Sunteți pe pagina 1din 56

1. De ce se pune modelul in plan orizontal pe palalelograf?

-Modelul va fi fixat pe suportul (masa) paralelografului intr-o pozitie cat mai orizontala a PO

-Aceasta pozitie se alege pt ca:

Forta de masticatie , care este cea mai puternica in solicitarea protezei, are o directie
predominant vertical;
Alimentele adezive exercita asupra protezei tractiuni predominant verticale;
Insertia si dezinsertia protezei sunt usor de efectuat de catre pacient, daca acestea au
o directie verticala;

-Toate aceste solicitari ale protezei partiale au deci o directie perpendiculara pe PO

2. Zonele indicatoare?

-Modificarile la nivelul osului

-Applegate a numit zonele osoase din jurul dintiilor suprasolicitati: "Zone indicatoare"

-Zonele indicatoare sunt acele zone din suportul alveolar care pun in evidenta reactia
osului la stressul suplimentar

-Reactia favorabila la un astfel de stres poate fi luata ca un indicator pt viitoarea reactie


la un stres si mai mare.

-Dintii care au fost expusi unei incarcaturi suplimentare prin pierderea dintiilor vecini s-
au care au fost supusi unei incarcaturi ocluzale suplimentare pot prezenta mai multe
riscuri daca sunt utilizati ca dinti stalpi fata de alti dinti care nu au fost suprasolicitati
ocluzal

-Daca armonia ocluzala poate fi ameliorata , este bine acest lucru sa se faca inaintea
protezarii

-In conditii de echilibrare ocluzala perfecta , dintii stalpi rezista bine la forte aditionale

-Zone indicatoare examinare concluzii practice:

Daca parodontiul este integru parodontiul si crestele alveolare sunt in masura


se reziste la presiuni si deci se pot folosi ambele tesuturi cu incredere
Largirea spatiului periodontal dintii si osul nu pot rezista la presiuni , exista o
functie metabolica scazuta acestor tesuturi si deci trebuie luate toate masurile de
protectie.

1
3.Indicatii , Contraindicatii Alginat?

-In edentatia partiala , alginatele au ca indicatii:

1. Amprentarea preliminara (indicatie majora)


2. Amprentarea pentru realizarea modelului de studiu si documentare
3. Amprentarea arcadelor antagoniste
4. Amprentarea dupa tratamentul protetic cu PPA aplicata in cav buc, pentru
modelele documentare de sfarsit de caz

-Contraindicatii :

1. Amprentarea functionala(Desi se mai practica, dar cu deficiente de precizie)

-Cu toate ca este cel mai utilizat material de amprenta, repararea si manipularea gresita ,
mentine in actualitate sintagma lui E.MILLER ca alginatul poate fi "Capricios, Perfid si
Necredincios"

4.Timpii operatori de studiu modelului la paralelograf?

-Analiza modelului de studiu la palarelograf , care trebuie efectuata de medic , va cuprinde in


ordine urmatorii timpi:

1. Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertia protezei


2. Trasarea ecuatorului protetic
3. Stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al
crosetului
4. fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf(Tripodare)

5. Avantaje si dezavantaje dd acrilat

Avantaje:
1. pot fi adaptai cu uurin dimensiunilor spaiului edentat prin lefuire;
2. pot fi modificai ca form i adaptai ocluzal;
3. se pot relustrui;
4. legtura cu eile este chimic (se poate suplimenta cu retenie mecanic);
5. la protezele imediate pot fi confecionai odat cu baza protezei;
6. au cost sczut.

Dezavantaje:
1. se abrazeaz (poate deveni un avantaj n condiiile n care relaiile intermaxilare au
fost greit determinate);
2. au instabilitate cosmetic.

2
6. Placa palatinala- PPA
Rol:

1. Unete eile ntre ele.


2. Transmite presiunile masticatorii de la dinii artificiali pe cmpul protetic (o suprafa
ct mai mare).
3. mbuntete stabilitatea protezei prin adeziune.
Placa palatinal ntins :
Acoper bolta palatin n totalitate (Fig. 2. 1.).
Are urmtoarele limite:

Limita anterioar zona supracingular a dinilor frontali;


Limita posterioar zona de reflexie a vlului palatin;
Limitele laterale zona supraecuatorial a dinilor restani din zona lateral.
Placa are o grosime de maximum 2 mm.

Suprafaa extern a plcii este lustruit i va reproduce forma rugilor palatine.

Reducerea grosimii plcii n zona dinilor se face de obicei prin folierea cu ciment a
modelului n zona corespunztoare festonului gingival nainte de modelarea machetei.

Poriunea de plac din dreptul dintelui stlp de croet asigur efectul de reciprocitate

Suprafaa intern a plcii palatinale se poate distana prin foliere, n regiunea torusului.

Placa palatinal redus

a. Placa palatinal rscroit distal prin decuparea plcii se las liber zona reflexogen a
vlului palatin singura care se folosete;

b. Placa palatinal fenestrat cu zona central a plcii decupat, las liber zona de
mucoas cu receptori gustativi;

c. Placa palatinal decoletat decupat 2-3 mm corespunztor parodoniului marginal al


dinilor restani, pentru a-l proteja de aciunea traumatic a plcii.

Avantaje:

- micoreaz senzaia de discomfort;


- micoreaz senzaia de vom;
- menajeaz simul gustative;
- permite sensibilitatea termic (acrilatul este ru conductor termic).
Dezavantaje:

- reduc rezistena mecanic a protezei.

Indiferent de conformaia plcii ntins sau redus - ea trebuie s fie simetric

3
7. Crosetele din sarma
Croetele de srm au urmtoarele caracteristici:
- au desen trasat de medic (n mod curent) sau prin studiu la paralelograf;
- segmentul dentar plasat n funcie de ecuatorul protetic;
- au contact linear cu dinii;
- segmentul dentar i intermediar plasate la distan de parodoniul marginal;
- croetele cu segment intermediar n form de Z, S sau V au grad mai mare de
elasticitate, influenat de lungimea segmentului respectiv;
- sunt mai elastice i pot fi activate mai uor dect croetele turnate. Pot fi activate n
plan orizontal i vertical;
- asigur ancorarea vertical i stabilizarea orizontal;
- pot avea efect suprasolicitant asupra dinilor stlpi dac:
o srma este mai groas de 1 1, 2 mm;
o segmentul intermediar este scurt;
o sunt activate prea intens.
- n caz de deteriorare sau fractur se nlocuiesc uor.

Clasificare:
1. Croete care asigur: meninerea, stabilizarea i sprijinul
Ex: croetul ocluzo-interdentar
2. Croete care asigur: meninerea i stabilizarea
Ex: croetul cervico-alveolar deschis dental

Croete sunt realizate n laborator din srm de wipla cu diametru de 0,6 mm, 0,7 mm
sau 0,8 mm, ndoit cu cletele.

La PPA pot fi utilizate i croete prefabricate.

*Rolul seiilor protezei?

1.acopera cr ed

2.refac vol si forma cr ed afectate de resorbtie

3.sunt suport de fixare a dd artificiali

4
8. Linguri universale criterii de adaptare
1) Individualizarea const n remodelarea lingurilor standard metalice n zonele
insuficient adaptate pe cmpul protetic.
2) Lingurile din metal pot fi adaptate marginal cu cletele crampon, lrgind sau
ngustnd jgeabul pe anumite poriuni.
3) Lingurile din metale moi pot fi decupate cu foarfeca pe zonele unde se consider
c sunt lungi.
4) Dac lingurile sunt scurte (de exemplu la tuberculul piriform) pot fi lungite cu
materiale termoplastice.
5) n cazul bolilor palatine adnci se completeaz lingura cu Stents pe zona
corespunztoare bolii pentru a reduce spaiul dintre lingur i bolt

9. Cum trebuie sa fie lingurile universale standard pentru amprentare cls 2 kennedy ,
MAXILAR>
- marginea distal a lingurii sa se opreasca la nivelul limitei distale maxilare (Ah);
- marginea lingurii individuale trebuie s ajung la 1 mm de zona de mucoas
pasiv-mobil, ocolind la aceeai distan bridele laterale i procesul zigomato-
alveolar;
- n dreptul dinilor restani lingura se va opri la nivelul convexitii maxime a
procesului alveolar, fr ca marginile sale s jeneze mucoasa, frenul labial
superior sau bridele laterale;
-
MANDIBULA>
- butoni de presiune unilateral sau in unele cazuri de edentatii molare, caseta
lingurii cuprinde si zona premolara, aceasta jucand rol de buton de presiune.
- marginea lingurii se oprete la 1 mm anterior de inseria ligamentului pterigo-
mandibular la nivelul hemimandibulei care conine edentaia terminal;
- marginea lingurii individuale trebuie s ajung la 1 mm de linia milohioidian;
- n zona lingual central, marginea lingurii se va plasa deasupra inseriei frenului
lingual;
- marginile lingurii individuale trebuie s ajung la 1 mm de zona de mucoas
pasiv-mobil vestibular;

5
- n dreptul dinilor restani, vestibular, lingura se va opri la nivelul convexitii
maxime a procesului alveolar, fr ca marginile sale s jeneze mucoasa, frenul
labial inferior ori bridele laterale;
10. PPA provizorii clasificare dupa scop
1. PPA imediate= cand proteza se aplica imediat dupa extractia dintilor anteriori; fiind
puratata in faza de resorbtie accelerata a osului sunt necesare captusiri urmate de inlocuirea
n scurt timp a preotezei
2. PPA de tranzitie= cand dd restanti nu prezinta garantii prea mari si este de asteptat sa fie
extrasi dupa un interval scurt de timp si sa fie inlocuiti de proteza. Are rolul de a permite
pacientului sa-si formeze reflexele necesar in vederea primirii unei proteze totale.
3. PPA de diagnostic= atunci cand este necesara o proteza cu ajutorul careia se va stabili
planul definitiv de tratament. O astfel de proteza trebuie aplicata pt a testa de ex daca
pacientul tolereaa o inaltare de ocluzie necesara restaurarii definitive.

*Criterii de alegere linguri standard?


1.sa fie rigide
2.sa aiba retentii interioare
3.sa acopere tot CP fara sa il atinga
4.intre supraf de amprentare si lungura sa existe un sp de 3-5 mm pt mat de amp(cu cat sp
este mai mic si uniform , contractia mat de amp este mai redusa si precizia mai mare)
5.marginile sa fie cat mai aproape de limita de reflexie a mucoasei
-La maxilar: in sens MD lingura sa cuprinda tuberozitatile si linia AH, fr sa acopere dd rest
astfel ca marg lingurii sa ajunga in fundul de sac vest
in sens transv lingura trebuie sa cuprinda crestele alv, tuberozitatiile si dd rest in reg lat
-La mand:in sens ant-post , lingura sa acopere tubercul piriform fara sa deranjeze lig
pterigomand , iar fr sa acopere complet dd rest.
in sens transv ling sa respecte directia cr ed , vestibular marg sa fie departata 2 mm de linia
de reflexie a mucoasei , iar lingual sa nu depaseasca linia milohioidiana

6
11. Felul ocluziei Stabila/instabila
Schema ocluzala corecta= in pozitia de intercuspidare maxima contactele ocluzale generate
de lucrarile protetice trebuie sa fie stabile, simultane cu cele de la nivelul dd restanti
Ocluzia stabila= repetabilitatea contactelor dento-dentare nedeviate, de tip cuspid fosa sau
tripodic
Contacte vf cuspid-fosa pp un cuspid mai putin voluminos decat foseta antagonista.
Contacte ocluzale stabile pp existenta unei fosete in care cuspidul de sprijin sa-si gaseasca un
loc in care sa se opreasca mereu la sfarsitul unei miscari mandibulare care sa se termine in
inntercuspidare max si relatie centrica. Importanta contactelor de tip cuspid fosa= se
adapteaza mai usor prin slefuire selectiva si permit realizarea long centricului si transmiterea
fortelor in axul dintelui. (altfel = trauma ocluzala)
Contacte tripodice= pp un cuspid mai voluminos decat foseta antagonista--- este mai greu de
modelat si adaptat.
Contactele multiple in RC si IM determina repartizare uniform a solicitarilor ocluzale
Contacte simultane= evita derapare mandibula
Suprafetele ocluzale ale dd determina tipul de contact dento-dentar si gradul de abraziune.
Contacte dento-dentare nefunctionale- determina ocluzie instabila
- vf cuspid-versant fosa
- versant cuspid- versant foseta
- vf cuspid- vf cuspid
- contact in suprafata
Pentru obtinerea unei ocluzii stabile se pot realiza
-slefuiri selective ale suprafetelor ocluzale,
-remodelari coronare cu devitalizari,
-inlocuirea lucrarilor protetice incorecte
- acoperirea cu microproteze.
- extractia dintilor migrati vertical care modifica mult planul de ocluzie

12. criterii de alegere a sistemelor speciale a PPS?


1. criteriul estetic= se prefera sistemele speciale in detrimentul crosetelor turnate, din cauza
vizibilitatii deranjante a bratelor metalice retentive pozitionate vestibular pe dintii stalpi in
zone expuse vederii in timpul conversatiei.
-nivelul liniei surasului influenteaza alegerea si pozitionarea tipului de sistem special

7
2. criteriul functionalitatii- sistemul special prefabricat realizeaza doar fct de mentinere
trebuie completat cu elemente de sprijin dento-parodontal si cu frezaje individualizate pt
fiecare caz in parte, pt a se comporta dpdv biodinamic asemanator crosetelor
-unele sisteme speciale nu permit miscari de rotatie(ex culisele) pe cand altele permit un
anumit grad (capse) ceea ce constituie o protectie fata de solicitatea exceiva a dintilor
stalpi(efect ruptor de forte) transmiterea fortelor laterale catre peretii laterali paraleli ai
matricei si patricei, transmiterea fortei ocluzale din patrice spre matrice si retentia primara
intre cele doua.
3. criteriul sanatatii-

8
13. Cum se alege lingura standard si materialul de amprenta preliminara
Criterii de alegere a lingurii standard
La maxilar: n sens mezio-distal lingura trebuie s cuprind tuberozitile i linia Ah, frontal
s acopere dinii restani, astfel ca marginea lingurii s ajung n fundul de sac vestibular. n
sens transversal lingura trebuie s cuprind crestele alveolare, tuberozitile i dinii restani
din regiunea lateral. Se poate msura cu un compas distana intertuberozitar, ntre cei doi
poli vestibulari ai tuberozitilor.
La mandibul: n sens antero-posterior, lingura s acopere tuberculul piriform fr s
deranjeze ligamentul pterigo-mandibular, iar frontal s acopere complet dinii restani. n
sens transversal lingura trebuie s respecte direcia crestelor edentate, vestibular marginea
s fie deprtat 2 mm de linia de reflexie a mucoasei, iar lingual s nu depeasc linia
milohioidian. n cazul unor linguri necorespunztoare condiiilor artate, se va proceda fie
la schimbarea lor, fie la individualizarea acestora.
Criterii de alegere a materialului de amprenta (le-am scris de la proteze totale)
1. calitatea mucoasei in zona de sprijin alegerea materialului in fct de vascozitatea lui
in momentul introducerii in cav bucala.
a. Camp moale- alginat
b. Cam intermediar- alginat cu vascozitate medie
c. Camp dur- silicon chitos, stents
2. Retentivitati anatomice elasticitatea materialului dupa priza
a. F retentive= alginat, silicon chitos
b. Moderat retentive= stents, alginat
c. Neretentive= ghips, stents, alginat
3. Cantitatea de material
a. Amprenta in lingura standard= cantitate mare alginat pt ca e ieftin
4. Distanta fata de laborator=
a. Alginat= turnare model intre 8-30 minute
b. Silicon= cel mult 24 h
c. Ghips sau stents= se poate turna la o distanta mare in timp.

9
14.Tratament preprotetic parodontal

Are ca scop redarea sntii esuturilor parodontale.

Se face o data cu interveniile chirurgicale,pentru a profita de anestezie si de perioada de


vindecare.

Medicul va insista in mod deosebit asupra pstrrii unei igiene orale riguroase.

Educarea pacientului in acest sens are o deosebita important pentru longevitatea dinilor
restante si a dinilor stlpi.

Lipsa igienei compromite prin Complicaiile parodontale si carioase chiar si tratamentele


protetice realizate perfect.

Tratamentul parodontal ncepe cu- nlturarea factorilor de iritaie local mecanica si a


inflamaiei prin: detartraj , nlturarea obturatiilor debordante de la nivelul coletului, a
coroanelor lungi sau largi,trat cariilor din apropierea coletului si refacerea punctelor de
contact.

Daca exista pungi parodontale, se face tratamentul medicamentos si chirurgical al


acestora(chiuretaj gingivo- parodontal sau gingivectomie).

Gingivectomie sau gingivoalveoloplastia este necesar pentru a mari coroana clinica a


dintelui stlp.

Este important de reinut ca trat parodontal trebuie sa precead orice restaurare protetica
fixa,ceea ce va asigura o corecta adaptare marginala a microprotezelor.

10
15.Reguli R.I.M

Determinarea rim depinde de situaia clinica.

Nu se va determina rim dac nu exista o relaie de ocluzie stabil, chiar dac DVO este
corecta.

Dac exista dinti restani ce asigura o rim de ocluzie stabil,DVO corecta sau pastrata se
nregistreaz IM care poate coincide cu RC.

Dac exista dinti restani , dar in RC/IM/ ocluzie habituala exista contacte instabile,nseamn
ca nu a fost corectat trat preprotetic de echilibrare ocluzala sau in cadrul trat protetic prin
aplicarea de microproteze au aprut contacte premature sau interferente care nu au fost
depistate si nlturate.

Exista posibilitateaca scheletul metalic sa realizeze,prin pintenii ocluzale,contacte premature


sau interferente care trebuie depistate si ndeprtate.

Dac exista putini dinti restani,iar contactele dentodentare nu dau certitudinea unei IM
corecte,se nregistreaz poziia de RC ,la o DVO dictata de contactele dentodentare in RC.

Dac DVO este micorat ,se recomanda PPA provizorii,cu ajutorul crora se testeaz IM
stabil si,dac este cazul,noua DVO.

Cnd exista Dini restani pe ambele maxilare,dar nu exista contacte


dentodentare,nemaiexistnd ocluzie,se va realiza cu ajutorul abloanelor planul de
ocluzie,dup care se va nregistra DVO,RC,care va coincide dup realizarea protezelor cu IM.

16.Reguli abloane indiferent de situaia clinica

Indiferent de situaia clinic vor fi respectate urmtoarele reguli:

-abloanele vor fi modelate mai nti pe rnd n aa fel nct s intre n contact pe toat
suprafaa;

- Se va face nmuierea cerii concomitent pe toat suprafaa bordurii/bordurilor. n acest scop


medicul trebuie ajutat de asistent:

- dac se lucreaz cu un singur ablon - ct timp medicul ramolete bordura cu o spatul de


cear asistenta nclzete o alt spatul. Pn la definitivarea ramolirii cei doi i schimb
spatulele ntre ei.

- dac se lucreaz cu dou abloane - ct timp medicul ramolete o bordur asistenta o


poate ramoli pe cealalt.

11
-Dinii antagoniti s nu intre prea mult n cear;

- abloanele solidarizate vor fi ndeprtate de pe cmpul protetic cu mult grij:

- pacientul ntredeschide gura i se ndeprteaz mai nti ablonul care iese mai uor;

- pacientul fiind n continuare cu gura ntredeschis (nu larg deschis pentru a nu pune
n tensiune comisurile) se n deprteaz i cellat ablon.

Cele dou abloane se aplic pe modele: mai nti ablonul care intr mai greu, apoi cel care
intr mai uor.

Pe modelele cu abloane articulate n mn se verific:

- dac nu cumva unul din abloane s-a deformat;

-dac modelele nu sunt incorecte la nivelul feelor ocluzale care intr n rapoarte ocluzale cu
antagonitii (au mici sfere de ghips care mpiedic intercuspidarea);

- dac modelele au o poziie stabil prin intermediul abloanelor i a dinilor existeni.

- dac modelele vin n contact numai prin intermediul dinilor i/sau a bordurilor de ocluzie;

L Nu trebuie s se ating bazele abloanelor sau soclurile modelelor. Dac soclurile se ating
medicul va radia din ele att ct este necesar. Dac se ating bazele abloanelor determinarea
trebuie reluat dup ce au fost subiate sau scurtate bazele abloanelor. Acest gen de
incident nu trebuie s apar dac examinarea a fost corect i complet, tratamentele
preprotetice au fost efectuate corect i bazele abloanelor au fost corect confecionate.

Cnd este posibil micile inexactiti pot fi corectate prin comparaie cu dinii naturali (mici
retuuri la nivelul cuspizilor sau pe soclul modelelelor).

Alteori ns se impune reluarea fazei de la nceput (deformri mari ale bazelor abloanelor,
inexactiti ale modelelor) i chiar reluarea amprentelor arcadei de protezat i a
antagonitilor.

12
17.FACTORI CARE CONDITIONEAZA AXA DE INSERTIE A PROTEZEI

Axa de insertie a protezei este conditionata de 4 factori, si anume:


-planurile de ghidare
-zonele retentive dentare necesare aplicarii portiunii flexibile a bratelor retentive ale
crosetelor
-zonele de interferenta muco-osoasa sau dentare
-fizionomie.

18.CE DATE SE TRANSMIT PRIN INTERMEDIUL MODELELOR PENTRU TRANSORMAREA PPA-


ului IN PROTEZA DEFINITIVA?

La terminarea probei machetei, se transmit tehnicianului urmtoarele indicaii:


folierea torusului (dac nu a fost fcut pn n acest moment) i/ sau a zonelor
care trebuie despovrate. Medicul deseneaz pe model ntinderea folierii i
grosimea folierii;
tipul i modul de plasare al croetelor de srm, desennd pe dinii de gips
respectivi traiectul croetelor (dac acest lucru nu a fost fcut deja dup
determinarea RIM).
n alegerea poziiei i felului croetelor trebuie s se in seama de mai multe criterii:
- numrul minim de dini pe care se poate ancora favorabil o PPA este de doi;
- condiia esenial la PP care are numai dou croete este ca linia care le unete
(linia croetelor) s treac prin mijlocul bazei sau ct mai aproape de el;
plasarea liniei croetelor la periferia PP are ca rezultat bascularea;
- ori de cte ori este posibil se pot pune 3 sau chiar 4 croete;
- numrul croetelor nu trebuie s fie nici exagerat de mare, chiar dac condiiile o
permit, pentru a nu crea dificulti pacientului n manevrarea protezei la inserie
i dezinserie;
- retentivitile dinilor trebuie judicios utilizate pentru ca fora de retenie a
croetelor s asigure meninerea dar s nu fie mai mare dect rezistena
parodontal a dintelui stlp;
- cnd exist poriuni de creast edentat retentive vestibular (creast frontal sau
tuberozitate care vor fi prinse sub aua protezei) n alegerea croetelor trebuie s
se in seama i de acest element anatomic care poate avea valoarea unui croet

13
rigid. Croetul de srm trebuie fie pe ct posibil pe o diagonal cu acest element
anatomic.
- n regiunea frontal i pe premolari trebuie alese croete care s fie ct mai puin
vizibile n timpul funciilor ADM.

19.AMPRENTA PRELIMINARA CU CHITURI SILICONATE


n EP amprenta preliminar se poate lua i cu elastomer de sintez de consisten chitoas.
Acest material se folosete n cazul cmpurilor protetice dure.
Alegerea lingurii universale se face asemntor amprentei cu alginat, cu meniunea
c portamprenta trebuie s fie din metal i nu din plastic, n scopul asigurrii unei rigiditi
mai mari.
Pentru fiecare silicon exist un adeziv pentru lingur, care se pensuleaz n interiorul
acesteia. Se ateapt cteva minute pentru uscarea adezivului.
Priza siliconilor de adiie poate fi inhibat de contactul cu mnuile din latex sau cu o
zon de mucoas care a fost atins cu mnua, dar nu toate mnuile au acest efect. Se
recomand testarea acestora nainte de amprentare.
Tehnica de amprentare este similar amprentei cu alginat, cu meniunea c
presiunea exercitat de medic n momentul aplicrii amprentei pe cmp trebuie s fie mai
mare i micrile de modelaj trebuie s fie mai ferme avnd n vedere consistena crescut a
materialului.
Amprenta preliminar cu silicon chitos poate fi transformat ntr-o lingur
individualizat n care se poate lua o amprent cu silicon de consisten medie sau fluid,
rezultatul fiind o amprent de mai mare precizie.
Dezinfecia amprentelor cu silicon chitos se face timp de 10 minute, dup cum s-a
descris la amprenta cu alginat.
Modelul de gips trebuie turnat la mai puin de 24 ore de la amprentare, deoarece
dup acest interval devine evident contracia de polimerizare i materialul pierde ap.

14
20.Reechilibrarea ocluzala in tratamentul pre-protetic:

Obiective : - realizarea unui plan de ocluzie corect

- eliminarea contactelor premature si a interferentelor

- refacerea DVO (daca se impune)

a.Nivelarea planului de ocluzie:

Este frecvent modificat datorita migrarilor dentare verticale.

Va fi adus la nivelul dintilor care nu au suferit migrari.

Nivelarea planului de ocluzie: - slefuiri la nivelul cuspizilor

- amputari coronare + devitalizari +


gingivectomie/alveoloplastie + acoperire cu microproteze

- indepartarea lucrarilor fixe necorespunzatoare

- extractia dintelui +/- rezectia modelanta a osului (ex:


egresiunea mol. sup. impreuna cu tuberozitatea

b.Depistarea si inlaturarea contactelor premature si a interferentelor => ocluzie stabila

c.Refacerea DVO:

Se apreciaza DVO prin teste functionale.

Supradimensionare DVO = indepartarea lucrarilor protetice care au realizat


supradimensionarea

Subdimensionarea DVO = redimensionare doar cand apar manifestari patologice sau cand
solicita pacientul

Orice redimensionare DVO trebuie tatonata prin protezari provizorii.

21.Prepararea lacaselor pt. pinteni externi:

Preparat astfel incat fortele transmise de pinten sa actioneze in axul dintelui,solicitand toate
fibrele parodontale + sa previna inclinarea dintelui.

a.Dd. laterali:

- pe fetele ocl. ale molarilor si premolarilor,in fosetele marginale D/M.

- forma triunghiulara cu vf rotunjit,cat mai aproape de centrul dintelui,cu fundul concav ( ca


sa permita bascularea prin infundare ).

15
- preparat in asa fel incat pintenul sa realizeze cu conectorul secundar un unghi de 90* sau
mai mic.

- realizat numai in smalt.

- latime: 1/3 din latimea V-O a dintelui.

- lungime: 1/4 din diametrul M-D al dintelui.

- adancime : 1,5 mm

- lipsa de adancime datorata abraziunii dintelui se poate compensa prin marirea latimii.

- daca in urma prepararii se ajunge in dentina => obtur de


amalgam/incrustatie/microproteza

- EP cls. III si cls. IV : fosetele vecine edentatiei

- EP cls. I si cls II : fosetele meziale ale dd. stalpi

- Inainte de pepararea intraorala,locurile unde vor fi plasati pintenii sunt notate pe model.

- daca nu exista spatiu suficient pt un pinten rezistent (suficient de gros=lacas suficient de


adanc) => se realizeaza o microproteza.

- adancimea lacasului trebuie examinata in pozitiile diagnostice ale mandibulei si in timpul


miscarilor de propulsie si lateralitate + pacientul musca pe o banda de ceara ramolita.

- Dd rotati: lacasele vor fi realizate in fosetele marginale sau in orice alta zona ocluzala,in
fuctie de spatiu,fizionomie etc.

- Dd stalpi indirecti(pt pinteni constrabasculanti): cat mai departe de linia de rotatie a


protezei ( ex: foseta M a PM1 +/- supracingular pe canin in EP terminale)

- Dd abrazati: lacas mai lat si mai putin adanc sau microproteza

- Dd inclinati: In fosete la distanta de edentatie ( ex: bresa laterala 2.5,2.4 cu M1 inclinat =


pinten pe M1 in foseta D,pt a nu inclina mai mult dintele )

- Lacase interdentare : pe hemiarcade integre,pt. crosetele Bonwill,numai dupa asigurarea


spatiului pt bratele crosetului care pleaca din pinteni.Spatiul trebuie sa asigure raporturi
ocluzale functionale ( la nivelul nisei masticatorii articuleaza un cuspid atntagonist ).

b.Dd frontali:

*Lacase supracingulare: doar pe dd. cu un cingulum bine dezvoltat ( caninii sup,mai rar
incisivii centrali sup si foarte rar caninii inf )

- avantaj : actioneaza mai aproape de axul dintelui

16
- dezavantaj : rapoarte normale de ocluzie pot impiedica aplicarea unui pinten
supracingular => se va aprecia spatiul disponibil pe modelele de studiu

- latimea treptei : 1mm

- muchiile rezultate vor fi rotunjite

*Lacase incizale: pe orice dinte frontal,cu conditia sa nu jeneze raporturile ocluzale


functionale

- se prepara pe caninii inferiori,intre canin si incisiv lateral sau intre toti frontalii + pe fata
linguala a acestora => conectorul secundar sa nu fie prea proeminent.

- lacasul are forma triunghiulara,cu varful in jos si cu muchii rotunjite.

- In faza de macheta pintenii incizali vor fi modelati in exces si adaptati in ocluzie la proba
scheletului

In cazul dd. cariati,daca procesul carios nu a subminat rezistenta dintelui,se realizeaza


obturatii cu amalgam sau incrustatii,prepararea lacaselor realizandu-se dupa.

In cazul cariilor de cls II vecine bresei edentate,cavitatea va ajunge pana la nivelul


parodontiului marginal ( zona de retentie alimentara,ce favorizeaza caria secundara
marginala ) + extensie preventiva mai mare pt ca obturatia sa ajunga in zonele de
autocuratire + adancime mai mare pt asigurarea unui pinten de grosime optima.

Dd stalpi cu obturatii/incrustatii vechi + defectiuni marginale si acrii secundare => inlocuirea


si refacerea lor

Obturatiile si incrustatiile se pot aplica pe fetele V si modelate mai bombat cand dd stalpi nu
prezinta retentivitati favorabile,cu conditia sa se foloseasca crosete de sarma ( crosetele
turnate abrazeaza obturatia/inscrustatia ).

22.Bascularea prin desprindere:

- este numai o tendinta de deplasare.

- apare in EP cls I ,II si IV intinse tratate cu PPS cu sprijin mixt.

*Cauze: - alimente adezive

- sei care depasesc limitele periferice fiziologice ale CP ( sei supraextinse )

- gravitatie ( PPS maxilare )

- tusea/stranutul

- putini dd. restanti

17
*Axa de rotatie secundara = axa fulcrum secundara : trece prin varful extremitatilor libere
ale bratelor retentive ale crosetelor plasate cel mai posterior

- este transversala in EP cls I si oblica in EP cls II

*Elemente contrabasculante ( de mentinere indirecta/MMI ) :

- isi indeplinesc rolul numai daca elementele de meninere directa ( cosete/sisteme


speciale ) sunt eficiente.

- daca elementele de mentinere directa sunt eficiente dar lipsesc MMI se produc :
dezactivarea/fracturarea bratelor retentive ale crosetelor sau uzura prematura a sist.
speciale ; solicitari nefizilogice ale dd stalpi principali ; eroziuni la locul plasarii
crosetelor turnate ; deplasarea permanenta a PPS in masticatie => discomfortul
pacientului

a.EP cls I : MMI se aplica bilateral

- EP cls I molare : pinten ocl. in foseta M a PM1

- EP cls I molare + PM2 : pinten supracingular pe canin

- EP cls I cu lipsa tuturor dd laterali : crosetul continuu,sprijinit pe canin/intre


canin si incisivul lateral printr-o gheruta incizala

- conectorii principali dento mucozali,cu conditia unui sprijin parodontal


eficient

- sistemele speciale : culise,telescoape etc.

b.EP cls II : MMI se aplica pe partea opusa edentatiei terminale

- EP cls II molara fara modificari : pinten ocluzal in foseta M a PM1 opus


edentatiei terminale

- EP cls II molara + PM2 fara modificari : pinten ocl. in foseta M a PM1 + pinten
supracingular pe canin,pe partea opusa edentatiei terminale

- EP cls II cu lipsa tuturor dd laterali, fara modificari : crosetul continuu

- EP cls II cu brese frontale : conectorii principali dento-mucozali

- EP cls II cu o bresa laterala : pintenul cel mai mezial de pe partea edentatiei


laterale

c.EP cls IV intinse ( lipsa tuturor dd frontali ) :

- pintenii ocluzali cei mai distali ai crosetelor Bonwill

18
- crosetele aplicate pe dd. limitanti bresei

- pacientul nu trebuie sa foloseasca dd. frontali artficiali in masticatie

d.la PPA :

- EP terminale : contactul placii acrilice cu dd frontali in regiunea


supracingulara,in ocluzii cap la cap sau supraocluzii minime.

- EP cls IV : contactul placii acrilice cu dd laterali deasupra convexitatii orale +


crosetele din sarma aplicate pe dd limitanti bresei.

*Rol secundar in mentinere indirecta au si :

- adeziunea,tonicitatea musculara,retentivitatiile anatomice,frictiunea dintre dd


restanti si proteza.

- micsorarea dimensiunii M-D a arcadei artificiale

- crosete circulare deschise edental

- brate opozante plasate pe microproteze cu prag oral

- lustrul perfect al protezei

- modelarea fara retentivitati a seilor

- marginile seilor,privind forma,extinderea si grosimea,modelate cat mai functional

- evitarea alimentelor lipicioase

23.Bascularea prin infundare:

- este o deplasare posibila ce nu poate fi oprita de nici un element protetic dar poate fi
atenuata

- apare la PPS care trateaza EP cls I,II si IV intinse

*Cauze: - fortele de masticatie

- rezilienta mucoasei crestelor edentate

*Axa de rotatie primara = linia fulcrum primara: trece prin pintenii cei mai apropiati de bresa
edentata

*Element ce favorizeaza bascularea prin infundare:

a.EP cls I si II:

19
- bascularea prin infundare are amplitudine mai mare la mandibula datorita rezilientei
crescute a mucoasei ; la maxilar intervine in sprijin si mucoasa boltii palatine,cu o rezilienta
mica
- bascularea prin infundare are un efect nefiziologic de torsiune si parghie asupra dd stalpi
principali,prin intermediul bratelor elastice ale crosetelor,care mobilizeaza dd in timp.
- atrofia crestelor,necompensata prin captusiri

b. EP cls IV intinse:

- montarea dd artificiali in afara mijlocului crestelor


- conectorul principal al maxilar : in bascularea prin infundare,in sprijin
intervine creasta,care este acoperita de o mucoasa cu rezilienta mai mare
decat mucoasa boltii palatine.

*Elemente ce diminueaza bascularea prin infundare:

a. EP cls I si II:

- amprenta de compresiune,mai ales la mandibula

- sei terminale extinse la maximum,dar in limite fiziologice,cu acoperirea


obligatorie a zonelor biostatice ( tuberozitati si tuberculi piriformi )

- conectorii principali de latime echivalenta intiderii edentatiei la maxilar

- captusirea si rebazarea seilor

b.EP cls IV intinse:

- bratele retentive cele mai distale ale crosetelor Bonwill

- evitarea de catre pacient a inciziei alimentelor

- realizaea unei inocluzii sagitale ( cand este posibila )

- sprijin parodontal plasat corect,in functie de rezilienta mucoasei crestei


frontale ( pinten D sau M )

*Pentru evitarea efectului de parghie al protezei asupra dd stalpi:

- solidarizarea dd stalpi

- plasarea pintenilor ocluzali in fosetele M ale dd stalpi

- crosete cu brate retentive cat mai flexibile

- utilizarea sistemelor speciale articulate ( amortizori de forte )

20
24.Elemente contrabasculante. care sunt si unde se plaseaz?

pps care trateaz ed. cl I elem se aplic bilateral

pintenii ocluzali n foseta Mez a PM1 n edentaie TT molar

Pinten supracingular pe C n ed TT molari + PM2

Croet Continuu numai dac are la extremiti sprijin paro eficient= pinteni ocluzali
sau gherute incizale

Gherue i pinteni incizali plasai pe toti dinii frontali efect nefizionomic nu sunt
utilizate!!!

Conectori principali dentomucozali condiie treb s aib sprijin paro eficient pt a


nu aciona pe planuri inclinate.

Sisteme speciale culise, coroane telescop pt a evita uzura lor meninerea indirect
treb fcut de pinteni interdent ,supracingulari sau cr. continuu pps care tratreaz
ed.cl II elem se aplic pe partea opus edentaiei terminale

pinten ocluzal n foseta Mez PM1 pps care tratreaz ed.cl IV elem plasate cel mai
distal

pinteni oc ai crosetelor Bonwill

25.Precautii la sabloane ?
se verific dac bazele abloanelor respect limitele cmpului protetic i dac intr
i ies uor de pe model. Dac ies cu dificultate se ndeprteaz de pe model prin
tatonare, cu mult atenie i se reduce din baz strictul necesar pentru a nu diminua
meninerea ablonului pe cmpul protetic.

modelele se izoleaz prin scufundare n ap 510 minute (se poate folosi n acest
scop ca recipient bolul de cauciuc utilizat la prepararea alginatului), pentru a preveni
lipirea cerii calde de suprafaa modelului.

se verific s nu existe pe faa intern a bazei ablonului plusuri care ar putea


produce jen sau durere n timpul manoperei.

21
26.Datele transmise prin intermediu fisei de lab , in vederea transformarii machetei in
proteza finala?

Medicul trebuie s indice grosimea srmei pentru fiecare croet. La acelai caz se pot
folosi grosimi diferite de srm pe dini diferii. Alegerea grosimii srmei se face n
funcie de:

lungimea croetului

valoarea implantrii dintelui stlp

mrimea retentivitii

vizibilitatea croetului

tipul de edentaie.

Medicul trebuie s indice materialul din care se va realiza baza protezei:

acrilat termopolimerizabil roz sau transparent sau o combinaie a lor. Ideal ar fi s


se aleag culoarea acrilatului n concordan cu culoarea mucoasei bucale, cu ajutorul
cheii de culori

acrilat termopolimerizabil n combinaie cu materiale reziliente

acrilat termopolimerizabil n combinaie cu fibre de sticl sau plas metalic.

27.CI purtare proteze noaptea?

CI:

1.Pacienti care prez hipersensib fata de mat acrilic

2.pacienti care acuza o tensiune permanenta cu tulb nervoase care dispar la


indepartarea protezei.

3.cand proteza a declansat o stare de contractie de tip bruxism

4.cand exista pericol de carii

indicatii:

1.pacienti tineri cu ed fr

2.pacienti cu tulb psihice cauzate de ed

3.bruxism cand dd restanti sunt redusi ca numar

4.pacienti cu PT maxilara si PP mandibulara(sindr combinat),daca nu s-ar purta prot


terminala , dd ant inf ar presa asupra PT sup numai in reg fr provocand bascul ei.

22
28.Cauzele bascularii transversale a protezei?

1.montarea dd lat in afara crestei

2.atrofii accentuate ale osului alv

3.rezilienta crescuta a muc fixe

4.foliere insuf a torus maxilar

*trebuie controlat extinderea prot mand pe tub piriform (2/3 ant ale acestea)

29.cauzele impreziziei ocluzale in adaptarea in ocl a protezei?

1.utilizarea ocluzoarelor ce nu permit miscari de lateralitate

2.modif volumetrice inerente tehnologiei acrilatelor

3.erodari ale ghipsului antagonistiloc

4.cand modelul de lucru si baza prot se gasesc intr-una din jumatatile tiparului ,dintii
artificiali in cealalta jum , iar cele 2 parti nu au fost stranse suficient im mom
ambalarii , ducand la inaltarea ocluziei.

29.Zonele cu leziuni mai frecvente la proteza?

maxilar:
1.in dreptul tuberozitatilor
2.creasta zigomato alv
3.frenul buzei sup
4.proeminentelor osoase rezultate in urma extractiilor
mandibular:
1.in dreptul premolarilor
2.in dreptul crestei oblice externe
3.tuberculi piriform
4.frenul buzei si frenul limbii

30.Controlul ocluzorului si al modelelor in proba machetelor?

1.ocluzorul sa nu aiba joc in balama

2.contrapiulita sa fie fixata

3.planul median al celor 2 modele sa coincida cu planul med al ocluzorului

4.pe modele sa fie trasate:linia med,linia C,linia suras ,mijlocul crestelor

23
31.indicatii transmise prin intermediul fisei de lab pt transf machetei in prot?

-Alegerea grosimii sarmei in fuctie de:

1.lungimea crosetului
2.val implantarii dintelui stalp
3.marime retentivitatii
4.vizibilitatea crosetului
5.tipul de ed

-Materialul din care se va real baza prot:

1.acrilat termopolimerizabil roz/transparent sau o combinatie a lor


2.acrilat termopilimerizabil in comb cu mat reziliente
3.acrilat termopolimerizabil in comb cu fibre de sticla,fibre de carbon,plasa metalica

24
32. Sistemul de culise - Particularitati?

(Ionescu)
- Sunt alcatuite din 2 parti: matricea ( un tub cu diferite forme pe sectiune: H- cu
cea mai mare suprafata de frictiune, T, circulara) si patricea (culiseaza in interiorul
matricei)
- Matricea/patricea se fixeaza la dintii restanti, care intotdeauna sunt acoperiti de
microproteze; cealalta parte se fixeaza la scheletul metalic al protezei
- Exista culise intracoronare, intra-extracoronare si extracoronare
- Se asigura MSS + bun efect fizionomic
- Cu cat dintele este mai mic, cu atat culisa va fi mai mica, iar suprafata de frictiune
dintre matrice si patrice este redusa => este afectata mentinerea
- Sunt indicate numai atunci cand dintii restanti au o inaltime suficienta care sa
permita aplicarea de microproteze in care sa fie fixate
- Indicatia de baza a culiselor este ed. de cls a 3-a ( cu sprijin dento-parodontal)
- In ed. terminale este obligatorie solidarizarea prin microproteze a cel putin 2 dinti
stalpi, sau a tuturor dintilor restanti
- In ed. de cls a 4-a pot fi utilizate numai culise de mici dimensiuni
- Pentru a se asigura insertia protezei in cavitatea bucala, este necesara paralelizarea
culiselor ( cu ajutorul paralelografului)
- Este necesar ca protezele sa fie concepute cu elemente care sa asigure sprijin
parodontal, stabilizarea protezei, dar mai ales efectul contrabasculant ( brate
opozante rigide, sprijinite pe trepte orale, pinteni supracinguari pe canini etc.)

(Pauna) Particularitati:
1) Retentia protezelor cu culise este similara celor cu capse
2) Sistemele necesita, ca si capsele: un nr mare de dinti restanti
3) Culisele duble sunt indicate pe dinti cu inaltime mare, cu aspect globulos
4) Este bine ca matricea din plastic sa fie introdusa intr-un lacas metalic al
scheletului
5) Inconvenientul matricei din plastic este uzura prin imbatrinirea materialului
6) Cea mai buna frictiune se obtine cand matricea este metalica
7) Daca inaltimea culisei este scazuta, frictiunea se mareste prin forma acesteia (de
ex: coada de randunica)

33. Sistemele de culise intra/ extracoronare- particularitati?

Dupa raportul cu microprotezele, se pot deosebi:


1) Culise intracoronare: plasarea matricei in interiorul perimetrului microprotezei (
coroane turnate, coroane metalo-ceramice)
2) Culise intra-extracoronare: plasarea matricei partial intracoronar si partial
extracoronar

25
3) Culise extracoronare: matricea/patricea fixate in afara perimetrului
microprotezelor

Culisele intracoronare :

- Indicate in protezarile cu sprijin dento-parodontal si ca solutie de electie in ed.


frontale
- Conexiunea se realizeaza profund in interiorul coroanei, astfel incat fortele ocluzale
se transmit foarte aproape de axul dintelui
- Microprotezele prezinta in interior un lacas retentiv in toate sensurile ( cu exceptia
axei de insertie/dezinsertie)
- Avantajul lor consta in faptul ca sprijinul nu depaseste perimetrul de sustinere
parodontal

Culisele extracoronare :

- Indicate cand se impune o reducere minima din structura dentara ( camera pulpara
voluminoasa)
- Sunt mai usor de inserat si indepartat: sunt folosite la pacienti cu dexteritate
manuala limitata, sau cand proteza are un ax dificil de inserare
- Prezinta un anumit grad de rezilienta pentru a permite miscarea libera a protezei,
permitand distribuirea fortelor nocive de la nivelul dintelui stalp, catre suportul osos
si tesuturile moi
- Dezavantajul consta in plasarea fortelor in afara perimetrului de sustinere
parodontala

26
34. Diagnosticul de trauma ocluzala se deceleaza?

1) Clinic: cand dupa extirparea pulpara -> durerea si mobilitatea NU dispar


2) Radiologic: 1. Largire spatiu periodontal
2. RT periapicala ca un granulom (la dinte vital)
3. resorbtii osoase in palnie
4. procese de hipercemetoza -> mai frecvent in bruxism

Tratament:

In primul rand indepartarea cauzelor de trauma ocluzala:

CT. Premature, interferente, obturatii incorecte


Migrari dentare
Lucrari protetice incorecte
Eruptii vicioase M3
DVO supradimensionata
Echilibrarea ocluzala a arcadelo dentare.

35. Avantaje si dezavantaje dd acrilat?

Avantaje:
7. pot fi adaptai cu uurin dimensiunilor spaiului edentat prin lefuire;
8. pot fi modificai ca form i adaptai ocluzal;
9. se pot relustrui;
10. legtura cu eile este chimic (se poate suplimenta cu retenie mecanic);
11. la protezele imediate pot fi confecionai odat cu baza protezei;
12. au cost sczut.

Dezavantaje:
3. se abrazeaz (poate deveni un avantaj n condiiile n care relaiile intermaxilare au
fost greit determinate);
4. au instabilitate cosmetic.

36. Avantaje si dezavantaje PPA?

Avantaje PPA:

costul relativ sczut


uurina cu care poate fi modificat sau reparat
Dezavantaje PPA

27
1. provoac i accelereaz atrofia osului alveolar, deoarece n general are un sprijin
mucozal i se nfund cu timpul;
2. priveaz pacientul de a percepe excitaiile termice i gustative datorit acoperirii ntinse
a mucoasei de ctre placa protetic;
3. determin iritaii frecvente ale mucoasei datorit contactului cu o suprafaa poroas,
nelustruit. Exist pacieni cu intoleran la componentele acrilatului;
4. restrnge mult spaiul oral datorit grosimii plcii de aprox. 2-2,5 mm;
5. mobilizeaz dinii stlpi de care sunt ancorate croetele de srm, concepute i
executate incorect n funcie de retentivitatea anatomic i nu de cea protetic;
6. provoac malpoziia treptat a dinilor restani deoarece placa vine n contact cu feele
orale nclinate ale dinilor i, pe msur ce proteza se nfund, acioneaz ca o pan
evaznd dinii spre vestibular;
7. provoac parodontopatii, datorit contactului direct al plcii cu parodoniul marginal. La
acest nivel apare hiperemierea mucoasei;
8. apare frecvent instabilitatea protezei, dup o perioad scurt de purtare, datorit
modificrilor suferite de cmpul protetic;
9. determin i/sau ntreine halena bucal;
10. pacientul poate avea un sentiment de infirmitate, de mbtrnire, poate avea complexe.
11. alt dezavantaj semnificativ al acrilatului este lipsa de radioopacitate - proteza exclusiv
acrilic (fr croete) nu poate fi vzut n caz de inhalare sau ingestie.
12. limitele materialului: acrilatul este mai puin rezistent i mai puin rigid dect aliajele de
metal, deci proteza poate flecta sau sau se poate fractura n timpul funciilor ADM.
37. Dintii aflati in trauma ocluzala prezinta?
1) Leziuni cuneiforme
2) Fatete de abraziune
3) Mobilitate +/- durere (cauzata de suprasolicitare)
4) Migrari dentare (fen. Thielemann)
5) Necroze pulpare
6) Fisuri Stielmann
7) Largirea spatiului periodontal
8) Fenomene de pulpita pe dinti integri
9) Resorbtii osoase -> evdentiate pe Rx la dinti vitali
10) Ingrosari ale proceselor alveolare
11) Hipercementoze

28
38. Planul de ocluzie este denivelat prin?

Abraziune dentara
Migrari dentare - Verticale: extruzie / egresiune
- Orizontale: inclinare / translatie
Contacte premature sau interferente
Lucrari protetice incorecte

Migrarile dentare sunt consecintele aparitiei bresei edentate si genereaza contacte


premature in IM, RC si interferente in propulsie si lateralitate.
Migrarile verticale sunt suferite de dintii antagonisti unei brese edentate.
Dintii migrati vertical pot ajunge in contact cu creasta edentata antagonista, situatie
clinica care impune extractia acestora.
Migrarile orizontale sunt suferite de dintii limitanti ai bresei edentate. S-a mentionat ca
la maxilar migrarile orizontale au o viteza si o amplitudine mai mare decat la mandibula.
Dintii situati distal se inclina mezial spre bresa edentata.

39. Corectarea planului de ocluzie si a ocluziei instabile?


Slefuiri selective
Remodelari coronare cu devitalizari, sau acoperirea cu microproteze
Indepartarea contactelor premature si a interferentelor
Refacerea lucrarilor protetice incorecte
Extractia dintilor ( dintii migrati vertical care ajung aproape de creasta
antagonista)
40. Bara linguala?
Conectorul principal cel mai frecvent folosit, situat intre parodontiul marginal
si fundul de sac lingual, in dreptul versantului lingual al procesului alveolar
mandibular
Pentru a se plasa bara linguala, procesul alveolar trebuie sa aiba o inaltime de
minim 8-9 mm

29
Situata la 4-5 mm de parodontiul marginal al dintilor restanti si la 2-3 mm de
fundul de sac lingual, astfel incat sa nu impiedice mobilitatea fiziologica a
planseului bucal/ a frenului limbii
Are o inaltime de 4-5 mm
Grosime de 1 mm in portiunea superioara
3 mm in cea inferioara
Este distantata de mucoasa procesului alveolar prin folierea modelului
functional: 0,30 mm cand proteza scheletata are sprijin dento-parod.
1 mm cand proc. alv. este vertical si rezilienta este minima
1,5 mm cand pro. alv. este oblic
2 mm cand proc. alv. este oblic si rezilienta este mare
1,5-2 mm cand proc. alv. este retentiv/ dintii usor lingualizati ( pt.
a se face insertia si dezinsertia protezei. fara ca bara linguala sa interfere cu
mucoasa proc. alv/ cu dintii)
Forma barei pe sectiune: semipiriforma
Zonele de minima rezistenta: jonctiunea cu conectorul secundar la unirea cu
seile.

41. Bara linguala si crosetul continuu (bara linguala dubla)?


Se folosesc cand inaltimea procesului alveolar nu permite plasarea unei bare
linguale cu dimensiuni adecvate
Crosetul continuu se asociaza cu o bara linguala cu inaltime mai mica de 4 mm
Pentru a se asigura sprijinul dento-parodontal, crosetul continuu se termina la
extremitati prin pinteni ocluzali/ gherute incizale
Crosetul continuu are o inaltime de 2-3 mm si o grosime de 1 mm.
Folosit des la protezele terminale bilaterale.

30
42. Placuta dento-mucozala?
Maxilara:
- Cand sunt mai putini dinti restanti (doar grupul frontal), creste bine reprezentate/
torus palatin situat posterior
- Ajunge pe dintii frontali pana in regiunea supracingulara; la acest nivel marginea
conectorului fiind subtiata -> se pierde lin pe dinti
- In regiunea laterala este necesara decoletarea, eliberand parodontiul pe o distanta de
5 mm
- Latimea placutei trebuie sa asigure rigiditatea protezei si ocolirea unui torus mare
- Nu se sprijina pe planuri inclinate
- Realizare de trepte supracingulare pe Canin si IC / pinteni ocluzali => sprijin parodontal
corect
- Zone de despovarare: Parodontiul marginal = 0,20 mm
Papila incisiva = 0,20-0,30 mm
Rugi palatine si rafeul median

Mandibula:
- Conector principal ce se plaseaza intre fundul de sac lingual si zona supracingualara a
dt. frontali
- Este folosita cand spatiul vertical este insuficient pt. plasarea ansamblului bara linguala
+ croset continuu
- Extremitatea inferioara are forma pe sectiune a barei linguale
- Extremitatea superioara se continua cu o placuta metalica care se termina pierdut pe
dinti, acoperind toata zona supracingulara
- In regiunea laterala, placa ajunge pana in apropierea fetelor ocluzale ale dt. restanti
- Decoletarea placii la nivelul parod. marg. a dt. laterali daca spatiul permite
- Interdentar pana la nivelul punctelor de contact dintre dt.
- La niv. mucoasei procesului alveolar placa va fi distantata asemanator barei linguale
- La niv. parodontiului marginal si papilei interdentare placa trebuie sa fie usor
distantata
- La nivelul dt. restanti placa trebuie sa asigure sprijin parodontal prin intermediul unor
pinteni ocluzali/ incizali

31
43. Limitele lingurii individuale SCHREINEMACKERS?
La maxilar:

- se nsemneaz poziia foveelor palatine i se traseaz napoia lor o linie curb cu


convexitatea posterioar;
- tot cu linii curbe cu convexitate posterioar se traseaz anurile retrotuberozitare, aa
cum au ieit n amprent;
- aceste 3 linii se unesc cu 2 linii cu convexitate anterioar i se contureaza limita
posterioar;
- limita vestibular a lingurii va fi trasat la 1 mm n interiorul punctului de maxim
convexitate al marginii amprentei (care reprezint fundul de sac vestibular), cu ocolirea
frenului labial superior, bridelor laterale i procesului zigomato-alveolar.
La mandibul:

- se ncepe cu trasarea liniei mediane n zona lingual central lund ca reper frenul
lingual;
- apoi se marcheaz marginea lingual de o parte i de alta a liniei mediane pe o distan
de 3 cm pe convexitatea maxim a marginii amprentei n zona lingual central aa cum
a ieit n urma micrilor limbii executate de pacient;
- din punctele de terminare ale acestei linii (B, C) se duc dou perpendiculare pe muchia
crestei edentate;
- din aceste puncte (B1, C1) se traseaz direcia crestei edentate pn la tuberculul
piriform;
- de la punctele de terminare ale zonei linguale centrale se duc linii paralele cu mijlocul
crestei, ctre distal. Aceste linii traverseaz tuberculul piriform dinspre lingual ctre
vestibular la unirea 2/3 anterioare cu 1/3 posterioar;
- limita vestibular a lingurii se situeaz la 1 mm spre interiorul amprentei fa de
convexitatea maxim a marginii vestibulare a amprentei
aceast trasare este una pur geometric.

32
44.Det RIM in ed unimax partial intins cu arcada antag integra?

-se fol sablonul pt inregistrarea RIM

-sunt prezente PO,DVO, IM

-Teh la cald:

1.pacientul face cateva miscari de inchidere a gurii in IM

2.se aseaza sablonul pe max ed si se reduce valul de ceara pana cand aceasta depaseste cu
1mm inaltimea dd restanti

3.se netezeste supraf ocl a cerii apoi se incalzeste uniform pe toata intinderea ei cu spatula

4.sablonul se repune pe CP , iar pacientul inchide in IM pana antagonistii angreneaza corect


iar cei fara antagonisti se infunda in ceara aprox 1 mm

5.se raceste bordura, se scoate din gura si se aplica pe model

6.in cab trebuie sa existe modelul antagonistilor preferat din ghips de buna calitate pt a
putea verifica corectitudinea inregistrarii

-Teh la rece:

1. pacientul face cateva miscari de inchidere a gurii in IM

2.se aseaza sablonul pe max ed si se reduce valul de ceara pana cand se obtine DVO

3.se usuca suprafata ocluzala a bordurii de ocl

4.se preg pasta ZOE si se aplica un strat uniform de 1mm grosime pe supraf ocl a bordurii

5.se asteapta priza mat de amp , se scoate sablonul din gura si se aplica pe model

6.in cab trebuie sa existe modelul antagonistilor preferat din ghips de buna calitate pt a
putea verifica corectitudinea inregistrarii

45.det RIM in ed bimax prez la max ed fr intinsa cu prez numai a molarilor iar la mand ed
term bilat cu prez numai a grup fr?

tehnica :

1.se introd sablon inf si pacientul inchide gura pana cand molarii sup ating ceara

2.se taie din sablon pana cand se obtine DVO fiziologica ,sablonul este in contact simultan cu
ambele grupe de molari sup

3.se stab viitoarea pozitie de IM (daca nu este precizata odata cu DVO)

33
4.se introduce sablonul sup cu care se precizeaza nivelul si orientarea PO in reg fr(viitoarea
marime a fr sup) si curbura vestibulara(pozitia buzei sup)

5.se fixeaza pozitia determinata ant cu sablonul inf

46.Date transmise LAB pt alegerea dd artif si real machetei prin fisa si model?

Prin fisa:

-din ce mat se vor confectiona dd artif

-culoarea dd cu precizie in cele 3 zone colet , mij , incizal

-cuspidarea dd lat

Prin model:

-forma dd rest in functie de care se aleg dd artificiali

-caracteristicile RIM: IM ,DVO , PO

-desene cu:

1.limitele placii protetice

2.zonele de foliere

3.pozitia si forma crosetelor

47.Accesoriile paralelografului?

1.tija de analiza/reperaj: serveste la aprecierea paralelismului fetelor proximale ale dd stalpi


si punerea in evid a zonelor retentive subecuatoriale(axade insertie a prot)

2.tija pormina de grafit:trasarea ecuatorului protetic

3.tijele de masurare a retentivitatii subecuat a dd stalpi: 0.25 ,0.50 , 0.75

4.spatulele de ceara/razusele: indepartarea si paralelizarea cerii subecuatoriale

5.spatulele convergente de la 2-6 grade

48.De ce se alege ca modelul sa fie in pozitie orizontala a PO la paralelograf?

1.forta de masticatie , are directie predominant verticala

2.alimentele adezive exercita asupra prot tractiuni predom verticale

3.insertia si dezinsertia prot sunt usor de efectuat de pacient daca au directie verticala

34
49.Planuri de Ghidare?

-sunt rep de suprafetele proximale ale dd stalpi, vecine sp ed

-trebuie sa fie paralele pt a ghida prot in timpul insertie si dezinsertie

-uneori necesita slefuiri iar daca slefuirile sunt mari , este necesar acoperirea cu microprotez

-se fac mai ales la bresele laterale

-pt apreciere se fol tija de reperaj/analiza(tija in contact cu dintele in reg cr marg)

-daca suprafetele prox nu sunt paralele , se inclina modelul ant/post sau prin slefuire

50.situatii in care pot aparea in analiza zonelor retentive ale dd stalpi?

1.zone de retentie excesiva: remodelate prin slefuiri in cav buc( trat proprotetic)

2.zone de retentie absenta : incrustatii, obturatii din amalgam , microprot cu convexitati artif

3.zone de retentie favorabila: intre 025-0.75 mm(croset turnat circular =0.25 , croset turnat
divizat Roach =0.50 , crosete mixte =0.75 )

51.Zonele de interferente muco-osoase?

*frecvent interferate de saua protezei mai rar de conect principali

mandibula:

1.zona retromilohioidiana

2.reg vestib a cr in dreptul PM

3.reg vestib a cr in ed fr

4.reg lingual centrala a proc alv

5.reg lingual lat a proc alv

6.torus mand

maxilar:

1.zona vestib a cr ed fr

2.zona vestib a cr in reg PM

3.zona vestib/distala a unor tuberozitati f retentive

4.polul inf al unei tuberozitati procidente

35
52.zonele de interferente dentare?

*interfereaza cu bratele crosetului

1.marg disto-vestib la PM sup

2.marg mezio-vestib la M sup

3.marg mezio-ling la PM si M inf

4.inclinari linguale mici sau mari

5.vestibularizarea dd lat sup

*migrari oriz consecutiv ed prin inclinari catre sp edentat pot crea zone de interf cu conect
sec proximali:

1.fetelor distale ale C sup inclinati catre post

2.fetelor meziale ale M inf inclinati catre ant

3.fetelor proximale ale PM inclinati spre M sau D

4.fetelor proximale ale dd fr inclinati catre o ed fr

53.Ce este ecuatorul protetic?

Rep linia celei mai mari convexitati a dd stalpi pt o anumita axa de insertie sau linia celui mai
mare contur la un anumit plan orizontal al modelului.

54.linia ecuatoriala tipica si atipica?

tipica: rep ecuatorul protetic plasat aproximativ la mijlocul dist cervico-ocl pe fata proximala
dinspre ed si trece apoi in diagonala pe fetele lat(vestib si orala) apropiindu-se de colet spre
fata proximala opusa edentatiei

atipica: sunt in nr de 3 :

1.linia ecuatoriala diagonala care pleaca din vecinatatea fetei oc la niv fetei proximale
dinspre ed , coboara oblic pe fetele lat si ajunge pe fata proximala opusa ed in vecinatatea
coletulu(des intalnit la C si PM)

2.linia ecuatoriala inalta este plasata in apropierea fetei oc , atat vestib cat si oral ( se
intalneste frecv la PM inf inclinati lingual si la PM sup inclinati vestib)

3.linia ecuatoriala coborata este plasata in apropierea coletului(se intalneste pe fetele


proximale ale dd care prezinta pe fetele lat un ecuator inalt si pe dd conici frecvent la molari)

36
55.Attitudini in cazul interferentelor dentare?

1.mici interferente intre marg dd stalpi si bratele crosetelor= mici slefuiri


2.lingualizari mari ale dd mand =renuntare la bara ling (ling mici= slefuiriale fetelor ling ale
dd si acoperiri cu microp modelate coresp axei de insertie a prot)
3.inclinari exagerate peste 30 grade=extractie
4.inclinari medii = slefuiri ale fetei respective + acop cu microp
5.inclinari mici = simple slefuiri proximale
6.slefuiri pe fetele orale pt apicarea bratelor opozante atunci cand convex este redusa

56.tipuri de Crosete?

1.Crosete circulare:
-au contact cu dd stalp aproape circular pe o suprafata mare ,
-bratul ajunge in zona retentiva subecuatoriala dinspre ocluzal
-utilizeaza pt mentinerea prot retentivitatiile V/O
-toate bratele pleaca dintr-un corp comun
-insertia prot este mai usoara decat dezinsertia

*Crosetul Ackers

-corpul crosetului , care este plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul protetic pe una dintre
fetele proximale ale dd stalpi , este rigid si intervine la stab orizontala a prot si in sprijin
parod , cand este plasat supraecuatorial

-bratul retentiv ,are 2 portiuni: una supraecuatoriala ce pleca din corp , este rigida si
interbine in stab si sprijinul prot(incercuire), a doua parte rep portiunea terminala flexibila a
bratului retentiv , este plasata subecuatorial si are functia de mentinere a prot(de obicei
plasat V mai rar O , iar varful lui M sau D in functie de topografia ed)

-bratul opozant/contracroset este rigid si poate fi plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul


protetic (indeplineste rolul de sprijin , stabilizare si incercuire insa reciprocitatea nu este
realizata) , in mod corect trebuie sa fie plasata in dreptul portiunii frelxibile a bratului
retentiv sau pe microprot cu fata orala verticala

-pintenul ocluzal este rigid si se plaseaza intr-un lacas pe fata ocl, meziala sau distala. el
asigura sprijinul prad al prot intervine si in stab oriz a prot

-conect sec face leg crosetului cu saua prot sau cu conect principal ,este rigid si intervine in
stab oriz a prot

37
*Crosetul Bonwill(Dublu ackers)

6 brate cu actiune contrarie

-utilizat la ed care avem o hemiarcada integra (ed cls II sau IV)

-aplicare fav cand exista treme , se aplica pe M si PM

-are 2 pinteni ocl ce impiedica actiunea de pana a crosetului si patrunderea alim intre dd
stalpi

2.Crosetele Roach

-prima categorie util mentinerea prot utilizand zonele retentive proximale ale dd stalpi( a
doua categorie util frictiunea si sunt rar folosite)

-crosete divizate in nr de sapte CLUSTIR

-bratul retentiv pleaca din saua scheletului metalic al prot

-portiunea terminala a bratului retentiv ajunge in zona de retentie a dintelui stalp dinspre
gingival (actioneaza asupra dintelui la dezinsertia prot prin impingere)

-dezinsertia prot prevazute cu acest tip de crosete este mai usoara decat insertia

-contactul cu dintele stalp este mai mic decat al crosetelor circulare

-elasticitatea bratelor retentive este mai mare decat crosetele circulare(unii autori)

-bratele retentive au forma de litere

-bratul opozant , pinten ocl , conect sec sunt la fel ca la crosetele circulare

3.Crosetele NEY

-6 crosete cuprinde atat din cele circulare cat si din divizate si mixte,iar fiecare croset are
indicatie precisa in functie de aspectul liniei ecuatorul protetic si de retentie.

-2 categorii:

prima au actiune dubla / biactive au bratele lat retentive si sunt in nr de 4:crosetul nr


I,crosetul nr II, crosetul combinat I-II,croset biactiv mixt

a foua categorie sunt cu caracteristici de crosete circulare: crosetul cu actiune post , crosetul
cu actiune post inversa.

38
57.Crosetele Speciale? si Crosetele mixte?

Crosetul RPI:utilizat in ed terminale pe dintele stalp ce limiteaza mezial ed si are rol de a


evita torsiunea distala a dintelui stalp in timpul bascularii prin infund(de obicei pe PM)

-pinten ocluzal plasat in foseta meziala a dintelui stalp care se cont cu conect sec plasat oral
interdentar

-placa proximo-orala , care vine in contact cu dintele stalp pe suprafata de ghidare proximala
, si cu o mica suprafata de pe unghiul disto-oral(rol de reciprocitate)

-brat retentiv divizat in "I" , care pleaca din sa , ca la toate crosetele divizate .(portiunea
verticala este perpendiculara pe parod marg, la distanta de ea si de muc proc alv ),

-ia contact cu dintele in zona subecuatoriala pe o suprafata de 2mm

-bratul in i permite bascularea prin infundare a protezei fara ca dd stalpi sa fie solicitati nefiz.

Crosetul mixt: o parte a crosetului de obicei pinten ocl , conect sec si brat opozant este
turnat iar bratul retentiv este din sarma

-sunt utilizate 4 crosete:mixt Ney,mixt Ney combinat,mixt McCracken si mixt cu pinten intern

58.Sisteme magnetice?

-Pentru a fi eficiente trebuie sa indeplineasca cerintele:intensitate si permanenta magnetica


ridicate , la dim cat mai mici

-alcatuit dintr-un dublu magnet de CO5-Sm de mici dimensiuni , cu polii inversati

-minimagnetul este acoperit cu o capsula de otel inoxidabil de grosime 0.20-0.25 mm , ce


protejeaza magnetul de mediul bucal si limiteaza campul magnetic exterior

-magnetul se fixeaza in baza prot in dreptul unei rad dent acop cu dispozitiv radicular , turnat
dintr-un aliaj magnetizabil(keeper) ce contine cobalt-platine

-nu se fol mai mult de 4 magneti deoarece indep prot din gura este dificila.

59.indicatii specifice prot partiale?

1.ed cls I (T_T)


2.ed. cls II-a (Terminale unilaterale)
3.ed cls III-a extinse (ed lat ce se extind si in reg fr)
4.ed de cls IV-a cu lipsa tuturor fr
5.ed combinate (T_L , T_F_L)
6.ed cu existenta unui nr mic de dd rest (2-5 dd)
7.ed subtotale cu existenta a 1-2 dd rest

39
60.Situatii clinice care exclud trat prin punte?

1.ed laterale intinse cls III , avand dd stalpi C si M3


2.ed lat reduse , ca si cele fr , insa cu afectarea parodontala a tuturor dd rest
3.ed lat sau fr reduse , cand exista contraind ale slefuirii dd (afectiuni gen grave)
4.ed in zona de curbura a arcadei(iL , C , Pm1)
5.ed fr asociate cu pierderi de subst osoasa
6.ed fr unde sunt necesare artificii de montare a dd artificiali
7.ed care se asociaza cu comunicari buco-sinusale sau buco-nazale
8.ed care necesita o reevaluare a DVO

61.Descrieti sisteme bare cu calaret?

-exista mai multe tipuri de bare , ele sunt lipite intre 2 microprot , fie in reg lat , fie in reg fr ,
-calaretii gratie unor retentii , sunt fixati in fata mucozala a seilor din acrilat ale protezelor

sist de bare si calareti Gilmore:

-bare dreptunghiulare / rotunde pe sectiune

-cele rotunde au lungimea de 200 mm si sectiune de 1,5-1,8-2 mm

-cele dreptunghiulare au dim de 200/10/1.5mm

-calaretii sunt turnati din aur-platinat , au sau nu retentii pt acrilar , iar marimea si forma
sunt coresp tipului si marimii pe sectiune a barelor

sist de bare si calareti Dolder : barele au forma de U cu lungime de 50 si 200mm , in 2 marimi


iar calaretii au aceasi lungime ca si barele , prezinta sau nu retentii pt acrilat , sunt
confectionate din aur platinat este utilizat numai in reg lat.(barele ovoide pt reg fr)

sist bare cu calaret ackermann: bara forma rotund sau ovoida si calaretii din tabla ,pe bara
pot fi aplicati mai multi calareti

sist de bare si capse CEKA: bare metalice cu matrice de capse CEKA ,se lipesc in reg lat , intre
2 microprot , patricea va fi fixata in fata mucozala a seilor prot . sunt livrate de bare din
plastic prevazute cu matrice metalice .aceste machete se fixeaza la machetele unor
microprot , turnarea facandu-se peste matricele metalice prefabricate(in aceste sit prot nu
mai sunt prev cu calareti) , barele serversc la solid dd si la sprijin parod, iar capsele asig
mentinerea prot .

40
62.Bascularea transversala?

-poata sa apara la toate tipurile de PP(PS sau PA)

-in ed cls I , II si III

-in ed cls I si II bascularea se dat montarii gresite dd artif in afara cr , sau unor dd artif mai lati
decat latimea cr ,

-in ed cls III tratate cu PS , basc trans poate sa apara cand mont dd artificiali s-a facut dupa o
linie de sprijin parod care nu coincide cu linia mij cr

-axul de rotatie este sagital , fiind plasat de partea activa a arcadei dentare , bascularea
producandu-se pe parde inactiva

-infundarea pe partea activa este de mica amplitudine

-bascularea transv apare numai in timpul masticatiei , cand bolul alim interpus intre dd partii
active creeaza sp necesar desprinderiiprotezei de pe partea de balns

-evitarea bascularii se face prin montarea corecta a dd artificiali pe mij cr si de latime coresp.

-bascularea se mai poate face din cauza unei torus palatin neobservat si nefoliat la timp.

63.Trauma secundara ocluzala

-apare la nivelul versantilor crestelor ( mai mult n-am gasit nicaieri, daca gaseste cineva sa
dea sfoara in tara )

-prima e pe mijlocul crestelor si secundara pe versanti.

64. Descrieti placuta dento-mucozala palatinala si placuta mucozala:

Placuta dento-mucozala palatinala:

-indicata cand exista mai putini dinti restanti


-crestele edentate sunt bine reprezentate
-torusul palatinal situate posterior
-conectorul ajunge pe dintii frontali supracingular
-in zona laterala este necesara decolarea de 5 mm, distanta fata de parodontiu

Placuta mucozala:

Tipuri:

a. -placuta mucozala cu latime redusa


b. -placuta mucozala cu latime mare
c. -placuta mucozala fenestrata

41
d. -placuta mucozala in forma de U

Placuta mucozala cu latime redusa:

-se utilizeaza in edent cls III


-latimea este egala cu cea a spatiului edentate
-grosime de 0,6mm
-nu transmite presiuni suportului muco-osos
-nu ajunge in zona rugilor palatine
-se despovareaza in jurul torusului palatinal

Placuta mucozala cu latime mare:

-se utilizeaza in edentatiile cls I si II


-in situatuiile in care exista mai mult de 6 dinti restanti
-torusul palatinal este absent sau de dimensiuni mici
-acopera 2/3 din bolta palatina
-anterior se intinde pana in zona rugilor palatine
-posterior: anterior de linia Ah
-latimea trebuie sa fie cel putin egala cu lungimea sailor
-in zonele de unire cu seile are grosime mai mare
-jonctiunea cu conectorii secundari se face in unghiuri rotunjite
-se decoleaza pe zona laterala, 5 mm fata de parodontiu marginal

Placuta mucozala fenestrate (anterioara si posterioara) :

-se indicate atunci cand exista un torus palatinal proeminent


-in cazul in care pacientul nu tolereaza placa palatinala complete
-se poate utiliza in toate edentatiile
-are forma de parallelogram cu unghiuri rotunjite
-este cel mai rigid dintre conectori
-lasa libera zona centrala a boltei palatine
-placuta anterioara este mai lata, 6-9 mm, plasata la 5 mm parallel cu parodontiul
marginal, intre 2 perechi de rugi palatine fara sa depaseasca pintenii anteriori
-placuta posterioara este mai ingusta,4-5 mm, ajunge pana in apropierea liniei Ah, pe
sectiune este semiovala
-placutele sunt unite de 2 benzi laterale de 5-6 mm la o distanta de 5 mm de
parodontiu.

Placuta mucozala in forma de U:

-indicata atunci cand exista un torus proeminent posterior


-anterior si lateral se intinde pana la 5 mm distanta fata de parodontiul marginal
-posterior ajunge pana in aproprierea bazei torusului
-are o grosime de 0.6 mm

42
65.Descrieti comparativ crosetul turnat ackers al pps si crosetul din sarma?

Crosetul turnat Ackers:

-poate fi aplicat la PM,M maxilari si mandibulari


-corpul crosetului este rigid si e plasat supraecuatorial sau pe ecuatorul protetic pe
una dintre fetele aproximale ale dintilor stalpi (stabilitate sagitala si sprijin
parodontal)
bratul retentiv are 2 portiuni, una supraecuatoriala ce pleaca din corp, rigida, si o
portiune terminal flexibila plasata subecuatorial; plasat pe fata vestibulara
-brat reciproc/contracroset, rigid plasat supraecuatorial sau pe ecuator, in dreptul
portiunii terminale flexibile a bratului retentive
-pintenul ocluzal este rigid plasat intr un lacas pe fata ocluzala
-conectorul secundar care face legatura crosetului cu saua protezei/conector
principal, este rigid

Croetele de srm au urmtoarele caracteristici:

au desen trasat de medic (n mod curent) sau prin studiu la paralelograf;


segmentul dentar plasat n funcie de ecuatorul protetic;
au contact linear cu dinii;
segmentul dentar i intermediar plasate la distan de parodoniul marginal;
croetele cu segment intermediar n form de Z, S sau V au grad mai mare de
elasticitate, influenat de lungimea segmentului respectiv;
sunt mai elastice i pot fi activate mai uor dect croetele turnate. Pot fi activate n
plan orizontal i vertical;
asigur ancorarea vertical i stabilizarea orizontal;
pot avea efect suprasolicitant asupra dinilor stlpi dac:
srma este mai groas de 1 1, 2 mm;
segmentul intermediar este scurt;
sunt activate prea intens.
n caz de deteriorare sau fractur se nlocuiesc uor.

66. Tratamentul preprotetic

A) Tratamentul chirurgical consta in:


- efectuare extractiior ditilor irecuperabili
- osteotomia transmaxilara
- chiuretaj periapical
- rezectie apicala
- interventii pt chisturi
- hiperplazii de mucoasa

43
B) Tratamentul parodontal => eliminarea factorilor de iritatii prin:
- Detartraj
- Inlocuirea obturatiilor cervicale in exces
- Inlocuirea coroanelor lungi sau largi
- Tratamentul cariilor cervicale
- Tratamentul pungilor gingivale prin chiuretaj subgingival, gingivectomie, sau
operatii cu lambou

C) Tratamentul de echilibrare ocluzala


- Se refera la realizarea unui plan de ocluzie corect, la eliminarea contactelor
premature si a interferentelor si la evaluarea DVO
- Nivelarea planului de ocluzie se realizeaza prin diverse manopere : 1)slefuiri la
nivelul cuspizilor,
2) remodelari coronare,
3) amputari coronare insotite de devitalizari si acoperire cu microproteze
4) indepartarea puntilor incorecte
5) extractia dintelui
- contactele premature si interferentele se inlatura prin slefuiri selective
- contactele premature se depisteaza in IM, RC, pozitia cap la cap in propulsie si in
lateralitate, interferente in timpul miscarii de propulsie si lateralitate
- se evalueaza DVO prin teste functionale (daca DVO este modificata)

D) Tratamentul ortodontic
- Indicat pt redresarea inclinarii dintilor si refacerea punctelor de contact pierdute
prin migrari orizontale

E) Tratamentul odontal
- Urmareste rezolvarea cariilor , fracturilor, tratamentelor endodontice

F) Tratamente chirurgicale reconstructive sau corective


- Se efectueaza la nivelul tesuturilor dure si moi (excizia frenurilor, a bridelor, sau a
hiperplaziilor gingivale)

G) Realizarea restaurarilor protetice provizorii


- Proteze acrilice vechi ale pacientilor modificate si corectate sau alte proteze
acrilice provizorii

44
67. Mentinerea PPS

- Se realizeaza prin bratele retentive ale crosetelor

- Mentinerea unei proteze este eficienta cand linia Fulcrum trece prin mijlocul acesteia

- La orice proteza se stabileste nr si tipul de crosete dupa alegerea dintilor stalpi pe care se
aplica acestea

- In edentatia partiala, atat la PS, cat si la PPA, nr de crosete se stabileste in functie de clasa
de edentatie:

1) clasa I 2 crosete pe dinti limitanti breselor edentate

2) clasa a II-a cel putin 2 crosete (unul pe dinte stalp limitant si unul pe ultimul molar de pe
hemiarcada opusa)

3) clasa a II-a cu o bresa (termino-laterala) se pun 3 crosete pe dinti stalpi limitanti breselor
edentate

4) in edentatii de clasa a III-a extinsa se pun 3 crosete: 2 pe dinti limitanti bresei si unul pe
ultimul molar de pe hemiarcada opusa

5) in ed. clasa a III-a cu o bresa (latero-laterala), cand dintii stalpi sunt mobili sau pacientul
refuza tratamentul prin punte, se realizeaza o proteza cu doua sei si se pun 4 crosete pe dinti
stalpi limitanti ai breselor edentate

6) in ed. clasa a IV-a intinsa si a IV-a extinsa se pun 4 crosete: 2 pe dinti stalpi limitanti
edentatiei, si 2 pe ultimii molari de pe arcada

Tipul crosetelor in functie de edentatie:

- In ed. terminala (clasa I, II) croset divizat in T si mixt cu brat elastic din sarma
- In ed clasa a II-a un croset Bonwill sau Ackers pe hemiarcada opusa intre ultimii
molari, cu rol antibasculant
- In ed laterale orice tip de croset ( PS se comporta ca o punte)

68. Sprijinul PPS

1) Ed. clasa I sprijin mixt (muco-osos si dento-parodontal)

2) Clasa a II-a sprijin mixt

3) Clasa a III-a sprijin dento-parodontal

4) Clasa a IV-a redusa (cu prezenta caninilor) sprijin dento-parodontal

45
5) Clasa a IV-a intinsa (absenta caninilor) sprijin mixt

6) In edentatii termino-laterala are urmatorul sprijin:

In ed. terminala mixt

In ed. laterala dento- parodontal

Per ansamblu mixt

69. Tipuri de sprijin:

Sprijin mucozal

- Se intalneste la proteze provizorii acrilice ( daca au numai croste fara componenta


ocluzala)
- Este cel mai nefiziologic
- Actioneaza ca o pana, vestibularizeaza dintii restanti
- Suprafata de sprijin e de delimitata de muchia crestelor

Sprijinul mixt:

1) Se intalneste la PS clasa I, II, IV intins#


2) Are valoare functionala medie
3) Suprafata de sprijin mucozal este mai mare decat cea dento-parodontala si situata la
periferia acesteia, ducand la bascularea prin infundare
4) Linia de sprijin parodonatal trece prin cei mai distali pinteni ocluzali si constituie axa
de basculare
5) Cele mai eficiente elemente de sprijin sunt cele mai aproape de edentatie
6) Este rigid cand se folosesc crosete
7) Foarte rigid cand se folosesc culise si telescoape
8) Rezilient cand se folosesc capse cu un grad de rezilienta
9) Articulat cand se folosesc ruptori si amortizori de forte

Sprijin dento-parodontal

1) Este cel mai fiziologic


2) Este realizat de punti si PS in ed. clasa a III-a si IV-a redusa
3) In clasa a III-a cu o bresa laterala, se delimiteaza o suprafata de sprijin dento-
parodontal

46
70. Feluri de pinteni

I. Principali (intra in alcatuirea crosetului)

II. Auxiliari (care nu fac parte din croset) cu rol de MI

I. Pintenii principali sunt plasati pe dinti stalpi principali si pot fi :


1) Ocluzali ( pe PM, M):
Interni, lacase numai pe microproteze
Externi, lacase pe dinti naturali / microproteze:
- In edentatii terminale, in foseta meziala
- In edentatii intercalate, in foseta de langa edentatie
- Pe dinti izolati in ambele fosete ( molari izolati)
2) Supracingulari (pe Canini)
3) Incizal pe frontali la mandibula

II. Pinteni auxiliari


- Rolul este sa opreasca bascularea prin desprindere a protezei scheletate
Se plaseaza: bilateral
Cat mai departe de linia de rotatie a protezei ( care trece prin dinti stali
principali
- Elementele contrabasculante sunt:
In ed. clasa I in functie de intinderea acesteia:
1) Pinten ocluzal in foseta meziala a PM1
2) Pinten supracingualr pe canin
3) Gherute incizale rar folosite
4) Crosetul continuu cand ramane grupul frontal si care se termina in pinteni
ocluzali
In ed. clasa a II-a elementele contrabasculante se plaseaza pe partea opusa
edentatiei:
1) Pinten ocluzal in foseta meziala PM1
2) Pinten ocluzal in foseta meziala PM1 si supracingular pe canin cand bresa
edentata este mare
3) Crosetul continuu cand bresa edentata se intinde pana la dinti frontali
In ed. clasa a III-a nu se pun elemente de MI
In ed. clasa a IV-a intinsa elementele contrabasculante sunt repreentate fie de
pintenii cei mai distali ai crosetului Bonwill, fie de pintenul crosetului Ackers
aplicat pe ultimul molar

47
Elementele PS care contribuie la asigurarea sprijinului dento-parodontal, alaturi
de pinteni sunt reprezentate de portiunile supraecuatoriale ale bratelor
crosetelor si de bratele opozante plasate pe praguri coronare

71. Stabilizarea PPS

- contribuie toate elementele rigide supraecuatoriale ale protezei, care se opun deplasarilor
orizontale:

Bratele opozante ale crosetelor


Conectorul principal dento-mucozal
Conectori secundari
Pinteni auxiliari
Extinderea seilor pana la limitele periferiei campului protetic
Corectitudinea ocluziei IM=RC

72. Zonele protetice pozitive

La maxilar:
1) Dinti restanti, dinti stalpi
2) Creasta alveolara cu cele 2 zone de sprijin
3) Bolta palatina si tuberozitati

La mandibula:
1) Dinti restanti
2) Creasta alveolara cu cele 2 zone de sprijin
3) Tuberculii piriformi

48
73. Zonele protetice negative

Maxilar:

1) Parodontiul marginal
2) Papila incisiva
3) Rugi palatine
4) Rafeul median
5) Torus palatin
6) Zonele grasoase Schroder
7) Bridele laterale
8) Insertii musculare si ligamente

Mandibula:

1) Parodontiul marginal
2) Frenul limbii si insertia planseului bucal
3) Mucoasa procesului alveolar in zona linguala
4) Linia MH
5) Insertii musculare si ligamentare
6) Torus mandibular
7) Bridele laterale

74. Bascularea transversala

1. Apare in edentatii clasa I,II,III


2. Datorita montarii dintilor laterali spre exterior fata de mijlocul crestei
3. Alegerii dinti laterali cu latime mai mare decat creasta edentata
4. Nefolierea torusului palatin
- Miscarea este oprita prin:
montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei, utilizarea dintilor laterali cu latime
proportionala cu creasta edentata si prin folierea corespunzatoare a torusului
palatin

75. Rolul crosetului continuu

1) Rigidizarea barei linguale si marirea rezistentei mecanice a protezei


2) Contribuie la sprijinul parodontal al protezei
3) Asigura mentinerea indirecta a protezelor terminale
4) Stabilizeaza proteza in sens disto-mezial
5) Solidarizeaza dintii restanti
6) Reface punctul de contact pierdut prin migrari orizontale ale dintilor restanti

49
76. Enumerati functiile crosetelor:

Mentinere, stabilizare, sprijin, reciprocitate, incercuire, pasivitatea (MSSRIP)

Mentinere:

- Functia prin care crosetul impiedica desprinderea involuntara a prot. de pe


campul protetic
- Se datoreaza bratului retentiv al crosetului
- Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stalp
- Necesita stabilirea ecutorului protetic al dintelui, cu ajutorul paralelografului in
functie de axa de insertie

Stabilizarea:

- Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale


- Elementele rigide ale crosetului trebuiesc plasate bilateral
- Prelungire bratelor opozante rigide pe mai multi dinti mareste stabilizarea
- Solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi mareste valoarea lor parodontala
si rezistenta la miscari orizontale ale protezei

Sprijin:
-functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale in directie mucozala,
asigurand sprijinul parodontal
- elementul principal care asigura sprijinul dento-parodontal este pintenul
- pintenii interni vor fi plasati pe dinti acoperiti cu microproteze
- pintenii externi pot fi aplicati pe dinti naturali/ pe microproteze
- orice pinten trebuie intarit cu conector secundar

Reciprocitatea:
- Este functia crosetului prin care se neutralizeaza efectul portiunii flexibile a
bratului retentiv, care solicita orizontal dintele stalp in timpul insertiei si
dezinsertiei
- Slefuirea fetei pe car se aplica bratul opozant
- Aplicarea de microproteze al caror perete oral este paralel cu axa de insertie
- Renuntarea la bratul opozant
- Utilizarea unui croset RPI

Incercuirea:
- Functia prin care crosetul trebuie sa cuprinda mai mult de 180 de grade din
circumferinta dintelui
- La incercuire trebuie sa ia parte numai portiunile rigide ale crosetului
- Asigura stabilizarea orizontala a protezei in sens sagital si tranversal

50
Pasivitatea:
- Functia crosetului prin care dupa ce este aplicat corect pe dinte stalp nu trebuie
sa mai exercite forte active

77. Care sunt factorii de care depinde mentinerea protezei

1) Marirea retentivitatii zonei subecuatoriale


2) Gradul de flexibilitate a bratului retentiv
3) Numarul crosetelor
4) Implantarea dintilor stalpi
5) Tipul de croset
6) Fizionomie

78. Proteza scheletata ancorata prin sisteme speciale

1. Sistemele speciale au rol de MS


2. Sist. Speciale sunt dispuse pe dinti stalpi principali si confera sprijin dento-
parodontal protezei scheletate
3. Microprotezele pe care se aplica sistemele speciale sunt modelate cu prag oral pt
bratul opozant pt mentinerea indirecta si stabilizare
4. Bratul opozant se poate termina cu un pinten intern vertical cu rol antibasculant
- In cazul in care folosim capse/ culise dintii stalpi se slefuiesc pt coroane metalo-
ceramica, coroane cu fatete si coroane metalice (slefuire ocluzala 2 mm, orala
1,5-2 mm)
- In cazul in care folosim telescopare, dintii stalpi se slefuiesc 2 mm pt a avea spatiu
atat pt capa primara, cat si pt coroana secundara
- In ed. terminala aplicarea sist. speciale impune solidarizarea prin microproteze a
cel putin 2 dinti
- In ed. clasa I in care raman numai dintii frontali, se solidarizeaza tot grupul frontal
cu microproteze
- In ed. laterale microprotezele cu sist. speciale se aplica pe un singur dinte stalp
limitant edentatiei

79. Sisteme bara cu calaret

1. Este pozitionat in axul de insertie al protezei


2. Sunt indicate in edentatii totale sau subtotale, pe implante sau dinti naturali
3. Sunt alcatuite dintr-o bara care se pozitioneaza in ed. intercalate, fiind
solidarizata la microprotezele de pe dinti stalpi si un calaret care se fixeaza in
fata mucozala a protezei

51
4. Sistemele de bara se utilizeaza pt:
- Solidarizarea microprotezelor de pe dinti stalpi in ed. intercalate
- Agregarea supraprotezelor pe resturi radiculare
- Agregarea supraprotezelor pe implantele dentare

80. Particularitatile sist. bara cu calaret


1) Calaretul poate fi din metal / plastic
2) Intre bara si calaret apar forte de frecare si de tractiune (calaretii din
plastic se uzeaza si trebuie inlocuiti la aproximativ 1 an)
3) Sist. solidarizeaza dintii restanti, respectiv implanturile (este preferat pt a
preveni suprasolicitarea unui singur dinte, respectiv implant)
4) Au mentinere si stabilitate mai mare comparativ cu cele agregate prin
capsa/ magneti
5) Este necesar un spatiu de 2 mm intre bara si mucoasa crestei alveolare
(igiena orala)
6) In functie de localizarea dintilor restanti, respectiv implantelor, sprijinul
poate fi dento-parodontal, implantar sau mixt
7) In cazul supraprotezarilor pe dinti, respectiv pe implante cu sprijin mixt,
este necesara extinderea bazei protezei conform cu limitele campului
protetic (forte ocuzale distribuite pe o suprafata mai mare)
8) In ed. intercalate, solidarizarea dintilor stalpi cu bare ofera sprijin dento-
parodontal prot. Scheletate
9) In cazul prezentei caninilor solidarizati prin bara, prot are un sprijin mixt
10) Proteza mandibulara agregata prin sist. bara-calaresti pe 2 canini , sufera
o basculare prin infundare datorita rezilientei crestelor edentate
11) Supraprotezele ancorate pe 4 sau 5 dinti sufera deplasari minime

52
81. Particularitati sisteme capse
1. Mentinerea PS este similara cu cea a culiselor
2. Permite infundarea distala a seilor, fara solicitarea dintilor stalpi
3. Tipul de capse se alege in functie de inaltimea dintelui stalp:
- Inaltime adecvata: capsa sagitala sferica
- Inaltime mica: capsa ocluzala cu brat
- Rest radicular: capse extra/ intraradiculare
4. Capsele cu brat se aplica pe dinti cu inaltime mai mica, comparativ cu capsele
sagitale sau culisele
5. Aplicarea capselor cu brat necesita ca latimea crestei edentate sa fie de aprox.
5 mm
6. Capsele cu brat sunt mai putin fiabile, deoarece se poate fractura bratul
7. Utilizarea capselor cu brat impune realizarea umarului pt sprijinul protezei
8. Capsele extra/intraradiculare se folosesc pt agregarea PS pe resturi radiculare
( cand spatiul interarcadic este micsorat)
9. Capsele intraradiculare au patricea in proteza si matricea intraradicular
10. Dimensiunea capselor este de 3,5-4 mm
*sist de capse se pot clasifica in:
- capse simple care asigura mentinerea prin frictiune
-capse cu mijloace suplimentare de retentie
- capse care actioneaza ca ruptori de forte

82. Particularitati si clasificari sisteme de telescopare

Sunt compuse din:

- O coroana primara care se cimenteaza pe dinti stalpi


- O coroana secundara care acopera coroana primara si care se toarna odata cu
scheletul metalic
- Coroana secundara culiseaza peste coroana primara, realizand telescoparea
- Intre cele doua coroana se naste o forta de frictiune cu atata mai mare cu cat
peretii laterali sunt mai paraleli ( suprafata de contact mai mare)

Clasificare:
1) Cor. telescopate frictionale (paralelism perfect al peretilor coroanelor
primare)
2) Cor. telescopate conice
3) Cor. telescopate reziliente (intre cele doua coroane exista un spatiu de 0,3
mm in repaus care dispare in RC)
4) Cor. telescopate speciale (telescoparea radiculara)

Particularitati:

53
- Cor. telescopate sunt mult mai voluminoase decat alte sisteme (deci mai putin
estetice)
- Au avantajul ca menajeaza parodontiul marginal

83. Sistemele magnetice

Parti componte:

1) Magnetul care se plaseaza in proteza


2) Keeperul care se plaseaza pe radacina dintelui

Particularitati:
1. Necesita un nr mic de dinti restanti
2. Se ataseaza dispozitivelor radiculare
3. Se pun minim 2 magneti pt o proteza si maxim 4
4. Proteze pe magneti au stabilitate laterala mai slaba comparativ cu cele cu capse
sau culise
5. Estetica prot. cu capse, magneti este mai buna decat a celor cu telescoape
6. Inaltimea magnetilor este de aprox 3 mm ( avantaj cand spatiul interarcadic este
micsorat)

84. Bascularea prin desprindere


- apare in ed. clasa I, II, IV-a intinsa
- reprezinta tendinta de miscare a seilor protezei, mai ales sub actiunea alimentelor
adezive
- proteza se desprinde si se roteste in jurul axei de basculare
- aceasta miscare este oprita de elemente de MI care sunt plasate pe dinti stalpi
secundari
- cauze: alimente lipicioase, gravitatia la maxilar, acte reflexe, sei care depasesc
limtele fiziologice ale campului protetic
- axa este transversala in ed. clasa I si oblica in ed. clasa a II-a ( linia Fulcrum
secundara=linie imaginara ce trece prin varful extremitatii libere a bratelor
retentive ale crosetelor plasate cel mai posterior)

54
85. Bascularea prin infundare
- apare in ed. I, II si a IV-a intinsa
-consta in miscarea de infundare a seilor prot. sub actiunea solicitarilor masticatorii,
datorita rezilientei mucoasei crestelor, concomitent cu ridicarea protezei in
portiunea opusa zonei in care se infunda
-proteza se infunda si se roteste in jurul axei de basculare
-in ed. terminale de clasa I, II prot. se infunda la nivelui portiunii distale a seilor si se
ridica spre mezial
- aceasta miscare de rotatie a protezei exercita asupra dintilor stalpi un efect de
parghie concretizat prin inclinarea si distalizarea dintilor stalpi, cu afectarea
tesuturilor parodontale
- protejarea dt. stalpi fata de efectul de parghie, in timpul masticatiei, se realizeaza
prin:
1. Solidarizarea a cel putin 2 dinti stalpi in ed. terminale
2. folosirea crosetelor turnate cu brate retentive cat mai elastice
3. plasarea pintenilor principali in fosete meziale

- misc. de basc. prin infundare este redusa prin:


1) amprente functionale compresive
2) sei protetice extinse pana la limitele periferiei campului protetic
3) captusirea protezelor atunci cand testul de basculare este pozitiv
4) conector principal la maxilar=cu intinderea edentatiei

-basc. prin infundare este mai mare la mandibula decat la maxilar, datorita rezilientei
crescute
-misc. de basc prin infundare nu poate fi oprita din cauza rezilientei mucoasei

86. Tendinte de deplasare orizontale


1) mezializarea prot. scheletate este oprita prin echilibrarea ocluzala, prin elementele
prot care vin in ct cu dinti restanti si de versantele seilor
2) distalizarea protezei este oprita prin elementele protezei care vin in ct cu dinti
restanti si prin acoperirea tuberculului piriform cu saua protezei
3) deplasarile laterale sunt oprite de elementele rigide ale crosetelor plasate pe fetele
orale ale dintilor stalpi si de versantele seilor

87. Mentinerea, stabilitatea PPA


Mijloace principale directe de mentinere sunt reprezentate de crosetele dentare din
sarma cu diam. de 0,6-0,8 mm
1) La ed. clasa I 2 crosete
2) La ed. clasa a II-a 2 crosete ( T-L = 3 crosete)
3) Ed. clasa a III-a 3 crosete (L-L = 4 crosete)

55
4) Ed. clasa IV-a 4 crosete

MI care opreste bascularea prin desprindere a protezei acrilice este data de


contactul placii cu dintii restanti
1) Clasa I contact placa cu dinti frontali
2) Clasa II contact placa cu dinti frontali
3) Clasa III nu necesita MI
4) Clasa IV contact placa cu dinti laterali

Mijloace auxiliare de mentinere:


-tonicitatea musculara
-retentivitati anatomice
-adeziunea

88. Pintenul ocluzal

- sunt pinteni principali care sunt plasati pe dinti stalpi principali

-sunt interni si externi

-plasarea pintenilor ocluzali externi pe fetele ocluzale se realizeaza:

In ed. terminale in fosetele meziale ale dt. stalpi principali


In ed. intercalate in foseta de langa edentatie
Pe dinti izolati: in ambele fosete

- Prepararea lacasului pt pintenul ocluzal:


1) Pe PM si M
2) Pregatirea lacasului se face dupa stabilirea planului PS
3) Pozitia si adancimea se concepe pe model montat in articulator
4) Se face numai in smalt
5) Se aplica solutii de protectie pe baza de fluor
6) Forma lacasului de hemisfera
7) Forma pintenului triunghiular cu vf rotunjit
8) Marime pinten : Lungime = 1/4 din lungimea MD a dintelui
Latime=1/3 din latimea VO
9) Grosime 1 mm la varf
1,5 mm la jonctiunea cu conectorul secundar

56