprenorului aceste mijloace. In legatura cu obligatia antreprenorului de a-l informa pe
beneficiar, se aplica dr comun in materie de antrepriza, cu adaugarea ca antreprenorul este
obligat sa-l informeze pe beneficiar si despre eventualele deficiente ale lucrarii de proiectare
in temeiul carora s-a incheiat ctr si daca intra in sfera sa de competenta profesionala si sa
propuna masuri de remediere, pe care sa le discute cu proiectantul si cu clientul pt a ajunge
la solutia tehnica optima de realizare a ob ctr oblg de diligenta.

In ceea ce priveste controlul executarii lucrarilor, se aplica dr comun, cu o adaugare: in

cazul in care anumite parti din lucrare urmeaza sa fie acoperite, antreprenorul este obligat
sa-l convoace pe client pt receptia acelor parti receptie partiala, iar clientul este obligat sa
se prezinte in termen rezonabil in vederea acestei receptii. In cazul in care clientul nu se
prezinta, se prezuma ca partile din lucrare au fost receptionate si ca la data expirarii
termenului rezonabil ele nu aveau vicii aparente pe care clientul le-ar fi putut constata.

Receptia lucrarii:
2 etape: receptia la terminarea lucrarii + receptia finala

Receptia la terminarea lucrarii se face pe baza convocarii facute de catre antreprenor cu

ocazia finalizarii lucrarilor de constructie pe care le-a executat si se dovedeste cu un proces-
verbal de receptie. In procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarii trebuie sa figureze
toate viciile constatate de catre client, precum si termenele de remediere ale acestor vicii, ca
si data la care va avea loc receptia finala. Receptia finala se efectueaza, de asemenea, pe baza
unui proces-verbal, viciile care vor fi constatate de catre client cu ocazia receptiei finale sunt
considerate vicii aparente, iar cele care nu pot fi constatate atunci, sunt vicii ascunse. De la
data receptiei finale incepe sa curga termenul de prescriptie pt vicii aparente, iar daca in
proc-verbal s-a acordat un termen de remediere, prescriptia dr la actiune incepe sa curga de
la expirarea termenului de remediere. In ceea ce priveste viciile ascunse, acestea angreneaza
raspunderea antreprenorului daca se ivesc intr-un termen de garantie de 10 ani de la
receptia finala. Acest termen este prevazut in art.29 din lg 10/1995 privind calitatea in
constructii. Acelasi art prevede si o derogare, si anume cu privire la viciile structurii de
rezistenta. Antreprenorul de constructii garanteaza impotriva viciilor structurii de rezistenta
a cosntructiei pe toata durata de existenta a acesteia.

Raspunderea antreprenorului pt viciile lucrarii

Potrivit legii 10/1995, fiecare dintre antreprenorii implicati in executarea unei constructii
are o serie de indatoriri legate de cerintele esentiale privind calitatea acelei constructii. Acele
indatoriri au caracter de ordine publica, astfel ca nu se poate deroga prin conventia dintre
antreprenor si client. In cazul in care constructia prezinta un anumit defect, pana la proba
contrara toti antreprenorii implicat in ridicarea ei sunt prezumati responsabili fata de client
si fata de tertii afectati de acel client, pt prejudciile suferite ca urmare a manifestarii sale.
De la aceasta raspundere antreprenorii se pot exonera numai in cdt expres si limitativ
prevazute de 1879 alin 2-4:
-arhitectul sau inginerul este exonerat de raspunderea pt civiile lucrarii, numai daca
dovedestea ca acestea nu rezulta din deficiente ale expertizelor sau planurilor pe care le-a
furnizat si, daca este cazul, din vreo lipsa de diligenta in coordonarea sau supravegherea
lucrarilor
-antreprenorul este exonerat numai daca dovedeste ca viciile rezulta din deficiente ale
planurilor arhitectului sau ale inginerului ales de beneficiar.
-subantreprenorul daca dov ca viciile rez din deciziile antreprenorului sau din expertizele
sau planurile arhitectului sau inginerului
 Fiecare dintre partile mentionate este exonerata daca dov ca viciile rez din deciziile impuse
de beneficiar in alegerea solului sau a materialelor sau a subantreprenorilor, a expertilor sau
a metodelor de construire. Nici unul dintre antreprenorii profesionisti nu se poate exonera pt
acest motiv daca viciile in discutie puteau fi constatate in cursul lucrarii si nu au fost
notificate de catre antreprenorul in cauza catre client.

Contractul de depozit:
Notiune
Delimitare fata de alte contracte
Caractere juridice
Cdt de validitate
Efecte
Varietati de depozit

Notiunea:
Potrivit art.2103(1) depozitul este ctr prin care depozitarul primeste de la deponent un
bun mobil, cu obligatia de a-l pastra pt o perioada de timp si de-al restitui in natura. Desi, ca
regula, o definitie trb sa cuprinda numai acele trasaturi fara de care ctr nu se incadreaza in
categoria definita, totusi definitia legala a depozitului nu este aplicabila tuturor tipurilor de
depozit, ci numai ctr de depozit obisnuit. Exista varietati de depozit care nu satisfac unele
note ale acestei definitii: depozitul neregulat ob ctr nu este un bun idividual determinat, ci
o suma de bani sau o cantitate de bunuri fungibile, care nu trebuie restituite in
individualitatea lor, ci numai prin predarea unei cantitati identiceale unor bunuri de acelasi
gen. Mai mult, ctr de sechestru conventional poate sa aiba ca ob nu numai mobile, ci si
imobile. Ceea ce este esential si definitoriu pt ctr de depozit este obligatia caracteristica
asumata de una dintre parti, si anume aceea de a pastra, conserva bunul remis de cealalata
parte pt o anumita perioada de timp. De aici rezulta ca depozitul este un ctr esentialmente
real si obligatia caracteristica presupune un termen extinctiv.

In ceea ce priveste delimitarea fata de alte ctr:

In raport cu antrepriza: exceptand sechestrul conventional, ctr de depozit nu poate avea ca
ob decat mobile. => daca printr-un ctr o parte se obliga fata de cealalta sa intretina un
anumit imobil efectuand daca este cazul lucrari de reparatie asupra acestuia, pt o anumita
perioada de timp acest ctr se califica fie ca act dezinteresat atunci cand beneficiarul
lucrarilor nu se obliga la contraprestatie, fie ca un ctr de antrepriza de lucrari sau de servicii,
atunci cand beneficiarul se obliga la o contraprestatie.
In raport cu locatiunea:
In masura in care proprietarul parcarii platite se obliga sa si conserva masina depozit/
daca se obliga sa furnizeze doar folosinta spatiului de parcare locatiune/ in caz de dubiu
locatiune

Caracterele juridice:

-ctr esentialmente real el se formeaza val numai prin remiterea bunului depozitat
Exceptie: ctr de depozit poate fi incheiat prin simplul acord de vointa al partilor, daca la
data acordului bunul se afla deja in detinerea depozitarului. Deoarece este un ctr real, ctr de
depozit nu este in principiu susceptibil de a fi format prin substituirea consimtamantului pe
calea unei hotarari judecatoresti. In consecinta, daca s-a inceiat o promisiune de ctr de
depozit, in principiu beneficiarul promisiunii are dreptul numai la daune-interese pt
nerespectarea ei, atunci cand promitentul refuza nejustificat incheierea ctr promis.
 Prin exceptie, atunci cand promisiunea a fost asumata de catre partea ce urmeaza sa
devina depozitar, beneficiarul poate cere obligarea acestuia la preluarea bunului spre
pastrare, sub sanctiunea amenzii civile. Dimpotriva, daca promisiunea a fost asumata de
catre partea ce urma sa devina deponent, acesta nu va putea fi obligat sa predea bunul spre
pastrare sub sanctiunea amenzii civile, intrucat o asemenea cerere din partea beneficiarului
ce ar urma sa devina depozitar ar fi lipsita de interes.

Ctr de depozit este in principiu unilateral. Chiar daca depozitul antreneaza obligatii si pt
deponent, acestea nu sunt interdependente cauzal cu obligatiile asumate de catre depozitar,
ci au un rol mai curand instrumental, in sensul ca permit depozitarului sa-si execute
propriile sale obligatii, executare in baza careia ambele parti incheie ctr. Prin exceptie, atunci
cand deponentul este obligat sa plateasca depozitarului o remuneratie, ctr are caracter
sinalagmatic.

Ctr are in principiu caracter gratuit. Depozitul este de regula un ctr dezinteresat, in
beneficiul deponentului. Prin exceptie, atunci cand este sinalagmatic, ctr de depozit este si
oneros, intrucat fiecare dintre parti contracteaza pt a dobandi un folos propriu.

Ctr sinalagmatic oneros de depozit este in principiu comutativ. Prin exceptie, el poate fi
aleatoriu daca remuneratia promisa de catre deponent sau intinderea bunului depus variaza
pe parcursul executarii ctr in fct de evenimente necunoscute partilor la data incheierii sale.

Ctr este considerat de majoritatea autorilor ca fiind incheiat intuitu peronae, in

considerarea calitatilor personale ale depozitarului. 2112 depozitarul nu poate incredinta
altuia pastrarea bunului fara consimtamantul deponentului, cu exceptia cazului cand este
silit de imprejurari sa procedeze astfel.
Conditiile de validitate:
Capacitatea: Deak: deponentul- capacitate de a face acte de administrare.
Avand in vedere ca scopul depozitului este conservarea bunului, cel putin atunci cand
depozitul este cu titlu gratuit, este suficient ca deponentul sa aiba capacitatea de a face acte
de conservare. In cazul in care depozitul este cu titlu oneros, se poate admite ca deponentul
sa aiba capacitatea de a face acte de administrare.
Depozitarul trebuie in toate cazurile sa aiba capacitatea de a face acte de dispozitie
capacitate deplina de exercitiu.
2109 daca depozitarul este minor sau pus sub interdictie, deponentul poate cere
restituirea bunului remis, atat timp cat acesta se afla in mainile depozitarului incapabil. In
cazul in care restituirea in natura nu mai este posibila, deponentul are dreptul de a cere sa i
se palteasca o suma de bani egala cu valoarea bunului, dar numai pana la concurenta sumei
cu care s-a imbogatit depozitarul. => de fapt depozitarul incapabil nu are obligatia de a
conserva bunul si, deci, ctr incheiat cu el nu produce efecte, astfel incat, restituirea bunului,
daca este posibila, e datorata, intrucat prestatiile datorate fara cauza sunt supuse restituirii,
iar daca nu este posibila restituirea, valoarea bunului trebuie platita de depozitar in limita
imobogatirii sale, pt ca temeiul acestei plati este imbogatirea fara justa cauza. Textul de la
2109 nu este prevazut ca o cdt de validitate, ci este prevazut in sectiunea obligatiile
depozitarului => si in cazul in care depozitarul era capabil la data incheierii ctr, dar devine
incapabil ulterior, obligatia sa de pastrare a bunului inceteaza, aplicandu-se textul
mentionat.

Obiectul contractului:
-este in mod obisnuit un bun mobil corporal, individual determinat prin remitere. Atunci
cand partile au in vedere pastrarea unui bun necorporal, ctr nu va fi de depozit, din doua
motive: bunurile necorporale nu sunt susceptibile de remitere + pastrarea bunurilor
necorporale nu se efectueaza prin acte materiale, ci prin acte juridice. Astfel, ctr care are ca
scop ca o parte sa efectueze asemenea acte pe seama celeilalte parti va avea natura unui
mandat.
Tot cu privire la obiect, prin exceptie depozitul poate fi un ctr cu titlu oneros. Aceasta
rezulta din faptul ca partile prevad o remuneratie pt depozitar. Car oneros se poate deduce si
in absenta unei asemenea prevederi, din uzante sau din imprejurari, cum ar fi de exemplu
profesia. At cand car oneros se deduce fara ca partile sa fi prevazut cuantumul remuneratiei,
ctr nu este lovit de nulitate pt ob nedeterminat, ciinstanta urmeaza ca la cererea oricareia
dintre parti sa stabileasca remuneratia in fct de valoarea serviciilor prestate.

Forma:
-remeiterea bunului este o chestiune de validitate
-proba

Forma srisa a depozitului este ceruta ad probationem 21104 NCC

Efectele ctr de depozit

Obligatiile depozitarului:
-obligatia caracteristica de a pastra bunul
-de a restitui bunul la incetarea ctr

Obligatia de a pastra bunul a suscitat in doctrina o controversa cu privire la nat ei sub

aspectul obiectului. Unii autori au sustinut ca este vb de o obligatie de mijloace, altii ca este
vb de o obligatie de rezultat. Argumentul celor din urma rezida in prevederea din VCC
potrivit careia bunul depozitat trebuia resituit in starea in care a fost primit. In consecinta,
neatingerea rezultatului restituirea unui bun deteriorat facea sa se prezume neexecutarea
obligatiei de a pastra bunul.
Potrivit 2116(2) bunul se restituie in starea in care acesta se afla la momentul restituirii.
bunul trebuie restituit fix in starea in care se afla la momentul restiturii
=>depozitarul este tinut numai sa depuna diligentele necesare pt conservarea bunului, iar
in cazul in care bunul nu isi conserva starea, nu se prezuma neexecutarea de catre depozitar
a obligatiei de pastrare, ci deponentul trebuie sa dovedeasca existenta unui mijloc prin care
depozitarul putea impiedica deteriorarea sau pieirea bunului si pe care acesta nu l-a folosit.
Nu numai ca oblg depozitarului este una de diligenta, dar standardul diligentei cerute este
de regula impus de conduita sa concreta fata de propriile bunuri.
Ca regula, depozitarul nu raspunde decat pt culpa levis in concreto. Prin exceptie,
depozitarul raspunde pt culpa levissima in raport cu standardul bunului proprietar in
oricare din urmatoarele cazuri:
-daca depozitul este remunerat
-daca depozitarul este profesionist
-daca depozitarului i s-a permis sa foloseasca bunul depozitat => de regula depozitarul nu
are dr de a folosi bunul 2108 NCC

In principiu, partile sunt libere sa prevada in ctr locul si felul pastrarii bunului. In cazul in
care exista o asemenea prevedere, depozitarul nu poate schimba aceste elemente, decat daca
schimbarea este necesara pt a feri bunul de pieire, pierdere sau stricaciune si daca aceasta
necesitate este atat de urgenta incat deponentul nu a putu fi informat despre schimbare spre
a-si da consimtamantul la ea.
 Prin ipoteza, necesitatea schimbarii locului sau a felului pastrarii trebuie sa fie cauzata de
evenimente pe care partile nu le-ar fi putut prevede ala data incheierii ctr, pt ca in caz
contrar se prezuma ca ele au inlaturat de comun acord aceasta necesitate.
In cazul in care partile nu au stabilit contractual locul sau felul pastrarii, depozitarul este
liber sa le aleaga.
2112 depozitarul trb sa-si execute oblg de pastrare prin faptul sau personal
Exceptii: i s-a permis de catre deponent substituirea + imprejurari neprevazute la
incheierea ctr il constrang pe depozitar sa incredinteze bunul unei alte persoane
In aceste doua situatii, depozitarul nu raspunde decat pt alegerea subdepozitarului si pt
instructiunile date acestuia. De asemenea, el trb sa-l informeze pe deponent cu privire la
numele subdepozitarului si la locul pastrarii bunului de catre acesta. Dimpotriva, in cazul in
care a incredintat bunul unui subdepozitar fara a avea acest drept, depozitarul raspunde pt
fapta subdepozitarului ca si pt propria sa fapta. In toate cazurile, deponentul are actiune
directa impotriva subdepozitarului. In schimb, subdepozitarul nu are actiune directa
impotriva deponentului pt remuneratia sa, in cazul in care i se datoreaza o remuneratie.
Daca depozitarul exercita un dr de retentie in privinta oblg deponentului de a plati
cheltuielile de conservare sau de a-l despagubi, acest drept de retentie poate fi opus atat
depozitarului, cat si deponentului.

Obligatia de restituire:
Scadenta oblg de restituire: depozitarul trb sa restituie bunul catre deponent la termenul pt
care s-a incheiat ctr de depozit. Totusi, prin derogare de la dreptul comun, acest termen este
in toate cazurile stipulat in beneficiul deponentului, pt care el nu este numai un termen
suspensiv pt obligatia de restituire, ci si extinctiv pt obligatia de pastrare. El poate renunta
oricand la beneficiul termenului, solicitand denuntarea ctr si restituirea bunului. Daca
depozitarul a avansat cheltuieli in considerarea duratei convenite initial, atunci deponentul
care renunta la beneficiul acestei durate, va trebui sa il despagubeasca pe depozitar pt
cheltuielile avansate.

Modalitatile procedurale ale restituirii:

-comodat
-locatiune
-depozit
toate aceste ctr dau nastere unei oblg de restituire careia ii corespunde in plan
procedural o act personala, ce protejeaza un dr de creanta decurgand din ctr. Totusi, atunci
cand ctr a fost incheiat de proprietarul bunului supus restiturii, acesta are la dispozitie pe
langa actiunea personala, o actiune reala in revendicare, care protejeaza dr sau de
proprietate. In practica, regimul celor 2 actiuni tinde sa se uniformizeze. Diferente:
-act personala prescriptibila in 3 ani de la data la care se datora restituirea
-act reala imprescriptibila extinctiv
-act personala doar proba ctr
-act reala dovada titlului de proprietate

Curs 09.01.2013

Locul restituirii:

Obligatia de restituire se executa la locul stabilit in ctr pt pastrarea bunului. In cazul in

care ctr nu prevede nici un loc pt pastrare, nici un loc pt restituirea insasi, atunci potrivit lui
1494 (1) lit.b, obligatia de restituire se executa la locul unde bunul se afla la data nasterii
obligatiei, adica in acelasi loc in care bunul a fost remis la formarea ctr. In ceea ce priveste
starea in care bunul trb restituit, lg se margineste sa ceara restituire bunului individual det
care a facut ob ctr in orice stare s-ar gasi acesta. Din aceasta regula, legiuitorul indica
necesitatea ca deponentul care sustine ca obligatia de conservare nu a fost executata sa nu
se margineasca la a dovedi ca bunul nu a fost restituit in starea in care a fost predat, ci sa
demonstreze in plus si care erau diligentele la care depozitarul era dator si pe care el nu le-a
depus in pastrarea bunului. In ceea ce priveste debitorul obligatiei de restituire, acesta este
in pricipiu depozitarul. Atunci cand obligatia de pastrare este solidara sau indivizibila, ceea
ce rezulta din natura bunului, atunci restituirea este datorata de depozitarul care detine
bunul. In cazul in care depozitarul decedeaza inainte de restituire, in ciuda caracterului
personal al ctr, obligatia de restituire se transmite mostenitorilor depozitarului. Acestia au in
plus si obligatia de a pastra bunul pana la restituire, decesul depozitarului fiind asimilat
unei imprejurari care il impiedica sa execute oblg de conservare prin faptul sau personal. In
cazul in care deponentul n-ar avea incredere in calitatile personale ale mostenitorilor, el ar
avea oricand posibilitatea de a solicita restituirea bunului, chiar inainte de termenul
contractual stabilit pt aceasta. Daca mostenitorul depozitarului a vandut bunul cu buna
credinta, crezand ca a fost al depozitarului si fara sa fi cunoscut existenta ctr de depozit,
atunci el este tinut fata de deponent sa inapoieze numai pretul primit, sau, daca acesta nu a
fost platit, sa cedeze creanta avand ca ob acest pret. In ceea ce priveste persoana fata de care
se face restituirea, in principiu restituirea se face catre deponent sau catre persoana
desemnata de acesta. Cu ocazia restituirii, depozitarul, de regula, nu are dr sa-i pretinda
deponentului sa deovedeasca titlul sau de proprietate asupra bunului, totusi, in cazul in
care deponentul afla din surse relativ demne de incredere potrivit imprejurarilor, cand bunul
a fost sustras de catre deponent sau pierdut de catre adevaratul sau proprietar, sau ca o alta
persoana decat deponenty este proprietarul bunului, atunci el poate sa refuze restituirea
dandu-i posibilului proprietar un termen rezonabil in care acesta sa introduca impotriva
deponentului si a depozitarului o actiune pt recunoasterea sau executarea dreptului sau. Pe
durata termenului rezonabil acordat potentialului proprietar, situatia juridica a depozitarului
se prelungeste dupa cum urmeaza:
-oblg sa de a restitui bunul este suspendata
-oblg sa de a pastra bunul este prelungita
-in schimbul acestei prelungiri, depoziatrul are in toate cazurile un drept la remuneratie.
Daca depozitul era de la inceput remunerat,atunci remuneratia depoziatrului in timpul
prelungirii pastrarii bunului trebuie sa fie cel putin egala cu remuneratia stabilita prin ctr,
raportat la unitatea de timp. Daca depozitul era cu titlu gratuit, atunci depoziatrul are
dreptul la o remuneratie, stabilita la cererea sa prin hotararea instantei judecatoresti. Daca
in cursul termenului rezonabil pretinsul proprietar al bunului introduce impotriva
deponentului si a depozitarului actiunea in justitie menita sa conduca la recunoasterea sau
satisfacerea dreptului sau, atunci suspendarea obligatiei de restituire a depozitarului,
obligatia sa de pastrare a bunului si dreptul sau de a primi o remuneratie continua pana la
pronuntarea unei hot definitive cu privire la calitatea d eproprietar pt bunul dat in depozit,
urmand ca dupa aceasta hot bunul sa fie restituit proprietarului. In toate cazurile,
remuneratia este datorata de catre deponent, chiar daca acesta catsiga procesul cu tertul, el
va ramane dator fata de depozitar sa-i plateasca remuneratia pe durata procesului, avand
insa un drept de a fi despagubit de catre tertul care s-a pretins fara temei proprietarul
bunului. Raspunderea tertului fata de deponent va fi in acest caz delictuala si va fi egala cel
putin cu cuantumul remuneratiei pe care deponentul a trebuit s-o plateasca pt prelungirea
obligatiei de pastrare a depozitarului. Cu celasi titlu se pot recupera si prejudiciile rezultate
din lipsa de folosinta a bunului. Daca exista mai multi deponenti, atunci depozitarul este
liberat de oblg de restituire prin restituirea catre oricare dintre ei. In cazul decesului
deponentului, bunul ar trebui restituit unuia dintre mostenitorii lui, chiar daca prin ctr
fusese desemnata o alta persoana pt a primi bunul. Aceasta regula are ca scop sa previna
eludarea regulilor privind rezerva succesorala printr-o liberalitate indirecta. Daca exista mai
multi mostenitori ai deponentului, atunci acela care primeste bunul face prin aceasta singur
un act de administrare, care produce efecte si in beneficiul celorlalti mostenitori, astfel incat
cotele parti ale mostenitorilor nu sufera nici o modificare in urma primirii bunului de catre
unul dintre ei.
Sanctiunea neexecutarii obligatiei de restituire:
In cazul in care aceasta nu poate fi executata silit in natura, deoarece bunul a pierit din
culpa depozitarului, sau din cauza unui risc pe care acesta il suporta, atunci obligatia de
restituire va fi executata silit prin echivalent. Echivalentul reprezinta valoarea bunului de la
data la care restituirea ar fi trebuit executata, iar nu de la data incheierii ctr. Daca aceasta
valoare a bunului a scazut dintr-o culpa depozitarului cu privire la obligatia de pastrare,
depozitarul va raspunde si pt aceasta culpa, platind echivalentul valoric pierdut astfel.

Prescriptia actiunilor avand ca obiect restituirea:

-retituirea se poate obt printr-o act reala sau personala cand act reala este revendicare,
ea este imprescriptibila
Cat priveste act personala in restituire, fie ca ea vizeaza restituirea silita in nat, sau prin
echivalent, ea este supusa termenului general de prescriptie de 3 ani, inceputul termenului
stabilindu-se astfel:
-in principiu daca depozitul a fost incheiat pe un termen determinat, termenul de
prescriptie curge de la expirarea acelui termen. Prin exceptie, daca deponentul a cerut
restituirea inainte de expirarea termenului stabilit prin ctr, termenul de prescriptie curge de
la data cererii de restituire. Daca prin ctr nu s-a prevazut un termen al depozitului, atunci
termenul de prescriptie incepe sa curga de la data incheierii ctr.

Obligatiile deponentului:
1.Obligatia de a ridica bunul la restituire aceasta obligatie este scadenta la expirarea
termenului din ctr de depozit, prin execeptie atunci cand motive grave il indreptatesc pe
depozitar sa restituie bunul inainte de scadenta, deponentul este obligat sa ridice bunul la
aceasta restituire
2.Obligatia de a suporta cheltuielile de conservare a bunului desi oblg de conservare
incumba depoziatrului, totusi prin derogare de la dr comun, nu el ci deponentul suporta
cheltuielile de executare a acestei obligatii. Intrucat art.2122(1) foloseste termenul
rambursare, se deduce ca depozitarul este obligat sa ramburseze cheltuielile necesare pt
conservarea bunului, urmand sa obtina rambursarea lor cu prilejul restituirii, daca nu s-a
prevazut altfel. Cheltuielile de depozitare nu se includ in remunratia depoziatrului, ci sunt
distincte de aceasta.
3.Obligatia de a-l despagubi pe depozitar pt prejudiciile suferite de acesta cu ocazia
executarii ctr de depozit, din cauza ctr de depozit, cu cdt ca aceste prejudicii sa nu fi fost
previzibile pt depozitar la data incheierii ctr.
4.Obligatia de a-i plati depozitarului remunaratia este scadenta la restituirea bunului,
daca partile nu au convenit altfel. De regula, remuneratia este stabilita in proportie cu
durata obligatiei de pastrare, de aceea, daca restituirea bunului are loc inainte de termenul
prevazut in ctr de depozit, atunci remuneratia va fi datorata doar in proportie cu periodada
in care obligatia de pastrare a fost executata

Varietati de depozit:
Depozitul neregulat
Depozitul hotelier
Depozitul necesar
Sechestrul conventional
 Depozitul neregulat:
Nu are o sectiune rezervata in NCC, dar existenta lui se deduce din doua texte din materia
depozitului. Specificul acestei varietati este acela ca nu are ca obiect unul sau mai multe
bunuri individual determeniate care terbuie conservate si restituite in individualitatea lor, ci
are ca obiect bunuri fungibile, astfel incat ctr se formeaza prin remiterea unor astfel de
bunuri, iar obligatia de restituire poarta asupra unor bunuri de aceeasi natura, de aceeasi
calitate si in aceeasi cantitate. Cel mai frecvent ctr de depozit neregulat este acela care are ca
ob sume de bani depozitul bancar. Potrivit art.2105, atunci cand sunt remise fonduri
banesti sau alte asemenea bunuri fungibile si consumptibile prin nat lor, acestea devin
proprietatea celor care le primeste si nu trebuie sa fie restituite in individualitatea lor. De aici
rezulta ca intocmai ca si imprumutul de consumatie, depozitul neregulat este translativ de
prioprietate, in sensul ca depozitarul poate sa dispuna juridic si material de bunurile date in
depozit, urmand sa restituie. Cand o parte remite celeilalte fonduri banesti sau alte bunuri
fungibile, se prezuma ca actul s-a facut in interesul celui care primeste bunul si ca, deci, are
nat juridica a unui imprumut de consumatie. Partea care sustine ca acest ctr are nat
juridica a unui ctr de depozit trebuie sa demonstreze ca sumele sau bunurile fungibile aau
fost remise in interesul celui care le-a transmis. Potrivit art.2105 alin.2, teza finala, ctr se
prezuma relativ ca fiind ctr de depozit, atunci cand partile au convenit ca restituirea se poate
cere si anterior expirarii termenului pe care bunurile au fost primite.
Desi, de regula, dobanzile moratorii curg de la scadenta obligatiei, in materie de depozit de
sume de bani, deponentul poate pretinde dobanzi moratorii, numai de la data la care
depozitarul a fost pus in intarziere pt restituire.

Contractele aleatorii:
Ctr de asigurare continuare:
Termenele de prescriptie in materia asigurarii 2519(2) dreptul la actiune intemeiat pe un
raport de asigurare sau de rasigurare se prescrie in termen de 2 ani termen special care
inlocuieste termenul general de 3 ani.
Toate celelalte dispzotii referitoare la prescriptie raman aplicabile si in materie de asigurari,
cu exceptia termenului.
! Este necesara aplicarea cu atentie a acestei dispzitii, avand in vedere ca textul vorbeste de
dr la actiune intemeiat pe un raport de asigurare nu toate actiunile care se depun materie
de asigurari sunt prescrise inauntrul acestui termen, ci doar acelea care infatiseaza un dr
intemeiat pe ctr de asigurare.

Ctr de renta viagera:

Notiune:
Art.2242(1) prin ctr de renta viagera, una dintre parti numia debirentier se obliga sa
efectueze in folosul uneia numite persoane, numite credirentier, prestatii periodice constand
in sume de bani sau alte bunuri fungibile. In privinta acestei definitii, in cuprinsul sau
numai debirentierul este calificat ca parte, in conditiile in care, insa, pt credirentier este
utilizata notiunea persoana acest lucru nu semnifica faptul ca credirentierul n-ar putea
sa fie parte in ctr de renta. Se poate intampla, insa, ca acesta sa nu fie parte contractanta ci
doar beneficiar al rentei viagere.
Spre deosebire de VCC, in NCC textul vorbeste despre prestatii periodice care pot sa
constea nu doar in sume de bani, ci si in alte bunuri fungibile.
Acest text cuprinde o definitie care este aplicabila atat rentei viagere cu titlu oneros, cat si
rentei cu titlu gratuit. Aceste doua moduri de constituire sunt reglementate de 2243.
2243 oneros in schimbul unui capital de orice natura, sau cu titlu gratuit fie inter vivos,
prin donatie, sau fie mortis cusa prin testament.
 Cel mai adesea renta viagera se constituie cu titlu oneros in schimbul unei contraprestatii
de orice natura, care este un capital. Acest capital poate fi un imobil (se transmite un drept
asupra unui imobil). Capitalul, care este contraprestat de catre credirentier poat consta chiar
si intr-o suma de bani, sau in alte bunuri mobile.
Cateva precizari privind persoanele implicate intr-o operatiune juridica de renta viagera:
2242(2) renta viagera se constituie pe durata vietii credirentierului, daca partile nu au
stipulat contrariul, adica daca partile nu au stipulat constituirea rentei pe durata vietii
debirentierului, sau pe durata vietii unei terte persoane determinate.
A se obliga fata de B sa ii platesca lui B o renta viagera pe tot timpul vietii lui C, tert.
Asadar, avem intotdeauna un debirentier intotdeauna parte in ctr, avem intotdeauna un
credirentier, care poate sa fie parte in ctr, sau poate fi un tert beneficiar si putem avea o
persoana cu care debirentierul incheie ctr de renta viagera, fara ca aceasta persoana sa aiba
concomitent si calitatea de credirentier.
1651- dispozitiile prezentului capitol, privind obligatiile vanzatorului se aplica in mod
corespunzator obligatiilor instrainatorului, in cazul oricarui alt contract avand ca efect
transmiterea unui drept, daca din reglementarile aplicabile acelui ctr, sau din cele referitoare
la obligatii nu rezulta altfel.
prin efectul lui 1651 dispozitiile de la vanzare referitoare la obligatiile vanzatorului sunt
aplicabile si instrainatorului din ctr cu renta viagera acest lucru se va petrece numai in
cadrul rentei cu titlu oneros, credirentierul fiind cel care in schimbul rentei viagere transmite
un capital, cum ar fi bunoara imobilul.
Natura prestatiilor constituind renta viagera este stabilita prin negocieri. Cat priveste
cuantumul exista libertatea de a contracta.
In aceasta privinta nu sunt aplicabile regulile privitoare la cuantumul dobanzii, in ipoteza
in care s-ar considera ca printr-un ctr de renta viagera cu titlu oneros, in cadrul caruia
capitalul constituie o suma de bani, ne-am afla in prezenta imprumutarii unei sume de bani,
ce ar urma sa fie restituita prin etape periodice. Inaplicabilitatea regulilor privind dobanda in
cadrului unui atare ctr, rezulta din faptul ca acesta este un ctr aleatoriu, unde si daca ar fi
vorba despre o dobanda, acea suma de bani se plateste nu in schimbul folosintei capitalului,
ci cu titlu de contraprestatie cu cuantum aleatoriu fata de capitalul transmis.
Din definitia ctr rezulta ca renta consta in prestatii periodice supuse libertatii
contractuale.
2248(1) - in lipsa de stipulatie contrara, ratele de renta se platesc trimestrial in avans si
sunt indexate in functie de rata inflatiei.
Renta se poate constitui in favoarea uneia sau mai multor persoane 2245 (constituirea in
favoarea mai multor persoane).
Si calitatea de debirentier poate apartine mai multor persoane. Se ridica problema (in
ambele situatii) daca avem obligatii conjuncte sau indivizibile.
Raspunsul rezulta din 2245 acesta este singurul text care stabileste indivizibilitatea, in
rest ramane aplicabila regula generala cu privire la divizibilitatea obligatiilor, cu atat mai
mult cu cat aici este vorba despre efectuarea unei plati constand intr-o suma de bani ob
divizibil. Potrivit lui 2245 avem indivizibilitate activa, in sensul ca oricare dintre credirentieri
poate sa ceara debirentierului executarea integrala a obligatiilor, iar plata facuta unuia
dintre credirentieri il libereaza pe debirentier fata de toti cr.
In acesta materie nu exista indivizibilitate pasiva, intrucat nu avem un text similar care s-o
prevada expres.
2244 conform acestuia renta viagera poate fi constituita pe durata vietii mai multor
persoane, urmand ca in acest caz, in lipsa de stipulatie contrara, obligatia de plata a rentei
sa inceteze la data la care decedeaza ultima dintre aceste persoane.
Renta viagera se poate constitui prin contract sau prin acte mortis causa.
 Ctr cu titlu oneros este aleatoriu, deoarece exista sansa unui castig si riscul unei pierderi,
cel putin pt una dintre parti, sansele depinzand de un element viitor si incert acesta fiind
durata vietii credirentierului.
Ca regula, renta viagera este un ctr consensual. Totusi, atunci cand capitalul este transmis
de catre credirentier este un imobil, urmeaza sa aplicam regulile cunoscute cu privire la
transmiterea bunurilor imobile. Daca este un teren forma autentica. In ipoteza in care se
transmite dr de proprietate asupra capitalului, art.1651 ne spune ca sunt aplicabile mutatis
mutandis reglementarile de la vanzare, inclusiv in ceea ce priveste caracterul translativ sau
netranslativ al vanzarii.

Renta viagera cu titlu gratuit:

2243 (1) renta constituita cu titlu gratuit este supusa regulilor proprii ale actului prin
care se constituie. Act de donatie se vor respecta regulile de forma si de fond de la donatie
A convine cu B ca pana la sfarsitul vietii lui B sa-i plateasca lui B o suma de bani, necerand
nimic in schimb ctr de renta viagera cu titlu gratuit.
Atunci cand renta se constituie titlu gratuit, ea nu mai poate avea caracter aleatoriu. In
asemenea situatii, renta viagera este pur si simplu o liberalitate. Aici nu exista sansa de
pierdere sau de castig, ci exista certitudinea ca beneficiarul rentei viagere va primi suma de
bani sau cantitatea de bunuri fungibile ce se va plati in mod periodic.
Renta constituita in favoarea unei terte persoane 2243 (2) atunci cand renta viagera este
stipulata in favoarea unui tert, chiar daca acesta o primeste cu titlu gratuit, acel ctr nu este
supus formei prevazute pt donatie. Acest articol are in vedere donatia indirecta o
liberalitate efectuata prin intermediul unui alt act juridic decat donatia.
1011 in cadrul donatiilor indirecte, pt valabilitatea acestora este necesar sa fie respectate
doar conditiile de fond, nu insa si cdt de forma.

Conditii de valabilitate:

2246 din acesta rezulta ca nu se incheie in mod valabil ctr de renta viagera prin care se
stipuleaza ca renta este constituita pe durata vietii unui tert care era deja decedat in ziua
incheierii ctr.
2247 este lovit de nulitate ctr prin care s-a constituit cu titlu oneros o renta pe durata
vietii unei persoane, care la momentul incheirii ctr suferea deja de o boala letala o boala
din cauza careia chiar a decedat destul de repede dupa momentul constituirii rentei viagere
30 de zile. Desi textul nu o spune aceasta dispzitie se poate aplica numai daca se dovedeste
ca debirentierul avea cunostinta de existenta acestei boli care putea fi letala. Daca o
persoana bolnava, chiar si de o boala letala, si care a decedat inauntrul termenului de 30 de
zile din alt motiv in aceasta situatie nu putem aplica dispozitiile lui 2247.

Efectele speciale ale ctr de renta viagera:

2248(1) ratele se platesc trimestrial in avans, ca sa asigure subzistenta si sunt indexate cu
rata inflatiei
2248(2) atunci cand credirentierul decedeaza inauntrul trimestrului pt care s-a facut plata
in avans, debirentierul nu poate pretinde sumele proportional corespunzatoare
2249 pt credirentier exista o garantie ca i se va plati renta platita cu titlu oneros la fel ca
si la ctr de vanzare 1783
2252 debirentierul nu se poate libera de plata rentei oferind restituirea capitalului este
situatia in care ctr s-a constituit cu titlu oneros + credirentierul traieste foarte mult
-debirentierul trebuie sa accepte pana la final ctr incheiat
148 din lg de punere in aplicare raman aplicabile si ctr de renta viagera prevederile
referitoare la impreviziune!!! se poate face reviziuirea ctr in cdt impreviziunii
 Sanctiunea neexecutarii obligatiei de plata a rentei viagere:
- Se poate cere executarea silita a ctr impotriva patrimoniului debirentierului, chiar si
atunci cand renta s-a constituit cu titlu gratuit
In plus, astfel cum rezulta din 2251:
- Se poate solicita chiar si rezolutiunea ctr de renta viagera, in cdt speciale atunci cand
renta este cu titlu oneros, credirentierul poate solicita rezolutiunea, in cdt in care
debirentierul nu depune garantia. Credirentierul are dreptul la rezolutiune, atunci cand
debirentierul refuza executarea fara justificare.
Daca s-a obtinut rezolutiunea, in lipsa de stipulatie ctr, debirentierul nu poate cere
restitutio in integrum pt platile deja facute anterior rezolutiunii

Insesizabilitatea rentei:
Pot creditorii credirentierului care a incasat renta sa urmareasca aceasta suma de bani?
! Numai renta viagera cu titlu gratuit poate fi declarata insesizabila prin contract. Daca in
schimbul rentei debirentierul a obtinut un capital, o asemenea clauza este ineficace 2253
Si atunci cand o asemenea clauza este valabila, tertii nu vor putea sa urmareasca renta
decat in limita care excede ceea ce ii este necesar credirentierului pt trai
Prescriptia termenul general de 3 ani + curge cate un termen de prescriptie pt fiecare rata
Deoarece renta are caracter viager, dreptul la incasarea acesteia nu este prescris ???

Contractul de intretinere:
-sub regementarea NCC este un ctr numit. Anterior, nu existau reglementari dedicate ctr de
intretinere.
Anterior, ctr de intretinere era supus reglementarilor genrale, cu aplicarea in anumite
situatii a unor prevederi din ctr asemanatoare.
2254 -2263

Notiune:
2254(1) prin ctr de intretinere o parte se obliga sa efectueze in folosul celeilalte parti, sau
al unui tert prestatiile necesare intretinerii si ingrijirii pe o anumita durata.
Aceasta durata poate fi intreaga durata a vietii persoanei intretinute, sau un termen
determinat.
2254(2) instituie prezumtia ca acest ctr se incheie cu caracter viager pe toata durata vietii
creditorului (daca nu se precizeaza durata sau partea la ca durata vietii careia se refera)
Obligatia de intretinere se poate institui cu titlu oneros sau gratuit
A incheie un ctr cu B prin care ii transfera proprietatea unui imobil, iar B se obliga sa
efectueze prestatiile necesare ingrijirii si intretinerii lui A
2257 alin final: clauza nescrisa
2256(1) aplicarea regulilor de la renta viagera 2243-2247 se aplica in mod
corespunzator textele care se refera la modurile de constituire a rentei viagere si la
caracterul divizibil/ indivizibil al obligatiilor + 2249 se aplica la ambele ctr referitor la
garantia legala + 2251 rezolutiunea in cazul nedepunerii garantiei + 2252 irevocabilitatea
ctr in cazul in care acesta a devenit impovarator

Caractere juridice:
-in principal: constituirea cu titlu oneros
-ctr aleatoriu
-este sinalagmatic
-prin intermediul sau se poate transmite proprietatea
 -este un ctr numit
-spre deosebire de renta viagera, care in principiu se constituie consensual, art. 2255 ctr
de intretinere se incheie in forma autentica pt protejarea viitorului creditor al intretinerii, pt
ca acesta in vederea incheierii ctr transmite din patrimoniul sau un capital + aceasta
persoana trebuie sa participe la o procedura de autentificare in fata unui oficial ii
semnaleaza importanta gestului pe care il face

Cand este ctr cu titlu gratuit, ctr de renta viagera este de fapt o donatie si va trebui sa se
incheie in forma autentica ad validitatem, nu numai pt ca este o donatie, ci pt ca aceasta
operatiune este reglementata de 2255. Mai mult, chiar in ipoteza in care intretinerea este
stipulata in favoarea unei terte persoane, astfel incat mecanismul juridic este o donatie
indirecta, trebuie sa prevaleze aceste dispoztii, care impun ca orice ctr de intretinere sa se
incheie in forma autentica, iar nu prevederile art.1011(2).

In comparatie cu renta viagera, in toate cazurile, atat pt intretinerea constituita cu titlu

oneros, cat si pt cea constituita cu titlu gratuit, in temeiul lui 2257(2) oblg de intretinere
este indivizibila, daca nu s-a prevazut altfel.
Una dintre consecintele indivizibilitatii neexecutarea obligatiei fata de unul dintre
creditorii intretinerii poate atrage rezolutiunea intregului ctr, iar nu doar pro parte.
Prestarea intretinerii este o obligatie de a face/ renta viagera obligatie de a face
Renta viagera este transmisibila/ drepturile creditorului intretinerii nu pot fi cedate

Delimitare fata de ctr de vanzare cumparare:

-daca aceasta instrainare s-a facut numai in schimbul intretinerii, este clar ca avem un ctr
de intretinere, iar nu un ctr de vanzare
-in schimbul intretinerii + unei sume de bani se instraineaza dreptul de proprietate asupra
unui bun este necesar sa se identifice care este scopul principal urmarit de catre parti (care
este obligatia principala?) proces sinuos, deoarece e foarte greu sa se faca o comparatie
intre, pe de o parte, suma de bani pe care urmeaza sa o primeasca creditorul si intretinerea.
Ctr va fi de intretinere daca prestatia in bani reprezinta mai putin de din valoarea
bunului instrainat, iar in caz contrar va fi ctr de vanzare.

Delimitare fata de donatie, atunci cand intretinerea se constituie cu titlu oneros:

Uneori se constata la moartea beneficiarului intretinerii ca valoarea bunului pe care l-a
instrainat este mult mai mare decat valoarea intretinerii. In aceasta situatie, mostenitorii
transmitatorului bunului au interesul sa se ajunga la calificarea acestei operatiuni ca
liberalitate a carei reductiune poate fi ceruta, in limitele necesare spre a nu li se fi incalcat
rezerva.
Nu poate fi vorba despre o liberalitate, intrucat ctr este supus efectelor actelor aleatorii.
Ctr de intretinere nu poate fi confundat nici cu donatia cu sarcini, deoarece sarcinile
impuse dobanditorului sunt intotdeauna inferioare valorii bunului donat si partile actioneaza
cu intentia de a fi sau de a primi o liberalitate.

Efcetele ctr de intretinere:

-1651
-deb oblg de intretinere are obligatia de a acorda intretinerea in natura, in cdt prevazute
in ctr, urmand a se aplica regulile privitoare la obligatiile de a face intuitu personae deb
nu se poate elibera de executarea acestei prestatii in natura, oricat de oneroasa ar deveni pt
el si chiar si daca s-ar oeferi sa restituie bunul pe care l-a primit in schimbul intretinerii
prestate
 Ce se intelege prin intretinere? 2257

Locul executarii intretinerii atunci cand cele doua parti au locuinte distincte intretinerea
se executa la domiciliul creditorului

Incetarea contractului de intretinere:

2263
-ajungerea la termen, pt ca se poate intampla ca acest ctr sa fie incheiat pe o perioada
determinata. Simpla ajungere la taremen atrage incetarea ctr.
-la decesul creditorului intretinerii, atunci cand ctr este incheiat viager, sau atunci cand
decesul se produce mai inainte de ajungerea la termen, ori atunci cand nu exista nici o
dispozitie in ctr cu privire la acest aspect
Decesul debitorul intretinerii, daca nu s-a prevazut altfel, nu atrage incetarea ctr de
intretinere, intrucat obligatia asumata de debitor are caracter patrimonial si se transmite
prin mostenire.
-printr-o forma de revocare speciala 2260 este vorba despre o revocare care este
solictata de catre terte persoane, nu de catre una dintre parti, ci de catre persoanele care
potrivit legii au dreptul de a cere sa fie intretinute de catre partea care a incheiat acest ctr in
calitate de debitor al intretinerii.
Copiii sau parintii debitorului
Aceste persoane pot cere revocarea ctr daca prin efectul ctr se ajunge la situatia in care
acestor persoane nu li se poate asigura intretinerea, cel putin in ceea ce priveste alimentele.
Aceasta revocare poate sa fie ceruta de catre cei indreptatiti la intretinere, chiar daca nu
exista vreo frauda din partea debitorului.
Alin.3 jud trebuie sa analizeze fiind confruntat cu atare cerere de revocare, daca nu
cumva nu e necesar sa se decida mentinerea ctr si debitorul contractual sa fie obligat sa
asigure alimente persoanelor fata de care are obligatia legala de intretinere

-prin rezolutiune rezolutiunea poate fi ceruta de catre oricare dintre parti reszolutiunea
poate fi numai judiciara intr-o asemenea ipoteza, sau in ipoteza in care rezolutiunea se cere
potrivit dreptului comun, cand obligatia de intretinere este neexecutata fara justificare
-alin.5 daca se dispune rezolutiunea, debitorul in culpa nu poate obtine prestatiile deja
executate
-dreptul la actiunea in rezolutiune se transmite mostenitorilor
-rezolutiunea nu se poate cere pt motivele de la 2261

2261 este un text care nu face decat sa cristalizeze concluziile la care se ajunsese deja in
doctrina si jusrisprudenta pe VCC
-primirea in nat a intretinerii nu mai poate continua din motive obiective (debitorul
inceteaza, iar mostenitorii nu se mai inteleg cu creditorul, creditorul se muta in alta
localitate) instanta poate dispune si inlocuirea intretinerii prin echivalent

Daca sunt indeplinite aceste conditii, instanta poate sa dispuna inlocuirea obligatiei de
intretinere cu o obligatie de plata a unei sume de bani.

2261(2) instanta poate dispune majorarea/ diminuarea sumei de bani daca imprejurarile
s-au schimbat intre timp

Lg 17/2000 asistenta sociala a persoanelor varstnice art.30, 34 daca o persoana

varstnica instraineaza bunul in schimbul intretinerii, atunci autoritatea tutelara a
Consiliului local are obligatia sa-i presteze intretinere in caz de neexecutarea a ctr de catre
debitorul obligatiei.

Jocul si pariul:
-se impart in doua categorii -2266 permise de autoritatea competenta/ nu sunt permise
de autoritatea competenta

Atunci cand este vorba despre jocuri si pariuri care s-au desfasurat pt ca intr-o forma sau
alta a exista o autorizare a autoritatii competente, partile au posibilitatea introducerii unei
actiuni in justitie. Pt celelalte jocuri si pariuri, art.2264 prevede . Cel care castiga un joc
sau un pariu nu se poate adresa instantei solicitand instantei sa-l oblige pe cel dator sa-si
execute obligatia.
2264(3) datoriile nascute din ctr de joc sau de pariu nu pot fi folosite in diverse operatiuni
juridice

Dispozitii speciale pt competitiile sportive -2265 acestea dau dreptul la actiune acest
regim favorabil nu li se aplica si celor care obtin profituri de pe urma unor astfel de pariuri
privind competitiile sportive
2266 exista autoritati competente care organizeaza si supravegheaza organizarea de
pariuri
Pt jocurile de noroc exista monopolul statului

Pt anumite categorii de operatiuni bancare, regulile privind jocul constituie dreptul comun.

Curs -16.01.2013

4 varietati de depozit depozitul neregulat este facut

Depozitul necesar:

-este acel ctr de depozit care se incheie sub constrangerea unei imprejurari ce ii impune
deponentului sa dea in pastrarea bunul unei alte persoane, fara a-i permite insa sa aleaga
acea persoana si fara a-i permite sa intocmeasca un inscris constatator al ctr de depozit. Pt a
genera asemenea consecinte constrangerea respectiva trebuie sa se datoreze unei situatii
neobisnuite care l-a impiedicat pe deponent sa ia masurile preparatorii pt depunerea
bunului sau.
Starea de necesitate este asimilata viciului de consimtamant al violentei. Prin derogare de la
dr comun, ctr de depozit incheiat in stare de necesitate este valabil avand cateva trasaturi de
regim juridic specifice:
-acest ctr nu este incheiat intuitu personae, spre deosebire de depozitul obisnuit, intrucat
prin ipoteza deponentul nu a avut posibilitatea de a-si alege cocontractantul
-pt proba acestui ctr nu este necesara forma scrisa, intrucat prin ipoteza partile se afla in
imposibilitatea de a confectiona un inscris constatator se probeaza prin orice mijloc de
proba
-constrangerea obiectiva sub care se afla deponentul este echilibrata de legiuitor printr-o
constrangere legala pt depozitar, in sensul ca atunci cand se solicita incheierea unui depozit
necesar, persoana careia i s-a facut solicitarea este obligata sa contracteze, raspunzand in
caz contrar pe taram delictual fata de cel ce a formulat cererea
-depozitarul necesar este intotdeauna raspunzator numai pt nedepunerea diligentei pe care
o depune in propriile sale afaceri in executarea ctr de depozit in acest sens trb inteles
art.2126(2) depozitarul raspunde in caz de pieire a bunului pt culpa levis in concreto
 -in principiu depozitul necesar este remunerat, chiar daca nu exista o dispoztie expresa in
acest sens, consecinta rezulta din obligatia de acceptare a depozitarului, pt ca regula este
aceea ca depozitarul nu poate refuza incheierea ctr, totusi prin exceptie el poate invoca un
motiv serios pt refuz, atunci refuzul sau este licit. Un motiv este serios, daca depozitarul ar fi
expus in cazul acceptarii ctr de depozit sa suporte un prejudiciu care este superior
remuneratiei primite. Cum orice ctr de depozit presupune asumarea depoziatrului a oblg de
conservare => persoana careia i s-a solicitat incheierea depozitului ar fi indreptatita sa
respinga aceasta solictara, daca remunerantul nu ofera o remuneratie echivalenta valoric cu
oblg de pastrare.

Depozitul hotelier
-vizeaza bunurile introduse in hotel de catre beneficiarul serviciilor hoteliere se au in
vedere si bunurile incluse in dependintele hotelului masina parcata in garajul hotelului.

Ce inseamna hotel? Pe langa profesionistii a caror activitate consta in servicii de cazare in

public legea, respectiv art.2127, asimileaza hotelului si sanatoriile, spitalele, pensiunile,
vagoanele de dormit si altele asemanatoare (intra aici si garderoba la teatru? nu pt ca
celelalte au in comun somnul peste noapte -)

Regimul raspunderii depozitarului fata de deponent:

-depozitarul hotelier, spre deosebire de depozitarul obisnuit, raspunde nu numai pt culpa
sa in pastrarea bunurilor, ci si pt caz fortuit. Raspunderea hotelierului este limitata pana la
concurenta sumei de 100 de ori mai mare decat pretul pe o zi pt camera pe care i-o pune la
dispozitie clientului (teatrul nu te tine o zi si nu-ti da decat locul nu se asimileaza
depozitului hotelier si garderoba teatrului)

Avem 2 exceptii de la aceasta regula raspunderea hotelierului este nelimitata + hotelierul

nu raspunde deloc pt pieirea, deteriorarea sau furtul lucrurilor introduse de client in hotel
1.Raspundere nelimitata:
a) pieirea, deterionarea sau furtul bunurilor introduse in hotel este cauzat/a de culpa
hotelierului sau a unei persoane pt care acesta raspunde
b) bunurile au fost in mod expres spre pastrare hotelierului
c) hotelierul a refuzat primirea in depozit a unor bunuri ale clientului pe care, potrivit legii,
este obligat sa le primeasca art.2131 hotelierul este obligat sa primeasca in depozit
documente, bani, sau alte bunuri apartinand clientilor sai. Primirea acestor bunuri poate fi
refuzata, daca ele sunt excesiv de valoroase, incomode sau periculoase

Hotelierul are dreptul ca la primirea bunurilor sa le examineze. De asemnea, el are dreptul

sa solicite pastrarea bunurilor intr-un loc sigilat.

2.Depozitarul nu raspunde deloc:

a) forta majora
b) pieirea, furtul sau deteriorarea cauzate prin fapta clientului sau a persoanelor carora el
le-a permis accesul la bunuri sau a persoanelor aflate sub supravegherea sa
c) pieirea, furtului sau deterioarea bunului sunt cauzate de natura bunului

In ceea ce priveste forta majora una dintre putinele situatii in care exista diferenta intre
reg juridic al fortei majore si cel al cazului fortuit pt cazul fortui hotelierul raspunde, pt
forta majora nu.

Dreptul de a angaja raspunderea hotelierului: termene de decadere specifice

 Pe de o parte, clientul este decazut daca nu l-a anuntat pe hotelier in legatura cu
prejudiciul in termen de 24 de ore de la data la care a cunoscut acel prejudiciul.
Un termen de 6 luni care curge de la data producerii prejudiciului actiunea in apararea
vizeaza exercitarea dr la actiune, insa prin derogare de la dr comun, sanctiunea nu este
prescriptia, ci chiar stingerea dr subiectiv civil, consecinta este aceea ca termenul de 6 luni
nu se poate suspenda decat pt cauza de forta majora, iar nu si pt celelalte cauze care det
suspendarea termenului de prescriptie.
In actiunea avand ca ob repararea prejudiciului, clientul va trebui sa demonstreze ca
bunurile au fost introduse in hotel. Aceasta proba vizeaza ob ctr de depozit si, daca s-ar
aplica dr comun, ea nu s-ar putea face decat prin inscris, prin derogare de la dr comun,
dovada introducerii bunului in hotel se poate face prin orice mijloc de proba.
Au regim distinct bunurile care au fost depuse de catre client in casele de valori puse la
dispozitia sa de catre hotelieri. In cazul unor asemenea bunuri raspunderea hotelierului este
supusa dr comun, respectiv el va raspund ept culpa sa in disparitia cutiei de valori sau pt
viciile acesteia, dar nu mai in limita a de 100 de ori pretul pe o zi de cazare.
In leg cu bunurile introduse in hotel, depozitarul poate exercita un drept de retentie pana la
plata de catre client a pretului serviciilor hoteliere. Dr de retentie nu se exercita asupra
documentelor si efectelor personale fara valoare patrimoniala.
Confera titularul care il exercita un privilegiu dreptul sau va fi satisfacut cu preferinta
din pretul obtinut la vanzarea silita a bunurilor introduse in hotel, vanzare care poate fi
ceruta de hotelier in exercitarea creantei sale plata pretului serviciilor hoteliere.

Sechestrul conventional
-este depozitul prin care 2 sau mai multe persoane incredinteaza unui tert numit
administrator sechestru unul sau mai multe bunuri mobile sau imobile in privinta carora
exista o contestatie sau incertitudine juridica, cu obligatia pt acesta de a le pastra si a le
restitui celui recunoscut ca titular al dreptului. Spre deosebire de depozitul obisnuit,
schestrul conventional poate avea ca ob si imobile, de asemenea, in mod esential exista cel
putin 2 persoane care au calitatea de deponent, obligatia de restituire fata de fiecare dintre ei
fiind afectata de o cdt. Intotdeauna in cazul in care cdt s-a ideplinit fata de unul dintre
deponenti, in mod necesar ea este neindeplinita fata de toti ceilalti.
A si B au un litigiu privind un bun pe durata litigiului bunul poate fi pastrat de un tert

Ctr de escrow o banca tine o suma de bani pe perioada unei incertitudini juridice, care
poarta asupra titularului dreptului de a pretinde restituirea acelei sume de bani, urmand ca
la eliminarea incertitudinii suma sa fie platita titularului astfel confirmat.

Efectele sechestrului conventional:

-administratorul sechestru are in plus fata de depozitarul obisnuit dr de a incheia si acele
acte de administrare pe care le presupune conservarea bunului, iar nu numai actele de
conservare stricto sensu. Mai mult, in cazul in care conservarea bunului nu este posibila sau
daca instrainarea lui este necesara din orice alt motiv, adm sechestru poate cere autorizarea
instantei pt a vinde bunurile aflate in sechestru. Administratorul sechestru este intotdeauna
remunerat, cu exceptia cazului in care partile au convenit expres contrariul. Pe langa
remuneratie, el are dr de a pretinde rambursarea cheltuielilor de conservare, precum si
despagubiri pt pierderile pe care le-a suferit din cauza bunurilor date in depozit. Debitorul
tuturor acestor obligatii este acela dintre deponenti care in urma eliminarii incertitudinii
juridice va fi confirmat in calitate de titular al drepturilor asupra acestora (de regula al dr de
proprietate). Pana la solutionarea incertitudinii care afecteaza dr, in principiu adm
seschestru nu poate fi liberat de obligatia sa de a pastra bunul.
 2141(2) => adm sechestru va putea fi totusi liberat de aceasta obligatie, daca sunt de acord
toti deponentii, prin urmare restituirea anticipata a bunului dat in depozit se poate cere
numai cu aplicarea regulii unanimitatii deponentilor. Chiar in absenta unui asemenea acord,
art.2141(2) lasa sa se inteleaga ca adm seschestru poate cere instantei ca pt motive
temeinice sa dispuna liberarea sa de obligatia de a pastra bunul. In lumina dr comun al ctr
de depozit, asemenea motive temeinice presupun expunerea adm seschestru la un prejudiciu
serios decurgand din pastrarea bunului, ca urmare a unei imprejurari pe care nu a putut-o
prevedea la incheierea ctr de sechestru.

Contractul de tranzatie (2267 -)

Notiune:
2267 tranzactia este ctr prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in faza
executarii silite prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi, ori prin transferul unor
drepturi de la una la cealalata.
De esenta acestui ctr este scopul partilor de a preveni sau de a stinge un litigiu. Nu este
necesar ca litigiul sa fi inceput deja la data incheierii ctr, este suficient ca din perspectiva
partilor, dr in legatura cu care tranzactioneaza sa aiba caracter litigios, adica potentialul de a
genera in viitor un litigiu, tranzactia avand ca obiect tocmai impiedicarea lui. In schimb este
necesar ca litigiul sa nu se fi incheiat. Litigiul se considera incheiat la pronuntarea hotararii
judecatoresti definitiva si irevocabila (dupa 01.02 doar definitiva), iar in cazul in care
aceasta este executorie, la data executarii silite a hotararii sau la data prescriptiei dreptului
de a cere executarea silita.
Tot de esenta ctr de tranzactie este reciprocitatea concesiilor pe care partile si le fac.
Notiunea de concesie este o notiune larga care include: renuntari la drepturi, recunoasteri
ale dr celeilalte parti, transferuri de dr dintr-un patrimoniu intr-altul. De esenta ctr de
tranzactie este ca intre concesiile dintre parti sa existe reciprocitate (concesiile celeilalte parti
sunt cauza). Concesiile nu au ca ob numai dreptul care are caracter litigios. Este de esenta
tranzactiei ca ea sa aiba ca ob si dr litigios, dar tranzactia poate naste, modifica sau stinge
raporturi diferite de acelea care fac obiectul litigiului dintre parti. De exemplu: A emite
pretentii cu privire la un bun aflat in posesia lui B. A si B pot incheia o tranzactie prin care A
sa renunte la pretentiile sale in schimbul obligatiei lui B de a-i plati o suma de bani.
Reciprocitatea concesiilor este de esenta ctr de tranzactie si il diferentiaza pe acesta de
desistare si achiesare.
Desistarea are 2 forme: renuntarea la drept si renuntarea la judecata ambele forme
presupun ca acela care a introdus o actiune pt valorificarea unui drept al carui titular se
pretinde reunta fie la acea actiune, fie la insusi dreptul subiectiv pretins.
Achiesarea presupune recunoasterea pretentiilor adversarului. In caile de atac renuntarea
si achiesarea pot imbraca forme specifice: renuntarea la introducerea caii de atac, sau
achiesarea la hotararea pronuntata de instanta anterioara, hot ce are caracter potrivnic celui
care achieseaza. Efectul este consolidarea efectelor hot atacate care dobandeste astfel
caracter definitv (si irevocabil).

Caracterele juridice:
-tranzactia este un ctr esentialmente sinalagmatic
-fiecare parte urmareste un avantaj patrimonial ctr este cu titlu oneros
-partile cunosc intinderea efectelor juridice pe care si le asuma prin tranzactie, astfel incat
ctr este comutativ, chiar daca inainte de tranzactie, datorita litigiului, acest drept avea
caracter incert. Prin tranzactie, incertitudinea nu este creata, ci inlaturata.
-caracterul consensual pt validitate, ca regula, tranzactia nu este supusa nici unei cerinte
de forma. Aceasta regula necesita o delimitare si o exceptie:
 Delimitarea: desi ad validitatem tranzactia nu este supusa nici unei cerinte de forma, totusi
pt a fi dovedita, ea trebuie constatata printr-un inscris. Cerinta se impune indiferent de
valoare pt ca legiuitorul a incerca sa previna situatia in care necesitatea de aproba
tranzactia suscita un litigiu mai dificil decat acela pe care a incercat sa-l stinga.
Exceptia: 1244 ctr care transfera sau constituie dr supuse inscrierii in CF sunt supuse
formei autentice ad validitatem. Aceasta norma are pt tranzactie un caracter mai
exceptional decat vanzarea. Tranzactia nu constituie sau transmite drepturi, ci consolideaza
drepturi preexistente.
Se au in vedere doar situatii exceptionale in care se constituie sau se transmit drepturi
reale.
In practica, tranzactia se poate incheia in 2 conjuncturi distincte:
-fie extrajudiciar
-fie judiciar

Ctr de tranzactie se incheie judiciar, atunci cand in fata instantei de judecata sesizata cu
cererea care solutioneaza litigiul solutionat prin tranzactie, partile consimt in legatura cu
aceasta. Tranzactia este extrajudiciara in toate celelalte cazuri. Atunci cand partile consimt
la tranzactie in fata instantei de judecata, instanta trebuie sa constate consimtamantul lor,
sa inceteze solutionarea procesului si sa pronunte o hotarare judecatoreasca numita
hotarare de expedient (litigiul nu se solutioneaza pe baza judecatii instantei, ci pe baza
consimtamantului partilor). Aceasta cuprinde in dispozitivul sau ctr de tranzactie integral. In
consecinta, ea are caracter executoriu, iar daca partile si-au asumat obligatii, acelea pot fi
executate silit pe baza hotararii. Instanta care ia act de consimtamantul partilor pt
solutionarea litigiului care i-a fost dedus actioneaza in limitele competentei sale de drept
public, astfel incat hotararea prin care se constata acest consimtamant are valoarea unui act
autentic. Daca partile incheie tranzactia prin reprezentant in fata instantei, iar pt tranzactie
este nevoie de forma autentica, atunci avocatul are nevoie de procura speciala in forma
autentica.

Conditiile de validitate si nuliatea ctr de tranzactie:

Cdt referitoare la capaciatea de a contracta
Cdt referitoare la scopul contractului + consimtamant

Capacitatea de a contracta:
Ctr de tranzactie este un act de dispozitie, prin urmare el nu poate fi incheiat decat de parti
avand capacitate deplina de exercitiu. Mandatul trebuie sa fie special, daca se incheie prin
mandat.

Obiectul tranzactiei este legat de cdt coapacitatii pt ca se poate face tranzactie numai in
legatura cu drepturile de care partile pot dispune. Prin urmare nu pot face ob tranzactiei
drepturile personal nepatrimoniale, dreptul la pensie alimentara, starea si capacitatea
persoanei, bunurile inalienabile. In ceea ce priveste dr personal nepatrimoniale se poate
tranzactiona cu privire la dr la reparatie nascut odata cu incalcarea acestora. Nu se poate
face tranzactie pt executarea unui ctr lovit de nulitate absoluta, decat daca s-a tranzactionat
asupra nulitatii absolute insesi, altfel, tranzactia pt un ctr lovit de nulitate absoluta este ea
insasi nula absolut. Dimpotriva, este valabila tranzactia privind efectele nulitatii absolute
obligatiile de restituire sau eventualele daune datorate de catre parti in urma incheierii unui
ctr nul. Tranzactia pt executarea unui ctr anulabil poate fi anulata doar la cererea partii care
la data tranzactiei ignora clauza de anulare a ctr initial.

Cauza tranzactiei:
 Cauza imediata stingerea unui litigiu sau preintamplinarea lui
Cauza mediata este concreta si variabila, iar atunci cand se incheie in fata unei autoritati
publice, aceasta are obligatia de a verifica daca din manifestarea de vointa a partilor nu
rezulta ca ele urmaresc un scop ilicit sau fraudarea intereselor unui tert, de regula ale
creditorilor.
Ex: intr-un proces de divort intre un sot care era inculpat pt savarsirea unei infractiuni de
delapidare a unei sume de ordinul milioanelor de lei noi, sotul si sotia au prezentat o
tranzactie cu privire la partajul bunurilor comune, din care rezulta ca toate bunurile revin
sotiei. Instanta a refuzat sa ia act de tranzactie, considerand ca scopul acesteia este
incalcarea instereselor statului.
In cazul in care notarul sau instanta constata ca tranzactia vizeaza fraudarea intereselor
unui tert, el/ ea trebuie sa refuze autentificarea consimtamantului la tranzactie.

Consimtamantul la tranzactie:
-in principiu tranzactia este supusa acelorasi cdt de consimtamant ca orice alt ctr prin
exceptie: nu se poate cere anularea ctr pt eroare de drept cu privire la dr litigios care a facut
ob ctr sau pt leziune. Eroarea asupra cuantumului prejudiciului in legatura cu care s-a
tranzactionat nu poate determina anularea tranzactiei, inrucat este o forma a leziunii. In
schimb, eroarea asupra naturii prejudiciului in legatura cu care s-a tranzactionat poate
conduce la anularea ctr.
Tranzactia incheiata pe temeiul unui inscris fals este lovita de nulitate. De asemenea,
tranzactia incheiata asupra unor drepturi la care se refereau anumite inscrisuri pe care una
dintre parti le-a ascuns fata de cealalta sau pe care un tert le-a ascuns cu stiinta uneia
dintre parti poate sa fie anulata la cererea partii de care inscrisurile au fost ascunse. Daca
partile au tranzactionat asupra unui proces terminat si una dintre ele nu a cunoscut acest
aspect, ea poate cere anularea tranzactiei pt eroare.

Nulitatea poate fi invocata, chiar daca tranzactia a fost constatata prin hot de expedient.
poate fi atacata hotararea de expedient prin caile de atac sau un nou proces.
Tranzactia este prezumata indivizibila, ceea ce face ca, prin derogare de la dreptul comun,
nulitatea sa fie prezumta ca totala, iar nu ca partiala. Daca in legatura cu una dintre cauzele
unei tranzactii se identifica un motiv de nulitate, se prezuma relativ ca acea clauza a fost det
pt consimtamantul la intregul ctr, astfel incat nulitatea se va aplica tranzactiei in ansamblul
sau. Prezumtia poate fi rasturnata doar printr-o stipulatie contarara.

Efcetele ctr de tranzactie:

4 reguli care definesc efectele ctr de tranzactie:
1.orice tranzactie produce efcete extinctive, intrucat prin ea partile urmaresc sa stinga un
proces sau sa inlature caracterul litigios al unui drept. Ca urmare, daca tranzactia se incheie
in cursul procesului, acesta va inceta. Daca tranzactia se incheie inainte de inceperea
procesului, atunci prin efectul tranzactiei partile pierd dreptul la actiune, care ar avea ca
obiect cosolidarea drepturilor prin tranzactie
2. de regula, efectele tranzactiei sunt declarative tranzactia nu transfera dreturi si nu
constituie drepturi noi ci consolideaza drepturi preexistente, drepturi care isi pierd
caracterul litigios. In consecinta, tranzactia va produce de regula efecte retroactive. Tot de
aceea, atunci cand are ca ob dr supuse inscrierii in CF, tranzactia insasi nu este supusa
unei asemenea inscrieri. Cel ale carui drepturi au fost recunoscute nu este considerat
succesorul in drepturi ale celui care le-a recunoscut, de aceea acesta din urma nu datoreaza
celuilalt garantie ctra evictiunii sau ctra viciilor.
3.Prin exceptie, tranzactia poate produce efecte translative sau constitutive de drepturi.
Aceasta exceptie nu vizeaza chiar dreptul litigios ci alte drepturi decat acesta, pe care partile
le transmit sau le constituie in schimbul renuntarii la dreptul litigios. In aceste situatii de
exceptie, daca tranzactia vizeaza constituirea sau transferul unor dr imobiliare, ea este
supusa formei autentice, iar drepturile in cauza sunt supuse inscrierii in CF. Efectele se vor
produce numai pt viitor, iar dobanditorul drepturilor va fi considerat succesorul
cocontractantului sau garantie ctra viciilor + evictiunii. Daca dr nou constituite sunt
corelative unor obligatii, atunci neexecutarea acestor obligatii poate fi solutionata cu
rezolutiunea ctr de tranzactie, ceea ce are ca efect renasterea caracterului litigios al dreptului
in legatura cu care partile au tranzactionat, precum si a drepturilor la actiune privind acest
litigiu.
4. Toate efectele tranzactiei sunt relative aplicatie a principiului relativitatii efectelor ctr
si are drept consecinta regula ca efectul retroactiv al tranzactiei declarative nu poate fi opus
tertilor si nu poate afecta dr dobandite de acestia inainte de incheierea tranzactiei. De
asemenea, atunci cand victima unei fapte ilicite tranzactioneaza cu autorul faptei, aceasta
tranzactie nu poate fi opusa celui ce raspunde pt fapta autorului, astfel incat litigiul poate
continua intre victima si acesta din urma, care va putea fi condamnat la plata unei sume
inferioare celei convenite ptin tranzactie.
In cazul in care tranzactia este menita sa fraudeze dr creditorilor, acestia o pot ataca cu
actiunea pauliana. De asemenea, s-a aratat in doctrina ca tranzactia poate fi simulata ori sa
puna capat unui proces simulat, caz in care tertul interesat de buna-credinta poate sa
introduca actiunea in declararea simulatiei si sa opteze pt a se folosi de adevarata intelegere
a partilor.
Curs civil suplimentar- Lucian Mihai 08.01.2013

Contracte aleatorii
1173- contractul comutativ si aleatoriu-> este aleatorui contractul care prin natura lui sau
prin vointa partilor ofera cel putin uneia dintre parti sansa unei castig si riscul unei pierderi,
care depind de un eveniment viitor si incert.
Sunt reglementate urmatoarele contracte aleatorii: contractul de asigurare, contractul de
renta viagera, contractul de intretinere, respectiv jocul si pariul.
In afara acestor contracte speciale mai intalnim si alte situatii de cctr aleatorii. Ex in cazul
vanzarii uneori prin amenajarea speciala a unor clauze contractul de vanzare poate sa aiba
natura unui contract aleatoriu- ex pescarul care incheie ctr de vanz a intregii cantitati de
peste pe care ar urma sa prinda in ziua respectiva.
Contractul de asigurare
Astazi nu mai avem asigurari prin efectul legii, toate asiurarile se incheie prin contract.
Aceste contracte de asigurari sunt incheiate de asiguratori care tre sa fie entitati ce sunt
infiintate si functioneaza potrivit unor regelementari speciale, care folosesc notiunea de
profesionist.
Sediul materiei: Art 2199-2240, art 146 din LPA
Contractul de asigurare este supus legii in vigoare la data incheierii politei de asigurare, a
certificatului de asigurare ori a notei de acoperire dupa caz. Acestea sunt documente care
constata in forma scrisa incheierea unui contract de asigurare.
In plus fata de Cciv exista si alte regelementari: L 136/1995 privind asigurarile si
reasigurarile in Romania, L 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea
asigurarilor, HG 1194/2000 privind unele masuri in legatura cu asigurarea obligatorie de
raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule, L 503/2004
privind redresarea financiara si falimentul societatilor de asigurare, L 260/2008 privind
asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau
inundatiilor, ordine emise de Comisia de Supraveghere a Aigurarilor, din subordinea
Guvernului.
Notiuni
- Contractul de asigurare: art 2199 alin. 1 : prin ctr de asigurare contractantul asigurarii
sau asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta din urma se obliga ca
in cazul producerii riscului asigurat sa plateasca o indemnizatie dupa caz, asiguratului,
beneficiarului asigurarii sau tertului pagubit.
 - Asigurator: este o entitate obligata sa plateasca anumite sume de bani denumite
indemnizatii de asigurare, ca urmare a realizarii unui eveniment anume prevazut in
contractul de asigurare. In Romania activitatea de asigurare poate fi exercitata de societati
de asigurare, de reasigurare sau de asa numitii brokeri de asigurare, care pot functiona
numai cu autorizatia administrativa prealabila emisa de Comisia de Supraveghere a
Asigurarilor. In aceasta privinta exista reglementari foarte stricte, comparabile cu cele
privind functionarea bancilor.
- Asigurat: este persoana fizica ori juridica care intra in raporturi juridice cu asiguratorul
prin incheierea contractului de asigurare. De regula, asiguratul are si calitatea de parte in
contractul de asigurare, si este chiar titularul interesului ce este asiurat, ori este persoana
asupra caruia poarta asigurarea. De regula, el este beneficiarul indemnizatiei de asigurare.
Totusi, potrivit alin. 2 art. 2199 uneori in acest mecanism intervine inca un personaj, si
anume contractantul asigurarii, care aste distinct fata de asigurat. Contractantul asigurarii
este persoana care incheie contractul pentru asigurarea unui risc privind o alta persoana ori
pentru bunuri ori activitati ale unei alte persoane, si care se obliga fata de asigurator sa
plateasca prima de asigurare. Ex un parinte incheie un contract de asigurare in calitate de
contractant de asigurare, dar acest contract de asigurare il priveste pe fiul sau, care va fi
persoana asigurata.
- Beneficiarul asigurarii: este terta persoana careia in baza contractului sau..
asiguratorul urmeaza sa-i plateasca indemnizarea de asigurare la realizarea evenimentului
prevazut in contract- ivirea asa numitului caz asigurat. In ipoteza in care contractul este
incheiat in favoarea unei asemenea beneficiar, contractantul, care are si calitatea de
asigurat, se numeste si stipulant al asigurarii. Ex. Un parinte se asigura pentru cazul mortii
sale in favorea copilului sau.
- Persoana cuprinsa in asigurare: persoana a carei responsabilitate civila fata de tertii
pagubiti este acoperita de asigurare, cu toate ca nu are nici calitate de contrctant, asigurat
sau de tert beneficiar si nici nu trebuie sa plateasca prime de asigurare- situatia
conducatorului auto care nu este si detinator al acelui vehicul, care produce un accident
prin utilizarea vehiculului cuprins in asigurare, dar a carui raspundere civila delictuala fata
de tertul pegubit este acoperita de asigurarea contractula obligatorie de raspundere civila, pe
care nu el a incheiat, nu el a platit, si care priveste un bun care nu-i apartine.
- Riscul asigurat (pericol asigurat): cuvantul riscare un alt inteles fata de conceptul alea
din dreptul comun. Riscul este un eveniment viitor, posibil, dar incert, care este anume
prevazut in contract, eeniment la care sunt expuse bunurile, patrimoniul, viata ori sanatatea
unei persoane. Riscul poate sa fie de exemplu un incendiu, o inundatie, etc. Data mortii,
eventualele despagubiri datorate tertilor, etc. Asigurarea se incheie in vederea acoperarii
consecintelor negative produse de acete evenimente viitoare posibile, dar incerte.
Incertitudinea poate sa priveasca insasi producerea evenimentului. Alteori insa
incertitudinea consta ntr-un termen incert, cum ar fi data mortii. In functie de momentul in
care se produce moartea, exista o sansa de castig/ pierdere pentru parti.
Nu exista risc valabil, si deci contractul nu produce efecte, daca evenimentul s-a produs
deja mai inainte de inceputul asigurarii. Ori daca producerea evenimentului convenit este
pur si simplu imposibila. Daca se prevede un eveniment, care este mposibil sa se realizeze.
In ipoteza in care evenimentulcontractat nu indeplineste conditiile necesare, potr 2205.
contractul de asigurare se desfiinteaza de drept. Daca evenimentul se produce prin fapta
asiguratlui ( exemplu asiguratul se sinucide) , exista reguli speciale, potrivit caruia riscul nu
indeplineste conditiile de valabilitate a contractului de asigurar, fiindca nu a actionat
hazardul. Potr 2203 informatiile privind riscul- pers care contracteaza asigurarea aste
obligata sa raspunda in scris, precum si sa declae la data incheierii contractului orice
informatii sau imprejurari pe care le cunoaste si care unt esentiale pentru evaluarea riscului.
Daca imprejurarile esentiale privind riscul se modifica in cursul exectarii contractului,
asiguratul este obligat sa le comunice in scris.
- Cazul asigurat (sinistru): este evenimentul asigurat in considerarea caruia s-a incheiat
contractul, si care s-a si produs. Daca riscul asigurat este incendiul, atunci cazul asigurat
este chiar incendiul produs. Prin producerea cazului asigurat se naste obligatia concreta a
asiguratorului de a plati indemnizatia de asigurare.
- obiect al asigurarii= ceea ce s-a asigurat: un bun, despagubirile datorate de asigurat ca
urmare a raspunderii sale civile, un atribut al persoanei, cum e viata sau sanatatea acesteia.
 - Interes al asiguratorului: imbraca nuante diferite in functia de categoria de asigurare-
de bunuri, de persoane, de raspundere civila. In cazul asigurarii de bunuri se intelege dauna
efectiva evaluabila in bani pe care asiguratul il poate suferi in caz de pierdere/ degradare a
bunului pe care si-a asigurat. La asiurarea de bunuri pozitia de persoana asigurata poate fi
detinuta numai de catre persoana care are un interes legitim patrimonial pentru conservarea
bunului respectiv, si care ar suferi un prejudiciu in cazul pieirii sau deteriorarii acelui bun ->
Art 2215: asiguratul trebuie sa aiba un interes cu privire la bunul asigurat. Interesul legitim
poate sa partina proprietarului, uzufructuarului, creditorului care are o garantie reala
asupra acelui bun, sau titularilor altor drepturi asupra bunului. Asigurarea poate sa fie
multipla in acete cazuri. In cazul asigurarii de raspundere civila, art. 2223- interesul consta
in editarea micsorarii patrimoniului asiguratului sau si a altei persoane cuprinse in
asigurare, ca urmare a anagajarii raspuderii lor civile fata de terte persoane pagubite prin
fapte ilicite. In cazul asigurarilor de persoane interesul asigurat nu prezinta importanta,
deoarece indemnizatia de asigurare este datorata independent de existenta vreunei daune- >
2227. Cand se produce evenimentul, beneficiarul asigurarii nu trebuia sa faca dovada
producerii evenimentului spre a putea incasa asigurarea. Inttdeauna se va plati indemnizatia
de asigurare. De fapt asigurarile de persoane constituie o forma de economisire. La
asigurarile de persoane se poate incheia o asigurare privind o alta persoana decat
contractantul care incheiat contractul de asigurare -> 2228: asigurarea in vederea unui risc
privind o alta persoana decat cea care a incheita contractul de asigurare este valabila numai
daca a fost consimtita expres de acea persoana.
- Suma asigurata: este suma maxima in limita caruia asiguratorul este obligat sa
plateasca indemnizatia de asigurare la momentul aparitiei cazului asigurat. In cazul
asigurarilor de bunuri suma asigurata nu poate sa depaseasca valoarea reala a bunului la
data asigurarii- asa numita valoare de asigurare . daca s-ar admite supraasigurarea, as ave
interesul sa dstrug bunul pentru a incasa o suma mai mare. Conditiile de asigurare stabilite
de catre asigurator- suma asigurata este intotdeauna mai mica decat valoarea bunului. In
cazul asigurarii de raspundere civila suma asigurata se stabileste prin conventie/ resp prin
HG in cazul asigurarii obligatorii, deoarece cvantumul pagubei pe care eventual as produce-o
tertei persoane nu poate fi evaluata. La asiurarea de persoane suma asigurata nu este
limitata, fiind vorba despre viata, sanatatea, capacitatea de muca a omunul, care nu sunt
evaluabile din punct de vedere patrimonial. Suma asigurata se stabileste prin negociere.
- Prima de asigurare: este de fapt pretul care se plaeste in cazul contractului de
asigurare, suma de bani, remuneratia primita de asigurator in schimbul asumarii de catre
acesta a riscului. Prima se stabileste pe categorii de riscuri, in baza unor studii pe care si le
face asiguratorul. Intre prima de asigurare si suma asigurata trebuie sa existe o corelatie, o
proportionalitate. Nu se pot percepe prime de asigurari foarte mari pentru suportarea unor
riscuri care sunt minime. Iar daca se percep, daca se pretind, piata fie ii va elimina, fie va
regla prin negocieri un cvantum corespunzator. Trebuie sa existe o asemenea
proportionalitate intre prima de asigurare si indemnizatie de asigurare deoarece, desi
asigurarea este contract aleatoriu, acesta nu este un pariu in care o parte sa castige si
celalalt sa piarda. Asigurarea nu este un joc de noroc, ci este un cntract al carui mecanism
economic se intemeiaza pe observatii stiintifce de natura statistice.
- Indemnizatia de asigurare (despagubire, suma asigurata): este suma de bani pe care
asiguratorul o achita asiguratului sau beneficiarului la survenirea cazului asigurat.
Asiguraile se impart in asigurari de daune ( asigurari de bunuri si de raspundere civila), si
asigurari de persoane, care nu sunt asigurari de daune. In cazul asigurarilor contra
daunelor, daca nu s-a prevazut altfel in contract, indemnizatia de asigurare se numeste si
despagubire, si se plateste in limuta sumei asigurate, numia pana la concurenta dauei de
asigurare- nu poate sa depaseasca valoarea de asiurare a bunului pierit ori deteriorat, ori nu
poate sa depaseasca suma asiurata convenita pentru raspunderea civila fata de terti. In ce
priveste asigurarile de persoana, indemnizatia nu constituie a o despagubire, fiindca
consecinta negativa ca urmare a decesului, bolii, etc nu poate fi evaluata pecuniar.
Indemnizatia e in limita sumei asigurate, asa cum s-a negociat.
- Dauna de asigurare (paguba de asigurare): prejudiciul suferit de asigurat in urma
realizarii cazului asigurat. La asigurari se au in vedere numai prejudiciile efective suferite de
asigurat- damnum emergens- nu si beneficiile nerealizate, adica lucrum cessans. Notiunea
de dauna asigurata este apicabila numai la asigurarile de daune.
 Clasificarea asigurarii
1. Asigurari prin efectul legii si asigurari contractuale
Asigurarile contractuale se nasc si opereaza numai ca urmare a incheierii unui contract. In
cazul asigurarilor prin efectul legii raporturile de asigurare exista chiar si in lipsa unui
contract de asigurare. In Romania numai exista asigurari prin efectul legii. In trecut existau
asigurari prin efectul legii pentru anumite bunuri in cazul anumitor riscuri, si anume pentru
asigurarea constructiilor in cazul incendiului, cutremurului, inundatiilor, etc. Existau
asigurari prin efectul legii pentru animalele detinute in proprietate.
2. Asigurari facultative si asigurari obligatorii
In conditiile in care toate asigurarile se nasc prin efectul contractului, uneori incheierea
acestor contracte este facultativa, iar alteori este o obligatie legala. In asigurarile facultative
raporturile dintre parti se stabilesc prin contractul de asigurare. Dimpotriva, in asigurarea
obligatorie raporturile de asigurare se stabilesc tot prin contractul de asigurare, numai ca
ambele parti au obligatia legala de a incheia contractul sub anumita sanctiuni prevazute de
lege, iar dr si obligatiile partilor care rezulta din contractul incheiatk rezulta si ele din lege.
In acest moment, art 2213 : asigurarile obligatorii se reglementeaza prin legi speciale.
Dispozitiile din Ccviv cu privire la contractul de asigurare sunt doar subsidiare,aca exista o
lege speciala prin care sa se asigure asigurari obligatorii, contractul va fi supus in privinta
continutului sau acelor dispozitii speciale, si numai in completare dispozitiilor codului civil
cu privire la contractul de asigurare in general.
L 136/1995: singura varietate de asigurarea obligatorie este asigurarea de raspundere
civila pentru pagube cauzate de accidente de autovehicule. In cuprinsul legii 136 exista
dispozitii precise cu privire la parti, dr si obl acestora, incetarea contractului, etc. Daca
circuli cu un autovehicul neasigurat, vei fi sanctionat cu o amenda contraventionala.
Exista situatia asigurarii bunurilor care se incheie in mod obligatoriu la solicitarea
vanzatorului sau la solicitarea celui care acordat creditul. Exemplu- i cazul vanzarii
bunurilor cu plata pretului in rate, in cazul asigurarii acelui bun in caz de pieire sau
deteriorare. Daca bunul piere mai inainte ca tu sa fi platit ratele, sa se poate incasa o
indemnizatie de la asigurator, care sa constituie obiectul executarii silite din partea
vanzatorulu care nu a apucat sa primeasca roate ratele de a cumparator.
3. Asigurari de bunuri, asigurari de raspundere civila, si asigurari de persoane
Potr 2214, in cazul asigurarii de bunuri asiguratorul se obliga ca in cazul producerii
riscului asigurat sa plateasca o despagubire- obiectul asigurarii constituie anumite bunuri.
La asigurarea de raspundere civila- 2223: despagubire pentru prejudiciul cauzat tertelor
persoane
Asigurari de persoane 2227: indemnizatie in caz de dces, ajungere la o varsta, invaliditate,
etc.
Pe langa aceste 3 feluri de asigurare Codul reglementeaza o alta categorie: asigurarile de
credite si garantii si asigurarile de pierderi financiare. Sunt reglementate prin 2221- 2222:
acoperirea riscurilor de insolvabilitate, plata pretului in rate, credit ipotecar, agricol, garantii
directe, etc...
4. Asigurari diercte, coasigurari, asigurari mutuale si reasigurari
Criteriul este acela al subiectelor raporturilor de asigurare.
Asigurarea directa este asigurarea obisnuita. Raportul de asigurare se naste intre
asigurator si o alta persoana fizica sau juridica care este asigurata. Este o forma de asigurare
directa coasigurarea, potr 2239, care prevede ca coasigurarea este operatiunea prin care 2
sau mai utli asiguratori acopera acelasi risc fiecare asumandu-si o cota parte din acest risc.
Fiecare raspunde fata de asigurat numai in limita sumei pentru care s-a angajat prin
contract. La coasigurare asiguratul contracteaza cu 2 sau mai multi asiguratori, iar obligatia
platii indemnizatiei de asigurare se imparte intre acesti asiguratori, fiecare asumandu-si
doar o cota-parte din risc. La asigurare, raporturile de asigurare sunt distincte, chiar daca
eventual s-a incheiat pentru intreaga operatiune un singur instrumentum (contr) la care
participa asiguratul precum si toti coasiguratorii.
Prin coasigurare, la asigurarea de bunuri, nu trebuie sa se ajunga lao supraasigurare,
adica sa se plateasca o suma totala asigurata cumulata care sa fie mai mare decat valoarea
bunului asigurat, sau decat cvantumul raspunderii civile delictuale in cazul asigurarii de
raspundere.
 Coasigurarea nu trebuie confundata cu asigurarea mutuala, care se realizeaza intre mai
multe persoane supuse unor riscuri similare, si prin care toate partile contractante care sunt
asociati in aceasta asigurare se obliga la plata unei prime de asigurare, in vederea
constituirii unui fond comun din care se va acoperi suma asigurata conform conventiei
dintre asociati. La asigurarea mutuala fiecare dintre parti are concomitent atat calitatea de
asigurator, cat si de asigurat.
Reasigurarea este reglementata prin art 2240 care prevede ca reasigurarea este opertaiunea
de asigurare a unei asigurator in calitatea de reasigurat de catre un alt asigurator, in calitate
de reasigurator. Asiguratorul este supus el insusi asigurarii. Ex un asigurator de bunuri,
daca se produce un cutremur mare, un asigurtor trebuind sa plateasca sume imense catre
asiguratii. Atunci acel asigurator disipeaza aceste riscuri, asigurandu-se el insusi la un alt
asigurator-> o reasigurare al asiguratorului. Prin reasigurare se produc urmatoarele efecte:
- Resiguratorul primeste prime de reasigurare in schimbul carora contribuie potrivit
obligatiilor preluate din contractul de reasigurare la suportarea indemnizatiilor pe care
reaiguratul le plateste le producerea riscului care a facut obiectul reasigurarii.
- Reaiguratul cedeaza prime de reasiurare in schimbul carora in schimbul caruia
reasiguratorul contribuie la suportarea indemnizatiilor e care reasiguratul le plateste la
producerea riscului ce a facut obiectul reasigurarii
- Reasigurarea nu stinge obigatiile asiguratorului si nu stabileste nici un raport juridic
intre asigurat si reasigurator.
Reasigurarea se realizeaza indepenent de vointa asiguratului, al carui consimtamant nu
este necesar, si al carui drepturi nu sunt afectate prin acesta.
Retrocesiune 2221- reasiguratorul poate ceda o parte din riscul acceptat- o re-reasigurare a
reasiguratorului
Reguli generale privind contractul de asigurare
Aceste dispozitii comune se aplica tuturor contractelor de asigurare facultative. Aceste
dispozitii se aplica in completarea dispozitiilor speciale din legile speciale referitoare la
contractele obligatorii de asigurare.
In Cciv pe langa aceste dispozitii comune avem dispozitii pe fiecare categorie importanta de
asigurare.
Incheierea contractului
Potr 2200 contractul de asigurare trebuie sa fie incheiat in forma scrisa ad probationem.
Contractul de asigurare este valabil ca act juridic chiar daca nu imbraca forma scrisa, dar in
caz de litigiu nu poate fi dovedit decat prin reguli speciale- numai prij inscris. Mai mult,
2200 alin. 1 prevede ca contractul nu poate fi probat de martori, chiar daca exista un iceput
de dovada scrisa. Se poate intampa ca documentele de asigurare sa i disparut prin forta
majora sau caz fortuit, si sa nu exista posibilitatea obtinerii unui duplicat. Atunci se poate
face dovada prin orice mijloc de proba a existentei acestor documente in forma scrisa si a
continutului lor, dar numai dupa ce se face dovada pieirii acestora in aceste conditii speciale.
2200 alin. 2 arata ca in mod tehnic, incheierea contractului de asigurare se constat prin
anumite inscrisuri si anume prin polita de asigurare, care potr altor reglementari se
elibereaza in cazul asigurarilor de persoana sau se constat prin certificatul de asigurare emis
si semnta de asigurartor, care se elibereaza in cazul asigurarilor de daune. In sfarsit,
incheierea contractului de asigurare se poate constata prin nota de acoperire emisa si
semnata de brokerul de asigurare.
Persoana care doreste sa se asigure trebuie sa faca o oferta de contract- decalartie de
asigurare. Ea trebuie sa raspunda in scris la anumite intrebari ce-i sunt puse de catre
asiguratori. Aceasta rezulta din 2203 ain. 1 persoana care contracteaza asigurarea este
obligata sa raspunda in scris, si sa declare orice informatie, imprejurari care sunt esentiale
pentru evaluarea riscului. De asemenea, pe parcursul executarii contractului asiguratul este
obligat sa comunice in scris modoficarile survenite. Daca se decide incheierea contractului,
se trece la redactarea contractului in forma scrisa, care poate sa fie polita de asigurare,
certificate de asigurare sau nota de acoperire.
Momentul incheierii contractului nu trebuie sa fie confundat cu data la care incepe
suportarea riscurilor de catre asigurator. Daca nu s-a convenit altfel, asiguratorul nu
suporta riscul inainte de plata cel putin a primei rate de asigurare- asigurarile nu se fac pe
credit.
 Art 2206 prevede ca asiguratul este obligat sa plateasca primele de asigurare la termenle
stabilite de contract. Partile pot stabili ca plata sa se faca integral sau in rate. Daca nu s-a
convenit altfel, plata e portabila, platndu-se la sediul asiguratorului. Dovada platii primelor
de asigurare revine asiguratului.
Tot o regula comuna se refera la riscul asigurat, care trebuie sa fie dtereminat cu precizie in
contract. De aceea, asiguratul este obligat sa raspunda in scris la intrebarile ce i se pun. Potr
art 2204, care se ocupa de declaratiile inexacte si de reticenta, in afara de cazuele generale
de nuliate a unui contract, contractul de asigurare este nul si in caz de declaratie inexacta
ori de reticenta facua cu rea-credinta de catre contractant, cu privire la imprejurari care,
daca ar fi fost cunoscute de catre asigurator, l-ar fi determinat pe acesta sa nu-si dea
consimtamantul ori sa nu dea in aceleasi conditii, chiar daca reticenta/ declaratiile nu au
avut influenta asupra producerii riscului asigurat. Alin 2 adauga ca declaratia inexacta sau
retincenta din partea conntrctantului a carui rea- credinta nu poate fi dovedita, nu poate sa
atraga nulitatea contractului de asigurare.
Riscul acoperit trebuie sa fie idependent de fapta intentionata a asiguratului sau altei
persoane determinate. 2233 producerea cu intentie a riscului asigurat: asiguratorul nu
datoreaza indemnizatia, daca . 1 riscul asigurat a fost produs prin sinuciderea asiguratului
in termen de 2 ani de le incheierea contractului de asigurare. Dupa 2 ani , asiguratorul
accepta acest risc. 2 in cazul in care riscul asigurat a fst produs cu intentie de catre
asigurat.
2207- cu privire la cazul asigurat se prevede ca asiguratul este obligat sa comunice
asiguratorului producerea riscului asigurat in termenul prevazut in contract. Daca nu,
asiguratorului are dr sa refuze plata, dar numai daca din motivul intarziere nu a putut
determina cauza pagubei si intinderea acestuia.
2209- denuntarea contractului de asigurarea se poate eectua numai cu respectarea unui
termen de preaviz de 20 de zile de la primirea notificarii de la cealalta parte.
Subrogarea asiguratorului- 2210 alin. 1: in limitele indemnizatiei platite, asiguratorul ese
subrogat in toate drepturile asiguratului impotriva celui raspunzator de producerea pegubei
cu exceptia asigurarilor de persoane.
2211- opozabilitatea contractului- asiguratorul poate opune detinatorului, tertului,
beneficiaului toae apararile intemeiate pe contractul incheiat initial.
2212- cesiunea asigurarii: asiguratorul poate cesiona ctr de asigurare numai cu acordul
scris al asiguratului. Aceste dispozitii nu sunt aplicabile in conditiile cesiunii de portofolii