CAPTAREA APEI SUBTERANE

1. Generalitati

Apa libera care circula in rocile granulare sau fisurate si care poate fi captata sub
nivelul terenului sau cand aceasta iese liber la suprafata se numeste apa subterana.
Sursele de apa subterana pot fi cu nivel liber sau sub presiune. In cazul in care stratul
permeabil purtator de apa este marginit pe o portiune de nivelul liber al terenului se
formeaza izvor.

Determinarea elementelor hidrogeologice ale stratelor acvifere

Pentru dimensionarea corecta a captarilor din surse subterane este necesar sa fie
cunoscute elementele hidropedologice ale stratului.

Elementele hidrogeologice ale unui strat acvifer sunt:

natura stratului: - cu nivel liber

- sub presiune

din material granular

din roca fisurata

grosimea stratului de apa si pozitia nivelului hidrostatic

valoarea medie a coeficientului de permeabilitate

panta hidraulica si directia de curgere

porozitatea stratului purtator

granulozitatea

debitul maxim capabil al stratului

curba de pompare q =f(s)

transmisivitatea: T = kM; T = kH
 coeficientul de inmagazinare S.

Pentru obtinerea acestor elemente, in teren se executa foraje de studiu.

1. Determinarea stratelor de apa subterana

In cercetarea stratelor de apa, geofizica utilizeaza doua metode: metoda geoelectrica

si metoda seismica.

Metoda geoelectrica se bazeaza pe masurarea rezistivitatii electrice a rocilor

strabatute de un curent electric continuu.

Metoda microseismica consta in producerea de socuri pe sol care se propaga prin

unde in toate directiile cu o viteza proportionala cu caracteristicile elastice ale rocilor (in
rocile uscate undele se propaga mai greu fata de rocile imbibate cu apa).

Daca rezultatele confirma existenta stratului de apa se trece la metoda de cercetare

prin foraje de studiu care ofera elementele cantitative necesare in calculele de
dimensionare a captarii.

Determinarea grosimii stratului de apa si a nivelului apei

In cazul acviferului cu nivel liber se masoara adancimea de la cota terenului la cota

nivelului apei, iar in cazul acviferului sub presiune se determina cota nivelului tavanului care
limiteaza stratul prin verificarea probelor de pamant scoase si calitatea noroiului de foraj.
Prin continuarea forajului se determina cota stratului impermeabil suport.

Grosimea stratului de apa pentru calcul:

(1)

in care: H - grosimea masurata a stratului de apa in studiul efectuat;

Nmin - inaltimea precipitatiilor anuale in anul cel mai secetos;

N - inaltimea precipitatiilor anuale in anul in care se fac studiile.

3. Determinarea directiei de curgere si a marimii pantei hidraulice

 Pentru determinarea pantei stratului de apa se executa foraje dispuse in triunghi cu
latura de 100150 m, grupul de foraje fiind repetat la distante de 500 m. Se determina in
fiecare put, cota nivelului apei, raportata la acelasi sistem de referinta.

Fig.1. Determinarea grafica a pantei stratului de apa:

a) plan static cu trei foraje; b) trasarea hidroizohipselor

Cunoscand 3 puncte din acel plan se poate determina marimea pantei si directia de
curgere normala pe curbele de nivel de pe suprafata apei numite hidroizohipse.

4. Determinarea curbei putului q = f(s)

In foraj se introduce o pompa a carei conducta de refulare se prelungeste pana la o

cutie metalica (haba) cu V = 1,0 m3. Se introduce in put un sistem de masurat nivelul. Se
face pompare la 20% din capacitatea pompei regland vana pe refulare. Nivelul se
stabilizeaza in maxim 3 zile. Se determina debitul si nivelul. Se mareste debitul pompei si se
obtin perechi de valori q si s pentru a se trasa q = q(s).

5. Determinarea coeficientului de permeabilitate Darcy

Se determina in practica prin metoda pomparilor de proba.

Pe langa forajul de baza din care se pompeaza apa se executa inca doua foraje de
observatie amplasate pe directia perpendiculara directiei de curgere a apei in strat la
distante cunoscute. Daca din forajul de baza se executa pompari, in jurul putului se produce
o palnie de denivelare care va avea valori diferite in cele 3 foraje. Rezulta, cu relatia Darcy:
 ()

in care a1 si a2 sunt distantele de la forajul de baza la forajele de observatie (fig.).

Fig. Determinarea coeficientului de permeabilitate prin pompari de proba

Pentru a se obtine valorile acestui coeficient in strat se fac cel putin 3 determinari cu
valori diferite pentru debit si se adopta o valoare medie pentru k.

6. Determinarea granulozitatii stratului acvifer

Granulozitatea se determina prin probe de cernere efectuate asupra materialelor

scoase din foraj. Curbele granulometrice determinate, permit sa se determine valorile
caracteristice pentru strat. Valoarea cea mai des folosita este marimea d 40 - diametrul
corespunzator ochiurilor de sita care permite trecerea a 40% din materialul cernut. Functie
de aceasta valoare normativele stabilesc o valoare limita a vitezei de circulatie a apei astfel
incat nisipul din stratul poros de langa put sa nu fie spalat.

Tabelul 1.

d40 (mm) Viteza admisibila (m/s)

0,25 0,0005

0,50 0,0010

1,00 0,0020
 Pentru valori mai mari ale granulelor valoarea vitezei se poate calcula:

(3.)

in care k este exprimat in m/s.

7. Determinarea vitezei reale de circulatie a apei in strat

Intre viteza de curgere a apei vr si viteza aparenta va exista relatia:

(4.)

Prin introducerea intr-un foraj de studiu a unui colorant stabil in apa sau a unui trasor
radioactiv se poate determina vr - viteza reala de curgere a apei, putandu-se determina
astfel si coeficientul de porozitate care poate avea valori p = 0,050,30.

8. Determinarea debitului disponibil de captat din strat

Pentru o portiune de strat cu caracteristici hidrogeologice relativ apropiate debitul

stratului se poate determina:

(5.)

in care: H - inaltimea stratului de apa subterana

L - lungimea stratului

k - coeficient de permeabilitate

i - panta stratului de apa.

Pentru un strat format din mai multe segmente:

(6.)

9. Determinarea debitului maxim al unui put (debit optim)

Pentru a determina numarul de puturi, este necesar sa se determine debitul maxim

(debit capabil) pe care il poate da un put in conditii normale de functionare indelungata.
 Urmand relatiile Depuit-Thieme:

(7.)

si

(8.)

se observa ca pentru a se obtine debite maxime se poate actiona asupra razei putului r o si
(H2 - ho2) sau (H - ho).

Raza putului ro nu se poate mari foarte mult datorita executiei care se complica. In
tara exista utilaje de foraj pana la D = 15001200 mm, dar in mod normal coloana putului
ramane la (200400) mm, spatiul ramas fiind completat cu pietris margaritar. Influenta
termenului H2 - ho2, (H - ho) este maxima in cazul in care ho = 0. Prin micsorarea lui ho creste
debitul, dar creste si viteza de infiltratie a apei prin peretii coloanei de filtru. Limita acestei
viteze este viteza admisibila. La valori mai mari decat aceasta, particulele de nisip sunt
antrenate de apa captata fapt care duce la deteriorarea utilajului de pompare, colmatarea
unor instalatii si prabusirea terenului in zona de captare. Limita de debit peste care se
produce innisiparea se gaseste:

(9.)

Reprezentand grafic cele doua curbe, curba de pompare q = f(s) si curba care
reprezinta debitul, limita inainte de innisipare q = f(v admis) rezulta valoarea maxima a debitului
ce poate fi extras din put.
Fig.3. Determinarea debitului optim al unui put:
a) strat freatic cu nivel liber; b) strat sub presiune

Raza de influenta a putului se poate determina aproximativ cu relatii semiempirice:

(m) (10.)

(m) (11.)

in care k si H exprimate in (m/s) si (m).

10. Determinarea transmisivitatii

Coeficientul de transmisivitate se determina:

T = kM (m2/s) (1)
 T = kH (m2/s) (13.)

in care: k - coeficientul de permeabilitate si

H, M - grosimea stratului acvifer.

11. Determinarea coeficientului de inmagazinare

Coeficientul de inmagazinare S reprezinta volumul de apa care se poate elibera din

volumul de strat acvifer cu baza egala cu o unitate de suprafata cand inaltimea piezometrica
scade cu o unitate.

S = a0.g.mv (14.)

in care : a0 - grosimea stratului de apa echivalenta presiunii

hidrostatice

g - greutatea specifica a apei

mv - coeficientul de compresibilitate verticala a rocii.

Orientativ, valorile coeficientului de inmagazinare si porozitatea pentru strate de mica

adancime sunt date in tabelul

Tabelul

Material d(mm) p(%) S(%)

1. Praf argilos 0,1250,062 45 10

Nisip fin 0,250,125 43 15

3. Nisip fin 0,1250,5 42 25

4. Nisip mijlociu 0,51,0 41 32

5. Nisip mijlociu 12 40 32

6. Nisip grosier 74 38 32
 7. Nisip cu pietris 48 35 30

8. Pietris marunt 816 33 25

9. Pietris mediu 1632 27 22

10.Pietris mediu 3264 25 20

11.Pietris mare 6128 19 15

1Pietris grosier 128256 18 15

13.Pietris >256 17 15

1 Determinarea influentei intre puturi

Datorita capacitatii reduse de debitare a puturilor pentru o captare de apa se executa

mai multe puturi. Distanta intre ele ar trebui sa fie de doua ori raza de influenta. Deoarece
raza de influenta poate fi foarte mare si amplasarea puturilor ar conduce la mari complicatii
constructive si de exploatare este necesar a se lua a < 2R, deci curbele de infiltratie se pot
suprapune, iar debitul fiecaruia se micsoreaza. Din acest motiv se suplimenteaza numarul
puturilor (STAS 1628) cu 20%.

3. Captarea apei subterane in puturi

Puturile sunt constructii pentru captarea apei subterane utilizate cand adancimea
stratului de baza este mai mare de (78) m si grosimea stratului de apa depaseste (23) m.
Se utilizeaza puturi sapate si puturi forate.

3.1. Puturi sapate

Se adopta solutia put sapat in cazul in care Q < 100 l/s, iar stratul acvifer cu o
adancime prea mare. Este posibil de realizat, dar in general se executa obisnuit foraje cu
instalatii mecanice de foraj si care pot fora gauri pana la 1300 mm.

Avand un diametru mare (13) m aceste puturi acumuleaza un volum mare de apa,
iar la intrarea unui debit mai mare din put nivelul apei variaza foarte lent si deci nu se
produce o variatie brusca a vitezei de intrare a apei in put.

In cazul stratelor cu granulatie mare a materialului filtrant se pot obtine debite mari pe
put si deci un numar mic de puturi.
 Debitul maxim se determina:

qmax = pD(H - s)vaa (15.)

Alegerea diametrului se face in functie de tehnologia de executie si de tipul de

barbacane.

Pentru putul cu perete neted si barbacana inglobata (fig.5.) a = 0,20, diametrul este
diametrul interior al constructiei, iar pentru barbacane din perete (cu camasa metalica de
protectie pe perioada lansarii) si cu coroana de pietris margaritar avand rol de filtru invers si
pentru lestare a = 1,0.

Conform metodologiei prezentate debitul maxim (optim) se gaseste la intersectia

curbei de pompare q = f(s) cu dreapta debitului maxim.

Curba de pompare a fost obtinuta intr-un foraj de studiu cu diametru mic (2r 0) in
comparatie cu D - diametrul putului sapat.

Presupunem ca pentru un debit q pentru forajul cu diametrul 2r 0, curba de infiltratie

este data. Trebuie sa se gaseasca h1 = H - S1 pentru diametrul D al putului sapat.

Fig.4. Schema de calcul pentru curba de pompare a putului sapat

Din ecuatia putului rezulta:

(16.)
 Pentru o valoare a debitului q se determina h 1, respectiv s1 si se poate trasa curba
q1 = f(s1) urmand metodologia prezentata pentru aflarea debitului maxim.

Fig.5.a. Put sapat: Detaliu de constructie a putului

Fig.5.b. Detalii de barbacane

3. Puturi forate

Domeniul de aplicatie este mult mai larg fiind utilizate pentru toate tipurile de acvifer.
Fig.6. Put forat

Elementele de dimensionare au fost prezentate anterior.

4. Sisteme de colectare a apei din puturi

Se utilizeaza doua sisteme de colectare a apei din puturi: sistem de colectare prin
sifonare cu put colector sau cazan de vacuum si sistem de colectare prin pompare cu
pompe submersibile amplasate in puturi.

4.1. Sistemul de colectare prin sifonare

Schemele posibile ale captarilor cu puturi prin sifonare sunt: sistem de colectare prin
sifonare clasica si sistem de sifonare cu cap auto-amorsant.
 4.1.1. Sistemul de colectare cu sifonare clasica

Conducta colectoare, care constituie sifonul, este ingropata la (11,5) m sub cota
terenului cu panta de minim 1 spre putul colector sau cazanul de vacuum. La acest
colector se racordeaza cate o conducta formata din: o parte verticala asezata in put, cu
capatul liber la minim 11,5 m sub nivelul cel mai scazut al apei; a doua parte asezata in
rampa si legata la colector. Capatul final este la putul colector sau cazanul de vacuum.

Diferenta de nivel intre cocoasa sifonului si NH d min al apei in putul colector (sarcina
sifonului) nu trebuie sa depaseasca (67) m. Viteza apei in aceste conducte se considera
(0,40,8) m/s. Asigurarea functionarii sifonului (H s < 67 m) se poate asigura prin utilizarea
unor viteze de curgere prin acesta mai mici, deci diametre mari, si micsorarea pierderilor de
sarcina. Prin acestea denivelarea s in putul colector scade sau ingroparea colectorului la o
adancime mai mare (nu mai mult de 34 m).

Pentru instalatia de amorsare se are in vedere un debit de aer evacuat la un vacuum

de (67) m reprezentand circa 10% din debitul de apa.

Fig.7. Colectarea apei in puturi prin sifonare si put colector

In cazul unui numar redus de puturi, cu inaltimi mici de aspiratie, asezare

convenabila fata de consumator, linie electrica de alimentare, se poate aseza putul colector
si la unul din capetele liniei de captare. In acest caz distanta putului colector fata de ultimul
put va fi de minim 10 m, dar nu mai mare de (2030) m.

4.1. Sistemul de colectare cu sifon autoamorsat

In cazul in care nu se permite asezarea in rampa a conductei colectoare (linie de

puturi asezata paralel cu malul unui rau pentru captarea apei infiltrata prin mal) asezarea
colectorului se face paralel cu linia terenului. Se dimensioneaza astfel incat sa functioneze
cu un grad de umplere j = 0,8. Spatiul de aer de deasupra asigura circulatia aerului degajat
din apa, circulatie care are loc atat datorita antrenarii de catre curentul de apa cat si datorita
capului autoamorsat.

Viteza maxima nu trebuie sa depaseasca 1,2 m/s.

Fig.8. Colectarea apei din puturi cu cap autoamorsat.

Putul colector in amandoua variantele se dimensioneaza astfel incat sa permita

amplasarea tuturor conductelor cu distanta maxima intre ele si intre acestea si pereti de
(2025) cm.

Diametrul poate fi 3, 4, 5, 6 m. Inaltimea se determina astfel incat sa se asigure

(11,5) m garda fata de suprafata libera la NH d min si (11,5) m fata de fund pentru a nu se
antrena nisipul care eventual s-a depus. Pentru depunerea nisipului se prevede un spatiu
de (12) m.

Se leaga 46 puturi la un colector secundar si acest colector printr-o vana se leaga la

colectorul care ajunge la putul colector.

Fig. 9. Detaliu de put colector cu trei conducte sifon

Fig. 10. Detaliu camin de vane pe sistemul de colectare

4. Sistemul de colectare prin pompare

La puturile care capteaza apa din stratele de adancime medie si mare se echipeaza
fiecare put cu pompe submersibile care refuleaza apa intr-o conducta colectoare care
lucreaza sub presiune. Se utilizeaza acest sistem numai in cazul in care sistemul cu
sifonare nu poate functiona normal.

La adancimi peste 20 m si debite mici se utilizeaza pompe submersibile, iar la

adancimi mai mici se pot utiliza pompe verticale cu coloana (fig.11.).
Fig.11. Schema de pompare a apei din puturi cu pompe submersibile

5. Dimensionarea captarilor cu puturi

Pentru dimensionarea captarilor cu puturi se cunosc urmatoarele elemente:

debitul ce trebuie captat QId

caracteristicile stratului acvifer : H, k, i, p, d40

planul de situatie al zonei.

 Se determina:

a) lungimea frontului de captare:

pentru acvifer cu nivel liber:

(17.)

pentru acvifer sub presiune:

(18.)

b) debitul optim pe put din curba de pompaj si dreapta vitezei aparente admisibile;

c) numarul de puturi: ; coeficientul 1,2 se ia pentru siguranta conform

STAS 1629

d) debitul efectiv al unui put:

(19.)

e) distanta intre puturi:

(20.)

aceasta trebuie limitata la minim 50 m pentru puturi in acvifer cu nivel liber si 100 m la
acvifer sub presiune. Daca rezulta mai mica decat 50 m sau 100 m se adopta distanta
minima.

f) recalcularea lungimii frontului de captare: L = (n - 1)a

g) sistemul de colectare a apei de puturi

 Pentru puturile in strat freatic cu nivel liber se incepe cu sistemul de sifonare clasic
sau cu cap autoamorsat. Se leaga convenabil cate 46 puturi la colector asezand
convenabil putul colector.

Conductele se dimensioneaza la v = (0,40,8) m/s pentru sifonare clasica si la o

viteza corespunzatoare pantei terenului egala cu panta colectorului cu cap autoamorsat la
un grad de umplere maxim 0,8.

Daca se asigura Hv = 67 m sistemul poate fi adoptat, iar in caz contrar se recurge la

sistemul cu pompe individuale in put. Pompa se alege la un debit egal sau mai mic decat
debitul efectiv al putului. Se recalculeaza numarul de puturi pentru noul debit (debitul
pompei) si denivelarea apei in put. Conducta colectoare se dimensioneaza la (0,81,0) m/s.

h) distanta de protectie sanitara - marimea perimetrului de regim sever

Utilizand graficul din figura 13.a. se calculeaza distanta D 1 conform paragrafului 7.

* pentru acvifer cu nivel liber:

* pentru acvifer sub presiune:

pentru durata de parcurgere T = 20 zile, iar din grafic se determina D amonte, Daval, Dlateral cu
reducerea la dimensiunile minime indicate: D am = 50 m

Dav = 20m

i) alegerea coloanei de filtrare este o problema importanta intrucat de eficienta ei

depinde durata de viata a putului;

De regula puturile au o singura coloana cu lungimea egala cu grosimea stratului

acvifer. In cazul in care stratul acvifer este format dintr-o succesiune de strate permeabile
separate de lentile impermeabile coloana este din mai multe bucati.

Alegerea tipului de coloana de filtru este legata de tipul de material pentru coloana,
usor de prelucrat mecanic si avantajos hidraulic. Materialul trebuie protejat contra coroziunii,
otel inox (tabla sau sarma), masa plastica. Se poate alege o coloana tip punte executata din
otel inox sau otel protejat cu orificii cu deschiderea 34 mm. Procentul de goluri h calculat
ca raportul dintre suprafata activa si suprafata laterala totala a coloanei, este important
intrucat trebuie sa asigure un acces favorabil al apei in put dar si sa-i asigure acesteia
rezistenta mecanica.

Pentru o coloana cu lungimea egala cu grosimea stratului M, pentru a avea o

colectare relativ uniforma a apei pe intreaga coloana, este necesar ca:

(23.)

Pentru a avea o rezistenta hidraulica redusa:

(24.)

cu: ,

in care m - coeficientul de debit la curgerea prin orificiile coloanei (cu nisip sau pietris
margaritar); h - procentul de goluri, D - diametrul coloanei de filtrare.

La coloane cu lungimi pana la 56 m se poate accepta o colectare uniforma a apei

pe toata lungimea, iar la un procent de goluri de peste 10% rezistenta hidraulica a filtrului
este foarte redusa.

6. Captari orizontale din stratul acvifer

6.1. Drenuri de captare a apei

In cazul stratelor de grosime mica (25) m si care se afla la adancime relativ mica,
sub cota terenului (810) m este indicata captarea apei in dren.

Drenul este un element constructiv permeabil care, asezat perpendicular pe directia

de curgere a apei in strat, capteaza apa si o transporta la putul colector.

Drenurile pot fi:

nevizitabile (dren propriu-zis)

 vizitabile (galerii).

In functie de panta piezometrica in regim natural a stratului acvifer, drenurile pot fi:

de coasta; i > 0,01 (primesc apa pe o parte)

in bazin ; i < 0,01 (primesc apa pe doua parti).

Drenurile se amplaseaza la baza stratului acvifer intr-o transee. Daca se considera

necesar, la baza, pentru a aseza tuburile de drenaj se executa un strat de beton de
egalizare de (1020) cm.

Diametrul drenului creste catre putul colector, iar schimbarea diametrului se face intr-
un camin al carui radier este mai coborat cu 50 cm decat cota radierului tubului.

In jurul tubului de dren se prevede un filtru invers din straturi de minim 10 cm

grosime.

Fig.1 Captare cu dren de coasta.

 Marimea granulelor se stabileste ca la filtrul invers.

La 50 cm deasupra nivelului stratului de apa se executa o saltea de argila de circa 30

cm grosime cu una sau doua pante pentru a nu permite apelor de suprafata sa se infiltreze
in dren. Putul colector se aseaza la jumatatea frontului, iar la debusarea drenului in put se
prevede o stavila de perete.

6. Dimensionarea captarilor cu dren

Pentru dimensionarea captarii se cunosc urmatoarele elemente:

debitul ce trebuie captat QId

caracteristicile stratului acvifer: H, k, i, p, d40.

Se determina:

a) lungimea frontului de captare s lungime dren:

dren de coasta:

(25)

dren in bazin:

(26.)

b) panta longitudinala a drenului se adopta in functie de configuratia terenului si de

marimea drenului.

Viteza apei in dren trebuie sa fie mai mare de 0,7 m/s.

Panta longitudinala nu trebuie sa fie mai mica de i = 0,001

c) sectiunea transversala a drenului Dn se calculeaza corespunzator unui grad de

umplere j = h/D = 0,5 si Dn minim = 250 mm. Se presupune ca drenul colecteaza apa din strat
cu debit uniform pe toata lungimea. Se trece succesiv la diametrele 300, 400, 500 mm si se
determina lungimile corespunzatoare pana cand debitul asigurat de ultima sectiune este
egal sau mai mare decat debitul drenului in sectiunea de langa putul colector.
 d) distanta de protectie sanitara se determina pentru drenuri de coasta:

(27)

Pentru drenuri in bazin se utilizeaza graficul din fig.13.b., se calculeaza raportul

si , iar din grafic rezulta h1 = h1/H se deduce din relatia (27.).

Fig.13. Grafice pentru calculul simplificat al zonei de protectie sanitara

a. pentru puturi; b. pentru dren

Daca terenul este limitat, valorile Dam, Dav, Dlat pot fi reduse, dar nu mai mult de 20
m.

7. Protectia sanitara a captarilor de apa

 7.1. Protectia captarilor cu puturi

Deoarece in cazul apei subterane apa indeplineste conditiile STAS 1342-91, pentru a
fi potabila, este necesara numai o dezinfectare. Intrucat nu se prevede statie de tratare,
sursa trebuie protejata.

O prima masura de protectie se ia prin alegerea amplasamentului in amonte sau

lateral de localitate sau industrii, astfel incat apa de suprafata care spala localitatea sa nu
ajunga la captare. Exceptie fac de la aceasta regula captarile de la adancimi mai mari de
100 m.

La o impurificare naturala cu substante chimice sau organice biodegradabile, daca

apa curge printr-un strat poros curat timp de 20 de zile, atunci datorita procesului natural de
autoepurare al solului, apa se purifica si capata caracteristicile unei ape potabile.

Aceasta presupune ca suprafata de teren aferenta acestei distante de curgere

trebuie pastrata curata din punct de vedere sanitar si aparata impotriva oricaror impurificari
accidentale. Aceasta suprafata - perimetru de regim sever - se imprejmuieste, accesul fiind
interzis. Zona se inierbeaza si nu se folosesc nici un fel de ingrasaminte, erbicide sau
insecticide. Amonte de captare aceasta zona nu va fi mai mica de 50 m, iar aval si lateral 20
m (Decret 1059-67). In jurul acestei zone se instituie zona de restrictie corespunzator unei
durate de 50 zile. Amplasarea in aceste zone a unor constructii se face numai cu avizul
organelor sanitare.

Marimea perimetrului de regim sever se calculeaza considerand ca in T = 20 zile

putul functionand cu debit maxim trebuie sa scoata toata apa continuta in cilindrul de raza
D1, grosime M si porozitate p.

Tqmax = ppD12M (28.)

(m) (29.)

Pentru put in strat freatic:

(30.)
 Pentru un sir de puturi se pot folosi diagramele din fig.13.a.

Daca valorile pentru Dam, Dav, Dlat sunt mari, acestea se pot reduce la 50 m amonte si
20 m aval si lateral, dar nu mai pot fi garantate caracteristicile bacteorologice si este
obligatorie clorarea apei.

In cazul puturilor de adancime de cel putin (4050) m perimetrul se instituie de

dimensiuni minime (1020) m din motive constructive.

7. Protectia captarilor cu drenuri

In cazul drenurilor distanta amonte se ia egala cu lungimea drenului parcurs in 20

zile.

(31.)

sau se reduce la 50 m amonte si 20 m aval daca rezulta mai mare, asigurandu-se totodata
dezinfectarea artificiala.

La drenul in bazin problema se rezolva prin incercari conform cu fig.13.b.

(3)

in care: h1 = h1H coeficientul h1 calculat cu graficul din fig.13.b. in functie de h0; h0 - inaltimea
stratului de apa in dreptul drenului, H - grosimea stratului de apa.

Aplicatia 1.

Sa se determine elementele caracteristice ale captarii subterane cu puturi stiind ca:

- QIc = 5625 m3/zi = 65 l/s

- grosimea stratului acvifer H = 9,9 m

- d40 = 0,5 mm

- curba de pompaj: s = 0,04q(q + 1)

- coeficientul de permeabilitate K = 70 m/zi

 - plan de situatie

Schema sistemului de alimentare cu apa

C - captare

SP - statie pompare

A - apeduct

R - compartiment de inmagzinare a apei (castel de apa, rezervor)

RD - retea de distributie a apei

Determinarea elementelor caracteristice pentru captarea subterana CS:

H = 8 + 0,1Ns = 8 + 0,119 = 9,9 m

s = 0,04q(q+1)
q1 = 1 l/s s1 = 0,08 m

q2 = 4 l/s s2 = 0,80 m

q3 = 10 l/s s3 = 4,40 m

d40% = 0,5 mm cf. temei (40% din granulele stratului acvifer au marimea 0,5 mm)

se alege:

d40 = 0,5 mm va = 1 mm/s

d40 = 1 mm va= 2 mm/s

d40 = 0,25 mm va = 0,5 mm/s

deci: Qmax = 2prHva

Qmax = 300.10-3.3,14.9,9.1.10-3 m3/s

Qmax = 9326.10-6 m3/s

deci: Qmax = 9,33 l/s

1. Determinarea lungimii frontului de captare.

QIc = Qs.zi.max. = 5625 m3/zi = 65 l/s

K - coeficient de permeabilitate = 70 m/zi

i - panta hidraulica - panta medie a terenului

Fig.14. Calculul pantei medii

L = 1160 m

Determinarea debitului optim si a denivelarii optime.

Fig.15. Determinarea debitului optim

Din reprezentarea grafica din figura 15. rezulta:

s0 = 2,20 m

q0 = 7,30 l/s

3. Numarul de foraje:

n0 = 1,2n = 10,68

n0 = 11 foraje

4. Debitul efectiv al unui foraj:

5. Distanta intre foraje:

6. Distanta de protectie sanitara:

Se adopta: Damonte = 50 m

Daval = 20 m

Dlat =35m

p - porozitatea = 0,3

T - timpul normat de filtrare a apei in strat; pentru perimetrul de regim sever T =

20zile

Deoarece D > 50m

 e necesar D =105 m

7. Captarea apei prin sifonare clasica:

Fig.16. Schita pentru captarea apei prin sifonare clasica din puturi

Dimensionarea conductelor prin sifonare

Tronson Q (l/s) cote

Dn(mm) j v (m/s) L (m) hr=J.L(m)
piezometrice

l+3m+l0
NFHd = 118,300
F1-2 q=5,9 125 0.0035 0,49 105+3+8,73 0,408
cota piezo 2
116,73
117,890
F2-3 2q=11,8 150 0.0050 0,66 105 0,525
cota piezo 3
117,360
F3-4 3q=17,7 200 0.0042 0,70 105 0,473 cota piezo 4

116,890
F4-5 4q=23,6 200 0.0040 0,72 105 0,420
cota piezo 5
Tronson Q (l/s) cote
Dn(mm) j v (m/s) L (m) hr=J.L(m)
piezometrice

116,470
F5-6 5q=29,5 250 0.002 0,60 105 0,210
cota piezo 6
116,260
F6-A 6q=35,5 250 0.0032 0,74 52,5 0,168
cota piezo A
116,092
A-PC Fq=65 350 0.003 0,83 20 0,060
NPC=116,032

- Cota teren put colector CTPC = 123,00 m

- Cota ax conducta sifonare langa PC = CTPC - 1,5 m = 123,00 - 1,50 = 121,50m

- Cota in dreptul primului foraj F1 = cota ax cond. sifonare langa PC - [5,5l + (3,0 +
3,0)]ic

CF1T =121,5 - [(5,5105) + 6]0,002

CF1T=121,5 - 1,167 =120,33 m

- Cota conducta de sifonare partea inferioara = C F1T - 2,5 - H + 1 m = 123,0 - 2,5 - 9,9
+1

CF1T = 111,60 m

l0 = cota in dreptul lui F1 - cota conducta sifonare partea inferioara

deci: l0 = 120,33 - 111,60 = 8,73 m

l0 = 8,73 m < H = 9,9 m

NHst F1 = nivel hidrostatic corespunzator F1

NHst F1= CF1Tcaptare - 2,50 m = 123,00 - 2,50 = 120,5 m

NHd F1= NHst F1 s0 = 120,50 - 2,2 = 118,30 m (s0 = 2,2 m)

C2piezo = NHdF1 - hrF1-2 = 118,30 - 0,408 = 117,89 m

C3piezo = NHdF1 hrF2-3 = 117,89 - 0,525 = 117,36 m

C4piezo = NHdF1 - hrF3-4 = 117,36 - 0,473 = 116,89 m

C5piezo = NHdF1 - hrF4-5 = 116,89 - 0,420 = 116,47 m

C6piezo = NHdF1 - hrF5-6 = 116,47 - 0,210 = 116,26 m

CApiezo = NHdF1 - hrF6-A = 116,26 - 0,168 = 116,092 m

CA-PCpiezo = NHdF1 - hrA-PC = 116,092 - 0,060 = 116,032 m

Verificare:

NHdF1 - ahr = NPC

ahr = 0,408 + 0,525 + 0,473 + 0,420 + 0,210 + 0,168 + 0,06 = 2,264;

DPC = 3,0; 4,0; 5,0; 6,0 m.

QIC = 234 m3/h

tf = 1

Luam DPC = 4 m pentru putul colector

3,9 = 12,56hu, de unde: hu = 0,31 m < 1,0 m

Deci, diametrul ales DPC = 4,0 m este bun.

NPCmin = NPC - hu

NPC= 116,032 - 0,31 = 115,722 m

Hvacuum = cota ax conducta de sifonare la intrare in PC minus N PC

 Hvacuum = 121,50 - 115,722 = 5,778 m

Se verifica Hvac. < 67 m si solutia poate fi adoptata.

Aplicatia

Captare din strat acvifer sub presiune, prin sir de foraje

echipate cu electropompe submersibile prin conducte de refulare
Sa se determine elementele caracteristice ale captarii subterane cu puturi stiind ca:

- QIC = 5625 m3/zi = 65 l/s

- grosimea acviferului M = 11,9 m

- d40% = 0,5 mm

- coeficientul de permeabilitate K = 70 m/zi

- plan de situatie

Elementele captarii:

M - grosimea stratului captiv

Ns = 19

M = 10 + 0,1Ns;

M = 10 + 0,119=11,9 m

M = 11,9 m

1. Lungimea frontului de captare Lfc.

 QIc = 5625 m3/zi

K - coeficient de permeabilitate = 70 m/zi

i - panta hidraulica - panta medie a terenului

i = 4%

M = 11,9 m/zi

Lfc = 169,0 m

Debitul optim pentru un foraj

q = KMs;

K - coef. de permeabilitate = 70m/zi

va = 1mm/s

q0 = Qmax = 2prMva

q0 = 3,1430010-311,9va

q0 = Qmax = 3,1430010-311,91.10-3

q0 = 1120910-610-3 l/s = 11,21 l/s

q0 = 11,21 l/s

Rezulta din graficul din fig.18.

s0 = 1,20 m

q0 = 11,21 l/s
Fig.18. Determinarea debitului optim pe put

3. Determinarea numarului de foraje

n = 1,2no = 6,95

n = 7 foraje

4. Debitul efectiv pe put

Debitul unui foraj: q = 9,30 l/s

5. Distanta intre foraje

cum l = 24,14 < 100m se adopta l = 100m

Lfc = 100n = 1007 = 700m

6. Distanta de protectie sanitara

(m)

in care:

K = 70 m/zi

i = 0,04

p - porozitatea = 0.3

T - timpul normat de filtrare a apei in strat; pentru perimetrul de regim sever T=20zile

D = 186,66 m > 50 m

Se adopta: Damonte = 50 m

Daval = 20 m

Dlat = 35 m

La sursa se prevad instalatii pentru dezinfectia apei.

Fig.19. Schita pentru calculul sistemului de colectare a apei din puturi

7. Dimensionarea conductelor de colectare a apei din puturi

Tronson Q (l/s) Dn(mm) j v (m/s) L (m) hr=jxL(m) Cote piezometrice

4+5= CpiezoF1= 147,212

F1-1 q=9,3 125 0,008 0,73 0,072
9m
1-2 q=9,3 125 0,008 0,73 100 0,80 Cpiezo1=147,14
2-3 2q=18,60 200 0,0028 0,60 100 0,28 Cpiezo2=146,34
3-4 3q=27,80 200 0,0048 0,78 100 0,48 Cpiezo3=146,06
4-5 4q=37,50 250 0,0038 0,80 100 0,38 Cpiezo4=145,58
5-6 5q=46,50 250 0,0045 0,85 100 0,45 Cpiezo5=145,20
6-7 6q=55,75 250 0,0080 1,15 100 0,80 Cpiezo6=144,75
Cpiezo7=143,95

CTR+5m = 133+5
7-R 7q=65,00 300 0,0035 0,88 1700 5,95 =138,0

CTR+4m = 133+4
=137,0

Dimensionarea conductelor se face astfel incat vitezele sa fie cuprinse in domeniul

0,6 m/s1,2 m/s
Cpiezo7 = CTR + 5 m + hr7-R = 138,00 + 5,95 = 143,95 m

Cpiezo6 = Cpiezo7 + hr6-7 = 143,95 + 0,80 = 144,75 m

Cpiezo5 = Cpiezo6 + hr5-6 = 144,75 + 0,45 = 145,20 m

Cpiezo4 = Cpiezo5 + hr4-5 = 145,20 + 0,38 = 145,58 m

Cpiezo3 = Cpiezo4 + hr3-4 = 145,58 + 0,48 = 146,06 m

Cpiezo2 = Cpiezo3 + hr2-3 = 146,06 + 0,28 = 146,34 m

Cpiezo1 = Cpiezo2 + hr1-2 = 146,34 + 0,80 = 147,14 m

CpiezoF1 = Cpiezo1 + hrF1-1 = 147,14 + 0,072 = 147,212 m

CpiezoF2 = Cpiezo2 + hrF2-2 = 146,34 + 0,072 = 146,412 m

CpiezoF3 = Cpiezo3 + hrF3-3 = 146,06 + 0,072 = 146,132 m

CpiezoF4 = Cpiezo4 + hrF4-4 = 145,58 + 0,072 = 145,652 m

CpiezoF5 = Cpiezo5 + hrF5-5 = 145,20 + 0,072 = 145,272 m

CpiezoF6 = Cpiezo6 + hrF6-6 = 144,75 + 0,072 = 144,822 m

CpiezoF7 = Cpiezo7 + hrF7-7 = 143,95 + 0,072 = 144,022 m

NHdF1 = CTF1 - 3,5 m s0 = 122,0 - 3,5 - 1,2 = 117,30 m

NHdF1 = 117,30 m

Inaltimea de pompare pe forajul F1

HpF1 = CpiezoF1 - NHdF1 = 147,212 - 117,30 = 29,91 m

HpF2 = CpiezoF2 - NHdF2 = 146,412 - 117,30 = 29,112 m

HpF3 = CpiezoF3 - NHdF3 = 146,132 - 117,30 = 28,832 m

HpF4 = CpiezoF4 - NHdF4 = 145,652 - 117,30 = 28,352 m

HpF5 = CpiezoF5 - NHdF5 = 145,272 - 117,30 = 27,972 m

HpF6 = CpiezoF6 - NHdF6 = 144,822 - 117,30 = 27,522 m

HpF7 = CpiezoF7 - NHdF7 = 144,022 - 117,30 = 26,722 m

 Aplicatia 3.

Sa se determine elementele caracteristice ale unei captari subterane cu puturi

cunoscand:

- QIC = 4084,5 m3/zi = 0,047 m3/s

 - i = iT

- nivelul apei se gaseste la 6,50 m sub cota terenului

- grosimea acviferului M = 9,05 m

- d40 = 0,5 mm

- coeficientul de permeabilitate K=70 m/zi

- curba de pompaj s = 0,04q(q + 1)

- grosimea stratului acvifer din anul de studiu: H = 9,05 m

- precipitatii atmosferice minime anuale: Nmin = 525 mm

- precipitatiile in anul de studiu: Nst = 691,67 mm

A. Calculul elementelor captarii cu put forat din acvifer cu nivel liber

1. Lungimea frontului de captare:

Miscarea apei subterane in stratele acvifere continue se face in conformitate cu

legea lui Darcy (regim de curgere laminara); face exceptie numai o zona redusa situata in
imediata vecinatate a constructiilor de captare, unde viteza apei creste sensibil, astfel incat
regimul de miscare se departeaza de cel laminar, dar acest fapt nu influenteaza calculul
general al captarii, ci produce o coborare mica a nivelului apei in puturi.

Lungimea L a frontului de captare se calculeaza in ipoteza ca intreaga lungime a

stratului acvifer care transporta debitul ce trebuie captat este interceptata de puturi, dispus
perpendicular pe directia de curgere a curentului subteran.

Pentru strate de apa cu nivel liber expresia de calcul a lungimii frontului de captare
este:

(m)

in care:
 Qc - debitul de calcul al captarii (m3/s);

Hmin - grosimea medie a stratului de apa subterana cu nivel liber pe lungimea frontului
de captare la nivelul cel mai scazut al apei subterane, dupa perioade lungi de seceta
(m);

K - coeficient mediu de permeabilitate al stratului acvifer, calculat prin metode

statistice ca valoare medie ponderata (m/s);

i - panta hidraulica medie a curentului subteran;

i = iT =1,2%

Calculul debitului maxim pe put (Qmax.put):

Debitul se determina pe baza rezultatelor obtinute la probele de pompare, punandu-

se conditia de limitare a vitezei de intrare a apei in put, pentru a se evita innisiparea putului.
Viteza aparenta admisibila de intrare a apei in put se calculeaza cu relatia de tip Sichardt:

K - coeficient de permeabilitate (m/s)

a - coeficient care se ia de regula egal cu 15, iar la strate acvifere cu granulatie foarte
fina se ia egal cu 18.

In cazul unui strat de apa freatica, determinarea debitului maxim capabil al unui put
de captare se face prin metoda grafica si anume: se traseaza grafic curba debitului in
functie de denivelare, dupa rezultatele obtinute la probele de pompare, insa raportate la
nivelul apei subterane dupa perioada de seceta, adica la nivelul corespunzator H min.
 Consider Dforaj = 300 mm.

Corespunzator la 40% din diametrul particulelor de nisip de 0,5 mm rezulta:

vadm = 0,001 m/s

qmax.put = vadmpDfH = 0,0013,140,39,05 = 0,00852 m3/s = 8,53 l/s

qmax.cap.put = 5,24 l/s ;

soptim = 3,4 m

3. Numarul puturilor:

n - numarul de puturi

4. Debitul efectiv pe put:

5. Distanta intre puturi:

a - distanta intre puturi

6. Calculul zonei de protectie a captarii:

Se determina prin calcul la captari de apa potabila pentru conditia indeplinirii unui
timp normat de filtratie T prin strat:
 T = 20 zile pentru zona cu regim sever

T = 70 zile pentru zona de restrictie din care 50 zile in afara zonei cu regim sever;

Calculul distantelor de protectie sanitara consta in calculul timpului T, in care o

particula fluida parcurge drumul de la marginea perimetrului pana la put. Egalandu-se timpul
T cu 20 zile se gaseste distanta de protectie cautata. De obicei, perimetrul de regim sever
se admite de forma dreptunghiulara cu distantele de protectie D am spre amonte, Dav spre
aval si Dlat lateral.

qef.put = 4,28 l/s = 0,00428 m3/s =15,408 m3/h = 369,8 m3/zi.

Pentru zona de protectie de regim sever:

considerand porozitatea p = 0,2

Pentru zona de restrictie a captarii:

T = 50zile
 i = 1; Dh1-PC - iLtot1-PC = 0,001356,25 = 0,36 m

DhCT-CTPC + 1,5 = 1,86 m

LP1-2 = 11,55 - 1,85 - 1 m + 71,25 + 5 m = 84,94 m

qef.put = 4,28 l/s

7. Dimensionarea conductelor sifon pentru colectarea apei din puturi

hr=jxL
Tronson Q (l/s) Dn (mm) j v (m/s) L (m) Cote piezometrice
(m)
Cpiezo1= CTF1-2,5-
P1-2 4,28 100 0,0055 0,55 84,94 0,4671
sef=149,25m
Cpiezo2=149,25-
2-3 8,56 125 0,0061 0,67 71,25 0,4346
0,4671=148,78m
Cpiezo3=148,78-
3-4 12,84 150 0,0058 0,7 71,25 0,4132
0,4346=148,34m
Cpiezo4=148,34-
4-5 17,12 175 0,0047 0,72 7,25 0,3348
0,4132=147,93m
Cpiezo5=147,93-
5-PC 21,4 200 0,0035 0,68 71,25 0,2493
0,3348=147,59m
CpiezoPC = 147,35m

Fig.23. Schita de legare la sifonul colector

8. Dimensionarea putului colector

 tf = 510 min - timp de trecere

Aleg: tf = 8 min

NHd min = 147,35mdM

Cax sifon = CtPC -1,5 = 151,5 - 1,5 = 150 mdM

Hsifon = 150 - 147,35 = 2,65 mdM < 6 m

B. Dimensionarea captarii cu puturi sapate

1. Lungimea frontului de captare:

L = 712,5m

Debitul maxim pe put:

qmax.put = vadmpDputH = 3,1439,050,001 = 0,0853 m3/s = 85,3 l/s

Dput = 3,4,5,6 m

aleg Dput = 3 m

Trebuie transpusa curba de pompaj pentru D = 3 m.

in care:
 r0, h0 - corespund putului cu diametrul mic;

r1, h1 - corespund putului cu diametrul D = 3 m;

q (l/s) h0 (m) h1(m) s1(m)

3 8,45 8,58 0,47
4 8,05 8,27 0,78
6 7,30 7,66 1,39
8 6,15 6,72 2,33
10 4,65 0,54 3,51
12 2,70 4,28 4,77

Fig.24. Schema pentru determinarea curbei de pompaj pentru D = 3,00 m

qoptim =11,9 l/s cu soptim =7,7 m (conform fig.25.)