Proiectarea Unei Staţii de Epurare A Apei Uzate Municipale

UNIVERSITATEA TEHNIC GHEORGHE ASACHI, IAI
FACULTATEA DE INGINERIE CHIMIC I PROTECIA MEDIULUI
SECIA:INGINERIA I PROTECIA MEDIULUI N INDUSTRIE
-Proiect la Tehnologii si Biotehnologii de Epurare-
Proiectarea unei staii de epurare

a apei uzate municipale
2012-2013
1
CUPRINS
CAP. 1 TEMA DE PROIECTARE
CAP. 2 MEMORIU TEHNIC
CAP. 3 ASPECTE PRIVIND CARACTERISTICILE APELOR UZATE MUNICIPALE

3.1. Poluanii caracteristici
3.2. Condiii de calitate pentru factorul de mediu apa. Normative
3.3. Caracteristicile apelor uzate municipale
CAP. 4 TEHNOLOGIA ADOPTAT PENTRU EPURAREA APELOR UZATE

MUNICIPALE
4.1. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipale
4.2. Factorii care influenteaz selecia operaiilor proceselor unitare
4.3. Determinarea gradului de epurare necesar
4.4. Calculul concentraiilor intermediare
4.5. Alegerea variantelor tehnologice optime i descrierea detaliat a procesului
tehnologic adoptat
4.6. Schema bloc a procesului de epurare mecano- chimico-biologic
4.7. Materii prime, auxiliare i utiliti
4.8. Subproduse materiale i energetice, deeuri
CAP. 5 PROIECTAREA TEHNOLOGIC A UTILAJELOR

5.1. Debite de calcul i de verificare utilizate n staiile de epurare municipale
5.2. Dimensionare utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare
5.2.1. Dimensionarea gratarelor
5.2.2. Dimensionarea deznisipatoarelor
5.2.3. Dimensionarea bazinului de egalizare
5.2.4. Dimensionarea decantoarelor primare
5.3. Dimensionarea utilajelor din cadrul treptei biologice de epurare
5.3.1. Dimensionarea bazinului cu nmol activ
5.3.2. Dimensionarea decantorului secundar
5.4. Tratarea nmolurilor (aspecte generale privind colectarea i tratarea nmolurilor)
5.5. Fie tehnice ale utilajelor dimensionale
CAP. 6 CONSTRUCII I INSTALAII PREVZUTE N CADRUL STAIEI DE EPURARE

MUNICIPALE
6.1. Contrucii i instalaii legate direct de procesul tehnologic al staiilor de epurare
municipale
6.2. Construcii i instalaii anexe ale staiilor de epurare municipale
CAP. 7 PLANA CU SCHEMA TEHNOLOGIC
BIBLIOGRAFIE
2
Capitolul 1. Tema de proiectare
S se elaboreze proiectul tehnologic al unei staii de epurare ape uzate urbane. Se dau
urmtoarele date:
A. Debite de calcul :
Qzi, med = 0,275 m3/s ;
Qzi, max = 0,360 m3/s ;
Qorar, min = 0,240 m3/s ;
Qorar, max = 0,335 m3/s .
B. Compoziia apelor uzate care sunt introduse n staia de epurare:
Solide n suspensie : CiSS = 335 mg/l ;
Substane organice : CBO5 = 290 mg/l ;
CCOCr = 325 mg/l ;
Azot total : CiN = 12,5 mg/l ;
Temperatura apei uzate : 200 C ;
pH ul = 7 ;
Constanta de consum a oxigenului din apele uzate: Kl = 0,1 zi-1.
C. Analizele de laborator ale emisarului n care se deverseaz apele uzate epurate:
Oxigen dizolvat : COr = 6 mg/l ( concentraia oxigenului dizolvat din receptor ) ;
Substane organice : CBO5 = 20 mg/l ;
CCOCr = 50 mg/l ;
Solide n suspensie : CeSS = 50 mg/l ;
Azot total : CeN = 2,5 mg/l ;
Temperatura medie a apei este de 100C ;
Constanta de oxigenare a apei: K2 = 0,2 zi-1 .
D. Studiile hidrologice ale emisarului indic:
Viteza medie a apei : v = 1,5 m/s ;
Debitul emisarului : Qe = 5 m3/s ;
Coeficientul de sinuozitate al rului : = 1,2 ;
Constanta vitezei de consum a oxigenului din apele uzate : Kl r = 0,1 zi-1 .
E. Utilaje ce urmeaz a fi proiectate.
3
Capitolul 2. Memoriu tehnic
Epurarea apelor uzate municipale si industriale reprezinta o necesitate a societatii

contemporane in permanenta dezvoltare. Odata cu cresterea complexitatii structurii societatii,
calitatea apei furnizate, diversitatea poluantilor, procesele de gospodarire ale apei si impactul
asupra mediului inconjurator au devenit tot mai dificile ca subtilitate si complexitate.
Cresterea populatiei si industrializarea continua necesara modernizarii societatii au
condus la cresterea necesarului de apa si implicit a volumului de ape uzate deversate in rauri si
mari. Daca apele uzate ar fi acumultate fara a fi epurate, descompunerea materialului organic
continut ar conduce la producerea gazelor cu miros neplacut, iar microorganismele existente in
apele uzate ar cauza imbolnaviri grave oamenilor.
Societatea moderna dezvoltata in orasele industrializate produce un volum mare de ape
uzate ce contin o diversitate de poluanti, dintre care mai ales cei generati de industrii sunt toxici
pentru toate organismele vii si fac imposibila autoepurarea cursurilor de apa in care apele uzate
au fost deversate. (Macoveanu, s.a., 1997).
Lucrarea urmareate proiectarea unei statii de epurare a apelor uzate municipale, cat mai
eficienta din punct de vedere economic si ecologic, care asigura eliminarea unei categorii de
poluanti denumiti refractari sau prioritari, care produc efecte economice si ecologice negative si
care trec neschimbati prin treptele de epurare mecano-chimica si biologica (epurarea avansata).
In primul capitol se prezinta datele de proiectare a proiectului tehnologic al unei statii de
epurare a apei uzate municipale.
In al doilea capitol este prezentat memoriul tehnic.
In al treilea capitol, se face o introducere asupra problemelor generale legate de epurarea
apelor uzate industriale, cu referiri directe la epurarea mecanica, epurarea chimica si epurarea
biologica a apelor uzate, la clasificarea si prezentarea principalilor compusi organici
nebiodegradabili (poluanti refractari sau prioritari).
In al patrulea capitol, se prezinta principalele variante tehnologice de epurare a apelor
uzate pentru eliminarea compusilor nebiodegradabili din apele uzate, grupate dupa tipul
procesului care sta la baza metodei. Pentru fiecare din metode se prezinta informatii legate de
desfasurarea procesului, utilajele specifice care se folosesc, factorii si conditiile care influenteaza
efiecienta procesului, mecanismele de reactie. Se prezinta avantajele si dezavantajele aplicarii
4
acestor procese, mai ales prin prisma epurarii unor cantitati mari de ape uzate, avand in vedere si
aspectele economice ale fiecarui proces.
In urma analizarii avantajelor si dezavantajelor a fiecarei variante tehnologice de epurare,
din punct de vedere ecologic si economic, se va alege varianta optima si apoi se va face
descrierea detaliata a tehnologiei adoptate pentru proiectarea statiei de epurare mecano-chimico-
biologica.
In capitolul cinci, se prezinta posibilitatile de integrare a epurarii avansate in procesul
tehnologic de epurare a apelor uzate municipale, pentru a realiza gradul de epurare dorit si
dimensionarea utilajelor din cadrul statiei de epurare a apelor uzate urbane.
In capitolul sase se prezinta constructiile si instalatiile direct legate de procesul
tehnologic de epurare a apelor uzate si constructiile si instalatiile anexe statiei.
In capitolul sapte,si ultimul, este prezentata schema tehnologica a statiei de epurare a

apelor uzate urbane.
5
Capitolul 3. Aspecte privind apele uzate municipal
3.1. Poluani caracteristici

Protecia mediului i a resurselor acestuia reprezint, pentru ara noastr,un interes
naional.n prezent, problemele privind protecia i conservarea mediului se afl ntr-o perioad
de tranziie, pentru atingerea standardelor europene.
Vom urmri, n principal, modul de utilizare i de protejare a apei, o resurs natural epuizabil.
Principalul utilizator, dar i poluant, prin activitile sale, a resurselor de ap este omul.
De-a lungul timpului omul a utilizat apa n scopuri bine definite. A folosit apa ca resursa de ap
potabil pentru uz casnic, dar i n industrie i agricultur. Prin utilizarea neraional a apei n
scopuri personale, omul reuete s polueze apa, respectiv mediul natural. Acesta este motivul
principal pentru care s-a pus problema epurrii apelor uzate.
Principalele categorii de poluani care confer apelor ce i conin caracteristici de ape
uzate prin alternarea caracteristicilor fizice,chimice i biologice sunt:
1.Reziduuri organice -provenite din apele uzate menajere, industriale (industria organic
de sintez , fabrici de hrtie) i complexe de cretere a animalelor. Compuii organici instabili
aflai n soluie pot fi cu uurin oxidai prin consumarea oxigenului din ap, micornd astfel
capacitatea de autoepurare a emisarului.
2.Nutrieni -includ azotul, fosforul, compuii cu azot i fosfor, siliciul i sulfaii.
Principalele surse de generare le constituie apele uzate menajere i efluenii din industria
ngrmintelor chimice. Azotul i fosforul stimuleaz creterea algelor provocnd fenomenul de
eutrofizare.
3.Compuii toxici(poluani prioritari) -cum sunt:acizii, alcalii, uleiuri, metale grele,
cianuri, compui organici provenii din industria chimic, petrochimic sau ca urmare a folosirii
insecticidelor.
4.Suspensii inerte -sau materiale fin divizate rezultate ca urmare a proceselor de splare
din diverse industrii ca, de exemplu, din industria minier.Prin depunerea solidelor n suspensie
se perturb viaa acvatic normal n emisarul n care a fost deverst apa uzat.
5.Ali compui organici -cum ar fi: srurile sau agenii reductori ( sulfai sau sruri
feroase) care apar n eflueni rezultai din diverse industrii.n cantiti mici, srurile nu au efecte
6
negative asupra mediului nconjurator, dar compuii reductori, prin consumarea oxigenului
dizolvat micoreaz capacitatea de autoepurare a emisarului.
6.Apa cald -produs de multe industrii care utilizeaz apa ca agent de racire.
Deversarea ca atare a apei calde n emisar perturb desfurarea proceselor biologice de
autoepurare.
7.Contaminarea bacteriologic - poate fi produs de industriile alimentare, cresctoriile
de animale sau canalizarea apelor menajere ( Macoveanu si altii.,1997).
3.2. Condiii de calitate pentru factorul de mediu ap . Normative.
Standardele aprobate la nivel naional sau cele armonizate cu legislaia comunitii

europene stau la baza caracterizrii apelor uzate : STAS, SR-ISO, reflect gradul de poluare al
apei uzate sau gradul de epurare obinut pe fiecare treapt de tratare sau de la efluentul general.
Normativele tehnice emise n vederea asigurrii calittii i cerinelor de evacuare se
regsesc n H.G. nr. 188/2002, Hotrrea Guvernului pentru aprobarea unor norme privind
condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate-NTPA 001, NTPA 002 sau ordinele
MAPM (Ordinul MAPM nr.352/2005,Ordinul nr. 1097/1997 al MAPM pentru NTPA 003,NTPA
004, NTPA 005).
NTPA 001/2005 este Normativul privind condiii de evacuare a apelor uzate n reelele de
canalizare a localitilor (Anexa IX).
Tabelul nr.1 :Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate n reelele de canalizare a
localitilor :
Nr. Indicatorul de calitate U.M. Valorile limit admisibile Metoda de
Crt analiz
Ape uzate Ape uzate evacuate n
evacuate n reelele de canalizare
receptori ale localitilor
naturali
NTPA-002
NTPA-001
7
1 Temperatura C 35 40
2 pH Uniti pH 6.5-8.5 6.5-8.5 SR ISO 10523-

97
3 Materii n suspensie mg/dm3 35.0 350 STAS 6953-81
4 Consum biochimic de mgO2/dm3 25.0 300 STAS 6560-82

oxigen la 5 zile (CBO5) SR ISO
5815/98
5 Consum chimic de oxigen mgO2/dm3 125.0 500

SR ISO
metoda cu dicromat de
6060/96
potasiu (CCOCr)
6 Azot amoniacal (NH4)+ mg/dm3 2.0 (3.0) 30 STAS 8683-70
7 Fosfor total (P) mg/dm3 1.0 (2.0) 5.0 STAS 10064-

75
8 Cianuri totale (CN) mg/dm3 0.1 1.0 SR ISO 6703/1-

98
9 Sulfuri i hidrogen mg/dm3 0.5 1.0 SR ISO 10530-

sulfurat (S2-) 97
10 Sulfii (SO32-) mg/dm3 1.0 2 STAS 7661-89
11 Sulfai (SO42-) mg/dm3 600.0 600 STAS 8601-70
12 Fenoli antrenabili cu mg/dm3 0.3 30

STAS 7167-92
vapori de ap (C6H5OH)
13 Substane extractibile cu mg/dm3 20.0 30

SR 7587-96
solveni organici
14 Plumb (Pb2+) mg/dm3 0.2 0.5 STAS 8637-79
8
15 Cadmiu (Cd2+) mg/dm3 0.2 0.3 SR ISO
5961/93
16 Crom total (Cr3++Cr6+) mg/dm3 1.0 1.5 STAS 7884-91

SR ISO 9174-
98
17 Crom hexavalent (Cr6+) mg/dm3 0.1 0.2 STAS 7884-91

SR ISO 11083-
98
18 Cupru (Cu2+) mg/dm3 0.1 0.2 STAS 7795-80
19 Nichel (Ni2+) mg/dm3 0.5 1.0 STAS 7987-67
20 Zinc (Zn2) mg/dm3 0.5 1.0 STAS 8314-87
21 Mangan total (Mn) mg/dm3 1.0 2.0 SR 8662/1-96

SR ISO 6333-
96
22 Clor rezidual liber (Cl2) mg/dm3 0.2 0.5 STAS 6364-78
3. 3. Caracteristicile apelor uzate municipale
Cunoaterea naturii apelor uzate este absolut necesar pentru proiectarea i operarea
sistemelor de colectare i epurare. Compoziia apelor de suprafa i a apelor uzate se determin
prin analize de laborator: gravimetrice, volumetrice sau fizico-chimice, conform standardelor n
vigoare pentru fiecare ar. Caracteristicile fizice, chimice i bacteriologice reflect compoziia i
respectiv, gradul de poluare al apei uzate.
9
Compoziia apelor uzate este variabil n timp i spaiu. O prob de ap prelevat din
acelai punct, la un moment dat poate prezenta caracteristici variabile datorit multitudinii de
factori care influeneaz aceste caracteristici.
O prob de ap necesit analize fizice, chimice i bacteriologice, dupa cum sunt
clasificai i factorii care influeneaz calitatea apelor uzate.
A.Caracteristicile fizice ale apelor uzate municipale
1.Temperatura apelor uzate influeneaz majoritatea reaciilor fizice i biochimice, care
au loc n procesul de epurare. Determinarea temperaturii se efectueaz numai la locul de
recoltare, prin introducerea termometrului n apa de cercetat, iar citirea temperaturii se face dup
10 minute de la introducerea termometrului fr al scoate din ap, n paralel determinndu-se
temperatura aerului.
2.Turbiditatea apelor uzate este dat de particulele foarte fine aflate n suspensie, care nu
sedimenteaz n timp. Analizele de laborator se exprim n grade de turbiditate. Un grad de
turbiditate corespunde unui mg SiO2/dm3 de ap.
3.Culoare apelor uzate menajere este gri deschis, iar culoarea gri nchis indic nceputul
procesului de fermentare a materiilor organice existente n aceste ape. Pentru apele uzate care
prezint alte nuane de culori, rezult c amestecul cu ape uzate industriale este dominat de cele
industriale.
4.Mirosul apelor uzate menajere proaspete este aproape imperceptibil; intrarea n
fermentaie a materiilor organice este indicat de mirosuri de hidrogen sulfurat, de putregai sau de
alte mirosuri produse de descompunere. Apele uzate oreneti pot avea mirosuri diferite
imprimate de natura i proveniena apelor uzate industriale.
5.Materiile solide totale care se gsesc n apa uzat pot fi n stare de suspensie i materii
solide dizolvate. Materiile solide n suspensie, la rndul lor, pot fi separabile prin decantare i
materii coloidale. Prin termenul general de solide se definesc materiile care rmn ca reziduu
dup evaporarea apei la 103-105C i au n componen att materii solide nefiltrabile prin filtre
de 1,2m (solide n suspensie) ct i materii solide filtrabile (coloizi i compui dizolvai).
6.Conductivitatea aduce informaii asupra cantitii de sruri dizolvate.
10
B.Caracteristicile chimice ale apelor uzate municipale
Compoziia chimic a apelor uzate menajere este foarte mult influenat de coninutul
de proteine, grsimi i hidrocarbonai din produsele alimentare, ns poate conine n anumite
limite i carbonai, sulfai, fier etc.
a)Caracteristici ale apelor uzate determinate prin analize anorganice
1.Aciditatea apelor uzate este determinat de prezena bioxidului de carbon liber, a
acizilor minerali i a srurilor acizilor tari cu baze slabe. Acest parametru este indicat a fi
determinat pentru apele uzate industriale care ajung n staia de epurare urban.
2.Alcalinitatea apelor uzate este dat de prezena bicarbonailor, carbonailor alcalini i a
hidroxizilor. Apele uzate menajere sunt uor alcaline.
3.pH-ul apelor uzate poate fi acid sau alcalin i constituie o cauz perturbatoare a
proceselor biologice din cadrul unei staii de epurare.
4.Potenialul de oxido-reducere exprim logaritmul cu semn schimbat al presiunii
hidrogenului gazos n echilibru cu hidrogenul molecular dizolvat n soluie. n scara Redox,
notaia rH d indicaii asupra puterii de oxidare sau reducere a apei uzate sau a depunerilor.
5.Clorurile i sulfurile din apele uzate pot influena procesele biologice de epurare dac
cantitile lor depasesc anumite limite.
6.Metalele grele existente, n special, n apele uzate industrial sunt toxice pentru
microorganismele care particip la epurarea biologic a apelor i la fermentarea anaeroba a
namolurilor.
7.Substanele radioactive creeaz noi probleme celor ce se ocup cu protecia calitii
apei. Aceste substane care emit radiaii influeneaz procesele de epurare i pot fi periculoase
pentru personalul de exploatare.
8.Detergenii din apele uzate sunt substane tensioactive a cror structur molecular este
format din doua grupri, o grupare hidrofob i una hidrofil. Dup felul cum disociaz n ap
detergenii pot fi cationici, anionici i detergeni neionici. Detergenii sintetici datorit
modifiicrii tensiunii superficiale pot favoriza aciunea nociva a unor toxice, usurnd absorbia
acestora.
9.Nitriii i nitraii sunt coninui n apa uzat proaspat n concentraii mai reduse.
Concentraii mai mari nregistreaz staiile de epurare.
11
10.Produsele petroliere, grsimi i uleiuri formeaz o pelicul plutitoare care mpiedic
oxigenarea apei. Prezena acestor substane n staia de epurare este duntoare deoarce pot
colmata filtrele biologice.
b)Caracteristici ale apelor uzate determinate prin analize organice
1.Oxigenul dizolvat este un indicator care arat n mod global gradul de poluare al apelor
cu substane organice. Cantitatea de oxigen care se poate dizolva n apa curat depinde de
temperatur, de turbulena la suprafaa apei, de presiunea atmosferic, cantitatea de oxigen din
ap, mrimea suprafeei de contact etc.
2.Consumul biochimic de oxigen (CBO5) exprimat n mg/dm3 reprezint cantitatea de
oxigen consumat de ctre bacterii i alte microorganisme pentru descompunerea biochimic,n
condiii aerobe,a substanelor organice biodegradabile la temperatura i n timpul standard, de
obicei la 20C i 5 zile.
n apele uzate menajere, precum i n apele uzate industriale care au o compoziie apropiat cu
cea a apelor uzate menajere, marimea CBO5 variaz n limitele de 100 400 mg/dm3.
3.Consumul chimic de oxigen(CCO) sau oxidabilitatea apei, care reprezint cantitatea de
oxigen n mg/dm3, necesar pentru oxidarea tuturor substanelor organice sau minerale oxidabile,
fr ajutorul bacteriilor. Pentru apele industriale care conin substane toxice ce distrug
microorganismele din ap i deci nu se poate determina CBO, aceast determinare va constitui
singurul indicator asupra prezenei substanelor organice.
n apele uzate industriale care conin cantiti importante de substane organice nebiodegradabile,
valoarea CCO depete pe cea a CBO20 cu peste 50%.
4.Carbon organic total(COT) constituie o metod de determinare a nivelului de poluare
organic a apelor uzate, care spre deosebire de determinrile prin CBO i CCO rezultatele sunt
mai exacte datorit eliminrii variabilelor care intervin n analizele CBO i CCO.
5.Coninutul total de oxigen (CTO) determinat pe principiul cromatografiei n faza gazoas
evideniaz toate substanele organice i anorganice existente n proba de ape uzate care intr n
reacii chimice pn la nivelul de oxizi slabi. n esen metoda const n oxidarea materiilor
organice i conversia lor n bioxid de carbon i ap.
6.Azotul sub form de amoniac liber, azotul organic, nitriii i nitraii constituie azotul
total din apa uzat brut. Amoniacul liber constituie rezultatul descompunerii bacteriene a
materiilor organice. n apele uzate menajere amoniacul poate varia n limitele 15-50 mg/dm3.
12
n general, apele uzate menajere proaspete au un coninut ridicat de azot organic i sczut de
amoniac liber.
7.Stabilitatea si stabilitatea relativa a apelor menajere constituie o determinare
caracteristic a acestor ape lipsite, parial sau total de oxigen. Substanele organice din apele
uzate cu coninut foarte sczut de oxigen sufer o descompunere anaeroba emannd un miros
dezagreabil; se poate spune c apa este putrescibil. Inversul putrescibilitii l reprezint
stabilitatea apelor uzate. Stabilitatea relativ este definit de raportul, n procente, dintre
cantitatea de oxigen existente n ap i cererea de oxigen pentru a satisface faza primar de
consum a oxigenului (M. Dima, 1998).
c)Caracteristici bacteriologice i biologice
Apele uzate n compoziia carora se afl materia organice, sunt populate i cu specii de
organisme care valorific resursele de hran respective i care, n decursul dezvoltrii lor, s-au
adaptat unor condiii unilaterale de mediu. Aceste organisme constituie indicatorul biologic ce
caracterizeaz pozitiv gradul de ncrcare a apei cu substane organice sau gradul su de
saprobitate. Organismele respective sunt formate din bacterii, protozoare, alge etc.
Analiznd apele uzate dup toate aceste caracteristici se poate evalua gradul de toxicitate
a lor, gradul de epurare necesar i aciunea pe care o exercit, prin compoziia lor, apele uzate
asupra receptorilor naturali.
Apele uzate conin i substane poluante care pot fi recuperate i revalorificate, precum i
substane care pot ngreuna sau mpiedica procesul de epurare, de aceea este necesar o analiz
atent i precis a caracteristicilor apelor uzate .
Analiza biologic un poate furniza valori cantitative asupra proceselor de poluare i nici
un poate indica natura poluantului. n aceast situaie, metodele de analiz fizico chimic a
apelor uzate se completeaz reciproc cu metodele de analiz biologic. (Dima M.,1998)
13
Capitolul 4.Tehnologia adoptat pentru epurarea apelor uzate municipale
4.1. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipale
Epurarea apelor uzate constituie ansamblul de operaii i procese unitare prin care
poluanii prezeni n ap sunt eliminate sau concentraiile acestora sunt reduse astfel nct apele
epurate s poat fi deversate n receptori naturali.
n tehnologia epurrii apelor uzate se utilizeaza mai multe procedee avnd la baz
procese fizice, chimice i biologice, sau combinri ntre aceste procese pentru o eficien ridicat
a epurrii.(Dima M.,1998).
Procesele fizice, avnd la baz fenomenele de separaie lichid-solid sau lichid-substane
plutitoare, datorit diferenelor de greutate, constituie unele dintre cele mai importante procese
care intervin n cadrul epurrii apelor uzate.
Procesele chimice intervin n cazul dezinfectrii apelor uzate n compoziia crora
predomin bacterii patogene sau la eliminarea substanelor n suspensie, coloidale i dizolvate cu
ajutorul substanelor chimice.
Procesele biologice utilizate la stabilizarea depunerilor organice (nmoluri) rezultate din
epurarea apelor uzate, sunt procese biologice anaerobe care folosesc, n activitatea
microorganismelor anaerobe, oxigenul legat chimic de azot din nitriii existeni n nmoluri.
Aceste procese se realizeaz n bazinele de fermentare a nmolului.
n funcie de caracteristicile apelor uzate definite de proveniena acestor ape, la care se
adaug condiiile de calitate la deversare n receptori impuse de STAS 4706 88, procedeele de
epurare, avnd la baz procsele artate, pot fi mecanice, mecano - chimice i mecano
biologice.
Epurarea apelor uzate, indiferent de procedeele folosite, cuprinde doua mari grupe de
operaii:
Reinerea substanelor poluante sau a celor care pot fi valorificate ulterior, avnd ca efect
final, obinerea apei epurate ce poate fi reintrodus n circuitul natural;
Prelucrarea depunerilor (nmolurilor) rezultate din epurarea apelor uzate.
14
Epurarea apelor uzate se poate realiza prin metode ce se bazeaz prin metode fizice ,
chimice i biologice .
Clasificarea metodelor de epurare :
1. Dup tipul procesului :
epurare mecanic
epurare chimic
epurare biologica
eourare avansat sau teriar
2. Dup tipul operaiilor i proceselor unitare :
epurare primar
epurare secundar
epurare avansat sau teriar
n cadrul epurrii primare (mecanic) sunt folosite operaii fizice pentru eliminarea
substanelor poluate sedimentabile din apele uzate, folosind n acest scop, construcii i instalaii
a caror alctuire difer dup mrimea suspensiilor reinute. Astfel pentru reinerea corpurilor i
suspensiilor mari se folosesc grtare i site; n unele situaii de scheme de epurare, aceast
operaie se numete epurare preliminar.
Pentru separarea, prin flotare sau gravitaional, a grsimilor si emulsiilor care plutesc n
masa apei uzate, se folosesc separatoare de grasimi, iar sedimentarea sau decantarea materiilor
solide, n suspensie separabile prin decantare, are loc n deznisipatoare, decantoare, fose septic
etc.
Operaia de reinere din apele uzate a compuilor i a impuritilor de dimensiuni mari, se
numete degrosierea apelor i se refer la procesele fizice care au loc n grtare, deznisipatoare i
separatoare de grsimi. Acest procedeu de epurare este folosit frecvent n epurarea apelor uzate
menajere, constituind o etap intermediar de realizare total a epurrii apelor, n deosebi pentru
localitile n care staia de epurare se construiete simultan cu canalizarea localitii. n cazul n
cnd n canalizarea oreneasc sunt deversate mari cantiti de ape uzate industrial, pentru a
proteja desfaurarea normal a proceselor de epurare n treapta mecanic se prevede o epurare
preeliminar alctuit din bazine de egalizare a debitelor i de uniformizare a concentraiilor sau
din bazine de neutralizare a apelor puternic acide sau alkaline ( Dima, 1998 )
15
Epurarea secundar folosete procese chimice i biologice pentru eliminarea solidelor n
suspensie i a compuilor biodegradabili . Epurarea secundar include epurarea chimic i
epurarea biologic.
Majoritatea compusilor organici sunt eliminai n cadrul epurrii secundare , n special n
cadrul proceselor biologice .
Compusii refractari nu pot fi eliminai n cadrul primelor tipuri de epurare (primar si
secundar) . Aceti compui chiar i n concentraii foarte mici au efecte negative asupra
organismelor vii i asupra echilibrului ecologic n naur. Dintre cei mai importani compui
refractari amintim: compuii anorganici solubili, compusii organic solubili, solidele n suspensie
i organismele patogene.
Epurarea mecano chimic se aplic la apele uzate n compoziia crora predomin
materii solide n suspensie, coloidale i dizolvate care nu pot fi reinute dect nu mai prin tratarea
acestor ape cu reactivi chimici de coagulare. Pentru a crete eficiena procesului chimic, apele,
vor fi supuse n prealabil, epurrii mecanice, de aceea acest procedeu poart denumirea de
epurare mecano chimic. La apele uzate menajere, acest procedeu se aplic la dezinfectarea
apelor uzate, procedeul fiind aplicat frecvent n epurarea apelor uzate industrial.
n mod obinuit epurarea mecanic si mecanico- chimic constituie epurarea primar a
apelor uzate, iar construciile i instalaiile aferente alctuiesc treapta mecanic a unei staii de
epurare ( Dima, 1998 ).
Epurarea mecano- biologic se bazeaz pe aciunea comun a proceselor meanice,
chimice i bilogice si pot avea loc n condiii natural sau n condiii artificial prin filtrare
bilogic, sau n bazine de aerare cu nmol activ de mica sau de mare ncrcare, cu aerare normal
sau prelungit. Pentru apele uzate industriale n compoziia crora lipsesc substanele nutritive,
necesare bacteriilor aerobe, se prevd bazine speciale pentru introducerea acestor substane
chimice.
Construciile i instalaiile n care se realizeaz procesele biochimice de epurare
biologic, alctuiesc treapta secundar a staiei de epurare, avnd drept scop final, reinerea
materiilor solide n soluii i n special a celor organice. Nmolul produs n treapta bilogic este
reinut prin decantare, n decantoarele secundare, numite i bazine clarificatoare. n aceast
treapt de epurare sunt necesare unele construcii i instalaii de deservire ( nstalaii pentru
16
producerea i introducerea artificial a aerului, staii de pompare i conducte pentru transportul i
distribuia nmolului activ etc. ).
n condiiile funcionrii normale a treptei de epurare primare i secundare, eficiena acestora
exprimat prin gradul de epurare realizat n ceea ce privete materiile organice i a materiilor n
suspensie, se parabile prin decantare. Apele uzate oraeneti vor avea valori superioare apelor
uzate menajere, mrimea lor depinznd de ncrcarea n poluani a apelor uzate industrial. n
acest caz, obinerea de valori mai mici preuspune suplimentarea schemei clasice a staiei de
epurare ( Dima, 1998 ).
Epurarea teriar este epurarea de finisare care se aplic dup cele dou trepte ale
procesului classic de epurare i const n totalitatea procedeelor folosite n scopul eliminrii din
apele uzate a anumitor substane, numite rezistente sau refractare, care odata ajunse n receptor
afecteaz calitile de potabilitate ale acestora. De exemplu detergenii care nu au putut fi reinui
n epurarea clasic, favorizeaz apariia spumei la suprafaa apelor receptorului, care pe lng
aspectul inestetic, nu permite oxigenarea apei. De asemenea compuii azotului i ai fosforului
care n treapta primar i secundar sunt reinui n limitele de 40 50 %, odat ajuni n receptor
contribuie la dezvoltarea excesiv a florei acvatice cauznd procesul de eutrofizare a apelor cu
consecine neplcute asupra calitii apelor.
Epurarea avansat are drept scop, prin combinaii de operaii i procese unitare,
ndeprtarea compuilor refractari i mrirea gradului de epurare.
Scopul epurrii avansate este : diminuarea debitului de poluani deversai, producerea
apei de o calitate corespunztoare refolosirii n scopuri industrial sau potabile i recuperarea unor
materiale preioase ( solveni, metale nobile, catalizatori ). Diversele procese de epurare avansat
pot modifica, complete sau nlocui una sau mai multe faze ale tehnologiei clasice de epurare.
Epurarea teriar este recomandat ca treapt a treia de epurare n staiile oreneti,
ntruct, odat cu dezvoltarea i diversificarea ramurilor industrial, a crescut i numrul
poluanilor care numai parial, pot fi eliminai prin procedeele clasice de epurare ( Dima, 1998 ).
17
4.2. Factori care influenteaz selecia operaiilor i proceselor unitare
Selectia operaiilor i proceselor unitare n vederea alctuirii schemelor tehnologice de

epurare a apelor uzate este cea mai important etap n proiectarea unei staii de epurare a apei
uzate . Proiectarea staiei de epurare a apei uzate municipale reprezint unul dintre cele mai
importante i interesante ale ingineriei i se bazeaz att pe noiuni teoretice n domeniile
hidrologic , geotehnic , chimic etc.
Schema tehnologic de epurare este reprzentarea grafic a combinaiilor de operare si
procese unitare folosite pentru realizarea scopului dorit i anume epurarea apelor uzate
municipale .
Stabilirea proceselor tehnologice de epurarea a apelor uzate municipal respectiv a
schemei tehnologice se face ca urmare a analizei procesului de epurare n ansamblul su innd
cont de urmtoarele aspect :
1. Cerinele consumatorilor se pot exprima sub forma unor limitri legate de costul
instalaiei de epurare , posibilitile de exploatare a instalaiei i folosirea personalului existent ,
impactul asupra mediului i scopul n care se realizeaz epurarea apelor uzate (pentru deversare
n receptori naturali , recircularea sau reutilizarea apelor uzate ).
2. Experienta existent . Informaiile asupra performanelor , controlul , fiabiliti i
adaptabiliti la condiii variabile se pot obine cu ajutorul sistemelor de epurare funcionale .
3. Standardele sau normele care reglementeaz valorile principalilor indicatori de calitate
4. Selecia proceeslor este un aspect esenial n proiectare staiilor de epurare , evaluarea
principalelor alternative presupunnd att experien teoretic ct si practic .
5. compatibilitatea cu instalaiile existente este important deoarece introducerea unor
operaii sau procese implic schimbarea condiiilor de operarea precum i pregatirea
suplimentar personalului .
6. consideraiile economice sunt de foarte mare imprtan n alctuirea proceselor
tehnologice i n final n proiectarea staiei de epurare . In aprecierea schemelor de epurare se iau
n calcul costurile cu investiia i exploatarea precum i cheltuielile de amortizare a investiiei .
7. alte consideraii importante .Posibilitatea procurrii utilajelor i a aparaturii necesate ,
posibilitatea folosirii personalului specializat , tipul sursei de energie utilizat .
18
Factorii cei mai importani care intervin n evaluarea i selecia operaiilor i proceselor unitare
sunt prezentate n tabelul urmator (Macoveanu M., i alii., 1997 ) .
Tabelul nr. 2 : Factorii ce intervin n evaluarea operaiilor i proceselor unitare

Nr.crt. Factori Observaii
1. Debitul de ape uzate . Procesul tehnologic trebuie s corespunda
debitului estimate de ape uzate
2. Posibilitatea de aplicare a procesului de Aceste posibiliti sunt evaluate pe baza
epurare propus. experienei anterioare i a datelor din
literature pentru instalaiile pilot sau
instalatiilor de epurare existente.
3. Variaia de debit si compoziiei ale Aceste variaii sunt analizate n vederea
apelor uzate . uniformizrii.
4. Caracteristicile i compoziia apei uzate. Influeneaz direct selecia operaiilor i
proceselor unitare
5. Identificarea poluanilor prioritari ( Este important identificarea acestor tipuri de
toxici ). procese deoarece n funcie de prezena sau
absena acestora n apele uzate se va propune
introducerea n schema de epurare a
operaiilor i proceselor de epurare avansat
precum i poziia acestora n schema de
epurare.
6. Condiiile climatic. Temperatura i umiditatea sunt factorii care
au un rol deosebit n alegerea procesului
tehnologic.
7. Condiii de reacie i/sau a tipului de Condiiile de reacie i alegerea reactorului
reactor. sunt stabilite n funcie de condiiile cinetice
i termodinamice ale procesului.
8. Performanele realizate. De obicei se aleg acele operaii i procese
unitare care au eficiene maxime .
9. Deeurile rezultate n proces. Nmolurile avnd diferinte concentraii,
19
produii secundari i gazelle sunt factorii ce
conduc la alegerea variantei de epurare
optima. Pentru fiecare variant propus sunt
date i modalitile de neutralizare a
deeurilor.
10. Factorii de mediu. Direcia vntului, zgomotul, distana fa de
zonele rezideniale , caracteristicile fa de
receptorul natural.
11. Necesarul de reactivi chimici. Trebuie evaluat pe baza procesului de epurare
chimic sau atunci cnd se utilizeaz
adjuvani n epurarea biologic.
12. Necesarul de utiliti . Pentru fiecare proces tehnologic propus se
analizeaz necesarul de utiliti plecnd de la
un anumit debit de ape uzate sau de la un
anumit numar de locuitori echivaleni.
13. Necesarul de personal. Se evalueaz de la nceput necesarul de
pregtire al personalului.
14. Costuri de exploatare ( problem de Este important s se cunoasc numrul de
exploatare ). oameni i nivelul lor de calificare, precum i
timpul n care se poate realiza calificarea lor.
15. Costuri cu investiii. Daca au fost propuse mai mult de trei
procese, atunci trebuie calculate costurile
pentru fiecare proces n parte.
16. Complexitatea procesului. Influena costurilor de operare i necesarul de
pregtire al personalului.
17. Compatibilitatea cu instalaiile Noile procese propuse trebuie s fie
existente . compatibile cu cele existente.
18. Spaiul necesar staiei de epurare n Se prefer staii de epurare compacte pentru
ansamblul sau. c terenurile sunt foarte scumpe.
20
4.3. Determinarea gradului de epurare necesar
Determinarea capacitii staiei de epurare precum i eficiena sa sunt calculate funcie de

valorile gradului de epurare necesare pentru principalii indicatori de calitate ai apelor uzate . Prin
grad de epurare se nelege procentul de reducere ca urmare a epurrii a unei pri din compuii
poluani de natur fizic , chimic i biologic din apele uzate astfel nct procentele rmase s
satisfac cerinele legislative impuse apei uzate epurate avnd n vedere diluia i amestecarea
acesteia cu apa emisarului considerat .
GE = (Ci - Cf)/Ci*100 [%] (1)
Relaia de calcul (1) n care :
Ci reprezint valoarea concentraiei iniiale a indicatorului fizic ,chimic din
apele uzate pentru care se determin gardul de epurare , (mg/l)
Cf reprezint valoarea concentraiei finale a aceluiai indicator dup epurarea
apei uzate , (mg/l)
Un parametru care intervine n calculele de proiectare a unei staii de epurare ape uzate
urbane care deverseaz n emisar ap de suprafa este gradul sau raportul de diluie notat cu d
i care este dat de relaia (2):

d = (2) n care :
Q este debitul emisarului (m3/s)

q debitul maxim zilnic ape uzate (m3/s)
5
d = = 0.360 = 13.88
ntr-o seciune intermediar de la gura de vrsare pn la seciunea de amestecare

complet raportul de diluie real ca fi exprimat prin relaia (3) si anume :

d = a* (3) n care :
a coeficientul de amestecare corespunztor seciunii considerate a crei valori poate

varia intre 0.7 0.9 . Alegem a = 0.8 .
n cazul n care amestecarea ar fi perfecta valoarea lui va fi a =1 i corespunde formulei
de calcul (2) .
21
n unele calcule i studii hidraulice valoarea coeficientului de amestecare a este data de
relaia lui I.D.Rodziler :
3
1
a= 3 n care :
1+

a coeficient de amestec ;
coeficient exprimat prin relaia lui V.A.Frolov;
3
=
coeficient ce ine cont de locul i tipul evacurii apei uzate n emisar;

Se adopt = 1.5 corespunztor evacurii la talveg
coeficient de sinuozitate al receptorului ; =1.2

Dt = 200 m2/s n care :
v viteza medie a receptorului ,m/s ;

H adncimea medie a receptorului ,H=1.8 m(se adopt);
q debitul maxim zilnic al apei uzate , m3/s;
L distana real dup talveg de la punctul de vrsare al apei uzate pn la seciunea
examinat privind calitatea emisarului , m (n calcule seciunea examinat se consider situat la
1km amonte de seciunea de folosin );
L = Ltem -1km = 15 -1 = 14km =14000m
Se adopt Ltem = 15 km
1.518
Dt = 200 = = 0.0135 m2/s
200
3 3 0.0135
= = 1.5*1.2* 0.360 = 0.602
3 3
1 1 0.602 14000
a= 3 = 5 3 = 0.999
1+ 1+ 0.602 14000
0.360
Se calculeaz lungimea de amestecare indicat cu ajutorul relaiei (se calculeaz utiliznd

ambele valori ale lui a ):
2.3 + 3
Lam = [ (1)] L
2.3 0.9995+0.360 3
Lam = [0.602 (10.999)0.360] = 4047.8 m
22
2.3 0.85+0.360 3
Lam = [0.602 (10.8)0.360] = 314.37 m
Dup determinarea gradului de diluie real se calculeaz gradul de epurare necesar pentru
poluanii importani considerai n tema de proiectare , aa nct , dup epurare i amestecare cu
apele emisarului s se ncadreze n condiiile de calitate , categoria a doua de ape de suprafa .
1.Determinarea GE pentru materii n suspensii.
Se va aplica formula general de derminare a GE perticularizat pentru materii n

suspensii:
GE = (CiSS CfSS)/CiSS*100 [%]
CiSS valoarea final a concentraiei materiei solide n suspensie , conform NTPA 001/2005
GE = (CiSS CfSS)/CiSS*100 = (355 35 )/355*100 = 89.55 [%]
2. Determinarea GE pentru CCOCr
CiSS = 325
CfSS = 125
GE = (CiSS CfSS)/CiSS*100 [%] = (325 - 125)/325*100 = 61.53 [%]
3.DeterminareaGE pentru substane organice (CBO5)
Acest calcul se definete n urmtoarele situaii :

a. Cnd n afar de diluii i amestecare intervine i procesul natural de autoepurare a
apei prin oxigenare la suprafa.
b. Cnd n ecuaia de bilan calculele se bazeaz numai pe diluie i amestecare i nu iau
n considerare procesul de autoepurare .
c. Funcie de condiiile impuse prin NTPA 001/2005 .
a. Se ia n considerare diluia , amestecarea i procesul de autoepurare prin

oxigenarea apei.
CBO5a.u*q*10-k1t + a* Qe*CBO5r * 10-k1rt = (a*Qe +q)*CBO5a.m.

Unde :
23
CBO5a.m. reprezint cantitatea de CBO5 admisibil a fi evacuate n emisar pentru amestec ,n
seciunea de calcul (7 mg/l);
k1 = 0.1 zi-1 coeficient de oxigenare sau constanta de consum a oxigenului n ape uzate ;
k1r = 0.1 zi-1 constanta de consum a oxigenului din apele emisarului n amonte de gura de
vrsare;
q = debitul zilnic maxim , m3/s;
Q = debitul emisarului , m3/s;
a = 0.8
t timpul de curgere a apei ntre seciunea de evacuare i seciunea de calcul ;
t =L/v
14000
t =1.5360024 = 0.108 s
CBO5r - reprezint cantitatea de substan organic,exprimat prin CBO5 , al apelor emisarului

n amonte de gura de vrsare ,(2mg/l);
CBO5a.m 0.85
CBO5a.u. = 101 (CBO5a.m. - CBO5r * 10- k1rt ) + = 0.360100.10.108*(6.4-2*10-0.1*0.108) +
101
6.4
= (11.390*4.449) +6.561 = 57.241 mg/l
100.10.108

GE =(290 57.241) /290 *100 = 80.26 [%]
b.Se ia n consideraie numai amestecarea i diluia , ecuaia de bilan fiind :
CBO5a.u. * q + a * Q* CBO5r = (q + a*Q)* CBO5a.m.

CBO5a.u = * (CBO5a.m. - CBO5r) + CBO5a.m.

0.85
CBO5a.u = 0.360 * (7-2) + 7 = 62.55 mg/l

GE = (290 62.55)/290*100 = 78.43 [%]
c.Se ia n calcul valoarea impus de NTPA 001/2005
CBO5NTPA = 25 mg/l
24
GE = (290 25)/290*100 = 91.379[%]
Se constat c valorile gradelor de epurare n ceea ce privete CBO5 ul variaz
ntre78.43%-80.26%-91.379%, funcie de modul de diluie i raportare .
3.Determinarea GE necesar dup oxigenul dizolvat
n general , GE privind oxigenul dizolvat se va calcula funcie de CBO5 la amestecare

folosind relaia :
CBO5a.m. = F * Dmax
F factor cu valori cuprinse ntre 1.5 2.5 , se adopt F = 2
Dmax - deficit maxim de oxigen n aval de seciunea de evacuare i rezult din
diferenele ntre concentraia oxigenului dizolvat la saturaie (COsat20 = 9.2 mg/l) i concentraia
oxigenului dizolvat ce trebuie s existe n orice moment n apa receptorului (COr) .
Dmax = COsat20 - COr
Dmax = 9.2 6 = 3.2 mg/l
CBO5a.m. = F * Dmax = 2*3.2 = 6.4 mg/l
Concentraia CBO5 ntr-o ap uzat, se determin folosind urmtoarea relaie de calcul
care ia n consideraie bilanul n ceea ce privete CBO5 .
5 (+)5
CBO5a.u = mg/l

7(5+0.360)52
CBO5a.u = = 76.44 mg/l
0.360
Se calculeaz n continuare CBO20 pentru ape uzate :

CBO20au = 1.46* CBO5a.u mg/l
CBO20au = 1.46*76.44 = 111.602 mg/l
20 20
CBO20au = mg/l
+
CBO20r = 1.46* CBO5r = 1.46*2 = 2.92mg/l
(0.360111.602)+(0.852.92)
CBO20au = = 11.8937 mg/l
0.360+0.85
Se calculeaz deficitul de oxigen ca fiind :

DO = COs Cor
COs (la 10 C) = 11.35 mg O2/l
DO = COs Cor = 11.35 6 = 5.35 mg O2/l
25
Se determin timpul critic la care se realizeaz deficitul maxim de oxigen ( dup gura de
vrsare ) din apa rului :
2 (21 0.2 5.35(0.20.1)
(1 ) (1 )
1 20 1 0.1 11.89370.1
tcr = = = 1.656 s
21 0.20.1
Calculul deficitului critic (maxim de oxigen )

20
Dcr = *(10-k1rtcr -10-k2rtcr ) + Do*10-k2tcr mg/l
21
k2 coeficient de reaerare n funcie de caracteristicile emisarului ;

0.111.8937
Dcr = *(10-0.1*1.656-10-0.2*1.656) + 5.35*10-0.2*1.656
0.20.1
Dcr = 5.07 mg/l

Se compar concentraia oxigenului necesar vieii acvatice ntr-o ap de suprafa
(>4mg/l) cu concentraia maxima de oxigen .
COmin = COs Dcr mg/l
COs = 11.35 mg O2/l (la 10C)
COmin = 11.35 5.07 = 6.28 mg/l
COmin > 4 mg/l i amestecul emisarului cu apa uzat epurat ndeplinete condiia pentru
viaa ecositemului .
4.Calculul GE pentru azot total
Se va aplica formula general a GE privind Ntotal considernd valoarea maxima admis a

concentraiei Ntotal conform NTPA001/2005 .
/
GE = *100 %

CNtotal (conform NTPA) = 10 mg/l

12.510
GE = *100 = 20 %
12.5
Nu sunt necesare restricii n ceea ce privete Ntotal .
4.4 Calculul concentraiilor intermediare
Eficiena diferitelor procese i / sau operaiilor unitare din punct de vedere al gradului de
epurare este prezentat n tabelul urmtor:
26
Tabelul nr 3. Eficiena diferitelor procese
Nr. Crt. Procese/ operaii Procese/ operaii

unitare sau unitare implicate
combinaii ale CBO5 CCOCr MTS Ntotal
acestora
1 Preepurarea ( Reinerea pe
epurarea grtare i site Mic Mic Mic Mic
preeeliminar)
2 Sedimentare Separare pe grtare
primar , deznisipare,
sedimentarea 30 40 30 40 50 65 20 40
particolelor n
suspensie
3 Epurarea biologic Procesele aerobe
cu nmol activ n care
microorganismele
din apa uzat 80 85 80 85 80 90 60 85
consum
substane
organice i o parte
din compuii cu
azot - fosfor
4 Epurarea biologica Biooxidarea
cu filtru biologic poluantilor din
apa uzata de catre 60-80% 60-80% 60-85% 60-80%
mocroorganismele
depuse pe filtrele
biologice
5 Coagularea si Coagularea
sedimentarea(dupa pericinetica-
27
preepurare) floculare-
40-70% 40-70% 50-80% 50-90%
separarea
flocoanelor prin
sedimentare
6 Adsorbtie pe Adsorbtia
carbune activ compusilor
organici pe 50-85% 50-85% 50-85% 30-50%
carbune activ
Propunem urmtoarele variante tehnologice pentru epurarea apelor uzate municipale:
Varianta I
a.u. a.e.
Gratare DZ DP BNA DS
Varianta II
a.u.
Gratare DZ CF DP BNA DS
a.e.
DZ CF DP
DZ DD
DP
Varianta III
a.u. a.e.
Gratare DZ FL CF DP BNA DS
A
28
Varianta IV
a.u. a.e.
Gratare DZ CF DP BNA DS
Varianta V
a.u. a.e.
Gratare DZ FL DP FB
Se calculeaz concentraiile intermediare pentru fiecare variant tehnologic aleas.
Varianta I
1. Determinarea concentraiei finale pentru MTS
G/S ; GE = 1 %
( 100) 335( 1001)
Ci= Ci = = 331.65 mg/l
100 100
DZ; GE = 5 %
( 100 ) 331.65( 1005 )
Ci = Ci = = 315.06 mg/l
100 100
DP; GE = 50 %
( 100 ) 315.06 ( 10050 )
Ci = Ci = = 157.53mg/l
100 100
BNA + DS ; GE = 80 %
( 100 ) 157.53( 10080 )
Ci = Ci = = 31.50 mg/l Cf MTS = 31.5 mg/l
100 100
2. Determinarea concentraiei finale pentru CBO5
G/S; GE = 0 %
( 100 ) 290( 1000 )
Ci = Ci = = 290 mg/l
100 100
DZ; GE = 5%
29
( 100 ) 290( 1005 )
Ci = Ci = = 275.5 mg/l
100 100
DP; GE = 40 %
( 100 ) 275.5( 10040 )
Ci = Ci = =165.3 mg/l
100 100
BNA + DS; GE = 85 %
( 100 ) 165.3 ( 10085 )
Ci = Ci = = 24.795mg/l =24.795 mg/l
100 100
3. Determinarea concentraiei finale pentru CCOCr
G/S; GE = 0 %
( 100 ) 325( 1000 )
Ci = Ci = = 325 mg/l
100 100
DZ; GE = 5 %
( 100 ) 325( 1005 )
Ci = Ci == = 308.75 mg/l
100 100
DP; GE = 35 %
( 100 ) 308.75 ( 10035 )
Ci = Ci = = 200.68 mg/l
100 100
BNA + DS ; GE = 83 %
( 100 ) 200.68 ( 10083 )
Ci = Ci = = 34.11 mg/l = 34.11 mg/l
100 100
4. Determinarea concentraiei finale pentru Ntotal
G/S; GE = 0 %
( 100 ) 12,5( 1000 )
Ci = Ci = = 12,5 mg/l
100 100
DZ; GE = 3%
( 100 ) 12,5( 1003 )
Ci = Ci = = 12.125 mg/l
100 100
DP; GE = 20 %
( 100 ) 12,125( 10020 )
Ci = Ci = =9.7 mg/l
100 100
BNA + DS ; GE = 61%
( 100 ) 9.7( 10061 )
Ci = Ci = = 3.78 mg/l 3.78 mg/l
100 100
30
Varianta II.
G/S ; GE = 1%
( 100) 335( 1001 )
Ci= Ci = = 331.65 mg/l
100 100
DZ; GE = 5 %
( 100 ) 331.65( 1005 )
Ci = Ci = = 315.06 mg/l
100 100
CF; GE = 55 %;
( 100 ) 315.06( 10055 )
Ci = Ci = = 141.77 mg/l
100 100
DP; GE = 50%
( 100 ) 141.77( 10050 )
Ci = Ci = =70.88 mg/l
100 100
BNA + DS; GE = 80 %
( 100 ) 70.88( 10080 )
Ci = Ci = = 14.17 mg/l = 14.17 mg/l
100 100
G/S; GE = 0 %
( 100 ) 290( 1000 )
Ci = Ci = = 290 mg/l
100 100
DZ; GE = 5%
( 100 ) 290( 1005 )
Ci = Ci = = 275.5 mg/l
100 100
CF; GE = 50 %
( 100 ) 275.5( 10050 )
Ci = Ci = = 137.75 mg/l
100 100
DP; GE = 40%
( 100 ) 137.75( 10040 )
Ci = Ci = = 82.65 mg/l
100 100
BNA + DS; GE = 85%

( 100 ) 82.65 ( 10085 )
Ci = Ci = = 12.39mg/l = 12.39mg/l
100 100
G/S; GE = 0 %
31
( 100 ) 325( 1000 )
Ci = Ci = = 325mg/l
100 100
DZ; GE = 5 %
( 100 ) 325( 1005 )
Ci = Ci = =308.75 mg/l
100 100
CF; GE = 50 %
( 100 ) 308.75( 10050 )
Ci = Ci = = 154.37 mg/l
100 100
DP; GE = 35 %
( 100 ) 154.37( 10035 )
Ci = Ci = = 100.34mg/l
100 100
BNA + DS; GE = 83 %
( 100 ) 100.34( 10083 )
Ci = Ci = = 17.05 mg/l = 17.05 mg/l
100 100
G/S; GE = 0 %
( 100 ) 12,5( 1000 )
Ci = Ci = = 12,5 mg/l
100 100
DZ; GE = 3%
( 100 ) 12,5( 1003 )
Ci = Ci = = 12.12 mg/l
100 100
CF; GE = 50%
( 100 ) 12,12( 10050 )
Ci = Ci = = 6.06 mg/l
100 100
DP; GE = 20 %
( 100 ) 6.06( 10020 )
Ci = Ci = = 4.85 mg/l
100 100
BNA + DS ; GE = 61 %
( 100 ) 4.85( 10061 )
Ci = Ci = = 1.89 mg/l = 1.89 mg/l
100 100
Varianta III
G/S ; GE = 1%
( 100) 335( 1001 )
Ci= Ci = = 331.65 mg/l
100 100
32
DZ; GE = 5 %
( 100 ) 331.65( 1005 )
Ci = Ci = = 315.06 mg/l
100 100
Fl; GE = 15 %
( 100 ) 315.06( 10015 )
Ci = Ci = = 267.80 mg/l
100 100
CF; GE = 55 %;
( 100 ) 267.80( 10055 )
Ci = Ci = = 120.51 mg/l
100 100
DP; GE = 50%
( 100 ) 120.51( 10050 )
Ci = Ci = = 60.25 mg/l
100 100
BNA+DS; GE = 80 %
( 100 ) 60.25( 10080 )
Ci = Ci = = 12.11 mg/l =12.11 mg/l
100 100

G/S; GE = 0 %
( 100 ) 290( 1000 )
Ci = Ci = = 290 mg/l
100 100
DZ; GE = 5%
( 100 ) 290( 1005 )
Ci = Ci = = 275.5 mg/l
100 100
Fl; GE = 10 %
( 100 ) 275.5( 10010 )
Ci = Ci = = 247.95 mg/l
100 100
CF; GE = 50 %
( 100 ) 247.95( 10050 )
Ci = Ci = = 123.97 mg/l
100 100
DP; GE = 40%
( 100 ) 123.97( 10040 )
Ci = Ci = = 74.38 mg/l
100 100
BNA+DS; GE = 85 %
( 100 ) 74.38( 10085 )
Ci = Ci = = 11.15 mg/l = 11.15 mg/l
100 100

G/S; GE = 0 %
( 100 ) 325( 1000 )
Ci = Ci = = 325 mg/l
100 100
33
DZ; GE = 5 %
( 100 ) 325( 1005 )
Ci = Ci = = 308.75 mg/l
100 100
Fl; GE = 10 %
( 100 ) 308.75( 10010 )
Ci = Ci = = 277.87 mg/l
100 100
CF; GE = 50 %
( 100 ) 277.87( 10050 )
Ci = Ci = = 138.93 mg/l
100 100
DP; GE = 35 %
( 100 ) 138.93( 10035 )
Ci = Ci = = 90.3 mg/l
100 100
BNA+DS; GE = 83 %
( 100 ) 90.3( 10083 )
Ci = Ci = = 15.35 mg/l = 15.35 mg/l
100 100

G/S; GE = 0 %
( 100 ) 12,5( 1000 )
Ci = Ci = = 12,5 mg/l
100 100
DZ; GE = 3%
( 100 ) 12,5( 1003 )
Ci = Ci = = 12.12 mg/l
100 100
FL; GE = 10%
( 100 ) 12,12( 10010 )
Ci = Ci = = 10.9 mg/l
100 100
CF; GE = 50%
( 100 ) 10.9( 10050 )
Ci = Ci = = 5.45 mg/l
100 100
DP; GE = 20 %
( 100 ) 5.45( 10020 )
Ci = Ci = = 4.36 mg/l
100 100
BNA+DS; GE = 61 %
( 100 ) 4.36( 10061 )
Ci = Ci = = 1.7 mg/l = 1.7 mg/l
100 100
34
Varianta IV
G/S ; GE = 1%
( 100) 335( 1001 )
Ci= Ci = = 331.65 mg/l
100 100
DZ; GE = 5 %
( 100 ) 331.65( 1005 )
Ci = Ci = = 315.06 mg/l
100 100
CF; GE = 55 %;
( 100 ) 315.06( 10055 )
Ci = Ci = = 141.77 mg/l
100 100
DP; GE = 50%
( 100 ) 141.77( 10050 )
Ci = Ci = = 70.88 mg/l
100 100
BNA+DS; GE = 80%
( 100 ) 70.88( 10080 )
Ci = Ci = = 14.17 mg/l
100 100
Cactiv; GE = 50%
( 100 ) 14.17( 10050 )
Ci = Ci = = 7.08 mg/l = 7.08 mg/l
100 100

G/S; GE = 0 %
( 100 ) 290( 1000 )
Ci = Ci = = 290 mg/l
100 100
DZ; GE = 5%
( 100 ) 290( 1005 )
Ci = Ci = = 275.5 mg/l
100 100
CF; GE = 50 %
( 100 ) 275.5( 10050 )
Ci = Ci = = 137.75 mg/l
100 100
DP; GE = 40%
( 100 ) 137.75( 10040 )
Ci = Ci = = 82.65 mg/l
100 100
BNA+DS; GE = 85 %
( 100 ) 82.65( 10085 )
Ci = Ci = = 12.39 mg/l
100 100
35
Cactiv; GE = 60 %
( 100 ) 12.39( 10060 )
Ci = Ci = = 4.956 mg/l = 4.95 mg/l
100 100
3. Determinarea concentraiei finale petru CCOCr
G/S; GE = 0 %
( 100 ) 325( 1000 )
Ci = Ci = = 325 mg/l
100 100
DZ; GE = 5 %
( 100 ) 325( 1005 )
Ci = Ci = = 308.75 mg/l
100 100
CF; GE = 50 %
( 100 ) 308.75( 10050 )
Ci = Ci = = 154.37 mg/l
100 100
DP; GE = 35 %
( 100 ) 154.37( 10035 )
Ci = Ci = = 100.34 mg/l
100 100
BNA+DS; GE = 83 %
( 100 ) 100.34( 10083 )
Ci = Ci = = 17.05 mg/l
100 100
Cactiv; GE = 60 %
( 100 ) 17.05( 10060 )
Ci = Ci = = 6.82 mg/l = 6.82 mg/l
100 100
G/S; GE = 0 %
( 100 ) 12,5( 1000 )
Ci = Ci = = 12,5 mg/l
100 100
DZ; GE = 3%
( 100 ) 12,5( 1003 )
Ci = Ci = = 12,12 mg/l
100 100
CF; GE = 50%
( 100 ) 12,12( 10050 )
Ci = Ci = = 6.06 mg/l
100 100
DP; GE = 20 %
( 100 ) 6.06( 10020 )
Ci = Ci = = 4.85 mg/l
100 100
BNA+DS; GE = 61 %
36
( 100 ) 4.85( 10061 )
Ci = Ci = = 1.89 mg/l
100 100
Cactiv; GE = 25 %
( 100 ) 1.89( 10025 )
Ci = Ci = = 1.41 mg/l = 1.41 mg/l
100 100
Varianta V
G/S ; GE = 1 %
( 100) 335( 1001 )
Ci= Ci = = 331.65 mg/l
100 100
DZ; GE = 5 %
( 100 ) 331.65( 1005 )
Ci = Ci = = 315.06 mg/l
100 100
FL; GE = 15 %
( 100 ) 315.06( 10015 )
Ci = Ci = = 267.80 mg/l
100 100
DP; GE = 50 %
( 100 ) 267.80 ( 10050 )
Ci = Ci = = 133.9 mg/l
100 100
FB; GE = 63%
( 100 ) 133.9( 10063 )
Ci = Ci = = 49.54 mg/l
100 100
Cactiv; GE = 50%
( 100 ) 49.54( 10050 )

Ci = Ci = = 24.77 mg/l = 24.77 mg/l
100 100
G/S; GE = 0 %
( 100 ) 290( 1000 )
Ci = Ci = = 290 mg/l
100 100
DZ; GE = 5%
( 100 ) 290( 1005 )
Ci = 100
Ci = 100
= 275.5 mg/l
37
FL; GE = 10 %
( 100 ) 275.5( 10010 )
Ci = Ci = = 247.95 mg/l
100 100
DP; GE = 40 %
( 100 ) 247.95( 10040 )
Ci = Ci = = 148.77 mg/l
100 100
FB; GE = 60%
( 100 ) 148.77( 10060 )
Ci = Ci = = 59.50 mg/l
100 100
Cactiv; GE = 60%
( 100 ) 59.50( 10060 )
Ci = Ci = =23.80 mg/l = 23.80 mg/l
100 100

G/S; GE = 0 %
( 100 ) 325( 1000 )
Ci = Ci = = 325 mg/l
100 100
DZ; GE = 5%
( 100 ) 325( 1005 )
Ci = Ci = = 308.75 mg/l
100 100
FL; GE = 10 %
( 100 ) 308.75( 10010 )
Ci = Ci = = 277.87 mg/l
100 100
DP; GE = 35 %
( 100 ) 277.87( 10035 )
Ci = Ci = = 180.61 mg/l
100 100
FB; GE = 60%
( 100 ) 180.61( 10060 )
Ci = Ci = = 72.25 mg/l
100 100
Cactiv; GE = 60%
( 100 ) 72.25( 10060 )
Ci = Ci = =28.9 mg/l = 28.9 mg/l
100 100

G/S; GE = 0 %
( 100 ) 12.5( 1000 )
Ci = Ci = = 12.5 mg/l
100 100
DZ; GE = 3%
( 100 ) 12.5( 1003 )
Ci = 100
Ci = 100
= 12.12 mg/l
38
FL; GE = 10 %
( 100 ) 12.12( 10010 )
Ci = Ci = = 10.91 mg/l
100 100
DP; GE = 20 %
( 100 ) 10.91( 10020 )
Ci = Ci = = 8.73 mg/l
100 100
FB; GE = 60%
( 100 ) 8.73( 10060 )
Ci = Ci = = 3.49 mg/l
100 100
Cactiv; GE = 25%
( 100 ) 3.49( 10025 )
Ci = Ci = =2.61 mg/l = 2.61 mg/l
100 100
4.5. Alegerea variantei tehnologice optime i descrierea detaliat a

procesului tehnologic adoptat
Valori / Variante MTS CBO5 CCOCr Ntotal
Varianta I 31,50 24.79 34.11 3.78
Varianta II 14.17 12.39 17.05 1.89
Varianta III 12.11 11.15 15.35 1.70
Varianta IV 7.08 4.95 6.82 1.41
Varianta V 24.77 23.80 28.9 2.61
NTPA 001 35 25 125 10
Analiznd cele cinci variante constatm c toate variantele se ncadreaz din punct de
vedere ecologic, deoarece concentraiile calculate sunt in conformitate cu Legea 188/2002,
NTPA 001/2002.
Din punct de vedere economic, alegem prima variant, deoarece, aceasta are un cost de
ntretinere mai scazut, iar procesele si utilajele nu sunt att de pretenioase. Neavnd procese de
coagulare-floculare nu avem cheltuieli suplimentare pentru reactivii de coagulare floculare.
Apa uzata brut intrata n statia de epurare, trece prin gratare si site, unde are loc retinerea
corpurilor si a suspensiilor de dimensiuni mari. Ulterior, se realizeaza separarea materiilor solide
39
in suspensie si a solidelor cu dimensiuni mai mari (nisip, pietris) prin sedimentare in
deznisipatoare.
n decantorul primar se realizeaza sedimentarea primara, a carui scop este reducerea
coninutului de materii in suspensii si patial a materiei organice exprimata prin consumul chimic
de oxigen si prin consumul biochimic de oxigen. In bazinul cu nmol activ, apa uzata continand
compui organici biodegradabili dizolvati sau dispersii coloidale, este pusa in contact cu cultura
bacterian mixta de microorganisme, care consuma impuritatile biodegradabile drept substrat
final, din decantorul secundar este evacuata apa epurat.
4.6 Schema bloc a procesului de epurare mecano-chimico biologic
40
4.7 Materii prime, auxiliare si utilitati
Materia prima reprezinta un ansamblu de material destinat prelucrarii, intr-o statie de

epurare, in vederea obtinerii de apa epurata de caliate corespunzatoare. In cadrul statiei de
epurare materia prima utilizata este apa uzata urbana.
Apa, aburul, aerul comprimat, gazele inerte si energia electrica sunt uzual inglobate in
denumirea de utilitati. Toate utilittile sunt considerate ca facand parte din sfera problemelor
energetice ale unei intreprinderi.
Apa. Functie de utilizarea apei se deosebesc mai multe categorii, cum ar fi: apa
tehnologica, apa de racire, apa potabila, apa de incendiu, apa de incalzire.
Apa ca agent de incalzire poate fi:
-apa calda cu temperatura pana la 90C;
-apa fierbinte, sub presiune pana la temperatura de 130-150C.
Apa este un agent termic cu capacitate calorica mare, usor de procurat. Pentru incalzire se
prefera apa dedurizata cu scopul evitarii depunerilor de piatra.
Aburul. Este cel mai utilizat agent de incalzire si poate fi: abur umed, abur saturat, abur
supraincalzit.
Aburul umed contine picaturi de apa si rezulta de la turbinele cu contrapresiune sau din
operatiile de evaporare, ca produs secundar. Este cunoscut sub denumirea de abur mort.
Aburul saturat este frecvent cunoscut ca agent de incalzire avand caldura latenta de
condensare mare si coeficienti individuali de transfer de caldura mari.
Temperatura aburului saturat poate fi reglata usor prin modificarea presiunii. Incalzirea
cu abur se poate realiza direct, prin barbotare, sau indirect, prin intermediul unei suprafete ce
separa cele doua fluide.
Aburul supraincalzit cedeaza, in prima faza, caldura sensibila de racire, pana la atingerea
temperaturii de saturatie, cnd coeficientul individual de transfer de caldura este mic si apoi
caldura latenta prin condensare. Aburul ca agent de incalzire este, in general scump.
Aerul comprimat. In industria chimica, aerul comprimat poate fi utilizat in urmatoarele

scopuri:
-ca purtator de energie (pentru actionarea aparatelor de msura si de reglare, in atelierul
mecanic);
-pentru amestecare pneumatica;
-ca materie prima tehnologica;
-ca fluid inert pentru manipulari de produse, suflari;
-pentru diferite scopuri (curatirea utilajelor, uscare).
Energia electrica. Aceasta reprezinta una din formele de energie cele mai folosite
41
datorita usurintei de transport la distante mari si la punctele de consum si randamentelor mari cu
care poate fi transformata in energie mecanica, termica sau luminoasa.
Energia electrica transformata in energia mecanica este utilizata la actionarea
electromotoarelor cu care sunt dotate diversele utilaje (pompe, ventilatoare, reactoare cu agitare
mecanica).
Energia electrica este folosita si la incalzire prin transformare in caldura, folosind mai
multe tehnici:
-trecerea curentului prin rezistente electrice;
-transformarea energiei electrice in radiatii infrarosii;
-folosirea curentilor de inalta frecventa, medie si mica;
-folosirea pierderilor dielectrice;
-incalzirea in arc electric.
Avantajul incalzirii electrice consta in reglarea usoara a temperaturii, posibilitatea
generarii incalzirii intr-un punct, introducerea unei cantitati mari de caldura intr-un volum mic,
realizarea unei incalziri directe, fara impurificarea mediului si la orice presiune.
Dezavantajul utilizarii energiei electrice il constituie costul ridicat si impunerea unor
masuri speciale de protectia muncii.(Tudose s.a, 1990)
4.8 Subproduse materiale si energetice, deseuri
Namolul activ in exces. Reprezinta cantitatea de namol activ care nu mai este necesara
procesului de epurare, fiind exprimata in kg evacuate zilnic din instalatia de epurare; poate fi
exprimate si in volume de namol cand se ia in considerare si umiditatea acestuia de 98,5-99,5%.
Cantitatea de namol in exces depinde de mai multi factori, dintre care ponderea cea mai mare o
reprezinta cantitatea de CBO5 din apa uzata la care se adauga factorul privind mentinerea
concentratiei constante a namolului activ in bazinul de aerare.
Este stiut ca namolul activ de recirculare isi mareste neincetat volumul, prin proliferarea
microorganismelor datorita hranei asigurata de apa uzata nou sosita in bazin.
Namolul activ in exces poate fi trimis, spre tratare, in rezervoarele de fermentare
metanica, dupa ce in prealabil a fost supus unui proces de reducere a umiditatii in bazine speciale
numite ingrosatoare de namol. Daca schema tehnologica a statiei de epurare prezinta un
amplasament corespunzator, se recomanda ca acest namol sa fie pompat intr-un camin din fata
decantoarelor primare, prezentnd urmatoarele avantaje:
- cresterea eficientei decantoarelor primare, deoarece flocoanele de namol activ au efectul unui
coagulant;
- amestecul celor doua feluri de namoluri contine mai putina apa si in consecinta volume reduse
de namol vor fi dirijate spre rezervoarele de fermentare, eliminand necesitatea obligatorie a
ingrosatorului de namol.(Dima, 1995)
Deseuri menajere rezultate din statiile de epurare sunt ambalaje, hartie, recipientele de la
reactivi etc.
42
Capitolul 5. Proiectarea tehnologic a utilajelor
Debitele de ap uzat
Determinarea debitelor de ap uzat reprezint o etap fundamental pentru proiectarea
sistemelor de canalizare i a utilajelor din sistemul de epurare.
Cunoscnd tipurile de ape uzate (menajere , industrilale) este necesar s se determine i
s se analizeze debitele respective pentru a obine informaiile necesare pentru proiectare.
Conform datelor statistice aproximativ o treime din apa uzat municipal provine din
utilizrile domestic (din folosinta sanitar , din spitale).
Consumul de ap i debite de ape uzate se pot estima din evidenele inute de regiile
autonome de ap. n aceste evidente sunt informatii referitoare la volumul de ap potabil
produs i trimis n sistemul de distribuire i volumul de ap consumat.
Pentru a estima corect debitele de ape uzate este necesar s se determine prin contorizare
volumele reale consummate de populaie sau industrial.
Factorii principali care influenteaz debitele de ape uzate sunt:
1. Factori specifici comunitii :

Climatul , temperatura i volumul de precipitaii influeneaz direct irigaiile .
2. Populaia nu influeneaz valorile medii ale debitelor de ap uzat ns influeneaz
valorile extreme ale debitelor (orele de vrf 9 22).
3. Densitatea locuinelor i tipul acestora afecteaz att consumul interior ct i
consumul exterior.
4. Posibilitaile economice ale consumatorilor , prezena obiectivelor industriale sau
agricole.
5. Calitatea i cantitatea sursei de alimentare . O calitatea coerspunztoare a apei
potabile furnizate duce la un consum mare.
6. Conservarea apei pentru cazuri extreme .
7. Posibilitatea nregistrrii corecte a consumului individual de ap prin contorizare ,
plile se vor face n funcie de consum . n sistemele contorizate sistemele sunt de 10 15 % n
comparaie i sistemele necontorizate cnd pierderile sunt de 30%.
43
Fluctuaii n monitorizarea apei
Cele mai mari consumuri de ap apar n liniile var cnd consumul de ap crete foarte
mult datorit irigaiilor , iar iarna cnd se utilizeaz volume mari de ap cu scopul prevenirii
ngheului conductelor.
Variaiile consumului de ap n industrie sunt n general mici , iardebitele de ap uzate
sunt n general constant i depinde de profilul de producie, utilizarea proceselor continue si
discontinue.
5.1.Debite de calcul i de verificare utilizate n staiile de epurare municipal
Aceste debite de calcul i verificate sunt specific fiecrei trepte din procesul de epurare a
apei uzate .
Valorile acestora sunt prezentate sintetic n urmtorul tabel :
Utilaj Debite de calcul (Qc) Debite de verificare (Qv)
Grtare , Site Qc = 2 * Qor.max Qv = Qor.min
Deznisipator Qc = 2 * Qor.max Qv = Qor.min
Decantor primar Qc = Qzi.max Qv =2* Qor.max
Bazin cu nmol activ Qc = Qzi.max Qv = Qor.max
Decantor secundar Qc = Qzi.max Qv = Qor.max
5.2 Dimensionare utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare

5.2.1. Dimensionarea grtarelor
Dimensionarea grtarelor
a)
Debite de calcul : Qc = 0.67 m3/s
Qv = 0.225m3/s
Se specific gradul de reinere a solidelor :GE = 5%;
Viteza apei uzate prin instspaiile grtarului variaz ntre 0.7 1 m/s.
Se abopt : vg = 0.8 m/s.
Caracteristicile grtarelor din tehnologia de epurare :
Limea barelor : s = 10 mm;
44
Coeficientul de forma barelor : = 1.83;
Distana dintre bare : b = 20 mm;
Unghiul de nclinare : = 75 .
Viteza n amonte de grtar trebuie sa varieze ntre 0.4 0.6 m/s i n condiii de
precipitaii abundente poate varia ntre 0.4 0.9 m/s . Aceast vitez se poate calcula cu relaia :
0.67
va = 2 = 220.4 = 0.418 m/s

unde ;
Qc = debit de calcul ;
Bc = nlimea grtarului , Bc = 2m;
hmax = nlimae lichidului n amonte de grtar . Aceata variaz ntre 0.25 0.65 m .Vom
adopta hmax = 0.4 m .
b) Se calculeaz suma limilor interspaiilor dintre bare :

0.67
= = = 1.046
2 2 0.8 0.4
c) Se calculeaz numrul de bare:
2 1.046 0.3
= = = 65.4
0.01
unde :
c = laimea pieselor de prindere a barelor grtarului .Se adopt 0.3 m.
d) Se verific viteza apei n amonte de grtar :

2 1
= 74 3 2 [/]
2 1
= 74 (0.285)3 (0.0005)2 = 0.71 [/]
unde:
R = raza hidraulic

20.4
R = +2 = 2+20.4 = 0.285

j = panta grtarului;
j = 0.5 mm;
45
e) Se calculeaz pierderea de sarcin pe grtar
4 4
3 2 0.01 3 (0.71)2
= ( ) = 1.83 ( ) 75
2 0.02 2 9.81
= 1.820
= coeficient de form al barelor ; = 1.83 .
5.2.2. Dimensionarea deznisipatoarelor

Gradele de epurare pentru solide n deznisipator sunt cuprinse ntre 25 45 %.
Debite de calcul : Qc = 0.67m3/s;
Debite de verificare : Qv = 0.225 m3/s
Pentru dimensionarea deznisipatorului , sunt importante ariile urmtoare:
0.67
Aria orizontal a deznisipatorului : 0 = = = 0.023 = 29.13 2

L = lungimea deznisipatorului;
B = limea deznisipatorului;
vs = viteza de sedimentare.

Aria transversal a deznisipatorului : = =

H = nlimea deznisipatorului ;
va = viteza apei n deznisipator ;
a) Se calculeaz volumul util al deznisipatorului:

= = 0.67 50 = 33.5 3
= timpul de deznisipare care variaz ntre 30 50 s. Se adopt 50s.
b) Calculul suprafeei orizontale:

0.67
0 = = = 1.5 = 43.6952
0.023
= caeficient ce ine seama de regimul de curgere , = 1.5.
se adopt 2.3 cm/s.
ncrcarea superficial:
46
0.023
= = = 0.015 m/s = 1.5 cm/s
1.5
c) Calculul ariei transversale :

0.67
= = = 4.46 2
0.15
= 0.05 0.3 m/s , funcie de diametrul particulei de nisip. Se adopt = 0.15 m/s.
d) Se calculeaz lungimea i limea deznisipatorului :
L = []
L = 1.5*0.15*50 =11.25 m
0
B= []

43.695
B= = 3.884
11.25
e) Se calculeaz nlimea deznisipatorului :

H= []

33.5
H = 11.253.884 = 0.76
f) Se mparte deznisipatorul ntr-un numr de canale de deznisipare separate , iar limea

unui compartiment canal 1 trebuie s fie cuprins ntre 0.6 2 m , iar n cazuri extreme poate fi
cuprinsa ntre 3 6 m . Se adopt 1 = 1.4 m.
Numrul de compartimente utilizate va fi :
3.884
n= = = 2.774
1 1.4
5.2.3. Dimensionarea decantoarelor primare

Pentru proiectarea decantoarelor sunt necesare studii privitoare la viteza de sedimentare
sau de ridicare la suprafa a materiilor n suspensie, exprimat global, prin ncrcarea
superficial sau hidraulic . Conform STAS 4162 1/89, mrimea aceseti ncrcri de suprafa ,
variaz n funcie de concentraia iniial a materiilor n suspensie de apa uzat i de eficiena
decantoarelor n ceea ce privete eliminarea suspensiilor.
47
ncrcarea superficial Adncimi medii ale decantorului (m)
(m3/m2h) 2 2.5 3
1 2 2.5 3
1.4 1.6 1.8 2.25
1.7 1.25 1.4 1.75
Dimensionarea tehnologic const n stabilirea numrului i dimensiunilor geometrice ale

decantoarelor n conformitate cu prevederile STAS4162/89.
a) Debit de calcul: Qc = 0.32 m3/s

Qv = 0.67 m3/s
Se adopt un grad de epurare pentru solide n suspensie de 60% i pentru CBO5 de 28 %.
b) Determinarea vitezei de sedimentare (vs), se face n funcie de eficiena sedimentrii ,
care se urmrete i de concentraia iniial a suspensiilor. n cazul acesta se adopt vs:
vs = 1.5m/h = 0.0004166 m/s
c) Se calcluleaz ncrcarea hidraulic :

= [m/s]
0
0.32
= 1.5 = 6.249 104
768.122
unde = coeficient ce ine seama de regimul de curgere i GE .
= 1.5.
d) Viteza de circulaie a apei prin decantor :
va = 10 mm/s = 0.01m/s
e) Tipmul de staionare n decantor :
ts = 1.5 2.5 h.
Se adopt ts = 2h = 7200s.
f) Se calculeaz volumul spaiului de decantare:
Vs = Qc * ts [m3]
Vs = 0.32*7200 = 2304 m3
a) Se calculeaz ariile transversale i orizontale:
48

= [2 ]

0.32
= = 32 2
0.01

0 = [2 ]

0.32
0 = = 768.122[2 ]
0.0004166
b) Se calculeaz lungimea decantorului :
L = va * ts [m]
L = 0.01*7200 = 72 m
c) Se calculeaz nlimea total a decantorului :
H = Hs + Hu + Hd = 0.4 + 2.999 + 0.45 = 3.879 m
Hs = nlimea de siguran a decantorului primar , 0.2 0.6 m ; se adopt Hs = 0.4m.
Hd = nlimea depunerilor n decantorul primar , 0.2 0.6 m ; se adopt 0.45
Hu = vs * ts [m] Hu = 0.0004166 * 7200 = 2.999 m
d) Se calculeaz limea decantorului :

0 768.122
B= [] B= = 10.668
72
Dac limea decantorului primar este mai mare dect valorile standardizate (3 5) m se
recurge la compartimentarea bazinelor de sedimentare. Se adopt limea unui compartiment
b1 = 3.5 m i se calculeaz :
10.668
n= = = 3.048
1 3.5
e) Se calculeaz volumul total de nmol depus:

100 92.3 100
= = 0.32 455 = 235.99
100 1150 100 95
unde :
= densitatea nmolului;
= 1100 1200 kg/m3;
Se adopt = 1150 kg/m3;
49
P = umiditatea mmolului;
P = 95 %.
5.3. Dimensionarea utilajelor din cadrul treptei biologice de epurare
Ipotezele considerate n proiect pentru etapa biologic sunt:

1. bazinul de nmol activ este asimilat cu un bazin cu amestecare perfect n care se
consider c n orice punct din bazin concentraia substratului ct i a nmolului activ este egal
cu cea de la ieirea din bazin;
2. epurarea biologic se realizeaz n ansamblul format din nmol activ i decantorul
secundar;
3. procesul biologic de degradare a materiei organice care are loc numai n bazinul de
nmol activ, n decantorul secundar se realizeaz separarea flocoanelor biologice de apa epurat
i recircularea unei pri a nmolului activ n bazinul de nmol activ;
4. n decantorul secundar, nmolul activ trebuie meninut n stare proaspta prin evacuarea
excesului i recircularea unei pri de nmol activ n bazinul de nmol activ n conformitate cu
raportul de recirculare;
5. pricipalele caracteristici ale nmolului activ ce sunt avute n vedere n proiect n treapta
biologic, sunt:
Indicele volumetric a nmolului I VN ;
ncrcarea organic a nmolului I ON ;

Materiile totale n suspensie MTS.
50
5.3.1 Dimensionarea bazinului cu nmol activ
Bazin cu nmol activ

Epurarea biologic cu nmol activ a apelor uzate n bazinele de aerare constituie, n
prezent procedeul cel mai utilizat n staiile de epurare. Avantajul acestuia este, realizarea unei
eficiene de epurare mai ridicate, att iarna ct i vara, sunt lipsite de mirosul neplcut i de
prezena mutelor, suprafeele specifice constituite sunt mai reduse, permite o mai uoar
adaptare a procesului tehnologic din staia de epurare la modificri de durat ale caracteristicilor
apelor uzate. Marele inconvenient al acestui procedeu este de ordin energetic deoarece necesit
un consum specific de energie mai ridicat, aceast energie fiind absorbit de utilajele care
furnizeaz oxigenul necesar proceselor aerobe.
Din punct de vedere constructiv, un bazin cu namol activ se prezint sub forma unui
bazin rectangular din beton armat, unde epurarea biologic are loc n prezena unui amestec de
nmol activ i ap uzat [Dima M.-1998].
Proiectarea tehnologic a unui bazin de egalizare implic calcularea volumului cumulativ
al unui bazin de egalizare; funcie de acest volum se alege un bazin a crui dimensiuni trebuie s
corespund urmtoarelor specificaii:
Variaiile de debite i de concentraii ce apar ca urmare a procesului tehnologic provoac
dereglri n funcionarea staiei de epurare, de aceea se impune un bazin de egalizare a debitelor
respective. Bazinul de egalizare a debitelor este de form cilindric i se urmrete determinarea
diametrului i nlimii. Se calculeaz volumul bazinului de egalizare innd seama de:
Se calculeaz volumul cumulativ pentru fiecare interval orar;
Se reprezint grafic variaia volumului cumulativ n timp;(cronograme)
Se reprezint curba debitului mediu;
Se calculeaz volumul bazinului de egalizare;
Se traseaz tangenta de la punctul de maxim sau de minim a curbei debitelor realizate,
distana pe ordonat a acestei trepte reprezint volumul bazinului calculat.
1. Concentraia materiei organice exprimate n CBO 5 ce intr n treapta biologic
CCBO5 165.3mg / l
2. Debitul de calcul al instalaiei de epurare biologic:
51
Qc Q zi. max 0.360m 3 / s
3. Eficiena epurrii epurrii biologice:
-global:
C C
CBO5 tb CBO5
GEb 100
fb
C CBO5 ib
165,3 24,795
GEb 100
165,3
GEb 85%
n general, bazinele cu nmol activ permit reducerea coninutului de CBO5 la valori mai
mici de 25 mg/L, conform NTPA 001/2005, asigurnd un grad de epurare cuprins ntre 85
95%.
4.ncrcarea organic a bazinului cu nmol activ (IOB)

Reprezint cantitatea de CBO5 din influent care poate fi ndeprtat ntr-un metru cub de
bazin de aerare. Datele din literatur ofer posibilitatea calculrii IOB n trei variante:
a) Funcie de GE, de coninutul de materii n suspensie i de timpul de aerare:

CBO5 ib
I OB K 1 GE , kgCBO5 / m 3 zi
V
I OB 5 1 0,85
I OB 5 O,38 I OB 1,93kgCBO5 / m 3 zi
K = coeficient de depinde de temperatur dup cum urmeaz:
t = 10 20 C K = 5;
t = 20 30 C K = 6;
t = 30 40 C K = 7.
b) Funcie numai de gradul de epurare:
Pentru GE = 89 % IOB = 1,66 kg CBO5/m3zi
Pentru GE = 94 % IOB = 1,24 kg CBO5/m3zi
52
c) n conformitate cu definiia lui Imhoff:
Pentru GE = 60 80 % IOB = 3,6 kg CBO5/m3zi
Pentru GE = 85 90 % IOB = 1,8 kg CBO5/m3zi
5.Se calculeaz ncrcarea organic a nmolului activ (ION)
a) Pentru GE = 93 % ION = 0,22 kg CBO5/kg nmol activzi
sau

Qc CCBO5 I OB
I ON
V CN CN
b)
1,93
I ON I ON 0,75kgCBO5 / kgNamolActiv zi
2,57
CN = concentraia nmolului activ;
CN = 2,5 4 kg/m3 , CN =3 kg/m3
sau
I ON K 1 GE
c) kg CBO5/kg nmol activzi
I ON 5 1 0,85 I ON 0,75
1,93
= = 0,75 CN = 2,57 kgm3 , se ncadreaz ntre limitele impuse.

6.Indicele volumetric al nmolului (IVN)

IVN reprezint volumul unui gram de nmol de materie total n suspensie
dup 30 minute de sedimentare.
IVN = 50 150 cm3/g n cazul n care nmolul activ acioneaz n condiii ce asigur o
eficien corespunztoare procesului biologic de reinere a CBO5.
IVN > 200 cm3/g n cazul n care nmolul activ se consider c este bolnav
Indicele de ncrcare organic:
Variaz n funcie de caracteristicile nmolului activ
Coninutul n materii totale solide (MTS)
7.Se calculeaz volumul bazinului de aerare:
(5 ) (5 ) 0,36 165,3 103 24 3600
= = = = 2667,1683
2,57 0,75
8.Se calculeaz debitul de nmol activ recirculat (QR):

= = 0,36 0,3458 = 0,12 3
53
2,57
= 100 = 102,57 100 = 34,58%

r = coeficient de recirculare.
CR = concentraia nmolului activ recirculat
Se va adopta CR = 10 kg/m3
9.Timpul de aerare:
a) Cnd se consider c recircularea nmolului poate fi neglijat:
V 2667,168
ta ta t a 2,058 h
Qc 0,360 3600
b) Lund n considerare nmolul recirculat:

2667,168
= = (0,360+0,12)3600 = 1,5435
+
Se consider c valoarea maxim ce poate fi recirculat este asigurat de o valoare rmax =

0,7.
Pentru aceast valoare se calculeaz:
= = 0,7 0,36 = 0,252 3
2667,168
= = (0,360+0,252)3600 = 1,2105
+
10. Se calculeaz debitul de nmol n exces:

0,23 0,85
= 1,2 = 1,2 0,750,23 5147,63 = 49,14 3
100 100
( relaia Huncker)
LSB = cantitatea de CBO5 pentru apa uzat ce urmeaz a fi prelucrat biologic, exprimat
n kg/zi
= = 2667,168 1,93 = 5147,63
11. Se calculeaz necesarul de oxigen (CO) necesar respiraiei endogene i n procesul de

nitrificare.
54
Co reprezint necesarul de oxigen pentru respiraia substratului i a respiraiei endogene a
microorganismelor, iar n cazul n care sunt luate n considerare procesele de nitrificare, se
adaug i necesarul de oxigen n nitrificare.
a. Calculul necesarului de oxigen se face pentru un proces de epurare fr nitrificare:
= + = 0,5 0,85 59,508 + 0,15 79,344 = 37,19 2
a = coeficient corespunztor utilizrii substratului de ctre microorganisme pentru apele

uzate oreneti.
a = 0,5 kg O2 / kg CBO5
c = coeficient care definete cantitatea total de materie organic adus de apa uzat
influent.
= (5 ) = 0,36 165,3 = 59,508 5
b = reprezint oxigenul consumat de ctre microorganismele din nmolul activ aflate n
BNA, n timp de o zi.
b = 0,15 0,17 kg O2/kg CBO5zi. Se adopt valoare de 0,15 kg O2/kg CBO5
CN tot = cantitatea total de nmol activ din BNA, exprimat prin fraciunea volatil
59,508
= = = 79,3445
0,75
12.Capacitatea de oxigenare (CO). Reprezint cantitatea de O2 ce trebuie introdus prin diferite
sisteme de aerare.
kg/zi,
1 C os K10 760
CO C o , kg / zi
C SA C B KT p
1 11,35 760
CO 37,19 0,83 CO 66,87kg / zi
0,9 7,4 1,75 783
CO = necesarul de oxigen pentru consumarea materiei organice de ctre microorganisme;
= raportul de eficien al transferului de oxigen n apa epurat a unui sistem de oxigenare;
= 0,9;
C OS = concentraia oxigenului la saturaie n condiii standard funcie de temperatur;
C OS = 11,35 mg O2/l;
55
CSA = concentraia la saturaie a oxigenului n amestec de ap uzat i nmol la temperatura de
lucru;
CSA = 7,4 mg O2/l;
CB = concentraia efectiv a oxigenului n amestecul de ap uzat i nmol activ;
CB = 1,5 2 mg O2/l; se adopt valoarea 1,75 mg O2/l
K10 i KT = coeficieni de transfer ai oxigenului n ap pentru t = 10 C i respectiv t = 20 C;
Radicalul raportului este 0,83.
p = presiunea barometric calculat ca o medie a valorilor zilnice n oraul n care se efectueaz
epurarea apelor uzate; variaz ntre 780 i 785 mm Hg
p = 783 mmHg.
13.Sisteme de aerare pneumatic
Se folosesc dispozitive pneumatice de dispersie a aerului generat de compresoare sau
turbosuflante. Dispersarea se poate face cu: bule fine (d < 0,3 mm), cu bule mijlocii (d = 0,3 3
mm) i cu bule mari (d > 3 mm). Se alege aerarea fin. Se utilizeaz sisteme de distribuie cu
plci poroase.
Se calculeaz capacitatea de oxigenare orar:
CO 66,87
CO' CO' CO' 2,78kgO2 / h
24
Se calculeaz debitul de aer necesar
CO'10 3 2,78 10 3
Qaer Qaer Qaer 77,22m 3 / h
COsp H imersie 94
H imersie = adncimea de imersie a sistemului de distribuie a aerului.

H imersie = 4 m.
COsp = capacitatea specific de oxigenare a sistemului de insuflare a aerului.
COsp = 8 10 g O2/m3 aerm. Se alege valoarea de 9 O2/m3 aer
Se calculeaz suprafaa plcilor poroase (Ap)
Poziionarea distribuitorului de aer se realizeaz la nlimea de imersie pe toat suprafaa
bazinului de aerare.
Qaer 77,22
Ap Ap Ap 1,287m 2
iaer 60
iaer = intensitatea aerrii;
56
iaer = 1 m3/m2min = 60 m3/m2h.
Se calculeaz energia brut a sistemului de aerare:
Eb H imersie ES Eb 4 5,5 Eb 22W h / m 2
ES = consumul specific de energie; se adopt

ES = 5,5 Wh/m3.
Dimensionarea bazinului cu nmol activ

Se recomand H bazin = 3 5 m., H bazin=4m
nlimea total a bazinului va fi:
= + = 4 + 0,7 = 4,7
H s = 0,5 0,8 m=0,7.
Limea bazinului:
= (1 1,5) = 1,3 4,7 = 6,11
Lungimea bazinului:
= (8 18) = 12 6,11 = 73,32
Determinarea numrului de compartimente necesar:

V n V1
1 = 1 = 6,11 4,7 73,32 1 = 2105,533

V 2667,168
n n n2
V1 2105,53
5.3.2. Dimensionarea decantorului secundar

Decantoarele secundare sunt o parte component deosebit de important a treptei de
epurare biologic i au scopul de a reine nmolul, materiile solide n suspensie, separabile prin
decantare (membrana biologic sau flocoanele de nmol activ, evacuate o dat cu apa uzat din
filtrele biologice, respectiv din bazinele cu nmol activ).
Nmolul din decantoarele secundare are urmtoarele caracteristici:
-este puternic floculat;
-are un coninut mare de ap;
-este uor;
57
-intr repede n descompunere.
Dac nmolul rmne un timp mai ndelungat n decantoarele secundare, bulele mici de
azot care se formeaz prin procesul chimic de reducere, l aduc la suprafa i astfel, nu mai
poate fi evacuat.
n comparaie cu filtrele biologice, unde evacuarea nmolului este necesar s se fac ntr-
un mod mai mult sau mai puin contunuu, la bazinele cu nmol activ aceast operaie trebuie s
se fac, n mod obligatoriu, continuu, pentru a asigura cantitatea i calitatea corespunztoare de
nmol n bazine, aspect de care depinde efieciena epurrii.
Cele mai recomandate sunt decantoarele verticale; la staiile mari de epurare se recurge la
decantoare radiale sau longitudionale. Din punct de vedere constructiv, decantoarele secundare
sunt asemntoare cu cele primare.
Decantorul secundar radial

Particularitatea regimului de funcionare a decantoarelor radiale const n aceea c viteza
de circulaie a apelor variaz de la o valoare maxim n centrul decantorului pn la o valoare
minim n dreptul jgheabului periferic colector.
Din punct de vedere constructiv, decantoarele radiale se prezint sub forma unor bazine
de beton armat avnd forma circular n plan, n care apa uzat intr prin conducte (intrarea pe la
partea inferioar) sau prin canale (intrarea pe la partea superioar)
1. Debit de calcul i de verificare:
= ,
= 0,36 3 QDSc = Qc +QR = 0,360+0,12=0,48 m3 / s
QDSc = 0,483600=1728m3/h
= ,
= 0,335 3 QDSv = Qv +QR= = 0,335+0,12=0,455 m3/s;.
QDSv = Qv +QR= =0,455 3600=1638 m3/h
58
2. Stabilirea ncrcrii superficiale n bazinul de decantare secundar.
1728
= = = 14402
1,2
1638
= = 1440 = 1,13 3 2

Au = suprafaa util a decantorului radial din care s-a sczut suprafaa de sub jgheabul
apei decantate.
n general, datele din literatur stabilite pentru ncrcarea superficial n decantorul
secundar au o valoare mai mic sau egal cu 1,9 m3/m2h pentru valori ale IVN < 100 ml/g.
n general vsc' 1,2 m3 / m 2 h
3.Se calculeaz ncrcarea superficial a decantorului secundar cu materii solide.

( + ) 2,57 (0,36 + 0,12) 24 3600
= = = 74,016 2
1440
4.Se determin timpul de decantare

td = 3,5 4 h;
td = 4 h.
5. Se calculeaz nlimea util i volumul decantorului
H u td vsc' H u 4 1, 2 H u 4,8m
= = 4 1728 = 69123
se alege conform STAS 4162/2-89, urmtorul decantor
D d1 d2 d3 hs hu hd H b dc dn
D1 D2 Au Vu da
(m (m (m (m (m (m (m (m (m (m (mm
(m) (m) (m2) (m3) (mm)
) ) ) ) ) ) ) ) ) m) )
700- 350-
40,1 37, 110 388 500-
40 3 - - 0,4 3,5 - 3,9 1 1000 500
4 7 9 2 700
59
6.Se calculeaz volumul de nmol:
100 0,80 100
= = 157,53 1728 103 24
100 1100 100 0,95
= 4,797 3
GEDS= gradul de epurarea a decantorului secundar, GEDS= 80%
n = densitatea nmolului, 1100 1200 kg/ m3
p= umiditatea nmolului, p= 95%
CSSi = concentraia la intrarea n treapta biologic a materiilor solide
7.Reinerea solidelor n decantorul secundar
CSSi = 157,53mg/l
CSSf =31,5 mg/l
QDSc = 0,48m3/s

Reinerea= QDSc C SSi C SSf / 1000 0,48 157,53 31,5 / 1000
Reinerea= 6,05 105
5.4 Tratarea namolurilor (aspecte generale privind colectarea si tratarea

namolurilor)
Epurarea apelor uzate, in vederea evacuarii in receptorii naturali sau recircularii lor,
conduce la retinerea si formarea unor cantitati importante de namoluri ce inglobeaza atata
materiile poluante din apele brute, cat si cele formate in procesele de epurare.
Procedeele de tratare a namolurilor sunt multiple si variate. Nu se pot stabili retete si
tehnologii si universale valabile, ci fiecare obiectiv trebuie studiat in conditiile sale specifice, pe
baza cunoasterii aprofundate,a caracteristicilor namolurilor supuse prelucrarii si performantelor
obtinute in procesele unitare.
La baza tuturor procedeelor de tratare a namolurilor stau doua procedee tehnologice si
anume stabilizarea prin fermentare(aeroba sau anaeroba) si eliminarea apei din namol
(deshidratarea). Intre aceste doua procedee de baza exista diverse combinatii de procedee a caror
aplicare se face diferentiat in functie de conditiile locale diferite de cantitatea si calitatea
namolurilor, de posibilitatea asigurarii terenurilor pentru amplasarea instalatiilor si a
constructiilor respective, de disponibilitatea de energie etc.
60
Clasificarea procedeelor de tratare a namolurilor se poate face dupa criteriul reducerii
umiditatii, diminuarii componentei organice, dupa criteriul pretului de cost etc.
Tabel.5.4 Clasificarea tratarii namolurilor dupa criteriul reducerii umiditatii

Grupa de prelucrare Procedeul de prelucrare
Conditionare 1. fermentarea aeroba sau anaeroba
2. ingrosare gravitationala sau flotare
3. elutriere
4. conditionare chimica
5. conditionare termica
Deshidratare pana la umiditate 50-80% 1. iazuri de namol
2. paturi de deshidratare
3. deshidratare mecanica-statica
4. deshidratare mecanica-dinamica
Deshidratare sub 26% umiditate 1. deshidratarea termica
2. imprastierea pe teren sau acoperirea unor
incinte
Prelucrare finala in vederea reintegrarii in 1. incinerarea
mediul natural si valorificarii 2. evacuarea in mare sau subteran
3. compostarea impreuna cu gunoaiele
4. livrarea cu agent de contionare a solului
5. halde permanente
6. acumularea pentru valorificarea ulterioara
Din acest tabel rezulta ca procedeele de prelucrare conduc la o obtinerea urmatoarelor

tipuri de namoluri :
Namol stabilizat (aerob sau anaerob)
Namol deshidratat( natural sau artificial)
Namol igienizat
Namol fixat
Cenusa( rezultat din incinerarea namolurilor)
61
De regula namolurile proaspete din statiile de epurare urbane sunt prelucrate in prealabil
prin fermentarea anaeroba, dupa care urmeaza procesele de deshidratare naturala sau artificiala si
in final valorificarea lui in agricultura ca ingrasamant organic, daca corespunde din punct de
vedere bacteorologic.
Formarea si caracteristicile namolurilor
Principalele tipuri de namoluri ce se formeaza in procesele de epurare apelor uzate sunt :
Namol primar rezultat din trapta mecanica de epurare ;
Namol secundar rezultat din treapta de epurare biologica ;
Namol amestecat rezultat din amestecul de namol primar cu namol activ in exces ;
Namol de precipitare rezultat din epurarea fizico-chimica a apei uzate prin adaos
de agenti de neutralizare, precipitare si coagulare-floculare ;
In functie de compozitia chimica, namolurile pot fi :
Namoluri cu compozitie predominanta anorganica cu continut peste 50%
substante minerale;
Namoluri cu compozitie predominant organica care contin peste 50% substanta
volatila.
Tinand seama de stadiul de prelucrare in cadrul statiei de epurare, deosebim :
Namol primar brut ;
Namol activ in exces proaspat ;
Amestec de namol proaspat ;
Namol sterilizat.
Procese si procedee de prelucrare a namolurilor

Procesele de prelucrare a namolurilor sunt multiple si variate, in functie de provenienta si
caracteristicile lor, dar si in functie de modul final de evacuare.
Clasificarea proceselor de prelucrare se poate face dupa diferite criterii, cum ar fi
reducerea umiditatii, mineralizarea componentei organice etc.
Fermentarea namolului
Fermentarea namolului, in vederea unei prelucrari ulterioare sau a depozitarii se poate
realiza prin procedee anaerobe sau aerobe - primele fiind cel mai des folosite. In procesul de
fermentare, materialul organic este mineralizat, iar structura coloidala a namolului se modifica.
62
Namolul fermentat poate fi mai usor deshidratat, cu cheltuieli mai mici decat in cazul namolului
brut.
Fermentarea anaeroba a namolului
Prin fermentare anaeroba se intelege procesul de degradare biologica a substantelor
organice din namoluri, prin activitatea unor populatii bacteriene, care in anumite conditii de
mediu (pH, temperatura, etc) descompun materiilor organice din namol prin procese de oxido
reducere biochimica in molecule simple de CH4, CO, CO2 si H2, care formeaza asa numitul gaz
de fermentatie sau biogaz si care are o putere calorica medie de circa 5.000kcal/Nm3.
Cinetica fermentarii anaerobe se desfasoara sub influenta a doua grupe principale de
bacterii care traiesc in simbioza in acelasi mediu fizic si chimic respectiv bacterii anaerobe si
aerobe, care transforma, prin hidroliza, substantele organice complexe (hidratii de carbon,
proteine, grasimi) in substante organice mai simple (acizi organici inferiori, alcooli etc.) cu
ajutorul enzimelor extracelulare. In continuare aceste substante sunt sursa de hrana pentru
moleculele mai simple, care cu ajutorul enzimelor intracelulare sunt transformate in compusi
simpli si inofensivi mediului: metan, dioxid de carbon etc.Rezulta ca fermentarea anaeroba este
un proces complex care se desfasoara in doua faze:
faza de lichefiere;
faza de gazificare.
Fermentarea aeroba a namolului
Acest proces consta, ca si fermentarea anaeroba, dintr-un proces de degradare biochimica
compusilor organici usor degradabili. Fermentarea aeroba se realizeaza in practica prin aerarea
separata a namolului (primar,secundar sau amestec) in bazine deschise. Echipamentul de aerare
este acelasi ca si pentru bazinele de namol activ.
Fermentarea aeroba a namolului se recomanda mai ales pentru prelucrarea namolului
activ in exces, cand nu exista treapta de decantare primara, sau cand namolul primar nu se
preteaza la fermentare anaeroba.
Avantajele procedeului sunt:
- exploatare simpla;
- lipsa mirosurilor neplacute;
- igienizarea namolului (reducerea numarului de germeni patogeni) si reducerea cantitatii
de grasimi.
63
Dintre dezavantaje se semnaleaza, cele mai importante, consumul de energie pentru
utilajele de aerare proprii, comparativ cu fermentarea anaeroba care produce si gaz de
fermentare.
Un namol se considera fermentat aerob cand componenta organica s-a redus cu 20-
25%, cantitatea de grasimi a ajuns la maximum 6,5 % (fata de substanta uscata), activitatea
enzimatica este practic nula, iar testul de fermentabilitate este negativ.
Ingrosarea namolului
Aceasta metoda constituie cea mai simpla si larg raspandita metoda de concentrare a
namolului, avand drept rezultat reducerea volumului si ameliorarea rezistentei specifice la
filtrare.
Gradul de ingrosare depinde de mai multe variabile, dintre care mai importante sunt: tipul
de namol (primar, activat, fermentat etc), concentratia initiala a solidelor, temperatura, utilizarea
agentilor chimici, durata de ingrosare etc. Prin ingrosare, volumul namolului, pe seama apei
eliminate, se reduce de circa 20 ori fata de volumul initial, in schimb ingrosarea este eficienta
pana la o concentratie de solide de 8 -10%.
Ingrosarea se poate realiza prin decantoare ingrosatoare gravitationale, flotare sau

centrifugare etc.
Ingrosarea gravitationala se realizeaza in decantoare verticale (pentru statii mici) sau
decantoare radiale. Gradul de ingrosare depinde de durata procesului si de inaltimea coloanei de
apa (adancimea bazinului) din decantor.
Ingrosarea prin flotare se aplica pentru suspensii care au tendinta de flotare si sunt
rezistente la compactare prin actiunea gravitationala. Se aplica procedeul de flotare cu aer
insuflat sub presiune, care prin destindere la presiunea apropiata de cea atmosferica, elimina bule
fine de aer care se ataseaza flocoanele.
Ingrosarea prin centrifugare se recomanda pentru namolul activat in exces, atunci cand
nu se dispune de spatiu pentru executarea de decantoare - ingrosatoare.
Tratarea preliminara a namolurilor

Aducerea namolurilor primare, secundar si brute sau stabilizate in categoria namolurilor
usoare filtrabile, deci cu rezistente specifice de cca. 10x1010 cm/g se realizeaza printr-o tratare
64
preliminara a acestor namoluri utilizand urmatoarele procedee : tratarea termica, tratarea
chimica, elutrierea etc. Tratarea preliminara a namolurilor consta deci in crearea conditiilor
favorabile necesare prelucrarii ulterioare.
Conditionarea chimica (coagularea) namolului cu reactivi chimici este o metoda de
modificare a structurii sale, cu consecinta asupra caracteristicilor de filtrare, in special in filtrele
presa sau cu vacum.
Faza solida a namolurilor este formata din particule fine distribuite si coloizi care
sedimenteaza greu. Autocoagularea namolului nu poate avea loc deoarece ionii care inconjoara
nucleul coloidal formeaza impreuna cu acesta o micela cu un strat dublu electric, avand
potentialul zeta bine determinat.
Agentii de conditionare chimica a namolului se pot grupa in trei categorii:
Mineral : sulfat de aluminiu, clorhidrat de aluminiu, clorura ferica, oxid de calciu ;
Organici : polimeri sintetici, produsi de policondensare sau polimeri naturali ;
Mixti : amestec de polimeri sintetici cu saruri minerale sau amestec de coagulanti
minerali ;
Doza optima de coagulare se defineste ca doza cea mai mica care in conditii de laborator
produce un namol cu rezistenta specifica la filtre de 10x1010 cm/g.
Eficienta procesului de tratare chimica este legata de o serie de factori tehnilogici cum ar
fi : durata si intensitatea amestecului, ordinea de introducere a agentilor chimici in cazul
conditionarii mixte.
Conditionarea termica
Are in vedere modificarea structurii namolurilor cu ajutorul temperaturii si presiunii
ridicate, astfel ca namolul poate fi deshidratat mecanic fara a apela la conditionarea
chimica.Conditionarea termica se realizeaza la temperatura de 100-200C, la presiunea de 1-2,5
bari si durate de incalzire pana la 60 minute, depinzand de tipul si caracteristicile namolurilor si
de procesul utilizat.
Conditionarea termica se recomanda a fi aplicata deoarece elimina mirosurile neplacute,
asigura sterilizarea namolului prin distrugerea bacteriilor, reduce continutul de substanta
organica, elimina necesitatea de reactivi chimici etc.
65
Elutrierea
Elutrierea namolurilor, impreuna cu conditionarea chimica ocupa un loc important in
cadrul tratarii preliminare a namolurilor.
Elurtierea namolurilor este un proces fizic de conditionare care asigura scaderea
rezistentei specifice la filtrare prin eliminarea din namolului fermentat sau brut mineral a
coloizilor si aparticulelor fiind dispersate. Pe de alta parte elutrierea reduce si alcalinitatea
namolului, necesara in special, cand se prevede folosirea de ractivi pentru conditionarea
namolului.
Ca agent de elutriere se utilizeaza apa de rau, de retea, din statia de epurare, iar din punct
de vedere tehnologic aceasta operatie se desfasoara in bazin deschis care functioneaza intr-o
treapta, in doua trepte sau in contra curent.
Deshidratarea namolurilor.
In mod obisnuit, namolurile trebuie transportate cu vehicule la locul de valorificare sau
de depozitare finala. Aceasta operatie nu este insa posibila deoarece namolurile fermentate
contin cantitati mari de apa (95-97% umiditate).
Aceasta situatie impune aplicarea unui proces de deshidratare chiar si in statia de epurare;
prin acesta volumul lor se reduce considerabil si devenind transportabile pe uscat.
Deshidratarea se poate realiza prin urmatoarele procedee:
Naturale de evaporare si drenare
Artificiale care pot fi mecanice si termice
In functie de gradul de reducere a umiditatii deosebim urmatoarele metode de
prelucrare a namolurilor:
Deshidratarea naturala cu reducerea de umiditate la 75-80%
Deshidratarea mecanica pana la 50-75%
Deshidratarea chimica(avansata) pana la 20-30%
Deshidratarea naturala
Procedeele naturale sunt cele mai raspandite in prezent, deoarece simplitatea de
constructie, utilajul redus si munca, practic necalificata necesare in exploatarea le fac accesibile
in majoritatea statiilor de epurare.
66
Procedeele naturale nu au nevoie de tratari preliminare, deci cantitatea namolului nu este
alterata prin folosirea unor substante chimice constituind un ingrasamant organic de buna calitate
in agricultura.
Dezavantajul deshidratarii naturale a namolurilor, este legata de necesitatea existentei
unor terenuri intinse si de dependenta accentuata de conditii atmosferice, motiv pentru care acest
procedeu devine neeconomic.
Operatia de deshidratare naturala se poate face in iazuri de namol si pe platforme de
uscare a namolurilor.
Deshidratarea mecanica
Alegera unuia din procedeele de deshidratare mecanica necesita studii prealabile de
laborator privind filtrabilitatea namolurilor si in final precizarea utilajului optim impus de
specificul namolurilor. Procedeele se bazeaza pe constatarea ca supunand namolul la diferite
actiuni mecanice de compresiune sau de depresiune este indepartata (in mare masura) apa libera
existenta intre particulele solide ; pentru a se reduce in plus apa legata coloidal si capilar trebuie
sa se actioneze asupra schimbarii, asupra structurii namolului, namolul trebuie supus unei tratari
prealabile-coagulare, elutriere etc.
Metodele frecvente aplicate la deshidratarea mecanica a namolurilor sunt :
Vacum filtre(filtrare prin suprapresiune)
Filtrele presa
Centrifugarea
Deshidratarea mecanica pe filtru presa cu banda
Deshidratarea avansata
Deshidratarea avansata a namolurilor, cu reducerea componentei organice se realizeaza
prin procedee termice de prelucrare. In acest mod, in marile statii de epurare unde volumele de
namol sunt importante se asigura conditii de manevrare usoara a namolurilor deshidratare,
dependent de conditiile atmosferice.
Metodele frecvent aplicate la deshidratarea avansata a namolurilor sunt :
Uscarea termica- Reducerea avansata a umiditatii namolului se poate realiza prin
evaporarea fortata a apei, pana la o umiditate de 10-15%, in instalatii speciale si cu aport de
67
energie exterioara. Principalele tipuri de instalatii utilizate pentru uscarea termica a namolului
sunt: uscatoare cu vetre etajate, uscatoare rotative si uscatoare prin atomizare.
Incinerarea-Pentru incinerare se recomanda reducerea prealabila a umiditatii namolului
brut si evitarea stabilizarii aerobe sau fermentarii anaerobe, care diminueaza puterea calorica a
materialului supus incinerarii. In acest scop, pentru incinerarea namolului se utilizeaza cuptoare
rotative cilindrice, cu vetre multiple sau cu pat fluidizat.
Valorificarea si evacuarea finala a namolurilor

Valorificarea namolurilor nu constituie un scop in sine in epurarea apelor uzate urbane,
ea trebuie considerata numai ca fiind un mijloc de indepartare a namolurilor din zona statiilor de
epurare, fara a avea un impact negativ asupra mediului.
Namolul din statiile de epurare urbane contin, in afara de gazele de fermentare, unele
substante care pot fi valorificate. Unele dintre acestea, cum sunt substantele hranitoare pentru sol
si plante si-au gasit o larga utilizare. In schimb, recuperarea de metale si de alte substante utile se
aplica in special, la namolurile provenite din apele uzate industriale.
Valorificarea namolurilor ca fertilizatori ai solului depinde de procesul de tratare a
acestuia. In plus, namolul furnizeaza solului substante organice si elemente chimice, cum sunt:
Fe, Mn, Zn, Cu, Mo etc. dar, in acelasi timp, el poate contine si o serie de elemente si substante
nedorite, care, depasind o anumita concentratie pot deveni daunatoare atat pentru sol si plante,
cat si pentru apele de suprafata si subterane. In aceasta categorie intra metalele grele,
microorganismele patogene si compusii organici persistenti.
Azotul total continut in namolul proaspat este de 4,5% in greutate uscata si de 1,13% in
namolul fermentat, el fiind esential pentru dezvoltarea frunzelor si tulpinelor plantelor, fosforul
sub forma de acid fosforic, actioneaza asupra cresterii radacinilor plantelor, fiind 2,25% in
namolul proaspat si de 0,75% in namolul fermentat. Potasiul sub forma de oxid de potasiu (K2O)
ajuta la formarea clorofilei, iar continutul lui in namol proaspat este de 0,5% si de 0,25% in
namolul fermentat, exprimate in greutate uscata fata de cea a namolului proaspat (Roediger -
1982). Substantele organice din namol participa la formarea humusului cu consecinte favorabile
privind capacitatea solului de a retine apa, de a rezista la eroziune si de a constitui un substrat
pentru bacterii.
68
Analizand valorile substantelor fertilizante din namolul proaspat si cel fermentat, rezulta
ca namolul fermentat contine cu 40-50% mai putine substante fertilizante decat namolul
proaspat. Folosirea namolului in agricultura se face sub forma de namol lichid proaspat, namolul
lichid stabilizat aerob, namol lichid pasteurizat, namol deshidratat, namol compostat, namol
uscat (granule sau pulbere) etc. In toate cazurile fiind obligatorie analiza compozitiei chimice a
namolului, precum si respectarea normelor si restrictiile ecologice recomandate de agentiile de
protectia mediului.
Pentru eliminarea pericolului de infectare a solului, a culturilor, apelor freatice etc, cu
germeni patogeni, oua de paraziti etc, trebuie luate o serie de masuri de diminuare a potentialului
infectios. In acest scop, specialistii considera necesara o tratare suplimentara a namolului (lichid
sau deshidratat) in vederea dezinfectiei lui recomandand pasteurizarea, iradierea, tratare cu
agenti chimici, compostarea etc.
Pasteurizarea consta in incalzirea namolului la 80-900C cateva minute, inainte sau dupa
fermentare, utilizand vapori de apa calda, arzatoare sau instalatii cu microunde. Un alt procedeu
de dezinfectie termica il reprezinta si uscarea namolului. Dezinfectia namolului se poate face
prin iradiere cu Co-60.
Compostarea constituie un procedeu de mineralizare a materiei organice continute in
namol cu ajutorul microorganismelor, realizandu-se in final un material inofensiv, cu volum si
greutate reduse, ce poate fi utilizat fara dificultati, din punct de vedere igienic, ca ingrasamant
agricol. Namolul se preteaza mult mai bine la compostare daca este amestecat cu gunoi menajer.(
Dima M./1998).
69
5.5. Fise tehnice ale utilajelor dimensionale
Fisa tehnica nr.1
Denumire utilaj: Gratar

Domeniul de utilizare: Gratarele sunt folosite pentru a retine corpurile plutitoare
si suspensiile mari din apele uzate (crengi si alte bucati din material plastic, de lemn, animale
moarte, legume, carpe si diferite corpuri aduse prin plutire, etc.), pentru a proteja mecanismele si
utilajele din statia de epurare si pentru a reduce pericolul de colmatare ale canalelor de legatura
dintre obiectele statiei de epurare
Descriere: Gratarele se confectioneaza sub forma unor panouri metalice, plane
sau curbe, in interiorul careia se sudeaza bare de otel paralele prin care sunt trecute apele uzate.
In functie de distanta dintre aceste bare, se deosebesc gratare rare si gratare dese.
Gratarele sunt alcatuite din bare metalice. Distanta dintre bare, gratarele pot fi:
- cu deschidere mare (2,5-5 cm.);
- cu deschidere mai mica (1,5-2,5 cm.).
Functionare: Gratarele au rolul de a retine corpurile de dimensiuni mari (gratarele rare)

si suspensii de dimensiuni mari (gratare dese).Gratarele pot fi cu curatire manuala sau mecanica.
Dimensiuni:
-Latimea barelor: s=10 mm;
- Coeficientul de forma a barelor: =1,83;
- Distanta dintre bare: b=20 mm;
- Unghiul de inclinare: =750;
- Numarul de bare: n= 66
70
Fisa tehnica nr.2
Denumire utilaj: Deznisipator
Domeniul de utilizare: Deznisipatorul are rolul de a elimina pietrisul si alte materii

solide cu dimensiuni 0,2 mm., care au densitatea mult mai mare decat a apei sau a
componentilor organici din apele uzate
Descriere: Deznisipatoarele se prezinta sub forma unor bazine din beton armat unde sunt
retinute suspensiile granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza, independent
unele de altele, cu o viteza constanta. Aceasta viteza, asa cum s-a aratat, depinde de forma,
marimea si greutatea particulei. Este absolut necesara plasarea acestor bazine inaitea
centrifugelor, schimbatoarelor de caldura, a pompelor de presiuni mari.
Localizarea deznisipatoarelor se face de obicei dupa gratare si site si instalatia de flotatie
si inaintea decantoarelor primare. Se recomanda folosirea acestor utilaje atunci cand curba de
sedimentare indica faptul ca intr-un timp scurt, aproximativ 120-180 secunde, se depun 25-30%
din totalul suspensiilor continute in apa.
Functionare: Deznisipatorul are rolul de retine a suspensiilor granulare care

sedimenteaza. Exploatarea si intretinerea deznisipatorului consta in curatirea bazinului si
evacuarea namolului cu utilaje speciale. Dupa directia de miscare a apei in aceste bazine se
deosebesc deznisipatoare orizontale cu miscarea apei in lungul bazinului si deznisipatoare
verticale, unde miscarea apei se face pe verticala. In functie de modul de curatire a depunerilor,
se deosebesc deznisipatoare cu curatire manuala, deznisipatoare cu curatire mecanica si
hidraulica.
Dimensiuni:
- Aria orizontala: A0=29,132
- Aria transversala: Atr =4,46m2;
- Lungimea: L=11,25;
- Latimea: B=3,8m;
- Inaltimea: H=0.76 ;
- Numarul de compartimente: n=3.
71
Fisa tehnica nr.3
Denumire utilaj: Decantor primar.
Domeniul de utilizare: Sunt bazine deschise in care se separa substantele insolubile mai
mici de 0,2 mm. Care se prezinta sub forma de particule floculente, precum si substante usoare
care plutesc la suprafata apei.
Descriere: decantorul primar prevede patru compartimente cu dispozitive de separare, un

canal de ocolire, camere de repartitie asezate in fata decantorului, dotate cu stavilare si orificii cu
ajutorul carora se regleaza debitul si nivelurile de apa in fiecare compartiment. In scopul maririi
eficientei de reducere a suspensiilor in decantorul primar, in afara de decantorul primar, in afara
de cresterea duratei de decantare se mai folosesc urmatoarele solutii tehnologice:
- adaugarea unor substante in suspensie care sedimenteaza usor, in speta namolul activ din
deantorul secundar, care indeplineste rolul de adjuvant si de biocoagulator;
- aerarea preliminara a apelor uzate care contribuie la formarea flocoanelor, separatorul de
grasimi care functioneaza prin flotare contribuie la preaerarea apelor;
- pentru apele uzate industriale se recomanda tratarea preliminara cu coagulanti chimici care
contribuie la cresterea dimensiunilor aglomerarilor.
Eficienta decantarii primare asupra reducerii materiilor organice exprimata in CBO5, este
de 20-25%.
Functionare: Accesul si evacuarea apei se face cat mai uniform pentru o functionare cat mai
buna a ascetuia. Distributia apei in decantoare trebuie realizata pe toata inaltimea utila, precum si
pe toata latimea ori perimetrul distribuitorului. Dupa directia de deplasare a apei uzate in
decantoare, acestea se impart in doua grupe:
- decantoare orizontale; in decantoarele orizontale apele uzate circula aproape orizontal;
- decantoare verticale; in decantoarele verticale apa circula de jos in sus.
Dimensiuni:
- Aria orizontala: A0=867,132
- Aria transversala: Atr =362;
- Lungimea: L=72 m;
- Latimea: B=12,04;
- Inaltimea: H=3,87 m;
-Numarul de compartimente: n=4
72
Fisa tehnica nr. 4
Denumire utilaj: Bazin cu namol activ
Domeniul de utilizare: Bazin cu namol activ are un rolul principal in eliminarea

materiilor organice biodegradabile continute in apele uzate cu ajutorul organismelor ce intra in
alcatuirea namolului activat.
Descriere: bazinul cu namol activ este alcatuit din 2 compartimente.Un bazin de aerare
se prezinta sub forma unui bazin rectangular din beton armat, unde epurarea biologica are loc in
prezenta unui amestec de namol activ si apa uzata microorganismelor ce intra in alcatuirea
namolului activat avand un consum mare de energie.
Avantajele folosirii bazinului cu namol activ sunt: realizarea unei eficiente mai ridicate,
atat iarna cat si vara, sunt lipsite de mirosul neplacut si de prezenta mustelor, suprafetele
specifice constituente sunt mai reduse, permite o mai buna adaptare a procesului tehnologic din
statia de epurare la modificari de durata ale caracteristicilor apelor uzate, etc.
Marele inconvenient al acestui proces este de ordin energetic deoarece necesita un consum
specific de energie mai ridicat, aceasta energie fiind absorbita de utilajele care furnizeaza
oxigenul necesar proceselor aerobe.
Functionare: Procesul epurarii biologice in bazinul de namol activ este asemanator celui
care se dezvolta in locurile sau cursurile naturale cand se produce autoepurarea apei, aici
aplicandu-se un complex de masuri care contribuie la intensificarea proceselor: marimea
concentratiei namolului activ, aerarea artificiala a operatiei, pentru intensificarea oxigenarii
acesteia, agitarea artificiala a apei in vederea dispersarii in apa uzata bruta a namolului recirculat.
Dimensiuni:
- Lungimea: L=73,32 m;
- Latimea: B=6,11 m;
- Inaltimea: H=4,7 m;
-Numarul de compartimente: n=2.
73
Fisa tehnica nr.5
Denumire utilaj: Decantor secundar.
Domeniul de utilizare: In decantoarele secundare se retine membrana biologica sau

flocoanele de namol activ evacuate odata cu efluentul din filtrele biologice, respectiv din
bazinele de aerare. Rezulta ca decantorul secundar constituie o parte componenta de baza a
treptei de epurare biologica. Substantele retinute in decantoarele secundare poarta denumirea
generica de namol biologic, iar in cazul in care decantoarele secundare sunt amplasate dupa
bazinele de aerare, substantele retinute poarta denumirea de namol activat.
Descriere: Din punct de vedere constructiv, decantoarele radiale se prezinta sub forma
unor bazine de beton avand forma circulara in plan, in care apa uzata intra prin conducte
(intrarea pe le partea inferioara) sau prin canale (intrarea pe la partea superioara).
Functionare: Decantorul este echipat cu dispozitive adecvate pentru colectarea si
evacuarea namolului in mod continuu sau cu intermitent, cu conditia ca intervalul de timp dintre
doua evacuari de namol sa nu fie mai mare de 4 ore. Particularitatea regimului de functionare a
decantorului consta in aceea ca viteza de circulatie a apelor variaza de la o valoare maxima in
centrul decantorului pana la o valoare minima in dreptul jgheabului periferic colector. Pentru
functionarea corecta a unitatilor de decantare se impune distributia egala a debitelor intre
unitatile respective, lucru care se realizeaza prin prevederea in amonte de decantoarele secundare
a unei camere de distributie a debitelor (denumita si distribuitor).
Dimensiuni: - Diametrul: D = 50 m;
- Inaltimea: H = 3,9 m;
- Suprafata utila a decantorului: Au=1440 m2;
- Numarul de decantoare: n=1;
74
Capitolul 6. Constructii si instalatii prevazute in cadrul statiei de epurare
municipala
6.1 Constructii si instalatii legate direct de procesul tehnologic a statiei de epurare

municipale
Asezarea in plan, cea mai logica a constructiilor si instalatiilor din statia de epurare este
cea care urmareste procesul de tratare.
Asezarea pe vertical este dictata de conditiile de curgere hidraulica a apei in statie, care
trebuie sa se realizeze ori de cate ori este posibil prin gravitatie, de natura terenului de fundatie si
de topografia amplasamentului.
Din motive de exploatare, protectia contra racirii apelor uzate, structura etc., bazinele cu
diferite folosinte din statia de epurare, sunt astfel asezate, incat nivelul apei din ele sa corespunda
cu nivelul terenului, uneori sunt ingropate complet, iar alte ori sunt jumatate ingropate si
jumatate mai mult ridicate deasupra solului.
Alegerea intre bazinele plate si cele adanci trebuie bine analizata, deoarece in numeroase
cazuri, spre deosebire de constructia celor mai multi proiectanti, bazinele adanci pot fi mai
avantajoase. Statiile de epurare se construiesc in terasele inferioare ale raurilor, unde in orice
moment exista pericolul ridicarii nivelului apelor subterane, care atrage dupa sine marirea fortei
de sub presiune, in special la bazinele plate; de aici, necesitatea construirii de radiere cat mai
groase, care sunt de multe ori mai costisitoare.
In ceea ce priveste forma in plan a bazinelor ingropate in pamant, fara indoiala forma
circulara, in comparatie cu cea rectangulara, este cea mai avantajoasa din toate punctele de
vedere.
Materialul de constructie ale obiectelor dintr-o statie de epurare este betonul armat sub
diferite forme. Otelul este cel mai des folosit pentru partile metalice, acoperisuri, distribuitoare,
scari etc.
Compartimentarea constructiilor, atat pentru a evita oprirea intregii statii in caz de avarie,
cat si pentru o usoara exploatare si realizarea dezvoltarii pe etape a statiei, trebuie avuta in
vedere in permanenta in proiectare.
75
Conductele si canalele de legatura intre diferite constructii si instalatii din statie reprezinta
un procent important din ansamblul statiei de epurare. Conductele trebuie amplasate asfel incat
canalul de aductiune a apei in statie sa nu fie pus sub presiune.
La canale, colturile intre radieri si pereti vor fi rotunjite, pentru o mai buna antrenare a apei
si se vor evita curbele in loc, iar in plan se recomanda raze de curbura egale cu de 5 ori latimea
canalului. Conductele se executa din fonta, azbociment, otel izolat la interior si exterior, iar
canalele din beton si de cele mai multe ori din elemente din beton armat prefabricate.
Conductele de by-pass pot apare ca necesare in urmatoarele puncte: la intrarea in statie,
dupa gratare, dupa deznisipare, dupa decantoarele primare. In particular, conductele de by-pass
sunt necesare statiilor de epurare care primesc ape uzate din retele de canalizare dimensionate in
sistem unitar, insa pot fi necesare si celor care primesc ape uzate din retele in sistem divizor,
atunci cand cantitati importante de apa subterana sunt colectate in acestea.
Conducte prin care se transporta namolul, executate de obicei din fonta, trebuie sa fie
suficient de mari in diametru deoarece pierderile de sarcina sunt cu 50 100 % mai mari in
comparatie cu cele care transporta ape uzate. Aceste conducte trebuie sa fie prevazute cu
posibilitati de curatire din loc in loc si cu ventuze pentru evacuarea gazului.
Camerele de repartitie au ca scop sa asigure distributia automata si uniforma a unor
cantitati egale de ape uzate si namoluri la constructii sau compartimente similare.
6.2 Constructii si instalatii, anexe, statiei de epurare municipale
Grupul de exploatare cuprinde in principal camera de dispecer, laboratorul cu birourile,

sala de mese si grupul sanitar. Marimea acestuia depinde de capacitatea statiei de epurare.
Printre cladirile importante din statie si necesare in principal exploatarii trebuie mentionate
casa pompelor, camera vanelor la bazinele de fermentare a namolurilor, constructiile care
utilajele pentru filtrare sau tratarea namolurilor, camerele gratarelor etc.
Reteaua de alimentare cu apa in statiile de epurare trebuie sa asigure necesitatile: sanitare,
de spalare a diferitelor bazine si instalatii, de racire, de functionare a unor echipamente,
proceselor de epurare pentru stropitul zonelor verzi.
76
Reteaua de canalizare din incinta statiei de epurare are drept scop sa colecteze apele uzate
rezultate de la diferite folosinte si sa le evacueze in canalul de aductiune a apei uzate in statie;
apele meteorice pot fi evacuate si in amonte de treapta de epurare biologica.
Reteaua de alimentare cu energie electrica, cu gaze, cu apa calda, abur, aer comprimat etc.,
sunt folosite atat pentru necesitatile instalatiilor de epurare, cat si pentru exploatarea generala a
statiei.
Echimpamente. Cladirile statiilor de pompare, a generatoarelor de putere etc. Sunt
prevazute cu macarale fixe; pentru celelalte nevoi ale statiei, care apar mai rar in exploatare,
statia trebuie sa fie dotata cu macarale mobile, necesare, de exemplu ridicarii unor stavilare,
vane, gratare etc.
Protectia muncii si tehnica securitatii trebuie sa constituie o preocupare deosebita a
proiectantului, deoarece intr-o statie de epurare sunt multe puncte in care se pot produce
accidente. In acest sens se vor prevedea balustrade la toate bazinele, instalatii de joasa tensiune,
de ventilare, precum si toate celelalte echipamente necesare evitarii oricarui accident.
Amenajarea terenului este una din preocuparile importante ale proiectarii. Drumurile de
acces la diferite constructii si instalatii, precum si la constructiile anexa, vor fi proiectate in
functie de utilaje, materialele etc. care trebuie transportate. Amenajarea de terase generale in
statie se practica numai cand terenul permite constructia acestora. Plantatul florilor in unele
puncte este recomandat. Ingradirea statiei de epurare cu un gard din prefabricate se considera
obligatorie, atat pentru protectia ei, cat si a oamenilor si animalelor care ar patrunde in statie.
Toate constructiile si instalatiile, precum si contructiile anexa, vor fi amplasate si executate
pentru a raspunde, in afara conditiilor tehnologice de epurare, si conditiilor arhitectonice.
77
Bibliografie
Macoveanu M., Teodosiu C., Duca Gh. ,,Epurarea avansata a apelor uzate continand
compusi organici nebiodegradabili, Ed. Gh. Asachi, Iasi, 1997
Negulescu M. ,,Epurarea apelor uzate orasenesti. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1978
Dima M. ,,Proiectarea statiilor de epurare Institutul politehnic Iasi, 1981
Dima M. ,,Epurarea apelor uzate , Volumul II, Ed. Junimea, Iasi, 1998
Tudose R. Z., Stancu A., Vitan F., Horoba D., Petrescu S., Ibanescu I., Popovici L.,
Bacaoanu A., Moise A., Carstea S. ,, Fenomene de transfer si utilaje in industria chimica
, Ed. Rotaprint, Iasi, 1990
Teodosiu C. -suport curs TBE, 2012-2013
www.greenagenda.org
78

Limbă

Proiectarea Unei Staţii de Epurare A Apei Uzate Municipale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectarea Unei Staţii de Epurare A Apei Uzate Municipale

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNIC GHEORGHE ASACHI, IAI

FACULTATEA DE INGINERIE CHIMIC I PROTECIA MEDIULUI

SECIA:INGINERIA I PROTECIA MEDIULUI N INDUSTRIE

-Proiect la Tehnologii si Biotehnologii de Epurare-

Proiectarea unei staii de epurare

CAP. 1 TEMA DE PROIECTARE

CAP. 2 MEMORIU TEHNIC

CAP. 3 ASPECTE PRIVIND CARACTERISTICILE APELOR UZATE MUNICIPALE

CAP. 4 TEHNOLOGIA ADOPTAT PENTRU EPURAREA APELOR UZATE

CAP. 5 PROIECTAREA TEHNOLOGIC A UTILAJELOR

CAP. 6 CONSTRUCII I INSTALAII PREVZUTE N CADRUL STAIEI DE EPURARE

CAP. 7 PLANA CU SCHEMA TEHNOLOGIC

Epurarea apelor uzate municipale si industriale reprezinta o necesitate a societatii

In capitolul sapte,si ultimul, este prezentata schema tehnologica a statiei de epurare a

3.1. Poluani caracteristici

3.2. Condiii de calitate pentru factorul de mediu ap . Normative.

Standardele aprobate la nivel naional sau cele armonizate cu legislaia comunitii

2 pH Uniti pH 6.5-8.5 6.5-8.5 SR ISO 10523-

3 Materii n suspensie mg/dm3 35.0 350 STAS 6953-81

4 Consum biochimic de mgO2/dm3 25.0 300 STAS 6560-82

5 Consum chimic de oxigen mgO2/dm3 125.0 500

6 Azot amoniacal (NH4)+ mg/dm3 2.0 (3.0) 30 STAS 8683-70

7 Fosfor total (P) mg/dm3 1.0 (2.0) 5.0 STAS 10064-

8 Cianuri totale (CN) mg/dm3 0.1 1.0 SR ISO 6703/1-

9 Sulfuri i hidrogen mg/dm3 0.5 1.0 SR ISO 10530-

10 Sulfii (SO32-) mg/dm3 1.0 2 STAS 7661-89

11 Sulfai (SO42-) mg/dm3 600.0 600 STAS 8601-70

12 Fenoli antrenabili cu mg/dm3 0.3 30

13 Substane extractibile cu mg/dm3 20.0 30

14 Plumb (Pb2+) mg/dm3 0.2 0.5 STAS 8637-79

16 Crom total (Cr3++Cr6+) mg/dm3 1.0 1.5 STAS 7884-91

17 Crom hexavalent (Cr6+) mg/dm3 0.1 0.2 STAS 7884-91

18 Cupru (Cu2+) mg/dm3 0.1 0.2 STAS 7795-80

19 Nichel (Ni2+) mg/dm3 0.5 1.0 STAS 7987-67

20 Zinc (Zn2) mg/dm3 0.5 1.0 STAS 8314-87

21 Mangan total (Mn) mg/dm3 1.0 2.0 SR 8662/1-96

22 Clor rezidual liber (Cl2) mg/dm3 0.2 0.5 STAS 6364-78

3. 3. Caracteristicile apelor uzate municipale

4.1. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipale

Selectia operaiilor i proceselor unitare n vederea alctuirii schemelor tehnologice de

Tabelul nr. 2 : Factorii ce intervin n evaluarea operaiilor i proceselor unitare

Determinarea capacitii staiei de epurare precum i eficiena sa sunt calculate funcie de

Q este debitul emisarului (m3/s)

ntr-o seciune intermediar de la gura de vrsare pn la seciunea de amestecare

a coeficientul de amestecare corespunztor seciunii considerate a crei valori poate

coeficient ce ine cont de locul i tipul evacurii apei uzate n emisar;

v viteza medie a receptorului ,m/s ;

Se calculeaz lungimea de amestecare indicat cu ajutorul relaiei (se calculeaz utiliznd

1.Determinarea GE pentru materii n suspensii.

Se va aplica formula general de derminare a GE perticularizat pentru materii n

2. Determinarea GE pentru CCOCr

3.DeterminareaGE pentru substane organice (CBO5)

Acest calcul se definete n urmtoarele situaii :

a. Se ia n considerare diluia , amestecarea i procesul de autoepurare prin

CBO5a.u*q*10-k1t + a* Qe*CBO5r * 10-k1rt = (a*Qe +q)*CBO5a.m.

CBO5r - reprezint cantitatea de substan organic,exprimat prin CBO5 , al apelor emisarului

GE = (CiSS CfSS)/CiSS*100 [%]

b.Se ia n consideraie numai amestecarea i diluia , ecuaia de bilan fiind :

CBO5a.u. * q + a * Q* CBO5r = (q + a*Q)* CBO5a.m.

GE = (CiSS CfSS)/CiSS*100 [%]

c.Se ia n calcul valoarea impus de NTPA 001/2005

CBO5a.uq10-k1t + a* QeCBO5r 10-k1rt = (aQe +q)CBO5a.m.

CBO5a.u. * q + a * Q* CBO5r = (q + aQ) CBO5a.m.