Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tipuri de receptori:
1
1.Receptori necapsulati:
- terminatii nervoase libere
- discurile Merkel
- receptorii foliculari ai firului de par
2.Receptori capsulati:
- corpusculii Meissner
- corpusculii Pacini
- corpusculii Ruffini
- fusul neuromuscular
- organul tendinos Glogi
2
3
2. Corpusculii Meissner
= terminaie nervoas alungit i ncapsulat
- n interiorul capsulei sunt numeroase spirale ale
filamentelor nervoase terminale, separate printr-un lichid
- stimuleaz o fibra senzitiv mielinizat mare A beta
vitez 30 - 70 m/s
- n pielea glabr (fr pr), buze, vrfurile degetelor
- alte regiuni ale pielii unde este foarte dezvoltat
capacitatea de discriminare a caracteristicilor spaiale ale
senzaiei tactile
- se adapteaz ntr-o fraciune de secund dup stimulare => extrem de sensibili la:
- deplasarea unor obiecte foarte uoare pe suprafaa pielii - vibraii de frecven joas < 80 c/s
4
3.Discurile Merkel
- receptor tactil expandat
- situate pe membrana bazala, in pielea cu par si fara
- iniial trimit un impuls puternic ce se adapteaz parial apoi un impuls mai slab continuu ce se
adapteaz ncet
- furnizeaz impulsuri stabile ce permit perceperea atingerii continue a obiectelor pe piele
- mai multe discuri Merkel sunt grupate ntr-un organ receptor unic
= receptorul n dom Pinkus Iggo (epiteliul bombeaz n afar formnd o cupol)
- totul este inervat de un singur tip de fibr nervoas mielinizat tip A beta
5
6
4. Receptorii foliculului pilos:
- stimulat de micarea uoar a oricrui fir de par de pe corp
- firul de pr are la baza sa o fibr nervoas
- se adapteaz rapid
- detecteaz micarea obiectelor pe suprafaa corpului sau contactul iniial cu corpul
- fibrele nervoase amielinice formeaz 2 inele tactile:
o inel extern - la nivelul tecii fibroase
o inel intern - la nivelul membranei bazale
5. Corpusculii Ruffini
- terminaii ramificate, ncapsulate, localizate n straturile mai
profunde ale pielii : hipoderm
-se adapteaz foarte puin
-semnaleaz starea de deformare continu a pielii i a esuturilor
mai profunde
7
- sesizeaza impulsurile tactile puternice, continue si impulsurile de presiune
- n capsulele articulare, semnaleaz gradul de rotaie al articulaiei
6. Corpusculii Pacini
- o terminatie nervoasa fara mielina
- invelita de lamele concentrice conjunctive
- situati subcutanat,muschi,articulatii
- se adapteaza rapid
- detecteaza presiunea si vibratiile
- modificari extrem de fine si rapide ale mecanicii
- percep vibratii ridicate:60-1000Hz
8
Viteza de adaptare
Se disting 3 tipuri de receptori tactili:
1. rapid adaptabili (fazici) trimit 1-2 impulsuri la actiunea unui stimul de durata (Pacini,receptorii
foliculului pilos), codifica viteza si acceleratia stimulului
2. moderat adaptabili, transmit semnale timp de 50-500 ms la initierea stimului (Meissner)
3. lent adapabili (tonici) emit semnale timp indelungat (Merkel,Ruffini), epiderm.Codifica
intensitatea si durata acesteia
POTENTIALUL DE RECEPTOR
- Cresterea permeabilitii pentru Na+
- Na+ extracelular ptrunde n fibr
- Diferen de potenial ntre zona excitat (deformat) si restul membranei
9
- Se propag n fibr spre poriunea mielinica pn la primul nod Ranvier
- Unde genereaz un potenial de aciune ce se propag de-a lungul fibrei nervoase
- toate informaiile senzitive provenite din segmentele somatice ale corpului ptrund n mduva
spinrii prin rdcinile dorsale ale nervilor spinali
- de la punctul de intrare n mduv pn la creier impulsurile senzitive sunt transmise pe una din
cele 2 ci senzitive alternative:
o sistemul lemniscal medial fasciculele ascendente Goll-Burdach
o sistemul antero-lateral fasciculele spino-talamice anterioare si laterale
Fascicolul Goll-Burdach
1. protoneuronul: in ggl spinal
- prelungirea axonica in cordoanele posterioare
- fibrele zona inferioara:dispuse median
- fibrele zona superioara:dispuse lateral
- fibre A beta:30-70 m/s
2. deutoneuronul:in nucleii Goll-Burdach,bulb
10
- fiecare fibra medulara face sinapsa cu un neuron bulbar, prelungirea lui formeaza panglica
Reil (lemniscul median)
- panglica Reil primeste fibre si de la nervul V, apoi se incruciseaza
3. al treilea neuron: nucleii ventro-postero-laterali din talamus (VPL)
- axonii se termina in girusul postcentral
- se desprind colaterale ce ajung in cerebel si trunchiul cerebral
11
Explorarea funcionrii fascicolului Goll-Burdach se face prin investigarea simului vibrator
aplicnd un diapazon ce vibreaz pe crestele osoase.
Secionarea fascicolului Goll-Burdach nu duce la o complet dispariie a transmiterii semnalelor
tactile bine discriminate i profunde contiente, o parte din ele pot fi transmise prin calea spino-
cervical mai proeminent la carnivore.
- profund: termic
o spino-talamic anterior - semnale tactile nediscriminate
- n cile spino-talamice -lateral se regasesc segmentele sacrale i dorsale
- medial - segmentele superioare: cervico-dorsale - cele 2 fascicole trec prin trunchiul cerebral
lateral de lemniscul medial i dau colaterale pentru formaiunea reticular mezencefalic, ce vor
menine starea de veghe a SC i pstreaz tonusul muscular
- al treilea neuron: n nucleul ventro-postero-lateral din talamus, lng fascicolul Goll-Burdach
o nucleii nespecifici ai liniei mediane
o nucleii intralaminari
o prelungirile corticale ajung tot n girsul post- central: parietala ascendent
12
Fascicolul spino-talamic transmite:
- informaii tactile vag localizate
- de atingere i mngiere a tegumentelor
- de mncrime i gdilare
- impulsuri sexuale
- semnale termice
- semnale dureroase
- fibre A delta i fibre amielinice C - viteza de conducere 1 - 8 m/s (mai redus fa de
fascicolului Goll-Burdach)
- acest sistem conduce - informaii mai lente i nu de foarte mare fidelitate
- are capacitatea de a transmite un spectru larg de modaliti senzoriale: durere, cldur, frig i
senzaii tactile grosiere (cellalt sistem este limitat la anumite senzaii mecano-receptoare)
Sensibilitatea termica
- confera informatii despre temperatura obiectelor si mediul ambiant
- rol homeotermic, participa la termoreglare
Excitantul specific: variatii de temperatura a pielii
Termoreceptorii: - receptie termica externa; cald si rece
13
-termodetectie viscerala si hipotalamica, ce receptioneaza variatia de
temp.interna
Termoreceptorii cutanati
- receptioneaza 2 forme de caldura (plus sau minus), frigul nu este o forma specifica de energie
- pentru cald:corpusculii Ruffini
- pentru rece:corpusculii Krause
- au aspectul unor terminatii nervoase libere
Continuate cu fibre:- A delta pentru frig
- fibre de tip C, pentru cald
- emit continu impulsuri cu frecventa mica si constanta, la temperatura constanta
- la cald creste frecventa
TALAMUSUL
= formaiune cenuie diencefalic spre care converg semnalele senzitivo-senzoriale n drumul lor
spre SC, exceptnd pe cele olfactive
- mas ovoid ncapsulat , cu axul lung orientat antero-posterior
- o lama medular intern (substan alb) mparte talamusul n 2 zone: lateral i median
14
- se bifurc rostral i caudal delimitnd nucleii: anteriori i posteriori
- zona median - nucleii - mediani
- liniei mediane
- zona lateral
o 4 nuclei ventrali
-ventral anterior
-ventro-lateral
-ventro-postero-lateral
-ventro-median
o 2 nuclei dorsali
-dorso-lateral
-postero-lateral
15
- partea posterioara este ocupata in intregime de pulvinar la care se ataseaza pe extremitatea
caudala i ventral corpii geniculai externi i interni (metatalamus)
-exist nuclei nespecifici:
o nucleii formaiei reticulare
o nucleii lamei medulare externe
o nucleii intralaminari - inclui n lama medular intern
o nucleii liniei mediane - ataai de suprafaa median a talamusului
16
Fiziologic, talamusul ndeplinete urmtoarele roluri
I. Releu specific pentru cile senzitive i senzoriale, cu excepia celei olfactive
= funcia esenial a talamusului , dei numai 1/8 din T ndeplinete funcia de releu senzitiv i
senzorial
- nucleul ventro-postero-lateral (VPL): funcie de releu senzitiv i senzorial
- fac sinaps cile senzitive spino-talamice i lemniscal
- nucleul ventro-median (VM) -releu pe calea gustativ i facial
-corpii geniculai interni i externi - conduc impulsuri vizuale i auditive
- n nucleii VPL i VM exist o anumit somatotopie: faa i capul sunt reprezentate n zona
inferioar a nucleului VPL iar membrele inferioare sunt n sus
- fascicolul spino-talamic se termin bilateral:
o pe T de aceeai parte i
o pe T contralateral
17
=> T face o sintez a aferenelor motorii subcorticale, cerebeloase i striate pe care le transmite
scoarei motorii
Circuitul Vicq dAzyr
18
- distrugerea bilateral a nucleului dorso-median la maimu determina tulburri de fixare a
ateniei, dificulti de nvare, modificri ale reaciilor emoionale, diminuarea activitii motorii
IV. Rol n modularea activitii corticale
- nucleii nespecifici ai liniei mediane sunt nucleii intralaminari
- starea de veghe a SC este dependent de T deoarece partea rostral a sistemului activator
ascendent ce aparine formaiei reticulare trece prin T i se rspndete difuz n SC
- distrugerea T face ca animalul sa doarma continu: activitatea ritmic a T contribuie la
electrogeneza corticala:
o pulvinarul descarc impulsuri cu frecvena undelor alfa
o nucleul ventro-lateral - descarc impulsuri cu frecvena undelor beta pe EEG
- SC stabilete numeroase conexiuni cu nucleii talamici prin cile cortico-talamice, SC i T
acioneaz mpreun n controlul sistemului senzitiv
- distructia patologic a nucleilor de releu senzitiv talamic aprut n urma trombozei arterei
talamo-geniculate a fost descris de Dejerine -Roussy:
la nceput se pierde sensibilitatea somatic contralateral
apare o incapacitate de coordonare a micrilor precise pentru ca lipsesc informaiile
cutanate i kinestezice, fenomen denumit ataxie i dispare simul stereognozic
dup cteva sptmni sau luni reapare sensibilitatea, ns senzaiile care se percep sunt
puin localizate i aproape ntotdeauna dureroase, indiferent de stimulul aplicat durerea
apare spontan, uneori n paroxisme, are caracter neplcut, cu o intens participare
afectiv
ex.: picturile de ploaie pe fa genereaz senzaia de arsur
- durerea apare deoarece nucleii liniei mediane ai T nu sufer de tromboza arterei temporo-
geniculate , devin facilitai i transmit cu uurin semnalele ajunse aici pe calea formaiei
reticulare
- pot aprea si micri involuntare:
micri coreo-atetozice datorit ntreruperii sistemului de proiecie din : nucleii bazali
n nucleii talamici: ventral anterior (VA) i ventro-lateral (VL)
tremurtura intenional - se ntrerup cile cerebeloase n nucleii ventro-laterali (VL)
mna talamic - flexia moderat a ncheieturii minii cu hiperextensia degetelor
19
PROIECIA CORTICAL A SOMESTEZIEI
20
- pentru stabilirea proieciilor corticale ale somesteziei s-au folosit urmtoarele metode:
l. Metoda anatomo-funcional
- distrugerea unor mici suprafee corticale i urmrirea deficitului de sensibilitate periferic
precum i degenerescena fibrelor nervoase cu care celulele scoarei au venit n contact
- extirparea circumvoluiei parietale ascendente la maimu determin:
- tulburri de sensibilitate contralateral: hemianestezie, reducerea sensibilitii tactile i
dureroase
- dup cteva sptmni tulburrile de sensibilitate dispar dar rmn unele deficiene la nivelul
feei i degetelor
21
- potenialele evocate se pot recolta i de pe alte suprafee corticale, nu numai din zona de
proiecie specific, dar acestea se nregistreaz dup o laten de 30 - 80 ms
- potenialul evocat primar
apare dup o laten scurt
este provocat de semnale ce ajung n SC prin fibrele cilor somestezice specifice alctuite
din 3 neuroni
- la distrugerea talamusului dispar potenialele evocate tardive (difuze)
- proiecia impulsurilor somestezice nespecifice ce ajunge la SC prin sistemul activator
ascendent
Cortexul cerebral conine 6 straturi separate de neuroni:
1.Stratul molecular:
- este la exterior fiind format din
celule orizontale ale lui Cajal
neuroni de tip Golgi
dendritele neuronilor din st. profunde
22
Straturile neocortexului senzitiv
2.Stratul granular extern format din :
neuroni granulari a caror dentrite ajung in statul molecular iar axonii ajung in straturile V
si VI
3.Stratul piramidal extern format din:
neuroni piramidali cu dendritele in sttratul 1. i cu axonii in st. V si VI si chiar mai
departe
4.Stratul granular intern:
dendrite in stratul molecular
axonii pana in substanta alba
5.Stratul piramidal intern:
celule piramidale gigante Betz
originea fasciculelor piramidale
sediul motricitatii
6.Stratul multiform: alcatuit din celule polimorfe
neuroni fuziformi
neuronii lui Martinoti
Toate aceste straturi au neuroni intercalari excitatori si inhibitori
23
- neuronii din fiecare strat desfoar funcii diferite
- impulsul senzorial aferent specific stimuleaz mai nti stratul neuronal IV de unde impulsul se
rspndete att la suprafa ct i n profunzime
- straturile I i II primesc o aferen difuz, nespecific de la centrii inferiori ai creierului ce pot
facilita o ntreag regiune a cortexului dintr-o dat, cu rolul de a controla nivelul global de
excitabilitate al regiunii stimulate
- neuronii din straturile II i III trimit axoni ctre alte poriuni strns corelate ale cortexului
cerebral
- neuronii din straturile V i VI i trimit axonii la poriuni mai deprtate ale SN
- stratul V -neuroni mai mari- axonii pot ajunge pn n trunchiul cerebral sau mduva spinrii
pentru a furniza impulsuri de control
- stratul VI -muli axoni ajung n T furniznd impulsuri de feed-back de la cortex ctre talamus
4. Metoda stricninizrii
- aplicarea pe SC a unor buci de hrtie de filtru mbibate cu stricnin , scade pragul de
excitabilitate la periferie
24
- apare o hiperestezie de partea opus manifestat:
o prin grataj
o reacii exagerate la stimularea tegumentului
Prin cele 4 metode expuse s-a stabilit c principala proiecie somestezic corticala este situat n
girusul postcentral ce corespunde cu ariile 3,1, 2 dup Brodmann
25
4. reprezentarea cortical a segmentelor corporale se face rsturnat
- picioarele se proiecteaz n zona superioar a circumvoluiei parietale ascendente
- capul - se proiecteaz la baza acesteia
figura se numete homunculus senzitiv - figur :
caricatural
rsturnat
disproporionat
26