Sunteți pe pagina 1din 79

TEMA 1 - ANESTEZIOLOGIE N MEDICINA DENTAR SERIE ROMNI

((BIBLIOGRAFIE CARMEN GABRIELA STELEA, EUGENIA POPESCU, OTILIA


BOITEANU: ANESTEZIA LOCO-REGIONAL N MEDICINA DENTAR, Ed. Gr. T.
Popa Iai 2014)

1. *Bifai rspunsul incorect privind ganglionul Gasser: B Pag 33


A. Din el se desprind trei ramuri terminale: oftalmic, maxilar, mandibular.
B. Se afl pe faa antero-inferioar a stncii temporalului.
C. Este situat ntr-o loj fibroas format de o dedublare a durei-mater.
D. Nervul oftalmic se desprinde din ganglionul Gasser.
E. Radcinii senzitiv a nervului trigemen se termin n concavitatea
ganglionului.
2. *Referitor la faa anterioar a corpului mandibulei urmtoarea afirmaie este B Pag. 23
corect:
A. Pe linie median prezint patru ridicturi
B. Linia oblic extern are o direcie n sus i napoi.
C. Foseta digastric se gsete sub linia milohioidian
D. Protuberana mentonier este o proeminen cu baza n sus
E. Sub linia oblic extern ntre cei doi premolari se afl orificiul
mentonier
3. Limitele corecte ale regiunii malare sunt: CE Pag.13
A. Superior: 1/3 intern a rebordului orbitar inferior.
B. Posterior: verticala ce trece prin sutura maxilo-malar.
C. Anterior: sutura maxilo-malar
D. Inferior: o linie orizontal prelungit de la marginea inferioar a osului
malar pn la aripa nasului.
E. Posterior: o linie vertical ce coboar prin osul frontal pn ntlnete
arcada zigomatic.
4. *Inervaia senzitiv a buzei inferioare este dat de: A Pag. 11
A. Nervul mentonier.
B. Ramurile labiale din buchetul infraorbitar.
C. Nervul facial prin ramura mandibular.
D. Nervul bucal.
E. Nervul incisivo-canin.
5. Muchii constrictori din regiunea labial sunt: CA Pag.11
A. Compresorul buzelor
B. Pielosul gtului
C. Orbicularul buzelor
D. Buccinator
E. Caninul
6. La copii anestezia loco-regional prezint o serie de particulariti determinate BCDE Pag. 59
de urmtorii factori anatomici:
A. Gaura suborbitar este situat mai sus n raport cu distana dintre
marginea inferioar a orbitei i marginea procesului alveolar;
B. Tuberozitatea maxilarului este mai nclinat;
C. Gaura retroincisiv este mai aproape de marginea gingival;
D. Unghiul mandibular este mult mai deschis;
E. Osul mandibular are o structur spongioas pe toat suprafaa lui.
7. Asociaia American a Inini a stabilit urmtoarele leziunile vasculare care ABCE Pag. 67
impun pruden n timpul actului stomatologic:

1
A. Boala coronarian;
B. Maladia hipertensiv;
C. Leziunile valvulare cronice;
D. Endocardita bacterian;
E. Infarctul miocardic
8. *Valoarea normal a trombocitelor este. A Pag.75
A. 150000/dL 400000/dL;
B. 80000/dL 100000/dL;
C. 30000/dL 50000/dL;
D. 100000/dL 140000/dL;
E. 50000/dL 80000/dL.

TEMA 2.
EXTRACTIA DENTARA

9. *Printre indicatiile de extractie a dintilor temporari nu se numara: C 65


A. dinti temporari care impiedica eruptia dintilor permanenti;
B. dinti temporari care determina eruptia malpozitionata a dintilor
permanenti
C. dinti temporari care, in urma iritatiei locale cronice, au dus la aparitia
unor leziuni hiperplazice
D. dinti temporari fracturati sau prezenti in focare de fractura, care
impiedica reducerea fracturii sau intretin procese supurative
E. anodontia dintelui permanent succesional
10. Indicatie a extractiei dintilor permanenti, din punct de vedere a patologiei AB 64
dento-parodontale, nu este:
A. dinti cu gangrene complicate cu parodontita apicala cronica(
granuloame periapicale), la care tratamentul chirurgical endodontic
sau conservator(rezectie apicala) are indicatie
B. dinti cu parodontita marginala cronica profunda si mobilitate grad II/III
la care tratamentul parodontal conservator are indicatiei
C. dinti cu distructii corono-radiculare intinse care nu oit fu restaurati cu
ajutorul unor obturatii sau prin mijloace protetice
D. dinti care au determinat sau intretin procese supurative sinusale
E. dinti care au determinat complicatii supurative grave
11. *Indicatii ale extractiei dentare sunt urmatoarele cu o exceptie: D 64
A. dini mult extruzai, egresai sau nclinai, care- defavorizeaz
tratamentul protetic
B. dini inclui ce nu mai pot erupe
C. dinti fracturati sau luxati complet in urma traumatismelor oro-maxilo-
faciale
D. dinti care au determinat sau/si intretin procese supurative
sinuzale(sinuzita maxilara rinogena)
E. necesitatea asanarii focarelor infectioase ale cavitatii orale, la pacientii
cu afectiuni generale, inaintea unei interventii chirurgicale majore sau
inainte de tratamentul radiant

2
12. *Contraindicatii relative ale extractiei dentare sunt: C 66
A. infarctul miocardic mai recent de 6 luni
B. tratamentul cronic cu anticoagulante cumarinice(INR=0,8-1.2)
C. pacienti aflati sub tratament imunosupresor
D. pacienti diabetici, cu bun control metabolic si cei cu leucemie acuta
E. radioterapie efectuata la nivelul extremitatii cefalice, si chimioterapie
cu leucocite>2000/mm, si trombocite>5000/mm
13. In categoria cu risc crescut de aparitie a endocarditei bacteriene NU sunt ABC 65
incluse urmatoarele afectiuni:
A. prolapsul de valva mitrala cu regurgitare
B. defectul septal ventricular
C. defectul septal atrial
D. endocarditele bacteriene in antecedente
E. proteze valvulare
14. Printre criteriile unui pacient diabetic cu risc scazut nu se numara: BCD 66
A. controlul metabolic bun
B. frecvente episoade de cetoacidoza/hipoglicemie
C. glicemiaa jeun este sub 250mg/dl
D. nivelul hemoglobinei A1c este intre 7-9%
E. lipsa complicatiilor neurologice, vasculare, infectioase
15. Principiile generale ale extractiei dentare includ: BC 73
A. sindesmotomia reprezinta ruperea ligamentelor alveolo-dentare si
mobilizarea dintelui
B. aplicarea clestelui se face intotdeauna in axul dintelui
C. in unele cazuri dilatarea osului si luxarea dintelui cu elevatorul este
suficienta pentru a realiza extractia
D. dintele va fi tras din alveola dupa ce proocesul alveolar a fost dilatat
suficient
E. chiuretajul se va face cu presiune bine dozata, pentru a evita
eventualele complicatii
16. *Tehnica extractiei dentare a molarului 2 superior include: B 76
A. anestezile plexala asociata cu anestezie la tuberozitate;
B. anestezie la gaura palatina mare
C. manevra de extractie debuteaza prin miscari de basculare mezio-
vestibulare
D. clestele de molari superiori prezinta un pinten pe falca palatinala pentru
a asigura o buna adaptare la nivelul bifurcatiei radacinilor vestibulare
E. anestezie plexala,tronculara plus infiltratie palatinala

TEMA 3.
PATOLOGIA ERUPTIEI

17. *Cauzele locale ale incluziei dentare incud si obstacole in calea de eruptie a B 116
dintelui reprezentate de:
A. malformatii corono-radiculare
B. hiperplazii gingivale

3
C. fracturi ale oaselor maxilare
D. sindromul compresiei de maxilar
E. pozitia ectopica a germenului dentar
18. *Simptomatologia ce poate sugera o incluzie dentara este reprezentata de : C 117
A. absenta tremelor
B. absenta diastemelor
C. existenta pe arcada a unui spatiu
D. anclavarea dentara
E. mobilitate accentuata a dintelui temporar
19. *Factorii locali in etiopatogenia molarului de minte inferior sunt in legatura E 131
cu:
A. angularea
B. relatia cu canalul mandibular
C. morfologia radacinii
D. natura tesutului acopritor
E. topografia locului de eruptie si morfologia molarului inclus
20. *In general morfologia radacinii influenteaza dificultatea extractiei molarului C 136
de minte inclus prin urmatoarele, cu o exceptie:
A. lungimea radacinii
B. curbura radacinilor
C. dimensiunea vestibulo-orala a radacinilor
D. raportul cu unghiul mandibular
E. spatiul periodontal
21. Principalele date in incluzia dentara sunt furnizate de investigatia radiologica: ABDE 117
A. existenta dintelui inclus
B. existenta spatiului pe arcada
C. starea generala a pacientului
D. chisturi foliculare
E. raporturile cu dintii vecini
22. Cauzele locale ale incluziei dentare sunt: ADE 116
A. pozitia ectopica a germenului dentar
B. factori toxici
C. tulburari metabolice
D. malformatii coronare
E. fibromucoasa densa si renitenta
23. Pe ortopantomografie in incluzia dentara sunt vizibile: ABDE 118-
A. arcadele dento-alveolare 119
B. dintele inclus
C. sinusurile frontale
D. dintii in eruptie
E. apofizele pterigoide
24. CBCT-ul ofera : ABD 120
A. imagine cu rezolutie foarte inalta
B. imagine intr-un singur plan
C. grad de iradiere mare
D. premite reconstructia 3D
E. planurile anatomice se suprapun

4
Tema 4.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE

25. *n cazul apariiei unei comunicri oro-sinusale sau oro-nazale: D 186


A. Se realizeaz manevra Valsalva
B. Se ncearc explorarea suplimentar a comunicrii
C. Nu se continua intervenia
D. Se conserv mucoasa sinusal sau nazal
E. Se meeaz cavitatea rmas
26. *Accidentele intraoperatorii n rezecia apical: E 192
A. Edem
B. Hemoragie postoperatorie
C. Mobilitate excesiv a dintelui
D. Necroza osului prin frezaj intempestiv
E. Leziuni nervoase
27. *Decolarea unui lambou se va realiza: A 182
A. Se ncepe decolarea cu elevatorul la colurile lamboului
B. Cu un decolator ascuit pentru a produce delabrri ale lamboului
C. Mucoasa i periostul nu trebuie decolate impreun
D. Elevatorul trebuie orientat cu partea convex spre os
E. Decolarea se realizeaz dinspre apical
28. *Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apical: B 177
A. Dimensiuni limitate ce ofer acces bun
B. Decolarea se realizeaz folosind uneori fore excesive, ceea ce duce la
delabrarea lamboului la capete
C. Se intervine asupra marginii gingivale libere
D. Pacientul nu poate menine o bun igien oral
E. Incizie i decolare dificile
29. In cazul osteotomiei i cortical osoas intact, localizarea apexului si a BDE 183
leziunii periapicale se face pe baza:
A. Cnd corticala osoas este subire, nu se poate explora poziia apexului
prin perforarea acesteia cu o sond
B. Se urmrete relieful corticalei vestibulare
C. Nu se poate aproxima lungimea rdcinii pe baza radiografiei
retroalveolare izometrice
D. Se poate aproxima lungimea rdcinii, msurnd lungimea acului
folosit pentru tratamentul mecanic
E. Se poate practica un mic orificiu in cortical, n care se aplic un
material radioopac, apoi se face radiografie de control
30. Dinte care poate fi obturat intraoperator pe cale direct, dar nu a putut fi BCDE 188
obturat endodontic preoperator
A. Rdcini cu canale/apexuri drepte
B. Canale cu secreie persistent
C. Formarea de praguri n timpul tratamentului endodontic
D. Rdcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile
E. Rmnerea unui corp strin pe canal
31. Principii generale in deprtarea lamboului: ADE 183
A. Deprtatorul se va sprijini pe os si niciodat pe lambou

5
B. Deprttorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente
C. Buzele i mucoasa jugal nu se vor indeprta cu un alt instrument
D. Dac este necesar i accesul nu este suficient se va prelungi incizia
E. Lamboul nu va fi deprtat in tensiune niciodat
32. Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmtoarele: BCD 178
A. Accesul este nefavorabil, dup decolarea lamboului
B. Colurile lamboului se pot necroza
C. Irigaia lamboului poate fi deficitar
D. Sutura este dificil deoarece lamboul de mucoas este subire
E. Corticala osoasa nu este bine difereniat

Tema 5.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC

33. *In cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie, incizia este de tip: E 199


A. trapezoidala
B. in L
C. in baionet
D. tip Pichler
E. la nivelul insertiei alveolare a frenului
34. Metodele chirurgicale preprotetice asupra partilor moi sunt indicate in : ADE 198
A. fibromatoza gingivala
B. torusuri palatine proeminente
C. parodontita marginala cronica superficiala
D. frenuri labiale scurte sau voluminoase
E. hipertofie gingivala
35. Caracteristicile frenului labial superior sau inferior pot fi : ADE 198
A. este format dintr-un strat subtire de tesut fibros
B. patologic poate cobori pina la nivelul marginii bazilare, impiedicand
adaptarea corecta a protezei
C. atunci cand prezinta ulceratii reprezinta o indicatie pentru chirurgia
preprotetica
D. se insera la nivelul buzei si a periostului procesului alveolar
E. este acoperit de mucoasa
36. Caracteristicile hiperplaziei inflamatorii sunt : ABDE 203
A. este produsa prin traumatizarea cronica a mucoasei fundului de sac
vestibular de catre o lucrare protetica mobila
B. este o hiperplazie de proteza
C. este intalnita doar la nivelul maxilarului superior
D. se mai numeste epulis fissuratum
E. necesita o inteventie chirurgicala preprotetica
37. Hiperplazia gingivala poate prezenta urmatoarele caracteristici : BCE 206
A. este cel mai frecvent situata in zona maxilara a premolarilor
B. poate fi localizata sau generalizata
C. poate acoperi total sau partial coroanele dentare
D. reprezinta o leziune hiperplazica localizata la nivelul mucoasei palatine

6
E. reprezinta o crestere asimptomatica, lenta si progresiva a gingiei
38. In cazul fibromatozei tuberozitare, putem intalni urmatoarele aspecte : ACE 204
A. reprezinta o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea
retromolara maxilara:
B. odata excizata, este interzisa aplicarea protezei vechi rebazate
C. prin prezenta sa reduce distanta intermaxilara
D. se excizeaza printr-o incizie retrotuberozitara in felia de portocala
E. este cauzata de regula de traumatismele masticatorii
39. Caracteristicile unei creste balante pot fi: ABCD 207
A. reprezinta o zona de hiperplazie
B. nu are aspect inflamator
C. este de obicei localizata in zonele edentate frontale atat la maxilar cat si
la mandibula
D. apare ca rezultat al unei presiuni continui si indelungate asupra osului
E. necesita dupa interventie chirurgiala o vindecare per secundam
40. In cazul vestibuloplastiei maxilare Obwegesser, avem urmatoarele BCDE 210
caracteristici :
A. este indicata in extractia a doi sau mai multi dinti consecutivi maxilari
B. este indicata la pacienti cu atrofie severa si sant vestibular neutru
C. indicata in cazul insertiilor musculare inalte pe procesul alveolar,
D. impune ca si conditie clinica obligatorie o lungime a mucoasei mobile
labiale satisfacatoare
E. permite repozitionarea mucoasei vestibulare la periost

Tema 6. INFECTII ORO-MAXILO-FACIALE


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

41. Mecanismele care stau la baza supuratiilor perimaxilare sau a spatiilor fasciale ABD 242
sunt:
A. Calea transosoasa prin care un proces patologic periapical migreaza de-
a lungul canalelor Hawers
B. Calea directa care este intalnita in traumatismele cu retentie de corpi
straini
C. Calea limfatica:colectia supurata difuzeaza intre os si fibromucoasa
acoperitoare
D. Calea transosoasa:procesul supurativ difuzeaza pe calea minimei
rezistente
E. Calea submucoasa:in cazul punctiilor septice
42. *Supuratiile din sfera oro-maxilo-faciala pot fi determinate de : E 242
A. Patologia dento-parodontala
B. Traumatisme cranio-faciale
C. Complicatiile extractiei dentare
D. Infectii faringo-amigdaliene
E. Toate de mai sus
43. Anatomo-patologic supuratiile pot fi clasificate in : BCD 244-
A. Celulita acuta-expresia unei inflamatii seroase,presupurative, 245

7
ireversibile
B. Celulita cronica-clinic se constata infiltrat pastos, moderat dureros la
palpare
C. Abcesul-starea generala este alterata cu febra, frison, tahicardie,
tulburari ale diurezei
D. Flegmonul-se caracterizeaza prin tromboza septica vasculara, necroza
intinsa cu aparitia de sfacele si prezenta bulelor gazoase
E. Variantele A,C,D sunt corecte
44. Semne generale prezente in cadrul sindromului toxico-septic sunt: AC 245
A. Alura ventriculara mai mare de 90 sau peste de doua ori valoarea
normala
B. Hipoglicemie in absenta diabetului
C. Edeme clinice
D. Hipoxie arteriala
E. Tensiune arteriala mai mica decat 90 mm HG
45. Semnele disfunctiei de organ prezente in cadrul sindromului toxico-septic BD 245
sunt:
A. Uree mai mare de 120mg/dl
B. Creatinina mai mare de 2mg/dl
C. Trombocite mai putin de 150.000/mm
D. Oligurie
E. Tensiune arteriala sistolica mai mica decat 90 mm HG
46. Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt ACD 245
urmatoarele, cu exceptia:
A. Inciziile cutanate sunt estetice, ascunse in pliurile naturale ale pielii
B. Disectia practicata pentru drenaj este boanta
C. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab vascularizate
D. Spalaturile antiseptice sunt efectuate bidirectional
E. Alegerea locului de incizie trebuiesa tina cont de spatile anatomice
afectate
47. Antibioterapia se asociaza tratamentului chirurgical in urmatoarele situatii: ACDE 246
A. Pacienti in varsta
B. Stare generala alterata cu febra peste 37
C. Supuratii perimandibulare cu evolutie indelungata
D. Supuratii cu evolutie extensiva si rapida
E. Pacienti imunocompromisi
48. Infectiile spatiilor fasciale sunt: BCE 246
A. Spatiul palatinal
B. Spatiul laterofaringian
C. Spatiul sublingual
D. Spatiul vestibular
E. Abcesul limbii

TEMA 7.
AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR
(Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilofaciala,
vol. 1, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009; pag. 292-309)

8
49. *Sinusul maxilar se mai numeste: D 292
A. antrul lui Hirsch
B. antrul lui Hirtz
C. antrul lui Hill
D. antrul lui Highmore
E. antrul lui Hipocrat
50. *Dezvoltarea definitiva a sinusului maxilar se produce in jurul varstei de: B 292
A. 16 ani
B. 25 ani
C. 18 ani
D. 20 ani
E. 10 ani
51. Cei mai frecvent implicati dinti in patologia sinusala maxilara sunt: ACE 293-
A. molarul 1 superior 294
B. incisivul central superior
C. molarul 2 superior
D. incisivul lateral superior
E. premolarul 2 superior
52. Sinuzita maxilara de cauza dentara: BCE 294
A. se intalneste cel mai frecvent la sugari
B. este rara la copii si tineri
C. nu se intalneste niciodata la sugari
D. este frecventa la copii si tineri
E. este prezenta le obicei la adulti
53. Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: ABE 295
A. inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei sinusale
B. obstructia ostiumului din meatul nazal mijlociu prin mecanism
inflamator
C. fumatul si expunerea la mediul cu noxe
D. diminuarea rezistentei generale a organismului fata de infectii
E. scaderea motilitatii ciliare
54. Dintre factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara nu fac parte ABE 295
urmatoarele afectiuni dento-parodontale:
A. parodontita apicala acuta sau cronica a dintilor sinusali
B. chisturi radiculare suprainfectate ale dintilor sinusali
C. tumora Pindborg
D. lacuna osoasa esentiala
E. osteita procesului alveolar a dintilor sinusali
55. *Dintre factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara face parte: A 295
A. esecul tratamentului endodontic al dintelui sinusal
B. epistaxisul
C. rinita alergica
D. rinita cronica
E. spalatura sinusala
56. In cadrul sinuzitei maxilare acute, procesul inflamator al mucoasei sinusale BDE 296
trece prin urmatoarele faze:
A. in situ
B. congestiva
C. de remisiune

9
D. catarala
E. supurata

Tema 8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

57. *Zonele de minim rezisten ale mandibulei sunt urmtoarele, cu excepia: D


A. Zona parasimfizar
B. Gaura mentonier
C. Unghiul mandibular
D. Marginea bazilar mandibular
E. Procesul alveolar
58. Linia de fractur n cazul fracturii Le Fort II are traiect prin: ABC
A. Oasele nazale
B. Os lacrimal
C. Vomerul
D. Apertura piriform
E. Creasta zigomato-alveolar
59. Suspendrile scheletice de tip Adams se fac: ABE
A. Dup ce maxilarul a fost redus corect n poziie anatomic
B. Dup ce complexul mandibulo-maxilar a fost redus corect n poziie
anatomic
C. naintea reducerii corecte n poziie anatomic a maxilarului n poziie
anatomic
D. naintea reducerii corecte n poziie anatomic a complexului
mandibulo-maxilar
E. Prin utilizarea unor fire de srm
60. Tratamentul definitiv al fracturilor de maxilar se realizeaz prin: ABE
A. Metode ortopedice
B. Metode chirurgicale
C. Metode protetice
D. Metode ordodontice
E. Metode combinate
61. Obiectivele tratamentului definitiv al fracturilor de maxilar constau n: ABC
A. Reducerea n poziie corect a fragmentelor osoase dislocate
B. Contenia fragmentelor osoase dislocate pn la consolidarea complet
C. Obinerea unei refaceri osoase anatomice
D. Meninerea permanent a dispozitivului n zbal
E. Meninerea permanent a capelinei cu frond mentonier
62. n cazul fracturilor verticale de maxilar, dispozitivele de imobilizare de ABE
urgen sunt :
A. Ligatura hipocratic
B. Ligatura de srm n punte peste bolta palatin
C. Bandaj mento-cefalic
D. Atela monomaxilar fixat pe faa palatinal a arcadei maxilare

10
E. Imobilizare intermaxilar elastic sau rigid
63. Metodele chirurgicale de suspendare la distan: AC
A. Completeaz tratamentul ortopedic definitiv
B. Nu elimin necesitatea aplicrii unor metode ortopedice de meninere
C. Reprezint de fapt un tratament combinat ortopedic-chirurgical
D. Utilizeaz frecvent miniplacue cu uruburi din titan
E. Utilizeaza uneori materiale resorbabile pentru osteosintez
64. Fracturile de malar prezint urmtoarele forme anatomo-clinice: AB
A. Fracturi anterioare
B. Fracturi posterioare
C. Fracturi antero-posterioare
D. Fracturi laterale
E. Fracturi cominutive

TEMA 9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE DE PARTI MOI


(Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilofaciala,
vol. 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009; pag. 401-446)

65. Diagnosticul diferential al chistului dermoid dezvoltat sub planul muschiului DE 404
milohiodian se face cu:
A. ranula sublinguala
B. tumora de glanda sublinguala
C. supuratia lojei sublinguale
D. chistul canalului tireoglos
E. adenita submentoniera
66. Diagnosticul diferential al chistului branhial ia in considerare: CDE 407
A. ranula
B. epulisul
C. limfangiomul cervical
D. adenopatii metastatice cervicale
E. lipomul laterocervical
67. *Chistul canalului tireoglos este localizat: D 409
A. la nivelul planseului bucal
B. la nivel laterocervical
C. la nivel occipital
D. la nivel cervical anterior, pe linia mediana
E. la nivel cervical posterior, pe linia mediana
68. Diagnosticul diferential al ranulei sublinguale se face cu: ABCD 424
A. chistul dermoid
B. hemangiomul planseului bucal
C. limfangiomul planseului bucal
D. tumori benigne de glanda sublinguala
E. adenita submentoniera
69. *Din punct de vedere anatomopatologic, papilomul oral este: D 426
A. o proliferare a tesutului adipos
B. o proliferare a tesutului fibros
C. o proliferare a tesutului ameloblastic
D. o proliferare benigna a stratului spinos al epiteliului

11
E. o proliferare benigna a stratului bazal al epiteliului
70. Leziuni pigmentare ale mucoasei orale si tegumentului fetei mai frecvent AB 428
intalnite sunt:
A. macula melanica orala
B. nevul melanocitic dobandit
C. teratomul
D. sialochistul
E. fibromul
71. Lipomul: AD 431
A. este o tumora benigna a tesutului adipos
B. este o tumora benigna a tesutului limfatic
C. este o tumora benigna a tesutului muscular
D. este cea mai frecventa transformare tumorala mezenchimala
E. este o proliferare e tesutului glandular
72. Lipomul localizat la nivel cervico-facial: BCDE 431
A. apare in tesutul muscular
B. apare in tesutul subcutanat superficial
C. are consistenta moale
D. se poate dezvolta sub planul muschiului platisma
E. se poate localiza in regiunea parotidiana

Tema 10.
CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR
MAXILARE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

73. *Diagnosticul diferenial al odontomului se poate face cu urmtoarele entiti, C


cu excepia:
A. Osteom
B. Dini incli cu anomalii de form i volum
C. Ameloblastom
D. Osteoblastom
E. Cementoblastom
74. Din tumorile neodontogene ale oaseor maxilare fac parte: ACE
A. Osteomul
B. Odontomul
C. Fibromul osifiant
D. Ameloblastomul
E. Torusuri
75. Urmtoarele aspecte corespund imaginii radiologice n ameloblastomul BD
multichistic:
A. Aspect de soare rsare
B. Aspect de baloane de sapun
C. Radiotransparena unilocular imprecis delimitat
D. Apare resorbia radicular a dinilor adiaceni

12
E. Aspect de sare i piper
76. Odontomul se caracterizeaz prin: CDE
A. Forma complexa alctuit din structuri asemntoare unui dinte
B. Forma compus sub form de conglomerat de smal i dentin
C. Forma compus alctuit din structuri asemntoare unui dinte
D. Forma complex sub form de conglomerat de smal i dentin
E. Se asociaz cu o aparent anodonie a dintelui din care deriv
77. Tumorile ectomezenchimului odontogen sunt reprezentate de: AD
A. Fibrom odontogen
B. Ameloblastom
C. Osteom osteoid
D. Cementoblastom
E. Tumora odontogen scuamoas
78. Diagnosticul diferenial al ameloblastomului unichistic se poate face cu: BC
A. Tumora central cu celule gigante
B. Keratochistul odontogen primordial
C. Cavitatea osoas idiopatic
D. Malformaii vasculare endoosoase
E. Chis osos anevrismal
79. Urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate cu privire la cementoblastom: AE
A. Dintele implicat e mobil i devital
B. Se prezint ca o expansiune volumetrica a rdcinilor unui dinte
C. Dintele implicat nu e mobil i rmne vital
D. Are caracteristic un halou radiotransparent bine definit
E. Se prezint ca o rizaliz circumferenial a rdcinilor unui dinte
80. Leziunile non-osteogene ale oaselor maxilare includ: BCD
A. Osteocondromul
B. Tumora central cu celule gigante
C. Displazia fibroas
D. Cherubismul
E. Osteoblastomul

Tema 11. TUMORI MALIGNE ORO-MAXILO-FACIALE


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

81. CONTRAINDICATII ale biopsiei incizionale sunt: ABE 562-


A. Leziuni osoase radiotransparente 563
B. Leziuni vasculare
C. Leziuni tumorale extinse
D. Tumori inoperabile
E. Tumori parotidiene
82. In nivelul cervical VI se gasesc ganglionii: BE 559
A. Jugulari inferiori
B. Peritraheali
C. Spinali inferiori
D. Kutner
E. Perilaringieni

13
83. Ganglionii cevicali situati de-a lungul venei jugulare interne fac parte din BD 559
nivelurile:
A. I
B. II a
C. II b
D. III
E. IV b
84. Ganglionii probabili pozitivi metastatici in cazul examenului CT sunt: ACE 564
A. Masa prost definita care contine ganglioni limfatici
B. Masa discreta, precis delimitata, cu diametrul sub 1,5 cm
C. Masa cu margini neregulate
D. Planuri fasciale integre in jurul tecii carotidei
E. Grupuri de minim 3 ganglioni cu diametrul intre 0,6-1,5 cm, cu
margini slab definite sau suprapuse
85. La nivelul buzei, debutul cancerului poate fi: AB 585-
A. Ulceratie 586
B. Nodul
C. Forma terebranta
D. Forma schiroasa
E. Forma vegetanta
86. Dintre afirmaiile despre sarcomul Ewing nu sunt adevrater: CDE 629
A. La nivelul oaselor maxilare este localizat cu predilecie la nivelul
corpului mandibulei
B. Grupa de vrst cel mai afectat este cuprins ntre 5-30 ani
C. Deformarea mandibulei evolueaz lent, fr durere
D. Sarcomul Ewing metastazeaz n creier
E. Rata de supravieuire pe termen lung (dup tratamentul multimodal)
este de 10%
87. Care dintre urmtoarele imagini radiologice reprezint descrieri corecte pentru BD 628-
diferite sarcoame? 629
A. sarcofag n osteosarcom
B. foi de ceap n sarcomul Ewing
C. soare care rsare n sarcomul periostal
D. pern de ace n condrosarcom
E. fagure de miere n angiosarcom
88. *Durerea cea mai intensa in tumorile maligne apare la: D 555
A. Fibrosarcom
B. Condrosarcom
C. Limfosarcom
D. Osteosarcom
E. Metastaze osoase

Tema 12. PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

89. *Dintre semnele obiective ale sindromului algodisfuncional al articulaiei D


temporo-mandibulare fac parte:

14
A. Durerea
B. Acufenele
C. Oboseala muscular
D. Deviaiile mandibulei
E. Senzaia de obstrucie auricular
90. *Crepitaiile din cadrul sindromului algodisfuncional al articulaiei temporo- A
mandibulare se caracterizeaz prin:
A. Sunt specifice modificrilor de tip degenerativ
B. Cedeaza la administrarea de Ibuprofen
C. Semnaleaz alterarea relaiei normale disc-condil
D. Apar la atingerea punctelor trigger
E. Sunt specifice modificrilor de tip inflamator
91. * Luxaia anterioar acut temporo-mandibular: D
A. Este favorizat de existena unui tubercul articular cu panta accentuat
B. Se poate produce prin cderea pe menton cu gura nchis
C. Este caracterizat de imposibilitatea deschiderii gurii
D. Se poate produce prin cderea pe menton cu gura deschis
E. Este favorizat de existena unei caviti glenoide cu adncime crescut
92. *Examenul radiologic n constricia de mandibul deceleaz: C
A. Prezena unui bloc osos articular
B. Calcificarea spaiului intraarticular
C. Absena leziunilor la nivelul componentelor osoase articulare
D. Prezena unor formaiuni tumorale condiliene
E. Nu aduce date utile pentru diagnostic
93. Durerea din cadrul sindromului algodisfuncional al articulaiei temporo- CE
mandibulare se caracterizeaz prin:
A. Apare predominant n timpul somnului n cadrul bruxismului nocturn
B. Este accentuat de cldura local
C. Este accentuat n condiii de stres, anxietate
D. Este ameliorat n condiii de frig
E. Apare predominant dimineaa, la trezire, n cadrul bruxismului nocturn
94. Reducerea luxaiei anterioare acute temporo-mandibulare se poate realiza prin BDE
intermediul urtoarelor metode, cu excepia:
A. Tehnica Nelaton
B. Capelin cu frond mentonier
C. Tehnica Valerian Popescu
D. Bandaj mento-cefalic
E. Manevrele Lebourg
95. Luxaia posterioar temporo-mandibular se caracterizeaz prin: BE
A. Condilii se palpeaz sub arcada zigomatic
B. Se poate produce prin cadere pe menton cu gura nchis
C. Gura este larg deschis cu imposibilitatea nchiderii gurii
D. Se poate produce prin cadere pe menton cu gura deschis
E. Asociere frecvent cu fractura peretelui anterior al conductului auditiv
extern
96. Hiperplazia condilian se caracterizeaz prin urmtoarele: AD
A. Poate fi determinat de reactivarea centrului de cretere a condilului
B. Mrirea asimetric a condilului si alungirea procesului condilian, cu
deformarea acestuia
C. Profil caracteristic de pasre

15
D. Creterea dimensional a condilului, far modificarea formei acestuia
E. Linia interincisiv este deviat de partea afectat

Tema 13. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

97. Despre fistulele salivare nu se poate afirma: ABE 719-


A. Fistulele salivare constituie leziuni permanente, avand doar 720
etiologie traumatica
B. Fistula salivara reprezinta o sechela relativ frecventa a plagilor
regiunii submandibulare
C. Tratamentul acestora const n extirparea chirurgical a orificiului
i traiectului fistulos
D. Consecutiv, se diminu sau se suprim temporar secreia salivar
E. Excizia fistulei va fi urmat de sutura n planuri anatomice, si
mesare
98. Tehnici chirurgicale pentru combaterea sialoreei severe sunt urmatoarele, mai CDE 721
putin:
A. Repozitionarea canalelor Wharton sau Stenon, spre posterior, cu
deschiderea acestora la nivelul istmului faringian
B. Ablatia glandelor salivare
C. Neurectomia bilaterala a nervului hipoglos
D. Sclerozarea glandei prin radioterapie in doze reduse
E. Neurectomia induce si pierderea sensibilitatii gustative in cele 2/3
anterioare ale limbii
99. Printre bolile sistemice care afecteaza glandele salivare, influentand cantitatea ACD 722
si calitatea salivei sunt:
A. Boala renala cronica
B. Sarcoidoza
C. Antiinflamatorii nesteroidiene
D. SIDA
E. Radioterapia
100. Despre tulburarilesecretiei salivare se poate afirma: BC 720-
A. Apare cel mai frecventa la glanda submandibulara(70-90%dintre 723
cazuri)
B. O falsa sialoree este reprezentata de incontinenta salivara la
pacientii cu deficit neuromotor
C. Neurectomia bilaterala a n coarda timpanului intrerupe caile
aferente parasimpatice a glandei parotide
D. Pilocarpina se administreaza in doze de 5-10mg, de cate 4-6 ori pe
zi
E. Afectiuni neurologice care determina in mod direct hiposialii sunt
leziuni bulbare, scleroze, lezarea bazei ventriculului II
101. Caracteristicile glandelor salivare sunt: AC 716
A. Parotida prezinta inervatie vegetativa ganglionul otic/n
glosofaringian
B. Glandele von Ebner au secretie mixta

16
C. Glanda submandibulara-25% contributie la volumul salivar
D. Glandele salivare accesorii sunt localizate in planseul bucal si loja
sublinguala
E. Glanda sublinguala-contributie variabila la volumul salivar
102. *Frecventa localizarilor calculilor salivari: C 724
A. Glanda parotida-bazinet-23%
B. Glanda sublinguala-arborele salivar intraparenchimatos-9%
C. Glanda parotida-canal stenon-64%
D. Glanda parotida-arborele salivar intraparenchimatos-13%
E. Glanda submandibulara-canal Wharton-57%
103. Despre sialadenita bacterian TBC se pot afirma urmtoarele: AD 736-
A. Infectarea glandelor salivare este de cele mai multe ori secundar, 737
pe cale hematogen
B. Infectarea glandelor salivare este de cele mai multe ori primar
C. Infectarea glandelor salivare se produce de cele mai multe ori
retrograd, prin arborele salivar, de la leziunile orale
D. Exist dou forme clinice de parotidit bacterian TBC:
circumscris i difuz
E. Infectarea glandelor salivare se produce de cele mai multe ori pe
cale limfatic, de la leziunile orale sau orofaringiene
104. Parotidita sifilitic teriar recunoate urmtoarele forme clinice: ABE 737
A. Parotidita difuz
B. Goma sifilitic parotidian
C. Parotidita gangrenoas
D. Parotidita supurat
E. Forma pseudotumoral

Tema 14.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE
SEVERE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

105. *Despre anomaliile dento-maxilare nu se poate afirma: A 773-


A. Reprezinta tulburari de crestere sau dezvoltare ale arcadelor dento- 774
alveolare /si sau oaselor maxilare
B. Factorul etiologic poate fi genetic, metabolic, endocrin, traumatic
sau funtional
C. Induc tulburari morfologice
D. Clasa I scheletala corespunde unor valori normale ale unghiurilor
SNA,SNB si marirea unghiului ANB
E. Induc tulburari funtionale variate
106. Identificati afirmatia corecta referitoare la clasificarea Angle: AD 774
A. Clasa a II a, diviziunea 2:corespunde sindromului de ocluzie
adanca acoperita
B. Examenul fotostatic
C. Clasa a II a, diviziunea 1:anomalia este localizata la nivelul zonei

17
frontale
D. Clasa I: intercuspidarea se realizeaza intre cuspidul mezio-
vestibular al molarului unu superior si santul meziovestibular al
molarului unu inferior
E. Clasa a II a, diviziunea 1: axul incisivilor centrali superiori
formeaza un unghi mai mic de 15 cu perpendiculara pe planul de
ocluzie
107. *Clasele de anomalii scheletale sunt: C 774
A. Clasa I:corespunde unui unghi ANB negativizat
B. Clasa a II a:corespunde unui unghi ANB marit prin micsorarea
unghiului SNA
C. Clasa a III a corespunde unui unghi ANB micsorat sau negativizat
D. Variantele A, B, C sunt corecte
E. Variantele A, B, C sunt incorecte
108. Anomaliile ortodontice sunt caracterizate de modificari care intereseaza: ABC 775
A. Strict arcadele dentare
B. Arcadele dento-alveolare si baza scheletala maxilara si/sau
mandiibulara
C. Arcadele dento-aleolare
D. Variantele B si C sunt corecte
E. Nici una de mai sus
109. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa scoala franceza cuprinde: AD 776
A. Anomalii in plan sagital
B. Sindromul de ocluzie incrucisata
C. Sindrom progenic
D. Anomalii in plan vertical
E. Variantele A,B,C sunt corecte
110. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa scoala germana cuprinde: CE 776
A. Sindromul de ocluzie deschisa-cu prodontie
B. Sindromul progenic fals prin retrognatism maxilar
C. Sindromul de ocluzie incrucisata
D. Sindromul de ocluzie deschisa prin modificarea axcelor dentare ale
grupului frontal superior/inferior
E. Sindromul de compresiune de maxilar:cu prodentie
111. Indicatie a tratamentului chirurgical-ortodontic nu este: BCE 777
A. Esecuri ale tratamentelor ortodontice
B. Anomalii dento-maxilare severe, cu decalaje scheletare majore, cu
indicatie de tratament ortodontic
C. Incheierea perioadei de crestere
D. Anomalii dento-maxilare severe diagnosticate tardiv, pentru care
tratamentul ortodontic este depasit ca varsta
E. Doleantele pacientului
112. Modelele de studiu furnizeaza informatii privind: ACDE 782
A. Dezvoltarea sagital i transversal a arcadelor dento-alveolare
superioar i inferioar
B. Conturul genian
C. Dezvoltarea vertical a arcadelor dento-alveolare
D. Simetria, forma arcadelor
E. Ocluzia static habitual, n cele trei planuri

18
Tema 15. DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

113. *Embrionul de 34 zile prezint urmtoarele structuri, mai puin una: B


A. Procesul nazal lateral
B. Procesul palatin
C. Procesul nazo-maxilar
D. Procesul medial
E. Procesul mandibular
114. *Dezvoltarea feei este aproape ncheiat la sfritul sptmnii: C
A. A 4-a
B. A 5-a
C. A 8-a
D. A 6-a
E. A 7-a
115. *Palatul primar se formeaz n sptmna: E
A. A 9-a
B. A 6-a
C. A 7-a
D. A 8-a
E. A 5-a
116. *Palatul secundar se va forma n sptmna: D
A. A 5-a
B. A 6-a
C. A 4-a
D. A 7-a
E. A 8-a
117. *Ce vrst aproximativ are embrionul uman cnd procesul de fuziune este D
total?
A. 3-8 sptmni
B. 6-14 sptmni
C. 10-18 sptmni
D. 7-12 sptmni
E. 14-20 sptmni
118. *La un adult cu despictur n antecedente , al crui prim nscut are aceeai A
afeciune, riscul ca cel de al doilea nscut sa prezinte aceeai malformaie este
ntre:
A. 17-20 %
B. 12-15 %
C. 23-25 %
D. 2-4%
E. 1-2 %
119. * Urmtoarele sunt sindroame ce include malformaii cranio-faciale, cu D
excepia :
A. Sindromul Down
B. Sindromul cri du chat
C. Sindromul velo-cardio-facial
D. Sindromul Asperger

19
E. Sindromul Pierre-Robin
120. * Trisomia 13-15, caracterizat prin despictur labio-palatin, malformaii B
cardiace, ocular i arinencefalie se mai numete:
A. Sindromul Klippel-Feil
B. Sindromul Patau
C. Sindromul Petrovici-Fradis
D. Sindromul Marfan
E. Sindromul Ganser

Tema 16. DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL.


NEVRALGIA DE TRIGEMEN
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1
si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

121. *Care dintre urmtoarele afirmaii despre receptorii durerii este fals? C
A. Categoriile mari de receptori recunoscute sunt: mecanoreceptori,
termoreceptori,nociceptorii polimodali
B. La nivelul axonilor distali ai neuronilor senzitivi primari exista dou
tipuri de fibre aferente ce au rspuns maxim la stimuli nociceptive
C. Unele fibre sunt foarte fine, nemielinizate, cu conducere rapid,
denumite fibrele C
D. Terminaiile periferice ale fibrelor aferente primare se termin la
nivelul pielii sau al diverselor organe
E. Terminaiile periferice ale fibrelor aferente primare sunt nconjurate de
celulele Schwann
122. *Indicai afirmaia fals despre nervul trigemen : B
A. Ramurile principale sunt: oftalmic, maxilar i mandibular
B. Ramurile conduc informaii legate de durere, tact, temperatur i
propriocepie de la trunchiul cerebral ctre fa i scalp
C. Fibrele sensitive converg ctre ganglionul trigeminal
D. Dup ce formeaz nervul trigemen, fibrele senzitive ajung la nucleul
senzitiv trigeminal din trunchiul cerebral
E. Este un nerv senzitiv
123. *Care dintre urmtoarele afirmaii este fals: A
A. Nervul oftalmic conduce informaia motorie ce provine de la nivelul
frunii, pleoapelor superioare i a regiunii laterale a nasului
B. Nervul oftalmic se formeaz prin convergena nervilor frontal,
nasociliar i lacrimal
C. Nervul maxilar transmite informaiile de la nivelul pleoapelor
inferioare, regiunii zigomatice a obrazului i buzei superioare
D. Nervul maxilar este format din nervul zigomatic i nervul infraorbitar.
E. Nervul infraorbitar primete ramuri alveolare superioare
124. *Care dintre urmtoarele afirmaii nu este real? B
A. Diagnosticul de nevralgie de trigemen se stabilete pe baze clinice
B. Nervul trigemen este considerat principalul nerv motor al feei i al
gtului
C. Examenul obiectiv poate evidenia punctele trigger

20
D. Evaluarea imagistic trebuie s includ RMN
E. Explorarea RMN trebuie s acorde o atenie sporit unghiului ponto-
cerebelos i foramenului de ieire a nervului trigemen din craniu
125. *Indicai afirmaia fals: D
A. Nervul trigemen reprezint a V-a pereche de nervi cranieni
B. Nervul mandibular este cea mai voluminoas ramur a nervului
trigemen
C. Nervul mandibular se formeaz prin unirea nervului bucal, a nervului
lingual, nervului alveolar inferior i a nervului auriculotemporal
D. Nervul mandibular trimite informaia senzorial aferent regiunii
geniene superioare
E. Nervul mandibular trimite informaia senzorial aferent prii laterale
a scalpului, tegumentului regiunii preauriculare, buzei inferioare,
regiunii mentonului, celor dou treimi anterioare ale limbii i regiunii
anterioare a mandibulei, regiunii geniene inferioare
126. *Transmiterea durerii la nivelul trunchiului cerebral are urmtoarele D
caracteristici, mai puin:
A. Nucleii implicai n transmiterea impulsurilor durerii sunt : nucleul
reticulat lateral, nucleul reticulat dorsal i nucleul cuneiform
B. Aceti nuclei au rol de a media transmisia durerii
C. Ei primesc impulsuri n special de la fasciculul spino-reticulo-talamic
D. Acetia declaneaz impulsuri algostimulatoare care sunt transmise
prin ci ascendente ctre neuronii din cornul anterior medular
E. Celulele ce alctuiesc nucleul senzitiv principal al trigemenului
rspund la o palet bogat de stimuli
127. *Stimulii cu potential lezional de la nivel tegumentar ce activeaz receptorii E
durerii sunt reprezentai de urmtorii, cu o excepie :
A. nepturi
B. Presiune
C. Tieturi
D. Stimuli termici
E. Distensie sau spasm al musculaturii netede
128. *La nivel muscular, durerea este produs de urmtoarele, mai puin: A
A. Inflamaii ale mucoasei
B. Ischemie
C. Necroz
D. Hemoragie
E. Injectarea de substane iritante

Tema 17. STOMATOLOGIE PEDIATRIC


(Stomatologie comportamental pediatric - pag. 43-57, 129-177; Elemente introductive n
pedodonie - pag. 62-81; Pedodonie, traumatisme dento-parodontale - pag. 29-50, 98-104, 111-141;
Pedodonie, distrofii dentare - pag. 20-48; Periodontologie pediatric - pag. 43-54, 80-107; Practica
pedodontic - pag. 219-248, 207-216, 251-259, 261-280)

129. *Printre caracteristicile perioadei 3-6 ani NU se numr: C Stomat


A. egocentrism ologie
B. afectivitate compor

21
C. lipsa caracterului imitativ n aciune i comportament tament
D. negativism excesiv episodic al,
E. teama auditiv, optic, tactil pg.50
130. *Dinii temporari mandibulari erup naintea celor maxilari, cu excepia: B Practic
A. incisivilor centrali a
B. incisivilor laterali pedodo
C. caninilor ntic,
D. premolarilor 1 pg.56
E. molarilor 2
131. Clasa a I a scalei valorilor comportamentale a lui Frankl se caracterizeaz prin ACE Stomat
urmtoarele: ologie
A. copilul este plngcios compor
B. copilul accept tratamentul tament
C. copilul refuz tratamentul al,
D. respect edinele de tratament pg.136
E. copilul este ngrozit
132. Folosirea metodei HOM (hand-over-mouth) NU este recomandat la: AB Stomat
A. copii prea mici ologie
B. copii cu deficit psihomintal compor
C. copii prea mari tament
D. aduli al,
E. copiii fr deficit psihomental pg.163
133. Dup FORTIER JP i DEMARS C (1983) patologia pulpar i pulpo- ACDE Practic
parodontal a dinilor temporari poate mbrca urmtoarele forme clinice: a
A. sindromul de sept pedodo
B. sindromul dentar Turner ntic,
C. necroz pulpar fr patologie parodontal pg.222
D. patologia furcaiei
E. necroz pulpar cu patologie parodontal
134. Din factorii generali care influeneaz erupia dentar NU fac parte i AB Practic
urmtorii: a
A. traumatismele dinilor temporari pedodo
B. extracia prematur a dinilor temporari ntic,
C. anomaliile cromozomiale pg.51
D. febrele eruptive
E. SNC
135. Din clasificarea lui MAGITOT a distrofiilor dentare primare cicatriciale ABD Pedodo
(stabile) fac parte urmtoarele entiti: nie,
A. de numr distrofi
B. de dimensiune (volum) i
C. odontodisplazia dentare
D. de structur , pg.20
E. sindromul dentare Moser
136. Etapele de baz n prepararea cavitilor de la nivelul dinilor permaneni BE Practic
tineri, prin tehnici ultraconservative, cuprind: a
A. ndeprtarea parial a dentinei alterate pedodo
B. ndeprtarea smalului alterat ntic,
C. Realizarea formei de retenie pg.258
D. Realizarea formei de rezisten
E. ndeprtarea smalului nesusinut

22
Tema 18.
ROLUL FACTORILOR FUNCIONALI N FORMAREA APARATULUI
DENTO-MAXILAR

137. *Dezvoltarea puternica a regiunii unghiului mandibulei are loc ca urmare a A Gh.
activitatii accentuate a muschilor Boboc,
A. maseter si pterigoidian intern Pg. 405
B. maseter si pterigoidian extern
C. maseter si milohioidian
D. maseter si hioidian
E. pterigoidian extern si intern
138. *Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este: D Gh.
A. imobil Boboc,
B. temporar Pg. 411
C. absolut
D. relativ
E. E. permanent
139. Interpozitia buzei inferioare poate duce la aparitia: AD Gh.
A. Prodentiei superioare Boboc,
B. Prodentiei inferioare Pg. 443
C. Retrodentiei superioare
D. Retrodentiei inferioare
E. Biprodentiei
140. Interpozitiile heterotrope presupun interpunerea intre arcadele ACD Gh.
dentare: Boboc,
A. A unor elemente ce nu apartin aparatului dentomaxilar Pg.437
B. A unor elemente ce apartin aparatului dentomaxilar
C. A degetelor
D. A creionului
E. A limbii
141. Pentru producerea unei anomalii dentomaxilare prin obiceiuri vicioase trebuie ABCD Gh.
intrunite mai multe conditii ce intereseaza: Boboc,
A. Intensitatea obiceiului vicios Pg 444
B. Durata obiceiului vicios
C. Frecventa obiceiului vicios
D. Factorul teren- teren deformabil constitutional
E. Nici un raspuns corect

Tema 19.
DEZVOLTAREA OCLUZIEI DENTARE

142. *n timpul dezvoltrii ocluziei dentare mixte se produce: E Doroba


A. prima nlare de ocluzie t,
B. prima mezializare a mandibulei Stanciu
C. a treia nlare de ocluzie , pg. 45
D. a doua mezializare a mandibulei

23
E. a doua nlare de ocluzie
143. *n perioada predentar se produce n mod normal: E Doroba
A. a doua nlare de ocluzie t,
B. a doua mezializare a mandibulei Stanciu
C. a treia nlare de ocluzie ,, pg 38
D. prima nlare de ocluzie
E. prima mezializare a mandibulei
144. Care din urmatoarele afirmatii NU este adevarata: AC Doroba
A. eruptia dentara se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de 12 luni t,
B. in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se inalta Stanciu
datorita dezvoltarii mugurilor dentari , pg.40-
C. incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre lingual 42
micsorand perimetrul arcadei
D. atritia dentara duce la a doua mezializare a mandibulei
E. incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei temporari
145. Planul postlacteal: ABDE Doroba
A. in treapta meziala conduce la un raport mezializat t,
B. in treapta usor mezializata ofera raport cuspid in santul intercuspidian Stanciu
C. in treapta meziala ofera raport cuspid la cuspid , Pg. 43
D. in linie dreapta ofera raportul cuspid la cuspid al molarului 1
E. in treapta distalizata conduce la o relatie ocluzala distalizata la nivel
molar
146. Eruptia molarului 1 permanent: ABD Doroba
A. produce a doua inaltare de ocluzie t,
B. modifica forma arcadei Stanciu
C. prin puseul mezializant nu reduce spatiul primat , Pg 45
D. modifica lungimea arcadei
E. modifica forma arcadei de la semielipsa la semicerc

Tema 20.
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

147. *Sindromul Pierre- Robin se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte, cu o C Zegan,


exceptie: Pg.85
A. microretrognatie mandibulara
B. despicaturi palatine
C. ocluzie inversa frontala
D. distrofie osteo-musculara
E. glosoptoza
148. *Pierderea prematura a dintilor temporari poate avea urmatoarele consecinte, D Doroba
cu exceptia: t,
A. Tulburari grave tridimensionale in arcada dentara Stanciu
B. Incongruente dento-alveolare , Pg 74
C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti
D. Absenta angrenajelor inverse
E. Contacte si interferente ocluzale
149. La pacientii cu sindrom Turner pot fi observate urmatoarele aspecte: ABD Zegan,

24
A. retrognatie mandibulara pg. 85
B. anomalii dentare de numar
C. ocluzia mezializata
D. anomalii dentare de forma
E. prognatie mandibulara
150. La pacientii cu sindrom Turner pot fi observate urmatoarele aspecte: ABCE Zegan,
A. retrognatie mandibulara pg. 85
B. hipertelorism
C. facies rotund
D. prognatie mandibulara
E. ocluzia distalizata
151. Intarzierile in eruptia dintilor permanenti pot fi determinate de: ADE Doroba
A. Tipare genetice t,
B. Factori teratogeni Stanciu
C. Cauze generale , Pg 75
D. Bariere fibroase
E. Bariere osoase

Tema 21.
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare

152. *Diviziunea 1 a clasei a II-a se caracterizeaza prin: E Doroba


A. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita t,
B. Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca in acoperis Stanciu
C. Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa , Pg. 78
D. Raport distalizat unilateral si ocluzie adanca in acoperis
E. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis
153. *Diviziunea 2 a clasei a II-a se caracterizeaza prin: A DS, Pg.
A. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita 78
B. Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca acoperita
C. Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa
D. Raport distalizat unilateral si ocluzie deschisa
E. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis
154. Sindromul cu compresie de maxilar clasificat de scoala germane prezinta BDE Doroba
urmatoarele variante: t,
A. De conducere fortata Stanciu
B. Protruzie cu spatiere , Pg. 79
C. Cu ocluzie adanca acoperita
D. Cu inghesuire
E. Protruzie fara spatiere
155. Scoala germana clasifica malocluziile in: ACD Doroba
A. Sindromul cu compresie de maxilar t,
B. Disarmonii Stanciu
C. Sindromul cu ocluzie incrucisata , Pg.
D. Sindromul progenic 79,80
E. Sindromul de ocluzie adanca in acoperis
156. Sindromul progenic descris de scoala germana poate fi: BDE Doroba

25
A. De conducere condiliana t,
B. De conducere fortata Stanciu
C. Fals (prognatism mandibular) , Pg. 80
D. Adevarat
E. Fals (retrognatism maxilar)

Tema 22.
Examenul radiologic in ortodontie

157. Rotaia mandibular posterioar se caracterizeaz prin: AB Zegan,


A. etaj inferior crescut Pg 61
B. unghi goniac deschis
C. etaj inferior micorat
D. condil mandibular robust, dezvoltat n sus i nainte
E. tendin la ocluzie adnc
158. Planurile de referinta utilizate in interpretarea teleradiografiei de profil sunt AD Doroba
urmatoarele: t,
A. Planul Frankfurt- Po-Or Stanciu
B. Planul bazei craniului- Po-Or , Pg155
C. Planul bazal mandibular- Nsa-Nsp
D. Planul bazal maxilar- Nsa-Nsp
E. Axa Y de crestere- S-N
159. *Punctul Gn (de pe teleradiografia de profil) este: D Doroba
A. Punctul cel mai inferior al simfizei mentoniere t,
B. Punctul cel mai anterior al simfizei mentoniere Stanciu
C. Punctul cel mai posterior al simfizei mentoniere , Pg154
D. Punctul cel mai anterior si inferior al simfizei mentoniere
E. Punctul cel mai inferior si posterior al simfizei mentoniere
160. In analiza teleradiografie de profil, cele 3 laturi ale triunghiului lui Tweed sunt ADE Doroba
reprezentate de : t,
A. Planul de la Frankfurt Stanciu
B. Planul Simon , Pg163
C. Axa incisivului superior
D. Planul mandibular
E. Axa incisivului inferior
161. Despre distanta Ao-Bo sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ABE Doroba
A. Reprezinta decalajul interbazal sagital absolut t,
B. Este in relatie directa cu unghiurile SNA, SNB Stanciu
C. Reprezinta decalajul interbazal sagital relativ , Pg164
D. Este in relatie invers proportionala cu unghiul ANB
E. Completeaza notiunea de clasa scheletala

Tema 23.
Malocluzia clasa II/1

26
162. *Malocluzia clasa a II-a Angle diviziunea 1 se caracterizeaz prin raport molar C Zegan,
bilateral: pg 183
A. neutral i ocluzie adnc
B. mezializat i ocluzie invers frontal
C. distalizat i ocluzie adnc n acoperi;
D. vestibularizat i ocluzie adnc acoperit
E. lingualizat i ocluzie deschis frontal
163. *Factorul etiopatogenic disfuncional al malocluziei clasa a II-a diviziunea 1 D Zegan,
este: pg 184
A. rahitismul
B. nanismul hipofizar
C. sindromul Marfan
D. sindromul lingual protruziv anterior incomplet
E. pierderea prematur a dinilor temporari n zona de sprijin
164. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se produc AC Doroba
urmtoarele modificri ale bazei alveolare fa de baza coronar a arcadei: t,
A. Baza apical este mic Stanciu
B. Baza apical este mare , pg.
C. Baza coronar este larg 385
D. Baza coronar este ngust
E. Nici un raspuns corect
165. Aspectul facial n anomalia de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se ACDE Doroba
caracterizeaz prin: t,
A. Tegumente palide Stanciu
B. Buza superioar este groas , pg.
C. Buza superioar este subire 383
D. Fant labial ntredeschis
E. Mentalis hiperton
166. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se observ: ACD Doroba
A. Hipotonie uni- sau bilateral a muchilor narinari t,
B. Hipertonie uni- sau bilateral a muchilor narinari Stanciu
C. Hipertonia muschiului mentonier , pg
D. Hipertonia buzei inferioare 385-
E. Hipotonia buzei inferioare 386

Tema 24.
Malocluzia clasa II/2

167. *Malocluzia clasa a II-a Angle diviziunea 1 se caracterizeaz prin raport molar C Zegan,
bilateral: pg 189
A. neutral i ocluzie adnc
B. mezializat i ocluzie invers frontal
C. distalizat i ocluzie adnc acoperit
D. distalizat i ocluzie adnc n acoperi;
E. lingualizat i ocluzie deschis frontal
168. *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A Doroba
A. genetici t,

27
B. funcionali Stanciu
C. constituionali , pg
D. generali 396
E. locali
169. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot ntlni: ABE Doroba
A. Reducerea diametrelor premolare si molare t,
B. Retrodenie cu supraacoperirea grupului incisiv Stanciu
C. Diferite grade de spaiere dentar , pg
D. Ocluzie deschis 398
E. Diferite grade de nghesuire dentar
170. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot ntlni urmtoarele semne clinice: DE Zegan,
A. San labiomentonier ters pg 190
B. Etajul inferior al feei mrit
C. Menton aplatizat
D. Fanta labiala inchisa ferm
E. San labiomentonier accentuat
171. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot observa diferite grade de abraziune pe: BD Doroba
A. Faa vestibular a incisivilor superiori t,
B. Faa vestibular a incisivilor inferiori Stanciu
C. Faa lingual a incisivilor inferiori , pg.
D. Faa palatinal a incisivilor superiori 398
E. Toate rspunsurile sunt corecte

Tema 25.
Malocluzia de Clasa a III-a

172. *Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin: B Doroba


A. raporturi distalizate i ocluzie n acoperi t,
B. raporturi mezializate i ocluzie invers frontal Stanciu
C. raporturi distalizate i ocluzie acoperit ,
D. raporturi normale i inghesuire frontal Pg.405
E. nici un rspuns corect
173. *In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta: C Doroba
A. unghiul SNA mai mare de 800 t,
B. unghiul SNB mai mic de 780 Stanciu
C. unghiul SNA mai mic de 800 , Pg.
D. unghiul ANB pozitiv 406
E. nici un raspuns corect
174. La examenul facial in malocluzia de clasa a III-a se observa: ABD Doroba
A. fata aplatizata t,
B. obraji infundati Stanciu
C. profil convex ,
D. profil concav Pg.406
E. profil drept
175. In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata AB Doroba
sectoarele dento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt t,
caracterizate de: Stanciu

28
A. proalveolodontie inferioara , Pg
B. retroalveolodontie superioara 408
C. proalveolodontie superioara
D. pretroalveolodontie inferioara
E. nici un raspuns nu e corect
176. Aspectul facial n prognatismul mandibular anatomic se caracterizeaza prin: ABCE Zegan,
A. profil concav pg 207
B. treapta labiala inversat
C. aspectul dur, voluntar al fetei
D. profil convex
E. facies aplatizat

Tema 26.
Sindromul de inocluzie vertical

177. *Fonemele dentale perturbate in sindromul de inocluzie verticala sunt: B Doroba


A. B t,
B. D si T Stanciu
C. M si T , Pg
D. D 431
E. C si T
178. *Tulburarile musculare in sindromul de ocluzie deschisa apar cel mai frecvent D Doroba
la nivelul muschiului : t,
A. pterigoidian intern Stanciu
B. maseter , Pg
C. buccinator 433
D. pterigoidian extern
E. temporal
179. Care dintre urmatoarele modificari fizionomice sunt prezente in sindromul de ACE Doroba
ocluzie deschisa: t,
A. facies hiperleptoprosop Stanciu
B. fanta labiala inchisa fara efort , Pg
C. sant labio-mentonier sters 434-
D. sant labio-mentonier acentuat 435
E. profil dizarmonios caracteristic
180. Tulburarile de dezvoltare ale masivului facial din sindromul de ocluzie ABCE Doroba
deschisa se intalnesc la nivelul: t,
A. bazei craniului Stanciu
B. mandibulei , Pg
C. maxilarului superior 436-
D. dentar 438
E. proceselor alveolare
181. In inocluzia verticala frontala actiunea factorului genetic apare in: BC Doroba
A. rahitism t,
B. sindrom Down Stanciu
C. condrodistrofii , Pg
D. persistenta deglutitiei de tip infantil 419

29
E. nici un raspuns corect

Tema 27.
Anomalii ale sistemului dentar

182. *Transpoziia dentar complet presupune: D Zegan,


A. inversarea parial a locului pe arcada a doi dini vecini Pg 168
B. eruptia unui dinte la distanta de arcada dentara
C. inversarea parial a locului pe arcada a doi dini antagonisti
D. inversarea total a locului pe arcada a doi dini vecini
E. ramanerea in interiorul osului a unui dinte cu radacina complet formata
si apexul inchis
183. *Dinii supranumerari erupi nu produc: D Zegan,
A. incluzia dinilor normali de serie Pg 158
B. malpoziii dentare
C. dezechilibre ocluzale
D. rizaliza radicular patologic a dinilor antagonisti
E. diastema patologic
184. In etiopatogenia transpozitiei dentare sunt implicati urmatorii factori locali: ABCE Zegan,
A. tulburari in exfolierea dintelui temporar Pg 168
B. tulburari in formarea germenilor dentari
C. secvente inversate de eruptie
D. traumatisme dentare
E. intarzieri in eruptia dentara
185. Diagnosticul diferential al heterotopiei se face cu: ABCE Zegan,
A. eruptia dentara intarziata Pg 168
B. incluzia dentara
C. ectopia
D. extractia dentara
E. hipodontia
186. Tratamentul chirurgical ortodontic al incluziei dentare presupune: ABCD Zegan,
A. crearea spatiului pe arcada Pg 167
B. indepartarea cauzelor etiologice
C. descoperirea chirurgicala a dintelui inclus
D. ancorarea si tractionarea dintelui la arcada dentara
E. reimplantarea dintelui

Tema 28.
Examenul clinic in ortodontie

187. *Examinarea clinic facial a pacientului apreciaz: C Zegan,


A. bolile cronice generale pg 101
B. indicaia general a tratamentului ortodontic
C. egalitatea etajelor fetei
D. dezvoltarea psihic

30
E. instalarea pubertii
188. *Examinarea clinic funcional a pacientului: D Zegan,
A. stabileste normalitatea sau anormalitatea functiilor aparatului dento- pg 105
maxilar
B. depisteaza parafunctii
C. depisteaza obiceiuri vicioase
D. toate raspunsurile sunt corecte
E. nici un raspuns nu este corect
189. La examinarea clinic faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri faciale: ACE Zegan,
A. Euryprosop pg 100
B. Mesocephal
C. Mesoprosop
D. Brachycephal
E. Leptoprosop
190. La examinarea clinic faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri cefalice: BD Zegan,
A. Euryprosop pg 100
B. Mesocephal
C. Mesoprosop
D. Brachycephal
E. Leptoprosop
191. Functia respiratorie poate fi evaluata prin urmatoarele teste functionale : BCDE Zegan,
A. Comandarea a 35 de inspiratii ritmice pg 105
B. Comandarea de inspir si expir profund
C. Pensarea narinelor
D. Comandarea a 20 de inspiratii ritmice
E. Testul oglinzii

Tema 29.
Analiza modelului de studiu n ortodonie

192. *Valorile normale ale sumei incisive sunt cuprinse intre: A Zegan,
A. 28-35 mm pg 111
B. 22-34 mm
C. 27-37 mm
D. 26-39 mm
E. 28-38 mm
193. *In analiza Pont a modelelor de studiu, suma incisiva se calculeaza prin D Zegan,
masurarea cu compasul a celei mai mari dimensiuni mezio-distale coronare a : pg 111
A. Celor patru incisivi inferiori
B. Celor doi incisivi centrali superiori
C. Celor doi incisivi centrali inferiori
D. Celor patru incisivi superiori
E. Celor patru incisivi inferiori si a celor patru incisivi superiori
194. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea anterioara maxilara: AB Zegan,
A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor primi pg 111
superiori
B. Se calculeaza cu formula SIx100/80

31
C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor doi
superiori
D. Se calculeaza cu formula SIx100/64
E. Se calculeaza cu formula SIx100/65
195. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea posterioara maxilara: AD Zegan,
A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor primi pg 111
superiori
B. Se calculeaza cu formula SIx100/80
C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor doi superiori
D. Se calculeaza cu formula SIx100/64
E. Se calculeaza cu formula SIx100/85
196. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea posterioara mandibulara: CD Zegan,
A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor primi pg 111
inferiori
B. Se calculeaza cu formula SIx100/80
C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor primi
inferiori
D. Se calculeaza cu formula SIx100/64
E. Se calculeaza cu formula SIx100/85

Tema 30.
Principii in terapia ortodontica

197. *Clasificarea tratamentului ortodontic n funcie de mijloacele utilizate B Zegan,


cuprinde: pg 226
A. tratamentul profilactic, interceptiv i curativ
B. tratamentul biomecanic, funcional i chirurgical
C. tratamentul precoce, normal i tardiv
D. tratamentul etiologic i morfo-funcional
E. tratamentul morfo-funcional i chirurgical
198. *Ingresia este o micare dentar: D Zegan,
A. n axul lung, ctre planul de ocluzie pg 249
B. de translaie a dintelui
C. n jurul axului lung radicular
D. n axul lung, ctre baza maxilar
E. de nclinare a dintelui
199. Fortele ortodontice se clasifica dupa intensitate in: BD Zegan,
A. Forte extraorale pg 246
B. Forte usoare
C. Forte intraorale
D. Forte medii
E. Forte intermitente
200. Fortele ortodontice se clasifica dupa ritmul de aplicare in: BE Zegan,
A. Forte extraorale pg 246
B. Forte continue
C. Forte intraorale
D. Forte medii

32
E. Forte intermitente
201. Versia este o micare dentar: AC Zegan,
A. de nclinare a dintelui pg 248
B. de translaie a dintelui
C. n care coroana si radacina se deplaseaza simultan, dar in sens contrar
D. n axul lung, ctre baza maxilar
E. n axul lung, ctre planul de ocluzie

Tema 31
Aparate ortodontice mobilizabile

202. *Arcul Coffin are urmatoarea actiune: A Zegan,


A. Expansiune radiala a arcadei maxilare pg 267
B. Expansiune asimetrica a arcadei maxilare
C. Distalizarea dintilor din zona laterala maxilara
D. Mezializarea dintilor din zona laterala mandibulara
E. Derotarea dintilor din zona frontala maxilara
203. *Surubul ortodontic dezvolta forte ortodontice: C Zegan,
A. Medii si continue pg 267
B. Usoare si intermitente
C. Medii si intermitente
D. Usoare si continue
E. Usoare si medii
204. Elementele de ancoraj ale aparatelor biomecanice mobilizabile sunt : AB Zegan,
A. Crosetul Stahl pg 264-
B. Crosetul Adams 265
C. Arcul secera
D. Scutul vestibular
E. Arcul Coffin
205. Arcul in bucla dubla este indicat in: AC Zegan,
A. Palato-versia incisivului pg 270
B. Vestibulo-versia incisivului
C. Rotatia incisivului
D. Mezializarea incisivului
E. Ectopia incisivului
206. Despre placuta Schwarz sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ABC Zegan,
A. Este un aparat mobilizabil mixt pg 273
B. Este indicata in compresiunea simetrica de maxilar cu retropozitie
mandibulara functional
C. Este formata din placa palatina si plan inclinat anterior
D. Este formata din placa linguala si platou retroincizal
E. Este indicata in prognatismul mandibular functional

33
Tema 32
Aparate ortodontice functionale

207. *Urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu privire la reglatorul Frankel tip III, C Zegan,
cu o excepie: pg 285
A. este un activator elastic
B. este indicat pentru corectarea malocluziei clasa III de cauze
funcionale, din dentiia mixt
C. este indicat pentru corectarea malocluziei clasa II/2 de cauze
funcionale, din dentiia mixt
D. este un activator miodinamic
E. principiul de aciune se bazeaz pe conceptul recuperrii spaiului oral
funcional
208. *Monoblocul lui Robin prezint urmtoarele caracteristici, cu o excepie: C Zegan,
A. este un aparat funcional mobil pg 280
B. este un aparat funcional bimaxilar
C. este un aparat funcional elastic
D. este un aparat funcional pasiv
E. este un aparat funcional rigid
209. Dup efectele produse asupra grupelor musculare, aparatele funcionale se AD Zegan,
clasific n: pg 278
A. aparate miotonice
B. aparate active
C. aparate pasive
D. aparate miodinamice
E. aparate bimaxilare
210. Dup sediu, aparatele funcionale se clasific n: BE Zegan,
A. aparate miotonice pg 278
B. aparate orale
C. aparate pasive
D. aparate miodinamice
E. aparate vestibulare
211. Dup modul de aciune, aparatele funcionale se clasific n: BC Zegan,
A. aparate miotonice pg 277
B. aparate active
C. aparate pasive
D. aparate miodinamice
E. aparate bimaxilare

Tema 33.
Contentia si recidiva n ortodonie

212. *Durata perioadei de contentie este influentata de mai multi factori, cu E Zegan,
exceptia: pg 376
A. Tipul constitutional al pacientului
B. Tipul de crestere faciala al pacientului
C. Varsta la care s-a tratat malocluzia

34
D. Durata tratamentului activ ortodontic
E. Sexul pacientului
213. *Durata perioadei de contentie este influentata de mai multi factori, cu B Zegan,
exceptia: pg 376
A. Tipul constitutional al pacientului
B. Antecedentele heredo-colaterale
C. Durata tratamentului activ ortodontic
D. Tipul de crestere faciala al pacientului
E. Varsta la care s-a tratat malocluzia
214. Cauzele generale ale recidivei sunt urmatoarele: ABE Zegan,
A. Tipul constitutional al pacientului pg 375
B. Tipul facial al pacientului
C. Eruptia molarilor de minte
D. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase
E. Tulburarile endocrine ale pacientului
215. Cauzele generale ale recidivei sunt urmatoarele: ABD Zegan,
A. Tipul facial al pacientului pg 375
B. Tipul de crestere faciala al pacientului
C. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase
D. Tipul constitutional al pacientului
E. Hipocorectia malocluziei
216. Cauzele locale ale recidivei sunt urmatoarele: BCE Zegan,
A. Tipul facial al pacientului pg 375
B. Modificarea distantei intercanine
C. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase
D. Tipul constitutional al pacientului
E. Hipocorectia malocluziei

Tema 34. Tratamentul cariei dentare


Bibliografie: subiectele 1-20 Caria dentar. Protocoale i tehnici. Ed.Apollonia, Iai,1999- Andrian
Sorin, Lctuu tefan
Bibliografie: subiectele 21-40 Suport de curs n varianta electronic tema 34

217. ndeprtarea dentinei infiltrate n cariile profunde se face cu: ABC Pag
A. excavatoare i linguri Black ascuite 154
B. freze sferice din oel cu rcire cu aer i viteze mici
C. freze sferice din carbur de tungsten cu rcire cu aer i viteze mici
D. cu toporiti de dentin ascuite
E. cu orice instrument de mn neascuit
218. *LASER-ul utilizat pentru ndeprtarea dentinei modificate are urmtoarele E Pag
avantaje: 154
A. se poate renuna la anestezie, chiar i n cariile profunde
B. este exclus zgomotul frezelor
C. se lucreaz fr contact direct
D. lipsesc presiunea i vibraiile
E. toate variantele corecte
219. Astzi, cavitile moderne conservative impun ca extensia preventiv s se ABC Pag
fac nuanat, n funcie de: 155

35
A. riscul cariogen al pacientului
B. nivelul de igien oro-dentar
C. obiceiurile alimentare (dieta)
D. vrsta pacientului
E. profunzimea cavitii
220. Forma de retenie n cazul obturaiilor de amalgam, n preparaile tradiionale, ABCE Pag
se realizeaza prin : 157
A. perei paraleli
B. planee orizontale
C. perei convergeni spre ocluzal
D. bizotarea marginilor
E. caviti suplimentare
221. Finisarea marginilor cavitii se face n funcie de : ACD Pag
A. direcia prismelor de smal 159
B. riscul cariogen
C. localizarea marginilor
D. materialul de restaurare ales
E. matricea aleas pentru restaurare
222. *Contraindicaiile utilizrii amalgamului n tratamentul cariilor fisurale sunt: D Pag
A. cnd nu se pot realiza condiii de izolare perfect 161
B. la pacienii cu igien deficitar
C. carii cavitare de dimensiuni mari
D. antecedente de reacii adverse de tip lichen plan
E. multiple contacte ocluzale pe suprafaa viitoarei obturaii
223. In cazul cavitatilor de clasa a II-a Black, condiii obligatori pentru realizarea ABC Pag
cavitii proximo-ocluzale limitate, sunt: 212
A. absena unei leziuni carioase mari sau a unei obturaii incorecte pe faa
ocluzal
B. rezisten crescut la carie
C. igien oral bun a pacientului
D. leziuni de amplitudine mare
E. zone fr solicitare ocluzal
224. Brunisarea obturaiei de amalgam se face: ABC Pag
A. cu instrumente de brunisat perfect lustruite 180
B. imediat dup sculptarea obturaiei, dar nu nainte de ntrirea
amalgamului
C. prin deplasarea instrumentului cu uoar presiune de la centru spre
periferia obturaiei
D. prin deplasarea instrumentului paralel cu marginea obturaiei
E. prin deplasarea instrumentului dinspre margine spre obturaie

Tema 35.
Etiologia i patogenia cariei dentare. (Bibliografie: Note de curs).

225. Boala carioas: AD 1


A. este considerat o boal infecioas
B. este ireversibil, chiar i n stadiile precoce ale leziunilor

36
C. afecteaz nespecific orice suprafa dentar expus mediului oral
D. este un proces dinamic
E. are toate caracteristicile enumerate anterior
226. PH-ul salivar: AE 33
A. este meninut n mod normal la valori aproape neutre
B. este identic cu pH-ul plcii bacteriene
C. nu este influenat de consumul de alimente
D. este 5,5 n repaus la pacienii cu carioactivitate redus
E. variaz n funcie de vrst i de starea de sntate general
227. *Cea mai mare parte din capacitatea tampon salivar aste asigurat de : B 34
A. sistemul peroxidaza-tiocianat
B. sistemul bicarbonat
C. lizozim
D. glicoproteinele salivare
E. ionii de calciu
228. Lizozimul salivar: BCD 29
A. inhib precipitarea fosfatului de calciu pe smal i substitute dentare
B. se cupleaz cu diferiti anioni salivari formnd complexe care se leag
de peretele bacterian
C. activeaz autolizinele ce distrug peretele bacterian
D. poate provoca agregarea bacterian
E. stimuleaz metabolismul intermediar glucidic bacterian
229. Dintre compuii organici salivari cu activitate preponderent antibacterian fac ABE 30,31
parte:
A. lactoferina
B. peroxidazele
C. glicocalixul
D. enolaza
E. imunoglobulinele A secretorii
230. Imunoglobulinele A-secretorii din saliv inhib aderena bacterian prin BCD 31
capacitatea:
A. de a stimula glicoliza bacterian
B. de a se lega la suprafaa adezinelor bacterien
C. de a neutraliza ncrcarea negativ a suprafeei bacteriene
D. de a neutraliza aciunea unor enzime (GTF)
E. de a stimula coagregarea
231. Dintre compuii organici salivari cu rol preponderent n remineralizare fac ABCD 28-29
parte:
A. staterina
B. proteinele bogate n prolin
C. histatinele
D. cistatinele
E. amilazele
232. *PH-ul critic salivar este: A 33
A. 5,2
B. 7
C. 4
D. 3
E. 10

37
Tema 36.
Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinilor permaneni

233. Diagnosticul diferenial n pulpita seroas parial se face cu: BCDE 7


A. caria simpl dentar pag.74
B. hiperemia preinflamatorie
C. pulpita acut seroas total
D. pulpita purulent parial
E. pulpita purulent total
234. *In pulpita seroas parial examenele complementare arat: E 7
A. percuia n ax este nedureroas pag.73
B. radiotransparen periapical
C. testele de vitalitate sunt slab pozitive
D. testele de vitalitate rspund doar la stimuli de intensitate crescut
E. la testele de vitalitate rspunsul este intens pozitiv, cu o durere
prelungita
235. *n pulpita seroas total la un dinte maxilar superior, durerea nu poate iradia C 7 (pag.
ctre: 75)
A. dinii vecini
B. dinii antagoniti
C. hemimaxilarul opus
D. zona temporal
E. zona orbital
236. *In pulpita acuta seroasa totala, subiectiv, tabloul clinic este dominat de: C 7
A. prezenta unui proces carios profund (pag.75
B. percutia in ax pozitiva )
C. tendinta de iradiere a durerii
D. caracterul pulsatil al durerii
E. crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiuni
237. *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza: D 7 pag.
A. carie profund cu dentin alterat i camera pulpar deschis (76)
B. caracterului discontinuu al durerii
C. calmarii temporare prin lichide reci
D. rspuns intens pozitiv la testele de vitalitate
E. sensibilitatea la percuia n ax negativ
238. *Turbarea dinilor este o expresie cunoscut pentru ilustrarea intensitii E 7
durerii din: (pag.75
A. pulpita acut seroas parial )
B. parodontita apical acut seroas
C. pulpita acut purulent parial
D. pulpita acut purulent total
E. niciun rspuns bun
239. *Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii: C 7
A. persistena durerii 30-40 min dup ncetarea excitantului, localizat, (pag.71
provocat mai ales de cald, existena unui proces carios profund, )
nepenetrant sau tratamente recente pe dintele n cauz, teste de
vitalitate pozitive
B. persistena durerii 5-10 min dup ncetarea excitantului, nelocalizat,

38
provocat mai ales de dulce, de intensitate mare, existena unui proces
carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele n cauz,
teste de vitalitate intens pozitive
C. persistena durerii cteva minute dup ncetarea excitantului, localizat,
provocat mai ales de rece i dulce, existena unui proces carios
profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele n cauz, teste
de vitalitate pozitive
D. persistena durerii 25-30 min dup ncetarea excitantului, localizat,
provocat mai ales de cald, existena unui proces carios profund,
penetrant, percuie n ax pozitiv
E. persistena durerii ct actioneaza excitantul, localizat, provocat mai
ales de rece i dulce, existena unui proces carios profund, nepenetrant
sau tratamente recente pe dintele n cauz, teste de vitalitate pozitive
240. Indicaii de tratament conservator n hiperemia preinflamatorie: CDE 7,
A. amputaie devital (pag.72
B. extirpare vital )
C. tratamentul cariei dentare i coafaj indirect
D. tratamentul cariei dentare i coafaj direct n doi timpi, n cazul
deschiderii accidentale a camerei pulpare
E. amputaie vital

Tema 37.
Necroza si gangrene pulpara

241. *Factorii cauzali cu aciune favorizant n necroza pulpar pot fi: E 94


A. traumatisme cu intensitate redus, dar repetate;
B. luxaii, intruzii;
C. temperaturi sub 0C ;
D. temperaturi mai mari de 75C;
E. diabet, hipertensiune arteriala.
242. Diagnosticul diferenial al necrozei pulpare se face cu: BCDE 98-99
A. fractura dentar;
B. gangrena pulpar simpl;
C. pulpita cronic deschis;
D. pulpita cronic nchis;
E. parodontita apical cronic.
243. Afirmaiile care se verific pentru necroza pulpar sunt: CE 99
A. se trateaz ca o pulpit cronic nchis;
B. extirparea devital este de elecie;
C. respect tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaie radicular
corect;
D. nu necesit etap de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptic;
E. se trateaz ca o gangren pulpar.
244. Care din urmatoarele afirmaii sunt adevrate despre devitalizarea cu ADE 98
preparate pe baz de arsenic:
A. se produce o necroz de coagulare;

39
B. se produce o necroz de colicvaie;
C. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundent;
D. pulpa necrozat are aspect uscat;
E. pulpa necrozat are un aspect galben-brun sau negru-violaceu.
245. Aspecte ale diagnosticului pozitiv n gangrena pulpar simpl: BCE 101
A. examen bacteriologic negativ;
B. prezena unei carii profunde cu camera pulpar deschis i
insensibilitate total la sondajul explorator;
C. fetiditate (nu este caracteristic);
D. fetiditate (este caracteristic numai gangrenei);
E. examen bacteriologic pozitiv.
246. Diagnosticul diferenial al gangrenei pulpare simple se face cu: ACD 102
A. pulpita cronica;
B. pulpita acuta;
C. pulpita cronica;
D. necroza pulpar;
E. gangrena complicat;
247. Evoluia si complicaiile gangrenei pulpare pot fi spre: BCDE 101
A. necroza pulpar;
B. parodontita apical;
C. fractura coronar;
D. boala de focar;
E. fractura corono-radicular.
248. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre examenul radiologic n ACD 101
gangrena pulpar:
A. poate evidenia uneori o transparenta crescuta a canalului radicular
B. poate releva o radiotransparenperiapical;
C. poate releva o eventuala ngustare a canalului radicular;
D. poate evidenia existena denticulilor;
E. este elocvent;

Tema 38.
Parodontite apicale acute si cronice

249. *In stadiul al doilea, parodontita apicala acuta hiperemica: E 106


A. este numit timpul mut
B. este faza de alterare tisular primar
C. este o hiperemie de tip pasiv
D. dureaz ntre cteva ore i cteva zile
E. este caracteristic prin manifestrile vasculare i clinice
250. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmtoarele: BDE 117
A. este o osteit apical acuta
B. este o parodontit apical cronic
C. se mai numete granulomul intern al lui Palazzi
D. morfopatologic prezint 4 zone
E. cel mai concludent este examenul radiologic
251. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: BD 106

40
A. percuia lateral este pozitiv
B. este diferit in funcie de factorii etiologici
C. percuia n ax este negativ
D. este dominat de durere la atingerea dintelui cauzal
E. percuia laterala este pozitiv
252. Edemul din parodontita apical acut seroas: CD 108
A. intereseaz buza inferioara pentru dinii incisivi superiori
B. intereseaz aripa nasului pentru grupul molar
C. intereseaz regiunea palpebral pentru caninii superiori
D. intereseaz regiunea mentonier pentru incisivii inferiori
E. intereseaz regiunea genian pentru molarii inferiori
253. La parodontitele apicale acute hiperemice diagnosticul diferential se face cu: BD 107,
A. pulpita acut seroas parial 113
B. pulpita acut seroas total
C. pulpita acut purulent parial
D. pulpita acut purulent total
E. parodontita apicala cronica fibroasa
254. Analiza radiologica este elocventa: ADE 107,
A. n parodontita apical acut hiperemica 113
B. n parodontita apical acut seroas total
C. n parodontita apical acut purulent n primele stadii
D. n parodontite apicale cronice
E. n parodontita apical acut purulent n ultima faz
255. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: CDE 109
A. foliculita cronica a dinilor inclui
B. parodontite apicale cronice
C. pulpite acute totale
D. parodontita apical acut supurat
E. nevralgia de trigemen
256. Precizai rspunsurile corecte n cazul simptomatologiei parodontitei apicale CE 108
acute seroase:
A. pe canal este prezent o secreie seroas
B. durerea are caracter cronic
C. durerea este prezent la percuia n ax
D. semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensiti foarte mari ale
stimulului
E. este prezent tumefierea mucoasei i a tegumentelor

ENDODONTIE - TEMA 39

257. *O preparatie mecanica corecta a canalului: D 173


A. nu este neaparat insotita de irigatii cu solutii antiseptice, acestea fiind
iritante
B. se obtine utilizand aceeasi tehnica pe toata lungimea canalului
C. se obtine utilizand doar tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser
D. necesita prepararea manuala a zonei apicale a canalului
E. se realizeaza pana la apexul radiologic
258. *Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza: D 166

41
A. pana la foramenul apical
B. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului
C. pana la canalului
D. pana la constrictia apicala
E. cu depasirea constrictiei apicale
259. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu BC 158-
necroza sau gangrena pulpara, se inscriu: 159
A. prezenta unor obturatii coronare din material compozit
B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui
C. starea parodontiului marginal
D. topografia dintelui
E. afectiunile sistemice
260. In tratamentele endodontice, metoda prepararii canalului cu laser: ABC 173
A. presupune o racire a canalului cu un sistem tip spray
B. urmareste suprimarea detritusului dentinar ramas dupa prepararea
conventionala
C. potenteaza actiunea antisepticelor folosite
D. se realizeaza diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
E. se realizeaza numai la persoane tinere
261. In alegerea medicatiei utilizate in tratamentul gangrenei pulpare, ne putem BCD 173
ghida dupa urmatoarele criterii:
A. topografia dintelui
B. forma anatomo-clinica a gangrenei ( umeda sau uscata)
C. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
D. tipul de reactivitate al pacientului
E. concentratia solutiei
262. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena ABD 171
pulpara fac parte urmatoarele sisteme:
A. sistemul Giromatic
B. canal Master U
C. metoda sonica
D. canal Finder
E. sistemul step-down
263. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din depuneri calcare, ABE 162
tratamentului mecanic i se pot asocia urmatoarele substante chimice de
permeabilizare :
A. sarea sodica de EDTA solutie 10%
B. acid sulfuric solutie 20-30%
C. eugenol
D. solutia clorhexidina 1%
E. antiformina
264. Cauzele generale ale hemoragiei pot fi: ABDE 170
A. hemofilie
B. stari fiziologice congestive: menstruatie
C. graviditate
D. afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui
E. diateze hemoragice

42
Tema 41.
Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice

265. *Atunci cand secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor C 259
medicamentoase, putem recurge la obturatia provizorie a canalului cu:
A. Endomethasone
B. Dontisolon
C. pasta Walkhoff
D. ciment fosfat de zinc
E. ciment zinc oxid eugenol
266. Urmatoarele etape pot face parte din schema de tratament in parodontitele ABDE 257
apicale acute purulente in stadiul endodosos:
A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice
B. drenaj combinat, endodontic si prin osteotomie transmaxilara
C. extractie si replantare
D. drenaj alveolar prin extractia dintelui
E. medicatie analgetica, tranchilizante
267. In aceste circumstante se recomanda administarea antibioticelor in tratamentul CE 254
parodontitelor apicale acute exudative purulente:
A. in faza subperiostala
B. in faza submucoasa
C. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea
pacientului este alterata
D. cand canalele radiculare sunt curbe
E. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator din cauza unui
pivot cimentat pe canal
268. Intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale poate fi conditionata de ABCD 251
urmatorii factori:
A. volumul de substanta care a depasit apexul
B. calitatea materialului de obturatie
C. vecinatatea unor formatiuni nervoase
D. tipul de reactivitate individuala
E. niciun raspuns de mai sus
269. Atunci cand in parodontita apicala cronica este prezenta secretie seroasa BCDE 259
abundenta in canal, se poate indica:
A. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
B. drenaj endodontic
C. lasarea deschisa a dintelui
D. crearea unei fistule artificiale medicamentoase
E. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
270. Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile ABCD 251-
apicale sunt reprezentati de: 252
A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie
B. calitatea materialului de obturatie
C. volumul de substanta care a depasit apexul
D. tipul de reactivitate individuala
E. forma pe sectiune a canalului radicular
271. Granulomul chistic este: BD 121

43
A. nlocuirea esutului osos cu esut de granulaie cu fibroblaste i
histiocite
B. o osteita apicala cronica sub forma de distructie osoasa cu margini
bine conturate
C. etapa iniial a unui granulom simplu conjunctiv
D. stadiul final al unui granulom epitelial
E. o leziune periapical cu contur difuz
272. Urmatoarele variante pot face parte din atitudinea terapeutica fata de DE 256
parodontita apicala acuta arsenicala,forma usoara:
A. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal
B. tratament cu diatermie
C. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice
D. indepartarea pansamentului arsenical
E. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de
dimercaptopropanol

Tema 42.
Morfofiziologia parodontiului marginal
Parodontologie clinica - Martu Silvia, Mocanu C-ta, 2000, Ed Apollonia, Iasi (pg. 5-17)

273. *Gingia marginal liber are urmtoarele caracteristici cu o excepie: E 6


A. este partea cea mai coronar a gingiei
B. corespunde sulcus-ului gingival
C. nu ader la dinte
D. are profil n lam de cuit
E. are textur granitat
274. *Gingia fix, ataat are urmtoarele caracteristici cu o excepie: E 6
A. este solidarizat la osul alveolar subiacent
B. variaz de la o regiune a cavitii bucale la alta
C. este foarte ngust la molarii 2 i 3 mandibulari
D. este mai larg n regiunile maxilare anterioare
E. devine tot mai ngust pe msur ce pacientul nainteaz n vrst
275. Gingia prezinta urmatoarele caracteristici: BD 5
A. rolul su este de a furniza un ataament conjunctiv
B. incepe la linia muco-gingival
C. ncepe la linia gingival
D. acoper procesele alveolare n jurul prilor cervicale ale dintelui
E. acoper procesele alveolare n jurul prilor coronare ale dintelui
276. Epiteliul joncional: ABD 10
A. formeaz ataamentul epitelial al gingiei la suprafaa dintelui
B. are o lime de aproximativ 2 mm n sens corono-apical
C. reprezint legtura dintre gingie i suprafaa radicular
D. nconjoar fiecare dinte la nivelul coletului
E. nu este nnoit de-a lungul vieii
277. anul gingival (sulcus): ABC 11
A. adncimea medie a sulcus-ului este de 1,8 mm (1-3 mm)
B. adncimea clinic a anului gingival nu corespunde cu adncimea

44
histologic
C. este spaiul creat atunci cnd se ndeprteaz gingia marginal de
suprafaa dentar
D. sulcusul merge de la baza gingiei marginale pn la nivelul cel mai
coronar al epiteliului de jonciune
E. adncimea clinic a anului gingival e mai mare dect adncimea sa
histologic
278. Inervaia gingiei este asigurat de: ADE 12
A. de ramuri colaterale din ramul maxilar i mandibular al trigemenului
B. la mandibul inervaia vestibular a gingiei este asigurat de nervul
alveolar inferior, pentru dinii anteriori
C. inervaia gingiei palatine este asigurat de nervul palatin posterior
D. la maxilar inervaia este realizat de nervul alveolar superior
E. la mandibul inervaia vestibular a gingiei este asigurat de nervul
bucal, pentru molari i premolari
279. Ligamentul parodontal (desmodoniul): ACE 13
A. lrgimea medie a spaiului desmodontal la un dinte adult este de 0,18
mm
B. este mai ngust spre apex
C. este constituit dintr-un esut conjunctiv
D. are poriunea cea mai larg n zona de rotaie (hypomochlion)
E. dimensiunile spaiului dento - alveolar variaz n funcie de gradul de
erupie al dinilor
280. *Componentele desmodoniului sunt urmtoarele cu o excepie: C 13
A. fibre ligamentare
B. celule
C. fascicule epiteliale
D. substan fundamental
E. vase de snge, limfatice i nervi

Tema 43.
Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice (pg. 18-42)

281. *Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la: D 19


A. o ora dupa periaj
B. o saptamana dupa periaj
C. circa 10 zile
D. la mai mult de 3-4 zile de la intreruperea igienei orale
E. 45 de zile dupa periaj
282. *In compozitia placii mature, bacteriile se gasesc : E 19
A. in proportie de 25%
B. in proportie de 35%
C. in proportie de 60-70%
D. intr-un numar de peste 75-80 de specii
E. intr-un numar de peste 35 de specii
283. Placa bacterian are urmatoarele caracteristici: ABDE 19
A. prezint agregri bacteriene cu o anumit ordonare

45
B. sufer modificri continui
C. nu conine material matricial, dar conine bacterii
D. include n compoziia sa i bacterii
E. cea matur reunete peste 35 de specii bacteriene
284. Tartrul acioneaz asupra parodoniului prin: AD 23
A. prin aciune mecanic
B. prin aciune chimic
C. prin aciune fizico-chimic
D. prin aciunea microorganismelor
E. prin aciune biologic
285. Consistena alimentelor: BCD 23
A. alimentele dure, ferme se comport ca mediu favorabil reteniei i
acumulrii de plac
B. poate juca rol asupra vitezei de formare a plcii
C. un regim cu alimente moi i lipicioase produce mai mult plac
bacterian
D. alimente moi se comport ca mediu favorabil reteniei i acumulrii de
plac
E. nu influeneaz viteza de formare a plcii bacteriene
286. Absena dinilor poate antrena: ADE 24
A. migrri
B. incluzii dentare
C. resorbii radiculare a dinilor adiaceni
D. basculri
E. extruzii dentare
287. Malocluziile: AC 24
A. pot provoca fore ocluzale nocive
B. pot suprima gingia ataat
C. pot s accentueze parafunciile
D. creeaz fore liminale la nivelul esuturilor parodontale
E. se datoreaz preponderent unei ocluzii labiale incomplete
288. *Factorii endocrini (hormonali) ce pot juca rol n etiologia bolii parodontale B 25
sunt urmtorii cu o excepie:
A. Pubertatea
B. Stresul
C. Sarcina
D. Menopauza
E. Tulburrile funciei hipofizare

Tema 44.
Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale (pg. 43-83)

289. *Diagnosticul parodontal global are urmtoarea caracteristic: B 75


A. Nu evalueaz tipul bolii parodontale
B. Evalueaz tipul i evoluia bolii parodontale
C. Este acelai cu diagnosticul parodontal pe dinte
D. Apreciaz fiecare dinte n parte

46
E. Nu evalueaz evoluia bolii parodontale
290. *Diagnosticul parodontal pe dinte are urmtoarele caracteristici cu o excepie: E 75
A. Evalueaz pierderea localizat de ataament
B. Evalueaz starea de activitate a bolii parodontale
C. Evalueaz starea de inactivitatea a bolii parodontale
D. Se difereniaz de diagnosticul parodontal global
E. Evalueaz tipul bolii parodontale
291. Aspectele stabilirii diagnosticului parodontal sunt : BCD 75
A. Sexul pacientului
B. Tipul maladiei
C. Bacteriile patogene
D. Importana pierderii de ataament
E. Malocluziile dentare
292. Criteriile de evaluare ale activitii bolii parodontale sunt: ADE 76
A. Biologice
B. Biochimice
C. Genetice
D. Microbiologice
E. Clinice
293. Condiiile necesare pentru pierderea de ataament sunt: ABD 77
A. Mediu favorabil bacteriilor virulente
B. Sisteme de aprare deficitare ale gazdei
C. Prezena bacteriilor protectoare
D. Absena bacteriilor protectoare
E. Sisteme de aprare eficiente ale gazdei
294. Puterea patogenic a bacteriilor const n : BCDE 77
A. Aciune imuno-stimulatoare
B. Aciunea antigenic
C. Producerea de enzime
D. Producerea de endotoxine
E. Producerea de exotoxine
295. Microorganismele plcii produc alterri tisulare prin intermediul unor ACDE 77
mecanisme precum:
A. Antigene bacteriene
B. Inhibarea producerii de anticorpi
C. Produi de degradare bacterian
D. Producere de enzime
E. Producere de toxine
296. *Din punct de vedere al localizrii, bacteriile virulente i pot exprima C 78
potenialul patogen maxim n :
A. esutul gingival
B. esutul parodontal
C. Proximitatea i la nivelul jonciunii dento-gingivale
D. Suprafaa radicular
E. Punga parodontal

47
Tema 45.
Clasificarea bolilor parodontiului marginal (pg. 84-89)

297. RATEITSCHAK clasifica afectiunile parodontale in: BCD 87


A. boli inflamatorii: paradentite
B. gingivite
C. parodontite
D. recesiuni
E. paradentita marginal superficial
298. n grupul de gingivite, RATEITSCHAK include urmtoarele forme: BE 87
A. atrofia presenil
B. gingivita cronic
C. parodontita rapid progresiv
D. gingivita modulat de vrst
E. gingivita modulat hormonal
299. In declansarea gingivitelor modulate medicamentos, RATEITSCAK BCD 87
incrimineaza urmatoarele medicamente:
A. aspirina
B. fenitoina
C. nifedipin
D. ciclosporina A
E. unele antibiotice
300. RATEITSCAK considera urmatoarele forme de parodontite: BDE 87
A. tumori gingivale
B. parodontita adultului
C. parodontita lent progresiv
D. parodontita juvenil
E. parodontita refractar
301. In gingivita initiata de placa bacteriana raspunsul tisular este modificat de ABCD 85
factorii sistemici:
A. carente nutritive
B. boli endocrine
C. modificari hormonale
D. afectari hematologice
E. sindromul Down
302. CARRANZA i Newman clasific manifestrile parodontale n: BCDE 85
A. sindrom periodontal
B. parodontita
C. atrofia parodontal
D. tumori benigne i maligne
E. gingivita acut ulcero-necrotic
303. CARRANZA clasifica manifestarile care au loc la nivelul structurilor de BCDE 87
suport dentar in:,
A. sindromul periodontal inflamator superficial i profund
B. parodontita lent progresiva
C. parodontita rapid progresiva
D. parodontita ulcero-necrotica
E. parodontita refractara
304. Rateitschak clasifica afectiunile parodontale in: ACD 87

48
A. parodontite
B. parodontome
C. gingivite
D. recesiuni
E. parodontoze

Tema 46.
Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale
(pag 90-136)

305. Dupa Miller,recesiunea clasa a III-a reprezinta: CD 125


A. recesiunea nu atinge linia muco-gingivala
B. tesuturile proximale sunt integer
C. tesuturile proximale sunt usor afectate
D. recesiunea atinge sau depaseste linia muco-gingivala
E. nu exista pierdere de atasament
306. Gingivita cronic descuamativ: ACE 99
A. leziunile pot fi de tip lichenoid
B. leziunule au o culoare alb-sidefie
C. se caracterizeaz prin eritem intens
D. apare n cursul leucemiilor
E. leziunile pot fi de tip bulos
307. In Parodontita juvenila, in forma localizata modificarile apar in : ABC 126
A. primii molari inferiori si superior
B. incisivii superiori si inferiori
C. primii molari si incisivi
D. primii premolari, molari, incisivi si dinti imediat vecini
E. ultimii molari superiori
308. Semnele clinice in Parodontita juvenila BDE 126
A. mobilitate dentara fiziologica
B. inflamatie redusa
C. pungi parodontale false
D. hipercresteri gingivale
E. pungi parodontale profunde
309. Manifestarile orale cele mai intalnite la bolnavii cu SIDA BDE 103
A. rareori infectii micotice
B. leucoplazie paroasa la nivelul limbii
C. limba geografic
D. eritemul gingival liniar
E. sarcom Kaposi
310. Gradul de recesiune gingival poate fi influenat de urmtorii factori: ADE 121
A. iatrogenii
B. factori anatomici (bruxism, respiraia oral)
C. stres
D. dehiscene sau fenestraii
E. periaj orizontal
311. *Gingivita cronica determinant bacteriana este: A 91

49
A. forma de boala care se instaleaza lent;
B. de scurta durata;
C. intotdeauna dureroasa;
D. mereu asociata cu boli sistemice;
E. generalizata
312. *Gingivita generalizat cuprinde : E 91
A. afectarea extremitii libere a marginii gingivale i mai puin sau deloc
a gingiei fixe
B. gingia aferent tuturor dinilor
C. papila interdentar, marginea gingival liber i gingia fix
D. un numr mic de dini
E. parodoniul superficial i parodoniul profund

Tema 47.
Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (pag 137-150)

313. Simptomele obiective n abcesul parodontal acut cuprind: ABDE 138


A. Tumefacie ovoid sau rotund pe gingie
B. gingie dureroas
C. mucoasa acoperitoare este granitatat i roz-coral
D. durere la percutia lateral a dintelui respectiv
E. gingia acoperitoare este roie i neted
314. Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal acut nu sunt adevarate: ABE 138-
A. nu este o complicatie a parodontitelor marginale cronice 139
B. este localizat numai vestibular
C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar
D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile
parodontale, cand drenajul pe cale naturala este redus sau blocat
E. este localizat doar palatinal si lingual
315. Hipersensibilitatea radiculara este reprezentata de: ABC 142
A. senzatia dureroasa la contactul cu agenti fizici
B. senzatia dureroasa la contactul cu agenti chimici
C. senzatia dureroasa la contactul cu agenti termici
D. sangerare gingivala
E. punga parodontala falsa
316. Prognosticul bun al bolii parodontale este dat de: AC 148
A. suport osos restant adecvat
B. nu exista pierdere osoasa
C. cooperare adecvata a pacientului
D. leziuni interradiculare gr III
E. mobilitate crescuta
317. *Charon sustine ca un pacient cu risc este cel care: A 148
A. in absenta tratamentului si diagnosticului va avea inainte de 50 de ani
edentatie invalidanta
B. cel care fumeaza foarte mult
C. pacientul cu boala sistemica
D. pacientul cu gingivita ulcero-necrotica

50
E. pacientul cu gingivita cronica determinate bacterian
318. Leziunile cuneiforme (de miloliz): ABCE 141
A. apar la coletul dinilor
B. apar mai frecvent vestibular in treimea cervicala
C. reprezinta o lipsa de substanta
D. au forma triunghiulara cu vrful spre axul longitudinal al dintelui si
baza spre exterior
E. apar pe alte suprafee dentare dect cele ocluzale
319. In abcesul parodontal cronic: ABCD 139
A. apare o fistula ce se deschide pe mucoasa gingivala;
B. nu prea exista simptomatologie
C. exista evolutie spre acutizare;
D. orificiul fistulei poate fi greu de identificat
E. obligatoriu starea generala este alterata
320. Apariia leziunilor de miloliz poate fi corelat cu o serie de factori ABDE 141
favorizani, din care :
A. traumei ocluzale
B. eroziunii chimice acide
C. cosumul crescut de alimente dure
D. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv\
E. sistemului nervos-bulimie

Tema 48.
Tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale (pg 194-264)

321. *Terapia iniial parodontal are ca scop: D 213


A. reechilibrare dento-ocluzal
B. tratament ortodontic
C. realizarea restaurrilor odontale
D. controlul factorilor etiologici
E. iniierea tratamentelor de bioreactivare parodontal
322. *Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt: B 214
A. debridare gingivala
B. indepartarea placii bacteriene prin periaj
C. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile
D. detartraj supragingival
E. detartraj subgingival
323. Mijloacele de autocontrol a placii bacteriene sunt: AC 214
A. periuele dentare
B. detartrajul manual
C. peruele interdentare
D. detartrajul ultrasonic
E. periajul profesional
324. Autocontrolul placii bacteriene la domiciliu se realizeaza: BCD 214
A. data la 2 saptamani
B. la inceput , la 2-3 zile
C. o data pe saptamana

51
D. pana la corectarea periajuli dentar
E. nu este obligatoriu
325. Periile moi dentare: ABD 215
A. sunt mai flexibile
B. mai putin traumatizante
C. indicate n toate tehnicile de periaj
D. indicate pt periajul anului gingival
E. indicat pt zonele inter-dentare greu accesibile
326. Metoda de periaj BASS are urmatoarele caracteristici: BCD 216
A. se recomanda numai la pacientii cu afectiuni parodontale
B. este o tehnica secventiala
C. realizeaza curatirea fetei distale a ultimului molar
D. foloseste miscari vibratorii
E. se recomanda doar pacientilor cu recesiuni parodontale
327. *Tehnica BASS modificat se recomand: A 216
A. cnd papilele inter-dentare sunt retractate
B. n toate situaiile clinice
C. cnd nu se poate utiliza alt tehnic
D. la copii i btrni
E. la peroanele cu handicap motor
328. *Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici cu exceptia: E 216
A. vizeaza santul gingival
B. asigura protectia fetei vestibulare a caninului
C. poate fi recomandata la persoane cu boala parodontala
D. este indicata persoanelor sanatoase
E. nu este o metoda usor de invatat

Tema 49.
Imobilizarea dintilor parodontotici (pag 229-235, 258-260,292-294 )

329. *Imobilizarea dinilor parodontotici se realizeaz: D 258


A. la toi pacienii cu boal parodontal
B. cnd nu exist pungi parodontale
C. dupa aparitia pungilor parodotale false
D. pentru stabilizarea dinilor nante i dup chirurgia parodontal
E. nu are importan momentul
330. *Prin imobilizare trebuie respectata: B 259
A. marginea libera gingivala;
B. ambrazurile naturale
C. punctul de contact;
D. jonctiunea smalt-cement;
E. epiteliul de jonctiune
331. Exista mai multe denumiri pentru sistemele de imobilizare: ABCD 259
A. atela;
B. sina;
C. bara de fixare;
D. aparat de imobilizare;

52
E. punte totala
332. Dupa Lindhe, Nu este necesara imobilizarea dintilor in urmatoarele situatii: ABC 230
A. mobilitate crescuta,cu spatiu desmodontal largit
B. os alveolar cu inaltime normala
C. mobilitate crescuta cu spatiu desmodontal de largime normala
D. cand exista pungi false
E. cand exista recesiuni vizibile
333. Imobilizarea dentar provizorie este indicat: BCE 231
A. pentru imobilizarea dinilor cu mobilitate fiziologic
B. pentru stabilizarea dinilor nainte i dup chirurgia parodontal
C. pentru prevenirea migrrilor patologice
D. cnd mobilitatea se reduce dup tratamentul parodontal
E. pentru uurarea detartrajului
334. Imobilizarile provizorii se utilizeaza : ABC 230
A. pentru prevenirea migrarilor dentare patologice
B. pentru usurarea detartrajului
C. pentru usurarea chiuretajului parodontal
D. in cazul dintilor cu leziuni odontale coronare
E. in cazul dintilor cu hipercrestere gingivala
335. Imobilizarea dintilor parodontotici este insotita de: AB 230
A. controlul placii bacteriene
B. eliminarea pungilor parodontale
C. hiperplazie gingivala
D. sangerare gingivala
E. C si D
336. Inainte de orice imobilizare trebuie obinut: AB 231
A. stabilitatea ocluzal
B. controlul forelor ocluzale excesive
C. continuitatea arcadelor dentare
D. reducerea recesiunilor
E. mrirea adncimii pungilor

Tema 50.
Orientari terapeutice principale si scheme de tratament (pg 306-320)

337. Tratamentul gingivitei ulcero-necrotice consta in: CDE 306


A. amendarea inflamatiei cronice
B. psihoterapie
C. amendarea inflamatiei acute
D. amendarea simptomelor toxice generalizate
E. corectarea starii generale
338. Manifestarile clinice ale gingivitei ulcero-necrotice pot fi asociate cu: BCDE 307
A. stari gripale;
B. ciclul menstrual;
C. anumite alimente;
D. stress psihic;
E. oboseala.

53
339. Un pacient cu gingivita ulcero-necrotica este tratat ca pacient neambulator ABC 307
daca:
A. prezinta simptome de alterare a starii generale;
B. prezinta febra;
C. astenie;
D. adenopatie localizata;
E. nu prezinta complicatii sistemice.
340. In prima edin , n cazul unui pacient cu gingivit ulcero-necrotic se BCE 307
recomand:
A. clatiri bucale de 2 ori pe zi cu ap cldu.
B. tratamentul se limiteaz la zonele cu inflamaie acut;
C. se elimin pseudo-membranele necrotice cu o bulet de vat mbibat
n ap oxigenat;
D. tratamentul va viza ntreaga cavitate orala;
E. antibioterapie sistemica;
341. Clatirile bucale , intr-o prima etapa a tratamentului la un pacient cu gingivita BCD 307
ulcero-necrotica, au urmatoarele caracteristici:
A. se realizeaza de cat mai multe ori pe zi,
B. se repeta din 2 in 2 ore;
C. constau intr-un amestec in parti egale de apa calduta si apa oxigenata
3%;
D. se poate utiliza clorhexidina 0,12%;
E. se repeta din 4 in 4 ore.
342. *La un pacient cu gingivit ulcero-necrotic: D 307
A. nu este obligatorie administrarea antibioterapiei sistemice;
B. se poate recurge la antibioterapie local;
C. se indic antibioterapia sistemic doar n cazul pacienilor diabetici;
D. antibioterapia sistemic presupune administrarea de metronidazol
E. se indic antibioterapia sistemica doar la pacientii tratati ambulatoriu.
343. La pacientul cu gingivita ulcero-necrotica tratat ambulator se recomanda: BCE 308
A. se realizeaza punctii anestezice dupa care se indeparteaza falsele
membrane;
B. se izoleaza zona de inflamatie acuta si se usuca ;
C. inaintea indepartarii pseudo-membranelor se aplica un anestezic topic;
D. se recomanda miscari de stergere a unei zone cat mai largi cu aceeasi
buleta;
E. zona se spala cu apa calduta si se indeparteaza tartrul superficial.
344. In prim etapa terapeutic a gingivitei ulcero-necrotice: BDE 308
A. este indicat detartrajul supra i subgingival;
B. este contraindicat detartrajul subgingival;
C. este indicat chiuretajul parodontal in camp inchis;
D. este contraindicat chiuretajul parodontal;
E. se prefer detartrajul ultrasonic.

Tema 51. Ocluzia dentara


Surse bibliografice:

54
1. Gnatologie clinica - Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela Ifteni, ed. Apollonia, 2001
2. Examenul clinic in gnatologie- Gabriela Ifteni, Alina Apostu, Oana Tanculescu, ed. Gr. T.
Popa, UMF Iasi, 2014

345. *In aprecierea amplitudinii deschiderii gurii se aduna si dimensiunea: B 2,22


A. Gradului de acoperire a incisivilor maxilari de cei mandibulari
B. Gradului de acoperire a incisivilor mandibulari de cei maxilari
C. Spatiului minim de vorbire
D. DVRP
E. DVRC
346. *Dimensiunea verticala de ocluzie se masoara intre: D 2,52
A. Trch si SN
B. Oph si SN
C. N si SN
D. SN si Gn
E. SN si Go
347. Printre componentele osoase ATM nu se regasesc: CD 1, 42-
A. Condilul mandibular 54
B. Condilul temporal
C. Apofiza coronoida
D. Meniscul
E. Cavitatea glenoida
348. Insertia posterioara a pterigoidianului extern nu se afla la nivelul: CDE 1, 64
A. Gatului condilului mandibular
B. Meniscului articular
C. Arcadei zigomatice
D. Apofizei coronoide
E. Fosei scafoide
349. Printre muschii coboratori se numara: CE 1, 55
A. Temporalul
B. Pterigoidianul extern
C. Burta anterioara a digastricului
D. Maseterul
E. Milohioidianul
350. *Valoare maxima a spatiului minim de vorbire este: D 1, 159
A. Mai mica decat 2mm
B. 2-4mm
C. Peste 4mm
D. 4 mm
E. 3 mm
351. Spatiul minim de vorbire nu se numeste: CD 1, 159
A. Clearance ocluzal
B. Free way space
C. Spatiul Donders
D. Interliniu articular
E. Spatiul Thomson si Izard
352. Dimensiunea verticala in relatie centrica se masoara intre: AD 1, 184
A. Zygion-gonion
B. Condilion- gonion
C. Subnazale- ophrion

55
D. Subnazale- gnation
E. Gnation-gonion

Tema 52. Sindromul algo - disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare


Surse bibliografice:
1. Gnatologie clinica - Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela Ifteni, ed. Apollonia, 2001

353. *Malrelatiile extraposturale prin rotatie anterioar inseamna modificarea E 333


tonusului muscular:
A. Crescut pe ridicatori
B. Scazut pe ridicatori
C. Crescut pe retropulsori
D. Crescut pe coboratori
E. Crescut pe propulsori
354. *Malrelatiile extraposturale prin rotatie in plan orizontal inseamna tonus E 333
muscular la nivelul muschilor:
A. Crescut pe ridicatori
B. Scazut pe ridicatori
C. Crescut pe cobortori
D. Scazut pe coboratori
E. Crescut pe propulsori
355. Nu sunt considerate semne clinice parodontale ale sindromului algo - CD 318-
disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare: 319
A. Durerea
B. Inflamatia
C. Congestia
D. Caldura locala
E. Recesiunea
356. Devierea mandibulei reprezinta un semn clinic de sindrom algo-disfunctional: AB 314,
A. Articular 317
B. Muscular
C. Odontal
D. Parodontal
E. Osos
357. Fisura Stillman reprezinta: BD 319
A. Coreleta din cazul coroanelor mixte
B. O forma de recesiune parodontala
C. O forma aparte de evolutie a cariei dentare
D. Un semn parodontal al sindromului algo disfunctional
E. Un semn odontal al sindromului algo disfunctional
358. Semnele clinice odontale ale sindromului algo disfunctional sunt: AD 320
A. Durerea dentara
B. Durerea parodontala
C. Absenta punctului de contact
D. Fractura dintelui
E. Durerea articulara
359. Pot fi considerate tulburari ale ocluziei statice: BD 323

56
A. Un overbite marit
B. Curbe sagitale asimetrice
C. Plan de ocluzie inclinat la 17 fata de orizontala
D. Curbe transversale asimetrice
E. Un overjet crescut
360. *Malrelatiile extraposturale cu cresterea dimensiunii etajului inferior inseamna E 330
contractii musculare la nivelul muschilor:
A. Crescute pe ridicatori
B. Scazute pe ridicatori
C. Crescute pe coboratori
D. Scazute pe coboratori
E. Nicio varianta

Tema 53. Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale coronare si


edentatia partial intercalat redusa
Surse bibliografice:
3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela Ifteni,
ed. Apollonia, 2001

361. *In cadrul examenului facial in LOC si EPR nu este inclus: B 3, 122-
A. Analiza mimicii faciale 123
B. Analiza antecedentelor generale personale i heredo-colaterale
C. Examinarea aspectului regiunilor pretragiene
D. Examinarea aspectului regiunilor temporale
E. Examinarea mucoasei buzelor
362. *Simetria facial va fi analizat: E 3, 123
A. n relaia de postur
B. n relaia centric
C. Vertical, n funcie de axa vertical a feei
D. Transversal n raport de coincidena liniilor interincisive
E. Transversal n raport de axa vertical a feei
363. Metoda Condylocomp LR 3 permite: CD 3, 189
A. nregistrarea micrilor limit i a celor funcionale, dar cu precizie
limitat
B. nregistrare foarte precis a axei arnier, dar fr posibilitatea de a
corecta erorile datorate clinicianului
C. Localizarea axei arnier
D. Trasarea diagramei Posselt
E. nregistrarea traiectoriilor descrise de deplasarea punctului interincisiv
364. Examenul gnatofotostatic poate fi utilizat: ABCE 3, 189
A. Pentru investigarea ocluziei dentare
B. Pentru investigarea relaiilor cranio-mandibulare
C. n aprecierea deviaiei mandibulare
D. n depistarea disfunciilor de dinamic mandibular
E. n furnizarea de detalii legate de zenitul gingival ctre laboratorul de
tehnic dentar
365. Palparea ATM in dinamica apreciaza: ABE 3, 128

57
A. Simetria, sinergia si amplitudinea excursiilor condiliene
B. Zgomotele articulare
C. Amplitudinea deschiderii gurii
D. Excursiile mentonului din fata si din profil
E. Sensibilitatea regiunii pretragiene
366. Examinarea statica a orificiului bucal poate evidentia: BC 3, 130
A. Amplitudine marita a deschiderii gurii datorita laxitatii capsulo-
ligamentare
B. Textura labiala
C. Simetria sau asimetria arcului Cupidon
D. amplitudine redusa a deschiderii gurii
E. Infundarea buzei superioare cu micsorarea rosului buzelor in cazul
edentatiilor din zona laterala
367. O arcada dento-alveolara este considerata ca fiind intrerupta cand: AD 3, 133
A. Punctul de contact este absent prin diastema sau treme
B. Exista o edentatie de clasa I-a Kennedy fara modificari
C. Exista abrazie de grad 3 si 4
D. Punctul de contact este absent prin edentatie
E. In cazul edentatiilor intercalate protezate
368. Testele de vitalitate se apreciaza: ACE 3, 134-
A. La cald cu fuloarul incalzit 135
B. La acru
C. La rece cu ajutorul Kelenului sau a batoanelor de gheata
D. La dulce
E. Prin excitare electrica a elementelor neurale din pulpa

Tema 54. Principiile de tratament in restaurrile unidentare si prin puni dentare


Surse bibliografice:
3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate redusse Vasile Burlui, Norina Forna,
Gabriela Ifteni, Ed. Apollonia, 2001
4. Terapia protetica conjuncta unitara - Gabriela Ifteni, Vasile Burlui, Ed. Gama, 2002

369. *Conceptul profilactic n terapia conjunct: B 3, 203


A. Se bazeaz pe caracterul preventiv al manoperelor realizate n cadrul
tratamentului nespecific
B. Este pus n aplicare pe baza studiilor epidemiologice
C. Este unul din obiectivele principiului biologic
D. Se aplic selectiv n cadrul tratamentului, respectiv numai n cadrul
terapiei proprotetice
E. Se concretizeaz doar n msuri de educaie sanitar
370. *Identificarea grupelor de pacieni cu risc se concretizeaz n cadrul D 3, 204
tratamentului protetic prin:
A. Temporizarea tratamentului preprotetic la pacienii cu boal
parodontal grav
B. Contraindicarea oricrui tip de tratament stomatologic
C. Msuri de asepsie i antisepsie
D. Aplicarea unei profilaxii nespecifice i a unei profilaxii cu specific
gnatoprotetic
58
E. Aplicarea principiilor de tratament individualizat
371. Evitarea contaminarii ncruciate n cabinetul stomatologic vizeaz: ABE 3, 210
A. Respectarea regulilor de baz de asepsie si antisepsie
B. Intretinerea sterilizatoarelor
C. Folosirea sterilizarii la rece atunci cand nu se poate efectua sterilizarea
la cald
D. Reutilizarea unui material de unica folosinta, chiar dac a fost sterilizat
E. Folosirea unei masti de protectie
372. Profilaxia general: BCDE 3, 209-
A. Se refer doar la starea de sntate general a organismului 213
B. Implic evitarea prin tratament stomatologic a contaminarii ncrucisate
C. Are un caracter sistemic nespecific
D. Are un caracter specific n perioada pre- i posteruptiv
E. Se adreseaz sntii generale a organismului, dar i celei loco-
regionale i locale
373. Compuii clorurati folositi pentru pre-sterilizarea instrumentarului au CE 3, 211
urmtoarele avantaje:
A. Au acivitate sporicid n concentraii mici
B. Acioneaz lent, pe o durat ndelungat
C. Au un spectru larg de aciune
D. Nu produc coroziunea metalelor
E. Au actiune rapid
374. Profilaxia preeruptiva urmareste: ABC 3, 213
A. Prevenirea sifilisului congenital
B. Prevenirea rubeolei prenatale
C. Profilaxia bolilor endocrine
D. Profilaxia bolilor infectocontagioase nsoite de exantem (erupie
cutanat)
E. Este denumita si profilaxie primar
375. Portamprentele metalice pot fi dezinfectate prin: AD 3, 212
A. Autoclavare
B. Folosirea glutaraldehidei
C. Sterilizare la rece
D. Sterilizare cu vapori chimici
E. Se recomand folosirea instrumentarului dee unic folosin pentru
evitarea contaminrii ncruciate
376. Protezele metalice pot fi dezinfectate: CD 3, 212
A. Prin autoclavare
B. Folosirea de clorhexidin 4%
C. Utilizarea glutaraldehidei
D. Folosirea dezinfectanilor
E. Sterilizare cu laser

Tema 55. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare


Surse bibliografice:
3. Clinica si terapia edentatieipartiale intercalate Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela
Ifteni, Ed. Apollonia, 2001
4. Terapia protetic conjuncta unitara - Gabriela Ifteni, Vasile Burlui, Ed. Gama, 2002
59
377. *Prepararea clinic pentru incrustaia coronoradicular debuteaz cu: B 4, 156
A. prepararea fetei vestibulare si a marginii incizale
B. prepararea fetei orale sub forma unui unghi diedru
C. prepararea fetei orale partea supracingulara
D. prepararea lojei radiculare
E. prepararea fetei orale poriunea laterocingular
378. *Prepararea pentru coroana partiala 4/5 cuprinde : C 4, 161-
A. prepararea fetei vestibulare, ocluzale si vestibulara a fetelor 163
proximale
B. prepararea fetei orale, ocluzale si 2/3 orale ale fetelor proximale
C. prepararea fetei orale, cuspidul oral, panta cuspidiana intern a
cuspidului vestibular, 2/3 orale ale fetelor proximale
D. numai fata orala si fetele proximale
E. numai fetele proximale si fata ocluzala
379. Indicatiile de utilizare a inlay-urilor sunt: ABD 4, 138
A. in coloratii anormale pe portiuni limitate ale dintilor
B. elemente de agregare in terapia conjuncta in punti de mica amplitudine
C. la pacienti sub 18 ani
D. in parodontopatii pentru imobilizarea dintilor
E. in cazul leziunilor odontale intinse
380. Pentru stabilizarea incrustatiei se pot utiliza mijloace suplimentare de retentie ABDE 4, 142
reprezentate de:
A. trepte sau praguri
B. santuri axiale sau orizontale
C. puturi dentinare si pivot radicular
D. aripioare de stabilizare
E. cavitati suplimentare ( inlay box)
381. Deschiderea procesului carios in realizarea unei cavitati pentru inlay se AB 4, 143
realizeaza cu :
A. cu toporisti de smalt si dalti de dentina
B. freze sferice
C. freze efilate
D. freze roata
E. freze chamfer
382. Asigurarea formei de retentie in realizarea unei cavitati pentru inlay se AD 4, 145
realizeaza prin :
A. reciprocitate (pereti paraleli 2 cite 2)
B. peretii laterali convergenti spre ocluzal
C. unghiuri neexprimate intre peretele pulpar si pereii laterali
D. raport optim intre lungime i profunzime
E. peretii laterali ai cavitatii sa fie netezi.
383. Bizotarea marginilor cavitatii pentru inlay clasa I : ADE 4, 145
A. se face la nivelul unghiurilor externe ale smaltului in unghi de 35-45
B. se face bizotare si pentru inlay-ul ceramic sau compozit
C. se face la nivelul unghiurilor externe ale smaltului in unghi de 15-25
D. nu se face bizotare pentru inlay-ul ceramic sau compozit
E. nu se face bizotare cnd marginile cavitatii sunt plasate pe prima
portiune a versantului cuspidian, aproape de santul intercuspidian
384. Pentru coroana partiala 7/8 se prepara: CDE 4, 167

60
A. toate fetele dintelui
B. fata ocluzala, vestibulara, vestibulara a fetei meziale,
C. include suplimentar fa de coroana 4/5, jumatatea distala a suprafetei
vestibulare.
D. se plaseaza un sant in mijlocul suprafetei vestibulare paralel cu axa de
insertie
E. jumatatea meziala a suprafetei vestibulare rmas intact este protejata
de un sant chamfer.

Tema 56. Elemente structurale ale puntilor dentare


Surse bibliografice:
3. Clinica si terapia edentatieipartiale intercalate Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela
Ifteni, Ed. Apollonia, 2001

385. *Din punct de vedere al economiei de tesut dentar in preparatiile dintilor stalpi A 3, 305
se indica:
A. Folosirea coroanelor partiale in locul inlay-urilor in cazul in care dintii
stalpi sunt integri
B. Folosirea coroanelor partiale in locul inaly-urilor cand dintii sunt
afectati de procese carioase
C. Coroanele total ceramice necesita o reducere mai mica decat cele
metalo-ceramice
D. Coroanele metalice prezinta economie in prepararea substructurii
organice comparativ cu coroanele partiale
E. Coroanele mixte sunt cele mai economice in preparare comparativ cu
celelalte coroane de acoperire
386. *Coroanele de invelis partiale cu agregare mixta: C 3, 306
A. Au avantajul ca nu risca sa lezeze organul pulpar
B. Nu necesita reevaluare inainte de cimentarea definitiva a vitalitatii
pulpare
C. Examenul paraclinic radiologic este necesar inainte de preparare
D. Se refera la agregarea extrinseca coronara si agregarea pulpara
E. Sunt total contraindicate in terapia moderna
387. Corpul de punte ajurat: BD 3, 339
A. Este utilizat cnd structura metalic se realizeaza din aliaje Cr-Co
B. Permite realizarea unui aparat metalo-ceramic total fizionomic
C. Are structura unei benzi metalice flexibile
D. Este indicat n scopul economiei de material preios
E. Este indicat cu precadere pentru puntile metalo-acrilice si metalo-
compozite
388. In ordine descrescatoare, elementele de agregare cele mai biologice sunt: ABD 3, 305
A. Punile de colaj, coroanele metalice, coroanele ceramice
B. Coroanele partiale, inlay-urile, coroanele metalice
C. Coroanele partiale, puntile de colaj, coroanele mixte metalo-acrilice
D. Coroanele metalice, coroanele mixte, coroanele integral ceramice
E. Coroanele ceramice, coroanele mixte metalo-ceramice, coroanele de
substitutie
389. Condiiile biologice ale elementelor de agregare constau n: BCE 3, 305-
61
A. Asigurarea unei axe unice de insertie pe substructura organic 307
B. Sacrificiul minim de substanta amelo-dentinara
C. Realizarea unei profilaxii pulpare
D. Posibiltatea de sterilizare la cald a scheletului metalic pentru coroanele
mixte folosite ca elemente de agregare
E. Asigurarea profilaxiei parodontale
390. Plasarea subgingival a marginilor elementelor de agregare este conditionata ACE 3, 308
de:
A. Exigenele estetice ale pacientului
B. Condiii biomecanice care impun reducerea solicitrilor ocluzale
C. Leziuni coronare cu localizare subgingival
D. Coroane clinice foarte nalte
E. Restaurari protetice preexistente cu margini plasate subgingival
391. Recuperarea morfologica pentru elementele de agregare vizeaza: ABD 3, 309
A. Respectarea formei si dimensiunii fetelor laterale pentru refacerea
punctelor de contact
B. Modelajul morfologic al elementelor de agregare
C. Respectarea parametrilor ocluziei habituale indiferent dac, relatiile
mandibulo-craniene sunt modificate
D. Modelajul morfologic trebuie sa refac modificrile de form, volum i
poziie pentru armonizarea arcadei
E. Realizarea unor convexitati maxime proximale n vederea protectiei
parodontale
392. Protezele fixe pot avea o agregare de tip: BCE 3, 311
A. Partial intrinsec
B. Partial extrinsec
C. Corono radicular
D. Ocluzal
E. Extrinseca total

Tema 57. Etape ale terapiei prin punti dentare: Amprentarea


Surse bibliografice:
3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela
Ifteni, Ed. Apollonia, 2001

393. *nregistrarea amprentei n protezarea fix presupune: B 3, 465


A. Utilizarea mai multor materiale de amprent siliconice cu vscozitate
adecvat
B. Folosirea unor materiale cu fidelitate corespunztoare
C. Tehnic de amprentare bifazic
D. Obinerea unui model preliminar corect
E. Amprentare n bol mucat pentru nregistrarea relaiei centrice
394. *Amprentarea pentru realizarea unei proteze fixe de lung durat necesit: C 3, 464
A. Un cmp protetic asanat
B. Un cmp protetic echilibrat
C. Momentul optim pentru amprentare se obine prin metode pre- i
proprotetice de stabilizare a elementelor cmpului protetic

62
D. Protezare provizorie pe o durat de dou sptmni, pentru
conformarea parodoniului marginal
E. Manevre precise, nesngernde i materiale de amprent de mare
fidelitate
395. Amprenta global este cea mai utilizat deoarece prezint o serie de avantaje: CDE 3, 467
A. Este singura metod care poate reproduce cu fidelitate joint-ul dento-
protetic
B. Poate fi folosit indiferent de clasa de edentaie
C. Asigur stabilitate ocluzal n relaia de intercuspidare maxim
D. Ofer detaliile necesare unei restaurri estetice i funcionale
E. Permite realizarea pe acelai model a protezrilor mixte
396. Indicaiile amprentei cu ghidaj unitar sunt: ABCD 3, 473
A. Situaii clinice dificile
B. Realizarea unor proteze foarte precise
C. Confecionarea unor restaurri protetice din materiale foarte
costisitoare
D. n implantologie
E. n cazul utilizrii de materiale cu fluiditate ridicat n amprentarea de
situaie
397. Alegei variantele incorecte: ABDE 3, 468/
A. Modelul unitar rezult prin secionarea modelului de lucru 471
B. Turnarea amprentei globale n trei timpi reprezint modelul unitar al
arcadei, deoarece sunt reproduse toate elementele necesare pentru a
realiza o protez.
C. Tehnica amprentrii cu ghidaj unitar nu se mai utilizeaz, deoarece este
nvechit i foarte laborioas
D. Materialele de amprent folosite frecvent n amprenta global cu ghidaj
unitar sunt thiocauciucurile i masele termoplastice
E. Amprenta de situaie se nregistreaz cu hidrocoloizi reversibili
398. Utilizarea portamprentelor pentru ntreaga arcad este obligatorie: BCE 3, 472
A. Indiferent de numrul dinilor preparai
B. n cazul amprentrii globale
C. Cnd exist mai mult de dou substructuri organice preparate succesiv
D. Pentru a reda corect rapoartele mandibulo-craniene
E. Pentru a oferi tehnicianului informaii mai ales despre dinii omonimi
399. Metoda de amprentare descris de Thomson este o metod de amprentare fr DE 3, 474
ghidaj unitar:
A. Principala caracteristic a tehnicii este legat de pe proprietile fizico-
chimice ale thiocauciucurilor
B. Tehnica de amprentare folosete dispozitive speciale de meninere a
unei temperaturi optime de priz
C. Ecartarea sulsului gingival se obine prin aplicarea de substane
astringente i/sau hemostatice
D. Portamprentele sunt prevzute cu canale de irigare cu ap rece
E. Folosete hidrocoloizi reversibili
400. Etalarea sulcusului gingival este necesar: CE 3, 475
A. Indiferent de topografia pragului gingival deoarece, materialul de
amprent trebuie s poat nregistra limita preparaiei n ntregime
B. ntotdeauna cnd este nevoie de reperat limita osoas a pragului
C. Pentru a obine, pe modelul de lucru, limita preparaiei n ntregime

63
D. Pentru a nu agresa spaiul biologic cu materialele de amprent
E. Pentru a reda profunzimea sulcusului gingival

Tema 58. Etape ale terapiei prin punti dentare: Inregistrarea relatiilor
mandibulo-craniene (RMC)
Surse bibliografice:
2. Examenul clinic n gnatologie - Gabriela Ifteni, Alina Apostu, Oana Tanculescu, Ed. Gr. T.
Popa, UMF Iasi, 2014
3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela
Ifteni, Ed. Apollonia, 2001

401. *nclinarea pantei articulare, raportat la planul lui Frankfurt, poate fi: D 3, 172
A. 0-5,
B. 15-25
C. 30-40
D. 40-55
E. 60
402. *nregistrarea RMC se poate realiza:
A. n acelai timp cu amprentarea
B. Numai ca o etap separat
C. Folosind ocluzoare A 3, 504
D. Folosind dispozitivul T-Scan
E. Folosind sistemul Coe Pak Automix (silicon din clasa polieterilor)
403. nregistrarea relaiei de ocluzie cu cape de transfer presupune: ACD 3, 506
A. Realizarea lor pe modelul de lucru din aliaje student
B. Folosirea de portamprente decupate ocluzal
C. Adaptarea ocluzal
D. Obinerea de contacte stabile
E. Folosirea unei chei de ocluzie de repoziionare n cavitatea oral
404. Cheia de ocluzie: AC 3, 184
A. Este cea mai veche metod de simulare a micrilor ATM
B. Nu se poate utiliza fr arcul facial de transfer
C. Poate simula micri de deschidere i nchidere
D. Este denumit i articulator
E. Se indic n restaurrile fixe de mare amplitudine
405. Indicaiile arcului facial sunt: ABD 3, 185
A. Determinarea axei arnier
B. Pentru transfer pe articulator
C. Pentru simularea dinamicii mandibulare
D. Pentru investigarea cinematicii mandibulare
E. Pentru a repera punctul cranian suborbital
406. Printre articulatoarele total programabile se regsesc: AC 3, 184-
A. Articulatorul Granger 185
B. Articulatorul Hanau
C. Articulatorul Protar
D. Articulatorul Dentatus
E. Articulatorarele Denar D3 i D3-A-B

64
407. ntr-o ocluzie normal, contactele dento-dentare trebuie s ndeplineasc o BDE 3, 146-
serie de condiii: 147
A. Existena unui over-jet de 0-2 mm
B. Trebuie s fie multiple i uniform distribuite
C. Existena unui over-bite de 1/3
D. S fie stabile
E. S fie localizate precis
408. n cazul utilizrii articulatorului SAM 2PX, montarea modelului maxilar se va Nu 3, 513
face:
A. Paralel cu linia bipupilar
B. n poziia de intercuspidare maxim
C. Paralele cu planul de la Frankfurt
D. Perpendicular pe planul medio-sagital
E. n poziia de relaie centric

Tema 59
EXAMENE CLINICE I PARACLINICE N EDENTAIA PARIAL I
EDENTAIA TOTAL: EDENTAIA PARTIAL

409. Urmtoarele afirmaii sunt corecte referitoare la simetria facial: AB Capitol


A. Se analizeaz n sens transversal; ul 3 ,
B. Se analizeaz n raport cu axul vertical al feei; pag. 35
C. Se analizeaz profilul facial;
D. In sens orizontal se urmrete egalitate etajelor feei
E. Toate rspunsurile A-D sunt corecte
410. Prin palparea masei muscular se evalueaz: ABCD Capitol
A. Dezvoltarea muchiului; ul 3 ,
B. Sensibilitatea muchiului; pag. 38
C. Consistena muchiului;
D. Tonicitatea muchiului;
E. Simetria muchiului.
411. RMN s-a impus ca metod de elcie neinvaziv prin punerea n eviden a: BCD Capitol
A. Structurilor osoase; ul 3 ,
B. Structurilor musculare; pag. 72
C. Structurilor discoligamentare;
D. Structurilor cartilaginoase;
E. Toate rspunsurile A-D sunt corecte
412. La nivelul articulaiei temporo-mandibulare, Computer-tomografia relev AB Capitol
urmtoarele modificri: ul 3 ,
A. Modificrile de structur ale osului; pag. 70
B. Modificrile de volum ale osului;
C. Modificrile de structur ale meniscului;
D. Modificrile de densitate ale meniscului;
E. Toate rspunsurile A-D sunt corecte
413. La Examenul Clinic, n cazul unor deformri osoase se vor preciza: ABCD Capitol
A. Sediul E ul 3 ,
B. Limitele; pag. 40

65
C. Mrimea, aspectul suprafeei;
D. Consistena;
E. Rapoartele cu esuturile moi.
414. n cadrul examenului clinic al articulaiei temporo-mandibulare inspecia CDE Capitol
dinamic urmrete: ul 3 ,
A. Rapoartele dento-dentare in dinamic; pag. 41
B. Contraciile musculaturii oro-faciale;
C. Excursiile condiliene;
D. Excursiile mentonului;
E. Amplitudinea deschiderii gurii.

TEMA 59.
Examene clinice i paraclinice n edentaia parial i edentaia total:
EDENTAIA TOTAL (p. 32 -83)

415. *Antecedentele personale generale: A p. 32


A. se vor corela cu vrsta,sexul, strile fiziologice, etc
B. se utilizeaz n investigarea relaiilor mandibulo-craniene;
C. evalueaz starea muchilor;
D. se utilizeaz n investigarea ocluziei;
E. se vor corela cu afeciunile sistemului nervos
416. *Examinarea paraclinic a relaiilor mandibulo-craniene se realizeaz cu B p. 74
ajutorul:
A. simulatoarelor fotoelectrice;
B. cheilor de ocluzie;
C. analizei ocluzale computerizate;
D. electomiografului;
E. nici o variant nu este corect.
417. Antecedentele heredo-colaterale stomatologice se analizeaz n vederea DE p.33
depistrii :
A. afeciunilor metabolice;
B. afeciunilor cardiace;
C. afeciunilor neurologice;
D. anomaliilor dento-maxilare;
E. cariilor multiple.
418. Examenul cervico-facial se realizeaz : ABD p.34
A. prin palpare superficiala si profund;
B. prin inspecie de fa i de profil;
C. doar rspunsurile A i B sunt corecte;
D. prin ascultaie;
E. toate variantele sunt corecte.
419. *Inspecia de profil urmrete: A p.36
A. postura buzelor;
B. proporia etajelor feei;
C. simetria facial i tipul facial;
D. dezvoltarea muchilor;
E. nici o variant nu este corect.

66
420. Palparea: AB p.36
A. nsoete i completeaz inspecia;
B. se face superficial i profund;
C. urmrete zgomotele articulare ;
D. urmrete dezvoltarea unghiului goniac;
E. rspunsurile A i D sunt corecte.
421. Condiiile de via i munc consemneaz: ABC p.34
A. tipul de alimentaie
B. stereotipul de masticaie;
C. existena eventualelor ticuri profesionale;
D. forma ganglionilor;
E. modificrile articulare;
422. Punga Eisenring: BD p.43
A. se examineaz prin palpare superficial;
B. se examineaz prin inspecie ndeprtndu-se cu oglinda esuturile moi;
C. este zon cu importan fizionomic;
D. aprecierea limii se face prin bascularea mandibulei de partea opus
celei examinate;
E. se examineaz prin tracionarea puternic a buzei spre exterior pentru
vizibilitate maxim.

Tema 60.
Proteza partial acrilica mobilizabila. Elemente componente.

423. eile: CD Cap.4 ,


A. Reprezint elementele secundare ale protezelor adjuncte pariale. pag.86
B. Au rolul de suport al conectorului principal
C. Versantul vestibular se modeleaz i se intinde pna n zona de
reflecie a mucoasei mobile.
D. Versantul vestibular poate lipsi din eaua frontal atunci cnd creasta
edentat din aceasta zon este proeminent.
E. Rspunsurile corecte sunt A,B,C,D.
424. *Chayes demonstreaz c : C Cap.4 ,
A. Fora de solicitare ocluzal trebuie s cad n mijocul eii ; pag.88
B. Suprafaa ocluzal a dinilor artificiali se va diminua cu 10% n scopul
micorrii suportului muco-osos ;
C. Suprafaa unei ei trebuie s fie cel puin dubl fa de suprafaa de
seciune la colet a dinilor pe care i nlocuiete ;
D. n scopul imbunatatirii stabilitatii seii se renunta la montarea molarului
2;
E. Toate rspunsurile A,D sunt corecte.
425. *Protezele pariale prezint urmtoarea contraindicaie : D Cap.4 ,
A. Se aplica n caz de edentaie clasa I, II Kennedy ; pag.88
B. Se aplica n caz de edentaie clasa III, IV Kennedy ;
C. Se aplica si la pacienii tineri cu camera pulpar voluminoas ;
D. Se aplica si la pacienii cu infectii cronice sau acute ;
E. Se aplica la copii n perioada de cretere.

67
426. Croetele simple acrilice alveolare : ACE Cap.4 ,
A. Utilizeaz zonele retentive vestibulare ale crestei alveolare ; pag.94
B. Utilizeaz zonele retentive ale dinilor restani ;
C. Utilizeaz zonele retentive orale ale crestei alveolare ;
D. Sunt prelungiri ale conectorului principal ;
E. Sunt prelungiri ale eilor
427. *Croetele simple acrilice dento-alveolare : C Cap.4 ,
A. Utilizeaz zonele retentive vestibulare ale crestei alveolare ; pag.94
B. Utilizeaz zonele retentive ale dinilor restani ;
C. Au form de inel ;
D. Utilizeaz zonele retentive orale ale crestei alveolare
E. Pot fi doar acrilo-metalice pentru a evita fractura acestora.

Tema 61.
Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate

428. *Sistemul de crosete Roach utilizeaza pentru retentie urmatoarele zone: C Pag.
A. zonele vestibulare ale dintilor stalpi; 142
B. zonele ocluzo-proximale ale dintilor care limiteaza mezial edentatia;
C. zonele proximale ale fetelor laterale ale dintilor;
D. zonele distale ale dintilor limitrofi edentatiei;
E. e) zonele vestibulo-ocluzale ale dintilor care limiteaza distal edentatia.
429. *Funcia de meninere a croetului reprezint : A Pag.12
A. funcia prin care croetul mpiedic desprinderea involunar a protezei 9
de pe cmpul protetic n timpul exercitrii funciilor sistemului
stomatognat.
B. funcia prin care croetul se opune micrii de distalizare a protezei;
C. funcia prin care croetul se opune micrii de mezializare a protezei;
D. funcia prin care croetul se opune micrii de nfundare a protezei pe
cmpul protetic;
E. funcia prin care croetul se opune micrii de lateralitate a protezei.
430. *Funcia de stabilizare reprezint : A Pg. 130
A. funcia prin care croetul se opune deplasrilor orizontale;
B. funcia prin care croetul mpiedic desprinderea involunar a protezei
de pe cmpul protetic n timpul exercitrii funciilor sistemului
stomatognat.
C. funcia prin care croetul se opune micrii de nfundare a protezei pe
cmpul protetic;
D. funcia prin care croetul nu trebuie s exercite fore asupra dinilor
restani
E. funcia prin care croetul se opune miscrii de basculare a protezei.
431. *Reteniometrul prezint urmtoarele mrimi: C Pag.
A. 0.30 mm, 0,75 mm, 1mm; 126
B. 0,25 mm, 0,65 mm, 1 mm;
C. 0,25 mm, 0,50 mm, 0,75 mm;
D. 0,25 mm, 0,65 mm, 0,75 mm;
E. 1,25 mm, 1,50 mm, 1,75 mm.

68
432. Croetul Ney combinat este indicat pe: ABC Pag.
A. Dinii n versie; 140
B. Dinii rotai;
C. Molarii conici;
D. Dini cu linia ghid 3;
E. Toate rspunsurile sunt corecte
433. *Croetul cu aciune posterioar invers are urmtoarele caracteristici: E Pag.
A. Conectorul secundar rigid este plasat lingual; 141
B. Braul rigid este plasat mezio-vestibular;
C. Braul elastic este plasat vestibular;
D. Rspunsurile a, c sunt corecte;
E. Nici un rspuns nu este corect.

Tema 62.
Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala

434. *Principiul de baz n combaterea basculrii este; A PAG.


A. extinderea poligonului de stabilizare n afara poligonului protetic; 222
B. extinderea poligonului de stabilizare n afara poligonului de sprijin;
C. coincidena dintre centrul de greutate al protezei cu central de greutate
elar;
D. extindere centrului de greutate al protezei n limitele campului protetic;
E. coincidena dintre centrul de greutate al campului protetic cu central de
greutate extraelar
435. Basculrile transversale se datoresc: ABC Pag.
A. Montrii dinilor n afara crestei; 222
B. Alegerii nejudicioase a dinilor artificiali;
C. Prezenei unui torus palatin proeminent;
D. Curbei de ocluzie sagital inversat
E. Curbei de ocluzie sagital accentuate.
436. Cauzele deplasrii protezei pariale prin nfundrii sunt: ABCD Pag.
A. Forele de masticaie; E 224
B. Deglutiia;
C. Bruxismul;
D. Echilibrarea incorect a ocluziei;
E. Dimensiunea mrit a etjului inferior.
437. Mijloacele de combatere a deplasrilor laterale ale protezei pariale sunt: ABCD Pag.
A. Braele rigide ale croetelor; E 225
B. Poriunile supraecuatoriale ale braelor retentive;
C. Pintenii ocluzali;
D. Conectorii secundari interdentari
E. eile extinse correct, n limitele fiziologice

Tema 63.
Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: Amprentarea

69
438. *Care din urmatoarele obiective se realizeaza n cursul amprentarii C
preliminare:
A. modelarea anatomoforma a dintilor artificiali
B. nregistrarea functiei fonetice
C. nregistarea tuturor suprafetelor plane si orizontale ale cmpului
protetic
D. nregistrarea pozitiei de intercuspidare maxima
E. nregistrarea adncimii santurilor nazo-labiale.
439. *In raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate, amprentele E
functionale realizate in cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile
scheletate sunt:
A. Fonetice
B. De masticatie
C. De deglutitie
D. Unimaxilare
E. Raspuns A, B, C.
440. Alginatele: BC
A. sunt hidrocoloizi reversibili
B. sunt hidrocoloizi ireversibili
C. acidul alginic este un solid care se dilata prin absorbtia de apa,
transformandu-se in alginate de calciu
D. sunt saruri ale acidului alginic care provin din algele marine negre
E. raspuns corect B, D.
441. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte n ceea ce priveste tehnicile de BCD
amprentare cu model corectat:
A. utilizeaza portamprente standard din gips ce se adreseaza edentatiilor
terminale
B. se adreseaza edentatiilor intercalate terminale
C. utilizeaza scheletul metalic al protezei prevazut cu sei acrilice
D. nregistreaza relatia functionala a suportului muco-osos n raport cu
suportul dento-parodontal
E. se adreseaza edentatiilor intercalate reduse.
442. n cazul tehnicilor de amprentare cu model corectat, sectionarea modelului are AB
loc:
A. la nivelul crestelor edentate terminal
B. la 1-2 mm distal de dintii restanti
C. la nivelul crestelor edentate intercalate
D. la nivelul dintilor frontali
E. la nivelul liniei mediane a modelului.
443. Care sunt caracteristicile amprentei globale utilizate n protezarea compozita: ABCE
A. inregistreaza substructurile organice dentare preparate
B. inregistreaza bresele edentate
C. permite confectionarea protezei fixe
D. inregistreaza culoarea dintilor
E. permite confectionarea protezei mobile scheletate.
444. Care din urmatoarele miscari automatizate efectuate de pacient sunt utilizate n ACD
amprentarea functionala n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile
scheletate:
A. teste fonetice

70
B. teste de postura
C. teste de masticatie
D. teste de deglutitie
E. teste de mobilitate.
445. Care sunt tipurile de amprente functionale utilizate n cadrul terapiei prin ACD
proteze partial mobilizabile scheletate, n functie de pozitia mandibulei n
timpul amprentarii:
A. amprente functionale cu gura deschisa
B. amprente functionale de lateralitate
C. amprente functionale cu gura nchisa
D. amprente functionale combinate
E. amprente functionale deformante.

Tema 64.
Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea
relatiei intermaxilare

446. *n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, etapa de nregistrare a B


relatiei intermaxilare urmeaza dupa:
A. proba portamprentei standard
B. amprentarea funcionala si obtinerea modelului functional
C. amprentarea preliminara
D. adaptarea portamprentei individuale
E. proba machetei cu dinti
447. *n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, n cazul n care cele doua D
arcade sunt mutilate prin edentatie partiala problema fundamentala a protezatii
este reprezentata de :
A. evaluarea dintilor stlpi
B. amprentarea preliminara
C. verificarea scheletului metalic
D. restaurarea relatiei de postura si a relatiei centrice
E. captusirea seilor terminale.
448. Care dintre pozitiile mandibulo-craniene au o importanta primordiala n AD
evaluarea starii de normalitate precum si a gradului de afectare a morfologiei si
functiilor sistemului stomatognat:
A. relatia centrica
B. relatia de intercuspidare maxima
C. miscarea Bennett
D. relatia de postura
E. pozitia de cap la cap protruzie.
449. Verificarea extraorala a machetelor de ocluzie urmareste: ABD
A. baza sa fie rigida, nedeformabila
B. marginile bazei sa fie rotunjite
C. baza sa fie elastic
D. marginile bazei sa fie plasate la nivelul liniei ghirlandate
E. marginile bazei sa fie plasate la nivelul mucoasei mobile.
450. n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, metodele simple de ABCE

71
determinare a relatiei centrice sunt:
A. metoda flexiei fortate a capului
B. stimularea reflexului de ocluzie molara
C. manevra condiliana
D. stimularea reflexului de ocluzie incisiva
E. metoda Patterson.
451. n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, solidarizarea machetelor de ACD
ocluzie se poate realiza prin urmatoarele procedee:
A. folosirea de stifturi de interpozitionare ntre cele doua machete
B. utilizarea alginatului
C. utilizarea de material de tip Repin
D. practicarea unor lacase sau ancose n cele doua valuri de ocluzie la
nivel primilor premolari
E. practicarea unui lacas n cele doua valuri de ocluzie la nivelul liniei
mediane.
452. n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, metodele simple de ACD
determinarea relatiei centrice sunt:
A. metoda homotropismului lingo-mandibular
B. manevra Nelaton
C. metoda compresiunii pe menton
D. metoda deglutitiei
E. metoda testelor Herbst.
453. n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, metoda Patterson de ABCE
determinare a relatiei centrice prezinta urmatoatele particularitati:
A. stimuleaza reflexele vestigeale de pozitionare centrica
B. bordurile de ocluzie se scurteaza cu 2mm
C. n grosimea bordurilor de ocluzie se realizeaza un sant retentiv care se
umple cu material abraziv
D. bordurile de ocluzie se lungesc cu 2mm
E. pacientul executa miscari test de propulsie si lateralitate.

TEMA 65.
Etape ale terapiei prin proteze totale: Amprentarea
(p. 465-544)

454. *Tehnica de amprentare funcional ALL-ORAL: B p. 519


A. este o metod descris de Lejoyeux;
B. este o metod de amprentare combinata;
C. este o metod de amprentare ce necesit portamprente sr ivotray;
D. n etapa de amprentare funcional utilizeaz portamprente metalice ;
E. nu necesit dispozitive de nregistrare a relaiilor intermaxilare
455. *Sistemul Biofuncional Protetic-IVOCLAR: A p. 519
A. este o metod de amprentare cu articulator ergonomic, complex;
B. are portamprente individuale cu borduri de ocluzie alungite;
C. are portamprente individuale din rin acrilic fotopolimerizabil;
D. amprenta final este cu gura deschis;
E. nici o variant corect.

72
456. Alegerea portamprentei standard: CD p. 474-
A. se face obligatoriu cu ajutorul raportorului; 475
B. se face prin ncercri repetate;
C. rspunsurile A i B sunt incorecte;
D. presupune alegerea unei portamprente uor supradimensionat;
E. presupune alegerea unei portamprente supradimensionate.
457. *Pentru amprenta cu material termoplastic: A p. 476
A. se pot utiliza portamprente cu profil mai puin evideniat ;
B. se pot utiliza portamprente de dimensiuni mai mari;
C. se utilizeaz material care se deformeaz dup priz ;
D. rspunsurile A si C sunt corecte;
E. nici o variant nu e corect.
458. Reperele anatomice la nivelul cmpului protetic maxilar sunt: BCD p. 481
A. frenul lingual;
B. sutura palatin median;
C. frenul bucal;
D. foveele palatine;
E. nici o variant nu e corect.
459. Reperele anatomice la nivelul cmpului protetic mandibular sunt: CE p. 481-
A. zona vestibular frontal; 482
B. linia oblic intern;
C. pliul sublingual;
D. muchiul genioglos;
E. muchiul milohioidian.
460. Echipamentul necesar amprentrii preliminare presupune : CDE p.482
A. portamprente din plac de baz ;
B. silicon fluid;
C. ap la 240 C;
D. spatul;
E. cear.
461. Tehnica amprentrii preliminare maxilare presupune : BE p.486
A. malaxarea alginatului cu ap la 210 C ;
B. aplicarea de alginat n centrul palatului dac este adnc;
C. alegerea unei linguri care s asigure 3 mm spaiu pn la esuturi;
D. aplicarea portamprntei iniial frontal;
E. ncrcarea portamprentei n cel mult 1 min.

TEMA 66.
Etape ale terapiei prin proteze totale: determinarea relaiilor intermaxilare
(p.550-564)

462. Stimularea reflexului de ocluzie molar: CE p. 559


A. este o metod simpl de determinare a relaiei de postur;
B. produce redeteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de
poziionare postural;
C. este o metod simpla de determinare a relaiei centrice;
D. are ca scop inducerea relaiei de postur;

73
E. produce redeteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de
poziionare centric.
463. *Profilul drept: D p. 552
A. reprezint prototipul normal i prin urmare planurile Camper i cel de
ocluzie vor fi divergente spre distal;
B. apare la pacienii cu clasa a III Angle i prin urmare planurile Camper
i cel de ocluzie vor fi divergente spre distal;
C. apare la pacienii cu clasa a II Angle i prin urmare planurile Camper i
cel de ocluzie vor fi convergente spre distal ;
D. reprezint prototipul normal i prin urmare planurile Camper i cel de
ocluzie vor fi paralele;
E. nici o variant corecta.
464. Controlul extraoral al machetelor de ocluzie: ABC p. 550
A. se face n absena pacientului;
B. verific respectarea indicaiilor date prin abloane i prin fia de
laborator;
C. rspunsurile A i B sunt corecte;
D. este o metod simpl ce utilizeaz repere preextracionale;
E. toate variantele sunt corecte.
465. *Stabilirea orientrii planului de ocluzie : D p. 550-
A. n zonele laterale se face raportndu-se la planul Fox; 552
B. n zona frontal se face raportndu-se la planul Camper;
C. n zonele laterale se face raportndu-se la planul Frankfurt;
D. se face cu ajutorul plcuei Fox
E. toate variantele sunt corecte.
466. Metodele antropometrice, fr repere preextracionale, de determinare a DV a CD p. 554-
etajului inferior sunt reprezentate de: 555
A. profilometrul Sears;
B. metoda Wright;
C. metoda Boianov;
D. metoda Landa
E. metoda Swenson
467. Printre metodele funcionale de determinare a DV a etajului inferior se numr BC p. 556
i:
A. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
B. metoda Silvermann;
C. metoda Robinson;
D. metoda Willis;
E. toate variantele sunt corecte.
468. Printre metodele simple de determinare a R.C. se numr i: AE p. 558-
A. manevra temporal Green 559
B. metoda Willis ;
C. metoda Silvermann;
D. metoda Wild;
E. manevra maseterina Gysi.
469. Metoda Patterson: CE p.559
A. asigur stimularea reflexelor vestigeale de poziionare postural;
B. utilizeaz machete din cear cu dini special pregtite;
C. este o metod simpl de determinare a R.C.;
D. bolnavul execut micri de nchidere i deschidere a gurii

74
E. utilizeaz machete de ocluzie special pregtite.

TEMA 67.
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: PROBA MACHETELOR
(p. 568 -582)

470. Zonele retentive: BD p. 582


A. nu pot crea probleme n protezare;
B. pot schimba axul de inserie al protezei;
C. cnd au substrat mucos ridic probleme la inseria protezei
D. marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate din
material rezilient
E. nici o variant nu este corect.
471. *Datele transmise n laborator prin fi se refer la toate cu excepia: C p. 582
A. localizarea zonelor de foliere;
B. grosimea zonelor de foliere ;
C. se refer la materialul cu care a fost nregistrat amprenta funcional;
D. materialul din care va fi confecionat baza protezei;
E. ngroarea bazei protezei n anumite zone.
472. *Controlul arcadelor artificiale urmrete ca: E p. 569
A. dinii laterali s aib cuspidarea accentuat ;
B. linia median interincisiv trebuie s corespund cu direcia rugilor
palatine;
C. curbura vestibular trebuie s fie concav;
D. dinii laterali s fie montai inclusiv pe tuberoziti i tuberculi;
E. dinii laterali inferiori s respecte regula lui Pound.
473. Controlul ocluzorului i modelelor presupune: . CD p. 568-
A. pe model s se afle trasata linia incizal; 569
B. pe model s se afle trasate liniile americane;
C. pe model s se afle trasat curbura sagital a crestei edentate
mandibulare;
D. contrapiulia s fie fixat;
E. ocluzorul s aib un joc uor n balama pentru manevrabilitate facil.
474. *Controlul machetei din cear maxilar urmrete toate de mai jos cu excepia: C p. 570
A. la micrile funcionale ale buzelor i obrajilor baza machetei s nu fie
disloca ;
B. baza ei trebuie s cuprind n totalitate zona de nchidere palatin
posterioar;
C. macheta trebuie s aib meninere maxim;
D. macheta nu trebuie s aib tendine de basculare;
E. toate variantele corecte.
475. Macheta din cear mandibular: CD p. 570-
A. meninerea ei este uor de verificat; 571
B. poziia posterioar a limbii poate avea contribuie semnificativ n
meninerea ei;
C. marginile se controleaz prin inspecie i palpare;
D. stabilitatea ei se verific prin presiuni alternative la nivelul

75
premolarilor inferiori
E. toate variantele corecte.
476. Controlul estetic al machetelor presupune : BC p. 572-
A. verificarea refacerii dimensiunii verticale de postur; 573
B. evaluarea anurilor nazo-labiale i paralabiale care trebuie s fie mai
terse dect erau anterior protezrii ;
C. ca buza superioar s fie ceva mai proeminent dect cea inferioar
prin montare cu supraocluzie frontal(cel mai des);
D. ca piesele protetice total amovibile s fie introduse n cavitatea oral
indiferent dac practicianul este pe deplin satisfcut de ele;
E. toate variantele corecte.
477. n refacerea esteticii dento-faciale la edentatul total: AD p. 573
A. forma incisivilor centrali trebuie s reflecte conturul chipului
pacientului;
B. masculinitatea este caracterizat de forma rotund, lin a danturii;
C. diferena dintre limea facial i cea a arcadei dentare produce
impresia de natural;
D. marginile incizale pot simula abrazianatural odat cu naintarea n
vrst
E. nici o variant nu e corect.

TEMA 68.
Verificarea i adaptarea protezelor totale
(583-593)

478. In etapa de adaptare imediat: CD p. 591


A. protezele se poart mai puin de 24h
B. nu apare senzaia de gura plin
C. pot apare puncte dureroase n gur
D. trebuie curate i masate zilnic gingiile cu o periu moale
E. protezele trebuie igienizate cu past de dini i periu de dini
479. La controlul fonetic cu protezele n gur: DE p. 591-
A. se corecteaz eventualele contacte premature 592
B. se utilizeaz hrtie de articulaie concomitent pe ambele pri
C. se verific existena culoarului neutral prin pronunia cuvntului
mississippi
D. rspunsurile A i B sunt false
E. dac fonema S are o emisiune ca un zzit
480. Pentru retuarea protezelor totale: BD p.583
A. necesit lustruire dac intereseaz faa intern a protezelor
B. se recomand ndeprtarea riguroas de pe mucoas a urmelor de
anilin cu alcool
C. se recomand marcarea leziunii n sine
D. se recomand marcarea zonei perilezionale
E. se recomand ndeprtarea riguroas de pe mucoas a urmelor de
anilin cu ap distilat
481. La maxilarul superior zonele de decubit apar n special: BDE p. 583

76
A. la nivelul liniei oblice interne
B. vestibular, la nivelul tuberozitilor
C. palatinal la nivelul tuberozitilor
D. la nivelul frenului labial superior
E. la nivelul crestei edentate retentive.
482. Lipsa meninerii protezei poate avea drept cauze : CE p. 584
A. DVO prea mare
B. corp strin sub protez
C. nchidere periferic inadecvat
D. DVO prea mic
E. Baz perforat
483. Lipsa stabilitii protezei poate avea drept cauz : BCD p. 585
A. se margini prea lungi
B. margini prea scurte
C. DVO mrit
D. DVO prea mic
E. nici o variant corect.
484. Tratamentul xerostomiei se poate face cu: ADE p. 588
A. medicaie sialogog;
B. coleretice de tipul sulfarenului;
C. adrenalin;
D. pilocarpin;
E. saliv artificial.
485. Zonele mandibulare unde apar n special leziuni de decubit sunt: BC p. 583
A. la nivelul rugilor palatine;
B. la nivelul tuberculului piriform acoperit de mucoas rezilient;
C. la nivelul tuberculului piriform acoperit de mucoas deplasabil;
D. la nivelul liniei oblice externe;
E. la nivelul liniei oblice interne.

TEMA 69.
Stomatopatii protetice la ET
(593-601)

486. n etiologia stomatopatiilor protetice pot fi incriminai urmtorii factori locali: AD p.593
A. creterea temperaturii locale sub placa acrilic
B. diabetul zaharat
C. alternarea unor pauze n purtarea protezelor
D. microporozitile acrilatului
E. naintarea n vrst .
487. *Tratamentul hiperplaziei epitelio-conjunctive const n: D p.598
A. eliminarea materialului agresor
B. echilibrarea ocluzal corect
C. lustruirea marginilor protezei
D. exicizia chirurgical i refacerea protezei
E. nici un rspuns corect.
488. Candidoza oral: CD p.599

77
A. este o afeciune frecvent ntlnit
B. apariia ei nu este legat de prezena unor factori locali sau generali
preexisteni
C. este favorizat de iritaii cronice locale ale unor proteze incorect
adaptate
D. este favorizat de vrst
E. nici un rspuns corect.
489. *Candidoza cronic atrofic: B p.601
A. are predilecie pentru mucoasa jugal;
B. are predilecie pentru mucoasa palatinal;
C. are predilecie pentru mucoasa labial;
D. are predilecie pentru mucoasa planeului bucal
E. are predilecie pentru mucoasa lingual .
490. *Reaciile tardive marginale: B p.596
A. apar la protezaii recent;
B. se manifest clinic prin ulceraii nsoite sau nu de edem;
C. nu pot fi acoperite de membrane false;
D. simptomele obiective sunt durerea i senzaia de arsur;
E. nu necesit diagnostic diferenial cu leziunile maligne.
491. Tratamentul candidozei cronice atrofice: CE p.601
A. este chirurgical;
B. necesit toaleta protezelor;
C. necesit ndeprtarea protezelor pe timpul nopii;
D. const n cltiri cu ap oxigenat;
E. const n refacerea protezei.
492. Eroziunile in situ : ABD p.595
A. sunt consecina unei greeli n amprentare;
B. clinic se prezint ca zone congestive limitate nsoite sau nu de
ulceraii;
C. sunt zone ulcerate ;
D. dau durere ce variaz de la jen la durere violent;
E. nu dau durere.
493. *Eroziunile in situ pot aprea mai frecvent : A p.595
A. la nivelul liniei oblice interne mai ales n zona ei posterioar;
B. la nivelul liniei oblice interne mai ales n zona ei anterioar;
C. la nivelul liniei oblice externe
D. la nivelul marginii laterale a limbii;
E. la nivelul papilei bunoide.

TEMA 70.
Reoptimizarea protezelor mobile
(693-703)

494. *n cazul completrii bazei cnd se pierd dinii distali: C p.702-


A. se va modifica raportul vechii proteze cu cmpul protetic 703
B. reparaia se va executa fr grab pentru a nu aprea erori de execuie
C. se va evita aplicarea monomerului de acrilat pe dinii acrilici

78
D. n timpul reparaiei se aplic monomer acrilic peste dinii acrilici
E. nici o variant corect.
495. n cazul reparaiei unei fracturi simple a protezei cu dou fragmente . CE p.699
A. cele dou fragmente izolate cu ap se vor coapta cu atenie
B. se solidarizeaz cele dou fragmente prin lipire provizorie cu Repin
C. solidarizarea fragmentelor se poate face i prin picurare de cearde-a
lungul liniei de fractur
D. zona unde s-a efectuat reparaia nu se prelucreaz i nu lustruiete
E. n interiorul protezei se va turna silicon fluid pentru amprent.
*
496. Indicaiile cptuirii sunt toate mai puin: B p.693
A. atrofia avansat a zonei de sprijin
B. ameliorarea sprijinului la o protez subextins
C. n deficiene clinice i de laborator
D. n cazul deteriorrii modelului funcional
E. profilaxia esuturilor sensibile la presiuni masticatorii.
497. *Contraindicaiile cptuirii sunt: D p.693
A. migrri ale dinilor antagoniti ctre spaiile edentate
B. extruzia dinilor vecini spaiului edentat
C. proteze noi
D. proteze cu reparaii multiple
E. toate variantele corecte.
498. Obiectivele cptuirii sunt: BCD p.693-
A. creterea succiunii 694
B. frnarea deplasrilor orizontale
C. obinerea unui sprijin echilibrat pe dini restani i suport muco-osos
D. rspunurile B i C sunt corecte.
E. Profilaxia muco-osoas
499. Cptuirea direct: CE p.694
A. este fcut n laborator i cabinet;
B. este fcut direct pe mucoas fr model;
C. nu are risc de iritaie pentru mucoasa bucal;
D. necesit igienizarea cmpului protetic;
E. este o metod rapid.
500. Cptuirea indirect: AB p.695
A. este fcut n laborator;
B. nu are risc de iritaie pentru mucoasa bucal;
C. este rapid;
D. are consum mic de materiale;
E. nici o variant corect.
501. Cptuirea cu gura nchis: AC p.694
A. n faza de laborator ambalarea n chiuvet este nlocuit cu o pres de
cptuire;
B. materialul folosit este cu vscozitate lent progresiv;
C. materialul folosit n faza clinic este termoplastic;
D. are risc de iritaie pentru mucoasa bucal;
E. nici o variant corect.

79