Sunteți pe pagina 1din 485

Prof. univ. dr.

l iv i u ST AN CI U LES CU

CURSDEDREPT I IL

CON R T
Lista prindpaleior abrevieri

B.J.-C.D. - Buletinul Jurisprudentei - Culegere de decizii


C. civ. - Cod uI civil
C. proc. civ. - Codul de procedura civila
C.A.B. - Curtea de Apel Bucure~ti
c.c. - Curtea Constitutionala
C.C.R. - Curtea de Conturi a Romaniei
C.J. - revista ,,Curieru! judiciar"
C.J.C.E. - Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene
C.P.J. - Culegere de practica judiciara
C.SJ. - Curtea Suprema de Justitie
CAS - Curtea de Casatie
dee. -decizia
Dec. C.S.J. (C.A.) - deciziile C.S.J. {Curtii de Apel) pe an ii ...
Dreptul - revista ,,Dreptul"
H.G. - Hotararea Guvernului
l.C.C.J. -Tnalta Cu rte de Casatie ~i justitie
J.N. - revista ,,Justitia Noua"
LG.D.J. - Librairie Generale de Droit et Jurisprudence
LP. - revista ,,Legalitatea Populara"
O.G. - Ordonanta Guvernului
O.U.G. - Ordonanta de urgenta a Guvernu!ui
P.R. - revista ,,Pandectele Romane"
R.D.C. - ,,Revista de drept comercial"
R.R.D. - ,,Revista Romana de drept"
R.T.C. - ,,Revue trimestrieile de droit civil"
S.C.J. - revista ,,Studii ~i Cercetari Juridice"
T. S. - Tribunalul Suprem
T.B. - Tribunalul Bucure~ti
Cuprins

lntroducere. Contractul (Reguli generale) ...................................... 15


Sectiunea I. Contractul - mijloc juridic de realizare a intereselor
persoanelor ................................................................................. 15
1. Vointele individuale - fundamentul contractului. ..................... 15
fl.. Ubertate contractuala sau dirijism? ........................................... 17
B. Contractul: greu de definit? ....................................................... 19
C. Reconsiderarea notiunii de contract. Orientari actuale ................ 23
2. Categorii de contracte .............................................................. 24
A. Clasificari expres prevazute In Noul cod clviL .............................. 24
B. Clasificari rezultand din dispozitii implicite ale Noului cod civiL ... 28
3. Tncheierea contractului - moment de ........................ 29
4. Conditiile de validitate ale contractului .................................... 31
A. Capadtatea de a contracta ......................................................... 32
B. Acordul de vointe: determinant ................................... 33
C. Obiectul contractului. ................................................................. 42
D. Cauza: motivul, scopul sau interesul urmarit de 7 ............... 47
E. Forma consacrata a contractului: consensuala ? .......................... 53
5. Nulitatea contractului: extrema ................................. 57
A. sanctiunea contractuluL ................... 58
B. lneficacitatea: neexecutarii contractu!ui. ................... 62
6. ;;i calificarea contractu!ui. ..... ................ 63
7. contractului .................................................... 66
8. Efectele contractulul: de realizare
...................... ,..,. ..... 68
A. 70
B.
alias ........................................................................ 71
C. Riscul contractului. ....................................................................... 74
9. Cesiunea ;;i contractulul ................................. ., ......... 75
...................................................... 77
A. Contractul de 0 noua teorie ? ................... 80
B. contractului de .. ......................... ,, .. 82
C. lnstitutii speciale ale contractului de consumatie ......................... 85
D. Necesitatea armonizarii ~i ,,normalizarii" contractelor de
consumatie ...................................................................................88
11. Contracte civile ~i comerciale, a~a-zise ,,speciale" .................... 89
A. Contractele speciale: contractele nenumite ................................. 90
B. Obiectul de studiu: contracte civile .............................................. 91

Capitolul I. Contractul de vanzare ................. 93


Seqiunea I. Notilme, reglementare ~i caractere juridice ................. 93
1. Notiune .....................................................................................93
2. Reglementari nationale ~i europene .......................................... 94
3. Caracterele juridice ale vanzarii. ................................................ 95
Seqiunea a II-a. Conditii de validitate spedfke .............................. 98
1. Regula: capacitatea; exceptia: incapacitatea ............................. 99
2. lncapacitati speciale de a vinde ~idea cumpara ...................... 100
A. lncapacitati de a cum para .......................................................... 101
B. lncapacitati de a vinde ............................................................... 102
3. Particularitatile consimtamantului .......................................... 103
A. Antecontractul de vanzare-cumparare ....................................... 104
B. Pactul de optiune: promisiune unilaterala de vanzare ................ 105
C. Promisiunea bi!aterala de vanzare-cumparare ........................... 108
D. Pactul de preferinta ................................................................... 109
E. Promislunea faptei altuia (conventia de porte-fort) .................... 110
F. Dreptul de preemptiune al cumparatorului. ............................... 112
G. Manifestari ale consimtamantului In vanzarea de
consumatie ................................................................................. 117
H. Arvuna ~i acontuL ...................................................................... 121
4. Obiectul contractului de vanzare-cumparare ........................... 122
A. Lucrul vandut ............................................................................. 123
B. Pretul, obiect al obligatiei cumparatorului. ................................ 132
C. Pretul lezionar ~i vanzarea pe un euro ........................................ 136
5. Cauza: o simpla justificare de a vinde sau cum para ? ............... 138
6. Form a ad validitatem ~i ad probationem .. ............................... 140
7. Publicitatea imobiliara ............................................................ 142
8. lnterpretarea ~i calificarea vanzarii. ......................................... 144
Seqiunea a Ill-a. Efectele contractului de vanzare-cumparare ..... 146
4
1. Transferul proprietatii: lntotdeauna de drept .......................... 146
A. Stramutarea proprietatii: de drept (automatic, abstract ~i
instantanee) ............................................................................... 147
B. Momentul transferului dreptului de proprietate ........................ 149
C. Riscul pieirii fortuite a lucrului vandut ........................................ 150
2. Obligatiile vanzatorului ........................................................... 151
A. Obligatia de predare a lucrului vandut ....................................... 152
B. Obligatia de garantie contra evictiunii. ....................................... 159
C. Obligatia de garantie contra vicii!or lucrului vandut ................... 166
3. Obligatiile cumparatorului. ...................................................... 177
A. Obligatia de plata a pretului.. ..................................................... 178
B. Obligatia de a prelua lucrul vandut ............................................. 181
C. Obligatia de a suporta cheltuielile vanzarii. ................................ 182
Sectiunea a IV-a. Varietalile contractului de
vanzari particularizate ................................................................ 182
1. Vanzarea pe lncercate ............................................................. 184
2. Vanzarea unef mo~teniri. ......................................................... 185
3. Vanzarea cu optiune (pact) de rascurnparare .......................... 187
4. Vanzarea comerciala ............................................................... 189
5. Vanzarea de consumatie .............................................. .. ... 191
A. Contractul de consumatie: o noua teorie ? .................. 192
B. Armonizarea ~i ,,normalizarea" contractelor de ...... 195

Capitolui II. Contractul de schimb ................................................. 197


Secth.mea I. Noth.me !;i reglementare ............................................197
Sectiunea a II-a. Caracterele ale ..................... 198
Sectiunea a Ill-a. Reguli aplkabile schimbului ............................... 200
Sectiunea a IV-a. Partkularltati ale schimbului de imobile ........... 202

Capitolul Ill. Contractul de donatie ............................................... 204


Seqh.mea I. Delimitarea contractului de .......................... 204
1. Notiune ~i reglementare................................................ ..204
2. Caractere juridice .......................................................... .
Sectiunea a II-a. Conditii de .................................................. 207
1. Capacitatea partilor ................................................................ .
A. lncapacitati de a dispune prin

5
B. lncapacitati de a primi ................................................. 210
C. donatiile de organe ..................... ., .............. 211
D. facute politice ...... ,. ...... 214
2. Formarea acorduiui de ................................................. 215
3. Obiectul .......................................... 217
4. Cauza ...................................................................................... 217
spedale a
cu principiul irevocabilitatii
irevocabiiitatii rlnn::.1r1"''
3. Revocabilitatea .................................. 221
a IV-a.
a v~a. LI'U"'"'"'
~i de nunta ..... u 224
.............................................................

1. Donatia deghizata ....... ., .......................................................... 224


2. indirecte ........................................... ,....................... 226
la un ............... .. ..................................... 227
B. Remiterea de datorie ................................................................. 227
In persoane .................................. 228
.................................. 228
........................................ 229
Darurile de nunta. ......... ...................... .... 230
a VI-a. Efectele de ........................ 231
donatorului ............... .. .................................... 231
a !ucru!uL .................................................. 231
a donatoru!ul. ........................................... 231
...................................... 232.
.................................................. 232
,.,._,,,_.,.,.,rruuo.''"''233

de societate .............. ,, .. ,.. ,........... u .......... 240


IJl&:>f1Pl'.:<I;;:> ,,,., .,,,,,. 00 , , , , , , . , . , , . , , . , , , , , . , , , . . . 00 ,,,.,,,,,24()

6
1. Definire, domeniu, reglementare ............................................ 240
2. Caractere contractului de societate ......................................... 241
Seqiunea a 11-a. Contractul de ............................ 245
1. lncheierea societatii simple ..................................................... 246
2. Efectele contractului de societate ................................ 251
A. Obligatiile societarilor. ............................................................... 251
B. Drepturile asociatilor................................................................. 257
C. Regimul partilor de interes ......................................................... 260
3. Administrarea .......................................... 261
A. Raporturile juridice dintre asodati ~i ................................. 264
B. Pierderea calitatii asociat. ..................................................... 265
4. Tncetarea ~i lichidarea societatii simple ................................... 266
A. lncetarea societatii ................................................... ,. ... 266
B. lichidarea sodetatii ....................................................... 269
Seqh.mea a m-a. Particularitatile asoderii in ......... 271
1. Principii!e asocierii in ........................................ 273

C. Principiul

2. Efectele contractului
A. Obligatia a
B. Raporturile dintre asociati ~i .............................................. 275

Seqiunea I.

B. Capacitatea ........................... "' ......................... ..


C. Obiectul contractului. ................................................................ 283
D. Forma contractuiui de .............................................. 284
7
Sectiunea a II-a. Efectele contractului de locatiune ......... 286
1. Obligatiile locatorului .............................................................. 286
A. Obligatia de predare a lucrului ................................................... 286
B. Obligatia mentinerii starii corespunzatoare de 1ntrebuintare
a lucrului. .................................................................................... 287
C. Obligatia de garantie .................................................................. 288
2. Obligatiile locatarului (chiria;;ului) ........................................... 292
A. Obligatia de a lua In primire lucrul. ............................................ 292
B. Obligatia de plata a chiriei. ......................................................... 292
C. Obligatia de a folosi lucrul cu prudenta ;;i diligenta .................... 295
D. Obligatia de restituire a lucrului.. ............................................... 296
Sectiunea a Ill-a. Sublocatiunea ~i cesiunea locatiunii .... 298
1. Sublocatiunea ......................................................................... 298
2. Cesiunea contractului de locatiune .......................................... 300
Sectiunea a IV-a. incetarea contractului de locatiune .................. 302
1. Tncetarea locatiunii prin denuntare unilaterala ........................ 303
2. lncetarea locatiunii prin expirarea termenului ;;i tacita
refocatiune ................................................................................. 304
3. Tncetarea !ocatiunii prin reziliere ............................................. 305
4. Tncetarea locatiunii prin distrugerea (pieirea) lucrului ............. 306
s. Tncetarea locatiunii prin desfiintarea (desfacerea) titluf ui
locatorului .................................................................................. 307
6. Efectele lnstrainarii lucrului lnchiriat prin acte lntre vii ............ 307
Sectiunea a V-a. Particularitatile inchirierii locuintei .................... 309
1. Tnchirierea locuintei -varietate a locatiunii. ............................ 309
2. Formarea contractului.. ........................................................... 310
A. Partile contractante ................................................................... 310
B. Locuinta lnchiriata ..................................................................... 311
C. Forma contractului de lnchiriere ................................................ 312
3. Durata inchirierii locuintei determinata: prin consens,
dar ;;i prin lege ............................................................................ 313
4. Executarea contractului de lnchiriere a locuintei. ................... .316
5. Sub1nchirierea, cesiunea inchirieril locuintei ~i schimbul de
locuinte ...................................................................................... 317
6. Atribuirea contractului In caz de divort .................................... 319

8
7. Tncetarea contractului de lnchiriere a locuintei. ....................... 320
8. Regimu! juridic al locuintelor cu destinatie special a................. 322
A. Locuinta sociala ......................................................................... 323
B. Locuinta de serviciu ;;i locuinta de interventie ............................ 325
C. locuinta de necesitate ............................................................... 327
D. Locuinta de protocol. ................................................................. 327
Seqiunea a VI-a. Particularitatile contractului de arendare ......... 329
1. Formarea contractului de arendare ......................................... 329
A. Obiectul arendarii. ..................................................................... 329
B. Forma contractului de arendare ................................................. 330
2. Executarea contractului de arendare ....................................... 331
A. Obligatiile arendatorului. ........................................................... 331
B. Obligatiile arenda;;ului. .............................................................. 332
3. Suportarea riscurilor arendarii ................................................. 334
4. Tncetarea ;;i relnnoirea contractului de arendare ..................... 335

Capitolul VI. Contractul de antrepriza ........................................337


Sectiunea I. Reguli generale ..........................................................337
1. Notiune, caractere ~i conditii de validitate ............................... 337
2. Delimitarea contractuiui de antrepriza .................................... 339
3. Efectele contractului de antrepriza .......................................... 341
A. Obligatiile antreprenoru!ui. ........................................................ 341
B. Obligatiile beneficiaruiui (dientului) ........................................... 345
4. Tncetarea contractului de antrepriza.. ...................................... 348
Seqiunea a 11-a. Particularitatile antreprizei pentru h.u:rari
de construqii .............................................................................349
1. Autorizarea lucrarilor de constructil ....................................... .349
2. Subantrepriza ~i aqiunea directa a lucratorilor ........................ 351
A. Subantrepriza ............................................................................ 352
B. Actiunea directa a !ucratorilor .................................................... 353
3. Controlul ~i raspunderea pentru calitatea construqiei ............ 353
4. Dispozitii ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea In
constructii. .................................................................................. 356

Capitolul VII. Contractul de mandat ..............................................359


Seqiunea I. Regimul juridic general .............................................. 359

9
a II-a. cu reprezentare ..................................360
1. Caractere juridice ~f delimitare ................................................ 361
2. Formarea contractului mandat ........................................... 363
A. Capacitatea ................................................................... 363
B. Obiectul ................................................................ 364
C. Forma ~i mandatuluL ................................................ 364
D. Durata ~i dovada .................................................... 366
3.
A.

A Cazuri de
B. Efectele 1nr,0T::..r11 .......................... ,. ........................ 375
a Ill-a. Mandatul

comision ......................................377
........................................... 377

...................................... 385
................................... 387
387

........................................... 391
........................................... 392

10
~i caractere
2. Formarea contractului de comodat
3. contractului de comodat
comodataruluL ................ ..

11
3. Conditii de validitate ............................................................... 436
Secthmea a II-a. Efectele contractului de renta viagera ............... 437
1. Obligatiile credirentierului ....................................................... 437
2. Obligatiile debirentierului ....................................................... 437
A. Obligatia de plata a rentei. ........................................................ .437
B. Obligatia de garantie ~i rezolutiunea contractului. .................... .439
Seqiunea a Ill-a. Yncetarea ~i urmarirea rentei viagere ................. 440

Capitolul XI. Contractul de intretinere .......................................... 441


Sectiunea I. lndividualizarea contractului ..................................... 441
1. Definire ................................................................................... 441
2. Caractere ju rid ice ................................................................... .442
3. Delimitarea contractului de lntretinere .................................. .444
Sectiunea a II-a. Formarea contractului de lntretinere .................. 446
Secthmea a Ill-a. Efectele contractului de lntretinere ...................446
A. Obligatiile creditorului lntretinerii.. ............................................ 447
B. Obligatiile lntretinatorului-debitor. ........................................... .447
a IV-a. lncetarea contractului de intretinere .................449

Xii. Jocul ~i pariul ........................................................... 451


I. Aspecte introductive .................................................. 451
1. Notiune ................................................................................... 451
2. Caractere juridice .................................................................... 452
Sectiunea a II-a. Efectele jocului ~i ale pariului... ...........................453
A. Ca~tigatorul nu are drept la aqiune .......................................... .453
B. nu poate cere restituirea platii. ............................... .455
a Ill-a. speciale In materia jocului
...................................................................................455

XIII. Contrnctul de
I. caractere ~i reglementare ...........................462
a II-a. Formarea contractului de
de validitate .................................................................. 465
B. Nulitatea contractului de tranzactie ...........................................466
'l' ..... '" .. 110 contractuiui de t:ran:zactie .................... 467

.................................................................................... 471
12
lntroducere

Lucrarea de fata !~i propune sa sistematizat


particu!aritatile contractelor civile, a~a-zise "specialen.
Ea se adreseaza, in primul nd, studentilor cu
drept, flind organizata pe ncipii
cu programa analitica a disciplinei drept civil ~i sue-
cesiuni}.
Lucrarea respecta doctrina la
materie ;;i numai In r l;;i perrnite sa faca
Apreciern intrarea vigoare a cod civil are,
printre alte ~i pe acela de a repune
nci i nstitutii de vederea unor
eventuale
Pentru o mai a coordonare cu d co mun
materie, lucrarea cu o succi prezentare a !or

Autorul
de realizare a lntere-

,,Libertatea, adeca facultatea 11aturala de a ceea ce-i


1
este starea normali:i a omului" (s.n.) In acest contractul
expresia
Contractul este, in lntreaga al
circulatiei averilor ~i unul dintre juridice esentiale ale
activitatii economice.
Regu!ile comune institutiel sunt date teoria
tractului, domeniu cu rol principal In formularea co.nci::me11Jr
fundamentale.
se regase~te numai sale
(de vanzarea, locatiunea,

1
A se vedea 0. Alexandresco, Principiile dreptului civil roman, vol. Ill, Tipo-
Cur!:ii Regale, Bucure~ti, 1926, p. 5.
2
Ase vedea Ph. Malaurie, L Ph. Stoffel-Munck, Drept civil. nhl'inntiilP
Editura Wolters Kluwer Romania, Bucure~ti, 2010, p. 191.
3
Vointa poate fl analizata atat ca ce tine de particularitatile psihice
ale persoanei, dar ~i ca proces, forma specifica de organizare a !ntregii acti-
vitati; a se vedea B. ZOrgo, Ce este vointa '? Editura 1:m:1c11::im!a
1969, p. 12.
Tn drept, vointa ca ~i categorie psihologica are o dubla semnifi-
catie: vointa generala, adica a !ntregii societatl sau a unor grupuri
sociale ~i vointa individuala, caracteristica unui singur individ .
1

Du pa exteriorizarea sa, distingem lntre:


- vointa interna (reala, adevarata) este elementul psihologic ce
corespunde exact intentiei persoanei de a contracta.
- vointa declarata (manifestata, exteriorizata) este un element
material, de exteriorizare a vointei inteme, ce poate fi manifestata: In
scris, verbal sau prin gesturi edificatoare.
Vointa dedarata este singura realitate perceputa de terti (In
baza careia acetia contracteaza) ~i singura care produce efecte.
De cele mai multe ori, vointa interna ,,se suprapune" formei
sale exteriorizate {vointa dedarata). Alteori, este posibil ca vointa de-
darata sa nu corespunda integral vointei inteme (reale) a contractan-
tului. Tn aceasta situatie de exceptie, vointa intema este esentiala
(prevaleaza) In raport cu vointa declarata.
Potrivit art. 1266 alin. 1 C. civ., ,,Contractele se interpreteaza
iar nu dupa sensul literal al ter-
menilor". Rezulta ca, legislatiei nationale (de inspiratie fran-
ceza), interpretarea oricarui contract (inclusiv a dauzelor sale) se face
de vointa interna, reala a a fost adoptat prin-
subiective a contractului.
ca
Tn acela~i context, adaugam principiul interpretarii subiec-
tive a fost criticat In doctrina, In pe considerentul proce- ca
sul de cautare a vointei inteme ,,intretine o stare de insecuritate In
contractuale" deosebire de vointa declarata, care este
mult mai precisa). realitate, dintre adoptate de
legiuitorii francez O:?i german nu este radicala, in ciuda prin-
dpiilor dis- ca

Ase vedea !\!. Popa, Teoria a dreptului, Editura A!! Beck, Bucure~ti,
2002, p. 94; L Ceterchi ~.a., Teoria o statului !ji dreptului, Editura Didactica ~i
Pedagogica, Bucure~ti, 1967, p. 334 ~i urm.
2
In consecinta, distinctia dintre vointa interna !ji vointa declaraW este numoi
relotiva, deoarece, tehnic, ,,vointa nu poate fi separata total, de radacinile sale psi-
ho!ogice"; a se vedea C. Larroumet, Droit civil, Les obligations. le contrat Conditions
deformation, Economica, Paris, 2007, p. 131-133.
16
Tnconsecinta, de~i conceptul autonomiei de vointa a suferit
limitari 1n timp, intentia partilor a ramas ,,incontestabil un element
absolut necesar pentru definirea notiunii de act juridic" (s.n.) 1 . Astfel,
conform analizei dasice, ,,inima contractului este acordul de
2
care Ii determina consistenta
A. libertate contractuala sau dirijism ?
Contractul este, indiscutabil, o expresie a libertatii
fiind unanim recunoscut ca vointa acestuia este fundamentul contrac-
tului.
Avand In vedere !nsa ca, pentru a capata calificare
vointa individuala trebuie sa rigorile legii, In s-au
pus intrebari precum: este libertatea de a contracta nelimitata? Ince
raport se afla vointa individuala cu dispozitia (respectiv, care
este raportul dintre interesul individual ~i eel general) ?
Raspunsul la 1ntrebarile de mai sus presupune, de fapt,
rea intre conceptul autonomiei de vointa sau al libertatii contractuale
Iimitate.
a). Principiul autonomiei de presupune ca
forta obligatorie a actelor depind exclusiv de
(nu de !ege).
Conceptui autonomiei de a aparut la
al XIX-lea, cand a cunoscut }i ,,epoca sa de
initiale, contractul era, In general, legii.
In principiu, decat un rol ~i anume stabilea numai

1
A se vedea L Pop, Tratat de drept civil. Obligatiile. Vo!umul II. Contractul,
Editura Universul Juridic, Bucure~ti, 2009, p. 16.
2
lnsistarn pe rolul determinant al vointei, deoarece, In doctrina, uneori, rolul
sew este diminuat pe nedrept, fn contractului. Astfel, intr-o opi-
nie separata, s-a apreciat ca ,,executarea contractului este, din contra, cea care
constituie esentialul, conventla nu ~i-ar lncheia formarea decat executandu-se, }i nu
ar fi pe deplin obligatorie decat atunci cand eel putin a sa fie executata"; a se
vedea Ph. Malaurie, L. Aynes, Ph. Stoffel-Munck, op. cit., p. 241.
3
Principiul autonomiei de de redactorii Codu!ui civil francez
din 1804, ;;i-a avut originea In teorio dreptului natural (Grotius, secolul al
care punea In evidenta liberarea omu!ui ~i importanta vointei sale, a teoriei contrac-
tului social a lui Rousseau (adoptata de Kant, care a utilizat pentru prima oara for-
mula ,,autonomie de vointa") ~i a influentei !iberalismului economic, sintetizat de
Carbonnierln sintagma ,,!aisser contracter".
17
pe care contractantii nu le avusesera In vedere. Pe scurt, actul juridic
obliga numai pentru ca
a~a au vrut partile.
Conceptul initial a fost deseori criticat pentru subestimarea
rolului pe care !egea trebuie sa
ii joace in existenta actelor juridice 1
Tot astfel, teoriei initiale i s-a repro~at ~i neglijarea imperative/or
bunei credinte ~i al echitatii.
Dreptul contemporan al contractelor recunoa~te rolul funda-
mental al vointei, dar vointa nu mai este autonoma (nelimitata), d
2
trebuie corelata la respectul datorat iegii .
Reconsiderarea conceptului autonomiei de vointa a avut drept
consecinta declinul libertatii de a contracta ~i al fortei obligatorii a
vointei.
De~i teoria a suferit importante modificari, conceptul autono-
miei de vointa l~i mentine utilitatea, In aceea ca explica regulile
importante ce dirijeaza regimul juridic al contractului.
b). Principiului libertatii contractuale !imitate are In vedere ca
partile sunt libere sa lncheie orice contracte (!ii sa determine conti-
nutul acestora), in limitele impuse de lege, de ordinea publica ~i de
bunele moravuri 1169 C.
Rezulta ca, libertatea vointei juridice trebuie exercitata numai
fn limitele legate. Acestea au in vedere re~;pe:ct;3re:a
Notiunea de ordine publica se compune din: ordinea politica,
m1Jrr,1fn socia!a ~i economica.
doctrina, !imitele vointei sunt cuprir.se In conceptul ,,con-
tnmiit::.'tii contractuiui cu ordinea ~i bune!e moravuri" 3

1
lntr-o noua abordare a secolului ai XX-lea, contractul devine obligatoriu nu-
mai dad\ norma de grad (legea) autorizeaza subiectele sa creeze o norma
de grad inferior {contractul). consecinta, contractul (care creeaza subiec-
nu are valoare juridica decat daca corespunde regulilor dreptu!ui obiectiv; a se
vedea H. Kelsen, La ia convention, 1940, p. 14.
2
Vointa individuala devine, In aceste conditii, ,,un instrument de
realizate a nevoilor sociaie" (teoria voluntarismului a se vedea J. Four,
J.L Aubert, E. Savaux, Droit civil. Les obligations. L' acte juridique, Sirey, Paris, 2006,
79 ~i urm.
contractului cu ordinea pubiica ~i
3
Pentru o analiza a
buneie moravuri, a se vedea L Pop, op. cit. (2009}, p. 368 ;;i urm ~i doctrina franceza:
L Mazeaud, Fr. Chabas, Le{:ons de droit civil. Obligations. Theorie Mont-

18
Ca raspuns la intrebarile de mai sus, In doctrina s-a apreciat
vointa este determinata, iar ,,legea - ca act normativ obiectiv - nu
poate fi considerata esenta contractului nu numai datorita faptului ca
este altceva substantial dedt contractul, dar ea In sine nu reprezinta
decat o generalizare inapta sa produca in sine nimic concret" 1
fo consecinta, vointa individuala de a contracta nu poate fi nici
autonoma {libera de orice !ncorsetare legala). Ea este lnsa esentiala
'in formarea, executarea ~i finalizarea contractului, dar ~i limitatii de
norma imperativa a legii.
fo stransa legatura cu ordinea publica ~i principiul libertatii con-
tractuale se pune ~i problema bunei-credinte ~i cea a fraudei la lege.
Potrivit dispozitiilor imperative ale art. 1170 C. dv., parti!e
,,trebuie saaqioneze cu buna-credinta, la ~i !ncheie-
rea contractu!ui, cat ~i pe tot timpu! executarii sale".
Buna-credinta este o cerinta !egala, specified domeniului exe-
cutarii contractului, potrivit careia trebuie !ndeplineasca
obligatiile asumate astfel !neat efectele contractului corespunda sa
vointei partilor ~i a scopului urmarit de cu
legea, reguli!e de convietuire sociaia ~i bunele moravuri.
Frauda !a lege reprezinta !ncalcarea intentionata, de catre
parti, adesea prin utilizarea unor mijloace videne, a dispozitiilor im-
ale legli, cu ocazia 1ncheierii sau unui contract.
B. Contractul: greu de
Dupa modelul Codului civil ,.,., .... ,..,_,,~ de la 1804, In
tiona!a contractul a fost In general, un acord de
(vointe) realizat cu scopul de a produce (raporturi) efecte
Pentru comparatie, reamintim ca nationala, adepta a
,,teoriei actul (dupa modelul doctrinei

crestien, Paris, 1998, p. 104; F. Flour, J.L Aubert, E. Savaux, op. cit., p. 84-85; F. Terre,
Ph. Simler, Y. lequette, Droit civil. Les obligations, Dalloz, Paris, 2002, p. 378 ~i urm.
1
,,Autonomia de vointa este teoria - In sensul ei de viziune - care
ne spune ca vointa Autonomia de vointa e o rorw<>1,r1P
filosofica, ea !ntemeiaza libertatea umana pe consimtamantul rational, dat In cu-
no~tinta de cauza, al singurei fiinte rationale care deocamdata existil: omui" {s.n.).; a
se vedea P. Vasilescu, Un chip al postmodemismului recent: consumatorului
In ,,Consumerismui contractual. Repere pentru o teorie a contractelor de
consum", Editura Sfera Juridica, Cluj-Napoca, 2006, p. 17.
19
asemanator ;;i actul juridic (o manifestare de vointa facuta cu intentia
de a produce efecte juridice, adica de a na~te, modifica sau stinge un
1
raport juridic civil concret }.
1n doctrina recenta, actul juridic civil 11 norma privata" a fost
definit ~i ca ,,o declaratie de vointa facuta cu intentia de a modifica
circuitul civil", caracterizata prin: o vointa declarata, efecte juridice ~i
recunoa$terea sociala a utilitatii actului 2
Potrivit recentelor dispozitii ale art. 1166 C. civ., ,,Contractul
este acordul de vointe dintre doua sau mai multe persoane (realizat,
1ncheiat, format, s.n.) cu intentia de a constitui, modifica sau stinge
un raport juridic".
O lmbunatatire (meritorie) a definitiei contractuiui consta In
renuntarea la sintagma "contractul - ,,acordul de vointa11 ?i adoptarea
ce!ei de ,,acord de vointe". Noua acceptiune este mai apropiata de
realitate, deoarece nu se poate vorbi despre o vointa unica a con-
tractului, ci numai vointe individuale (concordante) 3
Tn general insa, apreciem ca legiuitorul din 2009-2011 nu a
reu~it sa puna in evidenta elementele esentiale de identificare ale
contractului. Astfel, In ambele forme, contractul este definit aproape
ca ~i acum doua secole.
Reamintim ca
definitia contractului a fost deseori criticata, eel
4

putin pentru urmatoarele doua neajunsuri:

1
Cunoscuta ca ,,definitia traditionala"; a se vedea Gh. Beleiu, Drept civil
roman. lntroducere In dreptul civil. Subiectele dreptului civii, Editura $ansa SRL, Bucu-
re$ti, 1998, p. 125; G. Boroi, Drept civil. Partea genera/a. Persoanele, Editura Haman-
giu, Bucure~ti, 2008, p. 185; E. Chelaru, Drept civil. Partea genera/a, Editura All Beck,
Bucureti, 2003, p. 98.
2
in aceasta conceptle, actul juridic este analizat ,,ca o procedura generatoare
de norme private" (s.n.); a se vedea P. Vasilescu, Relativitatea actului juridic civil. Re-
pere pentru o nouii teorie generalii a actului de drept privat, Editura Rosetti, Bucu-
re;;ti, 2003, p. 62 ;;i urm.
3
Precizam ca, In doctrina, contractul este prezentat ca fiind produsul lntalnirii
dintre vointele individuale ale viitoarelor parti contractante ; a se vedea L. Pop,
op. cit (2009), p. 155.
4
In pofida neajunsuriior sale, definitia ,,traditionala" are !nsa meritul de a
exprima, in general, distinctia dintre actele juridice ;;i fapte!e juridice civile (ca eveni-
mente sau aqiuni omene:;;ti producatoare, fara intentie, de efecte juridice); a se
vedea A. Pop. Gh. Beleiu, Drept civil. Teoria genera/a a dreptului civil, Bucure~ti,
1980, p. 186.

20
a) nu orice manifestare de vointa individuala devine act juridic
civil, ci numai aceea care lndepline!jte conditiile de validitate cerute
de lege;
b) contractul produce efecte juridice pentru atingerea scopului
1
urmarit (de parti)
In opinia noastra, contractul 2 trebuie definit in de ca-
racteristicile sale generale:
3
- contractui este actul juridic eel mai reprezentativ ; repre-
zentativitatea contractului deriva in primul rand, din utilitatea sa
practica, fiind eel mai cunoscut procedeu tehnic (juridic) de realizare
a schimburilor economice4
- contractul este un act juridic special, rod al acordului a doua
sau mai multe vointe individuaie;
- contractui este ~i un act juridic complex, in cuprinsul carula se
regasesc elemente ce urmeaza o cmumita ordine, precum: rnotivatia
contractarii, manifestari precontractuale, vointe individuale con-
cordante, momentul !ncheierii {perfectarii) actului, raportul juridic
(obligatiile partilor) ?i scopul, finalitatea urmarita.
- contractul se !ncheie pentru realizarea intereselor persoa-
nelor, pentru atingerea obiectivelor urmi:irite de
juridice) 5 ; In acest efectele ,,~.,,,.~,,r..,

Doctrina admite ca orice manifestare de vointii are o cauza (un scop); In caz
1

contrar, asumarea unei obligatii fiira nici un scop ,,nu poate fi decat opera unei
persoane lipsite de ratiune"; a se vedea A. lona$CU, Drept civil. Partea Edi-
tura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1963, p. 90 ~i urm; D. Cosma, Teoria genera/ii
a actului juridic civil, Editura Stiintifica, Bucure~ti, 1969, p. 220.
2
Etimologie: din !at. contraho, ere = a trage !mpreuna, apoi a re uni, a
!rnpreuna.
3
Rearnintim ca actele juridice se divid In: atte juridice unilaterale, contracte
?i acte juridice colective (caracterizate prin aceea ca pot fi impuse ;;i unor persoane
ce nu participa ia !ncheierea ior; de exempiu, In cadrul anonime, votul
actionarilor majoritari angajeaza ~i
panti la luarea deciziilorj.
4
A se vedea X. Henry, Des contrats civi!s et commerciaux aux contrats de
consommation, Presses Universitaires de Nancy, 2009, p. 77; F. Terre, Ph. Simler,
V. Lequette, Droit civil. Les obligations, Dalloz, Paris, 2002, p. 29.
5
,,In fond, cei care lncheie un act juridic nu unnaresc atat sa stabileasca
anumite raporturi, cat realizarea continutuiui ior"; a se vedea P. Vasilescu, Actuf

21
1
civiie ) reprezinta (numai) mijloace juridice de realizare a scopului
2
urmarit de parti
In consecinta, apreciem ca definirea contractului In dispozitiile
Noului cod civil drept ,,acordul de vointe dintre doua sau mai multe
persoane cu intentia de a constitui, modifica sau stinge un raport
juridic" (ce reproduc dispozitiile lnvechite aie art. 942 din Codul civil
de la 18643 ), este nemultumitoare stadiului actual, fiind depa!jita, im-
nn~c1s:a :;i susceptibila de a crea confuzii.
noastra, contractu! este o lntelegere (un acord de
vointe) dintre doua sau mai multe persoane, lncheiata In conditiile
4
care efecte juridice In vederea rea!izarii
intereselor (scopurilor) partilor.
pe scurt, contractul este o ,,lnte!egere juridica",
adica o forma calificata a lnteiegerii dintre doua sau mai multe per-
soane, care are avantajul de a asigura partii de buna-credinta con-
cursul coercitive a statului (In cazul In care cealalta
executa obligatiile asumate).

juridic civil, In ,,lntroducere In dreptul civil" de I. Reghini, S. Diaconescu, P. Vasilescu,


Ecfrtura Sfera Juridica, Ciuj-Napoca, p. 89.
Teoria generaia a obligatiiior este cheia de bolta a dreptului civil. $i mai
mult, se poate afirrna ca ea constituie baza lntregii construqii a dreptului, mai ales a
dreptului privat" (s.n.); a se vedea L Pop, Tratat de drept civil. Obfigatiile. Volumul I.
yc,,,cw, Editura CH. Beck, Bucure~ti, 2006, p. 3.
,,Actul juridic se savar;;e~te lntr-un anumit scop, pentru reaiizarea caruia
obligatia nu constituie decat mijlocul. Este evident ca partile din actul juridic nu ~i-ar
asuma obligatiile daca nu ar nadajdui ca In felul acesta vor atinge scopul propus"
(s.n.); a se vedea D. Cosma, op. cit., p. 220.
3
Ne exprimarn retinerea fata defin\rea contractulu! prin art. 1166 C. clv., eel
putin pentru ca nu fixeaza contractul !n contextul general al actuiui juridic ~i nici nu II
particuiarizeaza. Sub acest aspect Codul civil din 2009 ramane tributar conceptiei
anterioare a doctrlnei nationale potrivit careia ,,actul juridic este o manifestare de
vointa facuta cu scopul de a produce efecte juridice"
Reciprocitatea ~i interdependenta este de natura abligatiilor contractuale
4

(nu !nsa ~i de esenta contractului). De reguia, ob!igatiile partilor sunt diferite, dar ele
pot fi ~i asemanatoare (de exempfu, in contractui de societate, obligatiile coincid).
Tot astfel, de se lntr-un echilibru, dar ca exceptie, ele
pot fi ~i inegale (de exemplu, donatarul are numa! o obligatie de recuno~tinta, de
gratitudine).
22
Contractul este reglementat 'in Cartea a V-a
Titlul II ,,lzvoarele obligatiilor", Capitolul I
C. civ.

C. Reconsiderarea de contract. Orientari actuate.


Evolutia societatii a impus, ~i unele reconsiderari ale
conceptului initial de contract.
1804 notiunea de contract era '"'"""""''
pe acordul de voinfe.
Potrivit tendintelor

so-
,, u n inter-
ventionism judiciar sporit, o executarii
2
de buna-credinta"
Respingerea a
generat ,,o noua a cu conse-
in utilizarea unele mecanisme
de drept public 3
contextul de mai sus se pune
ta) contractului consta
partilor)?
Potrivit dreptului modem al
rol esential fn contract

Criza de identitate a contrnctuiui se justifica prin aceea


mentele sale de identificare unei surse unice, care ar
a se vedea P. Vasilescu, op. cit., p. 26.
2
Ase vedea doctrina franceza: Ch. Jamin,
tractuel, LG.DJ., Paris, 2001, p. 441; Ph. Remy, Le solidarisme coritn1ct1'Jei.
reolite, Economica, Paris, 2003, p. 3 :ji urm.
3
Prin urmare, sau ar trebui sa califice anumita stare de
drept ca fiind contract ~i criterii exterioore categoriei de contract. Pentru ama-
nunte privind analiza economica a contractului, a se vedea Pop. op. cit.,
p. 79~i urm.
23
Vointa individuala nu mai este 1nsa autonoma; ea trebuie ra-
portata la respectul cuvenit fata de lege, pentru a deveni un instru-
ment privilegiat a! intereselor societatii, In general.
Tn aceste conditii, voluntarismului (traditional) Ii trebuie adau-
gat caracterul ,,social". Vorbim astfel, despre voluntarismul sociaP.
De~i atmosfera generala este prielnica unei stari de criza, apre-
ciem ca reconsiderarea notiunii de contract este o actiune de mare
responsabilitate, In care excesele nu-~i gasesc locul. In acest context,
ne raliem truismului potrivit caruia ,,Contractul exista de iure In sine,
pentru ca
el nu este decat expresia juridica a Jibertatii individuale11
{s.n.)2.
2. Categorii de contracte.
Gruparea contractelor pe categorii prezinta importanta teore-
tica ~i practica pentru identificarea caracteristicilor ~i a regimului juri-
dic ap!icabif fiecarui contract civil in parte.
Doctrina organizeaza contractele dupa criterii precum: con-
tinutul ;;i corelatia lor, modul de formare ~i de executare, scopul ur-
marit etc.
Dupa caracterul dispozitiei legale care le reglementeaza, dasi-
ficarile sunt: expres prevazute de Codul civil ;;i implicite.
A. Clasificari expres prevazute in Noul cod civil.
a). Dupa raportu! dintre obligatii, contractele sunt: sinalagma-
tice ;;i uniiaterale.
Contractele sinalagmatice sunt acelea In care "obligatiile nas-
cute din acesta sunt ;;i interdependente", a~a incat fiecare
are atat calitatea de creditor, cat ;;i cea de debitor (art. 1171
De exemplu, In contractul de vanzare-cumparare, partile au,
ca11ta1~11e de creditor ~i debitor.
~m1::11:~orn::it1r"" constituie regula 1n materia contrac-

Ase vedea doctrina franceza, J. Four, J.L Aubert, E. Savaux, op. cit., p. 79 ~i
1

urm.
,,Daca maine ar disparea toate textele de lege, contractul ~i dreptul sau nu
2

ar fi prea mult vatamate"; a se vedea P. Vasilescu, op. cit., (2006), p. 2 ?i doctrina


franceza citata.
24
Pe langa reciprocitatea ;;i interdependenta obligatiilor, contrac-
tele sinalagmatice presupun ;;i un echilibru lntre prestatiile ,,,.,,,..,.,,.
(impus de acceptiunea generala a contractului, In sine).
Contracteie unilaterale sunt cele In care obligatiile partilor nu
sunt reciproce sau interdependente chiar daca executarea ior ,,pre-
1
supune obligatii In sarcina ambelor parti" (art. 1171 C. civ.)
Noul cod civil instituie astfel un nou criteriu de
lntre contractul sinalagmatic ;;i eel unilateral: raportu! dintre u.,,,n,,,-
tiile partilor, manifestat prin reciprocitatea ?i interdependenta obli-
gatiilor.
Precizam ca separarea de mai sus s-a facut exclusiv pe criteriul
,,obligatiilor" asumate in contract {de;;i ,,vointele" sunt In
actul privat).
b). Dupa interesul (scopul) material parti, contrac-
tele sunt: cu titlu oneros ~i cu titlu gratuit.
Contractele oneroase sunt cele In care
sa l~i procure un avantaj In schimbul
plu, contractu! de vanzare-cumparare,
sa obtina 0 suma de bani, iar
lucru!ui.
Contractele gratuite sunt cele ,,prin care una dintre
re~te sa procure celeilalte parti un fara a
vreun avantaj" (art. 1172 alin. 2 C. De
donatie, imprumutul, depozitul etc.
Contractele cu titlu oneros se in contracte comutative
contracte aleatorii.
Contractul comutativ este acela In care, "la
rii sale, existenta drepturilor ~i obligatii!or este
derea acestora este determinata
contractul de vanzare-cumparare,

1
Ca!ificarea ,,unilaterala" a unui contract, in care ambele au omw:atn
{dar care nu sunt reciproce) este creatoare de deoarece termenul de con-
tract unilateral are deja o semnificatie consacratil in domeniu, ~i anume: contractuf in
care numai una dintre parti are obligatii {de exemplu, contractu! de In
doctrina, distinqia dintre contractul sinalagmatic ~i unilateral are criteriu de
departajare: ,,numarul partilor care sunt obligate", a se vedea L Pop, op. cit., (2009),
p. 95.
25
Contractul aleatoriu este eel care, ,,prin natura lui sau prin
vointa partilor, ofera eel putin uneia dintre parti ~ansa unui ca~tig ~i o
expune totodata la riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment
viitor ~i incert" 1173 alin. 2 C De exemplu, in contractul de
asigurare, de renta etc.
Contractele cu tit!u gratuit se Impart In: dezinteresate ~i Jibe-

Contractele dezinteresate sunt cele In care se urmare~te


a se
face un fara (de exemplu, comodatul, impru-
mutul fara dobanda
care ,,o persoana dispune
In tot sau In parte, in favoarea unei
lil:H=ra1litim: donatW'e ~i cuprinse In tes-

vaJriditai~en1, contractele sunt: consen-


suale :;;i solemne.
Contractele consensuale sunt cele care se incheie ,,prin simplu
acord de al solo consensu (adica ad validitatem, nu
se cere i o - art. 1174 alin. 2 C. dv.).
Contractele solemne sunt cele a caror validitate este ,,supusa
unor de lege" (adica la cele patrn
rninliltii de fond prevazuta ad validi-

Noul cod include In dasificarea contracteior ,,dupa modul


de formare" :;;i contractul real. ,,Contractul este real atunci
n,:;;ntru va!iditatea sa, este remiterea bunului".
Rezulta bunului" in contractul real
este o decat cele prevazute de art. 1179
c
de mai SUS $i apreciem ca
tra1di1~iw1e<~} are natura juridica a unei obligatii
executata la momentul 1ncheieril contrac--

1
Apreciem ca folosirea sintagmei ,,prin acord de vointa" pentru a
desemna caracterui consensual este imprecisa ~i de natura a crea confuzii. Astfel,
s-ar putea interpreta ca eldsta rnai muite feluri de consimtamant (ceea ce nu intra In
discutie},

26
tului 1 . Putem spune astfel ca
sintagma ,,contract real" are semnifi-
catia unui ,,contract materializat prin efectiva a
Sunt contracte reale: comodatul, depozitu!,
a diror 1ncheiere nu poate fi conceputa
(efectiva) a lucrului.
d). Dupa modul in care sunt
sunt: contracte negociate, contacte de
contracte obligatorii.
Contractele negociate sunt cele In care
stabilesc continutul ~i clauzeie acestora. De
inchiriere a locuintei.
Contractele de sunt

sau ca urmare a instruqiuniior sale,


le ca 1175 C.
Contractefe-cadru sunt
ze, salncheie sau
te sunt determinate de

1
In contractul real obligatia de trebuie la lncheierea
contractului, deci, aceasta nu poate fi amanata (l'n caz contrar,. contractul
ineficace). 1n consecinta, nu poate avea natum a unei
validitate, eel putin pe considerentul ca predarea a !ucrnlui este o
tiune de fapt" ce presupune aqiunea unui In executarea contractului. In acest
sens s-a opinat ca In de folosinta ,,predarea nu este o de
more a contractului, ea este act de executare"; a se vedea
E. Savaux, op. cit., p. 242.
Mai remarcam ;;i care desemneaza
drept conditie legato ,,pentru validitatea sa" 1174 alin. 4 C. cerinta
insa nu se mai regase$te In conditiile esentia!e pentru validitatea contractului
1179 c.
Mai mult, In doctrina nationala ;;i europeana, institutia ,,contractelor
(de sorginte este considerata !nvechita, In r"""'"'r""
la ,,categoria contracteior reale". Astfel, singura exceptie notabila In care s-ar
materiaiiza ... contractul real este darul manual" (a se vedea L Pop, op. cit.
p. 118-121). Tot astfel, jurisprudenta franceza a decis deja ca de bani
consimtit de un profesionist de credit nu mai este considemt contract real, ci
sual; a se vedea C. Larroumet, op. cit., p. 197-198.

27
,,Modalitatea de executare a contractului-cadru, In special ter-
menul ~i vo!umul prestatiilor, precum ~i, daca este cazul, pretul aces-
tora sunt precizate prin conventii ulterioare" (art. 1176 alin. 2 C. civ.).
Contractele obligatorii sunt cele a caror lncheiere este impusa
de lege (de exemplu, contractul de asigurare a autovehiculelor,
R.C.A.).
Potrivit art. 1177 C. civ., ,,Contractu! lncheiat cu consumatorii
este supus legilor speciale ~i, In completare, dispozitiilor prezentului
cod". Rezulta ca dispozitiile contractuale ale Codului civil constituie
dreptul comun pentru contractele de consumatie.
B. Clasificari rezultand din dispoziiii implicite ale Noului cod
dvil.
a). Dupa cum sunt sau nu nominalizate de catre legiuitor, con-
tractele sunt numite ~i nenumite.
Contractele numite sunt cele prevazute ~i reglementate de Co-
dul dvii ;;i alte acte normative. De exemplu, cele prevazute In Titlul IX
,,Diferite contracte specia!e" din Noul cod civil (vanzarea, schimbul
locatiunea etc.) sunt contracte numite.
Contractele nenumite sunt cele pe care legiuitorul nu le nomi-
nalizeaza ca tipuri de contracte distincte (fiind creatia exdusiva a
n:i-+ilrusau a practicii judidare).
b). Dupa efectele /or, sunt contracte constitutive, translative ;;i
declarative de drepturi.
Contractele constitutive de drepturi sunt ce!e care creeaza
raporturi juridice ce au In continutul !or drepturi ;;i obligatii noi. De
exempiu, contractul de ipoteca.
Contractele translative de drepturi sunt cele care stramuta un
drept dintr-un patrimoniu In altul. De exemplu, contractul de van-
zare-cumparare.
Contractele declarative de drepturi sunt cele care consolideaza
;;i definitiveaza drepturi existente tranzaqia} .
c). Dupa contracte!e sunt:
;;i accesorii.
Contractele principale sunt cele care au o existenta de sine sta-
tatoare, ;;i deci, nu deplnd de alte contracte (de exemplu, contractul
de vanzare-cumparare).

28
Contractele accesorii sunt cele care nu au o existenta de sine
statatoare ~i deci depind de existenta altar contracte. De exemplu,
ipoteca, gajul etc.
e). Dupa durata executlirii, sunt contracte cu executare ime-
diata ~i cu executare succesiva.
Contractele cu executare imediata {instantanee) l~i produc
efectele ,,lntr-un singur moment". De contractul de van-
zare-cumparare, donatia etc.
Contractele cu executare succesiva se
{durata executarii este De
tiune, contractul de asigurare etc.
De mentionat ca, conveni ca un con-
tract cu executare o executare
exemplu, o
3. contractului - moment de
Acordul de conditiilor cerute de
persoane forma sa cali-

pro-

contractuiui astfel momentul


contractuiui.
Din momentul
dice. Astfel, din acest
devine

1
Pentru importanta dasificarii, a se vedea C. Statescu, C. Birsan, Teoria gene-
ra/ii a obligatiilor, Editura Hamangiu, Bucure;;ti, 2008, p. 34.
Prin consecintele juridice produse, dasificarea contractelor dupa durata exe-
cutarii este una dintre cele mai lmportante ~i ;;i-ar fi meritat, poate, un loc In sec-
j.iunea categorii de contracte" din Codul civil 2009.

29
lncheierea contractului este un element de
referintii al constructiei juridice.
1
Formarea contractului (In sensul realizarii acordului de vointe)
este uneori complexa ~i lndelungata, presupunand discutii ~i trata-
tive, contracte cadru ;;i contracte preparatorll etc. De exemplu, van-
zarea unui imobii de valoare este precedata, de regula, de un ante-
contract care fixeaza termenii negocierii, evaluarii, creditarii, perfec-
tarii contractului final etc.
Contractul cadru! este acordul ne- sa
gocieze, salncheie sau sa
mentina contractuale a!e caror
elemente esentiale sunt determinate de acesta" 1176 alin. 1
C. acest cadru partile contractante definesc ;;i stabilesc
cipa/ele ~i care vor guverna lncheierea unor contracte
viitoare.
Contractele contracte care pre-
merg contractului Cele mai cunoscute modali-
tati de a contracte!or sunt: acordul de
piu, de preferinta, de ~i promisiunea bilaterala.
Acordul de este un contract
pun de acord asupra unui numar de as1Je1:te
la elementeie ale contractului pn~ccmrzat
maniera de conducere a negocie:ni~on
Pactul de nn:'tP1"inJ'fJ
se ca, In cazul In care se va decide sa vanda un
mai !ntai o oferta celeila!te
propuse aceasta :s1u..1d1.1e,

dintre

In doctrina, se face uneori distinctie !ntre formarea ~i lncheierea contrac-


tului. Deosebirea este neesentia!a deoarece ambeie se finalizeaza In acela;;i moment
{al acordului de vointe). Niel nu face distinctie lntre formarea ?i in-
cheierea contractului (de exemplu, potrivit art 1174 alin. 2 C. civ., ,,Contractul este
consensual cand se formeaza prin simplul acord de vointa al parti!or"). In consecinta,
pe parcursul acestei lucrari le vom trata ca nediferentiat.
2
Cunoscute In doctrina ;;l ca: antecontracte, promisiuni, contracte prealabile
etc; a se vedea L Pop, op. cit. p. 217 :?i doctrina franceza citata de autor.

30
~i lntr-un anumit termen. In aceste beneficiarul
are un drept de optiune.
d). Promisiunea bilaterala este un contract
obliga reciproc sa lncheie un alt contract. De In
sinalagmatica de vanzare-cumparare (cunoscuta In doctrina ;;i
prudenta drept ,,antecontract" datorita ,,.,.,,,"""""'.'"""'
raport cu celelalte varietati ale
ob!iga sa vanda iar promitentul-cumparator se
4. de
Simp!a lntelegere 1ntre doua persoane se
contract daca sunt
cute drept ,,conc!itii
Potrivit art. 1179 alin. 1 C.
ditatea unui contract
mantul un
La acestea, de multe legea mai cere ~i ,,o
(art. 1179 alin. 2 C.
De remarcat nici In Noul cod
pozitiile anterioare ale art.
structurii contractului ~i
Precizam ca
de VU,HU,>LLI

Pentru a nu crea 1n cursul lucrarii


de vaiiditate a

1
Precizam ca 1n Codu! civil 2009 sunt numai cu privire
efectefe generate ale pactuiui de optiune ~i promisiunea de a contracta 1278 ~i
1279), precum ~i la cele la vanzare Apreciem ca
locu! actelor preparatoril este mal important ~i se situeaza, indiscutabi!, in faza
marii contractu!ui.
2
Precizam ca, In civila, termenui este utilizat frecvent,
pentru a desemna componentele actului _juridic civil" a se vedea Gh. Be!eiu, op.
cit., p. 136; L Pop, op. cit. p. 140.
31
cluzand ;;i elementele structurii contractului) iar termenul de ,,ce-
rinte" pentru a desernna strict conditiile legale de validitate.
A. Capadtatea de a contracta.
Potrivit art. 1180 C. civ., poate contracta ,,orice persoana care
nu este dedarata incapabila de lege ;;i nici oprita sa lncheie anumite
contracte" 1 .
Subiectele de drept civil sunt persoanele fizice ;;i persoanele
juridice. Persoana fizica este omul, privit individual, ca titular de drep-
turi ;;i de obligatii civile. Persoana juridica este orice forma de organi-
zare care, lntrunind conditiile cerute de lege, este tituiara de drepturi
;;i de obligatii civile (art. 25 C. civ.).
Potrivit noii orientari doctrinare, ,,capacitatea civila este !n
stransa legatura cu calitatea de subiect de drept civil", dar ele nu se
2
confunda, fiind notiuni distincte
Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a in-
cheia singura acte juridice civile. Capacitatea de exercitiu deplina
lncepe la data cand persoana devine majora (la 18 ani}.
Minorul care a lmplinit varsta de 14 ani are capacitatea de
exercitiu restransa. Actele juridice ale minorului cu capacitate de
exercitiu restransa se lncheie de catre acesta, cu lncuviintarea parin-
tilor (tutorelui) iar, in cazurile de lege, !]i cu autorizarea
instantei de tutela.
Minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate face singur
acte de conservare, octe de administrare care nu II prejudiciaza, pre-
cum ~i acte de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent ~i care se
executa la data lncheierii lor 41 C. civ.} 3
Potrivit art. 43 alin. 1 C. nu au capacitate de exercitiu:
minorul care nu a lmplinit varsta de 14 ani :;i interzisul judecatoresc.

1
Capacitatea dvila este recunoscuta tuturor persoanelor. Orice persoana are
capacitate de folosinta ?i, cu exceptia cazurilor prevazute de lege, capacitate de
exercitiu (art. 28 C. civ.).
2
A se vedea A. Savescu, Cateva consideratii privind legatura dintre notiunile
,,subiect de drept civil" ~i ,,capacitatea civiliJ", In Juridice. ro din 10.03.2012.
3
Potrivit art. 42 C. civ., minorul care a !mp!init varsta de 15 ani poate sa
lncheie acte juridice referitoare la munca, la lndeletnicirile artistice sau sportive ori la
profesia sa, cu lncuviintarea parintilor sau a tutorelui, precum ~i cu respectarea dis-
pozitiilor legii speciale, daca este cazu!.

32
Pentru cei care nu au capacitate de exercitiu, actele juridice se 1n-
cheie (In numele acestora) de reprezentantii !or lega!L
Ca exceptie, potrivit art. 43 alin. 3 C. Civ., ,,persoana lipsita de
capacitate de exercitiu" poate lncheia singurii acte de conservare ~i
actele de dispozitie de mica valoare (cu caracter curent ~i care se
executa la momentul lncheierii lor) 1 .
Acteie facute de persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau
cu capacitate de exercitiu restransa, sunt lovite de nulitate relativa.
Actiunea In anulare poate fi exercitata de reprezentantul legal, de
minoru! care a lmplinit varsta de 14 ani, precum ~i de ocrotitorul legal
(art. 46 alin. 3 C. civ.)
Potrivit art. 48 C. civ., 11 minoru! devenit major poate confirma
actui facut singur In timpul minoritatii" (fara sa fie reprezentat sau
asistat}.
Persoana juridica l;;i exercita drepturile :?i i;;i indepline;;te obli-
gatiile prin organele sale de adrninistrare. Au calitatea de organe de
administrare persoanele care, prin lege, actul de constituire sau sta-
tut, sunt desemnate sa actioneze, In raporturile cu fr1 numele ;;i
pe seama persoanei ju rid ice (art. 209 C.
Nu pot face parte din
persoanei juridice incapabilii, cei cu
cei decazuti din dreptul de a exercita o functie In cadrui acestor or-
gane.
Nerespectarea dispozitiilor privind a
persoanei juridice se sanctioneaza cu nulitatea a actului res-
pectiv (art. 211 C.

B. Acordul de vointe: ""''""'r"'"'"'

,,acordul de

1
Din forrnularea contradictorie a art. 43 pct. 3 C. civ., rezulta ca ,,persoana
lipsita de capacitate de exerdtiu", respectiv minorul sau interzisu/ are
totu;;i capacitatea necesara fncheierii unui numar restrans de acte ju ridice. Pe scurt, a
se lntelege ca ,,persoana iipsita de are capacitatea nec:eslua.
Apreciem drept remarcabila definirea contractului ca acord de vointe (~i nu
2

de vointa) in dispozltiile art. 1166 din Nou! cod civil. Distlnqia In


noastra) ar trebui sa se regaseasca dar ~i In dispozitiile art. 1179 ~i art. 1235 C. dv.
Mai mult, uneori legiuitorul se inconsecvent (de exemplu, potrivit

33
In
sensul sau etimo!ogic (cum sentire}, consimtamantul repre-
zinta acordul celor doua vointe, ce sta la baza !ncheierii contractului ~i
care are drept scop sa
concilieze interesele divergente ale partilor
contractante 1 .
Consimtamantul ,,este rezultatul a doua sau mai multor vointi
care se lntrunesc la un lac". El "este deci, in totdeauna un act bilate-
ral, pe cand vointa este, din contra, un act unilateral" (s.n.)2.
Potrivit art. 1182 alin. 1 C. civ., ,,Contractul se lncheie prin
neaociE~rea lui de catre parti sau prin acceptarea rezerve a unei
oferte de a contracta" (s.n.).
In ~i ,,acceptarea,, reprezinta cele doua
vointe care, reunire (prin acord) determina directformarea acor-
dului de vointe, adica a consimtamantul partifor.
Precizam ca, In doctrina, lntalnirea ofertei cu acceptarea este,
3
de regula, aslmilata formarii {lncheierii) contractului , sustinere deja
consacrata, dar pe care nu o lmparta~im (deoarece este inexacta ~i
fi sursa de confuzii).
In conformitate cu dispozitiile art. 1179 C. civ., con-
tractul orice act se incheie valabil lntr-un singur fel: atunci
cand manifestarea comune se realizeaza In conditiile pre-
vazute de care se regase~te 5i conditia consimtamantului) 4
In momentul acordului de ~i, respec-
momentu! lncheierii contractului dar numai In ma-

art. 1174 alin. 2 C. civ., contractul consensual se formeaza prin simplu! ,,acord de
vointa" al pari;ilor sau, potrivit art. 1266 aiin. 1 C. civ,., interpretarea se face dupa
,,vointa concordanta" a par~ilor) ceea ce ne face sa credem ca distinqiei nu i se acor-
da atentia necesara.
1
Ase vedea P. Demetrescu, Drept civil. Teoria genera/a a obligatiifor, Editura
Didactica ~i Pedagogica, Bucure5ti, 1968, p. 27; D. Alexandresco, op. cit., p. 18.
2
In doctrlna, termenul de ,,consimtamant" mai este fo!osit '?i In sensul de
exteriorizare a vointei (chiar dad\ este uniiaterala). Mentionam lnsa ca, In general,
prin consimtamant se lntelege o 'incuviintare, aprobare, acord, adeziune propu-
nerea altuia, s.n.).
3
A se vedea C. Statescu, C. B1rsan, op. cit., p. 37 ;;i urm; L. Pop, op. cit. 2009,
p. 184 ;;i urrn.
4
In formarea acordului de ;;i formarea contractului sunt
doua momente cu semnificatii diferite, care trebuiesc tratate ca atare (!ici pe care
Codul civil nu le dis1tin;e).

34
sura In care sunt lndeplinite ~i de va!iditate. De
oferte de a

spre a fi con-
venite determi na rea acestora unei alte per-
1
soane") .
la un acord

------- - - -
1
Negocierea are la baza m",,,,,;-,,..
deoarece
,,scrisoare de

35
Oferta de a contracta (policitatiunea} este o propunere facuta
altei persoane 1n vederea lncheierii unui contract (vointa uneia dintre
parti). Oferta se deosebe$te de promisiunea de a contracta (antecon-
tractul), care este un contract.
Oferta trebuie sa contina ,,suficiente elemente pentru forma-
rea contractuiui" !?i exprima ,,intentia ofertantului de a se obliga In
cazul acceptarii ei de catre destinatar" (art. 1188 alin. 1 C. civ.).
Oferta ,,poate proveni de la persoana care are initiativa incheie-
rii contractului, care Ii determina continutul sau, dupa lmprejurari, care
propune ultimul element esential al contractului" (art. 1188 alin. 2
1
C. clv.} .
Propunerea adresata unor persoane nedeterminate, chiar daca
este precisa, nu valoreaza ofertii, ci, dupa imprejurari, solicitare de
oferta sau intentie de negociere.
Ca exceptie, propunerea adresata unor persoane nedetermina-
te valoreaza oferta daca aceasta rezulta astfel din lege, din uzante
ori, In mod nel'ndoielnic, din lmprejurari. aceste cazuri, revocarea
ofertei adresate unor persoane nedeterminate produce efecte numai
daca este facuta In aceea;;i forma cu oferta lnsa;;i sau lntr-o modali-
tate care permite sa fie cunoscuta In masura cu aceasta
(art. 1189 C. civ.).
Oferta cu termen este irevocabila. Este de asemenea irevo-
cabila oferta care ,,poate fl considerata astfel In temeiul acordulul
partilor, al practicilor statornicite 1ntre al negocierilor, al
continutului ofertei ori al uzantelor" 1191 alin. 1 C.
Oferta termen de unei persoane care
nu este prezenta, trebuie termen rezonabil, dupa
imprejurari, pentru ca destinatarui sa 0 sa
0 analizeze !?i sa
expedieze (art. 1193 alin. 1 C.
cazui de mai sus, oferta fl revocata numai daca
ge la destinatar inainte ca ofertantul sa

1
De precizat insa ca potrivit legii, ,,sollcitarea de a formula oferte, adresata
uneia sau mai multor persoane determinate, nu constituie, prin ea \'nsa~i, oferta de a
contracta" (art. 1190 C. civ.).
2
Potrivit art. 1191 alin. 2 C. dv., ,,Declaratia de revocare a unei oferte ire-
vocabiie nu produce niciun efect" ("?).

36
dupa caz, lnaintea savar~irii actului ori faptului care ... determina 7n-
cheierea contractuiui" {art. 1193 a!in. 2 C. civ.).
Oferta fara termen de acceptare, adresata unei persoane pre-
zente, ramane fara efecte daca nu este acceptata de Dispo-
zitiile se aplica ~i In cazul ofertei transmise prin telefon sau prin aite
asemenea mijloace de comunicare la distanta (art. 1194 C. civ.).
Oferta este caduca daca acceptarea nu ajunge la ofertant In
termenul stabilit sau dad\ destinatarul o refuza (art. 1195 alin. 1
C. civ.).
De precizat ca, decesul sau incapacitatea ofertantului
caducitatea ofertei irevocabile numai atunci cand natura ,....,.,"'."'",.'
fmprejurarile o impun (art. 1195 alin. 2 C. civ.).
Acceptarea consta In manifestarea vointei destinatarului
tei de a 1ncheia contractul propus. Astfel, acceptarea este
destinatarului, prin care se realizeaza acordul de al
Acceptarea ofertei se face orice
tarului care constituie, In mod nelndoielnic,
oferta, astfel cum aceasta a fost formulata
la autorul ofertei}.
De regula, tacerea sau nu valoreaza
acceptare. Ca exceptie, tacerea constituie
zulta din lege, din acordul din ,..,,.,,,.... ,,.,.
tea, din uzante sau din alte
Potrivit art. 1197
constituie acceptare atunci
nu forma ceruta anume de
dupa ce oferta a devenit caduca.

1
Ase vedea L. Pop. op. cit., (2009), p. 174.
2
De exemplu, ,,pot avea valoare de acceptare tacita a mo;,;tenirii actele
dispozitie, administrare definitiva ori folosinta a unor bunuri din mo~tenire"
(art. 1110 alin. 2 C. civj.
37
Ac:cept;:uE~a
facuta In termen, dar ajunsa la ofertant dupa expi-
rarea din motive neimputabile acceptantului,
efecte daca ofertantul nu 11 ln;;tiinteaza despre aceasta de 1ndata
1198 alin. 2 C.
Comunicarea acceptarii trebuie facuta prin mijloace eel putin la
fel de ca cele folosite de daca din lege, din acordul
din stabilite lntre acestea sau din alte asemenea
nu rezulta contrariul {art. 1200 alin. 2 C. civ.) 1 .
Oferta sau fi daca ajunge
la destinatar anterior ori concomitent cu oferta sau, caz, cu

Oferta ;;i trebuie emise In forma ceruta de


fncheierea valabila a contractuiui
nPnt111 1187 C. civ.}.
precum ~i revocarea acestora orl>dLJ'C
numai din momentui In care la chiar daca acesta nu
cu1no'stl11ta de ele din motive care nu Ii sunt
m
Contractul se lncheie momentul ~i In locul In care acce1:1t1::1ren
chiar daca acesta nu ia de ea din mo-
11..naJJ11c. De asemenea, contractui se considera

Potrivit art. 1201-1203 C. sunt de dauze!e


0 v 1~"""''"'r 1
la care contractul face trimitere sau de ciauzele standard.
snpu11ati111e stabilite in de una
a"""""'""'1 ~i care sunt incluse In

Dottrina europeana actuala recunoa:?te contributia substantiala, 111 materie, a


Notification de la voionte; role de la notification dons ia formation des
actes juridiques. ", publicat ia Paris anul 1930, de juristul roman Mircea Durma.
38
Consimtamantul trebuie sa fie serios, fiber ~i In cu-
no?tinta de cauza (adica sa nu fie
Consimtamantul este viciat cand este
prin do! sau smuls prin violenta. De asemenea,
viciat In caz de leziune (art. 1206 C.
a}. Eroarea reprezinta falsa la
2
lncheierea unui act juridic
Partea care, la momentul
eroare esentiala poate cere anularea acestuia
Eroarea este esentiala cand poarta asupra:
- naturii sau obiectului ~~,~T~~n
- identitatii obiectului sau asupra unei a
acestuia ori unei lmprejurari considerate esentiale de catre
- identitatii persoanei sau asupra unei
Eroarea de drept este o norma
juridica determinanta, "'"""''"'.,.
3
tractului Eroarea de drept nu poate fl
legale accesibile ~i previzibile.
Victima erorii de contractul astfe!
lncheiat daca cealalta parte este de acord cu executarea acestuia
cum fusese lnteles), fie
tate in mod corespunzator
nu este

putea fi, du pa lmprejurari, cunoscut cu


Eroarea este asumata asupra cu
privire la care riscul de eroare a fost asumat de eel
du pa imprejurari, trebuia sa asumat acesta.

1
Ase vedea D. Cosma, op. cit., p. 150-151.
2
Ase vedea G. Boroi, op. cit., p. 215.
Potrivit unor orientari noi ,,cunoa~terea
3
este o pasiune, nu o nece-
sitate". ,,Dad\ menirea este safad\ dreptate, atunci este firesc ca
respectarea legii sa se faca de catre el In mod condescendent, nu , a se vedea
A. Savescu, Care este adeviirata sociaiii In Jurldice.ro, din
05.02.2010.

39
Simpla eroare de ca/cul nu atrage anularea contractului, ci numai
rectificarea, afara de cazul In care, concretizandu-se 1ntr-o eroare asu-
pra cantitatii, a fost esentiala pentru 1ncheierea contractuiui. La cere-
rea uneia dintre parti, eroarea de calcul trebuie corectata (art. 1210
C. dv.) 1
b). Dolul consta in manevrele frauduloase ale uneia dintre
parti pentru a determina cealalta parte sa 1ncheie contractul 2
Contractul este anulabil ~i atunci cand dolul emana de la repre-
zentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte parti.
Dolul nu ,,se presupune" (art. 1214 alin. 4 C. civ.).
Victima dolului unui tert nu poate cere anularea contractului,
decat daca cealalta parte a cunoscut sau, dupa caz, ar fi trebuit sa
cunoasd:i dolui la lncheierea contractului (art. 1215 alin. 1 C. civ.).
c). Violenta consta in temerea indusa unei persoane pentru a
o determina sa
lncheie un contract.
Partea care a contractat, 11 sub imperiul unei temeri justificate
induse, fara drept, de cealalta parte sau de un tert", poate cere anu-
larea contractului.
,, Temerea insuflata" trebuie sa fie ,,de a~a natura 1ncat partea
amenintata putea sa creada, dupa lmprejurari, ca, in lipsa consimta-
mantului sau, viata, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi expuse
unui pericol grav ~i iminent" (art. 1216 alin. 2 C. civ.).
Violenta poate atrage anularea contractului ~i atunci ctind este
fndreptata lmpotriva unei persoane apropiate, precum sotul, sotia,
ascendentii ori descendentii partii al carei consimtamant a fost viciat.
Violenta se apreciaza ,,tinand seama de varsta, starea sociala,
sanatatea ~i caracterul celui asupra caruia s-a exercitat violenta, pre-

Dispozitiile privitoare la eroare se aplica In mod corespunzator ~i atunci


1

d\nd eroarea poarta asupra declaratiei de vointa ori cand declaratia a fost transmisa
inexact prin intermediul unei alte persoane sau prin mijioace de comunicare la
dlstanta (art. 1211 c civ.).
2
Potrivit art. 1214 alin. 1 C. civ., ,,Consimtamantul este viciat prin dol atunci
cand partea s-a aflat lntr-o eroare provocata de manoperele fraudu!oase ale celei-
lalte parti ori cand aceasta din urma a omls, In mod fraudulos, sa 11 informeze pe con-
tractant asupra unor lmprejurari pe care se cuvenea sa i le dezvaluie".

40
cum ~i
de orice alta lmprejurare ce a putut influenta starea acestuia
la momentul !ncheierii contractului" (art. 1216 alin. 4 C
Constituie violenta ~i temerea insuflata prin amenintarea cu
exercitiul unui drept tacuta cu scopui de a obtine
cate.
Simpla temere izvorota din respect (temerea reverentiara), fara
sa fi fost violenta, nu atrage anularea contractului (art. 1219 C.
Violenta este viciu de consimtamant ~i atunci este exer
citata de un tert, insa numai daca partea al carei consirntamant nu a
fost viciat cuno~tea sau, dupa caz, ar fi trebuit sa cunoasca
savar~ita de catre tert {art. 1220 alin. 1 c. civ.).
d). Leziunea consta in disproportia vadita de
prestatii ce exista In momentul lncheierii contractului 1
Potrivit dispozitiilor Noului cod civil, ,,exista leziune atunci
una dintre parti, profitand de starea de nevoie, de lipsa de
ori de lipsa de cuno~tinte a celeilalte parti, stipu!eaza In favoarea sa
ori a unei alte persoane o prestatie de o valoare mai
mare, la data lncheierii contractului, decat valoarea
tii" (art. 1221 alin. 1 C. civ.)2.
De precizat ca, in general, leziunea se apreciaza ~i In de
natura }i scopul contractului.
Potrivit art. 1221 alln. 3 C. exista leziune atum:i
minorul l~i asuma o obligatie excesiva prin raportare la starea sa
moniala, la avantajele pe care le obtine din contract ori la
circumstantelor".

1
Prin leziune se lntelege prejudiciul material suferit de una dintre parti
urmare a lncheierii unui contract (laedere - a rani; laesio - rana, vatamare,
se vedea G. Boroi, CA Anghelescu, Curs de drept civil. Partea Ed. Hamangiu,
Bucure~i, 2011, p. 149.
2
In
doctrina nationala leziunea a fost definita drept
valoare fntre COntraprestatw' !?i a fOSt cafifiCGtG, de regufa, CO jiind ViciU de rrm,Clrr>t-iL
mant, In special pe considerentul ca privea numai pe minorii cu capacitate de exer-
citiu restransa. In conditiile noilor reglernentari, neconvingatoare sub acest aspect
(art. 1221-1224 c. civ.), apartenenta institutiei leziunii ramane subiect de
lntre domeniul consimtiimantului par}ilor !?i eel al obiectului contractului.

41
mEmt:rna contractul (s.n.) daca
o reducere a propriei creante
sau, 1222 a!in. 3 C. civ.).
In anulare sau In reducerea obligatiilor
,...,.,,.,,.....,,,, fn termen de un an de la data incheierii
1223 alin. 1 C.
Co Obiectul contractuluL
ldentificarea obiectului este sut)1e1:t u:::.ul<n in doctrina.
Tot dificil de conturat este ~i r::ulnrt1 dintre obiectul contrac-
obiectul olJJr1m1ti<-.~1.
Deflririre'a obiectului contractului.
obiectuiui facem urmatoarele

este dat de obiectul ~i cauza aces-

- contractul este rodul mai mu/tor concordante, fiecare


diferit;
- obiectul este .,..,..,,,..,.,,n-~,.,'t deoarece constituie licmtul voi!nt,efo1r
concordante.
Potrivit art. 1225 C. contractului !'! reprezinta
!mprumutul ~i

Potrivit art. 1223 alin. 2 C. dv., anulabilitatea contractului nu poate fi opusa


pe cale de exceptie cand dreptul la acj:iune este prescris.

42
altele asemenea, convenita
samblul drepturi!or ~i
In doctrina s-a
obiectului In Noul cod
lit ate

intema, reala este in


1ntrebarea: contractului se
sau acestea sunt distincte

tu!

0
obiectul contractului consta in

1
Oispozitia a fost
,,Obiectu! contractului este operatiunea
1ncheierii sale, care rezulta din ansambiul
contract"
2
Ase vedea G. Boroi, CA.
3
In doctrina franceza se dintre
obiectul utilitatea prin contro!ul
daca operatiunea este conformi.l cu ordinea
vedea C. Larroumet, op. cit., p. 357.
Ase vedea l. Pop 1 op~ cit,, p. 305-307 ~i doctrina n-:>nr'"'"
4

43
Preluand opinia de mai sus Noul cod civil distinge lntre obiectul
contractului ~i obiectul obligatiei. Astfel potrivit art. 1226 alin. 1
C. civ., obiectul obligatiei este ,,prestatia la care se angajeaza debi-
torul" iar obiectul prestatiei (obiectul derivat al ob!igatiei) ii constituie
1
bunurile (obiectul material).
Reamintim lnsa ca, In doctrina majoritara, anterioara aparitiei
Noului cod civil s-a apreciat (eel putin la fel de bine argumentat) ca
obiectul actului juridic {~i, implicit, al contractului) este identic (coinci-
2
de) cu obiectul raportului juridic civil (obiectul obligatiei) , precizan-
du-se, printre altele, caobiectul contractului nu trebuie confundat cu
continutul sau efectefe contractului (deci, cu drepturile subiective ~i
3
obligatiile civile nascute din acesta)
fn pofida opiniilor diferite de mai sus, doctrina este totu;;i una-
nima In a aprecia ca ,,lntre obiectul contractului ;;i obiectui obligatiei
contractuale exista o stransa legatura" (s.n.)4.
In concluzie, obiectul contractului este diferit de obiectul obli-
gatiei, lnsa acestea se afla lntr-o interdependenta reciproca.
Precizam ca identificarea obiectului contractului ;;i a obligatiilor
corelative nu are natura pur teoretica, ci prezinta ~i importanta prac-
tica exemplu pentru calificarea contractelor, inc!usiv In functie de
5
utilitatea lor economica ).
c). Cerinfele valabilitatii obiectului.
Potrivit art. 1179 alin. 1 pct. 3, obiectul contractului trebuie sa
fie ,,determinat ;;i licit" {art. 1179 alin. 1 pct. 3 C.

1
De exemp!u, In obligatiile de a da, adica de a transfera un drept rea!, dreptul
poartii asupra unui lucru, considerat ;;i el, In mod curent, ca obfect al prestatiei; a se
vedea D. Cosma, op. cit., p. 213.
2
A se vedea 0. Ungureanu, Drept civil. lntroducere, Rosetti, 2005, p. 151.
Gh. Beleiu, op. cit., p. 152-153.
3
De exemp!u, s-a apreciat corect ca, nu se poate pune semnul egaliti.itii intre
vointa vanzi.itoruiui de a lnstraina lucrul, exprimata la lncheierea contractului, '?i obli-
gatia de a vanzatorului; a se vedea G. Boroi, op. cit., p. 233.
obiectul contractu!ui ;;i obiectul obligatiei exista o stremsa legatura, In
sensul ca ,,operatia juridica realizata 7ntre parti determina ;;i prestatia la care este
!ndreptatit creditorul ;;i este indatorat debitorul" (s.n.); a se vedea L. Pop, op. cit.,
{2009), p. 307.
5
A se vedea J. Ghestin, Droit civil. Les obligations. Le contrat, LG.DJ., Paris,
1980, p. 414-416.

44
Astfe!, obiectul trebuie sa lndeplineasca urmatoarele
Obiec:tul contractului trebuie sa existe (cea mai
cerinta pentru valabilitatea obiectuiui contractului, intrucat de lnde-
plinirea ei depind ~i celelalte).
Ca exceptie, contracte!e pot ~i asupra unor bunuri viitoa-
re (art. 1228 C. dv.).
Situatiei de mai sus Ii corespunde ~i
bun care apartine unei terte persoane.
C. dv., ,,bunurile unui face
art. 1683 alin. 3 C. civ.,
,,se afla In proprietatea unui contractuf este
torul este obligat sa
asigure transmiterea dreptului"
Obiectul contractu!ui trebuie sa
in circuitul civil. se
la ca obiect derivat al civil ~i se deduce
din dispozitia potrivit careia ,,Numai
civil face obiectul unei prestatii
in circuitu! civil sunt cele care fi
sau ca
ar fi vorba
care circula
!n restrictive.
Obiectul contractului trebuie
obiectului determinat sau este
1179 alin. 1 3, art 1225 alin. 2, ~i art. 1226 alin. 2

minat
In cazul bunuri determinate
~~ .. ~~~fie stabilirea nr<>ri<:::>

Codului civil In materie de va!iditate a obiectului


contractului ']l, respectiv, obiectului obligatiei sunt relativ inconsecvente. Astfel, potrivit
art. 1225 alin. 2 C. civ., ,,Obiectul contractuiui trebule sa fie determinat ;;i iicit"
,,determinat ;;i licit" - potrivit art. 1179 alin. 1, pct. 3), 'in schimb potrivit art 1226 aiin. 2
C. civ., ,,Obiectul obligatiei... trebuiesa fie determinat sau eel putin determinabil :;i licit"
(s.n.). Ase intelege ca, cerinta ,,determinarii" difera de ia caz la caz l
45
asemenea se spune ca obiectul este determinat} 1, fie prin
stabilirea numai a unor criterii de determinare.
Determinarea obiectului de catre un tert, trebuie se faca ,,In sa
mod corect, diligent i echldistant". In caz contrar, 11 instanta, la cere-
rea partii interesate, va stabili, dupa caz, pretul sau elementul nede-
terminat de catre (art. 1232 alin. 2 c.
contracte!e lncheiate lntre profesioniti lipsa pretului atrage
prezumtia ca ,,partile au avut In vedere pretul practicat In mod obi-
nuit In domeniul" 1233 C.
Cerinta trebuie respectata 1n toate cazuri!e, sub sanctiunea
nulitatii absolute a contractului 1225 alin. 1 pct. 2}.
Obiectul contractului trebuie sa de valabi-
lltate este de de careia nimeni nu poate
fl obligat la imposibil - ad impossibilium, nu/la obligatio. 2
lmposibilitatea poate sa fie materiala sau se apre-
ciaza m de momentui incheierii actului
Daca in momentul lncheierii unui contract cin:::11:~ar-n:::1.Tir
tul era dar ulterior executarea !ui devine impositiila
unui caz fortuit sau de atunci se va pune
riscuiul cont1-actu!ui,
:;:na::>il::I !"'.::><:1''1 ""lrl::tY~>::> Sa civila.
la momentul incheierii una dintre
de executa ob11ig:atia", contractul

Obiectul contractului trebuie licit i moral. Potrivit rPn nrP1


desprins;e din art. 1179 alin. 1 3 ~i a art. 1225 alin. 2
c obiectul contractului trebuie sa fie in rnnri"'li'"(i::>r,t:':i
cat ~i cu de sociala
Cand obiectul contractului este ilidt sau
care intervine este nulitatea absoluta.

1
Determinarea calitatii obiectului ,,trebuie sa rezonabila sau, dupa l'mpre--
jurari, eel putin de nive! mediu" {art. 1231 C. civ.).
2
lmposibilitatea obiectuiui echivaleaza practic cu Hpsa obiectului, ceea ce
duce la nulitatea absoluta a actului juridic; a se vedea G. Boroi, op. cit., p, 236.
3
Potrivit art 1225 alin. 3 C. civ., ,,Obiectui este illcit atunci cand este ,,prohi-
bit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri" (s,n). Ase lnteiege ca,
In noua formulare data de Codul civil, obiectul ilicit include ~i obiectul imoral ?

46
Obiectul ilicit atunci este eel de lege sau contravine
ordinii publice ori buneior moravuri" (art. 1225 alin. 3 C.
Mentionam ca, potrivit noii conceptii adoptate de Codu! civil, In
principiu, bunurile care apart.in altuia pot face contractului. Alt-
fel, In anumite conditii, ,,bunurile unui tert face unei
tii {? s.n.) debitorul fiind obligat sa le procure ~i sa ie transmita creditoru-
lui sau, dupa caz, sa obtina acordul tertului" {art. 1230 C
Nerespectarea obiect
atrage sanctiunea nulitatii absolute.
D. Cau:za: scopul sau interesul
Tn doctrina nationala studiile
dar definita, ca o
ditate.
Potrivit Noului cod este motivul care determina
fiecare sa
ceptia Codului cauza se prezinta
mergator acordului de
imboldul etc.) care riprprrrunn

ca
definirea exacta a cauzei nu este
ci ea este :5i prac
tice. De exemplu, este unanim recunoscut ca
damentul contractului ~i elementul

analiza ~i cauza contractului.


cauza este un element al contractu!ui.
Potrivit art. 1179 a!in. 1, 4C cauza este una
de fond ale contractului.

nu-

Cauza este ,,justificarea, limita ~i garantia


1

vedea Ph. Ma!aurie, l Aynes, Ph. Stoffel-Munck, op. cit.

47
mai ca motiv de a contracta (scopul urmarit de parti nefiind mentio-
nat In niciun fel, In acest context). Astfel, cu toate avantajele nollor
reglementari, raman intrebari esentiale, la care trebuie sa se raspun-
da, precum:
- este cauza o simpla conditie de validitate sau este un element
structural principal al contractului?
- cauza reprezinta numai motivul care determina partile sa
contracteze sau cuprinde ~i scopul (finalitatea urmarita) ?
Pentru a raspunde la !ntrebarile de mai SUS prezentam cateva
elemente ale evolutiei conceptului de cauza, In doctrina.
a). Conceptia modemii completeaza concepfia clasicii.
In materia cauzei 1 doctrina franceza s-a confruntat cu doua
conceptii: 11 conceptia dasica" ?i ,,conceptia moderna."
Potrivit conceptiei clasice, cauza a fost definita drept scopul
1
urmarit , pentru care partile au contractat.
Scopul urmarit ,,este doar imaginat la momentul 'incheierii con-
tractului, adlca reprezentat intelectual sau previzionat, urmand a fi
realizat mai tarziu prin efectele ~i executarea angajamentelor con-
tractuale asumate" 2
Din acest de vedere, cauza este obiectiva, fapt pentru
care este 1ntotdeauna aceea~i pentru fiecare de contract. De
exemplu, scopui urrnarit de toti vanzatorii este obtinerea pretului (a
unei sume de bani).
Scopul urmarit de parti este opozabil lnsa ,,motiveior" care au
determinat partile sa contracteze. Acestea din urma sunt, subiective,
3
individuale, diferite de la un contractant la altul
Raportui dintre ,,scop" ~i ,,motive" este, in consecinta, ,,distinc-
tia dintre ratiunea apropiata (causa proxima) ?i ratiunile lndepartate
(causa remotae)4.
conceptia moderna consta In principal, In subiectivizarea cauzei.

1
Scopul desemneaza obiectivul, teluf, interesul pe care partile cauta sa-!
satisfaca; a se vedea F. Terre, Ph. Simler, Yv. Lequette, op. cit., p. 337.
2
Ase vedea L Pop, op. cit. p. 338.
3
Tn conceptia clasica, cauza are caracter obiectiv ~i, deci, nu include motivul
(finalitatea urmarita), element subiectiv ~i distinct; a se vedea R. Guillien, J. Vincent,
lexique des termes juridique, Dalloz, Paris, 2005, p. 95.
4
A se vedea a se vedea J. Four, J.L Aubert, E. Savaux, op. cit., p. 203;
J. Ghestin, op. cit., p. 534 01i urm.

48
Potrivit acestei teorii, sunt integrate {adaugate cauzei dasice)
?i ratiunile personale ce stau la originea manifestarii de vointa: moti-
vele sau mobilele care au determinat partlle sa contracteze.
Daca teoria clasica opunea radical ,,cauza" ?i /Jmotivele", In
schimb, teoria modema confunda cele doua notiuni (eel putin parj:ial} 1
fn consecinta, teoria moderna-subiectiva completeaza teoria
dasica-obiectiva (adaugand la scopul contractului ~i motivele care au
determinat partile sa contracteze).
Tn doctrina franceza s-a apreciat ca teoria moderna (subiectiva)
are meritul de a remedia limitele teoriei clasice ~i prezinta eficienta
practica. De exemplu, In materia donatiei, cauza clasica (scopul animus
donandi) nu este niciodata ilicita, In schimb, motivele care au
minat liberalitatea pot proba caracterul ilicit 2
Raportul dintre cauza obiectiva ;;i cauza
{motivul) devine relevant, raspunzand la urmatoarele lntrebari:
- De ce vinde o persoana un imobil ? Este
lncasa pretul: scopul imediat urmarit de vanzator
relevat de natura contractuiui lncheiat);
- Dar, de ce a dorit persoana sii-?i procure
achita o datorie, pentru a la bursa etc.
rite de la un la altul ;;i
''"''r"''""' dualista, In de

1
A se vedea H.L Mazeaud, J. Mazeaud, Fr. Chabas, Lei;ons de droit civil.
Obligations. Theorie generale, Montchrestien, Paris, 1998, p. 262; Starck,
H. Roland, L Boyer, Droit civil. Contrat, Utec, Paris, 1989, p. 289; J. Four,
J.L Aubert, E. Savaux, op. cit., p. 210.
2
De exemp!u, jurisprudenta franceza a admis, de mult timp, ca o Hberalitate
facuta pentru a mentine adultere este nula (ca a se vedea J. Four,
J.L Aubert, E. Savaux, op. cit., p. 210 ~i practica citata de autor.
3
Tot astfel, In doctrina franceza ,,cause finale" este cunoscuta
obligatiei; a se vedea J.P. Scarano, Dictionnaire de droit des obligations,
Paris, 2004, p. 38 ?i lucrarile citate de autor. De exempiu, In contractul de vanzare-
cumparare, ,,Dobandirea iucrului este deci cauza obligatiei cumparatorului, iar
dobandirea pretului este cauza obligatiei vanzatoru!ui"; a se vedea D. Aiexandresco,
op. cit., vol. 111, p. 44.

49
eficienta (motivul, sursa contractarii) esenta teoriei moderne ;;i cauza
finaia (scopul obligatiei) sustinuta de teoria dasica 1 .
Notiunea de cauza se explica atat prin ratiunile imediate care
au determinat partile sa lncheie contractui, cat ;;i prin interesele lnde-
partate. Astfel, cauza constituie premisa mcheierii contractului, dar ~i
finalitatea acestuia (fiind prezenta pe toata desfa$urarea contrac-
tului).
pofida distinctii!or evidentiate prin analiza duaiista, notiunea
de cauza are un caracter unitar.
Precizam ca, adoptarea teorlei modeme a cauzei (motiv, mobil
al contractarii), completeaza numai teoria clasica a cauzei (nu o lnlo-
cuie;;te), dand astfel na~tere unui concept nou, dualist. Astfel, cele
doua concepte nu se exclud d se reunesc.
Apreciem ca, definind cauza drept ,,motivul care determina fie-
care parte sa 1ncheie contractul", legiuitorul a fost neinspirat ~i incon-
"'"'''"""n1--, fapt pentru care textul de lege va trebui corelat cu reali-
ta tea.
b). Cauza: mai mult deci:it o de validitate.
doctrina, actul civil este definit, de ca ,,o mani-
festare de vointa facuta efecte juridice". Astfei,
cauza nu se regase~te nrintr'P de;rmt:>sc actul juridic civil.
Tn temeiul unei a fost prezentata
numai ca o COi'lditie as1pe1:1: reconfirmat
~ide noile (retranscrise ;,;i nedare) ale art. 1179 alin. 1
pct. 4 C. civ.
Avand in vedere ca obiectul ;,;i cauza constituie voin-
fiecarei ca acestea sunt efemente ale
structurii actului juridic.
Di~;tirict,ia dintre elementele structurii ~i rr.i,-,rli,hillo de validitate
ale contractului este Per a rr.in1Y'NV'Jlr>

doctrina franceza ,,cause finale" este cunoscuta drept cauza obligatiei,


spre deosebire de ,,cause efficiente ou impulsive" care cauza contractuiui;
a se vedea J.P. Scarano, Dictionnaire de droit des obligations, Ellipses, Paris, 2004,
p. 38 C?i lucrarile citate de autor.
2
De observat ca initial, potrivit art. 943 din Proiectul Codului civil 2004 cauza
era definita drept, ,,scopul urmarit de eel care se obliga". Apreciem ca definirea cu-
prinsa In prolect se situa mai aproape de realitate.

50
cele doua calitati se suprapun, ar trebui
notiunea cauza se circumscrie
'lncheierea
final etc.).
fn concluzie,
a). Cauza este mal mult de
cauza este un element al structurii uu .,,.~,
b). Contractul se cu realizarea scopului urma-
rit de fiecare dintre se In acest sens ~i ale
Noului cod care fac trimitere la contractului",
ca element al - art. 1266 alin. 2
C. civ.).
0 per-
contractanta are interesul sau

termenul de

1
Este normal ca , daca admitem ca exista n1ai mu!te vointe sa
acordul
siv
A se vedea european al contractelor
Gandolfi, Unidroit, Anteproiectu! Catala, Cadru corrn.m de rc..arn~+"0
Bar).
3
A se vedea i. Dogarn, Elementele civil, vol. !., intrnducere
civil. Subiectele civil, Editura Sansa, Bucure?ti, p. 179.

51
1mpreuna cu obiectul, cauza formeaza continutul contractului.
Corelatia dintre obiect ~i cauza este exprimata sugestiv In doctrina
franceza:
obiectu!ui trebuie sa ne arate ce au vrut partile, iar
cauza trebuie sa raspunda ia 1ntrebarea: pentru ce au vrut
1
(lncheierea contractului)
Pentru a fi valabi!a, cauza actu!ui juridic civil trebuie sa
lndepli-
neasca urmatoarele cerinte: sa existe, sa fie lidta ~i morala (art. 1236
alin. 1 C. civ.).
Existenta cauzei valabile se prezuma, pana
!a proba contrara.
Cauza neprevazuta expres, nu conditioneaza valabilitatea contrac-
tului (art. 1239 C. civ.}.
Potrivit art. 1238 C civ., ,,Lipsa cauzei atrage anulabilitatea
contractului, cu exceptia cazului In care contractul a fast gre;;it califi-
cat ~i poate produce alte efecte juridice" (s.n.)2.
Cauza este ilicita cand este ,,contrara legii :?i ordinii publice" 3 .
Cauza este imorala cand este contrara bunelor moravuri.
Cauza ilicita sau imorala atrage absolute a
contractului daca este comuna in caz contrar, dad'l cealalta
a cunoscut-o sau, dupa lmprejurari, trebuia s-o cunoasca 1238
alin. 2 C. civ.).
Conformitatea contractu!ui cu ordinea :;i bunele mora-
vun4 este o cerinta importanta a lui.
Ordinea ?i bunele moravuri sunt reguli de ordin

1
Ase vedea J. Flour, J.L. Aubert, E. Savaux, op. cit., p. 202.
2
Ne exprimam retinerea fata de respective, deoarece din inter-
pretarea textului de lege, s-ar putea lntelege ca, In anume situatii, o manifestare de
vointa fara cauza poate deveni contract. Reamintim ca, potrivit art. 1179 C. civ.,
cauza este o conditie esentiala (de fond) a formarii contractului {deci, existenta sa
tine de ordinea publica).
Cauza este ilicita ~i atunci cand contractul este doar mijlocul pentru a eluda
3

aplicarea unei norme !ega!e imperative (art. 1237 C. civ.}.


Pentru un studiu profund al conformitatii contractului cu ordinea publica ~i
4

bunele moravuri, a se vedea L Pop., op. cit. (2009), p. 368 ;;i urm.

52
E. Forma consacrata a contractului: consensuala ?
Oupa criteriul formei cerute ad validitatem, contractele fi
consensuale {,,cand se formeaza prin simplul acord de vointa") sau
solemne (,,cand validitatea sa este supusa lndeplinirii unor .,.,.,,.."""~'
1
!itati" ) .
Dispozitia legala de mai sus este o reflectare a celor doua prin-
cipii In materie: consensualismul :;i formafismul contractual (cu pre-
2
cizarea ca regula este consensualismul iar formalismul exceptia)
Prin forma contractului (stricto sensu} se 1nte!ege modalitatea
de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia a crea,
modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
Formalismul contractual se manifesta prin:
tem, forma ad probationem ;;i forma prevazuta de
zabilitatea contracteior fata de terti.
a). Forma ceruta pentru valabilitatea ac:tului este o
conditie de va!iditate, esentiala ~i speciala, care in necesitatea
indeplinirii formalitatilor prestabilite de lege, carora actul
3
juridic civil nu s-ar putea na;;te In mod valabil .
Forma ceruta ad validitatem
este un element constitutiv (esentia!) al
caruia actui juridic va fi iovit de nulitate
cu manifestarea tacita
de vointa, 'ji este

1
Potrivit art. 1174 C. dv., dupa forma ceruta ad validitatem, contractele
sunt: consensuale, solemne ~l reale. Rezulta ca In acceptiunea din
,,remiterea bunului" (traditiunea, predarea) tine de forma contractului
2
Ase vedea L Pop, op. cit. p. 389-395. In acest context, Nou! cod civil
se remarca ca un mare sustinator al formalismului In detrimentul consens.uaiismului.
Astfel, termeni precum ,,actul autentic", ,,cartea funciara" etc., abunda In noua
mentare.
3
Forma ad validitatem sau ,,formalismui direct sau are
ratiuni: atentionarea partilor cu privire la actului respectiv, asigurarea ;;i
garantarea libertatii partilor ~i exercitarea unui control al societalii asupra actelor
juridice a caror importanta depa~e~te interesele parti!or exemplu, instrainarea
terenurilor).

53
civil solemn, trebuie o anumita forma, de regula,
1
forma autentica.
Potrivit art. 1178 C. civ. Contractul se 1ncheie prin simp!ul
11

acord de vointe al daca nu o anumita formalita-


te lncheierea sa valabila." . Astfei, ,,Vointa poate fi ma-
nifestata ~i comportament care, potrivit !egii, conven-
pr;~ctlcilior statornicite intre acestea sau nu
1ncjo1a!a asupra intentiei de a efecte!e co-
1240 alin. 2 C.
respectata" atunci cand
1179 alin. 2 C civ.) 3 . Este con-
'"'"+ ...,,,,. caruia contractul se
!ncheie fara o forma ~nurrH"i
Pentru este ceruta lntotdeauna
,,trebUle sa
fie lncheia-
care stramuta sau constituie
nn~rnnn reale care urmeaza a fi lnscrise in cartea funciara"
pentru care legea form a
, c"'u"~- aut1::.n1:1ccll sunt: contractul de tinn;:it1P 1011
1040 C. constituirea unel 1pcrtec1
1747 alin. 2

1
Chiar daca, In cele mai rnulte cazuri, forma ad validitatem Tmbraca forma
autentica, trebuie retinut ca fntre cele doua notluni nu exista identitate. Spre exem-
testamentul poate lmbraca nu numai forma autentica, dar poate fi '.?i olograf
(scris lntregime,, datat ~i semnat de catre testator).
2
De?i art. C civ., este intitu!at ,,Ubertatea formei", simplul acord de
vointe necesar pentru !ncheierea valabi!a a contractului semnifica !ipso formei (ceea
ce !nseamna ca partile nu sunt sa aleaga o forrna anume}.
3
De exemplu, contractele care se lncheie prin mijloace eiectron!ce sunt
supuse conditiilor de forma prevazute de legea speciala (art. 1245 C. civ,),
Potrivit art 56 alin, 1 ~i 2 din legea nr. 71/2011, ,,Dispozitiile Codu!ui civil
4

privitoare dobandirea drepturi!or reale imobi!iare prin efectul 7nscrieri1 acestora In


cartea funciara se numal fina!izarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare
unitate administrativ-teritoriala ~i deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cartilor
funciare pentru imoblleie respective. Pana la data respectiva, lnscrierea In cartea
funciara a dreptului de proprietate ~i a alter drepturi reaie, pe baza actelor prin care
s-au transmis, constituit ori modificat In mod valabil, se face numai in scop de opo-
zat1ifitat<~ fatii de terti" (s.n.),

54
arendare {care trebuie lncheiat In scris, art. 1838 alin. 1
C. civ.) etc.
Sanq:iunea nerespectarii ,,formei pe care, In
legea o cere pentru lncheierea" valabila a contractului este rwlitatea
absoluta (art. 1242 C. civ.). Ca exceptie, partile conveni ,,ca un
contract safie !ncheiat lntr-o anumita form pe care a, nu o cere"
(art. 1242 alin. 2 C. civ.) 1
fn concluzie apreciem ca,
de;;i aparent
natorul "libertatii formei", dispozitiile sale, prin care o
este impusa contractului (In general), sunt numeroase.
text, dasica lntrebare contractuala: consensualism sew 1',,,,,...,,.,;,.cm
2
ramane de actualitate
b}. Forma ceruta pentru probarea actului
cerinta fntocmirii unui fnscris. Forma ad probationem se
importanta actului probat, dar ~i prin avantajui de redare
a continutului ~i, prin aceasta, prevenirea unor eventua!e
Forma ad probationem este
tarea ei atrage inadmisibilitatea dovedirii
mijloc de proba. 3
De mentionat ca nerespe(,tarea
atrage nevalabilitatea actului juridic
dovedirii actului juridic civil (cu un
Forma scrisa este ceruta
obiect are o valoare ce depa~e::?te suma de 250 lei"
C. proc. civ.)4.

1
1n spiritul general instituit de Noul cod civil
alin. 2 C. civ. In sensul ca, atunci cand legea nu instituie o anumlta forma,
totu;;i ,,iibertatea" de a lncheia actul intr-o forma solemna
2
1n pofida libertatii formei, afisate de din 2011, observam 5i
oarecare !nasprire a sanctiunii ap!icabile In materie. Astfel, sanqiunea ne'respe1:ia'rn
formei cerute de lege ('in toate cazurile) este nu!itatea absoluta 1"'"'""'""'?
noi, fn raport cu alte cazuri, de exemp!u, cu sanqiunea
care este numai nulitatea relativa - art. 1238 alln. 1 C.
3
Ase vedea G. Boroi, op. cit. , p. 251-252.
4
Proba cu martori este inadmisibila intotdeauno cand ,,pentru dovedirea unui
act juridic legea cere forma scrisii" (art. 303 alin. 4 C. proc Fae exceptie, situa-
tiile In care: partea s-a aflat In imposlbilitate materiala sau morala de lntocmi
lnscris; exista un lnceput de dovada scrisa; partea a inscrisul doveditor din
55
fn alte cazuri, forma ad probationem este instituita cu caracter
particular. Astfel, trebuie lncheiate {;;i probate) prin lnscris : contractul
de societate (art. 1884 C. civ.); contractul de depozit (art. 2104 C. civ.,
cu exceptiile aratate la art. 2124 alin. 2 C. civ. ;;i art. 2133 C. civ.); con-
tractul de asigurare (art. 2200 alin. 1 C. civ.); contractul de tranzactie
(art. 2272 C. civ.) etc.
c:). Forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti este data
de formalitatile impuse pentru ca actul juridic sa devina opozabil ;;i
persoanelor care nu au participat la lncheierea lui.
Forma ceruta pentru opozabilitate are drept scop ocrotirea
drepturilor ;;i intereselor tertilor fata de eventualele prejudicii, ce le
pot fi aduse prin acte juridice civile. Nerespectarea acesteia este
sanqionata cu inopozabilitatea actului juridic (astfel ca
tertul poate
ignora actul juridic invocat).
Forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti este (;;i ea) obli-
gatorie.
Potrivit art. 18 alin. 1 C. civ., obiectul publicitatii 11 formeaza
,,drepturile, actele ~i faptele privitoare la starea ;;i capacitatea per-
soaneior, cele In legatura cu bunurile care apartin acestora, precum ;;i
orice alte raporturi juridice .. .1n cazurile expres prevazute de lege".
Principala aplicatie a formei cerute pentru opozabilitatea fata
1
de terti este publicitatea imobiliara prin cartile funciare .
Cartea funciara ,,descrie imobilele ~i arata drepturile ca au ca
obiect aceste bunuri". Drepturile reale imobiliare se dob{mdesc, atat
Tntre parti, cat ~i fata de terti, numai prin inscrierea lor In cartea
funciara" (art. 876, 885 alin. 1 C. civ.)2.

pricina unui caz fortuit sau de forta majora; partiie convin, fie ~i tacit, sa foloseasca
aceasta proba, !nsa numai privitor la drepturile de care ele pot sa dispuna; actul juri-
dic este atacat pentru frauda, eroare, dol, violenta ori este lovit de nulitate absoluta
pentru cauza iiicita sau imorala, dupa caz; se cere larnurirea dauzelor actului juridic
(art. 303 ~i 304 C. proc. civ.).
1
Pentru amanunte In materie, a se vedea M. Nicolae, Tratat de publidtate
imobiliara, vol. I, fntroducere In pubficitatea imobiliara, Editura Universul Juridic,
Bucure~ti, 2006, p. 100 ~i urm., I. Deleanu, Par{:ile fji tertii. Relativitatea fji opozabi-
litatea efectelor juridice, Editura Rosetti, Bucure~ti, 2002, p. 66 ;?i urm.
2
Nu sunt supuse Tnscrierii in cartea funciara, drepturile reale care provin din
mo~tenire, accesiune naturala, vanzare silita, expropriere pentru cauza de uti!itate
publica (art. 887 C. civ.).

56
Alte modalitati de publicitate se realizeaza pnn mscrierea
arhiva electronica de garantii reale mobiliare a constituirii
oricarei garantii reale mobiliare, registrul national notarial al
rilor matrimoniale, registru! asociatilor ;;i fundatiilor, persoa-
nelor puse sub interdiqie, registrul special al contractelor de aren-
dare tinut de secretarul consiliului local (art. 1838 alin. 3 C. civ.), lnre-
gistrarea contractelor de locatiune ;;i de cesiune de creante 19
din Legea nr. 7/1996) etc.
Precizam ca forma ceruta ad probationem ;;i forma "'""'"'"'''
de lege pentru opozabilitatea contractelor fata de terti
doctrina ,,formalismul indirect sau atenuat".

5. Nulitatea contractului; sanctiune extrema

Pe scurt, contractul lnseamna acord de vointe realizat In con-


ditiiie prevazute de lege.
Tn cazul In care contractul a fost numai aparent nu
lndeplinea conditii!e esentiale de validitate prevazute de art 1179
C. civ., sanctiunea aplicabi!a este nulitatea.
Nulitatea ~i validitatea contractului se situeaza pe
trarii ;;i, deci, se exclud reciproc. Astfe!, validitatea
cheierea contractului (atunci
dante indep!ine~te conditiile legale); In schimb, nulitatea nPcn.m
contractul {actionand In sens invers) ;;i Ii readuce la
1
simpla manifestare de vointe (potrivit art. 1254 alin.
,,Contractul lovit de nulitate este considerat a nu
lncheiat") 2
Precizam lnsa ca spiritul general, de
civil, este acela al pastrarii contractului

1
A se vedea G. Raducan, Nulitatea actului _juridic civil, Editura , ..,.,,n"'"""'
Bucure~ti, 2009, p. 70 ~i urm.
Desfiintarea contractului atrage, fn conditiile iegii, ~i desfiintarea actelor
2

subsecvente lncheiate In baza lui. In cazul In care contractul este desfiintat, fiecare
parte trebuie sa restituie celei!alte, In natura sau prin echiva!ent, prestatiiie primite,
potrivit prevederilor art. 1.639-1.647 C. civ., ,,chiar daca acestea au fost executate
succesiv sau au avut un caracter continuu" (1254 alin. 2 ~i 3 C. civ.).

57
ior urmarite de De~i neconsacrata legislativ, In doctrina se vor-
1
(justificat) C!e:sore o prezumtie de valabilitate a actului juridic .
ac~::1a~1 context, precizam ca toate dispozitiile referitoare la
nulitatea reiativa prezumtia de nulitate relativa), nulitatea
partiala, nulitatea contractului plurilateral, confirmarea nulitatii, con-
versiunea actului interpretarea clauzelor in sensul de a produce
efecte etc., conduc catre aceeai finalitate: sa/varea actului juridic
civil.
Pentru considerentele de mai sus, interventia nulitatii asupra
contractului este In dreptul civil numai ca o solutie extrema.
A. Nulit:atea: sanqiuneaformiirii contractului.
Nulitatea este sanctiunea civila care intervine, In cazul 1n-
cheierii unor acte cu nerespectarea conditiilor de validitate
fond ;;i de cerute de lege. Astfel, potrivit art. 1246 alin. 1
contratt 1ncheiat cu 1ncalcarea conditiifor cerute de
incheierea sa valabila este supus nulitatii, daca prin lege
nn>uPrti:> o alta sanctiune."

11arin 1i""' data nu!itatii se desprind urmatoarele elemente:

nul!t<~tE!a este o sanctiune de drept civil;


- nulitatea numai nerespectarea conditiilor de

doctrina nulitatea se dasifica in principal, dupa criteriile


interesu!ui ocrotit ~i al lntinderii efectelor sale.

Care creeaza o aparenta de contract pentru toate manifestarile de vointa


facute pentm realizarea unul scop, !?i care da sens sintagmei ,,nulitatea contractului"
termenii luati separat se exclud reciproc); a se vedea G. Boroi, op. cit. {2008),
p. 297 '.?i urm.
2
Nulitatea actioneaza direct asupra formarii (constituirii) actului juridic, pe
care II desfiiffteaza (:?l nu asupra efectelor lui, care vor fi ~i ele desfiintate, dar nu
consecinta a nulitatii, ci pentru ca nu mai are cine sa le genereze).
3
"Nu trebuie uitatca vorbim, in primul rtlnd, de nulitatea actului juridic civil
numai apoi de nulitatea efectelor unui astfel de acr' (s.n.) a se vedea 0. Ungu-
rear;u, Drept civil. lntroducere, editia V!I, Rosetti, Bucure~ti, 2005, p. 193.

58
a). criteriul interesului
sau relativa.
Nuiitatea

sa
invoce din
Contractul lovlt de nulitate absoluta ,,nu este
firmare In cazuri/e de
Nulitatea de

interes
este ocrotit
Contractul lovit de
1261 alin. 2 C.

confirmare

1
Potrivit art. 1250 C civ., ,,Contractul este lovit de
cazurile anume prevazute de atunci cand rezulta
ca interesul ocrotit este .
2
Potrivit art. 1251 C civ., ,,Contractul este anulabH cand au
privitoare la capacitatea de exercitiu, cand rnYjCH'CnT::>
a fost viciat, precum ~i In

daca in momentuf confirmarii cm1di!:iile


aceasta se pune 1ntrebarea: ;;i dadi
nici la momentui confirmarli ? Sa lnteiegem ca ,,acoperirea
na numai o arnanare a unei conditii de valid\tate
cheierea ?

59
tiune despre motivu! actiunii In nulitate, precum ;;i despre intentia de
a repara viciul pe care se lntemeiaza acea aqiune.
Confirmarea !;;i produce efectele din momentul incheierii con-
tractului ;;i atrage renuntarea la mijloace!e ?i exceptiile ce puteau fi
opuse, sub rezerva lnsa a drepturilor dobandite ;;i conservate de tertii
de buna-credinta (art. 1265 alin. 1 c. civ.) .
1

Nulitatea relativa poate fi invocata pe cale de actiune numai In


termenul de prescriptie stabilit de lege. Ca exceptie, 11 partea careia i
se cere executarea contractului poate opune oricand nulitatea relati-
va a contractului, chiar ;;i dupa lmp!inirea termenului de prescriptie a
dreptului la actiunea In anulare" (art. 1249 alin. 2 C. civ.).
Prezumtia de nulitate relativa. fn cazurile In care ,,natura nuli-
tatii nu este determinata ori nu reiese In chip nefndoielnic din /ege,
contractul este anulabil" {art. 1252 C. civ.).
b). Dupa criteriul fntinderii efectelor sale nulitatea poate fi tota-
la sau partiala.
Nulitatea totafa desfiinteaza lntreg (tot) contractul. Astfel,
dauzele contrare legii, ordinii pubiice sau bunelor moravuri ~i care nu
sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractulul In lntregul sau,
dar numai dacii sunt, prin natura /or, esentiale sau in lipsa aces-
contractul nu lncheiat (art. 1255 alin. 1 C. dv.).
Nulitatea partia/Q desfiinteaza numai o parte a contractului,
adica numai acele dauze contrare ordinii publice sau bunelor mora-
vuri, neesentiale pentru actului juridic. Astfel, contractui
poate exista ~i lntr-un cadru restrans, adica In iimitele dauzelor care
au conditiile de validitate. De exemplu, contractul de van-
zare a unui autocamion cu marfa sa (In care partile urma-
resc lnstrainarea ;;i, dobandirea vehiculului), poate fi sanc-
cu nulitatea partia!a a daca marfa este un nn~n''"
interzis comerciaiizarii vanzarea camionului poate ramane vala-
bilaf
- - - - - - - ----------
1
Confirmarea unui contract anulabil pentru vicierea consimtamantului prin
dol sau violenta nu implica, prin ea !nsa?i, ~i renuntarea la dreptui de a cere daune-
interese {art. 1265 alin. 3 C. civ,).
2
Potrivit art. 1255 alin. 2 C. civ., ,,In cazul In care contractu! este mentinut In
parte, dauze!e nule sunt inlocuite de drept cu dispozitiile legale aplicabiie". Ne expri-
mam retinerea fata de dispozitiiJe de mai SUS, precizand Ca nulitatea paf"tiala poate

60
Tn cazul contractelor cu mai multe
in care prestatia fiecarei parti este in unui scop
comun, nulitatea contractului privinta uneia dintre nu atrage
desfiintarea 1n 'intregime a contractului, afara de cazul In care partici-
parea acesteia este esentiala pentru existenta contractului (art. 1256
C. dv.).
Tnbaza spiritului juridic,
art. 1259 C. civ., in tot sau In parte,
la data refacerii
de cat

desfiinta o parte a contractului, dar nulitatea nu poate mo>ditica


altele (deoarece contractu! este rodul manifestarii de
putandu-i desfiinta, dar nu poate face pe
1
Predzam ca orice manifestare de ,,cu respectarea
tuturor de contract.
2
Conversia contractului este o institutie actuala ce se lnscrie
In conceptia generala de salvare a actului a fi ca
efect a! nulitatH). Predzam ca pentru a se ,,produce totu"?i efecte" trebuie sa existe
un contract {din care efectele
3
sa
Ase vedea Tr. lona!?CU, E. Barasch, Nulitatea civil, in Tratat de
drept civil, vol. I, Partea generala, Editura Academiei, Bucure~ti, 1967, p. 317.

61
Precizam exceptand nulltatile amiabile, toate celelalte nuli-
tati (indiferent casunt absolute sau relative) sunt judiciare, astfel
spus 11 necesit0 interventia instantei judecatore~ti a fi dedarate
1
(constatate, sau dupa caz, pronuntate) .
conduzie, a opera, nulitatea trebuie sa fie constatata
de parti {pe ca!e amiabila} ori de instanta de judecata. fn consecinta,
intotdeauna, la deciararea nu!11tat11, se prezuma actul ca a
fost valabi! 'lncheiat. 2
B. lnefkadtatea: neexecutarii contractului.
Nulitatea nu se confunda cu ineficacitatea actului civi! 3
Nulitatea nelndeplinirea conditiilor de validitate
la momentul lncheierii actului
{sau pronuntata), are ca efect de.stiint11rea actu fui 1

lneficacitatea presupune datorita inter-


ve1nt11ei unor cauze lncheierii (valabile} a actului
Precizam ca
numai un act care exista (a fost valabil In-

contractul se
cand a fost valabil fncheiat ~i efecte
contractul este eticace:

c) cand nu au de validitate - contrac-


tul este nul

1
Ase vedea V. V. Popa, Drept civil. Partea genera/a. Persoaneie, Editura Ail
Beck, Bucure'?ti, 2005, p. 199.
2
,,Actul juridic beneficiaza de o prezumtie de va!abilitate chiar ?i atunci cand
a fost lncheiat cu nesocotirea legii" (s.n.); a se vedea G. Boroi, op. cit., p. 236.
3
In sens larg, nulitatea este prezentata ]i ca o cauza de ineficacitate a actului
juridic, fo!osindu-se uzual sintagma ,,delimitarea nulitatii de alte cauze de ineficacita-
a se vedea Gh. Beleiu, op. cit., p. 194.
62
Sunt cauze de ineficacitate: rezoiutiunea, caducita-
1
tea, revocarea, inopozabilitatea etc.
In lipsa unor reglementari de cele mai
doctrina ?i practica nationala nu fac distinctie lntre cele doua insti-
tutii. Astfel, In contextul unei interpretari mai largi, nulitatea este ~i
ea prezentata drept o cauza de ineficacltate a actulul
Nu 1mparta~im opinia doctrinei majoritare ~i apreciem ca sepa-
rarea cauzelor de nulitate de cele de ineficacitate este importantii
pentru lntelegerea ~i evaluarea actulul au ?i
roluri total diferite}.
Apreciem ca
distinctia nulitate --
problema teoretica, ci poate avea ~i

a). care
se determina fntelesul mani-
festarii de (vointa inter-
na, reala).
Regulile de
art. 1266-1269 C. civ.
tractele se

determinarea sensuiui

Ase vedea ~t. Rauschi, Drept civil, Editura ,,Chemarea", !a;;i, 1992, p. 160 ;;i
1

urm.
2
A se vedea J. Carbonnier, Droit civii. Les PJJ.F, Paris, 1994,
p. 177-178; Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, Editura Actarni, Bucure5iti, 1999,
p. 254-255; LC. Stoica, actului civil. Practicti I. Nuli-
tatea, Editura Hamangiu, 2009. Nici Codul civil 2011 nu pare a sesiza
distinqia (vezi de exemplu, art
3
la stabilirea concordante se va tine seama, 'intre altele, de
contractului, de negocierile purtate de parti, de statomicite lntre acestea ~i
de comportamer.tul lor uiteriorlncheierii contractuiui (art. 1266 alin. 2 C.
4
Sintagma ,,vointei concordante", instituita de art. 1266 alin. 1 C. civ., ca
principiu de baza ai interpretarii contractuiul, a fost preferata unei formulari mai
potrivite: ,,vointa reaia sau intema a partilor". Precizam ca contractelor

63
clauzelor (obligatiilor) contractuale, se va face numai in raport de
vointa reala 1 .
Tot astfel, In interpretarea sistematica (indivizibila) a contrac-
tului, 11 clauzele se interpreteaza unele prin altele, dand fiecareia lnte-
lesul ce rezulta din ansamblul contractului" (art. 1267 C. civ.).
De precizat ca, Noul cod civil nu face nici o trimitere la criteriile
obiective de interpretare {prevazute de art. 970 din Codul civil de la
1864) care constau in legea supletiva, obiceiul sau uzantele i echi-
tatea2.
Regulile de interpretare a clauzelor indoielnice (dauzeie sus-
ceptibile de mai multe lntelesuri) sunt prevazute de art. 1268 C. civ.
(acestea se interpreteaza In sensul ce se potrivete eel mai bine natu-
rii ~i obiectului contractului).
- Clauzele lndoielnice se interpreteaza tinand seama, lntre
altele, de natura contractului, de lmprejurarile In care a fost lncheiat,
de interpretarea data anterior de parti, de sensul atribuit in general
dauzelor !?i expresiilor In domenlu ;;i de uzante.
- Clauzele indoielnice se interpreteaza In sensul In care pot
produce efecte, iar nu In acela In care nu ar putea produce nici unul 3
- Clauzele destinate sa exemplifice sau sa lnlature orice !n-
doiala asupra aplicarii contractului la un caz particular nu 1i restrang
aplicarea in aite cazuri care nu au fost expres prevazute.
,,Regulile subsidiare de interpretare" constituie elementul de
noutate In materia interpretarii contratu!ui:
nni-riHii- art. 1269 C. ,,Dad~,

contractul ramane nedar, in

potrivit vointei reole (inteme) ~i-a gasit o consecventa aplicare ~i anterior, 'in jurispru-
denta; a se vedea C. Statescu, C. Blrsan, op. cit., p. 55.
1
De mentionat ca doctrina nu se face distinctie i'ntre interpretarea contrac-
tului In ansamblui sau :,;i interpretarea clauzelor sale (notiuni distincte :,;i interdepen-
dente, In opinia noastra); a se vedea L Pop. op. cit., (ii), p. 543.
2
Ase vedea l. Pop, op. cit., (!I), p. 552.
Contractul nu cuprinde decat lucrul asupra caruia partile ~i-au propus a
3

contracta, oricat de genera Ii ar fi termenii fo!ositi (art. 1268 aiin. 4 C. civ).


4
De observat ca art. 1269 C. civ. a preluat integral dispozitiile vechiului
art. 983, care nu au avut fn vedere situatia genera/a, In care ambefe parfi se obliga. In

64
- ,,Stipulatiile lnscrise In contractele de adeziune se interpre-
teaza lmpotriva celui care le-a propus" (a profesionistului) ~i ded In
favoarea consumatoru!uP.
lnterpretarea este distinctii de calificarea juridica a contrac-
tului. Cu toate acestea, ,,in practica, prin legatura dintre ele, cele
2
doua operatii sunt adesea confundate"
b). Calificarea contractului este operatiunea prin care se ra-
porteaza un caz concret juridic, fapt juridic) la un concept
abstract recunoscut de o autoritate normativa, in scopul aplicarii regi-
mului sau juridic.
Tn practica, de regula, un contract este calificat exclusiv In
3
raport de ob!igatiile principa!e ale partilor (a se de exemplu,
4
calificarea In cazul ,,vanzarii cu clauza de lntretinere,,)
aceasta modalitate de lucru ,,simplista ~i superficiala" deoarece pre-
zinta neajunsul ca ignora principiul potrivit caruia vointa - este fun-
damentul contractului (;;i numai, sunt obllgatiile).
1n conceptia Noului cod civil, ,,obiectul contractuiui 11 repre-
zinta operatiunea juridica, precum vanzarea, iocatiunea,
;;i altele asemenea" 1225 alin. 1). Din textul de lege rezuita ca
obiectul este care califica contractu!
regimul juridic aplicabil.
Tmparta;;im, cu rezerve,
tim ca vointa de a contracta
scopurile urmarite de
vointe).

acest context, poate adoptarea regulii in dubio contra (din materia van-
zarii) ar fi fost mai eficienta; a se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 70-71.
1
Regula speciala de interpretare a fost din impe-
rative, in vigoare, ale Legii nr. 296/2004 Codul consumului.
lnterpretarea ~i calificarea contractului sunt doua
2
)a fei de utile
~i chiar necesare care se desfa~oara adeseori , a se vedea L Pop, op. cit.,
p. 555.
3
A se vedea T.S., col. civ.. , dee. nr. i'n CD. 1956, p. 141; T.S., col
civ., dee. nr. 1751/1978 In R.R.D nr. 371979, p. 54; T.S., col civ., dee. nr. in
c.o. 1984, p. 64.
4
fn vederea caiificarii contractuiui, trebuie analizate 'in ansamblul
lor, pentru a identifica scopuf catre care acestea converg, finalitatea contractului; a
se vedea P. Puig, Contrats speciaux, Dalloz, Paris, 2009, p. 27.

65
Apreciem ca operatiunea calificarii unui contract (concret)
trebuie sa cuprinda toate elementele cu valoare de calificare, pre-
cum: calitatea parti!or, obiectul ~i cauza (continutul vointei), forma
contractului, obligatiile asumate etc. Toate aceste elementele ale
calificarii trebuie analizate ca un tot unitar, ca o structura cu roi
1
preeminent In operatiunea de calificare .
Calificarea contractului nu trebuie !nsa lnteleasa ca o ,,operatie
aritmetica", ci problemele trebuiesc tratate potrivit nstaturii lor reale,
2
fie rbi nti".
In doctrina, calificarea juridica a contractului a fost apreciata ~i
ca 11 un prim rezultat al interpretiirii"3
1. legea aplicabila contractului

Problema aplicarii In timp a dispozitiilor civile este de mare


actualitate. Potrivit art. 6 din Noul cod civil, "legea civila este apiica-
bila cat ti mp este In vigoare. Aceasta nu are putere retroactiva".
Tn contextual de mai sus, precizam ca, pentru delimitarea cri-
teriului neretroactivitatii, trebuie sa se tina seama, pe de o parte, de
perioade In care timpul fi considerat (trecutul, pre-
pe de alta parte, de elementele prin care o
fi aceste perioade (fie
modificarea sau juridice, fie efectele
4
pe care aceasta le produce) .

1
Potrivit unei opinii de referinta, esentiata In operatia calificarii contractelor,
este ,..natura acordului de vointa" (apreciata la momentul lncheierii acestuia); a se
vedea L Pop,. op. cit.,. (II), p. 553-555.
..,Atunci cand se fac operatii, ei (profesioni~tii, s.n.) trebuie sa nu scape din
2

vedere variabilele ?i jocul lor din prejma semnului egalitatii", a se vedea A. Savescu,
De ce sunt complicate problemele legale, 'in Juridice. ro, din 10.02. 2010.
3
A se vedea C. Statescu, C. Bfrsan, op. cit., p. 54. Apreciem, dimpotriva, ca
interpretarea clauzelor contractului este o consecinta a calificarii lui.
4
0 iege ar fi retroactiva daca ar reglementa fie fapte care, lnainte de intrarea
ei In vigoare, au dat na~tere sau, dupa caz, au modificat ori au stins o situatie
juridica, fie efecte pe care acea situatie juridica ie-a produs lnalnte de aceea?i data; a
se vedea G. Boroi, CA Anghelescu, op. cit. (2011), p. 20-21.

66
Tn materia
la , aplicarea
1
1n vigoare la data
privinta conditiilor de va!iditate
cat ~i pentru alte aspecte precum: cauzele de
interpretare a actului;
dupa intrarea in vigoare a unei noi !egi} ori lncetarea contractului.
art. 4 din

supuse

de

1
Ase vedea art. 102 alin. 1 din Legea nr.
este supus dispozitiilor In vigoare la data cand
prive~te lncheierea, interpretarea, Pre.cre1e.
transferul riscurilor in contractele translative de proprietate se aplica
numai contractelorlncheiate dupa intrarea lui In vigoare 1

8. Efectele contractului: mijloace juridke de realizare a inte-


rese!or partilor
Momentul lncheierii contractului este un element de referintii
a construqiei juridice, la care trebuie raportata lntreaga sa structura.
El este eel care desparte (;;i, totodata, une;;te) formarea contractului
2
de faza executarii obligatiilor .
Din momentul lncheierii, contractul l;;i produce propriile con-
secinte juridice, cunoscute ;;i ca ,,efectele contractului".
In doctrina, efectele actului juridic se confunda, de regula, cu
cauza (scopul} contractului. actul juridic este definit, curent, ca
,,o manifestare de vointa facuta cu scopul de a produce efecte juri-
dice".
Nu !mparta;;im opinia majoritara de mai sus ;;i apreciem ca
,,producerea efectelor juridice" nu constituie scopul contractului
sine). Astfel, ne raliem opiniei potrivit careia efectele contractului re-
prezinta {numai) mijloace juridice de realizare a intereseior urmarite
de parti 3 . De exemplu, In contractul de v::1n7:~n0 -r11mn::ir;;:i1p
final urmarit de r11ml'l:'lir;;itnr
{dobandirea
,,aproprierii" respective}.
Ca efect al co,ntractu!IUI, n".>rt!IO intra In rn11n1t11.ri

1
Potrivit art. 2640 alin. 1 C. civ., legea aplicabila obligatiilor contractuale cu
eiemente de extraneitate se determina potrivit reglementarilor dreptuiui Uniunii
Europene. Pentru amanunte In materie, a se vedea D. Lupa}CU, D. Ungureanu, Drept
international privat, Editura Universul Juridic, Bucure;;ti, 2012, p. 229 ~i urrn.
Relatia dintre faza formarii (a lncheierii} contractului ~i faza producerii
2

efecte!or acestuia exprima, 'in esenta, raportul dintre dispozitie ;;i executie (esenta
sintagmei ,,contractul - izvor de obligatii").
3
"fntr-adevar, ca orice fapta umana, actul juridic se savar~e:?te cu un anumit
scop, pentru realizarea caruia obligatia nu constituie decat mij!ocul" (s.n); a se vedea
D. Cosma, op. cit., p. 220.

68
parabile: una activa {creditorul) ;;i alta pasiva ~i datoria ce-i
1
incumba)
Potrivit art. 1273 alin. 1 C. dv., reale se constituie ~i ,
se transmit prin acordul de vointa al parj:ilor (prin contract,
daca bunurile nu au fost predate, daca acest acord asupra
unor bunuri determinate, ori prin individualizarea bunurilor,
2
acordul poarta asupra unor bunuri de gen"
Ca exceptie, drepturile reale asupra imobilelor
cartea funciara se dobandesc atat lntre parti, ?i cat
numai prin fnscrierea /or In cartea funciara {art. 885 a!in. 1 C.
Rezulta ca, In materie imobiliara, lncheierea contractului nu
mai este translativa de drepturi reale (urmand ca transferul
real imobiliar sa de reaiizeze, inclusiv lntre cu ocazia
3
lnscrierii In cartea funciara) .
Tn caz de transmitere a
corporal catre mai multe persoane, eel care a
dinta posesia efectiva a bunului este titular al
titlu! sau are data ulterioara (art. 1275 a!in. 1 C.
Potrivit art. 1282 C.

versa!i sau cu titfu

corrtractului au
consta ,,norma

civile, a se vedea L Pop,


(2006), p. 1-6.
2
Fructele bunului sau transmis se cuvin dobanditorului la
transferu!ui bunului ori, dupa caz, a cesiunii dreptului, afara de cazul
care prin lege sau prin vointa se altfei 1273 alin.
3
Cu mentiunea prevazuta de art 56 din Legea nr.
Potrivit art. 1275 alin. 2 ~i 3 C. civ., este de buna-credinta dobanditorul care,
4

la data intrarii In posesie, nu a cunoscut ~i nici nu putea sa cunoasca


mata anterior de instrainator. Daca niciunul dintre dobanditori nu
efectiva a bunului mobil corporal ~i creanta fiecaruia de predare a
exigibila, va fi preferat eel care a sesizat eel dintai instanta de judecata.
5
Drepturile, precum '?i, in cazurile prevazute de
In stransa legatura cu un bun se transmit, odata cu acesta,
particular ai 1282 alin< 2

69
de contract de norma obiec-
de

(art. 1270 a!in. 1 C


tinute sa l;;i execute obligaliile, chiar dad\ execu-
tarea a devenit mai costurilor exe-
cutarii

doua idei: obligativi-


contractului inter alios

Contractui nu numai la ceea ce este


dar :ji la toate pe care nr>"Yrfiri,lo statomicite
echitatea le dau

In mod echitabil

pe care le

de mai sus sunt

1
Norma trebuie sa se conformeze normei obiective. Astfel, norma
este lnvestita cu fortil cand corespunde
utilitatii sociale -;;i Norma obiectiva nu creeaza norma
la locul sau in ierarhia normelor
Vasilescu, op. cit, p. 83 :?l urm.
,,clauzeie nu sunt In mod
alin. C
70
- schimbarea lmprejurarilor a intervenit con-
tractului;
- schimbarea lmprejurarilor, precum !?i
au fost ~i nici nu puteau fi avute In vedere de In mod
rezonabi!, In momentu! lncheierii contractului;
- debitorul nu !?i-a asumat riscul schimbarii ~l nici
nu putea fi In mod rezonabil considerat ca
~i-ar fi asumat acest
- debitorul a lncercat, lntr-un termen ;;i cu
dinta, negocierea adaptarii rezonabi!e ~i a contractu!ui.
Precizam ca In doctrina, impreviziunea in contracte este anali-
zata ca raport dintre forj:a obligatorie a contractelor ~i
1
terventia legiuitorului In contracte)
fo contextul de mai sus, precizam
lului al XIX-lea, perioada moderna se
tei obligatorii a contractului", consecinta a
timp, asupra conceptului general de
rolului vointei subiectelor In executarea
Reprezentativa pentru acest proces este
de a elimina dauzele abuzive cuprinse in contractele de
B. Prindpiul relativitalii efectelor contractului
acta).
Semnificatia principiului
art. 1270 alin. 1 C. civ., este aceea
contractului, privesc numai partile contractante. contractul
{rod al vointelor parj:llor) nu :;i nici sa lezeze
resele altor persoane.
Fata de terj:i, contractul !ncheiat apare numai
care trebuie respectat, adica le este
din partile contractante, prin
paguba celeilalte, ea va
tractuale, spre deoseblre de
dintr-un contract ;;i care vor
delictuale (art. 1349 ~i urm. C.

ln acela~i context se pune


1
a contractului 1n
raport cu forta de 1uw"L"''"' a contractului;
a se vedea L Pop, op. cit.,
71
Totu;;i, potrivit art. 1280 C. civ., ,,contractul produce efecte
numai lntre parti, daca prin lege nu se prevede altfel" (s.n.).
Exceptiile de ia principiul relativitatii efectelor contractului se
refera la situatiife In care contractul incheiat produce efecte fata de
anumite persoane care nu au participat nici direct, nici prin repre-
zentare la !ncheierea contractului ;;i nici nu au calitatea de succesori
ai partilor.
Cele mai cunoscute exceptii de la principiul relativitatii efec-
telor contractului sunt: promisiunea faptei altuia ;;i stipulatia pentru
altul.
a). Promisiunea faptei altuia {conventia de porte-fort) este un
contract prin care o persoana {debitorul} se obliga sa determine pe o
terta persoana sa-;;i asume un anumit angajament In folosul credito-
rului din contract.
Potrivit art. 1.283 C. civ., ,,Cel care se angajeaza la a determina
un tert sa incheie sau sa ratifice un act este tinut sa repare prejudiciul
cauzat daca tertul refuza sa se oblige sau, atunci cand s-a obligat ;;i ca
fideiusor, daca tertul nu executa prestatia promisa".
Ca exceptie, promitentul nu raspunde daca asigura executarea
tertului, fara a se produce vreun prejudiciu creditorului.
promitentului de a se angaja personal nu se prezuma,
ci trebuie sa reiasa nelndoielnic din contract sau din lmprejurarile In
care acesta a fast 1ncheiat.
b). Stipulafia pentru altul (contractul in favoarea unei terte
este un contract care confera un drept unei persoane ce
nu este nici (;;i nici reprezentant).
Contractul In folosul unei terte persoane este o veritabila
de la principiul relativitatii efectelor contractului.
Potrivit art. 1.284 C. civ., 11 0ricine poate stipula In numele sau,
In beneficiul unui tert. Prin efectul stipulatiei, benefidarul do-
a cere direct promitentului executarea presta-

Beneficiarul stipulatiei trebuie sa fie determinat sau, eel putin,


determinabil la data 1nchelerii stipulatiei, sa existe in momentul In
trebuie sa !;;i execute obligatia ;;i sa
accepte

72
Stipulatia poate fi acceptata ~i dupa decesul stipulantului sau al
promitentului.
Stipulatia poate fi revocata cat timp acceptarea benefidarului
nu a ajuns la stipulant sau la promitent. Stipulantu! este singurul in-
dreptatit sa revoce stipulatia, creditorii sau mo~tenitorii sai
sa o faca. Stipulantul nu poate insa revoca stipulatia fara acordul pro-
mitentului daca acesta din urma are interesul sa o execute.
Revocarea stipulatiei produce efecte din momentul In care
ajunge la promitent. Dad\ nu a fost desemnat un alt revo-
carea profita stipulantului sau mo~tenitorilor fara
a agrava
1
lnsa sarcina promitentului .
Tn acest context precizam ca, ~i acordurile colective
exceptii reale {adevarate} de la principiul relativitatii
rece persoanelor carora Ii se aplica, nu sunt terti, nici
zentanti ~i nici avanzi cauza
2

c). Principiul opozabilitlifii contractului.


art. 1281 C. civ., 11 Contractul este opozabil tertilor, care nu aduce
atingere drepturilor ;;i obligatiilor nascute din contract.
prevala de efectele contractului, lnsa fara a avea
executarea !ui, cu exceptia cazurilor prevazute de
Ca exceptie, tertii nu sunt obligati sa ia In considerare unele
situatii juridice, create prin contract. 0 asemenea
de fa opozabilitatea fata de terti a contractului, este
Simulatia este operatiunea juridica prin care,
die public, aparent, denumit $i simulat, se o alta
dica decat cea stabilita printr-un act juridic ascuns, ade--
varat (actul ascuns trebuie sa se lncheie concomitent sau lnainte de
3
lncheierea actului pubiic) .
Simulatia presupune realizarea a doua
juridice: una reaia }i alta fictiva.

1
Potrivit art. 1288 C. civ., ,,Promitentul poate opune
aparari!e lntemeiate pe contractul care cuprinde stipuiatia".
2
Contractul colectiv de munca este un model de acorduri colective
dreptului muncii. Contractul colectiv de munca se incheie lntre
tate comerciala), pe de o parte, ~i sindicatele salariatilor, pe de a!ta parte, cu
de a stabili regimul de munca {salarii, concedii, asigurari sodale
3
Ase vedea G. Boroi, C.A. Anghelescu, op. cit. (2011), p. 217.

73
Simulatia se realiza: prin lncheierea unui contract fictiv;
1
de persoane
principal simulatiei este inopozabilitatea fata de tertii
a situatiei juridice create prin actul secret.
Contractul secret produce efecte numai fntre parti ~i, daca din
natura contractului ori din stipulatla partilor nu rezulta contrariul,
succesorii lor universali sau cu titlu universal (art. 1289 alin. 1
2
C. civ.).
secret nu poate fi invocat de parti, de catre suc-
cu titlu universal sau cu titlu particular ~i nici de
creditorii instrainatorului aparent impotriva tertilor care,
cu buna-credinta pe contractul public, au dobandit
aparent (art. 1290 alin. 1 C. civ.).
simu!atia impotriva partilor, atunci cand
(art. 1290 alin. 2 C. civ.).
secret nu poate fi opusa de parti credi-
aparent care, cu buna-credinta, au notat lnce-
cartea funciara sau au obtinut sechestru asu-
obiectul simulatiei (art. 1291 alin. 1 C. civ.).
poate fi facuta de terti sau de creditori cu
pot dovedi ~i ele simulatia cu orice mijloc
ca aceasta are caracter ilidt (art. 1292

destinata a raspunde !a lntre-

ce revine uneia dintre parti ?

referitoare la se In mod corespunzator ;;i actelor


juridice uniiaterale destinate unei persoane determinate, care au fost simulate prin
acordui dintre autorul actului ;;i destinatarul sau 1293 C. civ.).
2
,,Cu toate acestea, contractu! secret nu produce efecte nici lntre parti daca
nu de fond cerute de lege pentru !ncheierea sa valabila"
llnicr<i>m dispozitia drept gratuita ! (va!iditatea nu se confun-

74
Regula este ca
asumat de o alta

Precizam ca
pielrii lucrului este nu are caracter
Astfel, partile pot convenl ca vanzatorul sa
transferul

9. Cesiunea !ii lm:etarea rn:n'h'"'

Cesiunea contractului consta in cedarea


dintre

sa
contract numai daca
cealalta

1
Ase vedea Fr. Deak, op. cit, p. 19.
2
Reamintim ca, ,,Drepturile reaie se constituie ;;i se
vointa al chiar daca bunuri!e nu
pra unor bunuri determinate, ori prin individualizarea bunurilor, daca acordui
asupra unor bunuri de (art. 1273 a!in. 1 C.

75
Dispozitiile de mai sus ale Noului cod civil privitoare la cesiunea
drepturilor ~i obligatiilor contractuale sunt pe depiin justificate ;;i de
1
natura a inlatura o lntreaga disputa doctrinara, anterioara .
Potrivit textului de iege, pentru lncheierea valabila a cesiunii
contractului se cere acordul partii cedate (conditie de validitate}.
Astfel, 1n raporturile de cesiune a contractului se disting trei subiecte:
cedatul, cedentul ~i cesionarul.
Cesiunea contractului poate fi totala sau partiala.
Precizam ca
obiectul cesiunii 11 formeaza lntotdeauna drepturile
fmpreuna cu obligatiile contractuale ale cedentului.
Cesiunea contractului ;;i acceptarea acesteia de catre contrac-
tantul cedat {cand aceasta este data prin act separat) trebuie ln-
cheiate In forma ceruta de lege pentru validitatea ,,contractului ce-
{art. 1316 C. civ.}.
Potrivit art. 1318 alin. 1 C. civ., ,,Cedentul este liberat de obliga-
sale fata de contractantul cedat din momentu! in care substi--
tuirea f:;i produce efectele fata de acesta" (nu din momentul lncheierii
2
contractulul de cesiune ?)
Potrivit art. 1320 C. civ., ,,Cedentul garanteaza validitatea con-
iar atunci cand ,,garanteaza executarea contractu-
ca un pentru obligatiile contractantului

1
Art. 1315 alin. 1 C. civ., reia 1'ntr-o maniera proprie, dispozitiiie proiectul
Codului European al contractelor elaborat de Academia Privati']tilor Europeni, Pavia,
Italia, 2001. Astfel, potrivit art. 118 din Proiect ,,Chacune des parties ... peut ceder a
titre gratuit ou onereux, totalernent ou partiellement a un tiers ... sa propre position
contractuelle relative a un contrat qui n'a pas encore epuise ses effets". Ase vedea ;;;i
Stanciulescu, Consideratii cesiunea contractului de locatiune In conditiile
elabori:irii proiectului de Cod European al contractelor, Lex et scientia, Universitatea
Titulescu, 2002, p. 87 ~i urm.
Potrivit art. 1318 alin. 2 C. civ., Jn cazul 'in care a declarat ca nu 11 libereaza
2

cedent, contractantul cedat se poate indrepta frnpotriva acestuia atunci cand


cesionarul nu executa obligatii!e. 'in acest caz, contractantul cedat trebuie, sub
sanctiunea pierderii dreptu!ui de regres !mpotriva cedentului, sa Ii notifice neexe-
cutarea obligatiilor de catre cesionar, in termen de 15 zile de la data neexecutarii
sau, dupa caz, de la data la care a cunoscut faptul neexecuti.irii". A se intelege ca
acordul cedatului (conditie prevazuta de art. 1315 alin. 1 C. civ.,) este numai ,,reco-
mandabil"?

76
Contractul lnceteaza ,,In conditiile legii, prin executare,
de vointa al par~ilor, demmtare unilaterala, expirarea termenului,
lndeplinirea sau, dupa caz, nelndepiinirea conditiei, imposibilitate
fortuita de executare, precum ~i din orice alte cauze prevazute de
lege" (art. 1321 C. civ.).
De precizat ca, potrivit art. 1276 C. civ., dreptul de denuntare
uniiaterala recunoscut uneia dintre parti, poate fi exercitat numai
,,atat timp cat executarea contractului nu a lnceput".
Ca exceptie la regula de mai sus contractele cu executare
succesiva sau continua, acest drept poate fi exercitat cu respectarea
unui termen rezonabil de preaviz, chiar Ji dupa lnceperea executarii
contractului, lnsa denuntarea nu produce efecte In privinta prestati-
iior executate sau care se afla curs de executare. Daca s-a stipuiat o
prestatie in schimbui denuntarii, aceasta produce efecte numai
atunci cand prestatia este executata (art. 1276 aiin. 3 C.
Contractul incheiat pe durata nedeterminata
unilateral de oricare dintre cu respectarea unui
termen rezonabil de preaviz 1277 C.
,,La lncetarea contractului partile
asumate

10. Ccmtractul de

unor forme

,,conditiile
Contractul de adeziune este redactat
care nu

~i
1
Dispozitia este gratuita, lntrucat incetarea contractului determina
incetarea raportului obligational (care tine de existenta rrir1tr;rt

T7
vointa sa In
rii acestuia {fara posibi!itati
Contractul a
contract de paf"\:i, ce
relatiilor comerciale ~i celeritatea, dar care nu exclude negocierea
conditiilor contractuale ~i nu este un contract
Conditiile sunt dauze apiica-
daca

cuprinsul
Daca In plan economic noi!e forme contractuale
eficienta, in

de

nu existi:i un contract direct pe care consumatorul

1
Ase vedea Fr. Terre, Ph. Simler, Y. lequette, op. cit., p. 189; Ghestin, op.
cit., p. 5()-,51; C. Statescu, C. B!rsan, op. cit, p. 37.
2
Pentru amanunte !n materle de a generale", asupra
contractului; a se vedea F. Limbach, le consentement contractue! a l'epreuve des
conditions generales des contrats, De l'utilite du concept de la declaration de
LG.DJ., Paris, 2004, p. 45 ~i urm.
Precizam ca nu se poate pune semnu! intre contractul la distanta ?i
contractul fncheiat lntre Astfel, contractui lntre ,,persoane
ca existenta unui interval de timp !ntre manifestarile de
4
ale
Contractul la este contractul de furnizare de produse sau servidi
incheiat intre comerciant ;;i un consumator, In cadrul unui sistem de vanzare orga-
nizat de catre comerciant, care utilizeazii fn mod exclusiv, fnainte 'ii fa fncheierea unui
contract, una sau mai multe tehnici de comunicatie la distanta 2 lit. a din O.G.
nr. 130/2000).

78
sa-1 achizitioneze sau posibilitatea
!nsotesc. Consumatorul nu
comerciantul i le con-
duita loiala sa joace un rol
Pentru contracararea acestor
Europene a fost adoptata Directiva nr.
European ;;i a Consiliului din data 20 mai
tu! national prin O.G. nr.
cheierii ;;i executarii ~~'nrr-3 rc~
ciantii care fumizeaza produse ~i ~i consuma-
tori, pe de aita parte.
Consumerismul a
de consum ~i a abuzurilor

abundente".
Consumerismui se

necesara o securizare (protectie) a


Reglementarile

la Uniunea
Potrivit art. 1 din
obiectu! II

1
Caracterizat drept o ,,revolutie a maselor" consumerismul a constituit o ri-
posta la ,,forta agresiva a producatoriior ~i un fenomen de sindicalism
muncitoresc la finalul secolului al XIX-lea"; a se vedea Y. Picod, E. Davo, Droit de la
consommation, Armand Colin, Paris, 2005, p. 2.
79
contractului. Regimul juridic, special instituit, este aplicabil numai
1
contractelor In care parti sunt profesioni?tii ?i consumatorii

A. Contractul de consumatie: o noua teorie generala ?


Avand in vedere reglementarile speciale, de exceptie ale con-
tractu!ui de consumatie, In doctrina au fost puse, intrebari precum:
Este ,,contractul de consumatie" o operatiune juridica, a~a cum
este inteles contractu! In dreptul civil sau este un concept nou ? fn ce
raport se afla contractul de consumatie cu contractele speciale
,,dasice"?
lncercand Sa raspundem la intrebarile de mai SUS, precizam
urmatoarele.
fntr-o opinie prestigioasa, contractul de consumatie" a fost
11
2
lnteles ca fiind compus, de fapt, din doua contracte distincte :
- un contract de fond {care poate fi o vanzare, un imprumut
etc.) ?i,
- un ,,contractul de consumatie" (care Ii ,,dub!eaza normativ"
pe eel dintai).
Cu alte cuvinte, contractul de fond are un regim juridic propriu,
la care se va adauga - prin suprapunere legala - ~i regimul juridic al
consumatiei. De exemplu, ,,In caz de vindere (de consumatie}, aceasta
va asculta de regimul juridic special al contractului de vanzare-cum-
parare, dar partile vinderii vor fi tinute sa observe ?i normeie impe-
rative ale dreptului consumatiei".
Potrivit conceptului de mai sus, institutia ,,contractului de
consumatie" are urmatoarele caracteristici:
- ,,contractul de consumatie nu este o operatiune juridica" ci,
,,un concept juridic ambiguu, un amestec de norme de drept public ~i
privat" (s.n.);

1
Profesionistul poate fi orice persoana fizica sau autorizata care aqioneaza In
cadrul activitatii sale comerciale, industriale sau de produqie, artizanale sau !iberale,
precum ;;i orice persoana care actioneaza i"n acela:;;i scop, In numele sau pe seama
acesteia. Consumatorul poate fi orice persoana fizica sau grup de persoane fizice
constituite i"n asociatii care actioneaza In scopuri din afara activitatii sale comerciale,
industriale sau de productie, artizanale ori liberale.
2
"Contractul de consumatie" a fost proiectat legislativ ca o crustii, o cara-
pace normativa care sa cuprinda acordul de vointa concret lncheiat lntre profesionist
;;i consumator" (s.n).; a se vedea P. Vasilescu, op. cit., p. 39 ~i urm.

80
- ,,contractul de consumatie" nu are o natura juridica proprie -
1n sensul dreptului privat (el fiind doar un instrument legal);
- ,,contractul de consumatieJJ constituie o suprastructura nor-
mativa care se aplica ope legis unor subiecti de drept (indiferent de
continutul juridic concret al raporturilor juridice care exista lntre ei);
- ,,contractul de consumatie" nu e act juridic, ci un regim juridic
legal (aplicabil unor raporturi comerdale concrete};
- ,,contractul de consumatie" nu impune un consimtamant
(fiind o institutie legala obiectiva)
Tn concluzie, potrivit opiniei de mai sus, ,,contractul de con-
sumatie" nu este o operatiune juridica, un negotium iuris, cl un regim
juridic definit imperativ de catre 0 lege de ordine publica ~i aplicabil
automat.
De!ii apredem profunzimea cercetarii de mai sus, nu fmpar-
ta5im ideea suprapunerii a doua regimuri juridice diferite, respectiv a
unui contract de fond dublat de un ,,contract de
Precizam ca, potrivit art. 1177 C. "Contractul lncheiat cu
consumatorii este supus legilor speciale ;;i, In completare, dispozitiilor
prezentului cod" (referitoare la ca,
ceptia Noului cod civil, ,,contratul de
contract - rod al unei manifestarii de
juridic special).
Apreciem, de asemenea, ca
nu
teorie genera/a. Astfel, sintagma
desemna un concept cu o
putin doua considerente:
- inaintea contractelor
numai o teorie genera la a
- dreptul de consumatie contrac-
tuale clasice" precum:
Tot astfel, a nu se uita ca

1
A se vedea S. Piedelievre, Droit de la consummation, Economica, Paris,
2008, p. 37 !ii urm.
2
In acest sens, sugestiva este analiza contractului de consumatie, sub motto-
81
Tn concluzie, contractul de consumatie se poate regasi numai
sub forma este unui contract special (o vanzare, un imprumut, o loca-
tiune etc.} In care parti sunt profesionistuf ~i consumatorul ~i caruia i
se aplica dispozitiile speciale, In materie. Deci, nu se poate vorbi des-
pre un contract de consumatie anume, ci numai despre o vanzare de
1
consumatie, un !mprumut de consumatie etc. .

B. Particularitaiile de consumatie.
Pe langa introducerea unor institutii "inedite" (precum obligatii
precontractuale, denuntarea uni!aterala, dauze abuzive etc.), con-
tractul de consumatie poarta ~i o influenta de fond asupra con-
ceptului consacrat de Codul civil de la 1804, putandu-se vorbi despre
o relnnoire a teoriei generale de catre dreptul consumului.
Mutatiile dreptul consumului se manifesta In
special, pe trei directii: libertate contractua!a, egalitate a vointelor
contractante ?i fraternitate contractuala.
a). restransii la contrac:tare la denun-

a Codulul civil francez


de la raporturi
contractuale :;;i numai in mod raport
contractual.
Tn liber-
formarii contractului a lasat
de a~a

ul ,,A fa recherche de categories a se vedea


Brouillaud, Le contrat de consummation et /es contrats in Des contrats civil
et commerdaux aux contrats de consommation, coordonator X. Henry, Presses
Universitaires de Nancy, 2009, p. 305-306.
1
Pentru amanunte locui ;;i rolui "contractului de , a se
vedea L Stanciulescu, Vanzarea de consumatie - varietate a contractufui de vanzare-
rurnnr1rm"P In R.D.C nr. p. 16 ~i urm.

82
care a intervenit In ceea ce
1
contractuale este
- libertate restransa - la lncheierea rnnrrrnrh

a contrac-
tului ~i
3

- libertate nelimitata - a ie;;i din


Tn concluzie, exista muh: mai libertate pentru a intra 'i'n
raporturi dar mai multa libertate
formarea contractului sau
singurul remediu
Schimbarea intervenita libertate
aceea ca nu este o libertate contrac-

1
A se vedea D. Mazeaud, L'atraction du droit de fa consommation, 'i'r1 R.T.D.
com., Paris, 1998 p. 95; Y. Picod, Davo, op. cit., p. 95.
2
Rezu!ta ca a contracta nu lnseamna numai vrea sa se angajeze contrac-
tual, ci, mai ales, a vrea sa se contractual i'.n de cauza. A.stfel,
contractantul se poate angaja oricand, dar de a se anga-
ja contractual imediat - "coup de
libertate progresiva de a se angaja - un timp de
ceza se chiar de
consumatie; a se vedea E. Bazin, Le consentement de consummateur.. ANRT,
1999, p. 505.
3
In actua!e, a-ti da acordul mai este suficient, trebuie ca, mai
npp:;n1nnI1sa ramana de acord. Astfel, In zilele noastre, "a se

afectand astfel, !n se vedea


H. Davo, op. cit., p. 139.
Pe scurt, lnseamna a spune ca contract nu fi decat daca
rezultatu! propriei ratiuni a fiedirui contractant"; vedea P. Le
droit de revenir sur son engagement. Paris, 1998, p. ;;i

83
Oe?i postu!atul egalitatii contractuale a fost consacrat in Codui
civil, dreptui consumatiei trateaza adesea, cu dispret, dreptul la un
respect egal pentru orice individ.
Tn raporturile contractuale consumeriste actuale, egalitatea
reprezinta un "instrument primordial al justitiei comutative". Astfel
lnteleasa, astazi egalitatea lntre contractanti nu mai este prezumata,
ci cautata. Este depa?ita, astfel, exigenta egalitatii contractuale, ?i se
1
impune un "minim echilibru contractual" .
1n conditiiie de mai sus, dreptul consumatiei instituie principiul
potrivit careia partile nu se afla, de la lnceput, pe picior de egalitate
juridica, principiu fundamentat pe o realitate contractuala (de neta-
gaduit), potrivit careia consumatorul este un contractant2 :
- anonim (contractul de consum este un contract de masa, In
care individul nu conteaza cu adevarat);
- izolat {nu beneficiaza de asistenta juridica),
- nefnsemnat (de multe ori profan ;;i putin dispus a sesiza
instanta de judecata);
- atacat (In legatura cu "dictonul" relatiilor de cine tie
a minti, }tie a vinde) !?i,
- putin interesat de continutul juridic al contractului ... prea
complicat, prea plictisitor (ci doar de sau serviciul oferit).
Tn conduzie, pornind de la principiul inegalitatea preexista,
dreptul consumului o consacra, Inca de la momentul lncheierii con-
tractului.

1
Ase vedea E. Bazin op. cit., p. 510.
2
Ase vedea J. Ghestin, op. cit., p. 385.

84
Mai intai, acest lucru are loc prin recomandarea unei colabo-
1
rari lntre parti, mai ales la nivelul formarii contractului Astfel,
tu! comun degaja un ius fraternitatis {o affectio contractus).
Mai exact, contractantii trebuie sa conlucreze ca
acordul lor sa fie rezultatul unei colaborari durabile. 2
Pe scurt, dupa grija pentru echilibrul contractual (manifestare a
puterii publice pentru un contract just, echitabil), se pune accent ~i
pe principiui fraternitatii contractuale, mai umanist ~i mai In
continut; poate pentru ca
este vorba despre ceea ce este ;>i
nu de ceea ce este impus.
Aceasta ,,cantitate lnfima de umanitate reziduala" intereseaza
In mod egal eficacitatea consimtamantu!ui. In consecinta, ar
trebui sa se faca dovada unei mai mari bunavointe In momentul fn
care cuvantul dat trebuie ?i respectat.
Tn concluzie, lnnoirea teoriei generale de catre consu-
mului a determinat aparitia unor noi prindpii precum:
- libertate contractuala, dar o Jibertate controlata;
- egalitate contractuala, dar nu doar prezumatii, ci ~i
- fraternitate contractua!a, nu neaparat ci dorita.
Noile principii ce diriguiesc consimtamantul consumerist sunt
rezultatul unui compromis realizat lntre de ;;i
securitatii contractuale.
C. lnstitutii so~ec1:a1e ale contractului de
Tncheierea ~i derularea contractului de
terizate de mecanisme specifice impuse de
tia precontractuala de
abuzive etc.
Formarea
dasica a

1
Fara a deveni naivi, nimic nu impiedica
raport contractual, ~i altceva decat o "confruntare 'intre intereseie
antagonice"; a se vedea E. Bazin, op. cit., p. 516; J. Bree, op. cit., p. 19.
Totu~i, daca dreptul comun cauta mai pu1in egoism sau individualism con-
2

tractual, nu trebuie sa lnteiegem de aici ca unul dintre contractanti eel


mai puternic), este tinut la un efort 1n plus de
H. Davo, op. cit., p. 139.

85
Contractul se lncheie comerdan-
?l consumatorul.
Potrivit 5 din O.G. nr. partiie nu au convenit
lncheierii contractuiui II constituie mo-
de confirmare de catre consumator, referi-

determinata are
la acceptarea ofertei; a se vedea
L E. Davo, op.
Ase vedea Y. Picod . H, Davo, op. cit., p. 111; E. Bazin, op cit., p. 64.
A~a cum s-a aratat In doctrina,
3
un sfat; a se vedea
Le de execution du contract, LG.DJ., Paris, 1989,

86
nea de consiliere implica o
sa orienteze, In mod pertinent,
Obligatia de informare
contractului; consumatorul trebuie sa aiba
de denuntare unilaterala, sediul ~i alte
service-ul post vanzare ;;i garantme
Profesionistul trebuie sa
de eel mult 30 de zile de la data la care
manda, cu exceptia cazului 1n care
nul de 30 de zile nu se calculeaza de la
de la data la care consumatoru! a transmis ,-.,,m"'""'
ordonanta).
Obligatiile (clauzele) asumate de parti 1n contractul de consu-
matie trebuie sa fie ro11a.~1'ci
gational civil.
Clauzele sunt abuzive
torului ~i contrar r,,,~,n,~"'
cativ lntre
m. 193/2000).
Clauza este
- clauza nu a
stabilita fara a da

- exista un
partilor

1
Ceea ce come:rcicm-
tului de a-I asista pe consumator fundamentate
pe cunoa;?terea sau servidului, de luare a
deciziei de dtre consurnator; a se vedea E. Bazin, op cit., p. 32; J. Goicovici,
de consiliere, 1n R.D.C. nr. p. 15 ~i urm;
2
In practica s-a decis ca nu orice dauza care are efecte negative asupra con-
sumatorului ca
In mod necesar aceasta creeaza un rt<>1pcn111
87
obiectu! principal al contractului sau stabilesc echivalenta intre pret ;;i
produsul ori serviciul oferit, In masura in care sunt exprimate 'i'ntr-un
limbaj u;;or inteligibil.
D. Necesitatea armonizarii ~i ,,normalizarii" contractelor de
consumatie.
1n prezent, teoria generala a contractului este supusa unei
presluni exercitate de noile reguli, 11 pline de vitalitate" ale dreptului
consumatiei sau dreptului concurentei (;;i, In general, ale adaptarii
saie la conditiile sodale ;;i economice, actuale}. Astfel, in prezent,
teoria generala a contractului se afla lntr-o perioada de reconsiderari
:jl reconstruire 1 .
Operatiunea juridica prin care dispozitiile ?i institutiile cornu-
nitare sunt transpuse in legislatia ?i dreptul national poata numele de
armonizare.
Armonizarea prive?te doua aspecte: atat transpunerea In plan
,,.,.,.,.,......,,,..,, a Jegislatiei europene, dar ?i adaptarea noilor institutii (de
exemplu, obligatii precontractuale, denuntare unilaterala, clauze
abuzive la regulile generale deja consacrate.
Daca transpunerea reglementarilor europene in !egislatia
s-a realizat satisfacator, In schirnb, armonizarea institutiilor
contractuiui de consurnatie este abia la lnceput. Astfel, traducerea ~i
adoptarea unor noi institutii generate de econornia de piata (cum ar
fi de dreptul de retractare al consumatorului) este dificila,
deoarece conduce la reconsiderarea sau chiar la disparitia unor
contractuale se opun standardelor pur economice).
In contextul de mai sus, arrnonizarea institutiilor cade in sar-
cina doctrinei ~i jurisprudentei nationale, care trebuie sa-~i faca sirn-
2
elaborarea unor solutii juste ?i eficiente
Cu toata influenta agresiva a dreptuiui de consumatie, preci-
!nsa ca principala protectie a contractantu/ui-consumator o asi-
comun al contractelor. Astfel, contractele de con-

Ase vedea Y. Picod, H. Davo, op. cit., p. 92; J. Ghestin, op. cit., p. 54 ~i urm.
2
Pentru amanunte, a se vedea L Stanciulescu, Necesitatea armonizarii meca-
nisme/or "contractului de consumatie" la regu!ile generale, Challenges of
the Knowledge Society International Scientific Session, vol. I, Bucure$ti, 2010, p. 361-
364.

88
surnatie (indiferent ca sunt vanzari, lmprumuturi, poar-
ta ia baza aceiea~i principii consacrate: libertatea buna-
credinta, egalitatea lntre parti.
Deoarece In practica consumerista principiile de mai sus au
devenit, uneori, numai ,,consultative" (a se vedea contracteie de asi-
gurare, de credit bancar etc.), opinam In favoarea interventiei urgen-
te legislative, pentru reconsiderarea protectiei ~i resta-
bilirea ordinei contractuale.

Materia contractelor l~i are sediui In Noul cod Cartea a V-a


11
Despre obligatii", art. 1650-2278.
In titlul IX intitulat ,,Diferite contracte sunt
mentate 20 de contracte (civile ~i comerciale).
Tn ceea ce ne prive~te, apreciem ca
dale" este nepotrivitii contextuiui dat.
11 special" la contract, ar putea lasa impresia

5i un ,,contract general", ceea ce nu intra in


Contractele 11speciale 11 sunt contracte
specifice ;;i care au o existenta distincta,
die, contractele speciale reprezinta ,,o punte de
generala a obligatiilor ~i orice alt contract civil
Studiul contractelor (specia!e) este, deci, marcat de
dintre regulile generale ~i cele speciale, dintre contractele numite
cele nenumite, precum ~i de dificultatile calificarii

1
Ase vedea P.H. Antonmattei, J, Raynard, Droit civil. Contrats Litec,
Paris, 2008, p. 2. Pentru a nu produce confuzii, !n cursu! lucrarii,
sintagma ,,contracte speciale" (a~a cum a fost consacrata i'n doctrina
Codul civil 2009).
Stricto sensu, contractul special nu este, totu~i, un contract
2

Astfel, fiecare contract civil este rodul a trei randuri succesive de


cele generale la cele particulare: teoria genera/a a contractelor,
speciaie (In funqie de tipui contractu!ui, de exemplu, vanzare, mandat,
etc.) ~i vointa individuala a partilor contractante. Se poate spune astfel ca, nidodata,
doua vanzari nu pot fi complet identice; a se vedea Ph. Malaurie, L P-Y. Gautier,
Les contrats speciaux, Defrenois, Paris, 2007, p. 3 ~i urm.
3
"Dreptul special al contracte!or este un corp de care
contractele uzuale. El fixeaza regufile speciale care organizeaza contractele cele mai

89
confruntarea dintre (dreptul comun) ~i
al n"l>r-:>rto!rw (dreptui special), prioritate vor

cele prevazute In Codul

se clasifica dupa criterii (mai mult


precum: contracte ce privesc lucrurile, con-
,,,.,.,.,.,.~.,,,,"",
1
contracte aleatorii etc. , pentru simplificarea stu-
contractele ordinea reglementarii

rn.ntr,,.rf'::ol@ spec1:am::?: r.nn1t-r:::o<f'ir<>lo nenumite.


toate se supun
art. 1166-1323 C civ.
privitoare la
civil (art. 1650-

, contrac-
speciale pri-
mai mult".

-----------------------------------
frecvente, prin care oamenii schimba bunuri sau l~i fac servidi" (s.n.); a se vedea
C Toader, Drept civil. Contracte speciale, Editura All Beck, Bucure~ti, 2005, p. 1.
1
literatura franceza ,.contracteie sunt grupate, de regula, in
contracte translative de proprietate, contracte ce transfera folosinta unui lucru,
contracte prin care se realizeaza un lucru sau un servidu; a se vedea J. Huet, Traite de
droit civil. contrats LG.DJ., Paris, 2001, p. 26-30; A. Benabent,
Droit spi~cilwx civil et comerciaux, Moncrestien, Paris, 2001, p. 9.
'"'o'i"rn<>r>t"'t"' de Codul civil 2009 nu au o ordine precizata (nlci
mac.ar
90
se supun fntotdeauna

pendente, pe cand contractele nenumite


dente ale

B. Obiectul st:udiu: contracte dvile.


literatura de materia corrtractelor
contracteior
ai contractelor",
Contracte civile ;;i comerciale", fara ca
sa se fi dovedit semnificativa. 2

valori.

la

1
Apreciem ca
"""'-''"'"-'U
te!or nenumite sunt eel
acestea sunt numai varietiiti ale contractelor
Ase vedea A. Ben~bent, op. cit.. p. l.
2
3
Contracteie cornerciale inteme
1n schimb,

in de na~tere a unor
instante!or arbitrale sau de a
LGDJ, Paris, 2007,
mult acestora este contractul de munca"
P-Y. Gautier, op. cit, p. 22.

91
lului al XIX-lea, In care ,,marile contracte": vanzarea, locatiunea, an-
trepriza etc., erau opuse ,,micilor contracte": mandatul, lmprumutul,
depozitul etc.), la eel actual de ,)e fort, le faible et le droit" {cu rol de
protectie a parti considerate mai slabe ~i al restaurarii unui echilibru
lntre partile contractante) 1
Cu toate acestea, apreciem ca marile evenimente economice ~i
juridice ce au caracterizat ultima perioada, precum: liberalizarea pre-
turilor, dezvoltarea dreptului concurentei, intensificarea comertului
international, integrarea europeana etc. nu au fast Inca refledate, pe
masura, fn reglementarea contractelor interne.

Ase vedea J. Huet, op. cit. (2001), p. 6 ~i urm.


1

92
I. Noth.me, ~i caractere
1. Notiune

,,Tntre contractele cu titlu oneros, eel mai 1ntrebuintat este


astazi vanzarea; cad daca nu Altfel spus,
vanzarea este eel mai uzitat instrumentul transfe-
rul drepturilor asupra bunurilor.
Vanzarea este contractul care transmite dreptul de
asupra unui bun, de la vanzator la In schimbul unei sume
2
de bani .
De;;i, de regula,
tu/ de proprietate,
- un alt drept real (de
de
sau
succesorale.
Putem
contractului

Deoarece are ca rezultat

Cei doi termeni cesiunea

1
A se vedea D. Alexandresco, dreptului civil roman, vol Tipo-
Curtii Bucure~ti, 1926, p.154.
2
Potrivit art. 1650 aiin. 1 C. civ., ,,Vanzarea este contractul prin care vanza-
torul transmite sau, dupa caz . se proprietatea
unui bun In schimbul unui pret pe care se sa Ii plateasca"
Apredem di textul de !ege nu a reu;;it sa fixeze cadrul real al contractului de vanzare-
ln acest context, numai ca !ncheierea vanzarii
,,transferul automat al din patrimoniu! vanzatoru!ui In eel al cumpara-
torului, nemaipunandu-se problema executarif vreunei obligatii de a transfera pro-
prietatea" (s.n.); a se vedea D. Chirica, Contracte Civile :;i comerciale, vol. f,
Vbnzarea :;i schimbul, Editura Rosetti, Bucure~ti, 2005, p. 33-34.
transmitand lntotdeauna un drept incorporaf exemplu, cesiunea
1
unei creante, a unui fond de a unui drept de autor etc.} .
Pentru a forma obiectul stramutarii (de la vanzator, la cumpa-
rator) dreptul trebuie fie sa adica sa nu fie indisolubil
!egat de o anumita
Nuse transmite prin vanzare: personale nepatri-
moniale, cele patrimoniale cu caracter strict personal ~i nici cele
constituite, partilor sau a legii, cu caracter intuitu per-
sonae2. De exemplu, nu pot forma obiectul contractului
re-cumparare: dreptul de abitatie al so~u!ui supravietuitor, dreptul de
!ntretinere, dreptul la pensie etc.
Predzam in termenii
de: sau ncontract de
termenii sunt sinonimi
~i, In numai de context.

~i eurnpene

Codul civil
contracte
art. 1650-1762.
Alte acte normative
diferite feluri de

nor-
In vederea

1
A se vedea C. Hamangiu, L Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, Tratat de drept
civil roman, vol. II, Restitutio, Editura All, Bucure~ti, 1997, p. 579 '.?i urm.; L Pop, Cesiu-
nea de creanta in dreptui civil roman, In Dreptui nr. 8/2005, p. 9 ~i urrn.
2
A se vedea FL Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Acta-
mi, Bucure~ti, 1999, p. 10.
94
Reglementarile nationale In materia vanzarilor de consumatie
constituie, In esenta, transpuneri ale directivelor comunitare 1 In do-
meniul dreptului privat. De exemplu O.G. nr. 130/2000 privind pro-
tectia consumatorilor la incheierea ~i exerdtarea contractelor la
distanta, Legea nr. 193/2000 privind dauzele abuzive din contracteie
incheiate 1ntre comercianti ~i consumatori, Legea nr. 296/2004 pri-
vind Codul consumului, Legea nr. 240/2004 privind raspunderea pro-
ducatorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte etc.
Transpunerea In plan national a noiior ineditelor) dispozitii
europene a creat probleme de ,,armonizare", atat In ceea ce prive~te
legislatia, cat ~i, mai ales, reconsiderarea unor institutii (deja consa-
crate) ale dreptului civil precum: obligatii ,,precontractuale", denun-
tare unilaterala, clauze abuzive etc.
f n ceea ce prive~te leg ea aplicabila, acte!e ~i
1ncheiate ori, dupa caz, savar~ite sau inainte de intrarea in
vigoare a Codului civil 2009 nu pot genera alte efecte decat cele pre-
vazute de legea In vigoare la data incheierii sau, caz, a savar~irii
lor (art. 3 din nr. 71/2011). Rezu!ta
cheierea, cat ~i efectele, dar ~i incetarea
tn vigoare la data
3.

Contractu! de se
2
urmatoarele caractere juridice
co,ns~"!n~uc11. Potrivit art. 1178 C
al
legea nu impune
bila." (s.n).

1
Pentru amanunte, a se vedea C. Toader, comunitar in domeniuf
dreptului privat. 0 sinteza, Editura All Beck, Bucure~ti, 2002.
2
Pentru particularita}i a!e vanzarii comerciale, a se vedea V. Neme;?, op. cit.,
(2012), p. 271 ~i urm.
3
Actul juridic consensual reprezinta reguia 1n materie (vorbindu-se, astfel,
despre principiul consensualismului); a se vedea G. Boroi, C.A. Curs de
drept civil. Partea genera/a, Editura Hamangiu, Bucure;;ti, 2011, p. 114.

95
Prin exceptie, In anumite cazuri, special prevazute de lege,
vanzarea dev;ne un contract solemn. Astfel: ,,drepturile reale asupra
imobilelor cuprinse In cartea funciara se dobfmdesc, atat lntre parti,
cat ~i fata de terti, numai prin fnscrierea for In cartea funciara, pe
baza ,,actului autentic notarial" (art. 885 ~i art. 888 C. civ.).
Ad probationem, In toate cazuri!e cand bunul are o valoare mai
1
mare de 250 bani este ceruta forma scrisa (art. 303 alin. 2 C. proc. dv.) .
fnceputul de dovada scrisa poate face dovada intre parti numai
daca este completat prin alte mijloace de proba, indusiv prin proba
cu martori ori prin prezumtii (art. 304 alin. 3 C. proc. civ.).
b). Vanzarea este urn contract sinalagmatic. Contractul este
sinalagmatic deoarece ,,obligatiile nascute din acesta sunt reciproce
~i interdependente" (art. 1171 C. civ.}. Astfel, vanzatorul are obligatia
principala de a preda lucrul, iar cumparatorul trebuie sa plateasca
pretul.
Caracterul sinalagmatic presupune deci interdependenta obli-
gatiilor, In sensul ca
prestatia uneia dintre parti reprezinta cauza
obligatiei asumate de ceala!ta parte.
De regula, interdependenta obligatiilor deriva din interdepen-
denta vointelor vanzatorului ~i cumparatorului (vointa fiind funda-
mentul contractului). Ca exceptie, legea intervine uneori pentru asi-
gurarea reciprocitatii, lnterdependentei ~i, mai ales, a unui echi!ibru
semnificativ !ntre drepturile ~i obligatiile partilor (de exemplu, Legea
nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele lncheiate intre
comercianti ~i consumatori).
Reciprocitatea ~i interdependenta obligatiilor creeaza
sele unei prezumtii de echi!ibru economic lntre prestatiile partilor
contractului de

In

1
Cu toate acestea, se poate face dovada cu martori, contra unui profesionist,
a oricarui act juridic, indiferent de valoarea iui, daca a fost facut de acesta In exer-
citiul activitatii saie profesionale (art. 303 alin. 2 C civ.).

96
schimbu! angajamentului propriu. Putem afirma astfel ca vanzarea se
afla (din acest punct de vedere) lntr-o stare de normalitate contrac-
tuala.
Caracterul oneros este In stransa legatura cu caracterul
matic al vanzarii.
d). Vanzarea este un contract comutativ. Contractu! este co-
mutatlv deoarece ,,la momentul !'ncheierii sale, existenta
~i obligatiilor partilor este certa, iar lntinderea acestora este deter-
minata sau determinabila" (art. 1173 alin. 1 C.
Caracterul comutativ al vanzarii deosebe~te contractul de
vanzare-cumparare de orice contract aleatoriu care, ,,prin natura lui
sau prin vointa partilor, ofera eel putin uneia dintre parti ~ansa unui
ca~tig ~i o expune totodata la riscul unei ce depind de un
eveniment viitor ~i incert" (de exempiu, contractul de
renta viagera etc.).
Caracterul comutativ al vanzarii nu este lnsa absolut. Ca excep-
tie, In doctrina se admite, de exemplu, ca de iiti-
gioase varietate a vanzarii de are caracter alea-
toriu.1
e}. este translativi!i
natura sa, contractul transmite acest
Vanzarea este translativa de
transferuf proprietatii se de
tractu! In sine) fiind sursa transferului
care se realizeaza
Pentru considerentul de mai sus, vanzarea nu din
de
De regula,
din momentul lncheierii chiar daca bunul a fost
ori nu a fost 1674 c.

1
Tot astfel, se admite ca vanzarea nudei proprietati uzufructu! viager al
unui bun are tot caracter aleatoriu; a se vedea Ph. Maiaurie, L Aynes, PY. Gautier,
Droit civil. Les contrats speciaux, Defrenois, Paris, 2007, p. 42.
2
In doctrina franceza, vanzarea este recunoscuta drept ,,modelul contractului
translativ de proprietate ~i instrumentul principal ai bunurilor'' a se
vedea J. Huet, Traite de droit civil. Les principaux contrats LG.D.J., Paris,
2001, p. 179.

97
Transmiterea imediata a dreptu!ui de proprietate (la momentul
incheierii vanzarii) opereaza numai daca sunt lntrunite urmatoarele
conditii:
- vanzatorul este proprietarul lucruiui vandut;
- obiectul contractului este un bun determinat individual;
- lucrul vandut exista;
- partile sau legea so nu fi amanat transferul dreptului de pro-
prietate. De exemplu, ,,drepturile reale asupra imobilelor cuprinse In
cartea funciara se dobandesc, atat lntre parti, cat ~i fata de terti,
numai prin lnscrierea lorin cartea funciara" (art. 885 alin. 1. C. civ.} 1 .
/}. Dispozitiile ,,privind obligatiile vdnziitorului se aplicii, in
mod corespunziitor, obligatiilor instrainatorului In cazul oricarui alt
contract avand ca efect transmiterea unui drept" (daca din regle-
mentarile apiicabile acelui contract sau din cele referltoare la obligatii
In general nu rezulta altfel - art. 1651).
De mentionat ca,
in aceasta situatie, dispozitiile In cauza nu
constituie dreptuf comun iar contractele carora le sunt aplicabile nu
sunt varietati ale contractului de vanzare-cumparare exemplu,
schimbul, renta viagera, lntretinerea etc.).

a U-a.
Potrivit art. 1179 C. ,,Conditiile esentlale pentru validitatea
contractului" sunt: capacitatea de a contracta, consimtamantu/ par-
obiectul determinat !?i o cauzii licita ~i morala (;;i atunci
cand ,,legea ~j forma).
Deoarece esentiale de validitate sunt analizate In
de teoria contractului, Yn cele ce urmeaza vom prezenta nu-
mai acestora In materie de vanzare (~i doar ocazional
vom aminti unele

1
Pentru un studiu aprofundat in materie de carte funciara, a se vedea
M. Nicolae, Tratat de publicitate imobiliarii, vol. I, lntroducere fn pubficitatea imo-
biliara, Editura Universul Juridic, Bucure?ti, 2006, p. 100 ~i urm.,

98
1.

de a incheia actul
dinea subiectului de civil de a deveni titular de
gatii civile prin lncheierea actelor juridice civile 37 C.
Potrivit art. 1180 C. contracta orice
nu este dedarata incapabila de lege11 , iar art. 1652 C. civ.
11
Pot cumpara sau vinde toti cei carora nu le este interzis
de mai sus, este
citatii, to ate
dtatea de a fiind deci inca-

43

1
Reamintim ih acest context, ca in doctrina recenta de capacitate
civila ~i subiect de drept civil, de~i apropiate, nu se confunda; a se vedea A. Savescu,
Joe cit. (2012).
2
Potrivlt art. 28 alin. l C. civ., ,,capacitatea civila este recunoscuta tuturor

3
In a instituit o a carei este
tabila. De exemplu, rezuita ca, 1n anumite situatii, minoru! sub 14 ani are aceea~i
oac:1t21te ca ?i minorul de peste 14 ani are capacitate de exercitiu restransa ~
art. 41 C.
4
De precizat ca, raportat la patrimoniu! parti!or contractante, vanzarea
m(iloce;te ;i de acte de conservare sau administrare. De exemplu,
rarea de rnateriale pentru repararea casei, instrainarea bunurilor supuse pieirii sau

99
Tn consecinta, minorii lntre 14 ~i 18 ani {cu capacitate de exer-
citiu restransa) vor putea !ncheia vanzari personal, dar numai cu lncuvi-
intarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui iar in toate cazurile preva-
zute de lege, !ii cu autorizarea instantei de tutela (art. 41 alin. 2 C. civ.}.
Sanctiunea nerespectarli cerinteior privind capadtatea de
exercitiu a persoanei fizice este nulitatea relativa a contractuiui
chiar
( 11 fara
dovedirea unui prejudiciu" - at. 44 C. dv.).
Persoanele juridice, care sunt supuse lnregistrarii, au capa-
citatea de a avea drepturi ~i obligatii de la data lnregistrarii !or. Ele
pot avea ,,orice drepturi ~i obligatii civiie, afara de acelea care, prin
natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei fizice"
(art. 206 alin. 1 C. civ.). Ele l;;i exercita drepturile ;;i h-1deplinesc
obligatiile prin organele de administrare, de la data constituirii lor
(art. 209 alin. 1 C. civ.).
Sanctiunea nerespectarii cerintelor privind capacitatea per-
soanei juridice la contractare este nulitatea absoluta 206 alin. 3
C. civ.).
Mentionam ca
(inclusiv sub aspectul capacitatii de a cumpara
terenuri In Romania}, In conditiile Noului cod civil, strdini :;i
apatrizii sunt asimilati,
prive;;te drepturiie ;;i
corespunzator ;;i

de a vinde ~i de a
Dupa cum asupra unei persoane sau a unui
(prohibitiile) de a vinde ;;i de a numai de a
sunt de doua fe!uri: ,,,u.,,...,,n

nabile.

stricaciunii etc.; a se vedea Fl. Motiu, Contracteie speciale - ln noul Cod civil, Editura
Universui Juridic, Bucure~ti, 2011, p. 38.
1
A se vedea M. Constantinescu, I. Muraru, A. lorgovan, Revizuirea Consti-
tutiei Romaniei. Explicatii ~i comentarii, Editura Rosetti, Bucure~ti, 2003, p. 36-37;
L. Stanciulescu, Dobandirea terenurilor de catre cet"atenii striiini ~i apatrizi: dispozitie
permisiva ori prohibitiva ?, 'in Curierui judiciar nr. 3/2004, p. 14.

100
Cazurile de incapacitati specia!e la vanzare ;;i cumparare, ce
obiectul analizei de fata, sunt expres i Jimitativ prevazute de lege ;;i
de stricta interpretare. 1
A. lncapadtati de a cumpara.
Judecatorii, procurorii, grefierii, executorii, avocatii, notarii pu-
blici, consilierii juridici ;;i practicienii In insofventa nu pot cumpara,
direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de
competenta instantei judecatore;;ti In a carei circumscriptie desfa-
2
;;oara activitatea (art. 1653 alin. 1 C. civ.)
Dreptul este litigios daca exista un proces !ii neterminat
cu privire la existenta sau lntinderea sa.
Sanctiunea nerespectarii de mai sus este
absoluta.
Ca exceptie, persoanele enumerate mai sus
- drepturi succesorale ori din dreptul de
de la como;;tenitori sau coproprietari;
- drepturi litigioase, destinate unei cares-
a nascut lnainte ca sa fi devenit
- drepturi litigioase destinate altar ale
persoanei ce bunu! 1653 alin. 2 lit. c C.
Sunt de asemenea direct sau
persoane interpuse, chiar
- mandatarii, sa le
cu exceptia cazului acest

Ase vedea V. Neme'i, Drept comercia!, Editura Hamanglu, Bucure~ti, 2012,


1

p. 271 'ii urm.


2
Precizam ca identificarea limitei teritoriaie a incapacitatii avocatiior, con-
si!ierilor 'ii a practicienilor In insolventa este mai dificila deoarece ace~tia sunt
competenti sa-~i exercite la toate instantele din Romania. Dad\ scopul
a fost prestigiuiui ~i evitarea suspiciunilor frauda,
opinam de lege pentru deterrninarea speda!a a llmitelor aces-
tora, distinct de cele aie executoriior ;;i notar!lor.
3
Potrivit art. 1304 alin. 1 C. civ., ,,Contractul lncheiat de reprezentant sine
lnsu~i, 'in nume propriu, este anuiabil numai la cererea reprezentatului, cu exceptia
cazului In care reprezentantul a fost In mod expres In acest sens sau

101
provizoriu, pen-

caror administrare 0

1
;;i

precum ;;i alte asemenea persoane nu


care consta 1ntr-o
vanzarea ori bunului sau
care administreaza ori a carui administrare o
1655 alin. 1 C

de servicii In care, In
s.
1
0suma de bani .
inadmisibi!a celor le este
de a vinde sau de

sa excluda posi-

art. 1655 alin. 2 C civ. exced domeniu!ui incapaci-


ar fi mai plasata, de exem-
In princ1p1u, vanzarea lntre soti a devenit valabila
1
prevazuta de art. 1307 din Codul civil 1864 fiind e!iminata) .

3. Partkularitatile consimtamantului

In sensul sau etimologic (cum sentire}, consimtamantul repre-


zinta acordul celor doua vointe; ce sta la baza 1ncheierii ~i
care are drept scop sa
concilieze interesele divergente ale
2
contractante
Potrivit art. 1182 alin. 1 C. civ., ,,Contractul se lncheie
negocierea lui de catre parti sau prin acceptarea rezerve a unei
oferte de a contracta" (s.n.). Astfel, legiuitorul a preluat
doctrinara potrivit careia, lntalnirea ofertei cu
3
formarea (lncheierea) contractului
Sustinerea de mai sus este inexacta, deoarece !ntalnirea
cu acceptarea formeaza numai acordul de vointe
nu direct mcheierea (formarea, perfectarea) contractu!ui, care este
4
supusa lndeplinirii conditiifor esentiale de validitate
cular, momentele acorduiui de vointe i respectiv, al lncheierii con-
tractului pot coincide, dar numai In masura care ~i accep-
tarea au lndeplinit deja ~i celelalte conditii de validitate
art. 1179 C. civ. }.
Deoarece vanzarea se lncheie
consimtamantului este indispensabila ~i
contractului.

lnterdiqia vanzarii lntre soti, prevazuta de art. 1595 c. civ. francez, a fost
1

abrogata de art. 35 din Legea nr. 85-1372 din 23 dee. 1985 {pe considerentul eli-
minarii unor inegalitati; de exernplu, 'intre concubini ~i soti). De~i nu mai este
zisa, vanzarea 'intre soti ramane o operatiune ,,insolite et a se vedea
J. Huet, op. cit., p. 92-96.
2
Ase vedea I. Reghini, S. Diaconescu, P. Vasilescu, lntroducere
Ed. Sfera Juridica, Cluj-Napoca, 2007, p. 174.
3
A se vedea C. Statescu, C. Blrsan, Drept civil. Teoria aP11Pnma
Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2008, p. 48; L Pop, Tratat de
mu/ II. Contractul, Editura Universul Juridic, Bucure~ti, 2009, p. 184 ~i
4
In consecinta, formarea acordului de vointe ~i contractuh1i sunt
doua momente cu semnificatil juridice diferite ~l care, ded, trebuiesc tratate ca atare
{de~i Codul civil nu le distinge).

103
Cele mai cunoscute manifestari ale consimtamantului in
materia contractului de vanzare-cumparare sunt prezentate In conti-
nuare.
A. Anteccmtractul de vanzare-c1..1mparare.
Antecontractul de vanzare-cumparare reprezinta o promisiune
de a vinde sau/~i de a cumpara, un acord de vointe ce precede !n-
cheierea unei vanzari ~i care are menirea de a conferi partiior certitu-
dinea caniduna dintre ele nu va capitula de la intentia realizarii
contractului preconizat.
Uneori lnsa, prornisiunea asumata prin antecontract nu tinde In
mod direct la certificarea fncheierii In viitor a contractului, ci prin ea
este angajata o obligatie a carei existenta depinde, In mod esential,
de un viitor contract a carui perfectare este lnsa incerta (este situatia
1
pactului de preferinta, care reprezinta nelndoielnic un antecontract) .
Alteori, obligatla asumata de promitent nu este aceea de a
1ncheia el lnsu~i contractul, ci de a determina pe un tert sa consimta a
intra In raportul dorit de beneficiar (cazu! promisiunii de
porte-fort).
In toate cazurile lnsa, ceea ce reune:?te aceste figuri juridice !n
tiparele unei institutii juridice este scopul principal urmarit de
sau macar de una dintre acela de a intra, In viitor, fntr-un ra-
port juridic contractual care sa
dea satisfactie deplina interesului ma-
nifestat.
Potrivit art. 1279 C. civ., ,,Promisiunea de a contracta
toate acele ale contractului
nu ar putea executa promisiunea". Daca promitentul refuza sa
!ncheie contractul promis, instanta, la cererea partii care ~i-a !nde-
plinit obligatii, poate sa
pronunte o hotarare care sa tina loc
de contract, atunci cand natura 0 permite, iar

1
In aceasta categorie, doctrina franceza aminte~te ,,contractul de negociere"
(ce are ca obiect discutiile purtate 111 vederea perfectarii contractului principal) ~i
,,acordul de principiu" (prin care paq:ile se obliga numai la negocieri In vederea
!ncheierii definitive a contractului).

104
legii pentru validitatea acestuia sunt indeplinite exceptia pro-
rnisiunil de a lncheia un contract real - art. 1279 alin. 1 ;;i 3 C
Promisiunea ce are ca obiect dreptul de
imobilufui sau un alt drept In legatura cu acesta se
cartea funciara, daca promitentul este lnscris 'fn cartea
titularul dreptului care face obiectul promisiunii, iar
sub sanctiunea respingerii cererii de termenul In care
2
urmeaza a fi lncheiat contractul
Tn doctrina nationala, in
termenii de: ,,precontract", ,,contract preliminar11 ,
zoriu" etc.
Cele mai intalnite manifestari ale promisiunii de
parare (In acceptiunea sa generala} sunt: unilaterala de
vanzare sau de cumparare, de ~i de
cumparare, pactul de preferinta ~i promisiunea de nr>Y'TP'-U]

B. Pactul de opthme:

contractul de
Promisiunea numai de vanzare
un contract unilateral
parti, respectiv
Noul cod a introdus 1n
de optiune.
Potrivit art. 1278 C.
dlntre ele sa
1
Potrivit art. 1279 alin. 4 C. civ., ,,Conventia prin care se
gocieze In vederea !ncheierii sau modificarii unui contract nu constituie rxr"'"'''rn
de a contracta" (s.n.).
2
Notarea se poate efectua oricand In termenul stipulat In antecontrnct
pentru executarea sa, dar nu mai tarziu de 6 luni de la expirarea lui 906 alin. 1
C. civ.).
de van~
3
,,Promisiunea unilaterala de vanzare este arhetipu!
zare, arhetipuri ale promisiunilor de contract, e!e 'insele
tracte!or"; a se vedea Ph. Malaurie, L P.Y. Gautier, op. cit., p. 68.

105
accepta sau refuza, acea declaratie se considera o
irevocabila".
Pactul de optiune trebuie sa contina toate elementele con-
tractului pe care partile urmaresc sa 11 !ncheie astfel 1ncat acesta sa se
poata lncheia prin simpla acceptare a beneficiarului optiunii. Con-
tractul preconizat se lncheie, astfel, prin exercitarea optiunii In sensul
acceptarii de catre beneficiar a ofertei promitentului, in conditiile
convenite prin pact (art. 1278 alin. 3 ~i 4 C. civ.}.
fntre data lncheierii pactului ~i data exercitarii optiunii sau,
caz, aceea a expirarii termenului de optiune, bunul ce face
pactului este indisponibilizat {art. 1668 alin. 1 C. civ.).
Sumele platite In temeiul unei promisiuni de vanzare se
a fi un avans din pretul convenit pentru vanzare (art. 1670

Pactul de optiune este deci, un contract prin care o persoana


numita se obliga, fata de alta persoana numita beneficiar,
(sau sa cumpere) un bun pentru un pret (determinat sau
acesta din urma se va decide sa
cumpere (sau sa
anumit termen.
pentru formarea vanzarii trebuie ca beneficiarul sa
{cu cuvinte, sa accepte oferta de vanzare a pro-
ridicarea optiunii !nseamna acceptarea vanzarii de

Atunci vanzarea preconizata stramuta drepturi reale ce


urmeaza a fi lnscrise in cartea funciara, pactul de optiune trebuie
(art. 1244 C. civ.). Sanctiunea nerespec-
tarii autentice, In acest caz, este nulitatea absoluta a con-
tractuluL
pactul de se formeaza ca o promisiune de
finaliza printr-un contract de vanzare-cumparare.
pactul de optiune prezinta elementele unei promisiuni
dar ~i ale unui contract de vanzare-cumparare (In unele
pune fireasca: pactul de optiune este o pro-

1
De precizat ca acceptarea vanzarii (prin ,,ridkarea optiunii") de catre bene-
ficiar nu se confunda cu acordul pe care acesta ~i I-a dat la lncheierea pactuiui de
optiune.

106
misiune unilatera!a de 0 vanzare ,,cu de
contract nenumit sau altceva ?
Pentru a determina natura

un termen de
bilitatea

Avand In vedere numai una dintre


ne:a1~~a2a ferm sa vanda ca
;;i este la

1
Nu varianta ,,vanzarii
siderentul ca
transferul dreptuiui de
realizeaza prin acordul de vointe al
vanzarii ;ii producerea efectelor sale,
doctrina franceza se
vente

uncertain
p. 69.
107
Deci, In aceea:;i masura in care exista un pact de optiune la
vanzare (In sens restrictiv) tot astfel poate exista ~i un pact de optiune
la cumparare. Tn acest sens, avem In vedere ;;i considerentul ca ,,pro-
misiunea de cumparare" este consacrata, expres ;;i distinct (de promi-
siunea de vanzare), in denumirea marginala a art. 1669 C civ. 1
C. Promishmea bilaterala de vanzare-cumparare.
Prin promisiunea bilaterala ambele parti se obfiga sa rncheie (fn
viitor) un contract de vanzare-cumparare. Deci, in aceasta situatie, nu
exista un promitent ;;i un beneficiar anume (sau se poate intelege ca
fiecare dintre parti pot fi, In acela;;i ti mp, ;;i promitent ;;i beneficiar).
In practica, datorita frecventei sale, promisiunea bilaterala de a
contracta este denumita uzual ,,antecontract".
In materia analizata, frecvent s-au pus lntrebarile:
- In ce masura poate antecontractul determina perfectarea, In
viitor, a contractului preconizat (urmarit de parti)?
- vanzarea lncheiata de promitentul-vanzator cu un tert (;;i,
deci, cu nerespectarea ob!igatiilor asumate In antecontract) este
valabila?
Raspunzand la lntrebarile de mai sus, precizam ca, in situatia In
care promitentul-vanzator nu i;;i executa obligatia asumata fn ante-
contract {de a vinde lucrul promitentului-cumparator), soarta lucrului
este diferita dupa cum acesta se mai afla sau nu In patrimoniul pro-
mitentului-vanzator.
- 1n cazul In care promitentul-vanzator nu ;;i-a respectat obli-
gatia asumata 1n antecontract ~i a vandut lucrul unei alte persoane,
vanzarea fncheiata cu o terta persoana este valabila, iar vanzatorul
nu poate fi obligat {pentru paguba pricinuita promitentului-cumpa-
rator} decat la daune-interese compensatorii;
- in cazul In care lucrul se patrimoniu! vdnzatorului (nu a
fast vandut altei persoane), la cererea promitentului-cumparator,
n-.:r::>r,T:ot II pe care ,,refuza, nejus-
asumate

Precizam ca ,,promisiunea unilaterala de a contracta, care se mai nume!?te


pact ori conventie de optiune, este considerata o forma elaboratil de contract pre-
parator al carui model este promisiunea unilaterala de vanzare" (s.n.); a se vedea
L Pop, op. cit., (2009), p. 221.
108
chiar ?i far6 acordul lul. De exemplu, situatia ,,In care, dupa
cheierea unui antecontract cu privire la un teren, cu sau fara construc-
tii, una dintre parti refuza ulterior motive imputabile" sa
contractul, partea care ;;i-a lndeplinit cere pro-
nuntarea unei hotarari care so
tina Joe de contract" (art. 1669 alin. 1
C. civ.}.
Dreptul promitentului {vanzator sau
prescrie In termen de 6 /uni de la data ia care
putea fi) lncheiat (art. 1669 alin. 2 C. civ.).
0. Pactul de nir1t=r1r,t-.::i
Reprezinta o varietate a
specificului sau, are 0 aplicatie ce se r.oc'tr'.:J,n

zare ;;i la de
Pactul de preferinta
promisiunea pe care
cazul In care se va decide
la Ita

contract de
se
termenului
tu! 4

1
In acest caz, hotararea instantei va
i va avea caracter constitutiv de drepturi
prietate aSUpra imobi!U!Ui de la nrrm~irorohd-v:oitT7,;Tnr
vezi LC.CJ., s. civ., dee. nr.
2
Ase vedea Fr. Deak, op. cit., p. 27.
3
A se vedea C Macovei, Contracte civile, Ed. Hamangiu, Bucure:;;ti, 2006,
p. 24-25.
4
Recent, s-a apreciat ca de nu este o promisiune unilatera!a
conditionata, ci o conventie aparte; a se vedea Chirica, op. cit., p. 172-173.
nam, ca
pactul de preferlnta constituie un antecontract lnzestrat cu caractere
pentru ca
poarta asupra unei eventualitati i, In timp, pentru dH
109
Dreptul beneficiarului de a contracta cu preferinta este, In
cipiu, transmisibil, cu conditia sa nu aiba caracter intuitu personae.
Pactul de preferinta este o promisiune valabila, intrucat este
afectata numai de o conditie simpla potestativa {care nu depinde
doar de vointa promitentului, ci ~i de lmprejurari exterioare ce !-ar
determina sa
fncheie vanzarea) .
1

Acordurile de preferinta, mai ales sub forma dauzelor speciale


de preferinta, au ~i a!te aplicatii De exemplu, In
imobiliar pactul fi utilizat a asigura unui
cumparator dreptul prioritar de a un bun sau pentru a pune
capat unei stari de coproprietate sau indiviziune. Tot astfel, in
muncii, o persoana acorda altei persoane dreptui de
la lncheierea unui contract munca, In
In calitate de salariat2.
E. Promish.1nea faptei altuia
Denumita ~i ,,promisiune a determina pe altul sa ratifice un
, promisiunea este o varietate de antecontract ce

sa
Potrivit art. 1283 alin. 3 C )
angaja ci treb11ie sa
fr1 care acesta a fast

recunoa~te uneia dintre parj;i a se vedea


Ph. Malaurie, L. P.Y. Gautier, op. cit, p. 94.
1
Pentru amanunte In materia drepturiior potestative, a se vedea V. Stoica,
Drepturi/e patrimoniaie Tn Dreptul nr. 3-2003, p. 55; l\!1. Nicolae, Tmtat de
prescriptie extinctiva, Editura Universul Juridic, Bucure~ti, 2010, p. 436 ~i urm.
2
ln practica franceza, de vizeaza mai ales un contract viitor
de !nchiriere vanzare imobiliara, etc; a se vedea Anton-
rnattei, J. Droit civil. Contrats Utec, Paris, 2008, p. 32-33.
3
Noul cod dvil prom1s1unea aituia In art. 1283, numai
ca excepfie aparenta de la relativ al contractelor. In schimb, doc-
tr!na !?i jurisprudenta franceza au elaborat o teorie a conventiei de porte-
fort; a se vedea, Fr. Terre, Ph. Simler, Yv. Lequette, Droit civil. l.es obligations, Dalloz,
Paris, 2005, p. 511 ~i urm.

110
Angajamentul promitentuiui este constitutiv al unei obligatii de
rezultat. Astfel, mijloacele conteaza mai putin In raport cu finalizarea
care este esentiala.
Daca tertui refuza sa ratifice actul sau devine
imposibila {din cauza decesului, incapadtatii actul lncheiat pen-
tru el nu va produce niciun efect, perfectarea contractului nemai-
avand loc.
Tn caz de refuz a ratificarii, promitentul ;;i contrac-
tant vor trebui sal;;i restituie ceea ce au executat In temeiul acelui
act, promitentLJI fiind (Q5pLJnZQt0f CLJ daune-interese pentfLJ Y!Pl'YU'l.Pnl'l-
nirea obligatiei pe care $i-a asumat-o.
Tot astfel, ,,eel care se angajeaza la a determina un tert ln- sa
cheie sau sa ratifice un act este tinut sa repare
daca tertul refuza sa se oblige sau, atunci cand s-a nrH 1nn
sor, daca tertul nu executii prestatia promisa".
Ca exceptie, nu
tarea obligatiei tertului, fara a se
toruiui." (art. 1283 1 ~i 2 C.

ta de catre promltent,
rea unui
siunii.
acestei
tu! ratifiCa aCtUI, i!CeSta 5 Va na1rt.::>.r1':> mo~

mentu! 1ncheierll sale).


Promisiunea de n.nrrc-UU7
fata de actul lncheiat
cu actul pentru a carui
consimtamantul
In pofida cu care a fost
2009, promisiunea altuia are numeroase nnnr.rtrll

De cazul lncheierii de acte


seama unei persoane absente sau
'1'mputernicire sau
persoane se afla In proces ~i
UnUI dintre Se CU n::>!'"T<l>::>

111
litigiuiui, dar se obliga porte-fort sa Ii determine ~i pe ceilalti mo~te
1
nitori sa consimta la tranzactie .

F. Dreptul de preempiiune al cumparatorului.


In principiu, titularul unui drept de proprietate (indusiv al unui
teren) poate lnstraina dreptul sau, liber, oricarei persoane {fizice sau
juridice).
Ca exceptie de la principiul fortei obligatorii a contractului, titu-
larul dreptului de preemptiune are, prin vointa legii (sau prin con-
ventie), posibilitatea de a se substitui persoanei cumparatorului (asu-
mandu-~i evident ;;i obligatiile acestuia}.
a}. Definire. Dreptul de preemptiune confera preferinta unei
persoane numita preemptor la cumpararea unui bun, la pret egat
2
atunci cand proprietarul acestuia 11 vinde De exemplu, dreptul de
preemptiune al chiria~ului la cumpararea apartamentului pe care I-a
lnchiriat.
Dreptul de preemptiune este un mecanism juridic care de
regula reprezinta o vointa legala (ce depa~e~te interesele partilor
contractante, dar care, In principiu, opereaza cu respectarea condi-
tiilor contractuale)3.
De~i prin instituirea unui drept de preemptiune este afectata,
generai, libertatea contractuala a persoanei, existenta lui nu tran-
sforma vanzarea lntr-una fortata, deoarece nu este substituita vointa
vanzatorului de a fnstrGina, ci se lngrade~te numai libertatea acestuia
de a-$i alege persoana cumparatorului.
b). Exercitarea ~i fncetarea dreptului de preempfiune. Noul
cod civil reglementeaza dreptul de preemptiune al cumparatorului In
art. 1730-1740 (insistand, mai mult, asupra modalitatilor de exer-

Potrivit art. 1732 C. este obligat sa notifice de


lndata preemptorului cuprinsul contractului lncheiat cu un tert.

Pentru amanunte In rnateria promisiunii faptei aituia ~i aplicatiile sale prac-


1

tice, a se vedea L. Pop, op. cit., {2009), p. 596 =?i urm.


2
Potrivit art. 1730 alin. 1 C. civ., ,,titularui dreptului de preemptiune, numit
preemptor, poate sa cumpere cu prioritate un bun".
3
Ase vedea J. Huet, op. cit., p. 112-115.

112
Notificarea trebuie sa cuprinda numele ~i prenumele vanza-
torului, descrierea bunului, sarcinile care 11 greveaza, termenil ~i con-
ditiile vanzarii precum ~i locul unde este situat bunul.
Preemptorul l~i poate exercita dreptul de preemptiune prin
comunicarea catre vanzator a acordului sau de a !ncheia contractul
de vanzare, insotita de consemnarea pretului la dispozitia vanzato-
rului.
Dreptul de preemptiune se exercita, In cazul vanzarii de bunuri
mobile, In termen de eel mult 10 zile de la data comunicarii catre pre-
emptor a notificarii, iar In cazul vanzarii de bunuri imobile, In termen
de eel muit 30 de zile de la data comunicarii.
Potrivit art. 1730 alin. 3 C. civ., ,,titularul dreptului de pre-
emptiune care a respins o oferta de vanzare nu l~i mai poate exercita
acest drept cu privire la contractul ce i-a fast propus". Oferta se con-
sidera respinsa daca nu a fast acceptata 'in termenele prevazute de
lege.
Exercitarea dreptului de produce doua efecte
distincte:
- lncheierea contractului de dintre
tor ~i preemptor 1 ;
- desfiintarea contractului incheiat anterior 1ntre ~i
tert.
In condltiile de mai sus, ,,vanzatoru!
buna-credinta pentru evictiunea ce
2
tiunii" (art. 1733 a!in. 1 C civ.)
In cazul pluralitatii de exercitat pre-
emptiunea asupra aceluia~i o ordine intre
titular! (1n raport de vanzarea se

1
Potrivit art. 1731 C. civ., ,,vanzarea bunului cu privire la care exista un drept
de preemptiune legal sau conventional se poate face catre un tert numai sub con-
ditia suspensiva a neexercitarii dreptului de preemptiune de catre preemptor". Re-
zulta ca actul !ncheiat lntre vamator ~i tert acest neafectat de moda!itatea
prevazuta de lege, este sanctionat cu nulitatea relativii.
2
Potrivit art. 1733 alin. 2 C. civ., ,,clauzele contractului incheiat cu tertul
avand drept scop sa lmpiedice exerdtarea dreptului de nu
efecte fata de preemptor" (a se inte!ege ca orice c!auza care limiteaza sau Im1Jie<Hca
exerdtarea dreptuiui de preemptiune este nula de drept}.

113
- cu titularul dreptului legal de preemptiune, atunci cand se
afla In concurs cu titulari ai unor drepturi conventionale de preem-
Ptlune;
- cu titularul dreptu!ui legal de preemptiune ales de vanzator,
cand se afla In concurs cu alti titu!ari ai unor drepturi legale de pre-
emptiune;
- daca bunul este imobi!, cu titularul dreptului conventional de
preemptiune care a fost mai lntai !nscris In cartea funciara, atunci
cand acesta se afla In concurs cu alti titulari ai unor drepturi con-
ventionale de preemptiune;
- dad\ bunul este mobil, cu tltularul dreptului conventional de
preemptiune ;wand data certa cea mai veche, atunci cand acesta se
afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi conventionale de pre-
emptiune1.
Ordinea instituita de art. 1734 alin. 1 C. civ. este imperativa.
Sub aspectul legii aplicabile, art. 125 din Legea nr. 71/2011 sta-
bile~te ca prevederi!e art. 1734 C. civ. sunt aplicabile, ca exceptie, ~i
drepturilor de preemptiune izvorate din contractele lncheiate fnainte
de intrarea vigoare a Noului cod civil.
Atunci cand dreptul de preemptiune se exercita asupra unui
singur bun cumparat de tert de la vanzator flmpreuna cu alte bunuri
pentru un pret), vanzatorul poate pretinde de la preemptor
numai o parte proportionala din pretul convenit cu tertuL
Tn cazul In care s-au vandut ~i alte bunuri decat acela supus
dar care nu puteau fl despartite de acesta sa II fi fara
pagubit pe vanzator, exercitarea dreptului de preemptiune nu se
face decat daca preemptorul consemneaza pretul stabilit
toate bunurile vandute (art. 1735 alin. 2 c. civ.).
Noului cod civil, dreptul de preemptiune este in-
divizibil ~i netransmisibil 1739 C. civ.)2.
Vanzarea bunului cu la care exista un de pre-
emptiune este valabila numai sub conditia suspensiva a

art. 1738 C. civ., ,,In cazul 'in care bunu1 face obiectul
urmaririi silite sau este scos la vanzare silita cu autorizarea judecatoru!ui-sindic, drep-
tul de preemptiune se exercita In conditiile prevazute de Codui de procedura civiia".
2
Potrivit art. 1737 alin. 1 C. civ., ,,Dreptul conventional de preemptiune In
legatura cu un imobil se noteaza In cartea funcian'i''.
114
neexercita rii preemptor 1731
1
C civ.) .
De regula, dreptul conventional de preemptiune se
moartea preemptorului, cu exceptia situatiei In care a
pe un anume termen. Astfel, atund cand moartea a
intervenit lnainte de expirarea terrnenului pe care a fost constituit,
dreptul de preemptiune opereaza ~i dupa decesul titularului sau {fiind
preluat de succesorii sai In drepturi). acest caz, termenul se
la 5 ani de la data a fost un termen mai lung
{art. 1740 C.
Din dispozitii!e coroborate ale art. 1739 ~i 1740 C.
ca dreptul de netransmisibil.
Potrivit art. 123
la de pre-
In
2
art. 1730-1740 C. civ.
Precizam ca
dispozitiile Noului cod
tarile iegale 5i pe cele
numai la

Rezulta ca actul incheiat \'ntre vanzator ~i ten;


1
acest neafectat de
modalitatea prevazuta de !ege, va fi sanctionat cu nulitatea relativii.
1
Pentru de preemptiune creat prin conventie, "'""'-'''' Nou!ui cod
civil se numai contractelor lncheiate octombrie 2011 123 aiin. 2
din Legea nr.
3
Pentru cesiunile de drepturi !ncheiate 7nainte de intrarea In
vigoare a Codului civil ap!icabi!itatea art. 1402-1404 din
Codul civil de la 1864 (art 124 din Legea nr.
4
A se vedea. In anexa nr. 2 lit. a }i pct. 1 de la lit. b la Legea
nr. 10/2001, in M. Of. nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificarile
ulterioare.

115
administratiile financiare, trezorerii etc., institutii culturale, precum ~i
cele ocupate de sediile partidelor politice, ,,au drept de preemptiune
la cumpararea acestora".
Potrivit art. 37 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea
pentru cauza de utilitate publica, 1n cazul 1n care un imobil expropriat
este scos la vanzare de catre expropriatoru! care nu a putut realiza
iucrarea de utilitate publica (ce a constituit scopul exproprierii}, fostul
proprietor (expropriatul) are un drept prioritar la cumparare, pentru
un pret ce nu poate fi mai mare decat despagubirea primita la expro-
priere, actualizata.
Dreptul prioritar la dobandirea imobilului expropriat are urma-
toarele caracteristici:
- expropriatul l~i poate exercita dreptul prioritar in alte cazuri
de lnstrainare a imobilului decat prin vanzare (precum In cazul drep-
tului de preemptiune);
- pretul redobandirii imobilului de catre expropriat nu poate
depa~i despagubirea actualizata (are o limita maxima);
- exerdtarea dreptului prioritar la redobandirea imobiluiui este
mult simplificata In comparatie cu de exercitare a
1
de preemptiune .
Potrivit art. 1746 C. civ., terenurile din fondul aflate fn
proprietate privata se pot vinde dreptul de preemptiune al
titularilor. Tn acest caz, numai ,,vecinii care sunt de fond
forestier beneficiaza de dreptui de
nr. 71/2011, astfel cum a fast modificata Legea nr.
Tn aceste conditii, ca statul este titular al de
preemptiune, numai daca are ~i calitatea de al terenurilor
lnvecinate care se vinde).
Sam::tiune.
!a dreptul de
contractului.
Titularii dreptufui de put ea
cere In justitie anuiarea sa ~i "''''..,.""" deoa-
rece a fost instituita

1
Pentru amanunte, a se vedea Fr. Deak, op. cit, p. 37-38.

116
Actiunea in anulare poate fi promovata indiferent de buna sau
reaua-credinta a cumparatorului.
Dupa expirarea termenului de prescriptie a actiunii in
(de 3 ani}, vanzarea se conso!ideaza, cu toate s-a incheiat cu neres-
pectarea conditiilor imperative ale legii (dreptul de
De mentionat ca
nulitatea relativa poate fi acoperita prin con-
firmare expresa sau tacita de catre cei fndreptatiti sa
ceara pronun-
tarea ei de instanta de judecata. Confirmarea tacita intervine in situa-
tia In care titularii dreptului de preemptiune sau succesorii In
drepturi nu introduc actiunea In nulitate In termenul de
. . 1
prescnpt1e .
G. Manifestari ale consimtamantului in de consu-
matie.
Vanzarea de consumatie introduce conceptii ~i
cifice dreptului consumatiei dintre care eel putin doua
faza acordului de voin~e al partilor. Ne referim la
precontractuale" ::?i la dreptul de ,,denuntare unilaterala".
Facem succinte ale celor doua
tractuale, lntrucat apreciem ca se afla in
consimtamantului consumerist.

consumatiei consacra trei


vanzatorului-profesionist: obiigatia de
consiliere ~i obligatia securitate.

1
A se vedea L Pop, Teoria genera/a a Editura lumina Lex, Bucu-
re;;ti, 2000, p. 53.
2
Ase vedea P. Vasi!escu, Un chip al postmodemismului recent:
sumatorului In ,,Consumerismul contractual. Repere pentru o noua teorie
contractelor de consum", Editura Sfera Juridica, 2006, p. 3.

117
~i adresa sa, caracteristicile esentiale
dupa caz; cheltuielile
sau de prestare; dreptul de

precisa, relevanta,
bunei-credinte.
,,obligatiei prealabile" de informare
cu nuiitatea
mult o

va

de

nevoilor lor"

doctrina, orice informatie un sfat; a se vedea


Picod. dans !'execution du contrat, LG.DJ., Paris, 1989,
122.
2
privire la deiimitarea obligatiei de consiliere de
se vedea Editura Sfera foridica,

3
Ceea ce de consl!iere este atitudinea comercian-
de pe consumator formularea unor proprii fundamentate
pe cunoa~terea sau serviciului, imp!icarea !ui In de iuare a deci-
zlei catre consumator; a se vedea E. Bazin, Le consentement de consummateur,
Al\iRT. UHe, 1999, j'.L 32.

118
Aceasta obligatie aduce In discutie, mal mult
obligatii specifice protectiei consumatoru lui, necesitatea "'"'"~"''"'
partilor. Astfel, comerciantul trebuie sa aiba o conduita mai fr1
relatiile cu consumatorul, iar consumatorul este tinut sa
comunice
a~teptarile sale ~i sa fie deschis unui dialog cu comerciantul.
Consilierea nu este, deci, un simplu accesoriu al de
informare, d o varianta autonoma a acesteia, al carei camp de
care este mai restrans decat eel al datoriei de informare, dar a
profunzime, din perspectiva executarii ob!igatiei, este mult
pronuntata.
Potrivit art. 37 din Legea nr. 296/2004 Codul
interzisa comercializarea produselor care nu sunt
duselor nelnsotite de documentatia obligatorie
prin care sa se ateste ca ele au fost testate ~i certificate.
Comerciantii trebuie sa se asigure ca produseie spre
comercia!izare sunt sigure ~i sa informeze consumatorii asupra
rilor de rise In utilizarea ~i consumul acestora (art. 36 Codul consu-
muiui).
Potrivit art. 22 Codul consumului, se interzice
produselor ce imita produsele allmentare, fara a fi astfel de
~i care prezinta riscul de a pune 'in pericol
consumatorilor, conform reglementarilor legale in
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr.
gurare a securitatii produselor opereaza, Inca din '""'" 1
"',,

produsele sunt puse pe piata (~i continua ~i du pa


Putem spune astfel ca ob!igatia """'"'""""'"''''
produselor este continua.
b). Dreptul cumparatorului-c:onsumator de
teralii". Efectele actului juridic sunt ordonate de trei
de principii): prindpiul fortei
principiul relativitatii.
In baza principiuiui fortei
tractele valabil lncheiate
partile contractante.
Potrivit principiu!ui
nuntat unilateraL Astfel, ca reguia, odata ce
simtamantul, iar contractul a fost valabil
119
reveni unilateral asupra existentei contractului, fiind obligate sa
execute clauzele contractuale.
Dreptul de ,,denuntare unilaterala" al cumparatorului, instituit
de art. 82 din Legea nr. 296/2004 (Codul consumului), constituie o
1
exceptie de la regula de mai sus
Dreptul consumatorului la ,,denuntarea contractului" ,,nu
poate fi anulat sau restrans de nicio clauza contractuala sau de lnte-
legere lntre parti" (art. 84 din Codul consumului).
Ca natura juridica, dreptul de ,,denuntare unilaterala" al consu-
matorului poate fi ata;;at fie acordului de vointe, fie lncetarii con-
tractului.
Opinam ca a;;a-zisul drept de ,,denuntare uni!ateraia" (potrivit
traducerii neinspirate a textului original}, reprezinta o facultate acor-
data (ad legem} ,,achizitorului" de ,,a se retrage de la semnarea con-
tractului", care se traduce juridic prin posibilitatea lui de a se dezice
(a reveni) asupra consimtamantului dat la perfectarea contractului 2
Tn consecinta, pe fond, facultatea de a se dezice acordata (de
lege) consumatorului se traduce in dreptul sau de a reveni {dupa
1ncheierea contractului) asupra consimtamantului dat (anterior) la
perfectarea acestuia.
Punctul de vedere corespunde, in general, teoriei formarii Jn
etape" a contractului, potrivit careia, de~i intr-o prima faza consimta-
mantul profesionistului s-a lntalnit cu eel al consumatorului, con-
tractul nu este pe deplin format (Tncheiat), ci doar provizoriu, urmand
ca In de dezicere, pe masura ce consumatorul nu !~i
dreptul de retractare, consimtamantul sa se iar
contractul sa se consolideze, pana
cand va fi deplin format3.

1
Potrivit legii, consumatorul are dreptul de a ,,denunta unilateral" contractul
Jn termen de 10 zile lucratoare, fara penalitati $i faro invocarea vreunui motiv"
[art. 7 alin. 1 din 0.G. nr. 130/2000].
2
In conditiile de mai sus, dezicerea (se retracter, vezi fr., a se dezice de cele
spuse} nu este o modalitate de lncetare a contractului (precum denuntarea unilate-
ra/a a locatiunii 1nchelate pe durata nedeterminata), d una de ,,retractare a consim-
tamantului".
3
A se vedea J. Goicovici, Protejarea consimtiimantului ,,piirfii slabe" prin
Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor pentru consum destinate
consumatorilor persoane fizice, In Dreptul nr. 8/2005, p. 28-32.
120
Dreptui de dezlcere al consumatorului prevazut de
sumului ~i !egile speciale In materie este un drept legal ~i
retractare a consimtamantului.
1
!ndicarea ,,termenului de reflectare" constituie una dintre
clauzele minimale obligatorii pe care contractul de !iii
servicii trebuie sa le contina (pct. 1 lit. g din anexa la lege).

H. Arvuna ~i acontut
Arvuna este, In general, o antecontract de
2
v
zare-cumparare .
Practica judecatoreasca 3 a apreciat, de asemenea, arvuna ca
fiind o garantie lntr-un antecontract care, In caz de
vanzarii, va constitui daune!e-interese compensatorii
partea cu!pabila.
Putem spune astfel ca, In arvuna
asemanatoare antecontractelor.
Arvuna este confirrnatorie ~i 1544 :,;i 1545
C. civ.).
Arvuna confirmatorie este sumo de bani
gibile) pe care prornitentul-cumparator o da
cu ocazia incheierii unui antecontract (de
contractului de vanzare-cumparare) :,;i care, in caz de
contractuiui din culpa uneia dintre sa fie
dublu {art. 1544 aiin. 1 :?i 2 C.

1
Termenul de reflectare (de retractare, de dezicere, de razgandire etc.) nu se
confunda cu termenul de refiexie (acordat consumatorului anterior lncheierii con-
tractului, de In vederea unui imobil) sau cu termenul de gratie
::>rr1rn,,,1- de instanta debitorului pentru achitarea
2
!ntr-o opinie separata s-a apreciat ca vanzarea cu arvuna este o varietate a
contractului de vanzare-cumparare; a se vedea J. Manoiiu, St. Rauschi, Drept civil.
Contracte, Universitatea ,,AL L Cuza", ia~i, 1984, p. 48-49.
3
Ase vedea C.S.J., s. civ., dee. nr. in Dreptul nr.
4
De precizat ca In raportu! dintre clauza penaia ;;i arvuna,
toare la clauza penaia sunt aplicabiie conventiei prin care creditorul este
ca, In cazu! rezolutiunii sau rezilierii contractului din debitorului, sa ..,,.,,,+.,n<>
plata partiala facuta de acesta din urma. Sunt exceptate dis.002'.1tiile
arvunii" {art. 1538 alin. 5 C. civ.).
121
Arvuna este ;;i penalizatoare. Astfel, daca ,,in contract este
stipulat expres dreptul uneia dintre parti sau dreptul ambelor parti de
de contract, eel care denunta contractul pierde arvuna data
caz, trebuie sa restituie dublul celei primite" (art. 1545

consecinta, arvuna are un rot dublu: rol confirmatoriu (con-


sfintind incheierea contractului} ;;i rol de dezicere {permitand denun-
unilaterala a contractului).
Potrivit art. 1546 C. civ., ,,Arvuna se restituie cand contractul
...,,..,..,,,.L,.,,~,., din cauze ce nu atrag raspunderea vreuneia dintre parti".
Arvuna se aseamana cu acontul (reprezentand, de regula, o
din vanzarii) ;;i se deosebe;;te de acont, care reprezinta
(:;;i nu ocazional) o parte din pret.
4. Obiectul contractului de vanzare-cumparare

Potrivit art. 1225 C. civ., ,,obiectul contractului 11 reprezinta


juridica, precum vanzarea, locatiunea, lmprumutul ;;i
asemenea, convenita de parti, astfel cum aceasta reiese din an-
1
samblul drepturilor !ji obligatiilor contractua!e" (s.n.) .
Din textul de rezulta ca obiectul contractului este ,,opera-
pe care partile au lnteles sa o realizeze", iar ,,obiectul obli-
este prestatia pe care contractantul se angajeaza sa o execute".
s-a apreciat ca
In cazul vanzarii, obiectul contractului
consta In transferul proprietatii 2
De in raporturile juridice patrimoniale, conduita
la lucruri materiale, insa bunurile (fn sine) nu consti-
civil. Astfel, In acest context, bunul (lucrul)
derivat (exterior) al actu!ui juridic

este un contract bilateral, putem spune ca


vemzare-cumparare este dublu. Obligatia
are ca obiect predarea lucrului, iar obligatia

Dispozltia a fost preluata din art. 1412 c. civ. din Quebec potrivit carula,
,,obiectu! contractu!ui este operatiunea juridica urmiiritii de catre parti la momentu!
im::heierii sale, care rezulta din ansamblul drepturilor ~i obligatii!or care se nasc din
contract" {s.n.).
se vedea L. Pop, op. cit., (2009}, p. 305-307 ~i doctrina franceza citata.
2

122
A. lucrnl

sa ne materiala sau
de momentu! lncheierii actu!ui
Daca In momentul lncheierii unui contract
tul era dar ulterior executarea lui devine
sau de atunci se

rit
este

jeaza debitorul"
numai una din se
2
Ase vedea G. Boroi, op. cit,
3
obiectului echivaleaza
duce la nulitatea abso!uta a actu!ui juridic.

12.3
Daca bunul a pierit in parte, cumparatorul care nu cuno~tea
acest fapt In momentul vanzarii poate cere anularea vanzarii, fie re-
ducerea corespunzatoare a pretului (art. 1659 C. dv.).
Contractele pot purta ;;i asupra unor bunuri viitoare. Astfel, In
cazul In care bunul nu exista In momentul lncheierii contractului, dar
poate exista In viitor, vanzarea este, de asemenea, posibila (art. 1228
C. civ.).
Deci, obiect al vanzarii-cumpararii poate fl ~i un bun viitor (res
futura). In acest caz, cumparatorul dobande;;te proprietatea In mo-
1
mentul in care bunul s-a realizat .
Bunul este considerat realizat la data la care devine apt de a fl
folosit potrivit destinatiei vederea careia a fost incheiat contractul
{art. 1658 alin. 5 C. civ.}.
Atunci cand bunul sau, dupa caz, genul limitat nu se realizeaza,
contractul este nul 2
Cand bunul s-a rea!izat numai partial, cumparatorul are de ales,
fie de a cere desfiintarea vanzarii, fie de a pretinde reducerea cores-
punzatoare a pretului.
Daca nerea!izarea iucrului ,,este determinata de culpa vanza-
torului, el este tinut saplateasca daune-interese" (art. 1658 alin. 2
C. civ.}.
Cand cumparatorul -;;i-a asumat riscul nerealizarii bunului sau
genului limitat, dupa caz, el ramane obiigat la plata
Lm::rul sii in circuitul civil. Potrivit art. 1657 C
bun poate fi vandut In mod liber, vanzarea nu este interzisa ori
limitata lege sau conventie ori testament". Tot astfel, ,,nu-
mai care sunt In circuitul civil face obiectul unei
contractuale" (art. 1229 C. civ.).
pana la toate !ucruri!e se a
fi ,,In

1
1n privinta sunt ap!icabile dispozitiile corespunzatoare In
rnaterle de carte funciara. Precizam ca atunci cand bunul viitor urmeaza a fi con-
struit, contractul de vanzare-cumparare prezinta asemanari cu contractul de antre-
priza de construqii, de care lnsa se deosebe~te.
2
Daca nerealizarea iucrului ,,este determinata de culpa vanzatoru!ui, el este
tinut sa plateasca daune-interese" (art. 1658 alin. 2 c. civ.).

124
Bunurile aflate In circuitul civil sunt cele care pot fi dobfmdite
sau fnstrainate prin acte juridice civile; indiferent ca ar fi vorba
bunuri care pot circula ne1ngradit sau despre bunuri care circula
1
in conditii restrictive
Ca o derogare de la principiul liberei circulatii a bunurilor sus-
ceptibile de apropriere, nu pot forma obiectu! contractului de van-
zare-cumparare lucrurile care (potrivit legii} nu sunt In
commercium).
Prohibitia de mai sus poate fi ;;i care
prin natura lor sau sunt de uz sau de interes
public ;;i, ca atare, sunt inalienabile".
Sunt inalienabile bunurile de interes care fac
parte din domeniul public al ad mi-
nistrativ-teritoriale.
Bogatiile de interes
spatiul aerian, cu
fi folosite interes public, piajele,
naturale ale zonei economice a
bunuri stabilite de
859C

care, In

1
A se vedea G. Boroi, Drept civil. Partea nPn'P1-r1m Persoanele, Editura Ha-
mangiu, Bucure~ti,
2008, p. 102.

125
de vanzare-cumparare 1 ~i care beneficiaza de o reglementare spe-
ciala.
d). Lucrul sii fie determinat sau determinabil. Cerinta obiec-
tului determinat sau determinabil este prevazuta In dispozitiile
art. 1225 alin. 2, 1179 aiin. 1 pct. 3 ~i art. 1226 a!in. 2 C. civ.
Bunurile sunt determinate prin individualitatea !or.
Bunurile certe se determina prin prezentarea caracterelor indi-
viduale, indicandu-se natura !or {teren, autoturism etc.}, pozitia
(localitatea, strada, numarul, vecinii sau a!te elemente de iden-
tificare (precum marca unui autoturism, culoarea, anul de fabricatie,
serie motor etc.).
In cazul bunurilor determinate generic (res genera),
este lndeplinita fie prin stabilirea predsa a cantitatii, valorii
{lntr-o asemenea situatie, se spune caeste determinat} 2 , fie
prin stabilirea numai a unor criterii de determinare.
Determinarea obiectului de catre un trebuie sa se faca
mod corect, diligent ;;i echidistant". fo caz contrar,
rea partii interesate, va stabili, dupa caz,
terminat de catre parti" (art. 1232 c. civ.).
Tn
au avut In vedere
(art. 1233 C.
Cerinta In toate cazurile, sub
nulitatii absolute a contractului (art. 1225 alin. 2 C.
lucrul sii licit din
prevederile art. 1179 aiin. 1 1225 a!in. 2 ;;i 3 C.
obiectul cu cat ~i
social a

1
Nu intra sub incidenta Legii nr. 449i2003 deci nu se
die special al bunurile vandute !n urma confiscarilor, !n cadrul procedurii
de executare silita sau pe baza unui act emis de apa ;;i
gazele care nu sunt ambalate lntr-un vol um limitat sau 'intr-o cantitate fixa ;;i energla
electricit
2
Determinarea ca!itatii obiectufui ,,trebuie sa fie rezonabila sau, dupa lmpre-
jurari, eel putin de nivel mediu" (art. 1231 C. civ.). Apreciem ca dispozitia tine mai
mult de obligatia de conformitate.

126
Cand obiectul contractului este sau imoral, sanctiunea
care intervine este nulitatea absoluta.
De precizat ca, potrivit art. 1225 alin. 3 C. civ., obiectul este
ilicit atunci cand este prohibit de lege sau contravine ordinii publice
ori bunelor moravuri" (s.n.}.
/). luau! so
fie proprietatea vanzdtorului. Prin natura sa, van-
zarea este ,,translativa de proprietate" deoarece transfera dreptul de
proprietate asupra lucrului, de la vanzator la cumparator. Deci, pen-
tru a se realiza transferul proprietatii, vanziitorul trebuie titu-sa
/arul dreptuiui fnstrGinaf.
Per a contrario, daca vanzatorul nu este nu
nici sa vanda (pe principiul ca
nemo dat quod non habet).
Potrivit art. 17 alin. 1 din Noul cod civil, ,,.Nimeni nu
transmite sau constitui mai multe drepturi decat are el lnsu~i" .
2

In baza celor de mai sus, calitatea de a


este o cerinta pentru va!iditatea obiectufui.
De~i este o operatie juridica anormala, vanzarea lucrului de
catre un neproprietar este des lntalnita In
sub numele de ,,vanzarea lucrului
cazurile unor operatiuni frauduloase {de
credinta a lucrului unui tert sau
multi cumparatori); ale
speranta ca ii va ulterior ;;i va
3
termen) sau ale pierderii retroactive a
sau actului achizitiv de
Precizam ca
Codului civil de la 1864 (:;i In

1
Ase vedea Fr. Deak, op. cit, p 56.
2
Astfel, ,,nimic nu pare mai evident ~i de bun sirnt decat ca nimeni nu
poate transmite mai multe decat are el a se vedea D. Chirica,
op. cit., (2005), p. 71 '?i urm.
3
De exemplu, vanzarea de catre unul dintre soti a unui bun comun fara
consimtamantul celuilalt sot sau a unui bun ce!uilait sot, vanzarea de
catre un coindivizar a unui bun proprietate indiviza etc.
4
Spre deosebire de legislatia franceza, 'in care art 1599 C. civ. dispune expres
ca vanzarea lucrului altuia este nula.

127
ionat ,,vanzarea lucrului altuia" cu nulitatea contractului (pe temeiul
principiilor generale ce guvemeaza conventiile), in toate cazurile.
Noul cod civil, departe de a solutiona problema, a repus In
discutie ,,vanzarea iucrului altuia", prin dispozitiile art. 1683 alin. 1,
potrivit carora ,,daca, !a data !ncheierii contractului asupra unui bun
individual determinat, acesta se a/Iii fn proprietatea unui tert con-
tractul este valabil" (s.n.).
In conditiile contradictorii ale art. 17 alin. 1 ~i art. 1683 aiin. 1
C. civ., reconsiderarea institutiei vanzarli lucrului altuia" este ine-
11

vitabila ~i implicit, se pune o lntrebare fireasca:


Vanzarea lm:ndui altuia este: prohibita sau valabila ?
In doctrina europeana recenta s-a apredat ca
interdictia van-
zarii lucrului altuia este justificata pe depiin fn cazul transferului de
drept Ji imediat al proprietatif. In caz contrar, cand partile amana
transferul dreptuiui de proprietate pentru o data ulterioara lncheierli
vanzarii, ,,prohibitla l~i pierde oportunitatea" .
1

In conduzie, caiitatea de proprietar a vanzatorului nu mai este


legato strict de momentul fncheierii contractului. Astfel, este suficient
ca cerinta calitatii de proprietar sa
fie 1ndeplinita la momentul tran-
sferufui dreptului catre cumparator (care fl momentul 1ncheierli
contractului sau un moment ulterior, instituit prin lege sau prin voin-
ta partilor - art. 1674 C. civ.). Pentru acest considerent, i'n cazul van-
zarii bunurilor viltoare, al vanzarii bunuriior de gen, a! vanzarii la ter-
men etc., nici In regimul juridic anterior nu se putea pronunta nuli-
tatea contractelor.
fncercand Sa raspundem la intrebarea de mai SUS, trebuie SG
distingem fntre doua situatii, dupa cum:
- proprietatea se imediat, la contractului
mai multe

in
de

1
Aceasta fiind ~i ratiunea pentru care jurlsprudenta franceza tinde sa
limiteze domeniul de aplicare al nulitatii instituite de art. 1599 C. civ. francez; a se
vedea F. Collart Dutilleul, Ph. De!ebecque, Contrats civils et commerciaux, Dalloz,
Paris, 2001, p. 117-119.
128
proprietar, contractul de vanzare-cumparare este sanctionat cu nuli-
tatea (pentru nelndeplinirea cerintei privind lucrul vandut 1 ).
In conditiile de mai sus, sanctiunea aplicabila difera, dupa cum
partiie au fast in eroare sau au fast in cuno$tinta de cauza privire
la calitatea de proprietar a vanzatorului).
a). Cand partile (sau eel putin cumparatorul) au Jost fn eroare,
2
socotind ca bunul vandut apartine vanzatoruiui, s-a admis ca van-
zarea este anulabifii (!ovita de nulitate relativa) pentru eroare asupra
calitatii esentiale a vanzatorului (considerat proprietar al lucrului van-
dut}. Tn aceasta situatie, se poate spune ca vanzatorul s-a comportat
ca un proprietor aparent.
Mal mult, In materie mobiliara, potrivit noilor dispozitii
art. 17 alin. 5 ;;i 7 c. civ. ,,cand cineva, lmparta;;ind o credinta
~i invincibilii, a considerat ca o persoana are un anumit drept sau o
anumita calitate juridica, instanta judecatoreasca, tinand seama de
lmprejurari, va putea hotarl ca
actul lncheiat In aceasta stare va pro-
duce, fata de eel aflat in eroare, acelea5i efecte ca ar
3
valabi/"
Nulitatea relativa a vanzarii catre
cumparator, pe cale de actiune
de exceptie (dad'i pretul nu a fast
care este victima unei erori nu se de aceasta contrar
exigentelor bunei-credinten (art. 1212 C.
Vanzatoruf nu poate cere anularea rnn'h..,.r'I- niciun caz,
chiar daca a fast de deoarece eroarea nu
nulitate cand cade QSLJpra rJP,r<J:!nn cu care s-a contractat.
Nici adevaratul proprietor nu fiind
de contract, dar intenta o acest caz,

capacitatea acestuia.
2
A se vedea R. Sanilevici, I. Macovei, ,,,,,,,,,,,,,..,n;',,1"' vanzarii !ucrului altuia
lumina solutiifor practicii judiciare, In R.R.D. nr. 33 ~i practica: C.S.J., s.
dee. nr. 132/1994, In Dreptul nr. p. 77.
3
De precizat ca, dispozitiile art. 17 alin. 2 C. civ., ,,nu sunt In
materie de carte funciara "?i nici 1n alte materii 'in care reglementeaza un sistem
de publicitate" 17 alin. 4 C.
4
Ase vedea T.S., s. civ., dee. m. In C.D. 1967, p. 83.
129
neexercitarea actiunii in revendicare poate fi interpretata ;;i drept
,,ratificarea vanzarii de catre proprietar" (art. 1683 a!in. 2 c. civ.}.
Daca lnsa, intre timp, vanzatorul a devenit proprietarul lucrului
(dupa lncheierea contractului de vanzare), nici cumparatorul nu mai
1
poate cere anularea acestuia .
Obligatia de garantie a vanzatorului pentru evictiune subzista ;;i
In situatia In care cumparatorul nu a cerut sau, l'nainte de a fi cerut
anuiarea, este evins de catre adevaratul proprietar.
De mentionat ca, daca bunul lnstrainat face parte din domeniul
public al statului sau unitatilor administrativ-teritoriaie, contractul
este nul absolut In toate cazurile, chiar daca cumparatorul a fost de
buna-credinta (art. 136 din Constitutie}.
b). Cand partile au Jost de rea-credinta, ~tiind ca lucrul vandut
este proprietatea unei alte persoane {;;i ded problema erorii nu se
mai pune), vanzarea-cumpararea lucrului altuia reprezinta o operatiu-
ne speculativa, are o cauza ilicita ~i deci este nuta absolut (art. 1236
alin. 2 ~i art. 1238 alin. 2 C. civ.)
2

De mentionat ca, lntrucat nulitatea absoluta poate fi invocata


de orice persoana, In aceasta situatie, $i adevaratul proprietor are
dreptul sainvoce nulitatea, chiar daca nu a participat la lncheierea
conventiei.
Peste toate cele de mai sus, a nu se uita ca, potrivit spiritului
Codului civil, actul este prezumat a fi valabil, iar nulitatea este
o sanctiune extrema, ce opereaza numai atunci cand actul juridic nu
mai poate fi pastrat In niciun fel.
1n a doua situatie, cand transferul proprietiitii (~i al lucru!ui)
este amanat la un moment ulterior incheierii contractului, daca
nu a devenit proprietaru! lucrului, contractuf de vanzare
este sanctionat cu neindeplinirea obligatiei de a

1
Nulitatea se acopera daca lnainte de pronuntarea ei de catre instanta de
judecata vanzatorul devine lntr-un fel sau a!tu! (prin contract, mo~tenire uzucapiune
etc.) proprietar al lucrului vandut; a se vedea D. Chirica, op. cit. (2005), p. 76.
2
Contractul lncheiat de catre vanzator In frauda dreptuiui proprietarului, cu
complicitatea ;;i, In orice caz, pe riscul cumparatorului, constituie un caz tipic de
nulitate absolutii; a se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 42 ~i practica: Trib. jud. Constanta,
s. civ., dee. nr. 778/1987, In R.R.D. nr. 2/1988, p. 69-70.

130
dobandi lucrul :;i a ,,asigura" astfel transferul dreptu!ui
catre cumparator - art 1683 aiin. 4 C.
De precizat ca, In general, noua abordare In materie
se inscrie pe doctrinei europene. De exemplu, In doctrina
tranceza recenta, vanzarea iucrului altuia este privita restrictiv, apre-
ciindu-se ca,,pentru a exista vanzarea lucrului altuia, ca cum-
paratorul sa expus evictiunii realizate de veritabilul proprietar ce
1
exercita revendicarea" (s.n.) .
Mai mult, tot In doctrina se ca vanzarea lucru-
lui altuia ,,nu poate nici sa fie anulata atunci cand vanzatorul, chiar
daca in niciun fel proprietar al sau aparent,
ca In cazul acest caz, este
valabila, cu doua conditii: a cumparatorului (el ignora
faptul ca vanzatorul nu era proprietar} ~i eroarea comuna (toata
lumea credea acest lucru): error communis
este sursa de drept)" 2

van-
indi-

Pentru acesta, ,,vanzarea trebuie sa


1
un transfer imediat al pro-
deschizandu-i veritabilului proprietar aqiunea In revendicare"; a se vedea
Ph. Malaurie, L Aynes, PY. Gautier, Drept civil. Contracte Ed. Wolters Kkiver,
Bucure~ti, 2007, p. 124.
2
Ase vedea Ph. Malaurie, L PY. Gautier, op. cit., p. 126-127.

131
Potrivit art. 641 alin. 4 C. civ., ,,Orice acte juridice de dispozitie
cu privire la bunul comun, se pot fncheia numai cu acordul tuturor
1
coproprietarilor''
Astfel, actele juridice facute pe timpul starii de indiviziune, cu
nerespectarea regulilor conditiilor de rnai sus, 11sunt inopozabile co-
proprietarului care nu a consimtit, expres ori tacit, la incheierea actu-
lul" (art. 642 alin. 1 C. dv.).
situatia de mai sus, coindivizarului vatamat i se va ,,recu-
noa~te dreptul ca, lnainte de partaj, sa
exercite actiunile posesorii
lmpotriva tertului care ar fi intrat in posesia bunului comun urma
2
lncheierii actului
Situatia este alta dupa partaj cand ,,Actele !ncheiate, In con-
ditiile legii (prevazute de art. 1179 C. civ., de un coproprietar cu
privire la bunul comun raman valabile ~i sunt opozabile celui ciiruia
i-a fast atribuit bunul In urma partajului" (potrivit dispozltiilor discu-
tabile ale art. 681 ~i art. 1683 aiin. 1 C. civ. privind vanzarea
altuia).
B.

de In
este
valorii lucrului vandut.
lipsa

in

1
In contextul de mai sus, orice act cu titlu gratuit va fi considerat act
de dispozitie.
2
Tri acest caz, restituirea poses!ei bunului se va face In folosul tuturor copro-
prietarilor, cu daune-interese, daca este cazul, In sarcina celor care au participat ia
lncheierea actului (art. 642 alin. 2 C. civ.).

132
Tn cazul In care doua persoane convin sa dea un lucru
alt !ucru (~i nu pentru o suma de bani), avem de-a face cu un contract
de schimb, ~i nu cu o vanzare.
Tot a~a, in cazul In care In schimbul unui lucru se
prestarea unei lntretineri, avem de-a cu un contract de
tinere, ~i nu cu o vanzare-cumparare. Faptul ca, In practica, acest
contract mai este cunoscut ca ,,vanzare cu clauza de lntretinere" nu
ne lndreptate~te sa ajungem la alta concluzie .
1

Daca lnsa 1n schimbul unui lucru se o de bani ~i se


promite ~i o lntretinere, contractul va fi calificat vanzare-cumparare,
respectiv lntretinere, dupa cum principalO este suma de
bani sau fntretinerea, elemente de fapt a stabi!ire constituie
atributui principal al jurisprudentei.
1n concluzie, nu este necesar ca pretul vanzarn sa fie stabilit
integral In bani, cl numai ca suma de bani sa constituie
cipala a cumparatorului.
principiu, pretul vanzarii efectuate pe teritoriul
trebuie platit In lei 2 (cu mentiunea ca stabilirea
scopul de a prelntampina
tatea contractului).
b). sou determinabil. De regu-
de cu ocazia

determinat" daca
Vanzarea este
pra unei modalitati

1
Precizam ca esential In calificarea contract (vanzare sau lntretinere,
cazu! de fata} este obiectul 'ii urmarit de parti formeaza vointei
inteme, reale - fundamentul a se vedea G. Boroi, op. cit.
p. 240.
2
Potrivit art. 3 din Regulamentul B.N.R. nr. !ncasarile,
transferurile ?i orice aite asemenea care decurg din vanzari de bunuri ?i
de servicii !ntre rezidenti, indiferent de raportul care le reg!e-
menteaza, se realizeaza numai In moneda nationala {leu)."
3
Cand pretul se determina In functie de greutatea !ucruiui vandut, la sta-
bilirea cuantumu!ui sau nu se tine seama de greutatea (art. 1663

133
nu mai tarziu de data platii ~i care nu necesita un nou acord de vointa
al partilor" 1661 C. este determinabil.

un tert, desemnat de sa
actioneze in mod
~i echidistant" 1232 alin. 1 C. civ.).
astfel desemnate nu au determinat pretul In
de 6 !uni de la

va
lncheiere definitiva, un "'"'"''CT pentru
1662 alin. 2 C.

determinat In termen de an de la
este nula absolut.

Daca tertul nu poate sau sa actioneze ori aprecierea sa este In


manifost nerezonabila, instanta, la cererea interesate, va stabili, caz,
sau elementui nedeterminat de catre partL Precizam ca dispozitiile art. 1232
contrazk 1662 alin. 2 C. ca, in acest
nn><:PmrrtP!!P ,,desemneaza expert pentru determinarea
este determinat prin concurentei"; a se vedea P.1-L Anton-
mattel, J. Raynard, op_ cit,, 130.
3
pretul determina ,,prin raportare la un factor de referin~a", iar acest
factor nu exista, a !ncetat sa mai existe ori nu mai este accesibil, el se ,,cu
factorul de eel mai 1234 C

134
Este posibil ca pretul sa fie partial determinat printr-o dltime la
data lncheierii contractuiui, urmand ca restul sa fie determinat pe
parcursul derularii acestuia, dupa anumite criterii ferme de determi-
nare, In viitor (neinteresand daca pretul va fi achitat prlntr-o singura
prestatie sau prin prestatii succesive).
In practica judiciara (anterioara Codu!ui civil 2009) au fost
declarate nule vanzarile cuprinse lntr-un lnscris care continea doar
mentiunea ca pretul s-a platit, fara 1nsa a arata care a fost acela (sau
se facea mentiunea unei parti din pret, fara a se stabili care a fost
1
acesta In intregime} . Apreciem ca, In noile conditii legislative, vanza-
rea In cauza este valabila, urmand ca pretul sa fie determinat pe ca lea
procedurii prevazute de art. 1662 alin. 2 C. civ.
In mod exceptional, pretul unor imobile ce urmeaza a fi instrai-
nate prin acte juridice lntre vii este stabilit prin prevederile iegii. De
exemplu, cazul vanzarii din fondurile statului a locuintelor
chiria~i In conditiile Legii nr. 85/1992 sau ale Legii nr.

c). Pretul trebuie sa


fie real ~i serios.
Pretul real este un pret datorat al imo-
bilului vandut, pe care partile nu I-au stabllit In mod
2
de a-I plati In realitate
In cazul In care pretul este fictiv (simulat), contractu! de van-
zare-cumparare este anulabil (deoarece a fost
intentia de a fi platit"}.
Pretul trebuie sa fie ~i serios, adica sa nu fie derizoriu
Pretul este derizoriu; atunci este de
portionat fata de valoarea bunului, lncat este
dorit sa consimta la o vanzare" (art. 1665 alin. 2 C. civ.).
Fiind o chestiune de fapt, seriozitatea este lasata la
3
aprecierea instantei de judecata

1
Ase vedea T.S., s. civ., dee. nr. in C.D. 1986.. p. 33.
2
in practica s-a apreclat ca stipuiarea In contract a unui pret mai mk decat
eel real atrage nulitatea contractului; a se vedea C.A. Bucure~ti, s. a IV-a civ., dee.
nr. 1567/2001, In Practica judiciara dvila 2001-2002, p. 176 ~i urm.
3
Ase vedea T.S., s. civ., dee. nr. 1542/1973, In R.R.D. nr. p. 74; T.S.,
s. civ., dee. nr. 697/1984, In C.D. 1984, p. 28.

135
Daca pretul este real ~i serios, contractul de vanzare-cum-
parare este, In principiu, valabil, chiar dad\ pretul este mult inferior
sau superior valorii reale a lucrului vandut, lntrucat partile sunt libere
sa determine pretul sub valoarea lucrului, echivalenta fiind relativa,
lntrucat este raportata atat la valoarea lucrului, cat ~i la subiecti-
vismul partilor.
In loc de pret derizoriu se mai vorbe~te de ,,modicitatea pre-
tuiui" sau de o disproportie prea mare dintre pret ;;i valoarea bunului,
ceea ce poate crea confuzie lntre pretul neserios ~i pretul lezionar1
C. Pre}ul lezkmar ~i vanzarea pe un euro.
1n contractul de vanzare se prezuma ca prestatiile partilor sunt
echivalente. Astfel, atunci cand se vinde un autoturism cu 10.000 lei,
pretul platit de cumparator reprezinta valoarea de piata a lucrului.
Prestatiile partilor pot fi lnsa total dezechilibrate, caz In care
pretul este neserios, iar vanzarea este anulabila (de exemp!u, vanza-
rea aceluia~i autoturism cu suma de 10 lei}.
Este posibil 1nsa, ca una dintre prestatii sa aiba valoare ,,con-
siderabil mai mare,, cealalta (fara ca dezechilibrul sa
fie total}.
De exemplu, se vinde un autoturism care are o valoare de de
10.000 lei, cu pretu! de 1.000 lei. 1n aceasta situatie, se unrru.>c
despre pretul lezionar.
Pretul este Jezionar exista o disproportie vadita
valoarea de circulatie a lucrului !?i pretul efectiv achitat de cumpa-
rator regula, In sensul cavaloarea lucrului este
mare"). Tn cazul pretului mult sub vaioarea lucrului, doctrina
;;i de ,,vilitatea pretului" (In sens de pret
Potrivit art. 1221 alin. 1 ;;i 2 C. exista leziune atunci cand
una dintre profitand de starea de nevoie, de de experienta
ori de llpsa de a celeilalte stipuleaza In favoarea sa
ori a unei alte persoane o prestatie de a valoare considerabil mai
mare, la data valoarea propriei

Precizarea este importanta, deoarece ar putea avea drept consecinta


anularea actu!ui juridic pentru neseriozitatea pretului (dejii el este numai !ezionar).
2
A se vedea C Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, Tratat de drept
civil roman, vol I, Editura Ali Beck, Bucure~ti, 2002, p. 907.

136
Existenta leziunii se apreciaza ;;i In functie de natura ;;i scopul con-
tractului.
De mentionat ca,
In doctrina, locul institutiei !eziunii este con-
troversat. Astfel, In conceptia subiectiva preluata ;;i de Codul civil
2009, !eziunea este un viciu de consimtamtint ;;i, deci, nu prive;;te
1
obiectul contractului (art. 1221-1224 C. civ.) . Tot astfel, doctrina
franceza recenta apreciaza ca ,,mai exact, ieziunea constituie numai o
2
prezumtie de viciu de consimtamant" .
Apreciem ca, oricare ar fi natura juridica a !eziunii, Je-
zionar" este o realitate practica, ce nu poate fi ignorata (;;i, deci, stu-
diul sau In acest context).
in conditiile Noului cod civil, notiunea de paguba
trebuie lnteleasa lntr-un sens mai larg (putand fi vorba nu numai de
compararea prestatiilor din contractul respectiv, ci ~i de raportarea
3
obligatiei asumate la patrimoniul sau ori la alte
Potrivit art. 1222 alin. 1 C. dv., a
fost viciat prin leziune poate cere, la sa, con-
tractului sau reducerea obligatiilor sale cu valoarea daunelor-interese
la care ar fi 1ndreptatita".
Actiunea anulare este
din valoarea pe care o avea, la momentul
sau de lezata. Dis-
proportia trebuie sa subziste cererii de anulare
1222 alin. 2 C. civ.}.
Tn toate

caz, o majorare a
Din de mai sus, rezu!ta ca ieziunea
nu!itatea re!ativa ~i
caz, marirea uneia dintre

1
A se vedea D. Cosma, Teoria genera/a a actului juridic civil, Ed.
Bucure~ti, 1969, p. 153.
2
Ase vedea P. Puig, op. cit., p. 183.
3
Spre deosebire de reglementarea anterioara, In care leziunea ii privea doar
pe minorii cu capacitate de exrcitiu restrlnsa, In actuale trebuie sa
distin-
gem intre !eziunea In cazui majoru!ui '?i leziunea In cazul minorului; a se vedea G.
Boroi, C.A. Anghelescu, op. cit. (2011), p. 149-150.

137
Dreptui la actiunea In anulare sau In reducerea obligatiilor
pentru leziune se prescrie fn termen de un an de la data lncheierii
1
contractului .
In contextul general al exceptiilor de la principiul echitatii
prestatiilor, amintim ~i cazul vanzarii pentru un pret simbolic de ,,un
euro" (care poate fi, In principiu, valabila). De exemplu, daca obiectul
vanzarii este un lucru individual determinat, iar pretul lnstrainarii este
un euro, contractul este evident, anulabil (pretul fiind neserios). In
baza principiului conversiunii actelor juridice, acela~i contract poate fi
lnsa, valabil recunoscut ca o donatie deghizata, daca a existat intentia
de a face o liberalitate {animus donandi) ~i daca sunt lntrunite con-
ditiile cerute pentru validitatea unei liberalitati inter vivas.
Daca lnsa obiectul vanzarii este un patrimoniu (drepturi ~i ob!i-
gatii luate lmpreuna) a carui valoare corespunde pretului de un euro,
vanzarea este valabila. De exemplu, vanzarea unei societati comer-
cia!e aflate in dificultate financiara (in care obligatiile tind egaleze sa
drepturile patrimoniale). Tot astfel, poate fi valabila ~i vanzarea pe un
euro avand ca obiect un teren impreunii cu datoriile sale (In care
~i obligatiile dobandite de cumparator formeaza lmpreuna
2
,,un tot indivizibil" ).

5. Cauza: o simpla justifkare de a vinde sau cumpara?


Potrivit art. 1179 alin. 2 pct. 4 C. civ., cauza ,,licita ~i morala"
este o conditie de validitate a contractului, dar ~i ,,motivul" lncheierii
contractu!ui 1235 C. civ.) 3 . Astfel, in conceptia Noului cod civil
cauza este astfel o simpla conditie de fond, care reprezinta ,,motivul"
de a contracta.
dispozitiile In materie imprecise ~i incomplete,
deoarece cauza este un element al structurii actului juridic care, pe

1
De mentionat ca nu pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii,
precum ~i alte contracte anume prevazute de lege (art. 1224 C. civ.).
1-r::on;;rt11;;
A se vedea Ph. Malaurie, l. P.Y. Gautier, Cours de droit civil. Les
contrats speciaux. Civil et commerciaux, Cujas, Paris, 2001, p. 172-173.
3
Tmpreuna cu obiectul, cauza formeaza continutul contractului. 1n doctrina
franceza, corelatia dintre obiect ~i cauza este exprimata sugestiv: obiectul trebuie sa
ne arate: ce au vrut partile iar cauza: pentru ce au vrut sa contracteze; a se vedea
J. Flour, J.l. Aubert, E. Savaux, op. cit., p. 202.
138
fond, trebuie sa
de
din 2009 face ca

te) teoria c!aska


unui
Potrivit

alin. 1

1
Ase vedea
2
A se vedea Boroi, C.A. p.
139
vanza-
art. 885 C. civ., ,,drep-
cartea funciara se doban-

1
Cauza este ilicita ;;i atunci cand contractul este doar mijlocul pentru a eluda
aplicarea unei norme legale imperative 1237 C. civ.).
2
Actul juridic consensual reprezinta regu!a In materie (vorbindu-se, astfel,
despre principiuf consensualismului}; a se vedea G. Boroi, C.A. Anghe!escu, Curs de
drept civil. Partea genera/a, Editura Hamangiu, Bucure~ti, 2011, p. 114.

140
cartea funciara, pe baza actului sau faptului care a justificat
rea s.n .)1.
11 {

Potrivit art. 888 C. civ., ,,lnscrierea In cartea funciara se efec-


tueaza in baza inscrisului autentic notarial, a hotararii judecatore~ti
ramase definitiva, a certificatului de mo~tenitor ... " (s.n.).
Sanctiunea nerespectarii formei autentice la !ncheierea con-
tractelor de vanzare-cumparare ce au ca obiect terenuri de orice fel
este nulitatea absolutii a actu!ui 1242 alin. 1 C.
De predzat ca ,,daca partile s-au lnvoit ca un contract sa fie
lncheiat anumita pe care legea nu o cere, contractu! se
socote}te va!abil chiar daca forma nu a fost respe(.tata". In
unui text discutabil, apreciem art. 1242 alin. 2 C. civ.
sunt aplicabile, exemplu, vanzarii unui autoturism, In care
au convenit dar I-au per-
fectat prin lnscris sub
Ad probationem, In toate bunul are o valoare mai
mare de 250 bani este 303 alin. 2 C. proc. civ.)3.
Nerespectarea formei
tea partilor contractante de a
zelor sale.

1
Cu rezerva pe care am aratat-o In introductiv, de la art. 56 din
Legea de punere In a Codului civil.
2
A se vedea C Toader, Drept civil. Contracte Editura Beck, Bucu-
2005, p. 15; V. Neme~, Drept comercial, Edltura Universul Juridic,
2011, 277.
Cu toate acestea, se poate face dovada cu martori, contra unui profe.sionist,
indlferent de va!oarea lui, daca a fost facut de acesta In exer-
:.rt'"''""-r" sale 303 alin. 2 C proc.
4
Se socote!}te de dovada scrisa orice scriere, chiar nesemnata ;;i
nedatata, care de la o persoana careia acea scriere i se opune ori de la eel a!
carui succesor In drepturi este acea persoana, dad\ scrierea face credibil faptul pre-
tins. lnceputui de dovada scrisa poate face dovada lntre nurnai dadi este
141
- lnscrisul doveditor a fost pierdut din pricina unui caz fortuit
sau de forta majora;
- partile convin, fie ~i tacit, sa foloseasca aceasta proba (lnsa
numai privitor la drepturi!e de care ele pot sadispuna}.
- actul juridic este atacat pentru frauda, eroare, dol
- se cere lamurirea dauzelor actului juridic.
De precizat caproba cu martori nu se admite niciodata lmpo-
triva sau peste ceea ce cuprinde un lnscris ~i nici despre ceea ce s-ar
pretinde ca
s-ar fi zis lnainte, In timpu! sau in urma lntocmirii lui, chiar
daca legea nu cere forma scrisa pentru dovedirea actului juridic res-
pectiv, cu exceptiilor de mai sus (art. 303 alin. 5 C. proc.
Potrivit art. 1245 C. civ., contracteie care se lncheie prin mij-
loace electronice sunt supuse conditiilor de forma prevazute de legea
speciala. fn acest context, precizam ca prin art. 5 i art. 6 din Legea
m. 455/2001, lnscrisul in forma electronica caruia i s-a lncorporat o
semnatura electronica (executata In conditiile legii), este asimilat
inscrisului sub semnatura privata, iar lnscrisul In forma electronica,
caruia i s-a lncorporat o semnatura electronica, recunoscut de eel
1
caruia i se opune, are acela$i (lntre paf"!:i) ca !ji actul autentic

1. Publidtatea 1m~:>D1uar

De regula, contractul li produce efectele lntre dar


deplina eficacitate a acestuia de cunoa!jterea :;i respectarea
Jui de catre terti, de vocatia dreptului sau a actului de a fi ~~~"~
celorlalti.
Deja consacrata 1n doctrina,
a nu ca
2
decat o un fapt care este cunoscut de public
Publidtatea este cea care actu!ui
juridic fata de terti. Publicitatea imobiliara reprezinta o masura de

completat prin alte mijloace de indusiv prin proba cu rnartori ori prin pre-
zumtii 304 alin. 2 'ii 3 C. proc.
1
Legea nr. 455/2001 semnatura electronica 'ii Legea nr. 365/2002
privind comertul electronic transpun dispoziliile Directivelor nr. 1999/93/CE ~i
nr.
A se vedea R.I. Motica, FL Motiu, Contractul de vanzare-cumparare. Teorie
~i practica judiciara, Editura lurnina Lex, Bucure~ti, 1999, p. 220.

142
protejare a acelor persoane (tertii) care nu au avut cuno~tinta de
existenta unui drept netranscris, dar care au dobandit (prin acte juri-
1
dice cu titlu oneros) acelea;;i drepturi pe care ;;i le-au transcris
Cartea funciara este cea care descrie imobileie ;;i arata
2
turile reale ce au ca obiect aceste bunuri Drepturile rea!e imobiliare
!nscrise In cartea funciara sunt drepturi (art. 876 alin. 1 ?i
art. 877 C. civ.).
Prin imobif (In acest context}, se lntelege una sau mai multe
parcele de teren aliiturate, indiferent de categoria de folosinta, cu sau
fara constructii, apartinand aceluia~i proprietar, situate pe teritoriul
unei unitati administrativ-teritoriale ~i care sunt identificate printr-un
numar cadastral unic (art. 876 alin. 3 C. civ.).
Potrivit art. 885 C. civ., drepturile reale asupra imobiie!or cu-
prinse In cartea funciara se dobandesc, atat fntre parti, cat ~i fata de
terti, numai prin lnscrierea /or in cartea funciara, pe baza actului sau
faptului care a justlficat inscrierea.
Forma ceruta pentru lnscrierea in cartea funciara a conventiilor
care stramuta sau constituie drepturi reale care a fi
In cartea funciara este forma autentica. 3
te de lege ad validitatem se
contractului (art. 1244 C.
Ca exceptie, drepturile
cartea provin din
zare si!ita, expropriere pentru cauza
alte cazuri expres de
Din ciispozitiile de mai sus,
proprietate asupra unui teren (cu sau fara
numai in momentul mscrierii tn cartea

1
A se vedea P. Vasilescu, Relativitatea actului civil. Repere pentru o
nouii teorie genera/a a actufui de drept privat, Editura Rosetti, Bucure~ti, 2003, p. 61
~i urm.
2
Pot fi inscrise in cartea funciara ;;i alte drepturi, sau raporturi juridice,
daca au legatura cu imobilele cuprinse In cartea funciara (art. 876 alin. 2 C.
3
lnscrierea In cartea funciara se mai poate efectua 1n baza hotararii
tore~ti mo~tenitor sau In baza unui alt act emis
ramase definitiva, a certificatului de
de autoritatile administrative, In cazurile In care legea prevede aceasta 888
C. civ.).

143
In consecinta, intabularea are un rol dublu: trans/era dreptul
de proprietate al imobiluiui de la vanzator la cumparator ~i realizeaza
pub!icitatea imobiliara.
Per a contrario, lipsa lnscrierii In cartea funciara face ca dreptul
de proprietate sa nu fie transferat cumparatorului.
In consecinta, vdnzarea imobiliara este supusa conditiei sus-
pensive a fnscrierii dreptului in cartea funciara (momentul transfe-
rului dreptului fiind astfel, amanat pana la intabulare).
lntabularea drepturilor reale imobiliare produce: efectul opo-
zabilitatii fata de terti, un efect extinctiv {In cazul stingerii unui drept
tabular), un efect achizitiv ~i un efect declarativ de drepturi .
1

Tn particular, ne exprimam indoiala fata de utilitatea dispozitiei


amanarii transferului proprietatii In vanzarile imobiliare, eel putin
pentru considerentele ca
diminueaza grav rolui incheierii contractului
in favoarea intabularii (care, astfel, dobandete un rol excesiv, nefi-
resc In desfa}urarea contractului) ~i apoi s-ar putea pune In discutie
caracterul translativ de proprietate al vanzarii imobiliare {ceea ce
este de neacceptat).
In principiu, transmiterea i grevarea bunurilor mobile nu sunt
supuse unor masuri de publicitate. Astfe!, daca a lnstrainat
bunul mobil la persoane, ,,persoana in posesiune este
preferita ;;i ramane proprietara, chiar cand titiul sau este cu data
posterioara", cu conditia sa 2
fie de buna-credinta
8. ~i califkarea
Dupa cum am rnai interpretarea calificarea contrac-
tului sunt notiuni juridice cu semnificatii
Reamintim de asemenea interpretarea {in general) a ,,nor-
mei private" se de normei publice (a legii

1
Pentru amanunte In materia publicitiitii imobiliare, a se vedea M. Nicolae,
Tratat de publicitate imobiliara, vol. I ?i II, Editura Universul Juridic, Bucure1ti, 2006.
2
Pentru amanunte In materie de mobiliarii, a se vedea l. Pop,
Dreptul de proprietate ~i dezmembramintele sale, Editura Lumina Lex, Bucure1ti,
2001, p. 269.
3
Precizam ca, In doctrina nu se face distinqie lntre ,,interpretarea contrac-
tuiui" fin ansamblul sau) ~i interpretarea dauzelor sale; a se vedea L. Pop. op. cit., (II),
p. 543.
144
civile). Astfel, potrivit art. 1266 alin. 1 C. civ., ,,Contractele se inter-
preteaza dupa vointa concordantcl a piirtilor, iar nu dupa sensui
literal al termenilor" (s.n.).
Ca regu!G genera!O, potrivit art. 1269 alin. 1 C. ,,daca, dupa
aplicarea regulilor de interpretare, dauzele contractului raman necla-
re, acestea se interpreteaza ln favoarea celui care se obliga" {adica, a
debitorului, s.n.).
Ca regula specia!a a vemzarii, dauzele contractuale lndoieinice
sau nedare se interpreteaza ,,In contra vanzatorului" (in dubio contra
stipulantem}. De precizat nu numai dauzele referitoare la propriile
obligatii, dar ~i cele referitoare la obligatiile vanzatorului se inter-
2
preteaza In favoarea cumparatorului.
Regula de mai sus a fost preiuata ~i In vanzarea de consumatie.
Astfel, potrivit art. 77 C. consum., ,,In caz de dubiu asupra
tarii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate In favoarea
consumatorului". Tot astfel ,,stipulatiile inscrise in contractele de
adeziune se interpreteaza impotriva celui care ie-a
lmpotriva profesionistului ~i In favoarea consumatoru!uP.
A nu se confunda neclare
urmeaza a fi
interzisii In contractele dintre profesioni~ti
alin. 3 din legea nr.

1
La stabilirea vointei concordante se va tine seama, 1ntre altele, de
contractului, de negoderile purtate de par\:i, de practiciie stabilite intre acestea ~i de
comportamentul lor ulterior lncheierii contractului (art. 1266 a!in. 2 C. civ.). Sintagma
,,vointei concordante", instituita de art. 1266 alin. 1 C. civ., ca principiu de baza al
interpretarii contractului, a fost preferata unei formulari mai potrivite: ,,vointa rea!a
sau lntema a partilor".
2
A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 71 ;;i practica citata de autor: TS, s. civ., dee.
nr. 1844/1988 in Caiet nr. 58/1989; Cas. m, dee. Nr. 419/1919 In C. civ. adnotat,
p. 433-434.
3
Regula speciala de interpretare a fost (just) din im-
perative, In vigoare, ale legii nr. privind Codul consumului.
,,0 clauza contractual a ... va fi considerata abuziva daca ... creeaza, In detri-
4

mentul consumatorului ~i contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru sem-


nificativ i'ntre drepturile ~i obligatiile art. 4 alin. 1 din legea nr. 193/2000.

145
Calificarea vanzarii este operatiunea prin care se raporteaza un
caz concret (act juridic, fapt juridic) la un concept abstract recunoscut
de o autoritate normativa.
Operatiunea calificarii unui contract drept vanzare trebuie sa
cuprinda toate elementele cu valoare de calificare precum: calitatea
partilor, obiectul ~i cauza (continutul vointei), forma contractului,
obligatiile asumate etc.
De mentionat ca
elementele calificarii trebuie anaiizate ca un
tot unitar, ca o structura cu ro! proeminent In operatiunea de califi-
care1.
Tn contextul de mai sus, un contract se califica drept vanzare-
cumparare, de regula, cand una dintre parti a dorit 7nstrainarea lucrului
propriu pentru 0 suma de bani, iar cealalta parte sa dobandeasca pro-
prietatea (pentru a face o investitie, a avea unde !ocui etc.).
In schimb, un contract se califica numai ca o varietate a van-
zarii, atunci cand un element esential poarta unele particularitiiti. De
exemplu, lucrul vandut este un imobil, o mo~tenire etc., partile sunt
profesionistul ~i consumatorul, proprietatea este periodica etc.

Sec~iunea a m-a. Efectele contractului de vam:are-cumparare


Contractul de vanzare orice act juridic) produce efecte juri-
dice, destinate sa
puna In executare interesele partilor.
Dupa cum deriva direct din contract (de drept) sau sunt In
sarcina partilor, efectele contractuiui se Impart in: efecte legate ~i
efecte personale. Astfel, contractui de are un efect dub!u:
transferul de de la la cumparator ~i
crearea de obligatii (In sarcina partilor).
1. proprietatii: intotdeauna de drept
In conditiile textului de potrivit caruia ,,vanzatorul tran-
smite sau, dupa caz, se cumparatorului proprie-
tatea unui bun" {art. 1650 alin. 1 C. s-ar parea ca
legiuitorul din
2011 este preocupat numai de momentu! transferului proprietatii.

1
Potrivit unei opinii de referinta, esentiala In operatia calificarii contractelor,
este ,,natura acordului de vointii" (apreciata la momentul lncheierH acestuia}; a se
vedea L Pop, op. cit., {Ii), p. 553-555.

146
Fara a diminua rolul momentuiui In care dreptul de proprietate
este transferat de la vanzator la cumparator, apredem eel putin la fel
de importanta ;;i determinarea resortuf ui prin care dreptu! real trece
asupra cumparatorului.
Clarificarea se justifica prin inconsecventa dispozitiilor Noului
cod civil. Astfe!, potrivit art. 1650 alin. 1 C. civ., ,,vanzatorul transmi-
te" sau vanzatorul ,,se obliga sa transmita proprietatea" (a se lnte!ege
ca transferul proprietatii este o obligatie personala a vanzatorului), In
schimb, potrivit art. 1674 C. civ., ,,proprietatea se de
cumparatorului din momentul lncheierii contractului" ~i art. 1683
a!in. 3 C. civ., "proprietatea se stramuta de cumparatorului din
momentul dobandirii bunului de catre vanzator" (deci, transferul pro-
prietatii se rea!izeaza de drept, ca efect al acordului de vointe chiar ;;i
atunci cand vanzatorul devine proprietar dupa !ncheierea contrac-
tului}.
Tn vom prezenta succint transfe-
rului proprietatii In contractul de
tul mecanismului care fl produce, dar ;;i a
care se realizeaza.

de

Tn contracte!e translative de reprezen-


este unanima in a aprecia ca se
acordul de contractul In sine fiind sursa transfe-

In cea mai ca
contractele unui alt
contrac-
se reall-

lor
transferul

1
A se vedea L. Pop, Discutii In cu unele clarificari ale nhl1r1ntiil11r

dupa obiectul !or, In Dreptul nr. 8/2005, p. 56-57.

147
1
tului, acest transfer se va realiza tot automat" {s.n.} .
In acela~i context, dar lntr-o aita opinie, s-a afirmat ca ,,van-
zarea-cumpararea este prin esenta sa un contract translativ de pro-
prietate, astfel 1ncat transferul proprietatii vandute se face de plin
drept, prin incheierea contractu!ul.
Tn consecinta, vanzatorul nu are o obligatie de transfer a pro-
prietatii deoarece, odata cu 1ncheierea contractului, proprietatea se
3
transfera de drept, fara interventia partilor
Transferu/ proprietatii se produce de drept, chiar daca s-a con-
venit ca momentul transferului sa
fie amanat (art. 1683 alin. 3 C. civ.).
Pe scurt, diferenta dintre transferul proprietatii ~i obligatiile partilor
este diferenta dintre obligatiiie de a da ~i de a face 4
Mai precizam ca transferul dreptului de proprietate se face
instantaneu fin totalitate, s.n.), adica este de neconceput a se lnte-
!ege un eventual ,,transfer In rate" al dreptului de proprietate 5 .
Apreciem ca neintelegerile Nouiui cod civil, semnalate tn ma-
teria mecanismului de transfer al proprietatii, trebuie puse pe seama
diversitatii situatiilor ~i a necoordonarii de
Opinam ca,
contract de
trivit conceptului consacrat doctrina "" 3
"""

sferul dreptului de proprietate In


opereaza intotdeauna de drept

,,Vanzarea da na~tere doar obligatiei de


1
a !ucru!ui vandut, care este
!nsa una de a face, iar nu una de a da, subsecventa transferului prnprietatii"; a se
vedea D. Chirica, op. cit., p. 74-75.
2
Este ,,inexact sa se considere ca transferul este o obligatie a
vanzatorului"; a se vedea I. Turcu, Vanzarea In Noul Cod civil, Editura CH Beck,
Bucure~ti, 2011, p. 731.
3
Tn doctrina europeana consacrata, se apreciaza unanim ca transferul lucru-
lui vandut nu este ,,o obligatie ce cade in sarcina vanzatorulul, deoarece el se reali-
zeaza prin simplul efect al contractului, adica de maniera abstracta, fara nicio forma-
litate ~i, In principiu, instantaneu" a se vedea A. Benabent, Droit civil. Les contrats
speciaux civils et comerciaux, Montchrestien, Paris, 2008, p. 94; Ph. Malaurie, L
P.Y. Gautier, op. cit. {Paris, p. 161; J. Huet, op. cit, p. 179.
4
A se vedea Fr. Colart Dutilleul, Ph. Delebecque, op. cit. {2001), p. 176;
G. Boroi, C.A. Anghelescu, op. cit. (2011}, p. 156.
5
Ase vedea D. Chirica, op. cit., p. 40.

148
1
In conditii!e In care de proprietate este o nothme ,,,,.,,,,.v,,.r,a
punem lntrebarea: Cum ar lntelege al
prietate prin actiunea directa a vanzatorului?
2
In doctrina franceza se vorbe!?te !?i devansarea momentultti
rului proprietatii unor bunuri imobi!iare ce urmeaza fi
vedea A. Benabent, op. cit. p. 95-97.
149
rare, masurare ori prin orice alt mod convenit sau impus de
natura bunului" 1678 C.
Atunci cand la lncheierea contractuiui nu este pro-
1 proprietatea se stramuta de drept cumparatoruiui
din momentul dobandirii de catre vanzator 1683 alin. 3

Tot in cazul vanzarii In rate,


......,,.,,.,..,.,,,,, la data ultimei
daca la
art. 1755 C. Si in acest caz,
caracterul automatic ;;i
Potrivit art.

rioare".

se vedea D. Mainguy, Controts Dalioz, Paris, 2008, p. 123.

150
Potrivit regulii speciale instituita de Noul cod
tele translative de proprietate (a~a cum este
bunul nu este predat, riscul contractului ramane In sarcina debitorului
obligatiei de predare, chiar daca proprietatea a transferata do-
1
banditorului (art. 1274 alin. 1 c. civ.) .
In cazul pieirii fortuite a bunului, debitorul de pre-
dare pierde dreptul la contraprestatie, iar daca a
gat sa o restituie (art. 1274 alin. 1 C. civ.}.
Ca exceptie de la regula speciala, potrivit art. 1274 alin. 2
C. civ., ,,creditorul pus In lntarziere, va prelua riscui a
bunului" (!iii nu se poate libera chiar daca ar dovedi
pierit !iii daca obligatia de predare ar fi fost la
Potrivit art. 108 din Legea nr. 71/2011,
C. civ. referitoare la transferul riscurilor contractele translative de
proprietate se aplica numai contractelor lncheiate intrarea
vigoare.
2. ObUgatiile vanzatorului

Pe langa transferul dreptului de


drept), contractul de vanzare-cumparare
{personale} in sarcina vanzatoru!ui ~i a
Principalele ob!igatli ale vanzatorului sunt:
a lucrului ~i obligatia de garantie (contra
lntrucat art. 1672 din Noul cod civil
proprietatii bunului" drept prima obligatie
(pe langa cele doua consacrate), se a fi facute r'::i'I""""'

1
Re amintim ca, ,,Drepturile reaie se constltuie ;1i se transmit prin acordul de
vointa al partilor, chiar daca bunurile nu au fast predate, daca acest
asupra unor bunuri determinate, ori prin individualizarea bunurilor.
poarta asupra unor bunuri de gen" (art 1273 alin. 1 C.
2
Potrivit art. 1672 C. civ., vanzatorul are urmatoarele
transmita proprietatea bunului; sa predea bunul ~i sa ii garanteze
contra eviqiunii ~i viciilor bunului. Precizam numai ca a1t 1672
contrazic pe cele ale art. 1483 C. civ., potrivit carora: ""'''"" 0 " " "
prietatea ,,implica" (,,o cuprinde" In varianta =>nir<><in:o.:r::i
iucrul. ~i atunci, de ce sunt distincte ?

151
Dupa cum am mai aratat, transferul dreptului de proprietate se
realizeaza de drept ca efect al acordului de vointe (~i nu prin inter-
ventia efectiva a vanzatorului).
Potrivlt Noului cod civil, In unele situatii particulare, vanzatorul
,,este obligat: sa asigure transmiterea dreptului de proprietate"
(art. 1683 alin. 1 C. dv.), sa dobandeasca bunul sau sa procure cum-
paratorului ,,proprietatea asupra bunului" (art. 1683 alin. 2 C. civ.).
Apreciem ca
aceste obfigatii nu au semnificatia transferului
dreptului de proprietate In sine (ci creeaza numai conditiile realizarii
sale ~i, In opinia noastra, ele ar putea fi induse obligatiei prindpale de
predare).
A. Obligatia de predare a lucrului vandut.
1
Vanzatorul are doua obligatii principale : sa predea lucrul van-
dut ~i sa II garanteze pe cumparator contra eviqiunii ~i contra viciilor.
In afara obligatiilor de mai sus, partile mai pot stipula ~i alte
obligatii (conventiona!e) ;;i, In acela;;i timp, ele sunt In drept chiar sa
modifice obligatiile reglementate de lege.
a). Semnificatia materiala a obligatiei de predare. Predarea
lucrului vandut inseamna punerea efectiva a bunului vandut la
dispozitia cumparatorului, ,,!rnpreuna cu tot ceea ce este necesar,
dupa exerdtarea libera ;;i nelngradita a posesiei"
(art. 1685 C. civ.}.
Obligatia de predare este importanta, deoarece, prin execu-
tarea ei, cumparatorul devenit proprietar al lucrului individual
minat exercite posesia de fapt a bunuluf, poate percepe
fructele ;;i poate folosi bunul dobandit.
Obligatia de a preda un !ucru individual determinat o cuprinde
~i pe aceea de a-I conserva pana la predare {art. 1483 ~i art. 1485
C. Obligatia de conservare a bunului este accesorie obligatiei de
predare ~i exista in care lucrul se preda dupa lncheierea con-

1
1n afara acestor doua obligatii principale, partile pot stipula $i alte obligatii
(dupa cum sunt In drept sa modifice chiar $i obllgatii!e regiementate de lege}; a se
vedea V. Neme$. op. cit., p. 282.

152
Precizam lnsa ca ,,predarea nu are semnificatia transferului
dreptului de proprietate ~i nici chiar a sine, ci numai
a ,,detentiei" materiale a lucrului. 1
Lucrul vandut se preda ,,lmpreuna cu tot ceea ce este necesar,
dupa lmprejurari, pentru exercitarea libera ;;i nelngradita a oo~es1
Astfel, obligatia de a preda bunul se lntinde ~i la ,,accesoriile sale,
precum ~i la tot ce este destinat folosintei sale perpetue" (art. 1686
alin. 1 C. dv.).
Vanzatorul este, de asemenea, titlurile
documentele privitoare la proprietatea sau bunului. Tot
astfel, In cazul bunurilor de gen, vanzatorul nu este !iberat de obli-
gatia de predare chiar daca lotul din care bunurile res-
pective a pierit In totalitate, afara numai era anume
prevazut In conventie (art. 1686 alin. 2 ;;i 3 C.
Daca nu s-a convenit altfel, fructele
cumparatorului din ziua dobandirii proprietatii
Predarea imobilului se face prin punerea acestuia la rucnn:nt-''"'
cumparatorului, ,,liber de orice bunuri ale 1687
C. civ.}.
Predarea bunului mobil se poate fie remiterea materia-
fa, fie prin remiterea titlului reprezentativ ori a unui alt document sau
!ucru care n permite cumparatorului in orice moment.
De regula, predarea lucrului presupune o atitudine activa
partea vanzatorului. Tn unele cazuri, presupune t.meori o
atitudine pasiva din partea vanzatorului cand
se afia deja In posesia cumparatoru!ui). In alte
savar~irea unor fapte pozitive pentru ca
intre In stapanirea efectiva a imobilului
darea cheilor, eliberarea dadirii
Predarea lucrului individual
bunul se a/la 1n momentul
Rezulta, ded, ca lucrului vandut este nn;rrrii.!"'>I

1
Ase vedea Fr. Deak, op. cit, p. 72.
2
Potrivit art. 1604 C. civ. francez,
lucru!ui vandut ~i punerea in posesie a In acest sens, a se vedea
J. Gatsi, Les contrats speciaux, Armand Colin, Paris, 1998, p. 41.

153
cawl In care, la momentul !ncheierii contractului, lucrul van-
dut nu fi localizat (de exemplu, bunurile de gen), predarea
sa se faca potrivit regulilor generale {la domiciliu! debito-
fiind, In acest caz, cherabila (art. 1494 alin. 1 lit. c.).
Dispozitiile Codului civil privind locul predarii sunt supletive
(partile putand conveni altfel).
Predarea lucruiui vandut se face la momentul lncheierii con-
tractului sau termenul convenit de parti. Ca exceptie, lncheierea
poate consfinti ~i predarea lucrului; de exemplu, in cazul
In care acesta se afla deja la dispozitia cumparatorului cu alt titlu
comodat etc.).
unui termen, cumparatorul poate cere predarea bunul-
ce pretul este platit" (art. 1693 C. civ.). Deel, cumpara-
cere de la vanzator predarea bunului vandut decat
1
obligatia de plata a pretului.
Lucrul vandut trebuie nu numai predat, d predat In ,,starea In
care se afla 1n momentul lncheierii contractului1' (s.n.).
Cumparatorul are obiigatia ca ,,imediat dupa preluare sa veri-
starea bunuiui" (s.n). Oaca, In urma verificarii, se constata exis-
unor vicii aparente, cumparatorul trebuie sa Ii informeze pe
acestea fara lntarziere. In lipsa informarii, se pre-
lucrului a fost conforma (art. 1690).
de mai sus, rezuita ca
receptia lucrufui vandut
starii bunului") poate fi facuta i ulterior predarii i res-
in primire, adica uimediat du pa preluare".
cu ocazia 11 cumparatorul contesta calitatea sau

starea bunului pe care vanzatorul i I-a pus la dispozitie, pre;;edinte!e


de la locul prevazut pentru executarea obligatiei de
cererea oricareia dintre parti, va desemna de indata un
1691alin.1 C. civ.). 2

msa, ,,ca urmare a unor cunoscute cumparatorului la


vanzarn, bunului nu se poate face decat dupa trecerea unui
sunt prezumate ca au convenit ca predarea sa aiba loc la expirarea
aceiui terrnen" (art. 1693 C civ.).
De remarcat ca iegiuitorul distinge lntre ,,calitatea" ~i ,,starea bunuiui" (fara
2

a ne sugera !nsa care este deosebirea).

154
debitorul
cazului

!nainte de punerea ei In
dintre ace;;tia se afia 1ntr-o localitate
prommtat hotararea. In caz contrar, hotararea
de la executarea ei.
2
Dispozitiile
lncheiate !nainte de data
aceasta data" 120 din Legea nL
3 Cu exceptia cazului In care ,,din vointa ~-"~'"''.
rezulta ca cealalta parte este sa execute mai i"ntai"
155
Dreptul cumparatorului la executarea In natura a obligatiei de
predare cuprinde i dreptul la repararea sau inlocuirea bunului, ,,pre-
cum ~i orice alt mijloc pentru a remedia o executare defectuoasa"
1527 alin. 2 C. civ.).
De precizat ca, potrivit art. 1539 C. civ., cumparatorui Jlnu
poate cere attit executarea in naturli a obligatiei principale, cat !ii
penalitatii, afara de cazul In care penalitatea a fost stipulata
neexecutarea ob!igatiilor ia timp sau in locul stabilit" (s.n.).
- Cumparatorul poate cere rezolutiunea vemzarii. Potrivit
art. 1549 alin. 1 C. civ., daca nu cere executarea silita a obligatiilor
contractuale, cumparatorul are dreptul la rezolutiunea sau, dupa caz,
rezilierea contractului, ,,precum ~i la daune-interese, daca i se cuvin 11

Cumparatorul are dreptul ~i la daune-interese pentrn repararea


pe care vanzatorul ,,i !-a cauzat ~i care este consecinta
~i necesara a neexecutarii fara justificare sau, dupa caz, cul-
a obligatiei" (art. 1530 C. civ.).
De precizat ca
vanzatorul beneficiaza de un drept de ipoteca
vanzatorul, asupra bunului imobil vandut, pentru pretul
2386 1 C. civ.). 1
a pretului este afectata de un termen
a devenit insolvabil ori garantiile acor-
vanzatorul poate suspenda execu-
tarea obligatiei de cat timp cumparatorul nu acorda garantii
'.:IUY:H'O cava plati pretul la termenul stabilit (art. 1694 alin. 1

Pnrfl'T1rru,1ni~it.'1TilP nrP11ttuu rir:>re~n1'1r11nr 1u11,nuu11~. Potrivit Nou-


reaiizeaza cu res-

Jara indicarea su-


nu

Dispozitiile art. 2386 pct. 1 C civ., se aplica ~i In cam! schimbului cu sulta


1

darii In cu sulta In folosu! celui care lnstraineaza, pentru plata sultei


datorate.
Daca lnsa, la data incheierii contrattului, vanzatorul cuno~tea insolva-
2

bi!itatea cumparatorului, atunci acesta din urma pastreaza beneficiul termenului,


dad starea sa de insolvabilitate nu s-a agravat In mod substantial (art. 1694 alin. 2
c
156
pot cere rezolutiunea ori modificarea pretului pe motiv ca
suprafata
este mai mica ori mai mare au crezut (art. 1741 C. civ.).
Atunci cand se vinde, cu un anumit pe unltatea de masura,
0 anumita suprafata dintr-un teren mai mare, a carei lntindere sau
amplasare nu este determinata, cumparatorui poate cere stramu-
tarea proprietatii numai dupa masurarea ~i delimitarea suprafetei
1
vandute {art. 1742 c. civ.)
Daca, in vanzarea unui imobil cu indicarea suprafetei ~i a pre-
tului pe unitatea de masura, este mai mica decat cea
indicata In contract, cumparatorui sa !i dea
suprafata convenita (art. 1743 a!in. 1 C
Daca cumparatorul nu cere sau vanzatorul nu sa tran-
smita aceasta suprafata, cumparatorul
corespunzatoare a pretului, fie
cauza diferentei de suprafata, bunul nu mai In scopul
pentru care a cumparat.
Daca l'nsa suprafata reala se
stipulata, iar excedentul depa~e~te a

care

1
Solutia se mai mult din considerentele tehnice ale identificarii
terenului prin numarul cadastral unk.
2
Daca i'nsa excedentul nu de1oas;es1:e
venita, cumparatorul nu poate dar nici nu este dator sa
teasca pretul excedentului 1743 alin. 2 C.

157
data pentru masurarea imobilului, In care termenul de un an curge de
la data respectiva (art. 1744 C. civ.).
d). Obligatia de conformitate, aferenta livrarii produsului. Tn
contractul de vanzare-cumparare conformitatea reprezinta deplina
concordanta lntre identitatea sau caracteristici!e ~i conditiile pe care
bunul sau bunurile vandute trebuie sa
le lndeplineasca potrivit dau-
zelor contractuale, natura sau identitatea bunului, canti-
tatea, calitatea, locul }i termenul de predare, }i executarea efectiva a
1
acestei obligatii.
Cadrul legal In materie este asigurat de Directiva 1999/44/CE
privind anumite aspecte ale vanzarii ~i garantiilor bunurilor de con-
sum ~i Legea nr. 449/2003 privind vanzarea produselor ~i garantiile
asodate acestora.
Potrivit art. 5 alin. 1 din lege, vanzatorul este sa livreze
consumatorului produse care sunt in conformitate cu contractul de
vanzare-cumparare. Produsul vandut reprezinta orice material
mobil a carui destinatie este consumul sau utilizarea individuala ori
colectiva" (art. 2 lit. b, teza
Potrivit iegii, din sunt excluse
precum :;;i ,,apa ~i care nu sunt ambaiate 1ntr-un volum
sau !ntr-o cantitate fixa :;;i energia 2 lit. b teza a
Produsele sunt cu contractul daca: rnicocn
descrierii facute de vanzator, urmarit de
zarii normale parametrilor de calitate

Din dispozitiile art. 2 din directiva se doua criterii


fundamentale de definire ale
contractual ~i

!ar atunci cand dauzele contractuale sunt lacunare ~i daca


1
nu au sta-
bilit a!tfel, se vor aplica dispozitiile ale reglementarllor In vigoare, vezi
L Pop, op. cit. {2009), p. 507.
2
In prindpiu, nu sunt excluse bunurile de ocazie (folosite) din domeniu (decat
daca au fost achizitionate la o
158
- criteriul a~teptarii rezonabile, legitime {lucrul poseda
tile obi;;nuite ale unui bun de aceia;;i tip ;;i la care ,,consumatorui se
poate a~tepta In mod rezonabil").
Caracteristicile pe care marfa trebuie sa le lndeplineasca se
refera la culoare, dimensiuni, forma, origine, compunere, cantitate
etc. Astfel, In principiu, conformitatea exista numai daca produsul
predat cumparatorului-consumator prezinta toate caracteristicile
1
cuprinse In contract (sub aspectul cantitatii ;;i calitatii produsu!ui) . De
exemplu, exista neconformitate atund de;;i au fost
toate componentele unui mobilier de dormitor
dintre ele nu corespund nuantei de culoare convenite in contract.
Nu se considera a fi de conformitate cazul in care consu-
matorul-cumparator ,,a cunoscut sau nu putea, In mod rezonabil,
nu cunoasca aceasta lipsa de conformitate ori daca lipsa de confor-
mitate l!?i are originea In materiale!e furnizate de consumator" (art. 6
din lege).
In concluzie, nu orice neconformitate raspunderea pro-
fesionistului. Astfe!, produsului
plineasca cele trei conditii ~i
neconformitatea sa fi existat In momentul
fie ascunsa In momentu! cumpararii;
B. de
Prin contractul
de~te dreptul de proprietate cu toate atributele
folosi ~i dispune de un bun mod absolut
(art. 555 C.

1
Prin ,,calitate" se i'ntelege suma trasaturilor lucrului pe care partlle I-au avut
In vedere !ncheind contractui de a se vedea l.F. Popa,
mitatea lucrului vandut, Editura Universu! Juridic, Bucure~ti, 2010, p. 32.
2
Potrivit art. 14 din Legea nr. ,,consumatorul nu este sa
solicite rezolutiunea contractului, daca

159
Obligatia de garantie a vanzatorului are o dubla lnfati~are: pe
de o parte, acesta trebuie sa II garanteze pe cumparator de lini~tita
folosinta a lucrului (garantia contra evictiunii) ~i, pe de alta parte, de
utifa folosinta a lucrului (garantia contra viciilor).
Evictiunea consta fie In pierderea proprietatii lucrului (In total
sau In parte), fie In tulburarea cumparatorului in exercitarea prero-
gativelor sale de proprietar.
Potrivit art. 1695 alin. 1 C. civ., ,,vanzatorul este de drept ob!i-
gat sa ii garanteze pe cumparator 1mpotriva eviqiunii care 1-ar 1mpie-
dica total sau partial in stapanirea netulburata a bunului vandut".
Garantia contra evictiunii opereaza daca sunt lntrunite doua
conditii:
- pretentiile tertului sunt !ntemeiate pe un drept nascut ante-
rior lncheierii vanzarii ~i care nu a fost adus la cuno~tinta cumpara-
torului;
- eviqiunea provine dintr-o fapta imputabila vanzatorului,
chiar daca acestea s-au ivit ulterior vanzarii.
Rezulta ca
vanzatorul este de drept obligat sa II garanteze pe
cumparator de evictiunea totala sau partiala a lucrului vandut, pre-
cum i de sarcinile care nu au fost declarate la incheierea contrac-
tului.
Obligatia de garantie contra evictiunii exista ?i fata de subdo-
banditori, chiar daca ace~tia sunt cu titlu particular i cu titlu gratuit1
Astfel, vanzatorul este obligat sa garanteze contra evictiunii fata de
orice dobanditori subsecventi ai lucrului {art. 1706 C. civ.).
Obligatia de a vanzatorului este o obligatie patrimo-
niala, ceea ce face ca, ~i dupa moartea acestuia, obligatia sa se
transmita succesoriior universali sau cu titlu universal.
Potrivit art. 1697 C. civ., obligatia de garantie contra evictiunii
este indivizibila in cazul p!uralitatii de debitori (vanzatori}.
Eviqiunea poate din unui dar ea poate
rezulta chiar }i din ,,fapte vanzatorului).
De ca, art. 849 alin. 1 C. proc. In cazul
vanzarii silite prin licitatie publica a imobilului ,,Orice cerere de evic-

1
Ase vedea Fr. Deak, op. cit., p. 77.

160
tiune, totala sau partiala, privind imobilul adjudecat este definitiv
...1.11
stmsa .
a}. Garcmfia contra evictiunii provenind de la vanzator. Po-
trivit art. 1695 alin. 3 C. civ., garantia impotriva evictiunii este dato-
rata ~i atunci cand ,,provine din fapte imputabile vanzatorului, chiar
dad~ acestea s-au ivit ulterior vanzarii".
Faptul personal al vanzatorului este un fapt ori act, anterior
sau ulterior vanzarii, dar tiiinuit de catre vanzator sau succesorii sai
universali ori cu titlu universal, de natura tulbura pe cumparator In
lini~tita folosinta a lucrului, indiferent daca este o tulburare de fapt
sau o tu!burare de drept.
Nu orice tulburare a lini~titei stapaniri a bunului cumparat
atrage obligatia de garantie a vanzatorului pentru eviqiune, ci numai
tulburari!e care se intemeiaza pe un acest caz, cumpara-
torul se poate apara prin invocarea unei exceptii persona!e,
exceptie de garantie.
De precizat cavanzatorul nu sa evinga nici daca a do-
bandit o noua calitate dupa momentul lncheierii contractului de
vanzare-cumparare.
In general, partile conveni sa-1 exonereze pe de
orice garantie contra 1698 C. civ.).
Ca a nu-I tulbura

a ascuns cumparatorului", nu
conventie fiind
Mentionam ca eviqiunea
lnsa este evident ca obligatia
provine de la eel care trebuie sa-1

1
In cazui imobileior lnscrise pentru prima data In cartea funciara, In
art. 818 alin. 2 C. civ., cererea de eviqiune se va prescrie in termen de 3 ani de la
data inscrierii actului de adjudecare fn cartea funciara. Aceasta curge ?i
lmpotriva minorilor ~i persoaneior puse sub 849
alin. 2 C. proc. civ.j.
2
lmpotriva simplelor tulburari de se poate
prin intentarea actiunilor posesorii; a se vedea M. Mure~an, Contracte civi!e, Editura
Cordial Lex, Ouj-Napoca, 1996, p. 78.

161
este obligat sa garanteze contra eviqiunii nu poate sa evinga" -
art. 1696 C. civ.).
b). Gan::mtia contra eviqiunii rezultand din fapta tertului.
Daca tulburarea provine din fapta unei terte persoane, vanzatorul
este obligat sa II apere pe cumparator, iar daca nu reu~e;;te sa II
apere va fi obligat
1 sa
suporte consecintele evictiunii.
Potrivit art. 1695 alin. 2 C. civ., ,,garantia este datorata impo-
triva evictiunii ce rezulta din pretentiile unui tert numai daca acestea
sunt lntemeiate pe un drept nascut anterior datei vanzarii ;;i care nu a
fost adus la cuno~tinta cumparatorului" {la lncheierea contractului}.
Tn acest caz, obligatia de garantie contra evictiunii exista daca
sunt !ntrunite trei conditii.
- sa fie vorba despre o tulburare de drept.
Vanzatorul este garant numai daca tulburarea tertului este de
drept; atunci cand tulburarea din partea tertului este de fapt, el nu
raspunde, lntrucat nu are un temei juridic.
Dreptul invocat de tertu! evingator poate fi un drept real imo-
biliar, cum ar fi dreptul de proprietate sau un drept de uzufruct. Daca
imobilui a fost vandut ca fond vanzatorul raspunde daca
servitutea nu exista, 'i'ntrucat mic;;oreaza valoarea imobilului.
cazul ipotecilor ;;i al privilegiilor, obligatia de garantie se
dedan;;eaza numai daca debitoru! principal nu l;;i plate~te datoria i
creditoru! trece la reallzarea creantei.
Evictiunea poate exista ;;i 1n cazul invocarii de catre tert a unui
drept de creanta asupra unui imobil (de exemplu, existenta unui con-
tract de locatiune).
- cauza evictiunii sa fie anterioara vanziirii.
Vanzatorul este garant nurnai daca tulburarea din partea ter-
tului are o cauza anterioara momentului incheierii contractului de

Vanzatorul nu In principiu, de lmprejurarile ivite du-


pa momentul dupa transmiterea drep-
conditia ca tulburarea

-- cauza evictiunii sa

162
In cazul In care cumparatorul a avut cuno~tlnta de
eviqiunii, el a acceptat riscul ;;i problema vanzatorului nu
se mai pune.
Tn aceasta situatie, vanzatorului Ii revine sardna de a
cunoa~terea cauzei evictiunii de catre cumparator .
1

Efectele obligatiei de contra


cand cumparatorul a fast evins, sale lmpotriva
cum este totala sau partiala.
In caz de evictiune totalii, potrivit art. 1700 C
rul cere rezolutiunea vanzarii ~i daune-interese.
zatorul are urmatoarele
- sa restituie fntregime" primit de la
lncheierea contractului, chiar dad:\, la data evictiunii, va!oarea
lui vandut a scazut sau bunul a suferit deteriorari lnsemnate,
din fie forta majora.
Daca cumparatorul a obtinut un beneficiu In urma deterio-
sa scada din pret 0

in un
daca a dobandit bunul la un mai mic sau mai mare ori cu titlu

A se vedea ~i A. Benabent, Droit civil. Les contrats


1
Montchrestien,
Paris, 1995, p. 144-145.
2
Ase vedea Fr. Deak, op. cit, p. 85. Potrivit aitor subdobanditorul
poate cere mai mu!t decat de el, fi ceruta vanzatorului
de intermediar; a se vedea D. Alexandresco, op. cit., p. 228.

163
rator de buna-credinta, ceea ce justifica dreptul lui la valoarea fruc-
telor restituite.
- sa achite cumparatorului cheltuielile de judecata ocazionate
de procesul cu tertul evingator, precum ?i cheltuielile determinate de
lncheierea ~i executarea contractului (art. 1702 lit. b ~i c C. civ.).
- sa plateasca sporul de valoare dobandit de lucru lntre mo-
mentul lncheierii contractului ~i producerea evictiunii, precum ~i
ca~tigurile nerealizate de catre cumparator din cauza evictiunii.
Potrivit art. 1702 alin. 2 C. dv., vanzatorul mai este tinut sa
ramburseze cumparatorului sau sa faca sa i se ramburseze de catre
acela care evinge toate cheltuielile pentru iucrarile efectuate tn
legatura cu bunul vandut, fie ca lucrarile sunt autonome, fie ca sunt
adaugate (dar, In acest din urma caz, numai daca sunt necesare sau
utile}.
Cheltuielile voluptuarii (de simpla placere) facute de cumpara-
tor nu vor fi restituite acestuia, decat daca vanzatorul a de
rea-credinta {a cunoscut cauza evicth.mil la data lncheierii contrac-
tuiui - art. 1702 alin. 3 C. civ.).
Evictiunea partiala consta fie In In
cumparator a dreptului de asupra lucrului
In restrangerea dreptului de asupra fie In orice alta
restrangere a dobandite (sau presupuse a fi in
temeiul vanzarii-cumpararii.
In caz de eviqiune partiala,
'lntre: a cere rezolutiunea
tine contractul lncheiat
Rezolutiunea contractului fi
ceruta In mod '"",,.""',.,.,,.,,.,'";"' ci numai In cazui In care demonstreaza ca
de dad\ ar fi
cunoscut evictiunea, el 1700
alin. 1 C.
Si In acest caz,
cere restituirea

1
Fiind o chestiune de fapt, ramane ca instanta de judecata sa aprecieze
importanta pierderii suterite de

164
Cand vanzarea este mentfnuta, cumparatorul are la o
despagubire echivalenta cu o din pref proportionala cu valoarea
partii de care a fost evins ~i, daca este cazul, sa
plateasca
interese {art. 1703 C. civ.).
Aqiunea In garantie pentru evictiune a cumparatorului
triva vanzatorulul se prescrie In termenul de
curge de !a data producerii evictiunii).
d}. Garantia conventionalii i Jimitele sale.
de vanzator (prin lege) pentru evictiune are caracter
secinta, partiie pot samodifice regulile respective
adaugand, mic;;orand sau chiar ~tergand obligatia de
evictiune (art. 1698 alin. 1 C. civ.).
Garantia prevazuta de parti (prin conventia
de garantie conventionala (de fapt). Aceasta are anumite
care partile nu pot sa
treaca, iar In cazul
respective vor fi lipsite de valabilitate
sa convenit ca vanzatorul nu va datora

vanzarii, le-a ascuns

cand cumparatorui a
o suma de bani sau dandu-i un alt
de

De~i art. 1704 C. civ.


1
denumuirea
catre cumparator" (s.n.), precizam ca nu eviqiunea este lnlaturata de
numai de garantie aferenta
In text).
165
a sumei cu
calculata de la data
valorii 1n ambele
tuturor cheltuieiilor aferente.
Potrivit art. 1705 C.
un care
ii cheme in cauza
condamnat
de de

pentru care
performante rmrmale
cu privire la ras-

166
cunoscut, cumparatorul nu ar fi cumparat sau ar fi dat un mai
mic" (art. 1707 alin. 1 C. civ.).
De exemplu, In cazul In care s-a lncheiat
unui autoturism ;;i, dupa un timp, cumparatorul constata ca motorul
nu este eel original, ci unul contrafacut, 1mprejurarea constituie viciu
ascuns.
Garantia datorata de vanzator opereaza In toate
vanzare, cu exceptia vanzarffor silite In care ,,nu se
contra viciilor ascunse" (art. 1707 alin. 5 C. chi.}.
Tn acela;;i sens se situeaza ;;i dispozitiile Noului cod de proce-
dura civila, potrivit carora In cazul ,,vanzarii silite la licitatie
exista garantie contra viciilor ascunse" ;;i ,,aceasta ""''""~"""
atacata nici pentru leziune" (art. 847 alin. 1 ;;i 2).
Situatia lucrului vandut afectat de vicii prezinta ne:::.<>rn1nn
eroarea esentia!a (viciu de consimtamant) care asupra sub-
1
stantei obiectului contractului (art. 1207 alin. 2 pct. 1 C. civ.) .
fotre cele doua situatii exista 1nsa deosebiri
cum urmeaza:
- 1n cazul erorii asupra substantei obiectului
tiam), din cauza acestui viciu de consimtamant
putut cumpara, in substanta sa, !ucrul voit ;;i poate cere anularea
tractului;
- 1n cazul viciilor vizate de art. 1707
cumparat lucrul voit; numai ca acesta este
dupa destinatie sau, din cauza viciilor, se vaioarea de
trebuintare {deci, eroarea se refera numai la calitatea
paratorul nu poate cere anularea ci
2
garantie contra vanzatorului)
Deosebirea semnalata a fost subliniata ;;i de
reasca, astfel: ,,lntre eroare asupra ~i viciile ascunse
o distinctie neta; eroarea asupra substantel deschide calea
anulare, care poate fi exercitata chiar vanzator
prive~te substanta prestatiei proprii, In vreme ce viciile

1
Ase vedea Fr. Deak, op. cit., p. 88-90.
2
Ase vedea C. Hamangiu, L RosettH3alanescu, AL Baicoianu, 923.

167
materia vanzarii permit doar cumparatorului optiunea intre aqiunea
In rezolutiunea contractului ~i actiunea In miqorarea pretului"
1

Vicii!e vizate de art. 1707 C. civ. sunt cunoscute In doctrina ~i ca


vicii redhibitorii, lntrucat actiunea In garantie prin care cumparatorul
poate cere rezolutiunea contractului se nume~te redhibitorie.
a). Conditiile garc:mtiei contra viciilor. Nu orice viciu al lucrului
vandut atrage raspunderea vanzatorului. Astfel, viciile (defectele)
lucrului trebuie sa indeplineasca trei conditii.
Viciul trebuie sii fie ascuns. Viciul este ascuns cand, ,,la data
predarii, nu putea fi descoperit, fara asistenta de specialitate, de
catre un cumparator prudent ~i diligent" (art. 1707 alin. 2 C. civ.).
Astfel, vanzatoru! nu datoreaza garantie pentru viciile aparente (cu
privire la care cumparatoru! a putut singur sa se convinga).
Nu poate fi considerat ascuns nici viciul pe care vanzatorul
dovede;;te ca I-a adus la cuno~tinta cumparatorului In rnornentul !n-
2
cheierii contractului
In consecinta, viciul este ascuns cand nu a fost adus la cuno;;-
tinta cumparatorului la lncheierea contractului ~i nici nu putea fl
descoperit de cumparator la momentul predarii lui (art. 1707 alin. 2-4
C. civ.).
Viciile so existat momentul prediirii lucrului. Potrivit
art. 1707 alin. 3 c. dv., garantia vanzatorului este datorata ,,daca
viciul sau cauza lui exista la data prediirii bunului" (s.n.).
Rezulta ca vanzatorul datoreaza garantie ~i pentru viciui care
apare ulterior predarii lucrului, dar care f~i are cauza producerii ante-
rior acestui moment.
Astfel, potrivit conceptiei Noului cod civil, nu este necesar ca
viciul sa existe anterior predarii In toata amploarea sa, fiind suficient
sa existe doar un fnceput al acestuia {ori numai cauza).
Vidile intervenite ulterior predarii vor fl suportate de cum-
de proprietar).

1
Ase vedea C.S.J., s. civ., dee. nr. 160/1993, In Dreptul nr. 7/1994, p. 84-85.
Ase vedea ~i practica, T.S., s. civ., dee. nr. 1186/1957, In C.D. 1957, p. 80.
2

Tot astfel, nu se considera a fi lipsa de conformitate daca, la lncheierea vanzarii,


consumatorul a cunoscut-o ori daca lipsa de conformitate 'i~i are originea In materia-
lele fumizate de consumator (art. 6 din Legea nr. 449/2003, republicata).
168
In
concluzie, pentru a exista obligatia de garantie este necesar
ca viciul sau cauza viciului sa existe la momentul predarii bunului.
Faptul ca viciul a survenit ulterior datei incheierii
eventual, ulterior momentu!ui transferuiui proprietatii nu ii exone-
reaza pe vanzator de obligatia de garantie, atat timp cat la momentul
1
predarii bunului viciul sau cauza vidului existau .
Viciul sii fie grav. Pentru a atrage raspunderea vanzatorului,
lucrul vandut trebuie sa fie afectat de vicii, in a:-;;a masura
devina impropriu lntrebuintarii la care este destinat
sau sa micoreze !ntr-atat vaioarea de intrebuintare,
torul, in cunotinta de cauza, nu ar fi cumparat sau ar fi cumparat la
un pret mai mic. A;;adar, nu orice deficiente ale sunt
susceptibile de a atrage raspunderea pentru vidi, ci numai cu o
anumita gravitate.
Gravitotea viciului fiind o situatie
data de instanta. Dupa cum s-a retinut In
gravitatea viciilor nu redama cu necesitate ca lucrul sa fie afectat in
chiar esenta, In substanta lui 2
b). Efectele riispunderii viinzatorului vicii. Potrivit
art. 1710 alin. 1 C. civ., In temeiu! garantiei contra
ratorul poate cere instantei:
- lnlaturarea viciilor de catre vanzator sau pe cheltuiala aces-

- lnlocuirea bunului vandut cu un bun


de vicii;
- reducerea corespunzatoare a
- rezolutiunea vanzarii.

1
A se vedea M. Gavris, Noul Cod civil. Comentariu, r1nrrrm1n
vol m, Editura Hamangiu, Bucure1ti, 2012, p. 69 pct. 3.
2
Pentru angajarea raspunderii vanzatorului, nu trebuie
lucrul In esenta lui"; In acest sens, a se vedea T.S., s. civ., dee~ nr. 1'n
1984, p. 78, citata de Fr. Deak, op. cit., p. 91.
3
In acord cu practica judiciara anterioara, noui Cod civil a instituit
itatea inlaturarii viciilor de catre cumparator (pe cheltuia!a cu ca reme-
dierea sa fie posibila, iar cheltuielile sa nu fie disproportionate in raport cu valoarea
lucrnluL

169
la cererea vanzatorului, instanta, tinand seama de gravitatea
viciilor !ii de scopul pentru care contractul a fost lncheiat, precum ~i
de alte lmprejurari, poate dispune o alta masura decat cea solicitata
de cumparator (dintre cele de mai sus).
Curnparatorul poate opta pentru una dintre variantele preva-
zute de art. 1710 C. civ. ~i In caz de pierdere sau deteriorare a bunului
1
prin forta majora) .
Daca obiectul contractului este divizibil ~i ,,numai unele dintre
bunuriie vandute sunt afectate de vicii'' ~i acestea pot fi separate de
celelalte fara paguba pentru cumparator, iar instanta poate dispune
rezolutiunea partia/Q a vanzarii {art. 1711 alin. 1 C. civ.).
viciile privesc obiectul principal al vanzarii, rezolutiunea
afecteaza !ntreg contractul. Astfel, ,,rezolutiunea contractului, In ceea
bunul principal, atrage rezolutiunea lui ~i in privinta
(art. 1711 alin. 2 C. civ.).
Vanzatorul de buna-credinta (care nu cuno~tea viciile bunului
vandut la data incheierii contractului) este obligat sa restituie cumpa-
pretul ~i cheltuielile facute cu prilejul vfmzarii fin cazul
cares-a produs reducerea pretului sau rezolutiunea vanzarii}.
de rea-credinta (care cuno~tea viciile bunului
este obligat !ji la pfata de daune-interese, fn toate cazurile
1712 c.
legii ap!icabile, potrivit art. 121 din
dispozitiile de mai sus se aplidi ~i In cazul viciiior
dupa data lntrarii vigoare a Noului cod civil,
reglementarilor anterioare.
p,,,.e;;irlt'inf'tn un~u1ru11tn la aqiune pentru vicii ascunse. Cum-

care a descoperit viciiie ascunse ale lucrului este obligat sa


la !ntr-un termen rezonabil, stabilit
sub sanctiunea decaderii din dreptul de a
1709 1 C. civ.}.

1
Precizam ca, i'n acest caz, legiuitorul din 2009 a schimbat regula anterioara
careia, atunci dlnd lnsa pieirea lucrului se datoreaza unui caz fortuit (~i nu
datorita cumparatorul trebuia sa suporte riscurile.

170
Rezulta ca

extinctive.

1
Potrivit art. 2517 C civ., ,,
nu un alt terrnenH
Dispozitiile de mai sus se aplica ~i In cazul lipsei calitatilor
convenite ori al lipsurilor cantitative, insa numai daca oricare dintre
aceste lipsuri puteau fi descoperite, fara cuno~tinte speciale, printr-o
verificarc normala.
Tn caz de vicii ascunse, prescriptia dreptului la aqiune lncepe sa
curga ,,de la lmplinirea unui an de la data predarli", In afara cazului In
care viciul a fost descoperit mai lnainte, cand prescriptia va incepe sa
1
curga de la data descoperirii {art. 2531 alin. 1 lit. a, C. civ.) .
Termene!e prevazute de art. 2531 C. civ. sunt termene de ga-
rantie, lnauntrul carora vidile trebuie, In toate cazurile, sa se iveasca.
d). Garantii conventionale. Vanzatorul este obligat sa garan-
teze contra viciilor ascunse, ,,chiar !?i atunci cand nu le-a cunoscut"
1708 alin. 1 C. civ.).
Deoarece obligatia {legala) de garantie a vanzatorului pentru
vicii are caracter supletiv, partiie sunt libere sa limiteze sau chiar sa
lnlature ori, dimpotriva, sa agraveze prin conventia lor aceasta obli-
printr-o dauza expresa.
Tn favoarea vanzatorului opereaza 0 prezumtie de buna-cre-
~i, astfel, dovada cunoa~terii viciilor de catre acesta trebuie sa
de (cu orice mijloace de proba).
Umitarea garantiei poate fi stipulata !?i sub scurtarii
termenului de trei ani viciile ascunse.
Clauzele contractuale sau intelegerile dintre vanzator ~i con-
sumator (inainte ca lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de con-
sumator ~i vanzatorului), care limiteaza sau inlatura
sau consumatorului, ,,sunt nule de
22 alin. 1 din legea nr. 449/2003).
vanzatorul a fost de rea-credinta, clauza care
fnlatura sau raspunderea vicii este nula, ,,In
viciilor pe care vanzatorul le-a cunoscut ori trebuia sa le cunoasca la
data 1708 alin. 2 C.
limi-

1
Dispozitiile art. 2531 alin. 1 lit. a C. civ. se apfica :;i In cazul iipsei de confor-
mitate a produselor, !nsa numai daca oricare dintre aceste lipsuri nu puteau fl desco-
perite, fara cuno;;tinte speciale, printr-o verificare normaia.
172
pentru orice vicil, inclusiv cele aparente sau de buna functionare,
cadrul unui termen mai scurt decat eel descoperirea
viciilor ascunse, nu atrage dupa sine, la 1ncetarea garantiei
pentru viciile ascunse, daca termenul legal stabilit desco-
1
perirea acestora nu a expirat }.
e). Raspunderea pentru
produsului viindut: nD treia aarn,ntP" ? Pe langa obiigatia de garantie
a vanzatorului contra Noul cod civil
za ;;i ,,garantia pentru buna a
flea domeniului consumatiei. In cauza completeaza pe
cele ale Legii nr. 449/2003 privind vanzarea produselor ;;i garantiile
asociate acestora ;;l ale pro-
ducatorilor pagube!e
Flind evident ca

de mai sus, facem o sue-

,,Despre 1716-1718

contra viciilor ascunse, care


bun a bunului
terme-
sa.
sau daca durata acesteia

1
Ase vedea Fr. Deak, op. cit., p. 67.

173
din pricina modului nepotrivit In care cumparatorul a folosit sau a
pastrat bunu!.
La aprecierea comportamentului nepotrivit al cumparatorului
se iau In considerare ~i ,,instructiunile scrise care i-au fost comunicate
de catre vanzator" 1717 c. civ.).
Sub sanctiunea deciiderii din dreptul de garantie, cumparatorul
trebuie sa comunice defectiunea lnainte de 1mplinirea termenului de
garantie.
Daca, totu~i motive obiective, nu s-a comunica
tiunea in termenul de garantie, ,,cumparatorul are obligatia (?i
bilitatea, s.n.) sa comunice defectiunea termen rezonabil de la
data expirarii termenuiui de garantie" 1718 alin. 1 C.
Tn literatura de specialitate, s-a apreciat canoua
pentru buna functionare instituie fndatoriri ;;i In sarcina
rului. Astfel, cumparatorul beneficia de
utilizeazii lucru! in conformitate cu
comunica defectiunea In termenul prevazut de
Precizam ca, potrivit art. 122 din Legea nr.
art. 1717 C civ. referltoare la
la

reducerea cores-
contractului acest

1
Tri mod se va proceda !?i in cazul In care vanzatorui a garantat
un timp determinat mwmite 1718 alin. 2

174
Consumatorul are dreptul de a so!icita vanzatorului, in primul
rand, repararea produsului ~i apoi are dreptul de a soiicita
produsului, In fiecare caz fara plata, cu exceptia situatiei In care
masura este imposibila sau disproportionata.
Repararea sau lnlocuirea produselor trebuie facuta In cadrul
unei perioade rezonabile de timp, stabilita de comun acord, In scris,
lntre vanzator ;;i consumator, ;;i fara niciun inconvenient semnificativ
pentru consumator, iuandu-se In considerare natura ;;i
1
scopul pentru care acesta a solicitat produsele
In cazui produselor neconforme, consumatorul solicita
fie reducerea corespunzatoare a pretului, fie rezolutiunea contrac-
tului, dar numai daca :
- nu beneficiaza nid de repararea, nici de
sului;
-vanzatorul nu a reparat produsul lntr-un ti mp ,..,,,,.,..,,""
- lipsa conformitatii este majora 14 din !ege}.
Pentru lipsa de conformitate rezultata dintr-o sau
dintr-o omisiune a producatorului ori a unui
acela~i lant contractual, vanzatorul are
triva ce!ui responsabil de lipsa de
(actiune in regres).
Raspunclerea de confor-
mitate apare
sului (art. 16 din
Upsa de In termen de 6 !uni de la livrarea
produsului se prezuma cu
exceptia cazurilor In care este
dusului sau a lipsei de conformitate (art. 18 din

privire la
mod dar

1
Perioada de timp stabilita nu poate 15 zlle calendaristice de la data
la care cumparatorul a adus la de conformitate a
produsului (art. 11 aiin. 4 din Legea nr.
2
In sensul art. 2 lit. e, prin nn.rrm,11p

vanzator sau producator de consumator, fara soiicitarea unor costuri


tare, de restituire a pretului p!atit de consumator, de reparare sau de !nlocuire a

175
Garantia trebuie sa precizeze e!ementele de identificare a
produsului, termenul de garantie, durata medie de utilizare, moda-
litatile de asigurare a garantiei - intretinere, reparare, lnlocuire ;;i
termenul de realizare a acestora, inclusiv denumirea ;;i adresa vanza-
torului ;;i ale unitatii specializate de service.
Clauzele contractuale sau 1ntelegerile lncheiate lntre vanzator
;;i consumator lnainte ca lipsa de conformitate sa fie cunoscuta de
consumator ;;i comunicata vanzatoru!ui, care limiteaza sau lnlatura,
direct ori indirect, drepturile consumatorului prevazute de prezenta
lege, sunt nule de drept (art. 22 din lege).
Riispunderea producatorilor pentru pagubele generate de
produsele cu defecte, in conditiile legii nr. 240/2004. Legea speciala
regiementeaza raporturile dintre producatori ~i persoanele vatamate
ori prejudiciate de produsele cu defecte puse In circulatie, raspun-
derea civila pentru pagubele generate de aceste produse, precum ~i
1
dreptul la actiune pentru repararea pagubelor
Raspunderea civila este antrenata lntre cele doua parti: produ-
catorul ;;i consumatorul.
Potrivit art. 3 din lege, producatorul raspunde pentru preju-
2
diciul actual $1 pentru eel viitor, cauzate de produsului sau.
Pentru angajarea raspunderii civile a persoana
prejudiciata trebuie sii facii dovada a defectului ~i a rapor-
tului de cauzalitate dintre defect ~i
Ca exceptie, producatorul este exonerat de riispundere, daca
dovede~te unul dintre urmatoarele aspecte:
- nu el este care a pus produsul in circulatie; defectul care a
generat paguba nu a exlstat la data la care produsul a fost pus in cir-
produsui nu a fost fabricat pentru a fi comercializat;

produsului cumparat, daca acesta nu corespunde conditiilor enuntate In dedaratiile


referitoare la garantie sau In publidtatea aferenta.
1
legea nr. transpune In plan national Directiva nr. 85/374/CEE din
25 iulie 1985 privind raspunderea producatorului, In Jumalu! Oficia! al
Comunitatilor Europene nr. L210 din 7 august 1985, modificata =?i completata
prin Directiva nr. 1.999/ 34/CE a Parlamentului European :?i a Consiliului, publicata In
Jumalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE), nr. L141 din 4 iunie 1999.
2
Cand mai rnulte persoane sunt raspunzatoare pentru paguba, ele raspund
so!idar.

176
se datoreaza nerespectarii de catre consumator a instructiuni!or de
utilizare etc.
Raspunderea producatoru!ui poate fi limitata sau fnlaturata de
instanta competenta, In cazul In care paguba este cauzata atat de de-
fectul produsului, cat ;;i de culpa persoanei vatamate ori prejudiciate
sau a altei persoane pentru care aceasta este tinuta sa raspunda 1 .
Societatile de asigurari au drept de regres fmpotriva produca-
torului, pentru sumele platite persoanelor prejudiciate.
Orice dauze contractuale de limitare sau exonerare de ras-
pundere a producatorului sunt prohibite (~i sanctionate cu nulltatea
absoluta).
Dreptul la actiune pentru repararea pagubelor se
termen de 3 ani.
Termenul curge de la data ia care reclamantu! a avut sau ar fi
trebuit sa
aiba cunotinta de pagubei, a ;;i a iden-
tltatii producatorului, iar pentru repararea
fi introdusa dupa lmplinirea a 10 ani de la data la care
pus produsul respectiv In
Actiunea

ale obligatiei de garantie contra viciilor


vanzari!e de consumatie
de
3.

1
Potrivit art. 9 din lege,
bilitatea persoanei vatamate ori de a pretinde oespa~;u 'in temeiul
raspunderii contractuaie sau extracontractua!e.

177
Partile pot lnsa stipu!a ~i alte obligatii pentru cumparator In
afara celor prevazute ,,de drept". De exemplu ele pot introduce In
1

contract obligatia cumparatorului de a asigura vanzatorului sau fami-


liei acestuia (sau aitor persoane) folosinta lucrului 1 In continuare 1

dupa transferul dreptului de proprietate.


A. Obligatia de plata a preluh..ii.
Principala obligatie a cumparatorului este de a plati pretul
dobandirii lucrului (vanzatoru!ui}.
a}. locul platii pretului. Daca partiie contractante nu au con-
venit altfet ,,cumparatorul trebuie sa plateasca pretul la locul fn care
bunul se afla In momentul incheierii contractului :;;i de !ndata ce pro-
11 2
prietatea este transmisa (art. 1720 alln. 1 C. civ.)
Prevederea de mai sus este derogatorie de la regula generala
potrivit careia, In materie de obligatii bane:;;ti plata se face la domi-
1

ciliul sau sediul creditorului (art. 1494 alin. 1 lit. a C. civ.). Rezulta ca 1

In materie de vanzare-cumparare, plata pretului este portabila.


Ca element de noutate introdus de art. 1720 C. civ. plata 1

pretuiui se face In momentul transmiterii proprietatii lucrului vandut


(:;;i nu la 1ncheierea contractului}.
Rezulta ca, In vanzarile imobiliare supuse lnscrierii In cartea
funciara, cumparatorul este obligat sa plateasca pretul fn momentul
intabularii corespunde :;;i transferului lntre parti).
Cand cumparatorul se teme de o eventuala evictiune el poate 1

p!ata pretului la 1ncetarea tuiburarii sau pana cand


ofera o corespunzatoare 11 1722 alin. 1

Ca nu poate suspenda plata pretului


a cunoscut pericolul evictiunii In momentul !ncheierii contrac-

Jurisprudenta a admis ca act:iunea In


1
contractuiui nu poate fi
adrnisa dad\ vanzatorul dispune de 0 actiune pentru valorificarea dreptului (abitatie)
l'n baza contractului; a se vedea C.SJ., s. civ., dee. m. In Deciziile C.S.J.
1990-1992, p. 23-26.
2
Daca la data lncheierii contractului bunurile se afla "in tranzit, in lipsa unei
stipu!atii contrare, plata pretului se face la locu! care rezulta din uzante sau, In lipsa
acestora, la locul destinatiei 1720 alin. 2 C. civ.).

178
sau daca In contract s-a ca plata se va face chiar In caz
de 1722 alin. 2 C.
Plata pretuiui se poate face sau In rate.
vanzarea se face cu plata pretuiui 1n rate, daca
de plata este garantata cu rezerva dreptului de proprietate,
dobande~te dreptul de proprietate la data achitarii ultimei
rate din pret, iar riscul bunului este transferat cumparatoru!ui de la
predarii acestuia (art. 1755 C.
Fiind o chestiune de dovada vanzarii se face
1
prin orice de proba .
Dobiinda "'""'""""'"
cand

daca bunul nu !i procu-

rnentate de O.G. nr.

sa refuze

~ sa ceara executarea
!ntrucat
----------------
Ase vedea V. Neme~, op. cit., p. 286.
1

179
plata pretului are caracter personal =?i se prescrie In termenul general
de 3 ani.
- sa ceara rezolutiunea potrivit regulilor generale [precum ;;i
daune-interese potrivit (art. 1549 alin. 1 C. civ.).
Tn cazul vanzarii bunurilor mobile, cumparatoru! este de drept
in fntarziere cu privire la lndeplinirea obligatiilor sale daca, la scaden-
ta, nici nu a platit pretul ;;i nid nu a pre!uat bunul (art. 1725 alin. 1
C. civ.).
Daca bunul este un imobil ~i s-a stipulat ca, In cazul In care nu
se plate;;te pretul la termenul convenit, cumparatorul este, de ase-
menea, pus de drept In \'ntarziere, acesta din urma poate sa plateasca
pretul ;;i dupa expirarea termenului, cat timp nu a primit declaratia
de rezolutiune din partea vanzatoruiui (art. 1552 ~i art. 1728 c. civ.).
Cand vanzarea a fost rezolutionata neplata pretului,
,,vanzatoru! este tlnut sa restituie toate sumele primite, dar este
lndreptatit sa retina, pe langa alte daune-interese, o compensatie
echitabila pentru folosirea bunului de catre 1757
alin. 1 C. civ.) 1 .
d}. .:llllM'lll.JIJblU ID!trlf'"CUU.AG. judiciara s-a pus In
situatia In care partile mai ales imobiiiare,
declara In actul autentic un mai mic decat eel real cu
scopul de a

ca ~i contractul secret sa
altfel ,,nu

----------
1
Ca exceptie, ,,nepiata unei singure rate, care nu este mai mare de o optime
din pret, nu da dreptu! la contractului", iar cumparatorul pastreaza
beneficiul termenului pentru ratele succesive (art. 1756 C. civ.).

180
Justificarea solutiei de mai sus are la baza efectele simulatiei
dreptul nostru, potrivit carora actul simulat este vaiabil (dar
efecte numai lntre partile contractante, nu ;;i fata de
De mentionat ca
valabilitatea pretului simulat este recunoscuta
exclusiv In dreptul civil, declararea unui pret inferior celui real 'In actul
autentic de vanzare a unui imobil putand produce consecinte
sebite sub aspect administrativ sau chiar penal (administratia
ciara fiind In drept sa pretinda taxele !a nivelul
lncasat, ~i nu a celui simulat),

B. Obligatia de a prelua lm::rnl


Cumparatorul este obligat sa preia (sa bunul vandut fa
termenul stipulat In contract 1719 lit. a C.
Cand bunuri!e mobile nu au fast In termenul convenit
(care ,,sunt supuse deteriorarii rapide sau de va-
loare"), cumparatorul este de drept In lntarziere In
lor, ,,chiar daca pretu! a sau atunci cand a solicitat pre-
darea, fara sa fi p!atit pretul" (art. 1725 c.
Daca nu exista un termen de iar
eel mult 15 zile de la data

1
Mentionam ca, potrivit art. 1550 aiin. 1 civ., poate fi
dispusa de instanta, la cerere, sau, caz, poate fi dec/aratii unilateral
partea !ndreptatita
2
Vanzarea se va face prin
lucrul are un pret !a bursa sau 'in
rizata de lege pentru asemenea acte ?i cu pentru vanzator
dintre pretui convenit la prima vanzare ~i eel efectiv
interese. Tot astfel, daca vanzarea are ca obiect bunuri
curent, iar contractu! nu a fost executat din
181
convenit cu
daca este cazul 1726 alin. 4 C.

de art. 1719

sunt de

cheltuiala vanzatoruiui, prin inter-


2 ~i3c

182
Varietatile (felurile) de vanzari sunt contracte de
parare caracterizate prin particularitati date de dispozitiile
ale Codului civil sau ale altor acte normative.
Distinctia dintre varietatile de vanzare este
regulile Speciale aplicabile fiecarei vanzari in parte, iar
consta in aceea ca toate varietatile se supun in fond regulilor genera-
le ale contractului de vanzare-cumparare (analizate In
anterioare).
Tntrucat regulile speciale ce determina de
vanzare modifica mai mult sau mai putin regu!ile ale con-
tractului {cadru) de vanzare-cumparare, urmeaza ca acestea din urma
sa constituie (in lipsa normelor speciale) ;;i dreptul comun in materie
de vanzare-cumparare civila.
ln consecinta, pentru orice varietate de
nereglementate prin norme speciale vor fi completate
generale ale contractuiui de vanzare-cumparare.
Tn doctrina s-au exprimat oplnii diferite cu
varietatifor de vanzare, neexistand un criteriu unic de
acestora.
In acest context, apreciem ca nu orice clauza norma-
tiv) transforma vanzarea lntr-o varietate, ci numai cele care
elemente esentiale ale contractului ~i care, In
vanzarea respectiva (In raport cu dreptu!
Tn aceasta ordine de idei, apreciem de ca
plata pretului In rate ~i rezerva proprietatii nu constituie o
vanzarii (de~i este apreciata ca atare In Noul cod 1

In schimb, vanzarea imobilelor poate fi


tate a contractului de vanzare-cumparare datorita
ticularitatile derivate din obiectul acesteia
ca atare, de Nou! cod civil).
In ceie ce urmeaza, vorn
prevazute expres de Codul civil:
tenirii ;;i vanzarea cu optiune de

1
Tot astfel, deaorece Noul cod civil a eliminat m<:nn.mn rPl"rnr'tul!

(element esential Tn materie), apreciem ca nid vemzarea de clrepturi litil,1in1'1<:P


mai califica drept varietate a vfmzarii.

183
Vom prezenta succint ~i particularitatile vanzarilor comerciale
!ji de consumatie, nereglementate ca atare In Noul cod civil, dar a
caror prezenta In viata noastra juridica este de necontestat.
1. Vanzarea pe incercate

Vanzarea este pe lncercate atunci cand se incheie sub conditia


suspensiva ca, In urma 1ncercarii, bunul sa corespunda criteriilor sta-
bilite la 1ncheierea contractului ori, In lipsa acestora, destinatiei bu-
nului, potrivit naturii sale (art. 1681 alin. 1 C. civ.).
Din textu! de lege rezulta ca aceasta varietate de vanzare este
lntotdeauna fncheiata sub conditie suspensiva (respectiv conditia
lncercarii bunului de catre cumparator sau de un lmputemicit al
acestuia; de exemplu, un expert In materie).
In cazul care prin contractul de vanzare paf!:ile au prevazut
ca bunul vandut urmeaza sa
fie lncercat, se prezuma ca s-a fncheiat 0
vanzare pe lncercate (art. 1681 aiin. 3 C. civ.).
lncercarea are drept scop a stabili daca bunul corespunde sau
nu ,,criterii!or stabi!ite la incheierea contractului" (s.n.). Astfel, 1n
cazul cumpararii unor bunuri tehnice, 1ncercarea are drept seep veri-
ficarea funqionarii ~i a calitatiior produsului.
De mentionat ca rezultatul 1ncercarii nu este lasat la aprecierea
a cumparatorulul (acesta motivand ca nu 1i place pro-
dusul1), ci el trebuie sa fie urmarea constatarii obiective a unor carac-
teristici care II fac impropriu destinatiei sale, total sau paf!:ial.
Pentru considerentele de mal sus, vanzatorul cere o ex
a ~i a functionalitatii bunului obiect al contractului.
Contractul se lncheie odata cu acordu! de vointe al part:iior,
transferul dreptului de proprietate se va face numai dupa ce se
pozitiv al fncercarii. In consecinta, pana
la lnde-
ramane proprietarul bunului.
nu a fost convenita ~i din uzante nu
se considera lndepiinita cazul In care cum-
nu a declarat ca bunu! este nesatisfacator In termen de 30
de !a bunului 1681 alin. 2 C.

1
Vanzatorul are !nsa facultatea de a fixa termen potrivit pentru !ncercare ~i
raspuns; In acest sens, a se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 109.
184
De precizat ca {In acest caz) riscui, fiind legat de predarea
bunului, se stramuta asupra cumparatorului chiar daca
facut In vederea lncercarii, iar vanzarea este de o
suspensiva 1 .
De~i vanzarea pe lncercate se aseamana cu vanzarea pe
ele nu se confunda. Deosebirea consta In aceea ca pe
nu este un contract sub conditie suspensiva, deoarece
acestuia survine abia dupa ce cumparatorul a constatat
corespunde dorintei sale (obiectiva sau acest caz,
poate refuza bunul pe simplul motiv ca nu ii
2. Vanzarea unei mo~teniri

Vanzarea unei mo~teniri este o varietate a


vanzare-cumparare reglementata de art. 1747-1754
cunoscuta In literatura de specialitate ~i denumirea
,,vanzarea drepturilor succesorale".
Vanzarea unei mo'.jteniri este
deschiderea mo~tenirii (prin mo!?tenire, fn acest
se intotdeauna ,,o mo~tenire deschisa"}.
De precizat ca 0 mo'.jtenire neaEsc
(nulla viventis hereditas), nici chiar cu
a carei mo~tenire este
acest caz imorala. Sanctiunea
exceptie, nulitatea absoluta.
Obiectui vanzarii
succesoral universalitate,
sau cota-parte indiviza asupra unei

1
In vechea reglementare, riscul {fiind asociat
In cazu! obligatiilor conditionale, de catre proprietarul sub r,.,,,r1,,.. ,,
vedea M. Gavri~, op. cit.(2012), p.49.
2
,,Vanzarea sub rezerva ca bunu! sa corespunda
fncheie numai daca acesta a facut cunoscut acordul sau
statornicit prin uzante". Dad\ bunul vandut se afla la
pronunta In termen, vanzarea se considera !ncheiata la
3
In sensul prezentei seqiuni, prin mo;;tenire se "'""'""'""
mo;;tenire deschisa sau o cota din aceasta (art. 1747 a!in. 1 C.

185
De rnentionat ca, daca mo~tenitorul legal ori testamentar vinde
bunuri succesoraie privite ut singuli {~i nu patrimoniul succesoral ori
o fractiune din acesta), vanzarea va fi supusa regulilor vanzarii de
comun (fiind o vanzare-cumparare pura $i simpli:i), ~i nu regu-
speciale ale vanzarii unei mo~teniri. De exemplu, legatarul cu
particular vinde apartamentul (obiect al dreptului sau succe-
soral) cu suma de 100 milioane lei, caz In care obiect al instrainarii
este un lucru individual determinat (~i nu un patrimoniu, ce constituie
1ntotdeauna caracteristica vanzarii unei mo~teniri).
Ca exceptie, ,,1nscrisurile sau portrete!e de familie, decoratiile
sau alte asemenea bunuri, care nu au valoare patrimoniala fnsem-
1 care au pentru vanzator 0 vaioare afectiva, se prezuma a
nu fi cuprinse In mo~tenirea vanduta" {art. 1752 alin. 1 C. civ.).
Pe patrimoniul lnstrainat, vanzatorul este obligat sa
cumparatorului toate fructele pe care le-a cules ~i toate platile
pentru creantele mo~tenirii pana la momentul incheierii con-
pretul bunurilor vandute din mo}tenire }i orice bun care
un bun al mo}tenirii (art. 1749 C. civ.}.
Potrivit art. 1750 C. intrucat cumparatorul dobande~te un
~i obligatii lmpreuna}, el va fi tinut sa plateasca,
datoriile JJ sarcinile mo;;tenirii , cat ~i cheltuielile facute de van-
2

zator cu mo~tenirii (de exemp!u, cheltuieli de lnmorman-


cheltuie!i de administrare ~i conservare a patrimoniului succe-
soral
vanzarea mo~tenirii are urmatoarele efecte

- vanzatorul este obligat sa predea cumparatorului lntregul


succesoral sau din acesta;
vanzatornl este obligat sa predea cumparatorului fructele
fncasate sau pretul lucrurilor vandute din masa
daca nu exista o conventie contrara;

1
In caz contrar, dad\ bunuriie de familie ,,au valoare patrimoniaia lnsemnata,
vanz.atorul care nu ~i le-a rezervat expres datoreaza cumparatorului pretu! lor la data
vanzarii" 1752 alin. 2 c. civ.).
2
Creditorii II vor putea urmari pe vanzator numai pentru datoriile succesiunii
~i pentru calitatea sa de mo~tenitor); a se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 112.

186
3. Vanzarea cu
se fi lndeplinit, iar dreptul cumparatorului, dobandit prin contractul
de vanzare-cumparare, se consolideaza.
Vanzarea cu optiune de rascumparare are natura juridica a unei
vanzari supuse unei conditii rezolutorii exprese (conditie ce consta In
facultatea pe care ;;i-o rezerva vanzatorul de a relua Jucrul vandut) 1
Vanzarea cu optiune de rascumparare produce, In general,
efecteie caracteristice contractului afectat de o conditie rezolutorie
(vezi art. 1407 C. civ.).
Ca exceptie la regula de mai sus, vanzatorul este tinut de
locatiuniie lncheiate de cumparator lnaintea exercitarii optiunii, daca
au fost supuse formalitatilor de publicitate, dar nu mai mu!t de 3 ani
din momentul exercitarii (art. 1760 alin. 1 C. dv.).
Pentru exercitarea optiunii, vanzatorul trebuie sa Ii notifice pe
cumparator ~i pe orice subdobanditor (caruia dreptul de optiune Ii
este opozabil) ~i In termen de o luna sa consemneze sumele datorate
la dispozitia acestora, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a exer-
cita optiunea de rascumparare (art. 1760 alin. 2 ;;i 3 C. civ.} 2
Cand diferenta dintre pretul rascumpararii ~i pretu! p!atit
vanzare depa~e~te nivelul maxim stabifit de lege pentru do-
pretul rascumpararii va fi la pretui platit pentru vanzare
1762 alin. 2 C Tntrucat domeniul dobanzil legale
natura sa, mai ales, nivelul ;;i limitele (decat despagu-
birile), apredem ca dispozitiile actului normativ respectiv sunt pe
deplin aplicabi!e 'in acest caz.
institutia cu de rascumparare este
a unor

anterior In
beneficiaza in

1
Ase vedea G. Boroi, CA. op. cit. (2011), p. 182.
2
1n
cazul vanzarii cu a unei cote dintr-un bun, partajul trebuie cerut
In cu optiunea vanzatoru!ui 1761 C. dv.).
Prin art. 4 din legea nr. 61/1931 contra cametei !_?i apoi prin art. 13 din
Decretul-lege nr. 1700/1938 pentru stabilirea dobanzi!or !ji lnlaturarea cametei. In
conditiiie actuale, ale Legii nr. 216/2011 privind interzicerea activitatii de camatarie,
camata nici nu mai este conditionata de cuantumul dobanzii (pentru un studiu

188
pe considerentul ca este un ,,instrument de credit traditional" ce per-
mite ,,vanzatoru!ui care are nevoie urgenta de iichiditati bane;;ti sa
1
obtina imediat de la cumparator sumele necesare" .
4. Vanzarea comerdala.

Vanzarea comerciala este o varietate a contractului de van-


zare-cumparare (nereglementata de Codul civil). Ea l;;i are fundamen-
tul in dispozitiile art. 3 a!in. 1 din Noul cod civil potrivit carora regle-
mentarea generala ,,se aplica ;;i raporturilor dintre profesioni;;ti, pre-
cum ;;i raporturilor dintre ace;;tia ;;i oricare alte subiecte de drept
2
civil"
Vanzarea comerciala este o operatiune ,,care lnlesne;;te ;;i face
posibil schimbul de marfuri". Ceea ce particularizeaza vanzarea co-
merciala este functia sa economicii, ;;i anume ,,interpunerea In schim-
3
bul bunurilor" .
Vanzarea comerciala este particularizata mai ales prin: partile
contractante, obiectul ;;i scopul (intentia) urmarita.
a). Partile vanzarii (sau eel putin vanzatorul) trebuie sa alba
caiitatea de profesioni~ti-comercianti.
Reamintim in acest context ca ,,Sunt considerati profesioni;;ti
toti cei care exploateaza o lntreprindere" (art. 3 alin. 2 C. cate-
gorie ce o include ;;i pe aceea a comerciantilor.
Calitatea de comerciant apartine celui 1nscris In Registrul co-
mertului, dar ;;i celui care savar;;e;;te acte de comert CU titlu nYl"''i"oc
nal ;;i repetat (fara sa-i fl fost recunoscuta legal}. Potrivit art. 6 alin. 1
din legea nr. 71/2011, ,,referirile la comercianti se a fi
facute la persoanele fizice sau, dupa caz, la persoanele juridice supu-

succint dar profund In materie, a se vedea R. Ri20iu, Camiita vs. fmprumutul banesc,
In Juridice.ro din 24.11.2011).
1
Tn conditiiie sistemului profesionist de acordare a creditelor, apreciem ca
reglementarea excesiv de generoasa a vanzarii cu opthme de rascumparare, In Noul
cod civil, nu se justifica.
2
Pentru amanunte privind corelatia ,,drept civil"; ,,drept comercia!, a se ve-
dea St. Carpenaru, Tratat de drept comercial roman, Editura Universul Juridic, Bucu-
reO?ti, 2009, p. 11.
3
Ase vedea S. Angheni, M. Volonciu, C. Stoica, Drept comercia!, Editura C.H.
Beck, Bucure~ti, 2008, p. 323 '?i urm.

189
se inregistrarii In registrul comertului, potrivit prevederlior art. 1 din
Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modifi-
carile ~i completarile ulterioare".
b}. Obiectul vanzarii comerciaie II constituie de reguia, bunuri!e
mobile (productele, marfurile ~i titlurile de credit) .
1

Ca exceptie, ~i vanzarea imobilelor poate avea natura comer-


ciala, atunci cand acestea fac parte dintr-un fond de comen;: ce face
obiectul contractului, ,,independent de persoaneie lntre care a inter-
2
venit"
Prin actul vanzarii comerciale se tranzactioneaza, de regula,
bunuri de gen ;;i bunuri viitoare, care nu exista In materialitatea lor la
momentul lncheierii contractului 3
In doctrina, s-a opinat ca
nu sunt acte de comert cumparari!e
de producte sau de marfuri care s-ar face pentru uzul sau consumatia
cumparatorului ori a famiiiei sale (deoarece nu se fac cu intentla de
revanzare). Tot astfel, nu sunt acte de comert nid vanzarile produc-
4
telor pe care le realizeaza pe pamantul cultivat
atunci cand este savar~ita de
sau5
Tn a fost determinat ~i de scopul
revemzarii fi facuta
sau produse!e revandute
lucrare. Tot acestea pot fi numai lnchlriate (nu :;;i
daca au fast dobandite cu acest

1
Productefe desernneaza, In comercial, produse!e natura!e ale pa-
mantului, care se prin cultura sau expioatare directa (cereale, legume, lemne),
precum ;1i produsele animalelor (laptele, Lana
Matjurile sunt realizate din activitatea de produqie destinate schim-
bului (autoturismele ~i mobilierul).
Titiurile de credit sunt lnscrisuri In baza carora titularii lor au calitatea sa exer-
cite specificate In lor.
Ase vedea Fr. Deak, op. cit., p. 6.
3
Ase vedea V. Neme;1, op. cit. (2012), p. 272.
4
Ase vedea S. Angheni, M. Voionciu, C. Stoica, op. cit., p. 333 !?i urm.
5
Ase vedea L Turcu, Vanzarea in Noul Cod civil, Editura C.H. Beck, Bucure)ti,
2011, p. 87-88.

190
lntentia de revanzare sau inchiriere trebuie
trei conditii1 :
- sa existe la data cumpararii nu exista la data
contractarii, cumpararea este un act de : se
cumpara bunuri pentru uzul personal sau al familiei).
- sa fie exprimata de cumpiirator, adica sa fie cunoscuta cocon-
tractantului (cand intentia ramane
2
actul nu este comercial)
-sa priveasca, In

5. de
In contextul
reactie la excesele societatii consum ~i a abuzurilor nr.nr'""'''"'n
El raspunde ideli potrivit careia
operatiile de publicitate ~i de
artificiale ;;i de iluzii ale unei false
Consumerismul se !?i prin aceea
ciantilor la concurenta nu este suficienta

vanzarii enumerate
---------~~----------

1
Ase vedea St. Carpenaru, op. cit., p. 498.
2
!ntentia de a revinde sau a lnchiria poate sa rezuite din declaratia expresa
cumparatorului sau din contractului; a se vedea V. Neme;;, p.
272.
3
Ase vedea L Picod, E. Davo, Droit consommation, Paris,
2005, p. 2.
4
Notiunea de include categoriile comerdant,
operator economic, precurn !ii orice alte persoane autorizate sa desfa;;oare activltaj:l
economice sau profesionale (art 8 din Legea nr. Consumatorul este orice
persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite In asociatii care In
scopuri din afara comerciale, industriale sau de artizana!e ori
!iberale.

191
!]icaracteristicile sale o recomanda In aceasta categorie. De exemplu,
care dintre noi nu a cumparat un produs sau un serviciu dintr-un
spatiu comercial ?
Cu toate acestea, Noul cod civil are totu~i dispozitii sporadice
In materie. Tot astfel, art. 1 din Legea nr. 296/2004 privind Codul
consumului precizeaza ca obiectul reglementarii II constituie 11 rapor-
turile juridice create intre operatorii economici ~i consumatori, cu pri-
vire la achlzitionarea de produse !]i servicii", recunoscandu-se, impli-
cit, ca relatiile dintre comercianti ~i consumatori sunt de factura con-
tractuala.
A. Contractul de c:onsumatie: o noua teorie generala ?
Avand In vedere reglementarile spedale, de exceptie ale con-
tractului de consumatie, in doctrina au fost puse !ntrebari precum:
Este ,,contractul de consurnatie" o operatiune juridica, a~a cum
este lnteles contractul In dreptul civil sau este un concept nou ? fn ce
raport se af!a contractul de consumatie cu contractele speciale ,,cla-
sice"?
Tncercand sa
raspundem la !ntrebariie de mai SUS, precizam
urmatoarele.
Tntr-o opinie, s-a apreciat ca
,,contractul de consumatie" nu
este o operatiune juridica, un negotium iuris, ci un regim juridic defi-
nit imperativ de catre o lege de ordine publica ~i aplicabil automat .
1

De~i apreciern profunzimea cercetarii de mai sus, nu impar-


ta~im ideea suprapunerii a douii regimuri juridice diferite, respectiv a
unui contract de fond dublat de un ,,contract de consumatie".
Ea contravine, In primul rand, dispozitiilor art. 1177 C. civ.,
potrivit carora ,,contractul lncheiat cu consumatorii este supus legilor
spedale ~i, 1n completare, dispozitiilor prezentului (referitoare la
contract, s.n.). Rezulta ca, conceptia Codului civil 2009, ,,contractul

1
,,Contractul de consumatie" a fost proiectat iegislativ ca o crustii, o cara-
pace normativa care sa cuprinda acordul de vointa concret 'incheiat lntre profesionist
;;i consumator" (s.n).; a se vedea P. Vasilescu, Un chip al postmodernismului recent:
dreptul consumatorului 'in ,,Consumerismui contractual. Repere pentru o noua teorie
generala a contractelor de consum", Editura Sfera Juridica, Cluj-Napoca, 2006, p. 39
;;i urm.
192
de consumatie" este, pe fond, un contract - rod al unei manifestari
de vointa (afectat lnsa, unui regim juridic special}.
Apreciem ca sintagma ,,contract de consumatie" nu poate de-
semna un concept general, cu o existenta de sine statatoare. Tn acest
context, a nu se uita cadreptul de consumatie s-a nascut pentru a
reglementa contractele civile speciale (atunci cand ele sunt lncheiate
lntre profesioni;;ti ;;i consumatori}.
In concluzie, contractul de consumatie se poate regasi numai
sub forma este unui contract special (o vanzare, un imprumut, o loca-
tiune etc.) In care parti sunt profesionistul !}i consumatorul ~i caruia i
se aplica dispozitiile speciale, In materie. Deci, nu se poate vorbi des-
pre un contract de consumatie anume, ci numai despre o vanzare de
1
consumatie, un lmprumut de consumatie etc.
Contractul de consumatie se manifesta nu numai prin institutiile
sale ,,inedite" (precum obligatii precontractuale, denuntarea unilate-
rala, dauze abuzive etc.), ci mai ales el exercita o influenta pe fond
asupra contractului consacrat de Codul civil de la 1804, putandu-se
vorbi despre o refnnoire a teoriei generale de catre dreptul consumului.
Mutatiile contractuale ale dreptul consumului se manifesta in
special, pe trei directii: libertate contractuaia, egalitate
contractante ~i fraternitate contractuala.
a}. Libertate la contractare nelimitatii la denun-
tare. Tn conceptia individualista ;;i voluntarista a Codului civil
de la 1804, libertatea exista, general, pentru a intra in
contractuale ~i numai In mod a dintr-un
contractual.
Tn zilele noastre, regula de mai sus este inversata. liber-
tatea persoanei de a se angaja In formarii contractului a !asat
loc sigurantei (securitatii) contractuale, de a~a maniera
tamantul sa fie iar In
contractuala a cedat locul 11nPr1rr11,,

1
Pentru amanunte privind locul ;;i rolu! de consumatie", a se
vedea L Stanciu!escu, Vanzarea de consumotie - varietate a contractului de vanzare-
cumparare, In R.D.C. nr. 5/2010, p. 16 ;;i urm.
193
Schimbarea intervenita In conceptia de libertate contractuala
se explica, In fapt, prin aceea ca nu este posibila o libertate contrac-
tuala fara o egalitate contractuala.
b). Egalitatea vointelor contractcmte: o egalitate ncautataf'
(nu prezumata}. In raporturile contractuale consumeriste actuale,
egalitatea reprezinta un ,,instrument primordial al justitiei comuta-
tive". Astfel inteleasa, astazi egalitatea lntre contractanti nu mai este
prezumata, ci cautata. Este depa;;ita astfel exigenta egalitatii contrac-
tuaie ~i se impune un ,,minim echilibru contractual"
1

Tn conditiile de mai sus, dreptul consumatiei instituie principiul


potrivit caruia partile nu .se afla, de la lnceput, pe picior de egalitate
juridica, principiu fundamentat pe o realitate contractuala (de neta-
gaduit), potrivit careia consumatorul este un contractant: anonim,
ne1'nsemnat, atacat ~i interesat de continutul juridic al
contractului prea complicat, prea plictisitor doar de produsul sau
servidul
ca
In concluzie, pornind de la principiul inegalitatea preexista,
dreptul consurnului o consacra, Inca de la momentul !ncheierii con-
tractuiui.
contractus).
un,,P,rn,n

mereu influentat
fraternitatii In

unei co/a-
contractului. Mai exact,
ca acordul sa fie

grija pentru echilibrul contractual (manifestare a


se pune accent ?i
"'""''"'""<=, mai umanist :;i mai bogat fn

1
Vezi E, Bazin, op. cit., p. 510.
2
Totu;;i, daca comun cauta mai putin egoism sau individualism
contractual, nu trebuie sa 1'ntelegem de aici ca unui dintre contractanti (lndeosebi eel
mai putemic), este tinut la un efort In de ,,sfintenie"; a se vedea Y. Picod,
H. Davo, op. cit., p. 139.

194
continut; poate pentru ca este vorba despre ceea ce este negociat, ;;i
nu de ceea ce este impus.
In consednta, partile ar trebui faca sa
unei mai mari
bunavointe In momentul In care cuvantul dat trebuie ~i

B. Armonizarea ~i ,,normalizarea" contracte!or de


Tnprezent, teoria generala a contractului este
presiuni exercitate de noi!e reguli, de vitalitate" ale
consumatiei sau dreptului concurentei, h1tr-o ""',.,"'"
reconsiderari $i
Operatiunea juridica prin care comu--
nitare sunt transpuse in ;;i numeie
de armonizare.
Armonizarea prive;;te doua aspecte: atat
national a legislatiei europene, dar ;;i
exemplu, obligatii
abuzive etc.) la
Daca
tionala

1
Ase vedea J. Ghestin, op. cit., p. 54 ;;i urm.
2
Pentru amanunte, a se vedea
nisme!or specifice ,,contractu!ui de consumatie.., fa Challenges
Knowledge Society International Scientific Session, voL !, Bucure;;ti, 2010, p. 361-364.

195
Schimbarea intervenita In conceptia de libertate contractuala
se exp!ica, In fapt, prin aceea ca
nu este posibila o libertate contrac-
l
tuala fara o egalitate contractuala.
Egalitatea vointelor contractante: o egalitate ,,,cautatau
(nu prezumata}. In raporturile contractuale consumeriste actuale,
egalitatea reprezinta un ,,instrument primordial al justitiei comuta-
tive". Astfel inteleasa, astazi egalitatea lntre contractanti nu mai este
prezumata, ci cautata. Este depa;;ita astfel exigenta egalitatil contrac-
1
tuaie '.?i se impune un ,,minim echilibru contractual" .
In conditiile de mai sus, dreptui consumatiei instituie prindpiul
caruia partife nu se a/la, de la lnceput, pe picior de egalitate
juridica, principiu fundamentat pe o contractuala (de neta-
gaduit), potrivit careia consumatorul este un contractant: anonim,
izolat, atacat ~i putin interesat de continutul juridic a!
contractului prea complicat, prea doar de produsul sau
serviciul oferit).
conduzie, pomind de la principiul ca inegalitatea preexista,
dreptul consumului o consacra, Inca de la momentul lncheierii con-
tractului.
contractus).
mereu influentat
fratemitatii In

Mai acest lucru are loc prin unei cola--


borari lntre parti, mai ales la nivelul formarii contractuiui. Mai exact,
trebuie sa
conlucreze lor sa fie
rezultatul unei colaborari durabiie. 2
Pe echilibrul (manifestare a
echitabil), se pune accent ~i
mai umanist !ji mai bogat In

1
Vezi E. Bazin, op. cit., p. 510.
2
Totu;;i, daca dreptul comun cauta mai putin egoism sau individualism
contractual, nu trebuie sa ca
de aici unul dintre contractanti (lndeosebi eel
mai puternic}, este tinut la un efort In plus de ,,sfintenie"; a se vedea Y. Picod,
H. Davo, op. cit., p. 139.

194
continut; poate pentru ca este vorba despre ceea ce este negociat, ~i
nu de ceea ce este impus.
In consecinta, partlle ar trebui sa faca dovada unei mai mari
bunavointe in momentul In care cuvantu! dat trebuie ~i respectat.
B. Armonizarea ~i ,,normaiizarea" contractelor de
In prezent, teoria generala a contractului este
presiuni exercitate de noi!e
consumatiei sau dreptu!ui
1
reconsiderari !}i reconstruire
Operatiunea juridica co mu-
nitare sunt transpuse In numele
de armonizare.
Armonizarea prive;;te doua aspecte: atat
national a fegislatiei europene, dar ~i
exemplu, obligatii
la reguiile consacrate.
europene In

----------------
1
A se vedea J. Ghestin, op. cit.,
2
Pentru amanunte, a se vedea
nlsmelor specifice ,,contractului de la regulile generate, of
Knowledge Society International Scientific Session, voL !, Bucure:?ti, 2010, p. 361-364.

195
Deoarece In practica consumerista principiile de mai sus au
devenit uneori numai ,,consultative" (a se vedea contractele de asigu-
rare, de credit bancar etc.), opinam In favoarea interventiei urgente
legislative, pentru reconsiderarea protectiei cetateanufui ~i resta-
bilirea ordinei contractua/e.

196
Capitolul II. Contractul de schimb

Sectiunea I. Notiune ~i reglementare


Schimbul a aparut Inca din cele mai vechi timpuri (chiar !nainte
de aparitia banilor), fiind primul contract civil (In ordine istorica),
cunoscut ~i sub numele de troc.
Schimbul este un contract "prin care fiecare dintre parti, denu-
mite copermutanti, transmite sau, dupa caz, se obliga sa transmita un
bun pentru a dobandi un altul" (art. 1763 C. civ.).
Definind contractul, Noul cod civil a preluat dispozitiile ante-
rioare, de~i definitia data schimbului de Codul civil de la 1864 a fost
deseori criticata ca incomp!eta ~i inexacta, pe considerentul nu
reflecta particu!aritatile care au determinat existenta de sine stata-
toare a contractului de schimb (mai ales In raport cu contractu! de
1
vanzare-cumparare la originea caruia a stat)
Datorita asemanarilor cu contractul de
doctrina schimbul a fost definit uneori fie ca o varietate a
solutie pe care nu o 1mparta~im, deoarece contractul de schimb are o
existenta de sine statatoare, fiind un contract civil distinct2.
Precizarn ca schimbul este apreciat In doctrina )i ca ,,o
dub/a" datorita mariior sale asemanari cu contractul de vanzare-cum-
parare (nelntalnite lntre doua contracte
dente).
Astfel, fiecare dintre ,,este considerata in ceea
ce prive!jte bunul pe care Ii ;;i ceea ce
prive;;te bu nu! pe care II dobande;;te" 1764 alin. 2 C.
Spre deosebire de In care darea
In bani

1
Tn Vechiui cod civil, schimbui era definit drept ,,un contract prin care
dau respectiv un lucru pentru altu!" a se vedea E. Safta-Romano, op.
cit. (1999), p. 69.
2
Distinctia dintre schimb '.?i vanzare nu este ,,radicala", deoarece de cele
multe ori !ucrul cedat este lnlocult de un alt lucru plus un pret cu
se vedea Ph. Maiaurie, L. Aynes, P.Y. Gautier, op. cit. p. 499.
schimbul ,,presupune In mod necesar darea unui lucru pentru alt
lucru"
lnsa echivalentul dat pentru un lucru este o obligatie de a
face sau a nu face, contractul nu mai este de schimb, ci unul nenumit.
Cand ambele prestatii au ca oblect o suma de bani, operatiunea
juridica nu fi calificata vanzare, ci un contract de schimb
2
exemplu, 10 bancnote de 5 lei contra bancnotei de 50 lei)
De asemenea vanzarii, numai prin natura sa
contractul de schimb transmite de proprietate lntre coper-
mutanti, !nsa el poate mijloci vaiabil ?i alte reale ori de

Este posibil ca va!oarea bunurilor ce fac obiectul prestatiilor


In contractul de schimb sa
fie inegala, caz In care diferenta
poate fl suma de bani numita
Sulta trebuie Tnsa caracterul anc:p:;:o

~i nu

Contractui de schimb este In Codu!


a V-a , Titlul contracte
17631765.
!I-a. Caracterele
schimbu! se caractereie
sale.
Schimbul are caracter consensual. 1178 c
a cord daca
o anumita forrnalitate

Schimbul este 1nsa numai In

Orept civil. Contracte speciale, Editura Lumina Lex,

Echiva!errtul nu poate fi nici o suma de bani sau baneasca, caz In


care contractul este de vanzare-cumparare; a se vedea C. Toader, op. cit., p. 105.
S-a apreciat ca suntem in situatia unei vanzari cu dare In plata accesorie
3

a se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 118-199.


198
Prin exceptie, In unele cazuri, schimbul devine contract
Astfe!: 11 drepturile reale asupra imobilelor cuprinse In cartea funciara
se dobandesc, atat fntre parti, cat 5i fata de terti, numai
rea /or In cartea funciara, pe baza ,,actului autentic notarial"
~i art. 888 C. civ.}.
Ad probationem, In toate cazurile cand bunul are o valoare mai
1
mare de 250 bani este ceruta forma scrisa (art. 303 C. proc. civ.) .
b). Schimbul este un contract bilateral (sinalagmatic},
rece prin lncheierea sa da na;;tere la obligatii reciproce
contractante.
In acest context, copermutantii sunt obligati sa-;;i predea
bunurile obiect al contractului de schimb ~i sa
se
(art. 1764 a!in. 2 C. civ.).
c). Schimbul este un contract cu tit!u oneros,
parti urmaresc anumite interese patrimoniale,
echiva!ent In schimbul prestatiei la care se
d). Schimbul este comutativ, deoarece
obligatiilor reciproce sunt cunoscute de de la lncheierea con-
tractului (?i deci obligatiile partilor nu depind de un eveniment viitor
~i incert, care ar face sa existe ;;anse de sau de
e). Schimbul este, de regu!a, un contract dub!u translativ de
proprietate 2 , astfel caprin efectul realizarii acordului de
consensu} ;;i independent de
lncheierea contractului, dar opereaza ;;i pro-
prietate.
Potrivit regulii instituita de Noul cod civil contractele transla-
tive de proprietate, ,,cat timp bunul
tului ramane In sarcina debitorului
proprietatea a fost transferata
a bunuiui, debitoru! obligatiei de

1
Cu toate acestea, se poate face dovada cu martori, contra
a oricarui act juridic, indiferent de valoarea lui, dad\ a fost facut de acesta in
exercitiul activitatii sale profesionaie.
2
,,Doublement translative de propriete de choses"; a se vedea
Droit civil, Les contrats speciaux, Da!loz, Paris, 2000, p. 59.

199
prestatie, iar daca a primit-o, este obligat sa o restituie (art. 1274
alin. 1 C. civ.)1.
Sectiunea a m-a. Reguli aplkabile schimbului
Cele mai multe reguli aplicabile schimbului sunt preluate, co-
respunzator, din materla contractului de vanzare-cumparare 2
Potrivit art. 1764 alin. 1 din Noui cod civil, dispozitiile ,,privi-
toare la vanzare se aplica ... ~i schimbului".
1n acest context, reamintim ca, potrivit art. 1651 C. civ., dispo-
zitii!e ,,privind obligatiile vanzatorului se aplica, in mod corespun-
zator, obligatiilor lnstrainatorului In cazul oricarui alt contract avand
ca efect transmiterea unui drept".
Din textele de lege lntelegem ca ,,dispozitiile de la vanzare" se
aplica ,,in mod corespunzator" {fara !nsa a constitui dreptul comun In
3
materia contractului de schimb)
Precizam ca preluarea regulilor de la vanzare s-a facut prin dis-
pozitiile exprese ale art. 1651 ~i art. 1764 C. civ. (~i nu In temeiul unui
drept comun, deoarece vanzarea ~i schimbul sunt contracte inde-
pendente).
Normele lmprumutate de la vanzare sunt numai cele care co-
respund naturii ~i efectelor contractului de schimb.
Precizam ca, de regula, sunt preluate de la vanzare numai nor-
me!e ce privesc bunul - ca obiectul prestatiei vanzatorului (nu ~i cele
referitoare la pret}. Ca exceptie, atunci cand prestatiile partilor nu
sunt egale '.?i echivalenta se restabile;?te prin plata unei sume de bani,
pentru obligatia de plata a sultei se aplica dispozitiile privind p!ata
4
pretului

1
Cu toate acestea, creditorul pus In lntarziere preia riscul pieirii fortuite a
bunului. El nu se poate elibera chia; dad\ ar dovedi ca bunul ar fi pierit ~i daca ob!i-
de predare a fi fost executata !a timp (art. 1274 alin. 2 C civ.).
2
Astfe!, regulile prevazute de lege privind conditiiie de validitate, forma,
efecte, publicitate etc., in materie de vanzare-cumparare sunt valabile, In principiu, ~i
pentru contractul de schimb; a se vedea Fl. Motiu, op. cit., p. 114.
Tot astfel, ~i In legislatia franceza. Potrivit art. 1707 C. civ. francez, regulile
3

vanzarii se ap!ica ~i schimbului; a se vedea J. Huet, op. cit. {2001), p. 665.


Ca ~i vanzarea, schimbul poate fi precedat de un antecontract; a se vedea
4

C.A.B., s. a IV-a civ., dee. nr. 1527/2001, in Practica judiciara civi!a 2000-2001,
Coleqia lex Expert, p. 75-80.

200
Pentru a opera schimbui bunurile trebuie sa
fie proprietatea
copermutantilor, deoarece ,,Nimeni nu poate transmite sau constitui
mau multe drepturi decat are el insu~i" {art. 17 alin. 1 C. dv.).
Tn materia vanzarii lucrului altuia, valabilitatea contractului va
fi apreciata In raport cu cele doua situatil evidentiate indirect, de
Noul cod civil.
a). Atunci cand transferul proprietatii se realizeaza fn momentul
incheierii contractului, daca copermutantii nu au fiecare ca!itatea de
proprietar, contractul de schimb este sanctionat cu nulitatea.
b). Atunci cand transferul proprietatii (~i al bunurilor) este
amanat la un moment ulterior !ncheierii contractului, dad\ copermu-
tantii nu au devenit proprietarii bunurilor, contractul schimb va fi
sanctionat cu rezolutiunea (pentru nelndeplinirea obligatiei de a do-
bandi lucrul ~i a ,,asigura" astfel transferul dreptului de proprietate) .
1

In caz de evictiune (totala), potrivit art. 1700 C. copermu-


tantul evins poate cere rezolutiunea contractului i daune-interese.
Astfel, celalalt copermutant va fi obligat:
- sa restituie bunul primit la incheierea chiar
daca, la data evictiunii, valoarea bunului vandut a crescut sau
bunul a capatat lmbunatatiri insemnate;
- sii pliiteasca valoarea fructelor pe care a
inapoieze tertului evingator;
- sa achite cheltuielile de judecata ocazionate de ""'''"'""'"
tertul evingator, precum ~i cheftuieli!e de
executarea contractului;
- sa plateasca sporul de valoare ,,.,..,,..,,,,,,,,,,.,, mo-
mentul incheierii contractului ~i producerea precum ~i
COtigurile nerealizate din cauza evictiuniL
In doctrina s-a apreciat ca, In ceea ce-1 pe copermu-
tant, se acorda privilegiul vanzatorului numai

1
Prin particu!aritatile sale, schimbul iucrului a/tuia poate crea situatii inedite
precum: numai unul dintre copermutanti este proprietaru! bunurilor sau numai urml
dintre drepturile de proprietate se transfera imediat. Tn noile conditii ale art. 1683
C. civ. ~i In lipsa unor dispozitii de reglementare In materie, so!utiile urmeaza a fi pro-
puse de doctrina ~i jurisprudenta.
201
creantei de sulta, nu ;;i pentru garantarea altor obligatii (deoarece
acest privilegiu nu este aplicabil decat In cazul obligatiilor bane;;ti 1 ).
De predzat ca, unele reguli ale vanzarii (de stricta interpretare)
nu se aplica prin ana!ogie ~i contractului de schimb. De exemplu,
doctrina a apreciat ca, In privinta interpretarii contractului de schimb,
regula generala aplicabila va fi cea prevazuta de art. 1269 alin. 1
C. civ. (in dubio pro reo), ;;i nu cea particulara din materia vanzarii
(respectiv in dubio contra stipulantem).
Singura dispozitie speciala de fond din Noul cod civil se refera la
,,cheltuielile schimbului". Astfel, In lipsa de stipulatie contrara, coper-
mutantii suporta In mod egal cheituielile incheierii contractului de
2
schimb {art. 1765 C. civ.)
Sectiunea a IV-a. Partkularitati ale schimbului de imobile
Astfel, art. 885 C. civ., ,,drepturile reale asupra imobi-
lelor cuprinse !n cartea fundara se dobemdesc, atat lntre parti, cat [ii
de numai prin fnscrierea !or fn cartea funciara, pe baza
actului sau faptului care a justificat lnscrierea" {s.n.).
art. 888 C. civ., u1nscrierea in cartea fundara
rn baza fnscrisului autentic notarial, a hotararii judeca-
a certificatului de mo~tenitor ... " (s.n.).
formei autentice cerute de lege ad vali-
ditatem este nulitatea absoluta a contractului (art. 1242 alin. 1 C. dv.).
De regula, forma autentica nu este ceruta In cazu! unui ante-
contract de schimb al unui imobii.
Ca ce are ca obiect dreptul de proprie-
tate asupra imobilului sau un alt !egatura cu acesta se poate
nota fn cartea promitentul este inscris In cartea fun-
ca titularul dreptului care face obiectul promisiunii, iar antecon-
sub respingerii cererii de notare, prevede ter-
menu! care urmeaza a fi incheiat contractul (art. 906 alin. 1 C.

1
A se vedea !. Dogaru, Drept civil. Contracte speciaJe, Editura All Beck,
2004, p. 302-307.
Evident regula de la vanzare nefiind aplicabila, In acest caz; a se vedea
E. Safta-Romano, op. cit., p. 50.
202
fn acela~i context ;;i art. 3
legea nr. 312/2005 (privind art. 44 alin. 2 teza a II-a
din Constitutie) in care se
tenilor statelor membre ale Uniunii
domiciliati intr-un stat membru sau In

mane"
Dispozitiile legale de mai sus,
apiicabil dobandirii terenurilor de catre

1
Astfe!, potrivit art. 3 ;;i art. din lnstrainarea
statelor membre poate !ncepe numai de la data aderarii
Europeana, respectiv 2007
de caiitatea dobanditorului sau a
2
Ase vedea C. Toader, op. cit., p. 108; C.A.8., s. a dee

203
Capitolul m. Contractul de donatie
Seciiunea I. Delimitarea contractului de donaiie
1. Notiune ~i reglementare

Tn doctrina de specialitate timpurie, s-a opinat sugestiv ca ,,cine


daruie~te In timpu! vietii, precis o sa regrete, mai tarziu" (Antoine
Loysel- celebru ganditor ~i jurist, 1536-1617).
Donatia este deci, un act juridic sui-generis, caracterizat astfel
In special, prin inegalitatea dintre prestatiile partilor. De~i se accepta
unanim ca donatia este un contract, Codul civil o reglementeaza ca
liberalitate, alaturi de testament {~i nu In titlul rezervat diferitelor
contracte speciale).
Donatia este contractul prin care se transfera, gratuit ~i irevo-
cabil, un drept real sau de creanta, de la donator la donatar1.
Tn contractul de donatie, donatorul l~i manifesta intentia libe-
rala (animus donandi), prin care i!?i miqoreaza propriul patrimoniu,
fara a urmari sa prirneasca ceva In schimb
2

,,Ubera!itatea este actul juridic prin care o persoana dispune cu


titlu gratuit de bunurile sale, In tot sau In parte, In favoarea unei alte
persoane" (art. 984 alin. 1 C. civ.).
Potrivit art. 984 alin. 2 C. civ., ,,nu se pot face iiberalitati decat
3
prin donatie sau prin legat cuprins In testament" La cele doua In
doctrina recenta rnai se adauga ~i mecenatul
4

1
Potrivit art. 985 C. civ., ,,Donatia este contractul prin care, cu intentia de a
gratifica, o parte, numita donator, dispune In mod irevocabil de un bun In favoarea
ce!eilalte pan;i, numita donatar".
2
Donatia este un contract 'in care donatarul joaca un rol mai putin important,
vointa donatorului fond preponderenta"; a se vedea Ph. Malaurie, L Aynes, Cours de
droit civil, Cujas, Paris, 1989, p. 191.
3
Din cele de mai sus, rezulta ca, In conceptia legiuitoruiui din 2009, !ibera-
litatea este un ,,act juridic" cuprins lntr-un alt act juridic (contractul de donatie sau
legatul).
4
A se vedea G. Boroi, C.A. Anghelescu, op. cit. (2011), p. 111. Precizam ca
mecenatul este un ,,act de liberalitate prin care o persoana fizica sau juridica, numita
hiecena, transfera, fara obligatie de contrapartida directa sau indirecta, dreptul sau
de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare catre o per-
Tmpreuna cu contractele dezinteresate (de exemplu, como-
datul, mandatul, depozitul etc.}, donatia face parte din categoria ac-
telor cu titlu gratuit, ,,prin care una dintre parti urmare~te sa procure
ceieilalte parti un beneficiu, fara a obtine In schimb vreun avantaj"
(art. 1172 alin. 2 C. civ.}.
Donatia este, totodata, o liberalitate inter vivas, deoarece se
lncheie ~i l;;i produce efectele, de regula, In timpul vietii donatorului
(spre deosebire de testament, care este tot o liberalitate, lnsa mortis
1
causa} .
Calificarea contractului ca donatie are drept criteriu principal
intentia liberala (animus donandi) a donatoruiui. Astfel, In materie de
liberalitati, elementul vointei prezinta, mai mutt ca oricfmd, o impor-
tanta deosebita, deoarece prin aceste acte {cu caracter gratuit)
dispunatorul lnstraineaza bunurile sale fara a primi un echivalent In
schimb (cum se lntampla de obicei).
Dupa forma de realizare a vointei animus donandi, donatiile
pot fl: directe (realizate cu respectarea formei autentice), indirecte
(lnfaptuite pe ca!ea unui act juridic decat donatia; de
renuntarea la un drept, remlterea de datorie,
sau [deghizate sau sub
titlul oneros" (s.n.)J.
Amintim in acest context ~i viitorilor
sub conditia incheierii casatoriei. Potrivit art. 1030 C. civ., In
acest caz, dad\ conditia nu se (~i nu se
1ncheie), donatia este
Donatiiie sunt reglementate
a IV-a Titlul Ill, intitulat ,,Liberalitatile", "'"'''"""I."
1033. donatiile au fost ,..0 ,,1c.."" 0 '"i"::>'!'o alaturi de testamente
liberalitati inter ~i nu cu celelalte
contracte (specia!e) civile.
Alte acte normative
nr. contracte

soana flzica, ca activitate fiiantropica cu caracter umanitar, pentru desfa;;;urarea unor


activitati In dorneniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau ;;;tiintific - cercetare
fundarnentala sau aplicata" 1 alin. 3 din legea nr. 32/1994 a sponsorizarii).
1
Ase vedea I. Reghini, S. Diaconescu, P. Vasllescu, op. cit., p. 143.

205
1
noi", respectiv contractul de sponsorizare ;;i contractul de mecenat.
.,
j
Tot astfel ;;i Legea nr. 95/2006 privind reforma In domeniul sanatatii,
cu modificarile ulterioare (Titlul VI ,,Efectuarea prelevarii ;;i transplan-
tului de organe, tesuturi ;;i celule de origine umana in scop terapeu-
tic"); Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor poli-
tice ;;i a campaniilor electorale, Legea nr. 246/2005 pentru aprobarea
O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociatii ;;i fundatii.
2. Caractere

a). Donatia este un contract unilateral. De;;i actul juridic se


incheie prin acordul celor doua parti, numai una dintre acestea are
obligatii contractuale (donatorul).
In principiu, donataruf nu l~i asuma obligatii fata de donator.
Se accepta unanim lnsa ca donatarul trebuie sa aiba o obligatie de
recuno~tinta (fata de donator).
De regula, obligatia de recuno~tinta a donatarului In
general, o obligatie mora!a ~i, pe cale de consecinta, nelndeplinirea ei
nu poate atrage in mod direct sanqiuni juridice.
Ca exceptie, In cazul In care lipsa de
forma ingratitudinii, de art. 1023 C.
revocata.
b). donatorul

sarcinii. Tn aceasta situatie,


In sarcinii, devine sinalagmatica.
un contract solemn, este supusa
ad validitatem de art. 1011
se incheie lnscris

1
Sponsorizarea este un contract ,,prin care doua persoane convin cu privire
la transferul de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace
financiare pentru sustinerea unor activitati tara scop lucrativ desfa)urate de una
dintre parti, denumita beneficiarul sponsorizarii" 1 aiin. 1 din !ege}.
Se obi;;nuie'?te sa se spuna ca forma donatiei este ceruta ad validitatem sau
2

ad soJemnitatem; a se vedea G. Boroi, op. cit., p. 195.

206
Exceptie de la regula de mai sus fac donatiile indirecte, dona-
tille deghizate ~i darurile manuale (care se perfecteaza valabil numai
1
prin predare, traditiune) .
d}. Donatia este un contract translativ de proprietate.
prin lncheierea contractului, dreptul de proprietate este transferat de
la donator la donatar {la fel ca ~i la vanzare).
Donatia este lnsa translativa de proprietate numai natura
sa, contractul putand transmite valabil ~i un alt drept (de
un alt drept real sau un drept de creantaj.
Tn principiu, ~i 1n cazul donatiei, de se tran-
sfera din momentui lncheierii contractului, dar este ca partile
(solo consensu} sa amane acest moment.
Ca exceptie, amanarea transferu!ui dreptului de nu
este posibila In cazui darului manual, deoarece, fiind un contract
incheierea sa valabila presupune (pe de ;;i
tiunea (predarea) bunului la momentul i'ncheierii contractului.
Precizam ca
In contractele unilaterale riscul pieirii fortuite a
bunului nu se pune.

de

sa de art. 1179
C. civ.

Potrivit ;;i contractului de


..,,...,,._,;.,,,,, de a contracta constituie
art. 987 alin. 1 C.

1
Cand donatia se !ncheie prin oferta urmata de acceptare, atat oferta, cat ;;i
acceptarea ,,trebuie sa lmbrace forma autentica"; a se vedea FL Motiu, op. cit.,
p. 125.

207
Atat donatorul, cat ;;i donatarul trebuie sa aiba capacitatea
necesara pentru a lncheia acte de dispozitie.
Potrivit Noului cod civil, In cazul donatiei lncheiate fntre absenti:
Conditia capacitatii de a dispune prin liberalitati trebuie lndepli-
nita la data la care dispunatorul l;;i exprima consimtamantul (art. 987
alin. 2 C. civ.}.
Conditia capacitatii de a primi o donatie trebuie !ndeplinita la
1
data la care donatarul accepta donatia (art. 987 alin. 2 C. civ.)
lncapacitatile in materie pot fi: absolute, cand persoana In
cauza nu poate face ;;i nici primi donatii, ;;i incapacitati relative, care
presupun ca incapabilul nu poate dona anumitor persoane ;;i nici
primi de la unele dintre ele.
lncapacitatile la Yncheierea contractului de donatie sunt expres
!ji limitativ previizute de lege. Ele urmeaza a fi analizate in continuare
dupa cum interdictia este de a dispune sau de a primi donatii.
Contractul se lncheie de regula In beneficiul donatarului, lnsa
partile pot conveni ca beneficiarul donatiei so fie o terta persoani:i. Tn
acest caz, ,,dispunatorul trebuie sa II determine pe beneficiarul libe-
ralitatii ori eel putin sa prevada criteriile pe baza carora acest bene-
fidar sa poata fi determinat la data la care iiberalitatea produce efec-
2
te juridice" (art. 989 alin. 1 C. civ.)
Poate beneficia de o donatie $i o persoana care nu exista la data
incheierii contractului, ,,daca aceasta (donatia s.n.) este facuta in fa-
voarea unei persoane capabile, cu sardna pentru aceasta din urma de
a transmite beneficiarului obiectul liberalitatii lndata ce va fi posibi!''.
Tot astfel, este valabila ;;i donatia facuta unei persoane desem-
nate de donator, ,,cu o sarcina in favoarea unei persoane alese fie de
gratificat, fie de un tert desemnat, la randul sau, tot de catre dispu-
nator" (art. 989 alin. 2 ;;i 4 c. civ.).

1
lntrucat dispozitiile legii sunt discutabiie, 'in cazul lncheierii donatiei lntre
absenti, apredem ca donatorul trebuie sa fie capabil atat la momentele ofertei $i al
acceptarii, cat 'ii la momentul primirii comunicarii actului de acceptare; a se vedea 'ii
Fr. Deak, op. cit., p. 139.
2
Donatorul ,,nu poate lasa unui tert dreptul de a-I desemna pe beneficlarul
liberalitatii sau de a stabili obiectui acesteia. Cu toate acestea, repartizarea bunurilor
transmise prin legat unor persoane desemnate de testator poate fi lasata la apre-
cierea unui ten;" (art. 989 alin. 3 C. civ.).

208
In conditiile Noului cod civil, persoanele juridice pot primi do-
natii $i testamente, In conditiile dreptului comun, de ia data actului
de lnfiintare sau, in cazul fundatiilor testamentare, momentul
deschiderii mo~tenirii testatorului, chiar ~i In cazul In care liberalita-
tile nu sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia fiinta In mod
legal (art. 208 C. civ.).
A. lncapacitati de a dispune prin dona1ii.
Potrivit art. 988 alin. 1 C. civ., In prindpiu, ,,eel lipsit de capa-
citate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nu poate
dispune de bunurile sale prin liberalitati, cu exceptia cazurilor preva-
zute de lege" (s.n.).
Sunt deci, In principiu, incapabili de a dispune prin donatii:
minorii ~i interzi}ii judeci1tore$ti.
a). Potrivit art. 988 alin. 1 C. civ., minorii nu pot face donatii (nici
cu lncuviintarea parintilor ~i nici cu autorizarea instantei de tutela).
Mai mult, ,,nici chlar dupa dobandirea capacitatii depline de
exercitiu persoana nu poate dispune prin liberalitati In folosul
care a avut calitatea de reprezentant ori ocrotitor legal al sau, lnainte
ca acesta sa fi primit de la instanta de descarcare pentru ges-
tiunea sa". Se excepteaza situatia care reprezentantul ori,
caz, ocrotitorul legal este ascendentul dispunatorului 988 alin. 2
1
C civ.)
1n cazul In care minorul se casatore~te ~i
tate de exercitiu deplina, el va sa !ncheie valabil contracte de
donatie.
Tot astfel, va putea dispune ;;i minorul care a
impiinit varsta de 16 ani ;?i care a dobandit n"1nr:>T<=> de """'"'rr...-1

antidpata, acordata de instanta de


(art. 40 C. civ.).
b). Persoanele puse sub
fiind iipsite de capacitate de
contracte de atat mai mu!t cu
tracta}.

1
In acest caz, nerespectarea
tivii a donatiei.
209
De precizat ca
aiienatul sau debilul mintal, nepus sub interdic-
tie, este prezumat a fi normal, iar actele lncheiate de el var fi valabile,
pana cand acesta va fi pus sub interdictie (momentul de referinta al
capacitatii persoanei fiind, evident, eel al lncheierii contractului).
Sanqiunea nerespectarli incapacitatii minorilor ~i a interzi~i!or
judecatore~ti de a dispune prin donatii este nulitatea absoluta a
actului 1ncheiat1.
Ca exceptie la cele de mai sus, In conditiile art. 41 alin. 3 ~i
art. 43 alin. 3 C civ., minorii !jf interzi!jii judecatore!jti (fara exceptie}
pot fncheia singuri donatii, ,,de mica valoare, cu caracter curent ~i
care se executa la momentul 1ncheierii ior".

B. lncapadtati de a primi donatii.


Potrivit art. 990 alin. 1 C. civ., sunt anulabile donatille ,,facute
medici!or, farmacitilor sau a/tor persoane, !n perioada In care, In
mod direct sau indirect, Ii acordau 1ngrijiri de specialitate dispuna-
toruiui pentru boala care este cauza a decesului" (s.n.).
Dispozitiile de mai sus sunt aplicabile ~i In privinta preotifor sau
a altar persoane care acordau asistenta religioasa in timpul bolii care
este cauza a decesu!ui.
Ca exceptie, donatiile sunt valabile, daca (In situatia de mai sus)
au fost facute:
- sotului, rudelor In !inie sau colateralilor privilegiati;
- altor rude pana
la al patrulea grad daca, la lncheie-
donatorul nu are sot !;ii nici rude In linie dreapta sau

a decedat din cauza termenui de pres-


a dreptului la actiunea In anu!area curge de la data la
care mo;;tenitorii au luat cuno;;tinta de existenta contractuiui.
cazul In care s-a restabilit", actiunea In anu-
fi introdusa In termen de 3 ani de la data res-
990 alin. 5 C. civ.).

lncapacitatile speciale de a dispune sunt, In nostru, numai de


folosinta, ,,cu alte cuvinte, legea refuza incapabilului ( ... ) chiar dreptul de a dispune
prin donatie sau !egat" (s.n.); a se vedea M. Eliescu, iVlo~tenirea ~i devolutiunea ei In
dreptu! RSR, Editura Academiei, Bucure?ti, 1966, p. 158-163.

210
Nerespectarea incapacitatilor de a primi donatii, enumerate
mai sus, se sanctioneaza cu nu/itatea relativa a contractului.
C. im::apadtati privind dona~iile de organe.
Codul civil ;;i Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul
sanatatii cuprind dispozitii prin care sunt instituite referi-
toare la prelevarea ;;i de organe.
Potrivit art. 67 C. civ., nicio nu
experientelor, testelor, preievarilor, tratamentelor sau altor inter-
ventii In scop terapeutic ori in scop de cercetare In
cazurile }i in conditiile expres ~i limitativ de
~i transplantul de
gine umana de la donatori In viata se fac
ditiile prevazute de lege, cu acordul
acestora ;;i numai dupa ce au Jost
riscurilor interventiei (art. 68 a!in. 1 C.
1n toate cazurile de mai sus, donatorul reveni asupra
consimtamantului dat, pana
'in momentul
Potrivit art. 68 alin. 2 C.
~i ce!ule de
a/fate in
mintal, unei mintale grave sau dintr-un motiv simi-
in afara cazuri!or expres
De asemenea, orice acte care au ca obiect conferirea unei
valori patrimoniale
sunt lovite de nulitate
lua toate ma-
surile necesare
gere adusa uman, precum ~i
ne repararea daunelor materiale ;;i morale suferite"
distincte

1
Legea face distinctia lntre donator decedat activitate cardiaca ~i cu
activitate cardiaca.
211
Potrivit art. 144 lit. a din Legea nr. 95/2006, astfel cum a fost
modificat prin art. 1 pct. 8 din O.U.G. nr. 35/2012, prelevarea de
organe, tesuturi !_?i celule de origine umana, in scop terapeutic, se
poate efectua de la persoane majore In viata, avand capacitate de
exercitiu deplina, dupa obtinerea consimtamantului informat, scris,
liber, prealabil ~i expres. Este interzisa prelevarea de la persoane fara
discemamant.
In mod exceptional, In cazul In care donatorul este minor i
este ruda de pana la gradul al IV-lea cu primitorul, este admisibiia
prelevarea de celule stem hematopoietice medulare sau periferice, In
conditiile prevazute de art. 145 alin. 2.
Consimtamantul donatoru!ui major ,,trebuie sa fie informat,
scris, liber, prealabil ~i expres" (art. 144 lit. a).
Consimtamantul se semneaza numai dupa ce donatorul a fost
informat de medic, asistentul social sau alte persoane cu pregatire de
specialitate asupra eventualelor riscuri ?i consecinte pe plan fizic,
psihic, familial, profesional ?i soda!, rezultate din actul prelevarii
(art. 144 lit. b).
Donatorul poate reveni, lnainte de prelevare, asupra consim-
tamantului dat (art. 144 lit. c).
Donatia de maduva osoasa de la minori se poate face numai cu
consimtamantul minorului daca acesta a lmplinit varsta de 10 ani ~i
cu acordul scris al ocrotitorului legal, respectiv al parintilor, tutoreiui
sau al curatorului 1 .
In cazul donatorului care are eel putin 10 ani, consimtamantul
acestuia, scris sau verbal, se exprima In fata pre~edintelui tribunalului
In a carui circumscriptie teritoriala se afla centrul unde se efectueaza
transplantul sau al tribunalului In a carui circumscriptie teritoriala
locuie?te donatorul, dupa efectuarea obligatorie a unei anchete de
catre direqia generala de asistenta sociala ;;i protectia copilului
(art. 145 alin. 2 lit. a ~i b ;;i alin. Refuzul scris sau verbal,
impiedica orice prelevare.
Pre!evarea ;;i ~i celule de ori-
gine umana ca urmare a exercitarii unei de natura fizica

1
Daca minorui nu a lmplinit 14 ani, prelevarea se poate face cu acordul
ocrotitorului legal.

212
sau morala asupra unei persoane sunt interzise (art. 144 lit. d). De
asemenea, atat donatorul, cat ~i primitorul vor semna un act autentic
prin care dedara ca donarea se face In scop umanitar, are caracter
altruist ~i nu constituie obiectul unor acte ~i fapte juridice In scopul
obtinerii unui folos material sau de alta natura (art. 144 lit. f).
Prelevarea de organe, tesuturi sau celule de la donatorul viu se
va efectua cu avizul comisiei de avizare a donarii de la donatorul viu,
constituita In cadrul spitalului In care se efectueaza transplantul.
Aceasta comisie va evalua motivatia donarii ~i va controla respec-
tarea drepturilor pacientilor (art. 146 aiin. 1}.
Datele privind donatorul ~i receptorul, inclusiv informatiiie ge-
netice, la care pot avea acces tertii, vor fi comunicate sub anonimat
(art. 146 alin. 7). In cazul In care donatorul nu dore~te sa !;;i divulge
identitatea, se va respecta confidentialitatea donarii, cu exceptia ca-
zurilor In care declararea identitatii este obligatorie lege 146
alin. 8).
b). Donatia de organe de la persoanele decedate se
numai daca moartea cerebrala a fost confirmata medical.
Prelevarea de organe de la decedate se face cu
respectarea a doua conditii:
- numai daca exista fn serfs ai
abilitate;
- daca prin actul prelevarii
medico-legalii solicitata In conditii!e
avand

toarea ordine: sot


alta ruda In linie colaterala pana la
consimtamantul va fi luat de la persoana
sa 11 pe defunct.
Ca
cand persoana
donarii
inscrierea in Registrul national

Prelevarea de organe, ~i celule de la donatorii


se efectueaza numai un control clinic laborator
213
excluda orice boala o posibila contaminare sau alte afec-
care un rise pentru prlmitor.
Pentru a fi efectuat transplantul de organe, donatarul trebuie
sa i;;i manifeste i'n scris consimtamantul, dupa ce a fast informat
1
asupra riscurilor ;;i beneficiilor procedeului .
Cand persoanele donatare sunt minori sau persoane lipsite de
de exercitiu, consimtamantul va fi dat pentru ei de parinti
sau de ceiela!te persoane care au calitatea de ocrotitor legal al aces-
tora.
mod transplantul se poate efectua fora consim-
tamantul persoanei donatare sau a 1mputernicitilor dato-
rita unor obiective, cu familia ori cu reprezentan-
al primitorului, aflat In imposibilitate de a-~i da consimta-
lua ar conduce ine-

a tat
ale cuantu-

de ca!itatea
fizica lntr-un an
minime brute pe la
la data de 1 ianuarie a anului iar

1
Cand donatarul este acesta

mentionat ca iipsa consim1)lmantului nu lmpiedica efectuarea transplan--


tului cazuri de exceptie, dar numai daca se la consimtamantul donata-
ru/ui-primitor.

214
primita de la o persoana juridica 1ntr-un an nu poate fi mai mare de
500 de salarii de baza minime brute pe tara (In acestea incluzandu-se ~i
valoarea bunurilor mobile ~i imobile, precum ~i a servidilor nr~>CT":>i"O
identitatea donatorului poate ramane confidentiala, la solicita-
rea scrisa a acestuia, dar nu ~i pentru o donatie anuala mai mare de
10 salarii de baza minime brute pe tara. Suma totala primita de un
partid politic ca donatii confidentiale nu poate depa~i echivalentul a
0,006% din veniturile prevazute in bugetul de stat pe anul '''"0 n""-.'
Sunt interzlse donatiile de bunuri ori bani sau serviciile presta-
te gratuit, /acute cu scopul evident de a obtine un economic
sau politic.
Sunt incapabile de a face donatii autoritatile ori
bfice, regiile autonome, companiile nationale,
sau bancare cu capital integral ori major/tar de stat
asemenea, este interzisa acceptarea din unui sindicat
sau a unui cult religios, indiferent de natura acestora (art. 10 alin. 3}.
Donatiile facute partidelor politice din altor state ori a
organizatiilor din strainatate, precum ~i din partea fizice
sau juridice straine sunt interzise.
Ca exceptie, sunt admise donatiile In bunuri
necesare activitiitii pofitice, dar care nu sunt materiale de propagan-
da electorala, primite de la organizatii politice la care
partidul politic respectiv este afiliat sau de la
politice aflate In relatii de colaborare
Donatiile acceptate de catre
prevederilor legale sunt sanctionate cu
dispozitiilor fiind de ordine publica), iar
confisca ~i se fac venit !a bugetul de stat.

2. Formarea acordului de""'"""'""'

Pentru ca donatia In primul


sa aiba la baza acordul de vointe al este !?i
o liberalitate, acordul partilor trebuie sa
nandi a donatorului !?i acceptarea acesteia de catre

1
,,Aceasta intentie ( ... ) justifica marirea unui patrimoniu i'n detrimentul altuia,
constituind cauza ei"; a se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 124.

215
De prindpiu, consimtamantul, ca element de validitate a con-
tractului, trebuie sa fie valabil (neviciat). Consimtamantul este viciat
cand este dat prin eroare, surprins prin dol sau smuls prin violenta
(art. 1206 alin. 1 C. civ.).
In materie de liberalitati, vicierea consimtamantului se face, de
regula, prin dol, manifestat sub forma captatiei sau a sugestiei 1
Sugestia consta in folosirea unor mijloace nepermise, In scopul
de a sadi in mintea testatorului ideea de a face o liberalitate pe care
nu ar fi facut-o din proprie initiativa.
Captatia inseamna folosirea de manopere dolosive, In scopul
de a ln;;ela buna-credinta a testatorului pentru a-I determina sa faca
o liberalitate, fara de care nu ar fi facut-o.
Noul cod civil cuprinde dispozitii referitoare la oferta ;;i pro-
misiunea de donatie. le prezentam, In continuare, de;;i avem retineri
In ceea ce prive;;te utilitatea lor.
Potrivit art. 1013 alin. 1 C. civ., oferta de donatie poate fi
revocata cat timp ofertantul nu a luat cuno;;tinta de acceptarea desti-
natarului. lncapacitatea sau decesul ofertantului atrage ,,caducitatea
acceptarii" (s.n.)2.
Potrivit art. 1013 alin. 2 C. civ., ,,oferta nu mai poate fi accep-
tata dupa decesul destinatarului ei" (!}. Mo~tenitorii destinatarului
3
potlnsa comunica acceptarea facuta de acesta
Promisiunea de donatie este ,,supusa formei autentice" ~i, in
caz de neexecutare, ,,nu confera benefidaruiui decat dreptul de a
pretinde daune-interese echivalente cu cheltuielile pe care le-a facut
~i avantajele pe care !e-a acordat tertilor In considerarea promisiunii"
(art. 1014 C. civ.).

1
Ase vedea M. Eliescu, op. cit. (I), p. 178.
2
Astfel, pentru va!iditatea donatiei printr-un 'inscris separat, se cere ca
acceptarea sa aiba loc In timpul vietii donatorului. ,Jn caz de moarte a donatorului
mai lnainte de acceptare (cu care se echivaleaza situatia cand acesta devine
lncapabil), oferta devine caduca" (s.n.); a se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 130.
3
Oferta de donatie facuta unei persoane lipsite de capacitate de exercitiu se
accepta de catre reprezentantul legal, iar oferta de donatie facuta unei persoane cu
capacitate de exercltiu restransa poate fi acceptata de catre aceasta, cu lncuviintarea
ocrotitorului legal (art. 1013 alin. 3 ~i 4 C. civ.).

216
3. Obiectul contractului
Potrivit art. 1225 alin. 1 C. civ., ,,obiectul contractului ii repre-
zinta operatiunea juridica, precum vanzarea, locatiunea, lmprumutul
~i aitele asemenea".
Tn acord cu interpretarea doctrinara, apreciem ca operatiunea
juridica 1nseamna, In realitate, a te referi la conduita partilor. Astfel,
In cazul de fata obiectul contractului de donatie ,,II reprezinta dona-
tia", adica transmiterea dreptului real sau de creanta (indusiv com-
ponenta sa materiala, predarea lucrului} 1 .
Pot forma obiectul material al donatiei bunurile mobile ~i
imobiie care, deopotriva, trebuie sa
lndeplineasca (potrivit
comun) o serie de conditii, precum: sa fie In circuitui sa
terminate sau determinabile, posibile, licite ~i sa existe sau sa poata
exista In viitor (art. 1225-1229 C. civ.).
Exceptie de la conditiile aratate mai sus fac darurile
care nu pot avea ca obiect bunuri viitoare, 1ntrucat nu sunt
de traditiune. Bu nu rile mobile corporale cu o valoare de
lei pot face obiectul unui dar manual (art. 1011 alin. 4 C.
Bunurile mobile care constituie obiectul donatiei trebuie enu-
merate ~i evaluate fntr-un fnscris, chiar sub semnatura
sanctiunea nulitatii absolute - art. 1011 alin. 3 C. civ.}.
Ca ;;i In alte contracte transmisibile de
viitoare pot forma, in principiu, obiectul donatiei, cu exc:ecir1
nirilor nedeschise, care nu pot fi !nstrainate, sub
absolute (art. 956 C. civ.).
Cand bunul este individual determinat,
aiba calitatea de proprietar.

4. Cauza

Scopul (motivul) pentru care donatorul cu titlu gra-


tuit, proprietatea sau un alt drept patrimonial a!tei persoane
sa sa
existe, fie licit ~i moral. fn caz contrar, nu

1
Ase vedea G. Boroi, CA Anghelescu, op. cit, (2011), p. 153.
2
Potrivit art. 94 din Legea nr. 71/2011, piafonul valor1c al bunurilor mobile
corpora!e va fi actualizat periodic, prin hotarare a Guvemului.

217
lncheiata {pentru nelndeplinirea conditiilor prevazute de art. 1179
alin. 1 pct. 4 ;;i art. 1236 C dv.).
Donatia care are o cauza (scop) ce contravine legii sau bunelor
moravuri ori ordinii publice este nu/a absolut (dad\ este comuni:i)1.
Dovada cauzei ilicite este o chestlune de fapt ;;i poate fi facuta prin
orice mijloace de proba.
Cauza donatiei cuprinde doua elemente: intentia de a gratifica
;;i motivul determinant.
lntentia de a gratifica consta in transmiterea dreptului de pro-
prietate asupra unui bun sau altui drept real ori de creanta, cu titlu
gratuit. Vointa de a gratifica a donatorului este un element abstract,
obiectiv, invariabil ;;i comun tuturor contractelor de donatie. Evident
ca intentia de a gratifica este strans legata de consimtamantul liber
exprimat al donatorului.
Motivul determinant este scopul practic urmarit de donator,
element subiectiv, variabil ~i concret In fiecare contract de donatie
2

Seqiunea a Ill-a. Prindpiul irevocabilitatii spedale a donatiei


Potrivit art. 1270 alin. 1 C. civ., ,,Contractul valabil lncheiat are
de iege intre partile contractante". Cu alte cuvinte, orice
contract valabil lncheiat este :?i irevocabil. Astfel, actului juridic
bilateral sau nu i se poate pune capat numai prin vointa
unei singure parti (dupa cum nici actului unilateral nu i se poate pune
capat printr-o manifestare contrara de vointa a autorului lui).
putem spune ca donatia {ca ~i celelalte contracte
este In primul rand, temeiul dreptului comun
ca
este un contract).
nu este lnsa numai una generala (co-
d ~i o irevocabilitate proprie, speciald
din calltatea sa, distincta de celelalte con-
este ~i sensul dispozitiilor art. 985
este contractul prin care donatorul

1
Cauza actului consta In intentia de a gratifica, iar lipsa acesteia se
sanctioneaza cu nulitatea; a se vedea C.A. Bucure~ti, s. am-a civ., dee. nr. 3177/2001,
in Practica judiciara dvi!a 2001-2002, p. 102 ~i urm.
2
Ase vedea G. Boroi, op. cit., p. 241; D. Macovei, I.E. Cadariu, op. cit., p. 123.
218
dispune In mod irevocabil de un bun in
11

numita donatar".
Tn iiteratura de
a fost adesea

justifica prin ocrotirea intereselor


de proprietate de precum
interese!or ce intra in cu acesta din
urmare, contribuie la circuitului civil.
include in contract dauze care sa contravina
a unor dauze ce
permit donatoru!ui sa
o revoce
absolute a contractului
Ca
vada lntoarcerea bunurilor daruite", fie
fie

1. Clauze

1
Ase vedea Fr. Terre, Y. lequette, civil.
Dalioz, Paris, 1997, p. 351.
2
Conditia este pur daca realizarea
uneia dintre parti; de donez autoturismu! meu,

219
donatia este nula, chiar daca conditiile sunt simple potestative - nu
depind exclusiv de vointa donatorului)1;
b) donatia care impune donatarului plata datoriilor pe care
donatorul le-ar contracta In viitor, daca vaioarea maxima a acestora
2
nu este determinata In contractul de donatie ;
c} donatia care confera donatorului dreptul de a denunta unila-
teral contractul (este, de asemenea, nula, deoarece reprezinta o con-
3
ditie pur potestativa} ;
d) donatia care permite donatorului sa dispuna fn viitor de
bunul donat, chiar daca donatorul moare fara sa fi dispus de acel bun.
1n cazul de mai sus, ,,dad~ dreptul de a dispune vizeaza doar o
parte din bunurile donate" (;;i acestea sunt divizibile, partajabile),
,,nulitatea opereaza numai In privinta acestei parti", adica nulitatea
este partiala (art. 1015 alin. 2 lit. d C. civ.).
La clauzele de mai sus (incompatibi!e cu principiul irevocabili-
tatii donatiilor), Codul civil prevede alte doua clauze prohibite prin
dispozitiile sale:
- clauza prin care donatorul 11 obliga pe donatar sa conserve
bunul liberalitatii ~i sa-1 transmita unui tert desemnat tot de dispu-
nator (substitutia fideicomisara prevazuta de art. 993 c. civ.);
- clauza prin care, donatarul ,,este obligat sa nu conteste vali-
ditatea unei clauze de inalienabilitate ori sa nu so!icite revizuirea
conditiilor sau a sarcinilor" impuse 1n contract {art. 1009 alin. 1 C. civ.).
Nerespectarea interdictiei de mai sus se sanctioneaza cu ,,des-
fiintarea liberalitatii sau restituirii obiectului acesteia".

donez autoturismu! meu, daca vei dori sa ii prime~ti"; a se vedea G. Boroi, op. cit.,
p. 261.
1
Aceasta, deoarece donatia este o liberalitate, reglmul sau juridic fiind diferit
de contractele cu titlu oneros (care devin nule numai daca sunt afectate de conditii
potestative pure); a se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 143.
2
Tot nula absolut este :;;i donatia ce reprezinta o substitutie fideicomisara
(caz 1n care donatorul a desemnat un instituit cu obligatia de a pastra, a conserva :;;i a
remite bunul la moartea sa unei a!te persoane, numita substituit - art. 993 C. dv.).
3
Rezulta ca donatia face exceptie de la regula potrivit careia nimic nu se
poate opune ca partile sa prevada In contract o dauza de denuntare a acestuia; a se
vedea C. Statescu, C. B!rsan, op. cit., (2002), p. 66.
220
2. Clauze compatibile cu prindpiul irevocabilitatii donatiei

a) Donatia poate fi afectata de un termen. Clauza este permisa,


deoarece termenul, ca modalitate a actului juridic, nu afecteaza do-
bandirea dreptului transmis, cl numai exercitiul acestuia.
b) Donatia poate fi afectata ~i de o conditie, care 1nsa trebuie
safie exclusiv cazualii li mixta1 .
c) Donatia poate stipula plata datoriilor prezente (deci cu
anterioara 1ncheierii contractului).
d) Donatia ,,poate sa
prevada lntoarcerea bunurilor daruite"
conditiile prevazute de art. 1016 C. civ.).
3. Revocabilitatea donatiilor

Potrivit art. 1031 C. ,,orke donatie 1ncheiata lntre este


revocabila numai !n timpui casatoriei".
Revocarea donatiilor lntre soti este exceptie
de la principiul irevocabilitatii a donatiei 2 Ease realiza
vointa uni!aterala a sotului donator, de In care
s-a efectuat donatia (act autentic, sau dar
Dreptul sotului donator de a revoca libera!itatea este de
donatiei /acute sotul donator nu
are nici posibilitatea ca la de
revocare,deoarece este de ordine
publicil.
de a revoca fi exercitat
numai fn
1n caz de divort, revocarea
de. desfacere a r::,,c:-:>1rrugr
Nulitatea
de

1
A se vedea D. Alexandresco,
civil romtin in comparatie cu legife vechi 'ji cu 1.-.,;c1,,,~,;
p. 199.
2
In doctrina franceza, revocarea donatiilor este ca o atenuare a prin-
cipiului irevocabilitatii; a se vedea J. Maury, Successions et liberalites, Utec, Paris,
2001, p. 187.
3
Ase vedea D. Chirica, op. cit p. 169.

221
Donatia lntre soti devine definitiva ~i irevocabila dupa moartea
donatorului.
Revocarea donatiei dintre opereaza prin manifes-
tare de vointa a sotului donator (care nu este tinut de a o ;;i motiva).
Vointa sotului donator de revocare a donatiei fi manifestata
expres, prin solicitarea restituirii lucrului, dar ~i tacit (de exemplu,
cazul In care donatorul instituie un cuprins testament,
cu la lucrul In favoarea unei
Ca efect al donatiei, bunuri!e a!e unui
devin bunuri proprii ale celuilalt sot - donatar (fara a se
intrarea acestora 'In comunitatea !or de
Potrivit art. 1033 alin. 1 C donatia
reprezinta contractul secret, realizata
tatea donatiilor lntre soti, este
contextul de mai sus, este
orice ruda a donatarului la a carei mo;;tenire acesta ar avea
momentul donatiei ;;i care nu a din casatoria cu donatorul.

a IV-a.
Potrivit art. 1011 alin. 1 C.
ca este un contract solemn
tentic cerut ca element valabilitate a ~--~-
nu ca mij!oc de proba}, Ca

de!a

1
,,Elle (solennite, se relie techniquement a la substance de l'acte"; a se
vedea Fr. Terre, Y. Lequette, op, cit., p. 36R

222
~i inseparabila legiitura care, lmpreuna, fac din donatie eel mai spe-
cial contract (dintre ,,contractele speciale").
Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea a
contractu l u i.
Nulitatea donatiei pentru lipsa formei autentice fi invo-
cata de orice persoana sau de instanta, din ofidu {neputand fi lnla-
turata In niciun fel).
Pentru a deveni donatia care nu respecta conditia de
forma ceruta de lege trebuie refacuta, i'n lntregime (alt
Ca exceptie, s-a admis ca, dupa moartea donatorului, nulitatea
donatiei pentru nerespectarea conditiei de forma poate fi acoperita.
Astfel, ,,confirmarea unei liberalitati de catre
ori cu titlu universal ai dispunatorului atrage renuntarea la de
a opune viciile de forma sau orice alte motive de fara ca prin
aceasta renuntare sa se prejudicieze drepturiie 1010
C. civ.}.
fn cazul In care donatia se 1ncheie prin
cirea speciala a acestuia trebuie sa tot forma
nea actului ce urmeaza a fi lncheiat
donatie}.
Cand se
separate, ambele acte

daca nu s-a fixat un


vietii lul ;;i lnainte de a
Potrivit art. 1011 alin. 3 C. enume-
rate ;;i evaluate lntr-un cere, In cazul dona-
tiei de bunuri mobile, "'"''"''""''""' unui stat estimativ
validitate a contractului.

1
Ase vedea Fr. Deak, op. cit., p. 130.
2
Notificarea acceptarii, neavand caracter n"rc:nn"'' poate fi facuta '?i de catre
alte persoane (de exemplu, mo~tenitorii

223
Statul estimativ flnscrisul) include descrierea fiecarui bun
donat 1n parte, inclusiv valoarea lui, ~i poate fi cuprins atat In lnscrisul
constatator al contractului de donatie, cat ~i lntr-un lnscris separat
{ata~at contractului principal).
De mentionat ca fnscrisul estimativ poate Ji ~i sub semnaturii
privata (nu neaparat lnscris autentic), el trebuind lnsa sa fie semnat
1
de ambele parti contractante . Nerespectarea dispozitiilor privind
lnscrisul estimativ se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a donatiei.
Cand donatia transfera un drept real imobiliar, opozabilitatea
fata de terti coincide momentului transferului inter partes ~i se reali-
zeaza la lnscrierea dreptuiui In cartea funciara (asemanator vanzarii
imobiliaref
Tncheiem prin a preciza ca ~i mecenatul trebuie fncheiat fn
formii autentica {art. 1 alin. 4 din Legea nr. 32/1994 privind sponso-
rizarea). Pentru contractul de sponsorizare se cere lnsa ad proba-
tionem forrna scrisa (art. 1 alin. 2 din legea nr. 32/1994).
Seqiunea a V-a. Donaime deghizate, donatiile indirecte ~i
darurile de nunta
In practica, donatia poate prezenta mai multe varietati pre-
cum: donatiile deghizate, donatiile indirecte ~i darurile manuale. Varn
analiza, In continuare, aceste varietati a!e donatiei, insa in calitatea
lor de exceptii ale principiului solemnitatii donatiilor.
1. Donaiia degMzata

Uberalitatile pot fi deghizate sub forma unui contract cu tit!u


oneros sau facute unei persoane interpuse. Ambele sunt manifestari
ale simulatiei in contracte.
a) Donatia deghizata este o donatie simulata care, sub apa-
renta unui contract cu titlu oneros, ascunde natura gratuita a unui

1
A se vedea R. Sanilevicl, Drept civil. Contracte, Universitatea ,,Al.i. Cuza",
la;;;i, 1982, p. 68; CA Bucure~ti, s. a Ill-a civ., dee. nr. In Practica judiciara
civiia 2001-2002, p. 108.
2
In scop de informare a persoanelor care justifica existenta unui interes
legitim, notarul care autentifica un contract de donatie are obligatia sa !nscrie de
lndata acest contract In registrul national notarial, tinut in format electronic, potrivit
iegii (art. 1012 C. dv.).

224
contract secret. De exemplu, de~i
printr-un contract public de van-
zare-cumparare se lnstraineaza o casa, In fapt, dreptul de proprietate
se transmite cu titlu gratuit. Tn acest caz, de:;;i partile contractante
recunosc existenta unui pret, acesta nu exista In realitate (nefiind
datorat}1.
Tn general, donatiile deghizate sunt valabile, simulatia nefiind,
In principiu, sanctionata cu nulitatea.
Daca lnsa deghizarea este frauduloasa, contractul este nu/2 De
exemplu, daca donatia a fost deghizata ,,in scopul de a eluda revo-
cabilitatea donatiilor 1ntre soti", contractul este sanctionat cu nuli-
tatea (art. 1033 aiin. 1 C. civ.).
Tn ceea ce prive~te respectarea conditiilor de fond, s-a apreciat
unanim ca actul care deghizeaza donatia (eel aparent) trebuie sa
lntruneasca toate cerintele prevazute de lege (In materie de donatii).
Forma donatiei deghizate (a contractului care deghizeaza o
donatie) este forma ceruta de lege pentru validitatea actului
~i nu forma autentica impusa de art. 1011 alin. 1 C. civ. pentru dona-
tii3. De exemplu, daca sub aparenta unui contract de
rare, partile convin sa
transfere gratuit un
deghizate este cea de lege
acest caz, contractul este valabil incheiat
privata. Daca 1nsa obiectul vanzarii aparente este un
valabila a donatiei deghizate esteforma autentica.
Proba deghizarii se din materia
par1He precum ~i succesorii lor universali sau cu titlu
universal o pot face cu un de dovada scrisa
(completat cu martori sau iar
mijloc de proba (deoarece, ei, simulatia este un
interpunere de persoane este
simulata,
Astfel, daca vizeaza na-

1
Precizam ca dispozitiiie noului Cod civil referitoare la se
numai in cazul In care contractul secret este 1ncheiat intrarea sa In vigoare
(art. 109 din Legea nr. 71/2011}.
2
Ase vedea T.B., dee. civ. nr. 1855/1968, In R.R.D. m. p. 167.
3
Prin noile sale dispozitii pertinente In materie, noul Cod civil a preluat
opinia doctrinara majoritara cea mai

225
tura gratuita a contractu!ui, in cazul interpunerli de persoane simu-
latia prive~te persoana donatarului.
In practica, aceasta forma de simulatie este lntalnita atunci
cand se dore~te gratificarea unei persoane incapabiie de a primi o
donatie, caz In care contractul (public) se lncheie cu o persoana inter-
pusa1.
Avand In vedere ca
obiectul simulatiei este persoana donata-
rului, ;;i nu operatiunea juridica efectuata de pafi:i, problema formei
ce trebuie respectata la lncheierea contractului nu mai este impor-
tanta, deoarece contractul lncheiat cu persoana interpusa este o
donatie [evident supusa prevederilor art. 1011 alin. 1 C. civ.}.
Prin art. 992 alin. 2 C. civ., sunt persoane prezumate interpuse:
ascendentii, descendentii !}i sotul persoanei incapabile de a primi
liberalitati, precum ~i ascendentii !}i descendentil sotului acestei
persoane.

2. Donatme indirecte

Donatiile indirecte sunt acte juridice fundamentate pe intentia


de a gratifica (animus donandi), dar lnfaptuite pe calea unui alt act
juridic, diferit de contractul de donatie.
Spre deosebire de donatia In care contractul apa-
rent nu corespunde vointei reale a partilor ln cazul dona-
indirecte, actul (prin care se rea!izeaza o liberalitate)
este eel voit de
Strict indirecte sunt liberalitati efectuate pe
ca/ea a/tor acte juridice sensului comun dat contractului
de
donatiile indirecte nu sunt supuse
vailditatea fiind o
Tn schimb, donatiiie
acestei liberalitatl.
indirecte sunt nu-
meroase, la un remi-
terea de datorie :?i ln favoarea unei tefi:e persoane.

1
A se vedea T. B., s. civ., dee. nr. 2609/1978, cu notii de Gh. F!orescu, In
R.R.D. nr. 10/1980, p. 57; T. S., s. civ., dee. nr. 459/1977, in R.R.D. nr. 5/1978, p. 51.
226
A. la un drept.
Constituie o donatie indirecta ori de
1
pe animus donandi De exernplu,
tu! sau de uzufruct pentru a lntregi dreptu! nudu!ui
tarea como~tenitoruiui la sale succesorale
celorlalti mo~tenitori etc.
De mentionat ca lntre renuntare ~i donatie (ca institutii de
exista un de
donatia este de
este

aceasta
s-ar realiza ;;i o transmitere a acestela
persoana avuta 1n
Per a daca
pur actu! autentica

B. Remiterea de datorie.
voluntar de a unei ?i
a creditoruiui la valorificarea
debitorului sau.

presupune
al lncheierii contractului este
debitorul reali~
vaioarea

autentice.

care are la baza intentia libera!a nu realizeaza


indfrectii. acest sens, se spune ca renuntarea la un este un act
juridic neutru"; a se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 156.

227
Remiterea de datorie poate fi facuta ?l pentru moarte, prin-
tr-un legat, pe care debitorul poate sau nu sa 11 accepte (caz 1n care
trebuie sa lmbrace formeie cerute de lege pentru testamente).
Tn ceea ce prive?te proba rerniterii de datorie, aceasta urmeaza
regulile generale de dovada ale actelor juridice. Astfel, creditorul
poate elibera debitorului o chitanta prin care recunoa?te efectuarea
platii, de~i In realitate plata nus-a facut.
C. Stipuiatia in favoarea unei terte persoane.
Stipuiatia pentru a/tu! este un contract prin care o persoana,
numita promitent, se obliga fata de alta persoana, numita stipulant,
sa execute o anumita prestatie In folosul unei terte persoane, numita
beneficiar, care nu participa ?i nici nu este reprezentata ia lncheierea
1
contractului .
Stipulatia In favoarea unei terte persoane, facuta cu intentia de
a gratifica (donandi causa}, reprezinta tot o donatie indirecta.
Atunci cand stipulatia in favoarea unei terte persoane este o
donatie indirecta, ea este scutita de forma solemna impusa dona-
tiiior.
Aplicatii!e practice ale stipulatiei pentru altul sunt: contractul
de renta viagera in folosu! unui tert, donatia cu sarcina in folosu! unei
terte persoane, contractul de asigurare asupra vietii, contractul de
asigurare de raspundere civila etc.
De precizat ca, daca stipulatia tacuta donandi causa este pre-
vazuta 1n cadrul unei donatii directe (donatie dubla facuta printr-un
singur act juridic), contractu! va fi guvemat de regulile do-
natiilor (forma autentica etc.). Nurnai In privinta sarcinii stipulate,
care este o donatie indirecta grefata pe o donatie directa, se vor apli-
ca regulile stipulatiei pentru altul (In lipsa formei
solemne).
3. Darui manual

de im-
acordul de voin-

1
Ase vedea L Pop, op. cit., {2006), p. 287 :?i urm.

228
A. Darul manual: dona~ie simplifkata.
Darul manual reprezinta o exceptie de la principiul so!emnitatii
donatiei prevazut de art. 1011 a!in. 1 C. civ. Astfel, darul manual nu
trebuie fncheiat ad validitatem fn forma autentica (ceruta
donatii), dar se supune conditiilor de fond ale contractu!ui.
Darul manual este un contract real, deoarece la lncheierea sa
acordul de vointa trebuie ,,lnsotit de traditiunea bunului" (art. 1011
alin. 4 C. civ.). In consecinta, predarea, traditiunea, remiterea
donat de la donator la donatar este de esenta acestei
donatie.
De precizat ca ,,traditiunea" nu presupune ,,neaparat o dep!a-
sare fizica a bunului", ci poate fi realizata ;;i printr-o
dtan. De exemplu, in cazul donatiei unui autoturism, traditiunea se
realizeaza prin predarea cheilor de astfel donatarul sa
1
poata intra In posesia efectiva a autovehiculului .
Numai ca exceptie, darul manual acord
de vointa al partilor contractante, atunci cand, pentru un motiv sau
altul, obiectul acestuia se afla mainile mo-
mentul perfectarii contractului}.
Obiectul darului manual 11 pot constitui numai bunuri mobile
corporale cu o valoare de pana la 25.000 lei ~i de remi~
tere de manu ad manu. Sunt acestora titlurile la
biletele de band'.\, intrucat
transmise prin traditiune.
Bunurile precum =?i mobilele
creanta, drepturile de fondul
pot forma obiectul unui dar
a fi transferate ~i dobandite
pot obiectul darului manual nid
fi ru"''""'''""

curent personal la CEC In vederea


p. 16 !fi urm.
229
posesor nu are nevoie de dovada
scrisa In baza art. 935 C

de

de nunta, a se vedea L SaftaRomano,


p. 191-193.
Sectiunea a VI-a. Efectele contractului de
Principalui efect (legal) al contractului de
terea dreptului de proprietate de la donator la
caracterului translativ de proprietate al donatiel}.
De~i, prin natura sa, donatia transmite
este posibil ca dreptul transmis cu titlu gratuit sa
fie un alt
(decat dreptul de proprietate) sau un drept de
urma caz, operatia juridica se va analiza ca o cesiune
titlu gratuit, careia i se var regulile de
1
urm. C. civ.
1. Ob!iga1me donatorului

Ca ~i vanzarea, contractul de
slativ de proprietate. Spre deosebire de
liberaiitate, ca!itate ce face ca obligatiile
nuate.
A. Obligatia de predare a
Principala obligatie (personala} a
nului donat donatarului. Predarea bunului are
terii materiale a lucrului ~i se poate face ulterior
tului, potrivit dauzelor contractuale.
Daca partile au convenit ca bunui sa fie
tor ~i dupa perfectarea contractului, acesta va
rea sau deteriorarea bunului.
B. Obligaiia de

Astfel, ,,In executarea


do/ ~i culpa gravi:i"
Ca exceptie de la

de r~ 0 .,,n 1H
1
Contractul prin care se transmite un
sa respecte forma ceruta de lege; a se vedea C Statescu,
2
Ase vedea D. Chirica, op. cit. p. 159,

231
- daca a prom is expres garantia sau
- daca evictiunea decurge din fapta sa ori dintr-o lmprejurare
care afecteaza dreptul transmis, pe care a cunoscut-o ;;i nu a comu-
nicat-o donatarului la lncheierea contractului.
Tot ca exceptie, donatorul datoreaza garantie pentru viciile bu-
nului donat, daca a cunoscut viciile ascunse ;;i nu le-a adus la cuno;;-
tinta donatarului la lncheierea contractului, caz In care este tinut sa
repare ;;i prejudiciul cauzat donatarului prin aceste vicii {art. 1019
alin. 2 C. civ.).
1n cazul donatiei cu sarcini, In limita valorii acestora, donatorul
raspunde pentru evictiune ;;i pentru vidi ca ;;i vanzatorul (art. 1018
alin. 2 ;;i art. 1019 alin. 3 C. civ.}. Dispozitille In cauza se justifica deoa-
rece, In limitele sarcinii, contractul de donatie este sinalagmatic (;;i
deci asemanator vanzarii).
2. Obligatiile donatarului

Deoarece contractul de donatie este unilateral, In prindpiu,


donatarul nu are nicio obligatie fata de donator.
Totu;;i donatarul poate avea (eel mult) o obligatie imperfecta,
de recuno~tinta (morala}, care, daca este 1ncalcata, poate duce impli-
ln anumite conditii, la revocarea donatiei pentru ingratitudine
(art. 1023 C. civ.).
Daca donatia este sub modo {cu sarcini), donatarul are obliga-
tia de a executa sarcina lntocmai ca debitorii din contractele sinalag-
deoarece, In caz contrar, donatia poate fi revocata" 1
11

3. Efectele donatiei fata de terti

Ca orice contract translativ de proprietate, donatia produce


(directe) doar fntre partile contractante. Astfel, pentru ca do-
produca efecte ;;i fata de terti, este necesara lndep!inirea for-
melor de publicitate prevazute de lege.
cazul in care bunul donat este un mobil corporal, opoza-
se realizeaza prin transmiterea posesiei bunului respectiv
916 ~i art. 919 C. civ.).

1
Ase vedea D. Macovei, I.E. Cadariu, op. cit., p. 139-140.

232
Daca obiectul donatiei este un drept de creanta, opozabilitatea
fata de terti se realizeaza numai prin notiflcarea cesiunii catre debi-
torul cedat ori prin acceptarea ei de catre acesta printr-un act auten- .
tic (art. 1578 C. civ.).
Cesiunea unei universalitati de creante, actuale sau viitoare, nu
este opozabila tertilor decat prin inscrierea cesiunii In arhiva
(art. 1579 C. civ.).
Cand obiectul donatiei este un imobil, contractul opoza-
bil partilor ~i tertilor din momentu! lnscrierii dreptului tabular car-
tea funciara (art. 885 C. civ.).
Tnscrierea In cartea funciara poate fi ceruta, 1n primul
catre donatar, deoarece el este eel mai interesat sa
dobandirea aceluia!?i drept de catre terti. Pot, de asemenea, ceara
transcrierea: mandatarul donatarului, tutorele, ascendentii minorului
donatar ~i chiar donatorul.
Potrivit art. 909 a!in. 2 C. dv., lmpotriva
buna-credinta al unui drept real {prin donatie sau
lnscris dreptul In cartea funciara, actiunea In rectificare nu se va
putea pomi ,,decat In termen de 5 ani, socotiti de la
cererii de lnscriere" (dupa prescriptia actiunii In
tia cazului In care dreptul material la actiunea In
mai lnainte.
Seqiunea a VII-a. Cauzele legale de revocare a
Prin esenta !or, donatiile sunt irevocabile.
Ca exceptie de la principiul irevocabilitatii,
sunt revocabile rn timpul casatoriei 1031 c.
,,partile pot stipula In contract - cu
cabilitatii - anumite clauze (conditii)
1
donatiei" .
Noul cod civil, In dispozitiile art. 1020 C.
donatia mai poate fi ,,revocata" ~i alte doua
cutarea fara justificare a sarcinilor" ~i pentru

1
Ase vedea Fr. Deak, op. cit., p. 175.
2
Potrivit art. 96 din Legea nr. 71/2011 prevederile anterioare referitoare la
revocarea donatiei pentru survenienta de copil (necunoscuta in noul Cod nu se

233
acest context, se pune o lntrebare fireasca: sunt doua sau
de iege pentru revocarea donatiei ?
sa
raspundem la intrebarea de mai SUS, precizam
ca Noul cod civil nu a facut decat sa preia, In general, vechile
In materie, indusiv problema de mai sus. Astfel, doctrina
a apredat ca
ingratitudinea ~i neexecutarea sarcinii nu
cauze de revocare a donatiilor, deoarece nu depind exclu-
donatoru!ui ~i le-a denumit ,,cauze legale de revocare a

Facem numai precizarea ca stricto sensu revocarea este atri-


(care revine asupra propriilor manifestari de
lnsa revocarea are un inteles mai larg (de exem-
este foloslta In sensu! de denuntare unilaterala sau de desfacere
consensu a contractului) 2
Deoarece privind natura juridica a celor doua ,,cauze de
excede scopului urmarit In prezenta lucrare, In continua re le
de asemenea, ,,cauze legale de revocarea donatiei" (in prin-
a le deosebi de revocarea donatiei lntre soti - singurul caz

pentru neexecutarea sarcinii ~i pentru


4
de (fiind judiciare}

o obligatie impusa de donator gratificatului,


se diminueaza caracterul gratuit al liberalitatii. Sarcina
licita ~i Ea poate fi dispusa in favoarea

---~-~-----~~--------~-----------

copilului nascut intrarea In vigoare a noilor reglementari.


vedea C Toader, op. cit. (2005), p. 139.
2
Ase vedea G. Boroi, CA op. cit., (2011), p. 222.
,.,,Fn7;.irn ca, lncercand sa califice cele doua (foste trei) cauze 111 discutie,
majoritara a ales o cale de mi.iloc (compromis) denumindu-le ,,cauze legale
de revocare donatiilor" (a!tfel ar fl trebuit sa a!eaga lntre revocare ~i rezolutiune).
4
Precizam ca noul Cod civil nu a mai reglementat revocarea legala pentru
de copil prevazuta de art. 829 din Codul civii de la 1864.

234
In favoarea In

Sardna se aseamana
una nu afecteaza

A. Neexecutarea
Daca

opereaza la ca
contracte!or civile, Editura Ali, Bucure:;;ti,
235
carea donatiei se prescrie In termen de 3 ani de la data la care sarcina
trebuia executata (art. 1027 alin. 3 C. civ.).
Cand donatia este revocata pentru ne!ndep!inirea sarcinilor,
,,bunul reintra In patrimoniul donatoru!ui liber de orice drepturi
constituite lntre timp asupra lui" {art. 1029 C. civ.).

B. Revizuirea conditiilor ~i sarcinilor.


Atunci cand, dupa lncheierea donatiei, din cauza unor situatii
imprevizibile ~i neimputabile beneficiarului, lndeplinirea conditiilor
sau executarea sarcinilor care afecteaza contractul a devenit extrem
dificila ori excesiv de oneroasa, donatarul poate cere revizuirea
sarcinilor sau a conditiilor (art. 1006 C. civ.}.
fn situatia de mai sus, tinand cont ~i de vointa donatorului,
instanta de judecata sesizata cu cererea de revizuire poate sa dispuna
modiftcari cantitative sau calitative ale conditiilor sau ale sarcinilor
care afecteaza contractul ,,ori sa le grupeze cu acelea similare pro-
venind din alte liberalitati" (art. 1007 alin. 1 C. civ.).
Tn contextul de mai sus, instanta de judecata poate autoriza i
1nstriiinarea partiala sau totala a obiectului liberalitatii, ,,stabilind ca
pretul sa fie folosit In scopuri conforme cu vointa dispunatorului"
(art. 1007 alln. 2 C. civ.). Tot astfel, instanta poate lua ,,orice alte ma-
suri care sa men~ina pe cat posibi! destinatia urmarita" de donator.
Cand ,,motivele care au determlnat revizuirea conditiilor sau a
sarcinilor nu mai subzista", persoana interesata poate cere instantei,
pentru viitor a efectelor revizuirii (art. 1008 C. dv.) 1 .
2. Revocarea pentm ingratitudine

Toate donatiile sunt supuse revocarii pentru ingratitudine.


Fapte!e care revocarea donatiei pentru ingratitudine sunt
art. 1023 C. civ. In consecinta, sunt de

atentat la viata donatorului sau ,,a unei


dispunatoruiui 1023 a C. civ.).

Pentru cornparatie lntre conditie ~i sarcina, a se vedea G. Boroi, op. cit.,


1

p. 268.

236
fiind suficient so existe intentia autorului de a ucide (chiar daca
donatorul nu a fost nid macar ranit).
De precizat ca uciderea din culpa sau In legitima aparare nu
constituie cauza de revocare (precurn nici uciderea donatorului de
catre donatarul lipsit de discernamant).
Ca noutate, Codul civil asimileaza acestui caz de ingratitudine ;;i
situatia In care donatarul a cunoscut intentia altar persoane de a
atenta la viata donatorului, dar ,,nu 1-a ln;;tiintat" pe acesta.
b). Donatarul sa Ji siivar~it fapte penale, cruzimi sau injurii
grave Jato de donator [art. 1023 !it. b C. civ.]
Prin fapte penale se inteleg orice delicte prin care sunt lezate
bunurile sau persoana donatorului. De!ictul comis asupra persoanei
sau averii sotului donatorului sau contra rudelor acestuia se consi-
dera deli ct lndreptat contra donatorului lnsu~i.
Actele de cruzime vizeaza integritatea corporala ;?i sanatatea
donatorului (O?i trebuie savar'ite de donatar sau, din ordinul acestuia,
de catre 0 alta persoana) 1
fnjuriile sunt fapte care onoarea, demnitatea sau repu-
tatia donatorului. Faptele trebuie sa aiba o anumita gravitate se
apreciaza de catre instanta de judecata}.
De precizat ca toate faptele enumerate civ.
savar~ite cu nu se
po ate
Refuzul donatarului a 1023
lit. c C. civ.).
Textul de lege are vedere donatarului
nejustificat" (de~i avea posibilitatea) a cererea

valoarea
afla bunu! la momentul
donatiei".
De revocarea nu nnorC>'.'.l>

alte persoane de a-i acorda ,-,..,i" ..a-r ...

1
Cand faptele sunt consecinta actelor provocatoare din partea donatorului,
revocarea donatiei nu va opera; a se vedea E. Safta-Romano, op. cit., p. 202; CA.
Bucure~ti, s. a IV-a civ., dee. nr. 1409/2002.

237
alimente). Astfel, donatorul nu are actiune In justitie pentru a cere
1
lntretinere de la donatar (ci numai posibilitatea revocarii donatiei)
Actiunea fn revocarea donatiei pentru ingratitudine va putea fi
indreptata doar impotriva donatarului vinovat (art. 1024 alin. 2
C. civ.). Daca donatarul moare dupa lntroducerea actiunii, aceasta
poate fi continuata 1mpotriva mo;;tenitorilor (art. 1024 alin. 2 C. civ.).
Revocarea donatiei pentru ingratitudine poate fi intentata
numai de catre donator, fiind o actiune strict persona/a.
Prin exceptie, cererea de revocare poate fi introdusa de mo~
tenitorii donatorului, cand donatoru! a decedat In termen de un an
de la aflarea ingratitudinii ~i ,,fara sa ii fi iertat pe donatar".
De asernenea, mo~tenitorii pot introduce actiunea In revocare
In termen de un an de la data mortii donatorului, daca acesta a de-
cedat fara sa
fi cunoscut cauza de revocare (art. 1024 alin. 3 C. civ.).
In acela;;i context, ,,actiunea pomita de donator poate fl conti-
nuata de mo;;tenitorii acestuia" (art. 1024 alin. 4 C. civ.).
Revocarea pentru ingratitudine este judiciara (deci trebuie
ceruta instantei de judecata).
Dreptul la actiunea prin care se so!icita revocarea pentru
ingratitudine se exercita In termen de un an din ziua In care donatorul
a tiut ca
donatarul a savarit de ingratitudine (art. 1024 alin. 1
C. civ.}.
Termenul de un an este un termen de decadere (nu de pres-
criptie}, prezumandu-se ca, daca a trecut un an fara ca donatorul sa
ceara revocarea donatiei, acesta I-a iertat pe donatar.
Aqiunea In revocare pentru ingratitudine produce efecte inter
partes. Astfel, cand donatia a fost revocata ~i restituirea !n natura a
bunului donat nu este posibila, donatarul va fi obligat sa plateasca
valoarea acestuia, socotita la data solutionarii cauzei. Tot
donatarul va fi obligat sa restituie fructele pe care le-a perceput,
1ncepand cu data introducerii cererii de revocare a 1025
c.
Acth.mea In revocare pentru nu
retroactive fata de datorita caracteru!ui sau

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 176 ~i Trib. Suprem, col. civ., dee.
1

nr. 1572/1968, In R.R.D. nr. 4/1969, p. 178.


238
1
personal . Astfel, revocarea pentru ingratitudine nu are niciun efect
In privinta drepturilor reale asupra bunului donat dobandite de la
donatar, cu titlu oneros, de catre tertii de buna-credinta ;;i nici asupra
garantiilor constituite In favoarea acestora {art. 1026 C. civ.}.
in cazul bunurilor supuse unor formalitati de publicitate, drep-
tul tertului trebuie sa fl fost lnscris anterior inregistrarii cererii de
revocare In registrele de publicitate aferente.

1
Ase vedea C. Toader, op. cit., p. 72.

239
Capitolul IV. Contractul de sodetate

Sectiunea t Reguli generale


1. Definire1 domeniu, reglementare

Prin contractul de societate doua sau mai multe persoane se


obliga reciproc sa coopereze pentru desfa~urarea unei activitati ~i sa
contribuie la aceasta prin aporturi bane~ti, In bunuri, in cuno~tinte
specifice sau prestatii, cu scopul de a imparti beneficiile sau de a se
folosi de economia ce ar putea rezulta (art. 1881 alln. 1 C. civ.}.
Partile contractului de societate pot fi, In prindpiu, orice per-
soane fizice sau juridice.
Dispozitiile Noului cod civil privind contractul societate ,,consti-
tuie dreptul comun In materia societatilor" (s.n.}, urmand ca diferitele
,,tipuri de societati In considerarea formei, naturii sau obiectului de
activitate" (de exemplu, a societatii comerciale) sa
fie reglementate
printr-un cadru juridic distinct (art. 1887 alin. 1 ~i 2 C. civ.) .
1

Potrivit art. 1888 C. civ., societatile pot fi: simple, In partici-


patie, in nume colectiv, in comandita slmpla, cu raspundere limitata,
pe actiuni, in comandita pe actiuni, cooperative ~i ,,alt tip de socie-
tate" (anume reglementata de lege)2.
Din ,,Forme!e societare" de mai sus, Noul cod civil reglemen-
teaza numai pe cele fara personalitate juridica: societatea simpla ~i
asocierea In participatie.

1
In pofida conceptiei moniste dedarate de Noul cod civil, din dispozitiile
art. 1887 lntelegem ca obiectul principal al reglementarii este societatea simplii (cu-
noscuta drept societatea civila i'n reglementarea Codului civil de la 1864), urmand ca
societatea comerciala sa fie supusa unor alte reglernentari (specia!e).
2
Potrivit art. 1888 C civ., dasificarea societatilor s-a realizat ,,Dupa forma
lor". In acest context, facem precizarea ca In dreptul civil forma contractului are o
altii semnificatie, ?i anume, modalitate de exteriorizare a manifestiirii de vointli care,
tn sensul sau larg, desemneaza forma ad validitatem, forma ad probationem ~i forma
ceruta pentru opozabiltate (a se vedea denumirea marginala ~i dispozitiiie art. 1884
C. civ. din acela~i context).
Tn consecinta, societatilor comerciale Ii se vor aplica dispozitiile
legii speciale ~i numai In completare cele ale art. 1881-1889 C. civ.
(dreptul comun In materie societara).
Potrivit art. 139 alin. 1 din legea nr. 71/2011, societatile civiie
constituite In temeiul Codului civil de la 1864 se pot transforma in
oricare dintre formele de societate reglementate de Noul cod civil
sau de alte legi (cu respectarea conditiilor impuse de lege). Actele
perfectate sub imperiui reglementarilor anterioare raman supuse
1
!egii In vigoare la data lncheierii lor .
Potrivit art. 79 din legea de punere In aplicare a Codului de
procedura civila, In termen de 2 ani de la data intrarii In vigoare a
acestei legi, societatile lnregistrate In registrul comertului care au In
denumire sintagma ,,societate comerciala" sunt obligate a efectua
demersurile necesare inlocuirii acestei sintagme cu termenui ,,socie-
tate".
Contractul de societate este reglementat In Codul civil, Cartea
a V-a ,,Despre obligatii", Titlul IX Diferite contracte speciale", Capi-
tolul VII (art. 1881-1954).
2. Caractere contractului de sodetate

Contractul de societate are urmatoarele caractere


contract multilateral, consensual, cu titlu oneros ~i lucrativ, comu-
tativ, cu executare succesiva, intuitu personae, cu caracter civil
prin natura sa, care nu confera personalltate jurididi.
a). Societatea este, de regula, un contract multilateral, dar poa-
te fi ~i bilateral (atunci cand este lncheiata de doi societari).
Fiecare dintre societari (asociati) se obliga fata de ceilalti sa
aduca aportul !or (In bani, bunuri, prestatii sau cuno~tinte
sa ,,contribuie la suportarea pierderilor cu
rtr"""U"HTI

la distributia beneficiului prin contract nu s-a stabilit altfel -


art. 1881 alin. 2 C. civ.).

1
Vechiul codu! civil cuprindea dispozitii referitoare la doua feluri de societati:
universale 51i particulare. Societatea particulara era ,,aceea formata printr-un con-
tract, prin care mai muite persoane se alcatuiesc sau pentru o lntreprindere deter-
minata, sau pentru exercitiul unei meserii sau al unor profesiuni" (art. 1493 ~i
art. 1500).
241
De precizat ca, un sot nu poate deveni asociat prin aportarea
1
de bunuri comune decat cu consimtamantul celuilait sot .
Caracteristic contractului de sodetate este ;;i faptul ca obli-
gatiile asociatifor coincid (fiind convergente).
De;;i in contractul de societate toate partile se obliga, pentru
faptul ca obligatiile acestora coincid, potrivit noii acceptiuni date de
art. 1171 C. civ., societatea nu este un contract sinalagmatic {carac-
terizat prin aceea ca 11 obligatiile nascute din acesta sunt reciproce ~i
2
interdependente")
Tn consecinta, neindeplinirea obligatiei de aport social de catre
unul din asociati nu indreptate;;te pe ceilalti asociati sa ceara rezo-
lutiunea contractului de societate, pentru neexecutarea obligatiei, ci
ace~tia pot cere eventual exduderea. Tot astfel, niciunul dintre aso-
ciati nu poate invoca exceptla de neexecutare pentru a-;;i justifica
refuzul sau de a lndeplini obligatia de aport social pe motiv ca niciun
alt asociat nu ;;i-a executat propria obligatie de apart social.
b). Societatea este, de regula, un contract cu tit!u oneros; fie-
care dintre asociati urmarind ,,a lmparti sau de a se folosi de econo-
mia ce ar putea rezulta".
De mentionat ca asociatul nu va primi o contraprestatie de la
ceielalte parti (dupa regula comuna), ci va participa la lmpartirea
veniturilor realizate de societate.
Tn consecinta, In cazul unei societati cu persona!itate juridica,
aporturile intra fn patrimoniul societatii, iar In cazul unei societati tara
personalitate juridica, aporturile devin coproprietatea asociatilor
(afara de cazul In care au convenit, In mod expres, ca vor trece in
folosinta comuna - art. 1883 alin. 1 C. civ.).

1
In cazu! ,,societatilor comerciale ale caror aqiuni sunt tranzaqionate pe o
piata reglementata, sotul care nu ~i-a dat consimtamantui scris la lntrebuintarea
bunurilor comune nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, fara a fi
afectate drepturile dobandite de terti" (art. 348 ~i 349 alin. 1 C. civ. privind aportul
de bunuri comune).
2
Reamintim ca, potrivit art. 1171 C. civ., contractual este sinaiagmatic numai
atunci cand obligatiile nascute din acesta sunt reciproce ~i interdependente. ,,In caz
contrar, contractual este unilateral chiar daca executarea lui presupune obligatii In
sarcina ambelor parti" (s.n.}.

242
Ca exceptie, asocierile cu scop nepatrimonial sunt subiecte de
drept constituit din trei sau mai multe persoane pe baza unei inte-
legeri ~i "fara drept de restituire la contributia materia!a" (art. 4 din
1
O.G. nr. 26/2000)
c). Societatea este un contract comutativ, deoarece partiie l~i
cunosc obligatiile ~i lntinderea acestora Inca din momentul lncheierii
contractului.
Faptul ca, in urma desfa!jurarii activitatii societatii, pot rezulta
pierderi nu este de natura a schimba caracteru! contractului In unu!
a!eatoriu.
d). Societatea este un contract cu executare succesiva
2
rece durata este element de esenta contractului ).
Potrivit art. 1885 C. civ., durata sodetatii este nedeterminata,
(daca prin contract nus-a prevazut altfel).
Cand contractul a fast !ncheiat pe durata determinata, asociatii
pot prelungi durata societatii, lnainte de expirarea acesteia.
e). Societatea are, In principiu, caracter consensual, putand fi
'incheiata ad validitatem prin simplul acord de vointa al partilor.
Ad probationem, contractul trebuie lncheiat In forma scrisa.
De precizat lnsa ca forma scrisa este ceruta pentru dovada
contractului, numai daca lege nu se (art. 1884
r 1 c . CIV
a.m. .)3.
De precizat ca
forma scrisa face dovada contractului
;;i a dauzelor sale exdusiv lntre asodati (inter partes).
schimb, pot contractului drep-
tului comun (prin orice deoarece
este numai un faptjuridic.

1
Asocierile cu scop nepatrimonial dobandesc personalitate juridica prin
lnscrierea In Registrul asociatiilor ;;i fundatiilor aflat la Yn a carei
1
circumscriptie teritoriala are sediul. (art. 5 alin. 1 din O.G. nr. 26/2000) .
2
Ase vedea R. Sanilevlci, op. cit, (1982), p. 220.
3
Ca exceptie, potrivit art. 1884 alin. 2 C. civ., sub sanctiunea abso-
lute, societatea cu personafitate juridica trebuie 'incheiata numai in forma scrisu
,,trebuie sa prevada asociatii, aporturile, forma jurldica, obiectul, denurnirea ~i sediul
societatii").

243
f). Societatea reglementata de Noul cod civil ,,constituie drep-
tul comun In materie de societati'' (s.n.). Astfel, toate societatile se
vor supune actualului cadrului instituit de art. 1881 ~i urm. C. civ.
Codul civil admite lnsa ~i existenta unor reglementari speciale
privind diferitele ,,tipuri de societati In considerarea formei, naturii
sau obiectul de activitate" (art. 1887 C. civ.).
Astfel, Noul cod civil instituie un cadrul general (art. 1881-
1889) ~i special pentru societatea simpla ~i asocierea In participatie,
celorlalte 11 forme societare,, fiind reglementate prin legi speciale (de
exemplu, Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale).
g). Societatea nu este, In principiu, un contract intuitu per-
soane.
Ca exceptie, societatea simpla are caracter intuitu personae.
Astfel, in acest caz, persoana asociatului are importanta In lncheie-
rea, executarea ~i lncetarea contractului de societate (simpla).
In consecinta, transmiterea partilor de interes catre persoane
din afara societatii simple este permisa cu consimtamantul tuturor
asociatilor (art. 1901 alin. 1 C. civ).
Tot astfel, asociatul societatii simple nu poate ceda ?i nici ga-
ranta In niciun fel obligatiile personale sau ale vreunui tert cu drep-
turile sodale, fara consimtiimantul tuturor celorlafti asociafi 1.908
alin. 2 ~i 3 C. civ.).
h). Societatea se poate constitui cu sou fiira personalitate
juridica. {art. 1881 alin. 3 C. civ.}
Potrivit art. 1892 alin. 1 C. civ., societatea simplii nu are
personalitate juridica (spre deosebire de societatile comerciale, care
sunt persoane juridice prin 1nsu~i faptul constituirii lor - art. 1 alin. 2
din Legea nr. 31/1990}.
Tot astfel, nid asocierile In participatie nu au ~i nici nu pot
dobandi personalitate juridica 1951 C. dv.).
Noul cod civil cuprinde numai cateva reglementari generale ale
contractului de societate (art. 1881-1889}, dispozitiile majoritare pri-
vind societatile Jara personalitate juridica reglementate, respectiv so-
cietatea simpla ~i asocierea In participatie 1890-1954).

244
Sectiunea a II-a. Contractul de sotietate simpla
Societatea simpla este una dintre cele doua societa re"
reglementate de Noul cod civil.
Principala caracteristica a societatii simple este aceea ca nu are
personalitate juridica {art. 1892 alin. 1 C. civ.). Upsa personalitatii
juridice este lnsa numai de natura societatii simple, nu i de esenta
acesteia.
Tn acest context, facem precizarea ca ,,personalitatea
nu este 1ntotdeauna un avantaj pentru asociati", mai ales In
Nouiui cod civil, care a reglementat noi modalitati de limitare a ras-
1
punderii asociatilor pentru datoriile societatii .
Dobandirea personalitatii juridice de societatea simpla se
face fara dizolvarea acesteia. Astfel, daca asociatii doresc
persona!itatii juridice, ,,prin actul de modificare a contractului de so-
cietate var indica, In mod expres, forma juridica a acesteia !?i vor pune
de acord toate clauzele sale cu dispozitiiie
nou-lnfiintate" (art. 1892 aiin. 2 C. civ.).
Dupa dobandirea personalitatii juridice,
nou-lnfiintata vor raspunde solidar !?i indivizibil
sodetatii nascute lnainte de dobandirea
1892 alin. 3 C.
Potrivit art. 1893 C. sunt asimilate SO-

cietatile supuse conditiei inmatricularii conform


lnmatriculate, precum ~i societatile
Societatea de are In vedere acea
tate afectata de un viciu la constituire a
de remedierea viciilor sau anularea
Domeniul de aplicare al

1
Astfel, prin dispozitii!e art. 1920 C. civ., s-a instituit ,,o forma de
a patrimoniului asocia}l!or ~i de segregare '!ntre creditorii personali al acestora, pe de
o parte, ~i creditorii societatii, pe de alta , a se vedea Gh. Piperea, Noul
civil. Comentariu pe articole. Art. 1-2664, Editura CH. Beck, Bucure~ti, 2012, p. 1903.
2
Ase vedea CM. Nita, Noul Cod civil. Comentarii, doctrina C?i ,,;r,,,,,,,,,,,,,,.,.,-,,
Vol Ill, Editura Hamangiu, Bucure$ti, 2012, p. 260.

245
domeniul de aplicare al sodetatii simple este mai restrans
, utilitatea In materie contractuala este
de necontestat.
Practic, societatea simpla sau fara
personalitate juridica} l;;i
2
are o aplicare eficienta In situatii precum:
- In caz de asociere a doi sau mai multor avocati sau notari In
societati civile profesionale potrivit prevederilor Legii nr. 51/1995
organizarea ;;i exercitarea profesiei de avocat, respectiv a Legii
nr. a notari!or ;;i a activitatii notariale (dar, intrucat
actele savar;;ite de notarii publici sunt de autorltate publica, ei !~i pot
activitatea exdusiv In nu me personal};
- In caz de asociere a doi sau n1ai multor arhitecti pentru con-
stituirea unei Legii nr. 184/2001 pri-

multor medici pentru constituirea


Legii nr. 9Si2006 pri-

prin constituirea de
nr. 213/2004.
1.

tre-
buie de
art. 1179 C.

exemplu, ,,societatea civila", prevazuta de codul civil de la 1864,


s-a spus este ,,o re!icva din roman care nu ]i-a gasit In epoca mo-
dema"; a se vedea L Zinvellu, op. cit., p. 323. ca Noul cod civil a dat
dimensiune importanta ca aprecierea de mai sus a fost numai o exa-
gerare a vremurilor respective.
2
De exemplu.. dor:neniul invatamantului nu a fost reglementata posibi-
litatea constituirii unei societati civile profesionale, lnsa, datorita naturii civile a pro-
fesiei, rezultata din caracterul intelectual al serviciilor prestate, asemenea societati
au fost recunoscute a se vedea E. Safta-Romano, op. cit, (1991), p. 196.

246
Elementele esentiale de mai sus deosebesc societatea simpla
de alte contracte (deferentio specifico}. fn lipsa acestor elemente in-
dispensabile, contractul nu va fi nul, lnsa nu va fi contract de socie-
1
tate (ci un alt contract) .
a}. Copacitatea piirfilor. Pentru a contracta valabil, asociatii
trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de dispozitie. Aceasta este
impusa atat de clauza obligatiei de apart, prin care se transmite drep-
tui de proprietate sau de folosinta a unor bunuri, cat ~i de celelalte
obligatii pe care le presupune participarea la o comunitate de per-
soane ~i de interese, precum ~i asumarea riscului unor eventuaie
pierderi.
Tn contractul de societate nu pot .fi aplicate nici dispozitiile
privitoare la capacitatea minorului de 16 ani de a !ncheia un contract
de munca, chiar daca el ar aduce In societate numai un aport In
munca 2 In schimb, In cazul minorilor casatoriti lnainte de lmplinirea
varstei de 18 ani (ei dobandind capacitate deplina de exercitiu ca
efect al lncheierii casatoriei), ace~tia vor putea !ncheia acte de dispo-
zitie ~i deci se vor putea asocia.
Tn doctrina ~i practica se admite ~i lncheierea -~~+~r+-
societate !ntre soti {de~i aspectul este discutabi!,
matrimonial al comunitatii de bunuri care s-ar
3
intr-o indiviziune societara) .
b). Consimtamantul societarilor. Vointa ferma de
a lncheia contractul In scopul asocierii este elementul volitiv care
deosebe~te societatea simpla de alte asoderi lipsite de de a
4
crea o societate
Pentru a fi valabil, consimtamantul partilor
mat de o persoana cu discemamant, cu intentia de a
juridice, exteriorizat ~i neviciat.

1
A se vedea LL Georgescu, Drept comercial roman, vol. !I, srn-1etat11e
comerciale, Editura Socec, 1948, p. 75.
Aceasta, deoarece minorul suporta, chiar ~i In aceasta
2
riscu! unor
eventua1e pierderi, datorita obligatiilor pe care ~i le-a asumat ca asociat.
Ase vedea Fr. Deak, op. cit., p. 454 ~i C. Toader, op. cit. (2005}, p. 285.
3
4
Care nu sunt contracte de sodetate, a se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 453;
L Dogaru, op. cit., p. 669.

247
Cand se asociaza cu alte persoane, sotii pot aduce drept aport
social bunurile proprii sau pe cele comune (cu acordul expres al
1
celuilalt sot- art. 1182 alin. 1 C. civ.) .
Potrivit art. 347 alin. 1 C. civ., contractul de asociere lncheiat
fara conslmtamantul expres al celuilalt sot este sanctionat cu nulita-
tea relativa.
c). Obiectul societatii desemneaza ansamblul operatiunilor ln-
deplinite de societate, precum ~i prestatiile la care se ob/iga asociatii
{materializate prin aporturile aduse In societate pentru constituirea
fondului social, In vederea realizarii de ca~tiguri}.
De precizat ca ,,operatiunile" societatii ;;i ,,prestatiile" asocia-
tilor au caracter lucrativ (ca element distinctiv In raport cu societatea
comerciala care urmare~te obtinerea de profituri).
Obiectul societatii trebuie sa fie ,,determinat ~i licit, In acord cu
ordinea publica ;;i bunele moravuri" (art. 1882 alin. 2 C. civ.).
De;;i In art. 1888 din Noul cod civil se prevede ca dupa forma,
societatile pot fi: simple, In participatie, In nume colectiv etc., apre-
ciem ca nominalizarea tine mai mult de obiectul contractului. 2
d). Scopul contractului de societate, In general, este acela ,,de
a lmparti beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezul-
ta" (art. 1881 C. civ.).
De~i Noul cod civil nu distinge, apredem ca scopul societiitii
simple consta In obtinerea de ,,ca~tiguri" (ca parte a ,,beneficiilor", In
general) In raport cu calitatea ~i cantitatea aporturilor.
Tn general, este impropriu a se vorbi despre ,,scopul contrac-
tului", deoarece fiecare persoana urmare~te un scop anume (~i deci
nu exista un scop comun al par~ilor sau un scop al contractului, d nu-
mai interese individuale) 3

In acest sens, a se vedea ~i doctrina: I. Mustata, M.K. Guiu, Daci'i bunurile


1

comune ale sotilor pot constitui aport la capitalul social, in Dreptul nr. 8/1992,
p. 26-28; D.A. Popescu, Contractul de societate, Editura lumina lex, Bucure~ti, 1996,
p.150.
2
Ase vedea Fl. Motiu, op. cit. (2011), p. 216.
3
Reamintim ca, potrivit art. 1166 C. civ., contractu! este acordul de ,,vointe",
adica al vointelor individuale ale partilor (fiecare avand obiectul ~i cauza drept
continut propriu).

248
Ca exceptie de la regula de mai sus, In cazul contractului de
societate asociatii urmaresc acela~i scop: obtinerea de ,,beneficii" sau
1
folosinta economiei (scopuri comune) .
e}. Forma contractului. Societatea simpla se poate constitui
prin simplul acord de vointa al part:ilor (solo consensu), ,,tara a fi su-
pusa unor formalitati speciale" care sa conditioneze lncheierea vala-
bila a contractului (art. 1890 C. civ.).
Cerinta unui lnscris are numai semnificatia ad probationem a
contractului lntre parti (potrivit art. 1884 alin. 1 C. civ.).
Ca exceptie, In cazul In care aportui In natura are ca obiect un
drept real imobiliar {de exemplu, dreptul de proprietate asupra unui
teren), forma autentica $i inscrierea In cartea fundara este
rativa (art. 885 alin. 1, art. 1883 alin. 2 ~i 3, art. 1890 C.
g}. Nulitiiti de drept comun i nulitati . Potrivit
art. 1246 alin. 1 C. civ., nulitatea este sanctiunea care intervine
cazul nefndeplinirii conditiilor de validitate cerute de ;;i are ca
efect desfiintarea actului respectiv ,,considerat a nu fi fost
!ncheiat" (art. 1254 alin. 1 C. civ.).
Caracteristic reglementarii contractului de societate In materie
este ca nulitatea poate rezulta nu numai din nesocotirea
de validitate (aratate mai sus) dar ~i din lncalcarea unor
imperative specifice (art. 1932 alin. 1 C. civ.)2.
Astfel, regimul juridic special instituit prevede ca nulitatea con-
tractului de societate se acopera !}i nu va fi constatata sau
In cazul In care cauza nulitatii a fost ln!aturata lnainte de a se pune
concluzii In fond In fata instantei de judecata (art. 1933 alin. 1 C.
lnstanta, sesizata cu o cerere In constatarea sau
nulitatii, este ob!igata sa puna In discutia
remediere a cauzelor de nulitate care afecteaza contractul de socie-

De~i Nou! cod civil consacra general termenul de ,,beneficii", In


1

ce reglementeaza societatea simpla se uziteaza mai mult termenu! de


chiar de ,,profituri" (specific lnsa societatilor comerciale}.
2
Din textul de lege ar trebui sa lntelegem ca sunt doua categorii de conditii a
caror nerespectare atrage nulitatea: conditiile generaie de vaiiditate ale contractului
(art. 1179 C. civ.) ~i ,,dispozitiile imperative" speciale 1932 alin. 1 C. civ.). Avem
rezerve fata dispozitii!e In cauza.

249
tate ~i sa fixeze un termen util pentru acoperirea nu!itatii, chiar daca
1
partile se lmpotrivesc (art. 1933 alin. 2 C. civ.)
In cazul anulabilitatii societatii pentru vicierea consimtamantului
sau incapacitatea unui asociat ~i atunci cand regularizarea este posi-
bilii, orice persoana interesata poate sa puna In intarziere pe acela care
este lndreptatit sa invoce nulitatea, fie pentru a se face regularizarea,
fie pentru a exercita actiunea in anulare in termen de 6 /uni de cand a
fost pus in lntarziere, sub sanctiunea decaderii (art. 1934 alin. 1 C. civ.).
Societatea sau orice asociat poate sa propuna instantei lnves-
tite cu actiunea In anulare orice masuri de acoperire a nulitiitii (in
special prin rascumpararea drepturilor sociale care apartin redaman-
tului).
In cazul de mai sus, instanta poate fie sa pronunte nulitatea, fie
sa declare obligatorii masurile propuse, daca acestea din urma au
fast In prealabil adoptate de societate In conditiile cerute pentru mo-
dificarile aduse contractului de societate {art. 1934 alin. 1 ~i 2 C. civ.).
In conditiile Noului cod civil, nulitatea speciala a societatii are
~i efecte derogatorii de la dreptui comun. Astfel, contractul ,,lnce-
teaza de la data ramanerii definitive a hotararii prin care a fast con-
statata sau, dupa caz, dedarata nulitatea" ~i societatea intra In lichi-
darea patrimoniului social {art. 1935 alln. 1 C. dv.) 2
De precizat ca, In cazul de mai sus, nici societatea ~i nici
asociatii nu se pot prevala de nulitate fata de tertii de buna-credinta
1935 alin. 3 C. civ.).
Dreptul la actiunea In repararea prejudiciului cauzat prin decla-
rarea sau, dupa caz, constatarea nulitatii societatii se prescrie In ter-
men de 3 ani care lncepe sa curga de la data ramanerii definitive a
hotararii judecatore~ti de declarare sau constatare a nulitatii
(art. 1936 alin. 1 C. civ.).

1
In cazul prevazut de art. 1933 C. civ., dreptul la aqiune, cu exceptia nulitatii
pentru obiectu! ilicit al societatii, se prescrie In termen de 3 ani de la data lncheierii
contractului.
2
Precizam ca, induderea In prezenta seqiune a anaiizei dispozitiilor "spe-
cia!e" ale "Nulitatii societatii" prevazute de art. 1932-1936 s-a facut exclusiv pe con-
siderentul respectului fata de Codul civil. Avem lnsa serioase rezerve asupra naturii
juridice a a~a-zisei institutil a ,,Nu!itatii societatii".

250
Disparitia cauzei de nulitate sau nu lm-
piedica exercitarea dreptului la repa-
rarea prejudiciului suferit prin

2. l:::iE!Cteie contractului de sodetate

Ca orice contract, ;;i societatea simpla valabil lncheiata


efecte, prezentate fn continuare ~i
tiior. Particuiaritatea contractului de societate in materia
(privite lato sensu) este ca
coindd (sunt convergente).

1
In aceste cazuri, de
care nulitatea a fost 1936
2
Definitia aportului reflecta
are ~i o semnificatie etimologica, caz In care notiunea de apart desemneaza
obiectul acestuia, respectiv bunurile aduse de asociati "in societate.

251
In cazul unei societati fara personalitate juridica, aporturile devin
coproprietatea asociatilor, afara de cazul In care au convenit, In mod
expres, ca vor trece In folosinta lor comuna (art. 1883 alin. 1 C. civ.).
Aportul trebuie sa fie determinat sau determinabil, licit, in
acord cu ordinea publica ~i bunele moravuri. Continutul aportului
trebuie alcatuit numai din bunuri aflate In circuitul civil.
Aportul social poate avea ca obiect: o suma de bani, alte bu-
nuri, prestatii sau cuno~tinte speciftce (art. 1882 alin. 3 C. civ.)
Aportul in bani. Daca aportul social este ,,In numerar", obliga-
tia asodatului consta lntr-o suma de bani, stabilita de parti la
lncheierea contractului (art. 1898 C. civ.).
fn cazul nedepunerii sumei de bani subscrise, asociatul In culpa
datoreaza dobanzi legale, ,,fiind de drept pus In lntarziere" {dies inter-
1
peflat pro hominem), din ziua In care trebuia sa o plateasca
Aportul in bunuri. Cand asociatul aduce ca aport un lucru,
acesta poate fi: un bun mobil sau imobil, corporal sau incorporal, cert
sau bunuri generice, fungibile sau nefungibile, consumptibile sau
neconsumptibile.
Ca principiu, aportul In bunuri (altele decat cele fungibile} se
efectueaza prin transferul drepturilor asupra acestora ::?i predarea
efectiva a bunuri!or in stare de funqionare potrivit destinatiei sociale
(art. 1896 alin. 1 C. civ.).
fntinderea drepturilor conferite societatii asupra lucrurilor -
aport sodai al asociatilor variaza dupa cum acestea au fast aduse
proprietate sau numai in folosinta.
Asociatul care aporteaza proprietatea sau un alt drept real
asupra unui bun raspunde pentru efectuarea aportului lntocmai unui
vanzator de cumparator, iar asodatul care aporteaza folosinta
raspunde pentru efectuarea aportului lntocmai unui locator fata de
iocatar. 1896 alin. 2 C. civ.).
De aporturile constand 'i'n bunuri fungibile sau con-
,,,,,,r,..,c:o cu titlu de aport fn folosinta, ci devin, In
de

Pe langa dobanda lega!a, asociatul In culpa raspunde ~i pentru ,,orice alte


1

daune care ar rezulta" (art. 1898 C. civ.). In acest context, a se vedea ~i 0. Capatlna,
Societiitife comerciale, Editura lumina lex, Bucure}ti, 1991, p. 211.

252
societate nu s-a stipulat aceasta In mod expres. (art. 1896 alin. 3
c. civ.).
Cand asociatul aduce apart o creanta, el raspunde pentru
existenta acesteia la momentul aportului, dar ;;i de lncasarea ei la
scadenta, fiind obligat sa acopere: cuantumul acesteia, dobanda lega-
la care lncepe sa curga de la scadenta ~i orice alte daune ce ar rezul-
ta, daca creanta nu se 1ncaseaza in tot sau In {art. 1897 alin. 1
c.
In acelea;;i ;;i asociatul care aporteaza cambii
sau alte titluri de In 1897 alin. 3
1
C. civ.) .
In acest context precizam bunurile care fac parte din dome-
public nu pot fi aduse ca deoarece sunt
inalienabile. Daca totu~i ca aport transferu!
2
tului de proprietate pub!ica , actul va fi sanctionat cu nulitatea abso-
luta pentru fraudarea legii publica fiind i!egal).
Tn schimb, bunuri!e aduse in societate
ca apart In fo/osinta, 1ntrucat nu se aduce atingere exciusiv
de al statu!ui sau al administrativ-teri-

bunurile aduse de ca la

1
Asociatu! care actiuni sau sociale emise de o alta sodetate
pentru efectuarea lntocmai unui vanzator de
1897 alin. 2 C
La fei ~i In dreptul francez. Astfel,
2
poate consta nurnai In
a se vedea Ph. Malaurie, L. Aynes, P.Y. Gautier, op. cit, p. 395.
Aducerea bunului numai In folosinta trebuie sa rezuite expres din actul
constitutiv; a se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 471.

253
Tn caz contrar, contractul de asociere lncheiat fara consim-
tamantul expres al celuilalt sot este sanctionat cu nulitatea relativa
(art. 347 alin. 1 C. civ.}.
Precizam ca, In materia acte!or de dispozitie ale sotilor, mai
trebuie facuta ~i distinctia dintre bunurile mobile ~i imobile.
Ca exceptie, bunurile comune mobile pot fi aduse ca aport
social de catre unul dintre soti, fara acordul celuiialt sot. Astfel,
"oricare dintre soti poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile
mobile comune" (art. 346 alin. 2 C. civ.)1.
In schimb, bunurile comune imobile pot fi aduse ca apart
numai cu acordul ambiior soti ~i cu respectarea conditiiior privind
formele cerute de lege ad validitatem ~i pentru publicitate (art. 1883
alin. 2 ~i 3 C. c.v).
Tn concluzie, sintetizand problema bunurilor ce pot fi aduse ca
apart In societatea civila, ne raliem opiniei potrivit careia "orice lucru
care prezinta o utilitate pentru asociati este susceptibil a fl adus In
sod etate" 2
Aportul in prestatii sau cum:i~tinte specifice este datorat In
mod continuu, atat tlmp cat asociatul este membru al societatii
{art. 1899 alin. 1 C. civ.).
Cunoscut In doctrina ~i ca In industrie", aportul In
sau cuno~tinte consta In unor acti-
vitati concrete ~i prin punerea la dispozitia societatii a unor infor-
matii, in modalitatile ~i conditiile stabilite prin contractul de societate
(art. 1899 alin. 2 C. civ.).
In schimbul acestui aport, asociatii participa, potrivit actului
constitutiv la lmpartirea beneficiilor ~i suportarea pierderilor, precum
~i la luarea deciziilor In societate 1894 aiin. 3 C. civ.).
Potrivit art. 1899 alin. 3 C. civ., neexecutarea
da loc numai la o

aportul in industrie a fost calificat ;;i ca o activitate


care o asociatul se sa execute o munca manuala sau inte-

1
Tntrucat dispozitiile de mai sus vizeaza exdusiv actele cu titlu oneros,
apreciem ca excep}la nu este aplicabila fn asocierile non profit.
2
Ase vedea E. Safta-Romano, op. cit., p. 218.

254
lectuala, In scopul obtineri de beneficii (dar care nu reprezinta livrari
1
de bunuri) .
Aportul folosintei drepturilor de proprietate inte!ectuala sau
industria!a se materializeaza prin aducerea In societate a licentei unui
brevet de inventie.
Tn contextul de mai sus, serviciile trebuie sa indeplineasca doua
conditii:
- trebuie sa depa!jeasca cadrul activitatii comune obi!jnuite,
virtutea aptitudinilor speciale sau a profesiei asociatuiui
(zidar, zugrav, electrician, tractorist, arhitect etc.);
- trebuie sa fie fapte personale ale asociatului :?i deci, nu pot fl
2
efectuate de alte persoane in numele acestuia
Potrivit art. 1899 alin. 1 C. civ., toti asociatii ce-~i aduc
In industrie trebuie sa dea socoteala toate reali-
zate din activitatile care
b). Obligatia ;;;u11nr1'1n11 nHPf/';rliPieun
pierderile societatii, dar intr-un mod
nalitatii juridice).
fn relatiile dintre a::>~., ..... "'
va determina in functie de clauzele
prevede, de obicei, ca
numai cu
r~. CIV
. .
)
cand

De precizat ca i'n
asociati proportional cu numarul
aportul social adus de no.rr,.o

noasca fiecarui asociat).


Cand se

care
social nu a fi comune ale
1920 alin. 1 C.

1
Ase vedea I. Zinveliu, op. cit., p. 324.
2
Ase vedea Fr. Deak, op. cit., p. 471; C. Toader, op. cit., p. 286.

255
Potrivit art. 1902 alin. 5 C. civ., orice clauza prin care un asociat
este exclus de la lmpartirea benefidilor sau de la participarea la
pierderi este considerata nescrisa.
Ca exceptie de la regula de mai sus, precum ~i de la aceea ca
suportarea pierderi!or se face proportional cu participarea la bene-
ficii, asociatul al carui apart consta In prestatii sau cuno~tinte spe-
cifice poate Ji scutit de a participa la pierderi, daca scutirea a fost
prevazuta expres in contract (art. 1902 alin. 6 C. civ.).
c). Obligafia de loialitate ~i necoru:urenta. Pe langa obligatiile
sale patrimoniale, asociatul mai are ~i o obligatie derivata din prin-
cipiul bunei-credinte, cat ~i din existenta unei affectio societatis, care
identifica jii define~te societatea ca o entitate juridica .
1

Tncalcarea obligatiei de loialitate prejudiciaza sodetatea civila


~i poate fi, In acest caz, motiv de desfiintare (desfacere) a acesteia, iar
In cazul pierderilor patrimoniale, partea culpabila este pasibila la
piata de daune-interese.
In contextul mai larg al obllgatiei de loialitate se lnscrie ~i obli-
gatia de neconcurenta prevazuta de art. 1903 din Noul cod civil.
Astfel, asociatul nu poate face concurenta societatii pe cont propriu
sau pe contul unei terte persoane ~i nici nu poate face pe socoteala
sa ori pe socoteaia altuia vreo operatiune care ar putea fi pagubi-
toare pentru sodetate.
Tot astfe!, asociatul nu poate !ua parte pe cont propriu sau pe
contul unei terte persoane la o activitate care ar conduce la privarea
societatii de bunurile, prestatiile sau cuno~tintele specifice la care
asociatui s-a obligat.
Potrivit art. 1903 alin. 3 C. civ., beneficiiie rezultand din activi-
tatile concurentiale, interzise de lege, se cuvin societatii, iar ,,asoda-
tui este orlce daune ce ar putea rezulta".

1
Buna-credinta, considerata ca intermediar lntre dispozitia legii ;;i norma
morala, cuprinde va!orile morale componente ale onestitatii, adica loialitatea, pru-
denta, ordinea ~i echilibrui; a se vedea D. Clocotici, Gh. Gheorghiu, Delimitarea acte-
lor de drept civil fata de actele juridice cu caracter comercial, In R.D.C. nr. 9/1998,
p. 17.

256
B. Drepturile asodatilor.
Particularitatea asemanarii obligatiilor asumate de asociati
determina ~i drepturi corespunzatoare pentru partile contractante.
a). Dreptul la beneficli. Calitatea de asociat confera acestuia
un drept patrimonial, care se manifesta sub forma de dividende.
Dreptul la beneficii al asociatiior exista insa numai In masura In
care ele sunt realizate efectiv de societate. Astfel, participarea la
profitul societatii implica ~i contributia la pierderile acesteia, ln condi-
tiile prevazute In contract {art. 1902 alin. 1 C. civ.).
fmpartirea beneficiilor !ntre asociati se distribuie, de regula,
,,proportional cu aporturile fiecaruia", dad\ iege sau contract nu
s-a convenit altfel (art. 1894 alin. 2 ~i art. 1902 alin. 2 C. civ.).
Ca exceptie, participarea ca?tig poate fi diferita de contributia
la pierderi (dar In limitele impuse de - art. 1902 alin. 3 C.
Ciauza prin care un asociat este exclus de la participarea la
ca?tig ,,este considerata nescrisa" (ca ~i exduderea de la
la pierderi).
Ca exceptie de la regu!a proportionalitatii, partea de profit a
asociatului al carui apart consta In prestatii sau
este egala cu cea a asociatului care a
mic" (art. 1902 alin. 2 C. civ.).
acela;;i context, asociatul al carui
sau cuno~tinte specifice este In masura
tui aport, de a participa la pierderi, daca
zuta In mod expres In contractui de societate
b). de a
alin. 1 C. c.v., ,,fiecare asociat poate
societatii, potrivit cu destinatia acestora ~i sa
turile celorialti
ca
ne"lndoielnic

257
a fondului funciar, toti detinatorii de terenuri agricole sunt obligati sa
1
asigure cultivarea acestora ;;i proteqia solului
Asociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati,
lntrebuinteaza bunurile sociale In folosul sau sau al unei alte per-
soane este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat ;;i sa
acopere daunele ce ar putea rezulta (art. 1904 alin. 2 C. civ.).
Potrivit art. 1905 alin. 1 C. civ., ,,Niciun asociat nu poate lua din
fondurile comune mai mult decat is-a fixat pentru cheltuietile /acute
sau pentru cele ce urmeaza sa se faca In interesul societatii".
Asociatul care folose;;te bunurile sociale peste limitele dispo-
zitiilor de mai sus este riispunzator de sumele luate ;;i de toate dau-
nefe-interese ce ar putea rezulta (art. 1905 alin. 2 C. civ.}.
1n cazul In care un debitor comun plate;;te o parte din datoriile
sale fata de societate ;;i fata de asociat, avand aceea;;i scadenta, aso-
ciatui In mainile caruia s-a facut plata va aloca suma primita stingerii
creantei sale !?i creantei societare, proportional cu raportul dintre
acestea (art. 1906 C. civ.}.
Dreptul asupra cheltuielilor /acute pentru societate. Aso-
ciatul are dreptul la rambursarea cheltuie!ilor pe care le-a facut pen-
tru societate :?i de a fi indemnizat pentru obligatiile sau pierderile pe
care le-a asumat sau suferit actionand de buna-credinta In interesul
societatii (art. 1907 alin. 1 C. civ.}.
Asociatul nu poate compensa cheftuielife !}i pierderile asumate
sau suferite cu datoriile sale fata de societate ;;i nici paguba cauzata
societatii din culpa sa cu foloasele pe care i le-a adus prin diferite
operatiuni (art. 1907 alin. 2 C. civ.).
De mentionat ca, potrivit art. 1907 alin. 3 c. civ., este interzisa
compensarea lntre datoria unui fata de societate ;;i creanta
acestuia asupra unui asociat
Dreptul de asociere al societarului. Potrivit art. 1908 alin. 1
asocia o terta persoana la drepturile sale
fn acest caz, per-

1
Categoria detinatorilor de terenuri este definita de art. 3 din Legea fondului
funciar ~i cuprinde nu numai pe titularii dreptului de proprietate sau ai altor drepturi
reale asupra terenurilor, ci ~i pe cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori
ori detinatori precari.

258
soana nu va putea deveni asociat al societatii fara
consimtamantul
celorlalti asociati (dat In conditiile legii).
Deoarece societatea simpla are caracter intuitu personae, aso-
datul nu poate ceda ~i nici garanta In niciun fel personale
sau ale vreunui tert cu drepturiie sociaie, fara consimtamantui tutu-
ror celorlalti asociati (art. 1.908 a!in. 2 ~i 3 C. civ.).
Potrivit art. 1909 C. civ., orice promisiune facuta de un asociat
(tara consimtamantul celorlalti asodati) de a ceda, vinde, garanta In
orice fel sau de a renunta la sale sociaie Ii confera benefi-
ciarului acesteia numai dreptul la daunele ce ar rezulta din neexe-
cutare.
e). Dreptul la Juarea 11nt"n.rt1111111r nnmrnn societatea.
au dreptui sa participe la luarea hotararilor colective ale adunarii
asodatiior (art. 1910 alin. 1 C civ.).
De regula, hotararile cu la societate se iau cu
ritatea voturilor asociatilor. Ca exceptie, hotararile modifi-
carea contractului de societate sau numirea unui administrator unic
se iau CU consimtamantul tLJtLJfOf ncnrU"H'ltr!'Y" 1910 alin. 2 ;;i 3
c.
De ~i ca unui asociat nu fi marite fara
consimtamantul acestuia. Orice clauza contrara considerata
1910 al in. 4 ~i 5 C.

adunarea asociatilor. rezulta ~i


tuturor asociatiior exprimat In actu! lncheiat de
Contestarea hotararii la
asociatul de o hotarare luata cu
In termen de 15 zile de la data la care a fost
daca a fost
Daca hotararea nu i-a fost termenul curge de
data la care a luat de an

1
Contractul poate prevedea modul de convocare ~i a acesteia,
In lipsa, hotararea poate fi adoptata '.'ii prin consultarea scrisa a acestora (art. 1911
alin. 1 C. civ.),

259
Termenul de 15 zile este un termen de decadere (art. 1912
C. dv.}.
/). Dreptul la restituirea aportului. De regula, asoclatul unei
societati cu durata nedeterrninata nu poate cere, lnainte de incetarea
societatii, restituirea sau contravaloarea partii care i se cuvine din
bunurile comune ale societatii.
Ca exceptie la regula de rnai sus, anterior lncetarii societatii,
asociatul poate cere restituirea aportului in cazul retragerii sau exclu-
derii sale (art. 1908 alin. 4 C. civ.).
Exercitarea dreptului la restituirea aporturilor ~i lmpartirea
excedentu!ui ramas la incetarea societatii se realizeaza prin opera-
tiunea lichidorii acesteia. In acest context, dupa plata datoriilor socia-
le, activul ramas este destinat rambursarii aporturilor subscrise ~i
varsate de asociati, iar eventualul excedent constituie profit net, care
va fi repartizat lntre asociati proportional cu partea fiecaruia la bene-
ficii (art. 1946 alin. 1 C. dv.).
In finalul sectiunii, precizam ca, In cele de mai sus, s-a facut
referire numai la principalele drepturi (prevazute In Noul cod civil).
Mentionam lnsa ca doctrina ;;i de alte drepturi ale asocia-
tuiui precum: de a ramane de control ;;i de a se
1
retrage din societate, etc.

C. Regimul partilor de interes.

Capitalul social subscris se divide in


interes (parti sociale), care se distribuie pro-
portional cu aporturi!e fiecaruia 1894 aiin. 2 C.
Partiie de interes sunt indivizibiie.
Partile de interes platite sau varsate In lntregime dau de
vot in adunarea asociatilor 1900 a!in. 2 C.
Potrivit art. 1900 alin. 3 ~i 4 C. civ., cand o parte de interes de-
vine
gate:
- sa desemneze un r.cuwc70 unic exercitarea
turilor sociale

p. 186.
260
- sa raspunda In mod solidar pentru efectuarea
datorate.
Deoarece societatea simpla are caracter intuitu personae,
transmiterea partilor de interes catre persoane din
simple este permisa numai cu consimtamantul tuturor ''"'''w'n"
(art. 1901 alin. 1 C. civ.).
Potrivit art. 1901 alin. 4 C. civ., cesiunea inter vivas cu titlu
gratuit a partilor de interes este asimilata unei cesiuni cu tit!u oneros.
Sub aspectul formei, cesiunea cu titlu este
juridic al donatiei.
Partile de interes se pot transmite ;;i prin
contract nu se dispune altfel).
De precizat ca, orice asociat poate
In drepturile dobanditorului, de interes dobandite cu titlu
oneros de un tert fara consimtamantul tuturor
de 60 de zile de !a data la care a cunoscut sau ar fi
noasca cesiunea {art. 1901 alin. 2 C.
Daca cesiunea partilor de interes este
rea acestora este stabilita de un expert
In lipsa unui acord, de
3. soda I

pentru reaiizarea scopului


functiona, societatea
patrimoniu precum ~i de
ministrarii activitatilor actul constitutiv.
din
(aduse !n societate cu ocazia
obligatiile contractate
mata. acest
tinct de acela al fiecaruia

1
Daca mai multi asociati exerdta concomitent acest
se alodi proportional cu cota de participare la profit

261
Chiar daca societatea simpla nu are personalitate juridica (~i
deci nu este subiect de drept), ea l;;i poate realiza scopurile pentru
1
cares-a constituit numai dadi dispune de un patrimoniu
Ca natura juridica, patrimoniul societatii simple are acela~i
regim juridic ,,precum indiviziunea succesoralii"2 .
Scopul constituirii patrimoniului social trebuie sa fie licit. Daca
scopul in care s-a constituit societatea simpla este ilicit (de exemplu,
producerea de armament), contractul va fi sanctionat cu nulitatea
absoluta.
Problematica administrarii societatii cuprinde aspecte ale
numirii administratorilor1 limitele ~i revocarea acestora, raspunderea
reprezentarea In justitie etc.
Numirea administratorilor. Potrivit art. 1913 alin. 1 C. civ.,
numirea administratorilor, modul de organizare a acestora, limitele
mandatului, precum }i orice alt aspect legat de administrarea societa-
tii se stabilesc prin contract sau prin acte
pot fi sau neasociati, persoane fizice ori
romane sau straine.
este administrata, de de asociati,
pentru aitui" in inte-
facuta de oricare dintre ei este
chiar tara a le fi luat
1913 alin. 3 C.
Cu toate cele de mal sus, oricare dintre
se mai 'lnainte ca ea sa fie lncheia-
ta. de de

orice

1
Ase vedea Fr. Deak, op. cit., p. 473.
~i como~tenitorii
2
,,Asociatii lntre ei sunt considerati ca copro-
prietari in indiviziune a bunurilor sociale"; se vedea C. Hamangiu, L Rosetti-Bala-
nescu, A!. Baicoianu, op. cit, p. 616.
3
Prin ,,operatiuni", In sensul art. 1913 C. civ., intelegem toate actele ma-
teriale :;;i juridice savar:;;ite de administrator In !ndeplinirea mandatuiui sau.

262
Limitarea puterilor ~i revocarea administratorului se fac, de
regula, potrivit contractului de societate {In lipsa fiind aplicabi!e dis-
pozitiile contractului de mandat).
Potrivit art. 1914 alin. 3 C. civ., dauzele care limiteaza puterile
de administrare conferite de lege nu sunt opozabile tertilor de bunii-
credinta.
b). Riispunderea administratorilor. Tn general, asociatii fon-
datori ~i primii administratori numiti prin contract raspund solidar
pentru prejudiciul cauzat prin nerespectarea unei conditii de forma a
contractului de societate sau a unei formalitati necesare pentru
constituirea societatii (ori, daca este cazul, pentru dobandirea perso-
nalitatii juridice de catre aceasta - art. 1886 alin. 1 C. civ.).
fn societatea simpla, administratorii raspund personal fata de
societate pentru prejudiciile aduse prin lncalcarea legii, a mandatului
primit sau prin culpa In administrarea societatii {art. 1915 alin. 1
C. civ.).
Tn cazul piuralitatii de administratori, care au
raspunderea este solidara. Cu toate acestea, In
dintre ei, instanta poate stabili o raspundere
fiecaruia la savar~irea faptei cauzatoare de
C. civ.).
Cand sunt mai multi administratori, fara ca
sa se determine puterile fiecaruia sau sa fie sa
preuna, fiecare poate administra singur In interesul cu
1
buna-credinta
Cand s-a stipuiat ca administratorii cu unanimitate sau cu
majoritate, dupa caz, ace~tia nu pot efectua acte de administrare
!mpreuna, cu exceptia cazurilor de forta cand unei
decizii ar putea cauza o paguba 1917 C civ.).
De precizat ca, actele de administrare a cele de
dispozitie asupra bunurilor acesteia sunt interzise care nu

1
Daca lmputemicirea stipuleaza sa lucreze lmpreuna, niciunul dintre ei nu
poate face actele de administrare fara ceilalti, chiar dad\ ace!,itia ar fi In im1,os1bli1tai:e
de a actiona (art. 1916 C. civ.).

263
au calitatea de administrator, sub sanctiunea acoperirii daunelor ce
ar putea rezulta 1
In schimb, oricare dintre asociati are dreptul de a consulta do-
cumentele, registrele !ji situatiile financiare ale societatii, de a lua cu-
no~tinta de operatiunile acesteia, ,,fara a stanjeni operatiunile socie-
tatii ~i a afecta drepturiie celorlalti asociati" (art. 1918 aiin. 2 C. civ.}.
Anual, administratorii !ntocmesc un raport cu privire la mersul
societatii, care va fi comunicat asociatilor.
Atund cand se solicita dezbaterea raportului de catre toti
asociatii, administratorii sunt obligati sa convoace reunirea asociatilor
la sediul social (art. 1918 alin. 3 C. civ.)2.
Reprezentarea fn justitie a societatii se face prin administratorii
lmputerniciti (sau In numirii, prin oricare dintre asociati -
art. 1919 alin. 1 C. civ.).
Potrivit art. 1919 alin. 2 C. civ., societatea ,,sta In justitie sub
denumirea prevazuta 1n contract sau cea inregistrata". Tertii de buna-
credinta se pot prevala de oricare dintre acestea.

A. Raporturile juridice dintre asociati ~i terti.


Tntrucat sodetatea simpla nu are persona!itate juridica ~i deci
nu este subiect de drept distinct, ea nu poate intra direct ;;i indepen-
dent In raporturi cu tertii.
Astfel, pentru obligatiile contractate de asociat cu tertii (chiar
daca s-a stipulat ca
a contractat pe seama societatii), va raspunde
numai asociatul contractant.
executarea obligatiilor de creditorii societatii, fiecare
asociat cu sale bunuri proportional cu aportul sau
la patrimoniul social, numai 1n cazu! in care creditorul social nu a pu-
tut fi din comune ale asociatilor (art. 1920 alin. 1
c.
care nu s-a putut lndestula
din bunurile va putea cere, dupa caz, sa se !na-
sau debitorului sau partea ce se

1
In acest caz, de buna-credinta nu sunt afectate (art. 1918
alin. 1 C.
2
Orice dauza contractuala contrara dispozitiilor art. 1918 C. civ. este consi-
derata nescrisa.
264
cuvine acestuia din bunurile comune ale asociatiior (art. 1.920 alin. 2
c. civ.).
Potrivit art. 1921 alin. 1 C. orice ,,care pretinde
ca este asociat sau creeaza tertilor deliberat o aparenta convinga-
toare in acest sens (asociat aparent, s. raspunde de tertii de
buna-credinta lntocmai ca un asociat".
De predzat ca, In cazul de mai sus, societatea nu va raspunde
fata de tertul astfel indus In eroare ,,decat i-a dat motive sufi-
ciente pentru a-i considera pe pretinsul asociat
cazu! In care, cunoscand manoperele nu ia
rile rezonabile pentru a lmpiedica eroare"
(art. 1921 alin. 2 C. civ.}.
Asociatii oculti (secreti) raspund
ca ~i ceiiaiti asociati (art. 1922 C. civ.).
Potrivit art. 1923 alin. 1 C. sodetatea nu emite
instrumente financiare, sub sanctiunea atat a acte-
lor incheiate In acest scop, cat ~i a instrumentelor financiare emise
afara de cazul in care prin lege se dispune
Asociatii, administratori sau
in subsidiar, In raport cu societatea,
tertilor de buna-credinta prejudiciati" emiterea de instrumente
financiare interzise de lege (art. 1923 alin. 2 C.
Tn raporturile cu tertii, administratorii sunt
sa-i informeze pe ace~tia asupra for lnainte de
actului preconizat (art. 1924 C. civ.).

B. Pierderea calitaiii de asodat.


Pierderea calitatii de asociat avea !oc din cauze
tive sau obiective ce depind de persoana sau de
societatii.
Sunt cauze generale ce
cesiunea partilor In sodetate, executarea silita a
1ncetarea personalitatii
judecatoreasca,
C. dv.}.

265
In principiu, un asociat se poate retrage voluntar din societate,
In conditii diferite, dupa cum aceasta a fost incheiata pe durata
determinata sau nu.
Potrivit art. 1926 C. civ., asociatul unei societati cu durata
nedeterminata se poate retrage din societate, notificand societatea
cu un preaviz rezonabil.
Retragerea din societatea cu durata nedeterminata se face cu
lndeplinirea a doua conditii:
- asociatul este de buna-credinta ;;i
- retragerea nu produce o paguba iminenta societatii.
Tot astfe!, ~i asociatul unei societati cu durata determinata sau
avand un obiect care nu se poate infaptui decat intr-un anumit timp
se poate retrage, dar numai pentru motive temeinice ~i cu acordul
majoritatii celorlalti asociati {art. 1927 aiin. 1 C. civ.).
1n cazul In care acordul majoritatii nu este !ntrunit, asociatul se
poate adresa instantei, care, hotarand asupra retragerii, va aprecia
legitimitatea ;;i temeinicia rnotivelor, oportunitatea retragerii In raport
cu lmprejurarile ~i buna-credinta a partilor (art. 1927 alin. 2 C. dv.)
1

La cererea unui asociat, instanta judecatoreasca, pentru mo-


tive temeinice, poate hotarr excluderea din societate a oricaruia
dintre asociati 1928 C. civ.).
Prin calitatii sale (altfel decat prin cesiune sau execu-
tarea silita a partilor sale In societate), asociatul are dreptul la valoa-
rea partilor sale de la data lncetarii calitatii de asociat, iar ceilalti aso-
ciati sunt tinuti sa Ii plateasca imediat partea stabilita, cu dobanda
legala de la data !ncetarii calitatii de asociat {art. 1929 alin. 1 C. civ.)2.
4. incetarea 'i lichidarea sodeta~ii simple

A.
Societatea in general, ca oricare contract, prin voin-
tuturor ,,,,,,-,,,nr (mutuus dissensus), la fel cum a fost !ncheiata (mu-
tuus '-"''-"'"""''u"

1
Tn toate cazurile, asodatul este tinut sa acopere daunele ce ar putea rezulta
din retragerea sa (art. 1927 alin. 2 C. civ.).
2
Cand nu convin ... supra valorii partllor de interes, aceasta se va stabi!i de
catre instanta judecatoreasca (art. 1929 a!in. 2 c. civ.).

266
art. 1930 C. civ., sunt: realizarea
rarea instantei judecatore~ti.
Mai aratam ca, potrivit art. 1930 alin. 1 !it. e din Noul cod
,,Nulitatea societatii" este :,;i ea o cauza de incetare a con-
tractului. fo acest context, precizarn ca
societatii (art. 1932-1936 C. civ.) au fost analizate In
dicata formarii contractului de societate
controversate a institutiei, In acest
a). Sodetatea im::eteaza la 1mo11rmea care a
fast contractata {art. 1930 alin. 1 lit.
Ca exceptie, potrivit art. 1931 C.
prorogata" atunci
tinua sa execute

societatea nu
continua ~i faraasociatu! care
1937 alin. 1

exceptie ,,prin contract se poate


2
Precizam ca prorogarea contractului
acestuia pe durata determinata (a nu se confunda cu re!nnoirea rr,,1 t-r:>r1 1
3
Ase vedea D. Alexandresco, op. cit., 480.
4
Temeinicia motivelor invocate se apreciaza de catre a se
Fr. Deak, op. cit., p. 479.

267
Societatea lnceteaza, de asemenea, In toate cazurile, prin piei-
daca a fast pusa In comun numai folosinta acestuia, iar
a ramas asociatului, afara de cazul In care societatea
continua ;;i fara asociatul care a subscris bunul ce a pierit
1937 alin. 2 C. civ.).
Apreciem ca exceptiile de mai sus constituie temeiul continua-
rii societatii ;;i In cazul In care bunul a pierit partial.
Sodetatea inceteaza prin moartea {sau dedararea judeca-
toreasca a mortii) unui asociat, deoarece contractul este incheiat
intuitu personae {art. 1938 lit. a C civ.).
In consecinta, mo~tenitorii asociatului decedat vor putea
lichidarea societatii, lnsa numai in limita partii defunctului,
In vedere starea patrimoniului social din momentul dece-

Ca exceptie, asociatii pot prevedea in contract {pactul societar)


ca, In cazul decesului unui asociat, societatea sa
continue de drept cu
acestuia sau numai lntre asociatii rama~i In viata
1939 C. civ.).
Tn de mal sus lnsa, ,,asociatul ori, dupa caz, mo;;tenitorul
are drept decat la partea sa ori a autorului sau" (dupa situatia
la data producerii evenimentu!ui). Asociatul sau mo~teni-
torul nu va participa la drepturi ~i nu va fi de obligatiile ulte-
ln masura In care acestea sunt urmarea necesara a
lnaintea acestui eveniment" (art. 1940 C.
Datorita faptului ca societatea nu poate subzista cu un asociat
decesului unui asociat trebuie sa fi ramas viata eel
229 alin. 1 ;;i 2 din Legea nr. 31/1990, repu-
actul constitutiv, exista dauza
continuare prin rno!?tenitori.
Prin 1ncetarea contractuiui de societate
de subiect de drept a uneia
1938 lit. b C. civ.).

-------------------
1
AsociatH au poslbilitatea de a conveni, prin pactul societar, ca societatea sa
continue ;;i !n absenta asodatului insolvabil sau fa!it (cu conditia sa fi ramas eel putin
doi so!vabili); a se vedea E. Safta-Romano, op. cit., p. 227.

268
d). Sodetatea incetea:za prin punerea sub interdiqie sau prin
insolvabilitatea (falimentul) unuia dintre asociati, recunoscuta prin
hotarare judecatoreasca (art. 1937 lit. a ~i cc. civ.).
De mentionat ca este interzisa clauza prin care s-ar conveni ca
societatea sa continue cu un asociat incapabi! sau insolvabil (sanc-
tiunea fiind nulitatea abso!uta).
B. lichidarea sodetatii simple.
Potrivit art. 1930 alin. 2 C. civ., societatea care intra In dizol-
vare se lichideaza.
De regula, lichidarea se face de toti asociatii sau de un lichi-
dator numit de ei cu unanimitate. Tn caz de nelntelegere, lichidatorul
este numit de instanta judecatoreasca, la cererea oricaruia dintre
asociati (art. 1941 alin. 1 C. civ.).
Uchidatori pot fi atat persoane fizice, cat ~i persoane juridke,
care au statut de practicieni In insolventa (art. 1941 alin. 4 C. civ.).
Uchidatorul poate fi revocat de asociati cu unanimitate de
voturi. El poate ti, de asemenea, revocat pentru motive temeinice, la
cererea oricarei persoane interesate, de instanta judecatoreasca 1 .
fn cazul pluralitatii de lichidatori, hotararile !or se iau cu majo-
ritate absoluta (art. 1941 alin. 5 C. civ.).
fn principiu, obligatiile ~i raspunderea lichidatorilor sunt regle-
mentate de dispozitiile ap!icabile administratorilor (art. 1942 C. civ.}.
Tn vederea realizarii lichidarii, administratorii trebuie sa
lichidatorilor bunuriie ;;i documentele sodale ;;i prezinte acestora
bilantul ultimului exercitiu financiar (art. 1943 alin. 1 C. civ.).
Uchidatorii trebuie sa
1ntocmeasca inventarul
durilor sociale ~i sa stabileasca activul ;;i pasivul patrimoniului
Uchidatorii pot sa lncheie toate actele necesare lichidarii
asociatii nu au stipulat altfel, pot sa chiar In bloc,
sociale, sa
lncheie conventii arbitrale ;;i sa
fadi tranzactii 1944
alin. l C. dv.)3

1
Lichidatorul numit de instanta judecatoreasca poate fi revocat numai de
catre aceasta, la cererea orkarei persoane interesate (art. 1941 alin. 3 C.
lnventarul trebuie sa fie semnat de administratori ~i lichidatori (art. 1943
2

alin. 2 C. civ.).
3
Uchidatorii reprezinta sodetatea In justitie (art. 1944 alin. 2 C.
269
Uchidatorii nu pot sa
initieze noi operatiuni, sub sanctiunea de
a raspunde personal ~i solidar pentru toate daunele ce ar putea re-
zulta (art. 1944 a!in. 3 C. civ.).
Potrivit art. 1945 C. civ., In exercitarea operatiunii de lichidare,
asociatii sau, dupa caz, lichidatorul sunt tinuti:
- sa plateasca creditorii societatii,
- sa consemneze sumele necesare pentru plata creantelor
exigibile la o data uiterioara, contestate sau care nu au fast lnfati~ate
de creditori, j>i
- sa lnapoieze cheltuielile ori avansurile facute In interesul
social de unii asociatL
Dupa plata datoriilor sociale, activul ramas este destinat ram-
bursarii aporturilor subscrise ~i varsate de asociati, iar eventualui
excedent constituie profit net, care va fi repartizat lntre asociati pro-
portional cu partea fiecaruia la beneficii (art. 1946 alin. 1 C. civ.).
Ca regula, bunurile aduse In uzufruct sau In folosinta se restituie
ln natura. Daca bunui adus In proprietate se afla Inca In masa pa-
trimoniala, acesta va fi restituit, la cererea asociatului, In natura, cu
1
obligatia platii unei suite, daca este cazul (art. 1946 alin. 2 ;;i 3 C. dv.) .
De precizat ca, asociatul care a contribuit la patrimoniul social
cu in cuno;;tinte specifice sau are dreptul de a primi,
In limita cotei sale de partlcipare la bunurile rezultate din pres-
tatia sa, daca acestea se afla Inca In patrimoniu! societatli, cu obli-
gatia platii unei suite, daca este cazu! (art. 1946 alin. 4 C. civ.) 2 .
Tn cadrul ,,daca activul net este neindestulator pentru
lnapoierea !ntregirne a ~i pentru obligatii!or socia-
le, pierderea se suporta de asodati potrivit cu contributia acestora
stabilita prin contract" 1947 C.

1
Ca regula, In cadrui lichidarii, fmparteala in natura a bunurilor societatii se fa-
ce potrivit regulilor privitoare la lmpart:eala bunurilor proprietate comuna (art. 1948
c.
2
Atunci cand in urma lichidarii excedentul ramas consta 7ntr-un bun a carui
atribuire catre asociati este interzisa de lege, lichidatorul va vinde bunul la lidtatie
publica, cu lncuviintarea prealabila a instantei competente, iar suma se lmparte aso-
ciatilor {art. 1946 alin. 5 alin. C. civ.).
3
Datorita dispozitiilor discutabile a!e art. 1947 C. civ., referitoare la ,,contri-
butia acestora stabilita prin contract", precizam ca regula de drept comun In materie,

270
Asocierea In participatie este cea de a doua ,,forma societara"
reglementata de Noul cod civil).
Potrivit art. 1949 C. civ., asocierea In ,,participatie" este "con-
tractul prin care o persoana acorda uneia sau mai multor persoane o
participatie la beneficiile ;;i pierderile uneia sau mai multor operatiuni
pe care le lntreprinde" (art. 1949 C.
Spre deosebire de societatea simpia, asocierea In
nu are personalitate juridica ;;i nici ,,nu dobandi
juridica". Astfel, prin asocierea In nu se constitute o per-
soana distincta de persoanele asociatilor.
1n consecinta, ,,tertul nu are niciun fata de asoclere ;;i nu
se obliga decat fata de asociatul cu care a 1951
C. civ.).

drept contractul prin care


juridice pun In comun
flee sau prestatii a consti
tui o persoana dintre ace;;-
tia avand o cota beneficiilor ;;l supor-
tarea pierderilor1 .
Partile contractu!ui de
2
fizice sau juridice ,
practica se folosesc
- asociat sau asociat responsa-
bi/ pentru participantul in concret
nile comerciale cares-a creat asocierea In

este ca "Fiecare asociat contribuie la suportarea cu parU


ciparea la distributia beneficiului, daca prin contract nu s-a stabilit altfel" (art. 1991
alin. 2 C.
1
A se vedea St. Tratat de comercial romdn, Editura
versul Juridic, Bucure~ti, 2009, p. 156; V. Neme:), Drept comercial, Editura Universui
Juridic, Bucure~ti, 2011, p. 328.
2
Asocierea In participatiune se poate realiza ;;i de catre persoane
strGine care-~i desfa;;oara activitatea In Romania (art. 28 din legea nr.
privind Codul fiscal).

271
- asociat participant sau asociat ocult pentru partea care nu
1
participa la realizarea practica a activitatii comerciale .
Tn legatura cu partile contractante se pune ~i problema valabili-
tati contractu!ui sub aspectul conditiilor de fond, precum capacitatea,
conslmtamantul, obiectu! ;;i cauza care se supun dispozitiilor drep-
tului comun in materie, respectiv art. 1882 ~i art. 1179 C. civ.
Forma contractului, lntinderea ~i conditiile asocierii, precum ~i
cauzele de dizolvare ~i lichidare se supun, in principiu, conventiei
piirtilor (art. 1954 C. civ.).
Potrivit dispozitiilor speciale ale art. 1950 C. civ., asocierea in
2
participatie ,,se probeaza numai prin lnscris"
Asocierea In participatiune prezinta asemanari substantiale cu
societatea comerciala, pentru ca, la fel ca ~i in cadrul acesteia din
urma, asociatii se invoiesc ~i pun In comun diferite bunuri pentru exer-
citarea activitati, In scopul realizarii ~i impartirii profitului rezultat3.
Tot astfel, asocierea in participatiune prezinta asemanari i cu
societatea simpla, In principal, prin aceea ca ambele asocieri nu au
personalitate juridica 4
Cu toate cele de mai sus, asocierea In participatiune prezinta
deosebiri importante In raport cu societatea simpla sau cu cea co-
merciala. Astfel, asocierea In participatiune nu trebuie sa indeplineas-
ca formalitatile spedfice societatiior comerdale {pentru constituirea
lor valabila) ~i nu Ii incumba nici obligatiile specifice comerciantilor,
precum lnregistrarea In registrul comertului, tinerea evidentelor can-
5
tabile, concurenta loiala etc.

1
Asocierea cu cele doua categorii de asociati se lntalne:;;te atunci cand doar
unul dintre asociati exercita operatiunile comerciale speclfice asocierii in participa-
tiune, ceilalti limitandu-se la a contribui cu diferite sume de bani sau bunuri mobile
sau imobile; a se vedea V. Neme~, op. cit. (2011), p. 333.
2
Apreciem drept inutile dispozitiile art. 1950 C. civ., deoarece forma scrisa
ceruta ad probationem pentru contractul de societate este o regula genera/ii
prevazuta de art. 1884 aiin. 1 c dv.
3
Ase vedea St. Carpenaru, op. cit. (2009}, p. 156.
4
Asociatia In participatie nu este, fata de terti, o persoana juridica, iar tertii nu
intra In raporturi juridice cu asociatia, cl cu asociatul contractant; a se vedea
Gh. Piperea, Drept comercial. fntreprinderea, Editura Ch. Beck, Bucure~ti, 2012, p. 363.
5
Pentru amanunte privind delimitarea contractuiui de asociere In partici-
patie, a se vedea V. Neme~, op. cit., {2011), p. 331.

2n
Sediul materiel contractului de asociere In participatie este dat
de dispozitiile art. 1949-1954 C. civ. Tn calitatea sa de ,,formii socie-
tara" prevazuta de art. 1888 c. civ., 1n completare sunt aplicabiie dis-
pozitiile generale ale contractului de sodetate, respectiv art. 1881-
1889 C. civ. (dreptul comun In materie).
1. Prindpiile asoderii in participatiune

Asocierea In participatiune este constituita pe baza libertatii


vointelor partilor {exteriorizate In contract), ?i este guvernata de
anumite principii, care contribuie la conturarea naturii sale juridke.
A. Prindpiul independeniei juridke a fiecarui asodat.
Tn derularea contractuiui, asociatul administrator exercita ope-
ratiunile ce constituie obiect al asocierii, In nume propriu ~i tot astfel
l~i asuma obligatiile fata de terti.
In consecinta, asociatul administrator nu este un reprezentant,
un mandatar al celorlalti asociati ~i nici un prepus al acestora.
lndependenta partilor contractante consta In aceea ca fiecare
participant ramane stapanul propriei operatiuni (afaceri} !}i 0
potrivit propriilor reguli de organizare ~i functionare.
Faptul ca asocierea In avea ca obiect una,
mai multe sau toate operatiuni, nu este de natura a,.,,.,.,,.....,.,,
denta asociatilor, deoarece activitatiie se vor exercita
liior stabilite In contract, fara a se crea o
Consecinta a independentei va
pastra personalitatea ~1 1~1 va '""""" activitatea pe care o
desfa~oara in functie de intereseie fiecaruia.

B. Prindpiul redprodtatii asistentei nuu1:H.i:ri:it>1

Scopul asocierii In
rarea unor operatiuni
catre fiecare societar In
Pentru fiecare asociat trebuie
~i sale.

1
Ase vedea G. Ghifan, Asociatia In partidpatiune, In R.D.C. nr. 2/2005, p. 35.

273
De precizat ca partile pot conveni ca activitatea sa fie desfa-
?Urata In fapt numai de unul dintre asociati (asociatul administrator),
dar operatiunile pot exercitate ?i prin participarea tuturor partilor.
Esential este lnsa ca sa existe o colaborare continua !?i o asis-
tenta reciproca lntre asociati. Astfel, partile asocierii trebuie sa mani-
feste un interes ~i o preocupare continua pentru exercitarea activitatii
propuse.
Principiu! In discutie constituie o deosebire dintre asocierea In
participatiune (in care operatiunile sunt savar?ite de asociati) ?i
societatile cu personalitate juridica (In care activitatea este exercitata
de societate) 1 .
C. Principiul prioritatii exerdtarea operatil.milor asoderii in
partidpatiune.
Potrivit acestui principiu, partile contractante vor trebui sa
acorde prioritate exercitarii operatiunilor ce au fost convenite a se
realiza In cadrul asocierii In participatiune.
Aceasta presupune ca asociatii sa depuna toate eforturi!e fi-
nanciare, materiale, intelectuale etc. pentru atingerea scopului aso-
ciatiei create (lnaintea altar interese ale lor).

2. Efec:tele de asodere in
Datorita caracterului sinalagmatic, contractul de asociere In
participatiune da
na?tere !a drepturi ?i obligatii In sarcina tuturor par-
contractante. De precizat ca In contractul de societate drepturile
societarilor sunt asemanatoare (comune).

A. de a asodatilor.
Aportul la asociere este obligatie asociatilor.
al asocierea In participatiune
art. 1952 C.
,,raman proprietarii

lnsa ca bunurile aduse In


In urma folosirii acestora sa devina
comuna" 1952 alin. 2 C. civ.).

1
Ase vedea V. Neme;;, op. cit. (2011), p. 332.

274
Tot ca exceptie, pentru reallzarea obiectului asocierii,
puse la dispozitia asocierii pot trece, In tot sau In parte, In proprietatea
unuia dintre asociati, In conditiile convenite contract 1952
alin. 3 C. civ.).
Practic, este cazul In care se desemneaza un asociat adminis-
trator care sa
exercite ;;i sa
gestioneze afaceriie ce constituie obiectul
contractului, iar pentru realizarea acestuia proprietatea bunurilor
1
asociatilor este transmisa administratorului .
De precizat ca, In general, bunurile aduse In
buie sa fie de aceea;;i natura sau de aceea~i
bani nu trebuie sa fie egale pentru
patiilor nu este de esenta asocierii
La lncetarea asocierii, partile pot stipula redobemdirea In natu-
ra a bunurilor intrate In unuia dintre 1952
alin. 4 C. civ.).
B. K~!l'\K'l!!rlrl

contracteaza C?i se
ei vor fi solidar de actele
dintre ei" 1953 alin. 2 C.
Ca regula, asociatii
lncheiate de oricare dintre ei".
va fi exdusiv
cu cazului In care acesta
calitatea sa la momentul incheierii actului"

1
In doctrina s-a opinat ca, atunci cand fiecare dintre asociati
concret la exercitarea efectiva a operatiunilor, este necesar transferul
de proprietate asupra bunurilor ~i nici transferul folosintei, deoarece
executate de asociatul contractant.
2
Se lntelege lnsa ca lntinderea fiecarui asociat reprezinta
criteriu esential In lmpartirea beneficiilor ~i suportarea din asodere; a
vedea V. Neme~, op. cit., {2011}, p. 334.

275
Orice dauza din contractul de asociere care limiteaza raspun-
derea asociatilor fata de terti este inopozabila acestora (art. 1953
alin. 4 C. civ.).
Tot astfel, orlce clauza care stabile~te un nivel minim garantat
de beneficii pentru unul sau unii dintre asociati este considerata
nescrisa (art. 1953 alin. 5 C. civ.}.

276
Capitolul V. Contractu! de locatiune

Sectiunea I. Notiune, delimitare :i formare

1. Definirea ~i durata locath.mii

Locatiunea este contractul care transmite folosinta temporara


a unui bun de la una dintre parti, numita locator, ceieilalte parti, nu-
mita iocatar, 1n schimbul unei sume de bani, numita chirie 1777
1
C. civ.}.
De;;i, potrivit art. 1777 C. civ., transmiterea folosintei se
,,pentru o anumita perloada", dispozitiile urmatoare due la
ca durata locatiunii poate Ji determinata sau nedeterminata.
In situatia in care contractui a fost fncheiat pe duratii rfptp1crni-
nata, dar ,,partile nu au aratat durata !ocatiunii" (contractul nu are un
termen ;;i nici elemente pentru determinarea lui), art. 1785
C. civ., locatiunea se lncheie:
- pe termen de un an, in cazul locuintelor nemobilate sau spa-
tiilor pentru exercitarea activitatii unui
- pe durata ,,pentru cares-a calculat chfria", cazul bunurilor
mobile ori in acela al camereior sau apartamente!or
- pe durata locatiunii imobilului, In cazul bunurilor mobile puse
la dispozitia locatarului pentru folosinta unui imobil.
De precizat ca locatiunea nu poate fi fnsa fncheiatii pe durata
perpetua (ve~nica), locatiunile ereditare imobiliare, cunoscute In ve-
chiul drept sub denumirea de emfiteoze ori embatic fiind
prohibite implicit de Astfe!, art 1783 C.
nu se pot lncheia pentru o
fn doctrina, locatiunea mai este :;;i sub denumirea de
,,vanzare a folosintei". Ea nu se confunda cu contractul de van-

1
In general, Noul cod civil a conceptul francez al locatiunii privita ca:
,,locatiunea lucruri!or" (cuprinzand de bunuri mobile ~i dadiri, precum '.?i
arendarea) ~i ,,!ocatiunea de lucrati" (cuprinzand privind contractul
antrepriza, contractul de munca ~i contractul de transport); a se vedea C. Hamangiu,
I. Rosetti-Ba!anescu, AL Baicoianu, op. cit., vol. ii, p. 585 ~i urm.
2
Dadi partile stipuleaza un termen mai lung, durata se reduce
drept la 49 de ani.
zare-cumparare, de care se deosebe;;te prin faptul ca
locatiunea tran-
smite exclusiv dreptui de fo/osinta asupra lucrului pe o durata limitata
In (ca de creanta), ;;i nu dreptul de proprietate.
Potrivit art. 1778 alin. 2 C. civ., dispozitiile generale ale loca-
tiunii ,,sunt aplicabiie, In mod corespunzator, lnchirierii locuintelor ;;i
arendarii, daca sunt compatibi!e cu regulile particulare prevazute
aceste contracte" 1 . Astfe!, contractul de iocatiune constituie
dreptul comun pentru contractul de arendare (locatiunea fondurilor
rurale) ;;i contractul de lnchiriere a suprafetelor locative pentru care
Codui civil prevede specifice In art. 1824-1850 C. civ.
Tn 1nchirierea ;;i arendarea nu sunt con-
tracte distincte (independente), ci sunt numai varietati ale contrac-
tului de locatiune. 2
Ca ;;i In cazul altor contracte pot lncheia un ante-
contract de locatiune, care se reclproc sau unilateral la
perfectarea In viitor a unui contract de locatiune. Antecontractul de
este un act de guvernat de
;;i nu ale contractului special pe care II

In Cartea
a
care
particulare In
a 3-a

2, Delimitarea

1
Locatiunea spatiilor destinate exercitarii unui este
supusa de asemenea ale locatiunii, dar ~i dispozltiilor pertinente
ale lnchirierii 1778 alin. 3 C. civ.). Astfel, ea nu se caiifidJ drept ova-
rietate distincta a locatiunii.
2
Precizam ca -nou! Cod civil lncearca sa defineasca cele doua varietati ale
locatiunii lnsa a le In dispozltiile art. 1778 alin. 1 C. civ. Astfel, ,,loca-
tiunea bunurilor imobi!e ~i aceea a bunuri!or mobile se nume~te lnchiriere, iar loca-
tiunea bunurilor denumirea de arendare".

278
care se particularizeaza prin caracterele sale juridice. Distinctia
tiunii nu este absoluta deoarece contractul prezinta dar :ji
asemanari cu celelalte contracte.
A. Caracterele juridice ale locatiunii.
Ca orice contract, locatiunea se individualizeaza carac-
terele sale juridice.
a). Locatiunea este un contract consensual, care se incheie
simp!ul acord de vointe al partilor (fara vreo alta formalitate).
Potrivit art. 1781 C. civ., ,,Contractul de iocatiune se
lncheiat lndata ce partile au convenit asupra bunului ~i
1
Deci, ad va/iditatem, contractul se lncheie solo consensu
Cand contractul a fost constatat prin lnscris ~i acesta a
trus ori pierdut datorita unui caz de forta majora, acestuia
2
poate fi dovedita prin orice mijloc de proba
b). Locatiunea este un contract bilateral
cat creeaza obligatii pentru ambele parti contractante.
Locatorul se ob!iga sa asigure folosinta
locatarul se obliga sa piateasca chiria.
c). Locatiunea este un contract esentialmente cu titlu oneros,
care partile contractante urmaresc un interes
Caracteru! oneros al locatiunii este elementul
distinctie al acestui contract In
folosinta) care, prin definitie, este
Daca folosinta unui lucru se transmite cu tltlu
tul este nul ca locatiune, dar poate fi valabil ca un
sinta, daca lucrul s-a predat un contract
sunt indeplinite ~i celelalte conditii de validitatE?.
Locatiunea este un contract
cunosc existenta ~i lntinderea
cheierii contractului (deci contractul nu este
e). Locatiunea este un contract cu executare "'"T,_,q
rece obligatiile partilor se
pe toata

1
Ase vedea Fr. Deak, op. cit., p. 187.
2
Ase vedea I. Reghini, S. Diaconescu, P. Vasilescu, op. cit., p.
3
Ase vedea G. Boroi, op. cit., p. 190.

279
folosinta iucruiui, iar locatarul sa plateasca chiria. Deci elementul
timp este de esenta contractuluL
f). Locatlunea este un contract transiativ de fo/osinta tempo-
rara a unui lucru individual determinat (deci, nu transmite dreptul de
proprietate), riscul fortuite fiind suportat de proprietar (care
poate fi ~i o alta persoana decat locatorul).
8. Asemanari ~i deosebiri fa~a de alte contracte.
Contractul de iocatiune (/ocatio rei) prezinta asemanari cu
contractul de antrepriza, contractul de munca, contractul de mandat
sau contractul de depozit.
Locatiunea se deosebe~te, in esenta, de:
- contractul de deoarece salariatul este platit dupa
cantitatea !}i calitatea muncii depuse, ~i nu In raport cu durata folo-
sintei bunului care, In general, stabile~te cuantumul chiriei;
- contractul de antrepriza, pe baza caruia se executa lucrari de
mare importanta, dar ~i prestari de servicii de valoare mai mica ;
1

- contractul de mandat, ce are ca obiect realizarea exclusiva de


acte juridice de catre mandatar pe sea ma ~i In numele rnandantului;
- contractul de ce are ca obiect pastrarea unui bun (nu
fo!osinta acestuia). acest caz, delimitarea de locatiune poate fi
uneori difidla; de exemplu, !asarea unui autoturism lntr-un garaj
apartinand unei alte persoane poate lnsemna fie locatiune, daca chei-
le garajului se afla la conducatorul autoturismului ~i scopul lnchirierii
este lipsa spatiului de parcare, fie depozit, 1n cazui In care ur-
marit de este eel de supraveghere, pastrare ;;i conservare a
2
autoturismului
3. Natura locatamlui
In s-a pus !ntrebarea: dreptul de folosinta al
locatarului este un drept real sau este un drept de creanta ?
Principalele argumente3 In favoarea caiificarii locata-
rului ca fiind un real ar putea fl:

1
In materie de dreptul francez este mai diversificat; a se vedea
G. Verme!le, Droit civil. Les contrats speciaux, Dalloz, Paris, 2000, p. 93.
2
A se vedea C Macovei, op. cit., p. 118.
3
Ase vedea M.B. Cantacuzino, Eiementele dreptufui civil, 1921, p. 651.

280
- atunci cand locatiunea se lncheie pe o durata de peste 5
ea devine act de dispozitie;
- pentru a fi opozabil tertiior, actui este supus publicitatii imo-
biliare (eel putin In cazul In care obiectul contractului este un imobil).
Mentionam lnsa ca, potrivit opiniei majoritare In materie,
dreptul de folosinta al locatarului este un de creanta,
urmatoarele argumente:
- locatiunea este act de dispozitie numai cand depa~e~te 5 ani
~i este supusa publicitatii imobiliare; 1n ceiela!te dreptui de
folosinta al locatarului este un drept de
- dreptul de folosinta, ca drept de
rului dreptul de urmarire a bunului aflat asupra
de preferintii (specifice doar drepturilor
- drepturile reale sunt limitativ de
folosinta locativa nefigurand printre
Ca drept de creanta, dreptul de are
caracter mobi!iar (chiar daca are ca obiect un sus-
ceptibil de gaj ~i transmisibil atat inter
4. Formarea contractuiui de

lncheierea locatiunii prezinta In materie de con-


simtamant, capacitatea partilor, obiect ~i
A. Consimtamantui
Potrivit art. 1781 C.
fndata ce au convenit asupra bunului
(s.n.).
Cu prlvire la dispozitiile de mai sus, se cuvine sa facem urma-
toarele observatli:
- atunci partile au
clauzele contractului se
(consimtamantu!, element la
:;;i

1
Ase vedea C. Toader, op. cit. (2005), p. 161.
2
Reamintim ca, potrivit art. 1179 C. civ., contractul se !ncheie odata cu !nde-
plinirea conditiilor de validitate cerute de obiect,
cauza ~i forma).
281
- pentru formarea consimtamantului este suficient ca partile
sa convina numai asupra bunului ~i a pretului (urmand ca, referitor la
alte conditii ~i dauze, sa
se poata conveni ~i ulterior lncheierii loca-
tiunii, de exemplu privind durata etc.).
Tn consecinta, dispozitiile art. 1781 C. civ., trebuie intelese In
sensul ca locatiunea se considera lncheiata !ndata ce au fast inde-
plinite conditiile de capacitate, obiect, cauza ~i forma, iar partile au
consimtit, eel putin ,,asupra bunului ~i pretului"
1

B. Capadtatea partilor.
Tn contractul de locatiune, iocatorul poate fi o ,,persoana fizica
sau juridica titulara a unui drept real care confera acestuia dreptul de
folosinta asupra bunului ce formeaza obiectul contractului, ;;i anume:
2
proprietarul, uzufructuarul , abitatorul, locatarul principal (In cazul
sublocatiunii)" etc.
Tntrucat locatiunea este, In principiu, un act de administrare,
locatorul, cat ~i locatarul trebuie sa
aiba capacitatea de a incheia
acte de administrare. Pentru acest considerent, oricare dintre soti
lnchiria un bun comun, ,,fara consimtamantui expres al celuilalt
345 alin. 1 C. dv.) 3 .
Minorul de peste 14 ani, care are capacitate de exercitiu re-
fi parte In contractu! de locatiune, lnsa cu lncuviin-
a reprezentantului sau legal (art. 41 alin. 2 C. civ.).
lncapacitatile speciale de a vinde ~idea cumpara, indusiv inca-
:::1r1t::.10"' de a cumpara drepturi litigioase prevazute la vanzare, sunt

~i contractului de locatiune (art. 1784 alin. 1 ~i 2 C. dv.}.


durata contractuiui este mai mare de 5 ani, iar obiectul
acestuia este un imobil, locatiunea este act de dispozitie, iar partile

1
Apreciem ca dispozitia se lnscrie 'in noua orientare a Codului civil 2009, po-
trivit careia la momentul i'ncheierii contractului acordul de vointe trebuie sa poarte
exdusiv, asupra elementelor esentiale (urmand ca cele!alte clauze sa poata fi con-
venite
2
Potrivit art. 715 alin. 1 C civ., ,,Uzufructuarul are dreptul de a inchiria sau
arenda bunul primit In uzufruct".
3
Potrivit art. 641 alin. 1 C. civ., ,,Actele de administrare, precum incheierea
sau denuntarea unor contracte de locatiune, cesiunile de venituri imobi!iare ~i alte!e
asemenea, cu privire la bunul comun pot fi facute numai cu acordul coproprietarilor
ce majoritatea cotelor-parti".

282
trebuie sa aiba capacitatea lncheierii unor astfel
acte juridice (art. 1784 alin. 3 C. civ.).
Ne raliem potrivit careia numai locatorul trebuie so aiba
capacitate de dispozitie la ce 5
deoarece pentru locatar lnchirierea este 7ntotdeauna un act de admi-
1
nistrare (indiferent de durata) .

C. Obiectul contractului.
Locatiunea are obiect dublu: lucrul transmis In ;;i chiria.
Lucruf a carui fi un mobil sau
imobil, corporal sau de
industriala ).
Lucrul lnchiriat nu trebuie sa
se
folosinta
stabilite de
formeaza lucruri nefungibile
sau partilor.
Potrivit art. 1228 C. ;;i lucruriie viitoare
bunurilor dintr-o
asupra unei succesiuni viitoare

Bunurile din domeniul al statului sau al


nistrativ-teritoriale nu fi lnstrainate

vire, de

Ase vedea o. Chirica, op. cit.


2
Potrlvit art. .
toare la de administrare, statul este reprezentat de Finantelor
blice, iar unitatile administrativ-teritoriale de catre consiliile judetene,
General al Municipiului Bucure~ti sau de consiliile locale, care dau mandat scris,
fiecare caz, pre~edintelui consiliului ori
3
Ase vedea Fr. Deak, op. cit., p. 192.

283
b). Chiria este pretul platit de locatar pentru folosinta lucrului
lnchiriat. Modalitatea de plata a chiriei se stabile;;te prin acordul
partilor, de regula, ln bani, dar {spre deosebire de contractul de van-
zare-cumparare) pretul !ocatiunii poate fl platit ;;i In ,,orice alte bunuri
sau prestatii" (art. 1780 alin. 1 C. civ.).
Avand in vedere ca durata contractului este un element esen-
tial al locatiunii 1, precum ;;i pentru caracteru! succesiv al acesteia,
chiria poate fi unica (globala), dar, de regula, este stabiiita pe unitati
de timp: zile, luni, ani etc.
Chiria trebuie sa fie determinata sau eel putin determinabila
(putand fi lasata fie la apreclerea unui tert ales de partl, fie la influen-
ta unui factor obiectiv, de exemplu, cursul valutar). De asemenea,
pretul locatiunii trebuie sa fie serios.
Upsa pretului atrage nuiitatea contractu!ui ca locatiune, ur-
mand ca manifestarea de vointa a partilor sa poata fi calificata ca
lmprumut de folosinta {comodat}.

D. Forma contractului de locatiune.


Locatiunea este, In principiu, un contract consensual ;;i, deci, se
lncheie valabil prin simplu! acord de vointe al partilor (fara vreo alta
forma!itate).
Potrivit legii, forma data de parti contractului de locatiune este
determinantii, fn executarea obligatiilor ~i a conflictelor dintre
locatari.
Astfel, ,,contractele de locatiune lncheiate prin lnscris sub sem-
natura privata care au fost lnregistrate la organele fiscale, precum ;;i
cele fncheiate in forma autentica constituie titluri executorii pentru
p!ata chiriei la termenele ;;i In modalitatile stabilite In contract"
1798 C. civ.).
Tn situatia unor locatiuni succesive ale caror perioade se supra-
pun ;;i partial, potrivit art. 1782 C. civ., conflictul dintre locatari se
rezolva:
a} In cazul imobilelor lnscrise 1n cartea funciara, In favoarea
2
locataru!ui care notat In cartea funciara ;

1
Ase vedea Ph. Malaurie, L Aynes, P.Y. Gautier, op. cit., p. 394.
2
Potrivit art. 902 alin. 1 ?i 2 pct. 6 C. civ., sunt supuse notarii In cartea fun-
ciara ,,locatiunea ~i cesiunea de venituri".
284
b) In cazul mobilelor supuse unor formalitati de publicitate, in
favoarea locatarului care a lndeplinit eel dintai aceste formalitati;
c) In cazul celorlalte bunuri, In favoarea locatarului care a intrat
eel dintai In folosinta bunului.
Potrivit art. 1811 lit. a ~i c C. dv., daca bunul dat in locatiune
este instrainat, dreptul locatarului este opozabil dobanditorului In
cazul imobilelor daca locatiunea a fost notata in cartea funciara sau In
cazul mobilelor supuse unor formalitati de daca locatarul
a 1ndeplinit aceste formalitatL
Precizam ca, potrivit art. 902 alin. 2 pct. 6 C. civ., locatiunea !ji
cesiunea de venituri devin opozabife tertelor persoane exclusiv prin
notare (dad'i nu se dovede;;te ca au fast cunoscute pe alta cale, 1n
afara cazului 1n care din lege rezulta ca
simpla cunoa;;tere a acestora
nu este sufidenta pentru a 1ndeplini lipsa de publidtate}.
In conformitate cu dispozitiile art. 71 din O.U.G. nr.
contracteie de concesiune a terenurilor de orice natura sunt supuse
lnregistrarii In registrele de pubiicitate imobiliara sau 1n cartea
funciara.
Potrivit art. 715 alin. 2 C.
de uzufructuar, fnscrise fn cartea
sau mo~tenitorilor acestuia,
caz, a
pana la termenului dar nu mai mult de 3 ani de la Ince-
1
tarea uzufructului .
Tot astfel, relnnoirile de inchirieri
facute de
rarea contracteior initiale sunt
torilor sai pe 0
daca la data

1
Potrivit art. 71 din legea nr. 71/2011 referitor la opozabilitatea !ocatiunilor
lncheiate de uzufructuar sunt aplicabile numai In cazuri!e 1n care !ncheierea sau
relnnoirea contractelor de locatiune sau arendare are ioc intrarea In vigoare a
noului Cod civil.

285
nlciun caz, locatiunile nu pot dura mai mult de 3 ani de la data stin-
1
gerii uzufructu!ui (art. 715 alin. 3 C. civ.) .
Sectiunea a II-a. Efectele contractului de locatiune
Odata cu i'ncheierea vaiabila a locatiunii, contractul are doua
efecte distincte: transfera dreptul de folosinta de la locator !a locatar
~i produce obligatii pentru partile contractante. Astfel, dreptul se
transfera prin acordul de vointe, iar !ucrul se transfera efectiv prin
interventia locatorului.
1. Obligatiile locatorului

Tn temeiul scopuiui urmarit de chiria~ la !ncheierea contrac-


tului, locatorul trebuie sa asigure folosinta lucrului pe toata durata
locatiunii (obligatie generala de a face, cu caracter succesiv).
Pentru asigurarea foiosintei lucrului, potrivit art. 1786 C. dv.,
locatorul are trei obligatii principale: a) obligatia de predare a lucrului;
2
b} ob!igatia efectuarii reparatiilor capitale ;;i c) obllgatia de garantie
A. de a
Locatorul este obligat sa
predea lucrul la rncheierea contrac-
tului !ji la /ocu/ unde se affa In momentul (dadi nu exista
locui ~i momentul Rezulta ca pre-
este portabilii.
Lucrul trebuie "In stare corespunzatoare utilizarii
3
cu toate accesoriile sale" (art. 1787 C.
Predarea lucru!ui 1nchiriat se face pe cheituia!a locatorului.
Daca !ocatorul (avand in vedere ca obligatia de
a
-sa

expirarea termenului,
fructului 715 alin. 4 C.
2
Alaturi de de mai sus, doctrina franceza aminte$te 9i de
securitate a locatorului obiigatia de a fumiza chiria?ului documentatia
de utilizare corecta ~i eficace a centralei termice); a se vedea A. Benabent, Droit civil.
Les contrats speciaux civil et comerciaux, s edition, Montchrestien, Paris, 2001,
p. 230-232.
3
Ase vedea C. Hamangiu, L Rosetti-Baianescu, AL Baicoianu, op. cit., p. 588.

286
- sa soiicite rezolutiunea contractuiui pentru neexecutare, cu
daune-interese;
- sa invoce exceptia de neexecutare
daca trebuia achitata anticipat).
In cazul In care predarea lucrului s-a facut cu loca-
tarul este lndreptatit sa ceara o diminuare a chiriei, proportional cu
durata In care a fost lipsit de folosinta acestuia.

B. Obligatia starii de
tare a fucruluL
Potrivit art. 1788 alin. 1 C. civ., locatorul ,,este
tueze toate reparatiile care sunt necesare
stare corespunzatoare de pe
(potrivit destinatiei}. starea a lucrului
vit scopului urmarit de parti) trebuie sa
existe nu numai la
predarii, d ea trebuie pe tot
1
grija locatorului .
Daca se degradeaza din uzul normal al acestuia sau dato-
rita cazului fortuit, indusiv de
unei ,,folosinte
efectueze reparatiile necesare starea corespun-
zatoare (art. 1788 alin. 2 c.
Locatorul efectueze numai
(capitale) ;;i necesare

In sarcina
Daca,
reparatii care sunt in sardna
lncuno;;tintat, nu !ncepe necesare,
pot fi facute de locatar. acest caz, locatorul este dator sa

Lucrui trebuie predat In starea corespunzatoare destinatiei acestuia, ~i


1

starea existenta fa fncheierea contractului deosebire de a se vedea


Fr. Deak, op. cit., p. 193.
2
De precizat ca, lmpotriva spiritului general instituit, legiuitorul din 2009 nu
distinge efectiv, lntre reparatiile capitaie datorate de proprietar ~i ronr-.rr>tiii!o
datorate de chiria~, numindu-le deopotriva locative"
~i art. 1802 C. civ.).

287
In afara sumelor avansate de iocatar, dobanzi socotite de la data
1
efectuarii cheltuielilor (art. 1788 alin. 3 C. civ.) .
Tn practica s-a admis ca, atunci cand reparatiile capitale pre-
supun urgenta, eie pot fi efectuate de locatar ~i fara autorizarea
instantei de judecata, urmand ca valoarea !or sa fie recuperata prin
2
diminuarea corespunzatoare a chiriei
Tn temeiul art. 1818 alin. 1 C. civ., daca lucrul ,,este distrus In
lntregime sau nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei stabilite",
iocatiunea lnceteaza de drept, locatorul neavand obligatia de a-I
reconstrui.
Tn cazul In care locatorul nu l:?i executa obligatia de efectuare a
reparatiilor capitale, !ocatarul poate cere instantei, sub sanctiunea
platii de daune cominatorii:
- obligarea locatorului la executarea acesteia;
- autorizarea de a le efectua, In contul locatorului, cheltuielile
fiind scazute din chirie;
- rezilierea contractului (art. 1549 C. civ.).

C. Obligatia de garantie.
Astfel, ca ~i vanzatorui (In contractul de vanzare-cumparare),
locatorul trebuie sa asigure chiria~u!ui lini!jtita !ji utila folosinta a
lucrului {,,fiind se abtina de la orice fapt care ar lmpiedica,
diminua sau stanjeni" In cursul locatiunii - art. 1789 C. dv.}.
Obligatia de garantie a locatorului cuprinde: garantia lmpotriva
tulburarilor de drept ~i de fapt (produse chiria~ului) ~i garantia contra
viciilor.
a). Garantia pentru tulburarea cauzata prin fapta proprie
impune locatorului obligatia de a se abtine de la orice fapt personal
care 1-ar putea priva pe locatar de lini~tita folosinta a lucrului. Astfei,
locatorul este ,,dater sa se abtina de la orice fapt care ar lmpiedica,
diminua sau stanjeni o asemenea folosinta" (art. 1789 alin. 1 C. civ.).

1
In caz de urgenta, locataru! II poate 'in:jtiinta pe locator ?i dupa lnceperea
reparatiilor, dobanzile la sume!e avansate neputand curge decat de la data ln~tiintarii
(art. 1788 alin. 4 C. civ.).
2
Locatarul poate, de asernenea, ,,sa refuze plata chiriei, invocand exceptia
neexecutarii de catre locator"; a se vedea T.S., s. civ., dee. nr. 2570/1984, In C.D.
1984, p. 114.

288
Tulburarea locatarului de catre locatorul care efectueaza repa-
ratiile urgente, ce cad In sardna sa ~i care nu pot fi amanate la pana
lncetarea locatiunii, nu Ii este imputabila acestuia {locatorului}, loca-
tarul fiind obligat, In acest caz, sa suporte limitarea folosintei lucrului
lnchiriat (art. 1803 alin. 1 C. dv.).
Cand reparatiile lucrului dureaza mai mult de 10 zile, pretul
locatiunii va fi scazut proportional cu timpul ~i cu partea bunului de
care locatarul a fast lipsit.
Daca reparatiile sunt de a~a natura !neat, In timpul executarii
lor, bunul devine impropriu pentru lntrebuintarea convenita, loca-
tarul poate rezilia contractu! (art. 1803 alin. 3 C. civ.).
Precizam ca in acest caz (ca ;;i la vanzare), locatorul raspunde
pentru tulburarile cauzate prin fapta prnprie, indiferent daca sunt de
fapt sau de drept.
Cand garantia este datorata pentru tulburarile provenite prin
faptele tertilor, raspunderea locatorului va fi distincta, dupa cum
burarea este de fapt sau de drept. Tn acest context, locatorul va ras-
punde numai pentru tulburarile de drept provenite de la terti.
locatorul nu este obligat sa 11 garanteze pe locatar de tulbura-
rea cauzata prin fapta unui care nu vreun drept asupra
1
bunului . Ca exceptie, locatorul garanteaza pentru tulburarile lncepu-
te lnaintea predarii bunului ~i care ,,11 impiedica pe locatar sa ii preia"
1793 C. civ.).
Cand un tert pretinde vreun drept asupra
tiune (tulburare de drept), locatorui este dator sa
71 apere pe iocatar
chiar ;;i In lipsa unei tulburari de
Daca locatarul este sau In de
lui, locatorul trebuie sa 11 pentru toate
suferite din aceasta cauza 1794 alin. 1 teza a li-a C.
locatarul are urmatoarele

1
Pentru tulburari!e de fapt ale locatarul se poate apara singur, prin
actiunile posesorii. Locataru! poate folosi actiuni!e posesorii (de~i nu este posesor, ci
numai detentor precar) pentru dreptului sau de 'lmpotriva terl;ilor,
cu conditia ca agentul tulburator sa nu fie !ocatorul ?i sa nu invoce vreun drept
asupra lucrului lnchiriat; pentru amanunte, a se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 195-196.
Aqiunile posesorii sunt reglementate In art. 949-952 C. civ., iar de solu-
tionare conform Noului cod de civila, este stabilita de art. 92 pct. l lit. L
289
- locataru/ poate cere o scadere proportionala a chiriei (daca a
comunicat tulburarea suferita locatorului, fara ca acesta sa o 1nlature
de 1ndata);
- Jocatarul poate cere reziiierea contractuiui {cand tulburarea
este atat de grava 1ncat, daca ar fi cunoscut-o, !ocatarul nu ar fi con-
tractat, potrivit art. 1794 alin. 2 C. civ.);
- locatarul de bunii-credinta are dreptul ~i fa daune-interese (in
schimb, locatarul care, la lncheierea contractului, cuno~tea cauza de
evictiune nu poate pretinde daune-interese).
Potrivit art. 1795 alin. 1 C. civ., daca ,,locatarul este chemat In
judecata de un tert care pretinde un drept asupra bunului lnchiriat
{indusiv un drept de servitute) ~i exista riscul pierderii, fn tot sau In
parte, a folosintei bunului, el are dreptul sa ceara introducerea in
proces a iocatorului" {s.n.}.
sa
In situatia de mai sus, locatarul va fi tinut 11 despagubeasca
pe locator de toate prejudiciile suferite ca urmare a necomunicarii
tulburarii de catre locatar. Locatarul nu va fi lnsa obligat la despagu-
biri ,,daca dovede;;te ca locatorul nu ar fi avut ca~tig de cauza sau ca,
avand cuno;;tinta de tulburare, nu a actionat'' (art. 1795 a!in. 2 C. civ.).
b). Garantia viciile ascunse ale lucrului inchiriat. Potrivit
art. 1790 alin. 1 C. civ., ,,locatorul contra tuturor viciilor
lucrului care lmpiedica sau mic;;oreaza folosirea lui, chiar daca nu le-a
cunoscut la lncheierea contractului ;;i tara a seama daca ele
existau dinainte ori au survenit in cursul locatiunii".
De mentionat ca, spre deosebire de vanzator, In conditiile de
mai sus locatorul va nu numai pentru viciile existente In
momentul lncheierii contractului, dar :;i pentru cele aparute pe par-
cursul executarii acestuia, deoarece el are obligatia continua de a asi-
gura lucruiui destinatiei sale) pe toata durata loca-

locatorul va numai pentru viciile ascunse


ale viciile care locatarul le-a
cunoscut sau sa le cunoasca la momentul contractarii) nu ras-

1
Deoarece ,,obligatia iocatorului de a asigura folosinta iucrului se prelun-
ge;,;te pana la star~itul locatiunii", a se vedea C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu,
Al. Baicoianu, op. cit., p. 590.

290
punde, prezumandu-se ca 1
locatarul le-a acceptat Ca exceptie,
torul poate fi obligat la despagubiri pentru
aparente le cauzeaza vietii, sanatatii sau corpornle a
locatarului (art. 1790 alin. 2 C. civ.).
Pentru ca locatorul sa raspunda pentru vicii, trebuie ca acestea
sa prezinte o anumita gravitate, mic~orand folosinta iucrului In a~a
masura !neat locatarul, daca le-ar fi cunoscut la momentul
contractului, nu ar fi lnchiriat sau ar fl o chirie mal mica.
Potrivit art. 1791 C. in cazul care locatarul ca
iucrul este afectat de vicii (;;i locatorul nu 1nlatura viciile in eel mai
scurt termen}, chiria;;ul poate cere:
- scaderea proportionala a chiriei;
- rezilierea contractului viciile sunt atat de grave
daca le-ar fi cunoscut, locatarul nu ar fi luat bunul In
- daune-interese (cand aceste vicii aduc
cu exceptia cazului In care locatorul ca nu le-a cunoscut ;;i
ca, potrivit lmprejurarilor, nu era nici dator sa le
de tulburarile
proprie a tertilor
acordul partilor:
comoda

1
Precizam ca noul Cod civi! nu precizeaza expres daca viciul trebuie sa fie
ascuns (fiind inconsecvent din acest punct de vedere). Astfel, potrivit art. 1790 alin.
C. dv., locatorul garanteaza contra ,,tuturor viciilor" (nu numai a celor ascunse,
iar art. 1792 precizeaza ca ,,garantia contra viciilor ascunse" se ap!ica :;;i garantiei pen-
tru produse!or.
2
Ase vedea C. Toader, op. cit., p. 147.
3
Dispozitiile art. 1792 C. civ. prin care se asimi!eaza garantiei contra
lucrului lnchiriat ;;i garantia contra produsului sunt de apreciat,
1ntrucat In doctrina s-a pus ;;i lntrebarea daca cea din urma este distincta In
secinta, pe langa garantia contra tulburarilor ;;i garantia contra viciilor ar mai fi ;;i a
treia garantie, respectiv garantia contra lipsei de conformitate a

291
2. Obligatiile locatarului (c:hiria~tdui)

Potrivit art. 1796 C. civ., principalele ob!igatii ale locatarului


sunt: luarea In primire a bunului dat In locatiune, plata chiriei, folo-
sirea bunului cu prudenta, diligenta ;;i potrivit destinatiei sale, pre-
cum ;;i restituirea bunuiui (la incetarea contractului).

A. Obligatia de a lua in primire lucrul.


Obiigatia locatarului de a ridica lucrul dat In locatiune este
strans legata de obligatia locatorului de a preda bunul, cele doua obli-
1
gatii fiind reciproce ;;i interdependente .
Locatorul este obligat sa
preia lucrul la fncheierea contractului ;;i
la locul unde se afla 1n momentul contractarii (daca nu exista stipulatie
contrara privind locul ;;i momentul predarii). Rezuita ca
ridicarea iucru-
lui lnchiriat este, deci, portabila.
In caz de nepreluare a lucrului sau de lntarziere !a preluare,
locatorui este In drept sa ceara rezilierea contractului ;;i/sau daune-
interese.

B. Obliga~ia de plata a chiriei.


Locatarul este obligat sa plateasca chiria cuan-
tumul ;;i la termenui stabilite prin contract" 1796 lit. b C. dv.}.
In lipsa termenului, este obligat sa p!ateasca chiria la
termenele stabilite potrivit uzantelor 1797 alin. 1 C. Daca
nu exista uzante, potrivit art. 1797 alin. 2 C. chiria se plate;;te
dupa cum urmeaza:
- In avans durata aceasta nu
depa;;e;;te o iuna;
- In prima zi !ucratoare a fiecarei durata locatiunii
este mai mare de o luna, dar mai mica de un an;
-'in !oca-
un an.
Plata chiriei se face la domici!iul debitorului (locatarului) potri-
vit regu!iior 1494 lit. a C. fiind deci
locatarul refuza sa

Deoarece loca;lunea mai este cunoscuta ~i ca ,,vanzarea foloslntei", obii-


1

gatiile locatorului de a preda lucrul 1i a locatarului de a-l iua in primire sunt, In prin-
cipiu, asemanatoare celor ale vanzatorului respectiv,

292
- sa ceara executarea silita;
1
- sa solicite rezilierea contractului ;
- sa invoce exceptia de neexecutare {exceptio non
contractus), daca chiria urma sa fie platita cu antidpatie ;;i lucrul nu
s-a predat.
De precizat ca, potrivit art. 1798 C. civ., contractele de loca-
tiune tncheiate prin lnscris sub semnatura privata care au fast lnre-
gistrate la organele fiscale, precum ~i cele lncheiate In forma auten-
tica constituie tit/uri executorii pentru plata chiriei la termenele ;;i 'in
modalitatile stabilite In contract.
Cand locatorul a 1nchiriat lucrul la mai multi locatari,
de plata a chiriei este conjuncta (pentru ca raspunderea este contrac-
tuala), daca nus-a prevazut altfel In contract (solidaritatea).
In situatia in care lucrul inchiriat a fost vandut ~i noul locator
(proprietar) nu ll lntiinteaza pe locatar, vechiului pro-
prietar este valabila.
Tntrucat locatiunea este un contract
In principiu, nivelul chiriei (obiect al prestatiei
reprezinte echivalentul folosintei lucrului de catre
tiile partilor fiind necesar sa existe un echilibrn). Avand
locatiunea are executare succesiva este
timpul derularii contractuiui valoarea chiriei sa scada
sa se produca un dezechilibru lntre
valoarea chiriei convenite prin contract sa se diminueze consistent
cauza inflatiei).
1n sprijinul situatiei de mai sus,
formulata teoria

1
Pentru amanunte privind rezllierii locatiunii, a
G. Boroi, op. cit., p. 2711i urm.

293
indreptatita sa ceara fie revizuirea clauze!or contractului, fie chiar
rezilierea
Noul cod civil a intervenit In reglementarea situatiei de mai
sus, reglementemd institutia impreviziunii. Astfel, in acord cu forta
obligatorie a ,,partile sunt tinute sa i;;i execute obliga-
tiile, chiar daca executarea lor a devenit mai oneroasa, fie datorita
cre;;terii costurilor executarii propriei obligatii, fie datorita scaderii
2
valorii contraprestatiei" (art. 1271 C. dv.)
Cu titlu de daca executarea contractului a devenit
excesiv de unei schimbari exceptionale a lmpreju-
rarilor care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea
instanta poate so dispuna:
adaptarea contractului, pentru a distribui In mod echitabil
lntre parti pierderile ?i beneficiile ce rezulta din schimbarea

contractului (la momentul ?i in conditiile pe care le

de de art. 1271
alin. daca sunt fntrunite cumulativ

a intervenit lncheierea con-

precum ;;i acestora nu


au fost ;;i nid nu fl avute in vedere de In mod
In momentul lncheierii
-- debitorul nu ;;i nici
nu ca
fi asumat acest
'!ntr-un termen rezonabil ;;i cu buna-cre-
rezonabile ;;i a contractului.

In acest sens, teoria impreviziunii este numai ca o exceptie apa-


renta de la obiigatorie a contractului; a se vedea CE. Zam)a, Teoria impre-
viziunii, Ed. Harnangiu, Bucure1ti, 2006, p. 63-64; E. Che!aru, Forta obligatorie a con-
Teoria impreviziunii ~i competenta 1n materie instantelor judecatore$ti, In
p. 41.
2
Potrlvit art. 107 din Legea nr. 71/2011, dispozitiile referitoare la impre-
viziune se aplica numai contractelor lncheiate dupa intrarea In vigoare a nou!ui Cod
civil.

294
C. Obligatia de a folosi lucrul cu prudenia ii
Potrivit art. 1799 C. civ., locatarul este obligat sa foloseasca
bunul luat In locatiune cu prudenta ~i diligenta :?i potrivit
stabilite prin contract.
Avand In vedere prevederile de mai sus, locatarul nu va
schimba destinatia lucrului lnchiriat decat cu acordul locatorului.
Cand partile contractante nu au determlnat expres
lucrului dat In folosinta, aceasta va fi stabilita In functie de natura
bunului, de obiceiul locului, de destinatia sa anterioara ori de
chiria~ului (existand prezumtia ca lucrul a fost inchiriat
citarea acesteia).
Dad\ locatarul modifica bunul ori ii schimba sau daca
II lntrebuinteaza astfel !neat II prejudiciaza pe locator, acesta
urma poate cere daune-interese ~i, dupa caz, reziHerea contractului
(art. 1800 C. civ.).
Locatarul are obligatia de a folosi lucrul ca un bun
ceea ce implica 1ntretinerea lui pe toata durata
mentinerea starii In care i-a fost predat de catre locator.
Potrivit art. 1802 C. civ., ,,reparatiile de
numite locative, sunt In sarcina locatarului. fo
efectua lucrarile de mica !nsemnatate, care nu se considera schim-
bare de destinatie, de exemplu, instalarea de gaze, "'"'''"'"""'"" a
1
aer conditionat etc .
Mentionam ca reparatiile importante precum '?i
degradarile provenind din uzul normal al lucrului
locatorului. In acest caz, iocatarul este ob!igat, sub
de daune-interese :?i a suportarii oricaror alte
de lndata locatorului necesitatea
sarcina sa (art. 1801 C. civ.).
Daca lnsa degradarea lucrului s-a din
va fi obligat sa faca reparatiile pe cheltuiala sa
sunt importante). In acest rnz,
zata de incendiu, daca nu aove'.le~;;te
alin.1C.

1
Ase vedea Fr. Deak, op. cit., p. 201.

295
Tot astfel, raspunderea locatarului este antrenata ;;i pentru
degradarea cauzata de membrii familiei sale, de sublocatarul sau, ca
i de fapta altar persoane carora le-a ingaduit In orice mod folosirea,
detinerea sau accesul la bun (art. 1822 aiin. 2 C. civ.).
Reparatiile privind partile comune folosite de mai multi loca-
tari, daca nu au fost pricinuite din vina acestora, cad in sarcina pro-
prietarului.
Daca locatarul nu efectueaza reparatiile locative, locatorul poa-
te cere daune-interese, dar numai la lncetarea locatiunii, ,,cad incon-
venientele lipsei de lntretinere (de exemplu, zugraveli) sunt suportate
1
de locatar" .
Tn schimb, locatorul poate cere oricand efectuarea reparatiilor
necesare ori rezilierea contractului daca reparatiile locative efectuate
de locatar sunt de natura a provoca distrugerea sau pieirea lucrului.
Pentru verificarea modului de folosire a lucrului, locatarul este
obligat sa
permita examinarea bunului de catre locator la intervale de
timp rezonabile In raport cu natura ;;i destinatia bunului, precum ~i de
catre cei care doresc sa
11 cumpere sau care, la lncetarea contractului,
doresc sa 11 ia In locatiune, fara lnsa ca prin aceasta sa i se cauzeze o
stanjenire nejustificata a folosintei bunului (art. 1804 C. civ.).
Sarcina probei revine locatarului.
D. de restituire a lucrului.
La lncetarea locatarui este obligat sa restituie bunul
luat in in starea 1n care I-a prim it, In afara de ceea ce a pierit
sau s-a deteriorat din cauza vechimii (art. 1821 alin. 1 C. civ.).
lucrul se restituie lmpreuna cu accesoriile sale, con-
form inventarului. Prin inventar trebuie sa se inteleaga orice act de
constatare a care s-a lucru! la predare.
Atunci cand lucrul a fost predat fara inventar, se prezuma ca
locatorul ,,a lucrul buna stare corespunzatoare destinatiei
Uuris tantum), poate fi rasturnata
orice
locatarul care a adus lucrului lnchiriat pe timpul
locatiunii, cu acordul de a pastra lucrarile

1
Ase vedea Fr. Deak, op. cit .. p. 201.

296
adaugate !ji autonome efectuate asupra bunului pe durata !ocatiunii".
In acest caz, locatarul nu poate fi la despagubiri decat daca a
efectuat lucrarile tara acordul prealabil al locatorului 1823 alin. 1 .
C. dv.).
Daca lucrarile au fost efectuate acordul prealabil al locato-
rului, acesta poate alege sa ceara locatarului aducerea bunului In sta-
rea initiala, precum !ji plata de despagubiri orice paguba ar fi
cauzata bunu!ui de catre locatar. In acest caz, locatarul nu
invoca nici dreptul de retentie (art. 1823 alin. 2 ~i 3 C. chi.}.
Precizam ca dispozitiile art. 1823 C. civ. se ;ii contracteior
de locatiune In curs la data intrarii In a noilor regiementari,
daca lucrarile adaugate sau autonome au efectuate dupa aceasta
data (art. 131 din Legea nr. 71/2011).
Noul Cod civil instituie reguli
lucrarile ~i lmbunatatirile au fost
Astfe!, la lncetarea uzufructului, uzufructuarul nu
despagubire pentru lucrarile adaugate unui bun imobil, cu ""'"'"""'1
celor necesare, sau pentru !mbunatatirile aduse unui bun
atunci cand prin acestea s-a sporit bunului
C. dv.).
Lucrarile sau lmbunatatirile de uzufructuar trebuie sa
aibii mcuviintarea proprietarului. In caz ~~'~'""''"'
cere obligarea uzufructuarului la ridicarea lor ~i la readucerea
in starea in care i-a fostlncredintat {art. 716 2 C.
Uzufructuarul va putea cere o
lucrarile necesare adaugate. De asemenea, el va
nizatie echitabila ~i pentru cele!alte lucrari
lmbunatatirile facute cu 1ncuviintarea
teas-a sporit vaioarea bunului 1
In situatia In care locatarul
are la dispozitie doua aqiuni:
- o actiune persona/a, din contract
are avantajul ca proba u;;;or

1
In cazul lucrari!or autonome facute de uzufructuar asupra unui bun imobil,
vor fl aplicabile, In mod corespunzator, In lipsa de sau "' 0 "''"' 7 ';"'
trara, dispozitiile din materia accesiunii imobiliare artificiale
297
(prin simpla prezentare a contractului), dar ;>i dezavantajul ca este su-
pusa prescriptiei extinctive ~i nu poate fi intentata lmpotriva tertilor;
- o actiune In revendicare, lntemeiata pe dreptui de proprie-
tate al locatorului, care are avantajul ca este imprescriptibiia ~i poate
fi intentata ~i lmpotriva tertilor detinatori ai lucrului, dar presupune ~i
1
dificuitatea probarii calitatii de proprietar a locatorului
1n practica s-a apreciat ca la restituirea imobilului !nchiriat, cu
ocazia 1ncetarii contractului, locatarul pate fi obligat sa efectueze
reparatiile necesare aducerii lucrului In starea corespunzatoare 2

a m-a. Subloca~iunea ~i ceshmea locatiunii


Odata cu 1ncheierea locatiunii, partile (locatorul ~i chiria~ul}
raporturi juridice pe toata perioada derularii contractului.
Deoarece locatiunea nu este un contract intuitu personae ~i
rnc1 drepturile ~i obligatiile contractate pot fi, in principiu,
transmise altar subiecte de drept civil {de exemplu, locatorul poate
transmite dreptul la chirie printr-o cesiune de creantt'l). Transmiterea
~i obligatiilor asumate se realizeaza prin doua moda!itati
specifice: sublocatiunea ~i cesiunea locatiunii.
sublocatiunea, cat ~i cesiunea locatiunii fac parte din
subcontractelor, lntrucat l~i !ntemeiaza existenta pe cate un
contract de principal.
Potrivit art. 1806 a!in. 1 C. civ., ,,interdictia de a 1ncheia o
o include ;;i pe aceea de a ceda locatiunea. lnterdictia de
nu o include pe aceea de a lncheia o sublocatiune".
~i cesiunea contractului de locatiune sunt regle-
mentate de art. 1805-1808 C. civ.

(subinchirierea) este contractul prin care loca-


transmite unei alte persoane numita sublocatar dreptu! de folo-

Eventual, ~i o aqiune confesorie, daca locatiunea a fost lncheiata cu un


uzufructuar 705 ;;i 715 C
2
A se vedea T.S., s. dv. dee nr. 1140/1970, In Repertoriu ... 1969-1970,
p. 150.
3
Pentru amanunte, a se vedea L Pop, Cesiunea de creanta In dreptul roman,
In Dreptu! nr. 3/2006, p. 9 ;;i urm.
298
sinta temporara asupra lucrului de la 1n schimbul
unei chirii.
Sublocatiunea este un nou contract de in conse-
cinta, produce acelea;;i efecte lntre
In consecinta, !ocatiunea ;;i
distincte. Astfel, vom avea ;;i doua raporturi
de locatiune dintre locator ;;i
tiune (lnchiriere) dintre locatar ;;i sublocatar.
Fata de cele de mai sus,

partiala cand se transmite numai o


ta ramanand la

de mai sus nu au fost respectate, locatorul


instantei de potrivit contractului de
rezilierea contractului de locatiune

299
Potrivit art. 1807 alin. 1 C. civ., in caz de neplata a chiriei cu-
venite In temeiul locatiunii, !ocatoru! ii poate urmari pe sublocatar
pana la concurenta chiriei pe care acesta din urma o datoreaza loca-
tarului principal. Tn acest caz, ,,plata anticipata a chiriei catre locatarut
principal nu poate fi opusa locatorului". Astfel, !ocatorul (proprieta-
rul) se poate lndrepta ~i !mpotriva sublocatarului (~i ei se afla in ra-
porturi juridice diferite).
In consecinta, art. 1807 alin. 1 C. civ. a instituit o actiune directa
In favoarea locatorului care se poate indrepta ~i asupra sublocatarului
(,,pana la concurenta chiriei pe care acesta din urma o datoreaza
iocatarului principal"). Tot astfel, locatorul poate ,,sa se lndrepte direct
lmpotriva sublocatarului pentru a-I constrange la executarea celorlalte
obfigatii asumate prin contractul de sublocatiune" (s.n.).
Potrivit art. 128 din Legea nr. 71/2011, dispozitiile art. 1807
C civ., privind actiunea directa a locatorului, sunt aplicabile chiar ~i In
cazurile In care contractul de locatiune s-a lncheiat anterior intrarii In
vigoare a noi!or dispozitii.
Mentionam ca, In virtutea privilegiului sau, locatorul are un
de retentie asupra mobilelor sublocatarului, dar numai In iimi-
1
teie chiriei datorate de el locataru!ui
2. Cesiunea contractului de

Cesiunea unui contract are ca obiect inlocuirea unei parti con-


tractante de catre un tert, In cursul executarii contractului.
Cesiunea contractului este operatiunea juridica prin care se
transferul catre un tert al cafitatii de contractant, 'impreu-
cu drepturile ;;i obligatiile ata~ate acestei calitati {art. 1315 alin. 1
c.
Cesiunea contractului de catre locatar se face numai cu acordul
locatorului {;;i invers).
locatar are drept consecinta
de locatiune prin schimbarea per-
care dobande~te ;;i obli-

1
Ase vedea Fr. Deak, op. cit., p. 207.
A se vedea I. Deleanu, Partile ~i tertii. Relativitatea ~i opozabi!itatea efec-
2

teior juridice, Ed. Rosetti, Bucure;;ti, 2002, p. 55-56.

300
gatiile locatarului). Astfel, prin perfectarea cesiunii, cedentul este
liberat de obiigatiile sale fata de contractantul cedat din momentul In
care substituirea l~i produce efectele fata de acesta (art. 1318 1
C. civ.}.
Ca natura juridica, cesiunea contractu!ui de locatiune este un
mijloc juridic direct de schimbare, atat a debitorului, cot ~i a credi-
torului {instituit de dreptul comun In materie, respectiv art. 1315-
1320 C civ.) 1 .
Cesiunea contractului de catre locatar poate fi totala sau
partiala. Tn caz de cesiune partia!a, locatarul l~i pastreaza o parte din
drepturile ~i ob!igatiile contractate cu !ocatorul, dar ;;i transfera cesio-
narulul cealalta parte (consecinta fiind o locatiune modificata, cu un
locator ;;i doi locatari).
Cesiunea de contract este poate fi legalii sau conventionala.
Cesiunea legala opereaza de plin drept, ex lege, In cazurile speciale
prevazute expres de normele juridice In vigoare sunt de stricta
interpretare ;;i aplicare) 2
Potrivit art. 1805 C ,,locatarul .. sa cedeze loca-
tiunea" ).
Ca ;;i sublocatiunea, cesiunea a altui
este posibila numai dadi nus-au produs acesteia sau au
partial (fiind specifica contractelor cu executare succesiva) 3
;;i numai daca ,,aceasta facultate nu i-a fast Tn mod
~i cazul cesiunii iocatiunii suntem in a doua rapor-
turi distincte: unu! de ;;i altul ;;i
obligatiilor locatarului In favoarea
aspect juridic, poate fi o
Subiectele celor doua
cedentul (locatarul, care transmite
contractul de !ocatiune), cesionarul
tractul ;;i se subroga 1n

1
Ase vedea G. Boroi, CA. op. cit. p. 98.
2
Pentru amammte In materie de cesiune a contractu!ui {inclusiv a cazurilor
de cesiune legala de contract), a se vedea l. Pop, Tratat de drept civil. Obligatiiie.
Vol. I. Regimul juridic general, Ed. C.H. Beck, 2006, p. 289 ?i urrn.
3
Per a contrario, In prindpiu, cesiunea unui contract cu executare dintr-o
data (uno ictu) nu este posibila.

301
(locatorul, care va intra In raporturi juridice directe cu cesionarul, ca
urmare a lnlocuirii locatarului).
Cesiunea locatiunii ~i acceptarea acesteia de catre contrac-
tantul cedat trebuie lncheiate In forma ceruta de fege pentru validi-
tatea contractului cedat (art. 1316 C. civ.). De exemplu, cesiunea
contractului de arendare trebuie realizata ad va!iditatem In forma
scrisa.
Ca ?i In cazul sublocatiunii, '.?i cesiunea locatiunii se lncheie cu
acordul tacit sau expres, dupa caz, al locatoru!ui (art. 1805 C. civ.).
Ca efect al cesiunii !ocatiunii de catre locatar, ,,cesionarul
dobande~te drepturile ~i este tinut de obligatiile locatarului izvorate
din contractul de locatiune" [art. 1808 alin. 1 C. civ.]1.
Seqhmea a IV-a. lncetarea contractului de locatiune
Locatiunea lnceteaza, In mod firesc, odata cu producerea efec-
telor sale, la expirarea termenului contractului.
Avand In vedere ca locatiunea (ca orice alt contract) s-a ln-
cheiat prin acordul de vointe al partilor, ea poate lnceta, de aseme-
nea de producerea efectelor sale}, pe aceea;;i caie (mutuus
consensus, mutuus dissensus).
De precizat ca, In conceptia Nou!ui cod civil, ~i denuntarea
unilaterala este tot o cauza genera/a de fncetare a contractului
1321 C. civ
In cazul locatiunii, uneie cauze comune de lncetare a contrac-
telor prezinta une/e particularitati (de exemp!u, denuntarea uniiate-
rala, expirarea termenului sau rezilierea neexecutarea obliga-
tiilor}, iar altele s11nt specifice acestuia (de exemplu, desfiintarea ori
desfacerea titlului locatorului).
Mentionam potrivit art. 1820 alin. 1 C. nu
lnceteaza prin moartea locatorului sau a !ocatarului", astfel ca, In
principiu, moartea uneia dintre contractante nu va atrage

1
Modificarile aduse de noul Cod civil In domeniul sublocatiunii }i cesiunii
locatiunii sunt meritorii, lndeosebi pentru ca 1nlatura confuziile dintre ceie doua
institutii distincte (substantiale, mai ales in ceea ce prive!?te cesiunea locatiunii).
2
Potrivit art. 1321 C. civ., contractul !nceteaza, In general, prin: executare,
acordul de vointa al partilor, denuntare uniiaterala, expirarea termenului, lnde-
plinirea sau, dupa caz, neindeplinirea conditiei, imposibiiitate fortuita de executare.

302
incetarea contractu!ui de locatiune, 1ntrucat acesta nu este lncheiat
intuitu personae, drepturile ~i obligatiile partilor trecand asupra mo;;-
tenitorilor !or legali sau testamentari.
Regula de mai sus este atenuata In cazul Jocatiunii cu durata
determinata, cand mo~tenitorii locatarului pot denunta contractul In
termen de 60 de zile de la data la care au luat cuno~tinta de moartea
locatarului ~i existenta locatiunii {art. 1820 alin. 2 C. civ.).
In cele ce urmeaza, vom face referiri succinte asupra cauzelor
speciale de lncetare a locatiunii, precum: denuntarea unilaterala 1

expirarea termenului, rezilierea contractului pentru neexecutarea


obligatiilor, pieirea I ucrului, desfiintarea ori desfacerea titiului loca-
torului, lnstrainarea inter vivas a lucrului 1nchiriat.

1. incetarea locaiiunii

In contractele cu executare succesiva sau


tul de denuntare unilaterala ,,a fast recunoscut uneia dintre
poate fi exercitat cu respectarea unui termen rezonabil de
chiar ;;i dupa lnceperea executarii contractului,
produce efecte In privinta prestatiilor executate sau care se
curs de executare {art. 1276 alin. 1 ;;i 2 C.
Potrivit art. 1277 C. pe durata nede-
terminata poate denuntat unilateral de oricare dintre cu res-
pectarea unui termen rezonabil de
Preluand regula generala,
determinarea duratei, oricare
prin notificare". Astfel, ca
prin acordu! de vointa al
sensus), locatiunea
prin manifestarea de
alin. 1 C. civ.}.
lncetarea unilateralii este con-
ditionata de Termenul de
reprezinta interva!ul de scurs lntre data la care una dintre

1
Orice clauza contrara sau stipularea unei prestatii In schimbul
contractului se considera nescrisa (art. 1277 C. civ.j.

303
?i-a manifestat intentia de a lnceta raporturile contractuale ~i data la
care locatiunea urmeaza sa lnceteze.
Termenul de preaviz poate fi conventional sau legal, iar cand
acesta lipse~te, se va stabili dupa uzante [art. 1816 alin. 2 C. civ.].
Denuntarea unilaterala a locatiunii se face prin notificare. Actul
juridic al notificarii trebuie facut In scris, iar daca partea denuntata
refuza sa dea o dovada de primire, se face prin intermediul execu-
torilor judecatore~ti 1
Expirarea termenului de preaviz are drept consecinta lncetarea
locatiunii, iar un nou contract poate fi lncheiat numai prin acordul
partilor ;;i cu lndeplinirea tuturor conditiilor impuse ad validitatem.

2. focetarea locath.mii prin expirarea termem.dui ~i tacita


relocatiune
Locatiunea 1nceteaza de drept la expirarea termenului, ,,fara a
fi necesara o ln~tiintare prealabila". Termenul contractului poate fi
stipulat de parti sau, dupa caz, poate fi ,,prevazut de iege" (art. 1809
alin. 1 C. civ.).
Contractul de locatiune lncheiat pe durata determinata ~i
constatat prin !nscris autentic (sau prin i"nscris sub semnatura privata
;;i lnregistrat la organul fiscal competent) constituie, In conditiile legii,
titlu executoriu la expirarea termenului, In privinta obligatiei de resti-
tuire a bunului dat In iocatiune (art. 1809 al in. 2 ;;l 3 C. civ.).
Daca, dupa lmpiinirea termenului, locatarul continua sa detina
11

bunul ;;i sa l;;i lndeplineasca obligatiile fara vreo lmpotrivire din


partea locatorului, se considera lncheiata o noua /ocatiune, In conditi-
ile celei vechi, inclusiv In privinta garantiilor" (art. 1810 alin. 1 C. civ.).
De precizat ca, potrivit art. 129 din Legea nr. 71/2011, dis-
pozitiile art. 1810 C. civ. referitoare la tacita relocatiune sunt apli-
cabile tuturor contractelor de locatiune al caror termen se lmpline;;te
dupa data intrarii !n vigoare a Noului cod civil.
Din dispozitiile de mai sus, rezuita ca prin tacita relocatiune se
lncheie un nou contract de locatiune (nu se prelungesc efectele celui
vechi). Existenta unui nou contract presupune implicit ~i fndeplinirea

1
Ase vedea T.S., s. civ., dee. nr. 2628/1987, in R.ftD. nr. 7/1988, p. 64; C.S.J.,
s. com., dee. nr. 7560/2003, In Dreptul nr. 6/2003, p. 248.
304
conditiilor de validitate prevazute de art. 1179 C. civ, (capacitate, con-
simtamant, obiect etc.).
Noul contract de locatiune (relnnoit) are acelea~i clauze (,,con-
ditiile ce!ei vechi") dar, spre deosebire de locatiunea anterioara, ope-
reaza pe durata nedeterminata. Aceasta caracteristica a locatiunii reln-
noite (prin tacita relocatiune) are drept consecinta posibilitatea ori-
careia dintre parti de a denunta unilateral noul contract de locatiune.
Relnnoirea locatiunii (prin tacita relocatiune) va putea fi lmpie-
dicata de locator care, anterior expirarii termenului, trebuie noti- sa
fice locatarului vointa sa de a nu ?ncheia un nou contract de locatiune
(fara a fi necesara vreo justificare). Evident ca, In acest caz, locatarul
nu poate opune tacita relocatiune {chiar daca a continuat sa
seasca lucrui 1nchiriat).

3. Tncetarea locatiunii prin rezmere

Atunci cand, fara justificare, ,,una dintre partile contractului de


locatiune nu l~i executa obligatiile nascute din acest contract, cealalta
parte are dreptul de a rezilia locatiunea, cu daune-interese, daca este
cazul" (art. 1817 C. civ.),
De regula, reziiierea locatiunii pentru neexecutare trebuie sa
alba ca temei ne!ndeplinirea unei obligatii principale (de exemplu,
schimbarea destinatiei lucrului, neplata chiriei etc.), ~i nu a unei
1
obligatii mai putin importante . Ca exceptie, In cazul contractelor cu
executare succesiva, creditorul are dreptul la reziliere, chiar
neexecutarea este de mica lnsemnatate, lnsa are 1.m caracter
(art. 1551 alin. 1 C. dv.).
Rezilierea trebuie dispusa de instanta, dar va putea opera ~i de
drept, daca partile au stipulat un pact cornisoriu expres In acest sens
(art. 1553 alin. 1 C. civ.).
Rezilierea contractului poate fi ~i dec!arata uniiateraf de
!ndreptatita, prin notificarea a debitorului atunci cand:
au convenit astfel, cand debitorul se de In
cand acesta nu a executat in termenul fixat
lntarziere 1552 alin. 1 C.

1
Ase vedea V. Stoica, op. cit., Rezolutiunea ... , p. 74 ~i urm.
305
Tn cazul de mai sus, declaratia de rezolutiune sau de reziliere
trebuie facuta In termenul de prescriptie prevazut de lege pentru
1
actiunea corespunzatoare acestora .
4. lncetarea locatiunii prin distrugerea (pieirea} lucrului

Potrivit art. 1818 alin. 1 C. civ., ,,dad:\ bunul este distrus In


intregime sau nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei stabilite,
locatiunea lnceteaza de drept". Astfe!, pierderea totala sau partiala a
lucruiui lnchiriat duce la !ncetarea locatiunii, indiferent daca pieirea a
fost cauzata de forta majora ori de culpa partilor2, deoarece locatorul
nu mai poate asigura locatarului folosinta normala a acestuia.
Este asimilata distrugerea materiala a lucrului, dar ;;i orice alta
imposibilitate de a se folosi /ucrul (de exernplu, rechizitionarea,
exproprierea sau confiscarea lui).
Tncetarea locatiunii se va produce diferit, dupa cum pieirea
este totala sau partiala:
a) daca pieirea lucrului a fost tota/6, contractul este desfacut de
drept, deoarece nu mai poate fi asigurata foiosinta acestuia;
b) daca pieirea lucrului este numai partiala, locatarul are un
drept de optiune lntre a cere o scadere a chiriei proportionala cu
pierderea suferita sau rezilierea contractului.
Atunci cand bunul a fast ,,doar deteriorat", locatiunea conti-
nua, iar locatorul (proprietarul) este obligat sa efectueze toate repa-
ratiile care sunt necesare pentru a mentine bunul In stare corespun-
zatoare de lntrebuintare pe toata durata iocatiunil, conform desti-
natlei stabilite [art. 1788 alin. 1 C. civ.
In toate cazurile In care imposibilitatea totala sau partiala de
folosire a bunului este fortuita, locatarul nu are drept la daune-inte-
rese 1818 alin. 4 C. civ.).

1
Potrivit dreptului comun, In toate cazurile, declaratia de reziliere se lnscrie
In cartea funciara ori, dupa caz, In alte registre pub!ice, pentru a fi opozabila tertilor
1552 alin. 3 C. civ.).
2
Daca pielrea lucrului s-a datorat ,,culpei uneia dintre parti, aceasta este
tinuta }i la plata de daune-interese, pentru acoperirea prejudiciului suferit de
cealaita parte", prin lncetarea contractului; a se vedea D. Macovei, I.E. Cadariu, op.
cit., p. 159.
306
5. Yncetarea locatiunii prin desfiintarea (desfacerea) tit!ului
locatorului
Potrivit art. 1819 alin. 1 C. civ., atunci cand titlul (dreptul) ioca-
torului este desfiintat In baza principiu!ui resoluto jure dantis resol-
vitur jus accipientis, contractul de locatiune fnceteaza de drept, deoa-
rece locatoru! nu mai poate asigura locatarului folosinta lucrului. De
exemplu, In caz de revocare, nulitate sau cand titularu! dreptului a
fost evins de un tert printr-o actiune In revendicare.
Solutia este aceea~i indiferent daca se desfiinteaza ori se des-
face titlul locatorului.
Ca exceptie, ~i dupa desfiintarea titlului
de locatiune roman valabile L/?i continua sa
rata stipulata de parti, fara a se depa~i un an de la data
titlu!ui, lnsa numai daca locatarul a fast de buna-credinta la
rea locatiunii [art. 1819 alin. 2 C. civ.].
Potrivit art. 715 alin. 2 C. civ., de imobile lncheiate
de uzufructuar, lnscrise In cartea funciara, sunt ~~~~,~~
tarului sau
decesul sau, dupa caz,
pana la termenului la
lncetarea uzufructului.
Reinnoirile de de imobile sau de arendari facute de
uzufructuar ;;i lnscrise 1n cartea funciara !nainte de contrac-
telor initiaie sunt ;;i sai pe o
perioada de eel caz, de un an, daca la data stin-
uzufructului nu au fost puse In executare.
tiunile nu dura mai mult de 3 ani de la data
Tn cazui in care uzufructu! s-a stins
locatiunile In toate
tului 715 alin. 4 C.

vii
Potrivit art. 1811 C
este dator sa
anterior, dupa cum

307
a) In cazul imobilelor lnscrise In cartea fundara, dadi !ocatiu-
nea a fast notata In cartea funciara;
b) In cazul imobilelor nelnscrise in cartea funciara, daca data
certa a locatiunii este anterioara datei certe a lnstrainarii;
c) In cazul mobi!elor supuse unor formalitati de publicitate,
daca locatarul a lndeplinit aceste formalitati;
d) in cazul celorlalte bunuri mobile, dadi la data !nstrainarii
bunul se af!a In folosinta locatarului.
Daca insa, partile (locatorul ~i locatarul} au convenit astfel,
locatiunea lnceteaza In cazul 1nstrainarii bunului dat In iocatiune. Ca
exceptie, locatiunea ramane opozabila dobanditorului chiar ~i dupa
ce iocataruiui i s-a notificat 1nstrainarea, pentru un termen de doua
ori mai mare decat eel care s-ar fi aplicat notificarii denuntarii con-
tractului (art. 1812 alin. 2 C. civ.).
Locataru! caruia i s-a comunicat lncetarea contractului, in con-
ditiile de mai sus, nu are drept la despagubire (nici lmpotriva locato-
rului, nici lmpotriva dobanditoruiui).
Atunci cand locatiunea Ii este opozabila, dobanditorul se
subroga In toate drepturile ~i obligatiile locatorului, iar locatorul ini-
tial ramane raspunzator pentru prejudiciile cauzate locatarului ante-
rior lnstrainarii (art. 1813 C. civ.).
Cand locatarul bunului instrainat a dat garantii locatorulul
pentru lndeplinirea obligatiilor sale, dobanditorul se subroga 1n drep-
1
turile izvorand din aceste garantii
Plata anticipata a chiriei sau cesiunea creantei privind chiria
este valabila numai daca, lnainte ca lnstrainarea sa devina opozabila
locatarului, au fast 1ndeplinite forma!itatile de publidtate prin lnscrie-
rea la arhiva sau, dupa caz, In cartea funciara, In functie de obiectul
locatiunii, ori daca plata anticipata sau cesiunea a fost cunoscuta de
dobanditor pe alta cale 1815 c.

1
lar cand imobilul este grevat cu o ipoteca ;;i se lncepe executarea silita
asupra lui sunt aplicabiie dispozitiile art. 2383 alin. 2 si 3 ;;i art. 2458 C. civ.

308
Sectiunea a V-a. Particularitatile inchirierli locuinlei
1. Tnchirierea locuinlei - varietate a locatiunii

lnchirierea locuintei este contractul prin care locatorul transmi-


te chiria~ului folosinta temporara a unei locuinte, in schimbul unei
sume de bani, numita chirie.
Ceea ce deosebe~te contractul de lnchiriere a locuintei de con-
tractul de locatiune (de drept comun} este obiectul sau specific, ;;i
anume suprafata locativa (locuinta) transmisa 'in fo!osinta cu plata.
Contractul de lnchiriere a locuintei nu este un contract distinct
(independent), ci o varietate a contractului de !ocatiune. In conse-
cinta, acestuia Ii sunt aplicabile dispozitiile speciaie ale legislatiei
locative ~i, In completare, ceie ale dreptului comun referitore la
locatiune {art. 1778 alin. 2 C. civ.).
Reglementarea speciala (permanenta ;;i consistenta) de care
benefidaza contractul de lnchiriere a locuintei i;;i are temeiul in irn-
portanta covar;;itoare pe care obiectul acestuia, locuinta, o are In
viata omului.
Potrivit noilor dispozitii ale Codului civil, domeniu! de aplicare
al dispozitiilor speciale ce privesc lnchirierea locuintelor se extinde
asupra 1nchirierii spatiilor destinate exercitarii activitatii unui
sionist (art. 1778 a!in. 3 C.
Principalele actele normative care reglementeaza
locuintelor sunt:
- Codul civil, Cartea a V-a, ,,Despre
contracte speciale", Capitolul V ,,Contractul de
a 2-a ,,Reguli particuiare In materia lnchirierii art. 1824-
J

1835;
- Legea nr. 114/1996 a cu ;;i
ulterioare ~i

1
Ne exprimam retinerea fata de utilitatea asimilarii lnchirierii
tinate exercitarii activitatii profesioni.~tilor unui domeniu a'ja de
este lnchirierea locuintei. In acest context, precizam ca In toate societatile
raporturile de lnchiriere sunt strict reglementate (In special pentru asigurarea pro-
tectiei chira~ului).

309
- O.U.G. nr. 40/1999 privind protectia chiria;;ilor ;;i stabilirea
chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, cu modificarile ;;i
completarile ulterioare.

2. Formarea contractului

A. contractante.
Contractul de lnchiriere a locuintei se lncheie intre locator }i
chiria;;.
Locatorul poate fi o persoana fizica, o persoana juridica sau
chiar statul ori o unitate administrativ-teritoriala. De regula, locatorul
este ;;i proprietarul locuintei lnchiriate. Locatorul poate fi lnsa ;;i titu-
larul unui alt drept real sau al unui drept de creanta, deoarece lnchi-
rierea nu este translativa de proprietate.
cazu! locuintelor proprietatea statului sau a unitatilor admi-
nistrativ-teritoriale, contractul se lncheie de persoana juridica ce are
imobilul 7n adrninistrare (de exemplu, DAFI In Bucure;;ti}.
Chiria~ul (locatarul) este persoana care, ca urmare a 7ncheierii
valabi!e a contractului de 1nchiriere a locuintei, dobande;;te dreptul
de temporara a acesteia.
Persoana care 1ncheie chiria;;ul, mai este denumit ;;i
titular al contractului de beneflciar, legii
nr. lncheiat de mai multe persoa-
ne e!e devin cotitulare ale con-
tractului de de exercitarea obligatiilor

Ca dobandi ;;i de a!te persoane


cu chiria;;ul, caz In

1
Potrivit regulilor care cu pluralltate de subiecte, i'n
principiu, sunt conjuncte afara de cazul In care, con-
ventional, s-a prevazut solidaritatea lntre debitori; a se vedea Fr. Deak, op. cit.,
p. 230.
din orice cauza, a contractulul de lnchiriere, precum ;;i hotararea
judecatoreasca de evacuare a chiria~ului sunt de drept opozabile ~i se executa

310
B. locuinla lnchiriata.
Obiectul contractului de inchiriere este dublu: locuinta inchi-
riata ;;i chiria.
Potrivit art. 28 alin. 3 din O.U.G. nr. 40/1999, suprafata utila a
locuintei este forrnata din suprafata locuibila lmpreuna cu suprafata
dependintelor.
Suprafata locuibila cuprinde suprafata dormitoarelor ;;i a ca-
merei de zi.
Dependintele sunt ,,lncaperile care, prin funqiunile ior, asigura
folosirea corespunzatoare a locuintei, ;;i anume: antreu, tinda, vesti-
bul, ho!, veranda, culoar, bucatarie, chicineta, oficiu, debara, camara,
camera de baie, WC, spalatorie, uscatorie, pivnita, boxa, logie, terasa
;;i magazie din zid" {art. 28 alin. 2 din ordonanta}.
Nu fac parte din categoria locuintei (care, In acceptiunea Legii
nr. 114/1996, presupune o cladire In care persoana locuie;;te conti-
nuu) casele de vacanta, definite de iege ca locuinte temporare
tinate odihnei ;;i recreerii 1 .
Rezulta ca dispozitiile Legii nr. 114/1996 reg!ementeaza exclu-
siv raporturile juridice dintre locator ;;i chiria;; In vederea cn'h""'"''"'"'
cerintelor de locuit ale unei persoane sau familii (celelalte bunuri
lnchiriate, ce depa;;esc aceasta cerinta, fiind supuse dreptului comun
In materie 2 ).
Chiria este obiectul prestatiei chiria;;ului ;;i un element
al contractului de lnchiriere (datorita caracterului sau oneros).
Chiria pentru locuintele proprietate particulara a
fizice sau juridice se stabile~te prin negociere
chiria~, cu ocazia lncheierli contractului de lnchiriere
din O.U.G. nr. 40/1999].
Chiriile pentru locuintele care domeniului sau
privat al statului ori al unitatilor administrative ale precum
;;i pentru locuintele de interventie, serviclu ~i caminele

lmpotriva tuturor persoanelor care locuiesc, cu tit!u sau tara titlu,


chiria~ul(art. 1832 alln. 2 C. civ.).
1
Ase vedea C. Toader, op. cit. (2005), p. 172.
2
De exemplu, dispozitii!e legii nr. 114/1996 nu sunt aplicabile In caw! In care
contractul are ca obiect un alt imobil, cum ar fi curtea sau garajul lnchiriat pentru
parcarea autoturismului.

311
pentru sa!ariati ale societatilor comerciale, companiilor ;;i societatilor
nationa!e ;;i regiilor autonome se calculeaza pornindu-se de la un tarif
de baza lunar, 1n functie de suprafata uti!a [art. 26 alin. 1 din ordo-
nanta].
Nivelul maxim al chiriei pentru locuintele de mai sus (inclusiv
terenul aferent) nu poate depa~i 15% din venitul net lunar pe familie,
In cazul In care venitul mediu net lunar pe membru de familie nu
1
depa;;e;;te salariul mediu net lunar pe economie .
Prin familie, In intelesul ordonantei de urgenta, se intelege
sotul, sotia, copiii, parintii sotilor, precum ;;i ginerii, nurorile ;;i copiii
acestora, daca locuiesc ;;i gospodaresc impreuna.
Chiria;;ul este obligat sa aduca la cuno;;tinta proprietarului, In
termen de 30 de zi!e, orice modificare a venitului net lunar pe familie,
de natura sa determine marimea chiriei, sub sanctiunea rezilierii
contractului [art. 31 alin. 2 din ordonanta].
De mentionat ca art. 35 alin. 5 interzice rezilierea contractului
de lnchiriere sau evacuarea chiria~ului pe motiv ca acesta nu este de
acord cu majorarea chiriei.
In caz de nelntelegeri privind cuantumul chiriei, litigiul se solu-
tioneaza de judecatoria In a carei raza este situata locuinta (art. 42
din O.U.G. nr. 40/1999).
C. Forma contractului de inchiriere.
Contractul de lnchiriere al locuintei este un act consensual.
Potrivit uzantelor, contractul trebuie sa cuprinda: adresa locuintei,
suprafata locuibila ~i dotarile, suprafata curtilor ;;i a gradinilor, valoa-
rea chiriei lunare ~i modul de plata, obligatiile partilor, locul primirii ;;i
restituirii cheiior, inventarul obiecteior ~i al dotarilor, data intrarii in
vigoare !?i durata, folosinta partilor aflate In coproprietate, persoa-
nele care vor locui cu titularui contractu!ui etc.
Prin grija proprietarului, In termen de 15 zile de la data sem-
narii de catre parti, contractul trebuie lnregistrat la organele fiscale
(art. 9 alln. 2 din O.U.G. nr. 40/1999).

1
In cazul In care venitul net lunar pe membru de familie se situeaza 1ntre
venitul mediu net lunar pe economie ~i dublul acestuia, nivelul maxim al chiriei
lunare nu poate depa:ji 25% din venitul net lunar pe familie (art. 31).

312
Forma scrisa ~i fnregistrarea la organele ffscale teritoriale este
1

ceruta numai ad probationem (lipsa lnscrisului neafectand validitatea


contractului}.
De regula, proba cu martori este inadmisibila. Ca exceptie, pro-
ba cu martori poate fi admisa In conditiile art. 303 alin. 4 pct. 1-6 (de
exemplu, exista un lnceput de dovada scrisa, o chitanta de plata a
2
chiriei}
Mentionam lnsa ca, potrivit dreptului comun In materie (con-
tractul de locatiune), forma autentica ~i pubiicitatea sunt determi-
nante; fn executarea obligatiifor :;i a conflictelor dintre chiria:;i.
,,contractele de locatiune lncheiate prin lnscris sub semnatura privata
care au fast lnregistrate la organele fiscale, precum }i cele fncheiate
In forma autentica constituie titluri executorii pentru piata chiriei la
termenele ~i in modalitatile stabilite In contract" (art. 1798 C
Tot astfel ~i In cazul conflictului dintre locatari, prevazut de art. 1782
C. civ.

3. Durata inchirierii locuintei consens, dar


~i prin lege
Elementui timp este de esenta lnchlrierii,
este cu executare succesiva. Termenul contractuiui se
3
regula, prin acordul partilor (nu prin vointa legiuitorului) .
Avand In vedere sensibilitatea domeniului de
legiuitorul a intervenit deseori, prin dispozitii menite stabileasca ex
lege raporturi de lnchiriere a locuintelor.
Modalitatile prin care partile intra In raporturi de '"',..""''""ca
obligatorii sunt: prorogarlle, relnnoirile ~i incheierile
contracte!or de !nchiriere.

1
A se vedea A.L Tuca, FL Tuca, Constructia, lncfiirierea :;i
locuintefor, Editura All Beck, Bucure~ti, 2000, p. 77.
2
1n doctrina s-a opinat ca, atunci cand contractul verbal lncheiat este In curs
de executare, nelntelegerile cu privire la chirie se pot rezolva prin expertiza; a se
vedea Fr. Deak, op. cit., p. 233.
3
Spre deosebire de legislatiile straine, legea nr. 114/1996 nu prevede no
durata minimala"; a se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 237.
313
a). Prorogarea legala reprezinta prelungirea efectelor contrac-
telor de inchiriere a locuintei, prin dispozitia legii. Pe scurt, interven-
tia legii s-a manifestat prin urmatoarele acte normative:
- O.U.G. nr. 40/1999 a instituit doua categorii de prorogari
legale: operante de drept ;;i facultative (ambele pe termen de cinci
1
ani) Prorogarea ,,de drept" a obligat deopotriva partile contractante
sa prelungeasca efectele contractului, In schimb, prorogarea ,,facul-
tativa" a obligat numai locatorul (chiria;;ul avand posibilitatea de a se
manifesta liber In legatura cu soarta contractului}.
- O.U.G. nr. 8/2004 a intervenit cu o noua prorogare legala,
prin care contractele de lnchiriere pentru spatiile cu destinatia de
iocuinta care se aflau In proprietatea statului sau a unitatilor adminis-
trativ-teritoriale, s-au prelungit de drept pentru o perioada de 5 anL
Potrivit ultimei reglementari, prin O.U.G. nr. 44/2009, ,,durata
contractelor de lnchiriere privind suprafetele locative cu destinatia de
locuinte, din proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-
teritoriaie" s-a prelungit cu 5 ani de la data intrarii In vigoare.
b). Refnnoirea contractului de lnchiriere presupune dreptul
chiria~ului de a lncheia un nou contract, in conditii similare ;;i pentru
aceea?i perioada, daca partile nu modifica prin acord expres durata
inch i rieri i.
Reinnoirea contractului de lnchiriere se aseamanii cu tacita
relocatiune ;;i este cunoscuta In doctrina ca ,,relocatiunea de drept
comun".
Tntre relnnoirea contractului de lnchiriere ;;i relocatiunea de
drept comun exista ;;i deosebiri, atat prin dispunatorul lor, dar mai
ales prin efectele lor, in sensul ca, de regula, reinnoirea lnchirierii
locuintei opereaza pe acela$i termen (daca parti!e nu modifica expres
durata reinchirierii), spre deosebire de relocatiunea de drept comun,
care are drept consecinta incheierea unui nou contract de locatiune,
cu acelea~i dauze, dar pe durata nedeterminatli (oricare dintre parti
putand denunta unilateral noul contract de locatiune}.
Relnnoirea contractului de lnchiriere este o relocatiune legala,
deoarece este rodul vointei legii (?i nu a partilor contractante).

1
Mentionam ca numai aplicarea prorogarii poate fi facultativa {lasata la
aprecierea chiria~ului), nu :$i prorogarea in sine {care nu poate fi decat lega!a).

314
Prin relnnoirea contractului de !nchiriere se un nou con-
tract de lnchiriere a locuintei {deci nu se
tuiui anterior lncheiat, ca In cazul
nou (alt) contract are importanta, deoarece presupune
(relndepiinirea) conditiilor de validitate la momentul
(potrivit art. 1179 C. civ.).
De precizat ca Noul cod civil nu mai relnnoirea
lega!a a lnchirierii locuintelor 14 ;;i urrn. din O.U.G. nr.
fiind expres abrogate).
Vechile dispozitii au fast !nlocuite cu
chiria~ului la lnchiriere"
te, In conditii egale, la unui nou contract de lnchiriere
iocuintei (art. 1828 C.
Potrivit art. 132 din
chiria;;ului se aplica
legatura cu aceea;;i locuinta sau cu o din aceasta in urmatoarele
termene:
eel mult 3 luni de la lncetarea
acesteia a fast mai mare de un an;
eel rnult o hma de la incetarea daca durata
fost mai mare sau cu o
eel mult 3 zile de la incetarea
acesteia a fast mai mica de o luna.
c). a contractelor
presupune
pe durata
tiv Jocuinta 2
Deosebirea dintre refrmoirea
rea consta in aceea
obligate de sa nn1r'!'o.r"!"a

1
Potrivit art 1828 alin. C. dv.,
tului de preemptiune al cumparatorului sunt In corespunzator"
cazul dreptului de preferinta al chiria~ului. Avand In vedere ineficienta exercitarii
dreptului de preemptiune la vanzare, ne retinerea de consecinteie lui
la lnchirierea locuintei.
2
Ase vedea A.L Tuca, Fl. Tuca, op. cit., p. 88.

315
De exemplu, In temeiul art. 4 din O.U.G nr. 40/1999 pentru
imobiieie redobandite de fo~tii proprietari sau de mo~tenitorii aces-
tora ~i folosite la data cererii de retrocedare de unitati de lnvatama-
nt, de a~ezaminte social-culturale sau de institutii publice, proprie-
tarul este obligat so
fncheie, la cererea locatarului, un contract de
fnchiriere pe o durata de 3 ani.
Rezulta ca lncheierea fortata a contractelor de mai sus este,
totu~i, facultativ operanta (deoarece este conditionata de cererea
chiria5ului).
4. Executarea contractului de im:hiriere a locuin~ei

Prin perfectarea contractului de lnchiriere se transfera dreptul


de folosinta al locuintei de la proprietar la chiria~ ~i se creeaza obli-
gatii In sarcina partilor.
Obiigatiile partilor In contractul de !nchiriere a locuintei cores-
pund dreptului comun {contractul de locatiune).
Tn temeiul scopului urmarit de chiria~ la lncheierea contrac-
tului, locatorul trebuie sa asigure folosinta lucrului pe toata durata
!ocatiunii (obligatie generala de a face, cu caracter succesiv).
Pentru asigurarea folosintei lucrului, potrivit art. 1786 C. civ.,
locatoru! are trei obligatii principale: a) obligatia de predare a Jucrului;
1
b) obligatia efectuarii reparatiilor capitale ;;i c) obligatia de garantie .
Potrivit art. 1796 C. civ., principalele obligatii ale chiria~ului
sunt: luarea In primire a bunului dat in locatiune, plata chiriei, folo-
sirea bunului cu prudenta, diligenta ~i potrivit destinatiei sale, pre-
cum ;;i restituirea bunului {la incetarea contractului).
0 dispozitie specifica prive;;te folosirea partilor ;;i instalatiilor
comune ale dadirii, caz in care chiria;;ii au dreptul ,,de a !ntrebuinta
partile :_;;i instalatiile de folosinta comuna ale dadirii potrivit cu des-
tinatia fiecareia", dar ~i ob!igatia ,,sa contribuie la cheltuielile pentru
iluminarea, lncalzirea, curatarea partilor ;;i instalatiilor de folosinta

1
Alaturi de obligatiile de mai sus, doctrina franceza aminte!}te ?i obligatia de
securitate a locatorului {de exemplu, obligatia de a furniza chiria!}uiui documentatia
de utilizare corecta ?i eficace a centralei termice); a se vedea A. Benabent, Droit civil.
Les contrats speciaux civil et comerciaux, Se edition, Montchrestien, Paris, 2001,
p. 230-232.
316
comuna, precum !?i la orice aite cheltuieli pe care legea le stabile~te
sarcina lor (art. 1829 C. civ.).
Potrivit art. 1826 C. dv., In contractul de lnchiriere a locuintei
este consideratii nescrisa orice clauza in temeiul careia:
- chiria~ul este obligat sa lncheie o asigurare cu un asigurator
impus de locator;
- se prevede raspunderea solidara sau indivizibila a chiria~ilor
din apartamente diferite situate In acela~i imobil, in cazul degradarii
elemente!or de constructii ~i a instalatiilor, obiectelor ~i dotarilor
aferente parj:ilor comur1e ale
- chiria~ul se obliga sa recunoasca sau sa plateasca In avans, cu
titlu de reparatii locative, sume stabilite pe baza estimarilor facute
exdusiv de locator;
- !ocatorul este !ndreptatit sa diminueze sau sa suprime, fara
contraprestatie echivalenta, prestatiile la care s-a obligat prin con-
tract.
5. ceshmea
de
Potrivit art. 1833 C. ceda contractul de

este un contract
transmite altei persoane
sinta temporara asupra (k1chiriat de la
unei chirii.
se face numai cu scris al locatorului
1833 C. civ.}.

,,neputandu-se
locativ

1
Ase vedea FL Motiu, op. cit., p. 182.

317
~.
.. ... ..

Sublnchirierea consimtita de chiria~ lnceteaza in termen 30 de


zile de la data lnregistrarii decesului sau (deoarece lnceteaza contrac-
II
tul de lnchiriere a locuintei lncheiat cu proprietarul). l
l
Ca exceptie, descendentii ;;i ascendentii chiria;;ului pot opta
pentru continuarea contractu/ui de inchiriere, pana la expirarea dura-
tei lui {daca au fost mentionati In contract sau daca au locuit lmpreu-
na cu chiria~ui)1. Tn acest caz, mo~tenitorii chiria~ului ,,desemneaza de
comun acord persoana sau persoanele care semneaza contractul de
fnchiriere !n locul chiria?ului decedat", iar In cazul In care ace;;tia nu
ajung la un acord In termen de 30 de zi!e de la data lnregistrarii dece-
sului chiria~ului, desemnarea se face de catre locator" {art. 1834
2
alin. 3 C. civ.).
Contractul de sublnchiriere, lncheiat cu respectarea preve-
derilor legale, se fnregistreaza la organele fiscale teritoriale (prin grija
chiria?ului).
b). Cesiunea lnchirierii locuintei este un contract prin care
chiria~ul transmite, cu titlu oneros sau gratuit, drepturile ~i obligatiile
sale dintr-un contract de lnchiriere a locuintei unel persoane
(care se va subroga intrand In raporturi juridice directe cu
proprietarul).
Cesionarea lnchirierii are drept consecinta principala modifi-
carea de fnchiriere schimbarea chiria~ului cu cesionarul.
Cesiunea locatiunii de catre chiria;; poate fi {}i totala sau
partia/G.
Ca ~i In cazul subinchirierii, cesiunea se face numai cu acordul
1833 C. civ.).
'intre chiria~i fl realizat In con-
comun, ca o dub/a cesiune de contracte (de lnchiriere
ca schimbul de nu poate fi realizat fara
(art. 1833 C. civ.).

1
Tot astfel, '?i sotul supravietuitor poate opta pentru continuarea contrac-
tului de lnchiriere 323 alin. 3 C.
Precizarn ca dispozitiile art. 1834 alin. 2 ~i 3 C. civ. sunt contradictorii. Astfel,
2

pe de o parte descendentii :;i ascendentii chiria~u!ui pot opta pentru continuarea


contractului de lnchiriere pana la expirarea duratei (substituindu-se chiria~uiui dece-
dat), iar pe de alta parte ei trebuie sa ,,sernneze contractul de lnchiriere In locul chi-
ria~ului decedat" a se lntelege ca: se lncheie un nou contract?).

318
1
Schimbul de locuinte poate fi numai voluntar .
Tn principiu, schimbul de locuinte poate avea loc 1ntre doi sau
mai multi chirla;;i din aceea;;i dadire, din cladiri diferite, din
iocalitate sau din locaiitati diferite. Nu exdudem nici posibilitatea ca
schimbul sa poata avea ca obiect locuinte din fondul de stat, pe de o
parte, cat ;;i 0 proprietate particulara, pe de alta parte .
2

Ca efect al schimbului de locuinte voluntar, se realizeaza o


cesiune de contract reciproca (lntre cei doi chiria~:/).
6. Atribuirea contractului in caz de ri""'"';T

In cazul In care locuinta este In temeiul unui contract


de lnchiriere, fiecare sot are un drept locativ propriu, chiar nu-
mai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este 'in-
cheiat lnainte de casatorie (art. 323 alin. 1 c. civ.).
In caz de deces al unuia dintre soti, sotul conti-
nua exercitarea dreptului sau locativ, daca nu renunta In mod expres
la acesta, In termen de 30 de zile de la data decesului
fostului sot [art. 323 alin. 3 C. civ.].
De precizat ca dispozitii!e art. 323 C. civ.
tractelor de 1nchiriere incheiate dupa intrarea 'lri
civil (art. 31 din legea nr. 71/2011).
la desfacerea casatoriei, daca nu este
tei de catre ambii soti ~i ace)tia nu se
de !nchiriere poate fi atribuit unuia
ordine, de interesul superior
ciisatoriei $i de posibilitatile locative
alin. 1 C. civ.).
Sotul caruia i s-a atribuit
este dator SQ celuilalt Q 1Yli'Y.OFrln!7rt

cheltuielilor de instalare fntr-o alto cazu!ui In


care divortul a fost din exdusiva a acestuia din
se la

Noul Cod civil nu cunoa~te nici institutia schimbului


1
de
2
Ase vedea C. Toader, op. cit. (2005), p. 173.
3
Nu excludem posibilitatea ca cesiunea contractului sa opereze lntre mai
multi chiria~i.

319
asupra cotei cuvenite sotului caruia i s-a atribuit beneficiul contrac-
tului de lnchiriere.
Atribuirea benefidului contractului de lnchiriere se face cu
citarea locatorului ~i produce efecte fata de acesta de la data cand
hotararea judecatoreasca a ramas definitiva.
Dispozitiile de mai sus sunt aplicabile ~i In cazul in care bunul
este proprietatea comuna a celor doi soti, atribuirea beneficiului lo-
cuintei conjugale producand efecte pana la data ramanerii definitive
a hotararii de partaj (art. 324 alin. 4 C. civ.).

7. focetarea contractului de inchiriere a locuinlei

Deoarece lnchirierea locuinte!or este numai o varietate a loca-


tiunii, potrivit dreptului comun, ea lnceteaza prin: denuntarea unila-
terala, expirarea termenului, rezilierea contractului pentru neexecu-
tarea obligatiilor, pieirea lucrului, desfiintarea ori desfacerea tit!u!ui
locatoruiui, lnstrainarea inter vivas a iucrului 1nchiriat.
Vom prezenta, In continuare, ceie patru cauze de lncetare a
lnchirierii loculntelor cu privire la care Noul cod civil are dispozitii
speciale.
a). Expirarea termenului fnchirierii. La lmplinirea termenului,
contractul de fnchiriere a !ocuintei lnceteaza de drept, fara vreo
formalitate, iar chiria}ul este obligat paraseasca locuinta.
De precizat ca, In materie locativa, expirarea termenului nu
atrage direct ~i !ncetarea raporturilor locative, lntrucat pot interveni
modalitatile prin care partile intra In raporturi locative obligatorii
(prorogari, re1nnoiri sau incheieri fortate).
De asemenea, la lncetarea contractului de lnchiriere a locuin-
tei, chiria~ul are, ln conditii egale, un drept de preferinta, la lncheie-
rea unui nou contract locativ. Ca exceptie, nu poate uza de
dreptui de preferinta, ,,atunci cand nu ~i-a executat obligatiile nas-
cute In baza !nchirierii anterioare" 1828 alin. 1 C.
la lnchirierii, este obligat la plata chiriei pre-
In contract la data eliberarii a precum
$i la repararea de orice natura cauzate locatorului pana
la acea data.

320
In cazul refuzului de a e!ibera locuinta, evacuarea chiria;;ului se
face 'in baza unei hotarari judecatore;;ti (art. 1831alin.1 C. civ.) 1 .
Potrivit art. 92 pct. 1 lit. f C. proc. dv., cererile de evacuare sunt
In competenta judecatoriei. Atribuirea prin hotarare judecatoreasca a
unui imobil sau obligatia de a-l preda, a-1 lasa in posesie ori in folosinta,
dupa caz, cuprinde ;;i obiigatia de evacuare a imobilulul, daca legea nu
prevede 'in mod expres altfel {art. 877 alin. 2 C. proc. civ.)2.
b). Denuntarea unilaterala de catre chiria~. Atunci cand con-
tractul de inchiriere s-a incheiat pe duratii nedeterminata:
- chiria~u/ poate denunta contractul prin notificare, cu respec-
tarea unui termen de preaviz care nu poate fi mai mic decat sfertul
intervalului de ti mp pentru cares-a stabiiit plata
- /ocatorul poate denunta ~i el contractul prin notificare, cu
respectarea unui termen de preaviz care nu poate fi mai mic de: 60 de
zile, daca intervalul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este de
o luna sau mai mare; 15 ziie, daca intervalui de timp care s-a
stabilit plata chiriei este mai mic de o luna [art. 1824 alin. 2 C.
Daca lnchirierea este pe durata determinata:
- locatarul poate denunta unilateral contractul
cu respectarea unui termen de de eel 60 de zile
clauza contrara este considerata nescrisa - art. 1825 alin. 1 C.
- Jocatorul unilateral contractui In vederea
satisfacerii nevoiior locative sau ale familiei daca s-a
prevazut In contract, cu preaviz (art. 1825 alin. 2 C.
c). Rezilierea contractului de
catre chiria~. 1n cazul In care,

Practica judecatoreasca anterioara a statuat ca regula


1
este
inaplicabila In materia evacuar1i. Astfel s-a considerat ca evacuarea este un act de
conservare a bunului ~i a prerogativelor dreptului de proprietate, pentu care
cererea poate fi facuta de un singur coproprietar, fara a necesita acordul a
se vedea C.A. Timi~oara, dee. civ., nr. 171/2010. In noile conditii ale art. 641 C. civ.,,,
Actele de administrare, precum mcheierea sau unor contracte de loca-
tiune, cesiunile de venituri imobiliare ~i altele asemenea, cu privire la bunu! comun
pot fi fa cute numai cu acordul ce detin majoritatea cotelor-parti".
2
In acest context, a se vedea ;;i art. 885-891 ;;i art. 1019 'ii urm.
C. proc. dv., prin care s-a lnstituit o procedura facultativa, alternativa cu cea de drept
comun, pentru avacuarea din imobilele folosite sau ocupate fara la 1'ncetarea
locatiunil.

321
tractului de inchiriere nu l~i executa obligatiile nascute din acest con-
tract, cealalta parte are dreptul la rezilierea contractului" (art. 1830
alin. 1 C. civ.).
De asemenea, locatorul poate cere instantei rezilierea contrac-
tu!ui de lnchiriere ~i In cazui in care chiria~ul, membrii familiei sale sau
aite persoane carora acesta din urma le-a lngaduit, In orice mod, folo-
sirea, detinerea sau accesul In locuinta, fie au un comportament care
face imposibila convietuirea cu celelalte persoane care locuiesc In
acela-?i imobil sau In imobile aflate In vecinatate, fie lmpiedica folo-
sirea normala a locuintei sau a partilor cornune.
Potrivit art. 1827 alin. 1 C. civ., "daca imobiful lnchiriat, prin
structura sau prin starea sa, constituie o primejdie grava pentru sana-
tatea celor care lucreaza sau locuiesc 1n el, chiria~ul, chiar daca a
renuntat la acest drept, va putea rezilia contractul de lnchiriere, In
conditiile legii" (s.n.).
In situatia de mai sus, chiria~ul caruia i s-a reziliat contractul
are dreptul la daune-interese daca, la data lncheierii contractului, nu
a cunoscut viciile bunului.
d}. Decesul chiria~ului. ,,Contractul de lnchiriere a locuintei
lnceteaza In termen de 30 de zile de la data lnregistrarii decesului
chiria~ului" (art. 1834 alin. 1 C. civ.).
Sotul supravietuitor, descendentii ~i ascendentii chiria~ului au
dreptul, In termenul de 30 de sa opteze pentru continuarea
contractu!ui de !nchiriere panala expirarea duratei acestuia, daca
sunt mentionati In contract '.?i daca au locuit lmpreuna cu chiria~ui.
Potrivit art. 134 din Legea nr. 71/2011, dispozitiile art. 1834
C. civ. se aplica ~i contractelor In curs de executare la data
intrarii In vigoare a Noului cod civil.
al cu special a
Pe langa reglementarile Legea nr. 114/1996 cuprin-
de ~i dispozitii speciale referitoare la anurnite categorii de locuinte cu

1
Potrivit art. 1835 C. civ., ,,Regimul 'inchirierii prevazut de legea speciala
pentru locuintele sociale, locuintele de necesitate, locuintele de serviciu, locuintele
de interventie :?i locuintele de protocol se lntrege~te cu prevederile prezentului cod".

322
Avand In vedere ca raportul In care se afia contractul de lnchi-
riere a locuintei ;;i lnchirierile locuintelor cu destinatie speciala este
asemanator raportu!ui dintre !ocatiune {dreptul comun) ;;i lnchirierea
locuintei, putem aprecia ca lnchirierile locuintelor cu destinatie spe-
cia/O reprezinta varietati ale contractului de fnchiriere a locuintei.
Tn consecinta, contractelor de fnchiriere a locuintelor cu desti-
natie speciala le sunt aplicabile regulile speciale prevazute de lege ;;l,
In completare, dispozitiile care reglementeaza contractul de lnchi-
riere a locuintei.
Legea nr. 114/1996 cuprinde dispozitii care ln-
chirierea urmatoarelor locuinte cu destinatie . locuinta socia-
la, locuinta de serviciu ;;i de interventie, locuinta de necesitate ~i lo-
cuinta de protocol.
Prin derogare de la prevederile Legii nr. 114/1996,
unor categorii de persoane cu de art. 2 din
O.U.G nr.80/2001(aprobata, cu
Ii se pot atribui temporar locuinte de serviciu locativ al
Regiei Autonome ,,Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat"
~i a! Regiei Autonome ,,Locato".

A. sodala.
Locuinta sociala se atribuie cu chirie
soane sau familii cu economica nu le '"'"''"rr'l''t"'
sau lnchirierea unei iocuinte In
nr. 114/1996).

sunt
Beneficiaza de in vederea familiile
cu un venit mediu net realizat in ultimele
sub niveiul salarial mediu net lunar pe total
comunicat de lnstitutul de Statistica !n ultimul Buletin sta-
tistic anterior lunii in care se analizeaza cererea, precum '.?i anterior
lunii care se 42

1
Potrivit art. 40, locuintele socia!e care se vor construi se vor amplasa numai
pe terenurile apartinand unitatilor administrativ-teritoriale.

323
Venitul net lunar pe familie se stabile;;te pe baza declaratiei de
venit ;;i a actelor doveditoare.
locuintele sociale se repartizeaza de catre autoritatile admi-
nistratiei publice locale care le au In administrare pe baza criteriilor
stabilite anual, urmatoarelor categorii de persoane: tinerii casatoriti
care au fiecare varsta de pana la 35 de ani, tinerii proveniti din insti-
tutii de ocrotire sociala ;;i care au implinit varsta de 18 ani, invalizii de
gradul i ;;i II, persoanele cu handicap, pensionarii, veteranii ;;i va-
duvele de razboi etc. (art. 43).
Contractul de lnchiriere se incheie de primar sau de o persoana
imputemicita de acesta cu beneficiarii stabiliti de consi!iul local, pe o
perioada de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire (art. 44 aiin. 1}.
Chiria nu va depd$i 10% din venitul net lunar, calculat pe ulti-
mele 12 !uni, pe familie. Diferenta pana la valoarea nominala a chiriei
va fi subventionata de la bugetu! local al unitatii administrativ-terito-
ria!e unde este situata locuinta sociala {art. 44 alin. 2}.
Contractul de 1nchiriere se poate rezilia:
a) la cererea proprietarului sau a asociatiei de proprietari (de
locatori), In conditiile art. 24 din lege;
b) In cazul in care venitul mediu net lunar pe familie, realizat In
2 ani fiscali consecutivi, depa~e~te cu peste 20% nivelul iar
titularul contractului de lnchiriere nu a valoarea nominala a
chiriei In termen de 90 de zile de la comunicare (art. 46).
Articolul 48 din lege, modificat prin Legea nr. 145/1999, declara
incapabile sa lnchirieze locuinte sodale persoanele care:
a) detin in proprietate o locuinta;
au !nstrainat o locuinta data de 1 ianuarie 1990;
c) au beneficiat de sprijinul statului In credite ~i executie
pentru realizarea unei locuinte;
d) detin, 1n calitate de chiria~, o alta din locativ
de stat.
Chiria~ii locuintelor sociaie nu le pot
destinatia, sub rezilierii ""''""""'"'"T
portarii eventualelor daune aduse caz
(art. 49).

324
B. locuinla de servidu ~i locuinta de interven\ie.
Locuinta de serviciu este destinata funct:ionarilor publici, an-
gajatilor unor institutii sau agenti economki, acordata In
contractului de munca (art. 2 lit. d).
Artico!ul 51 lmparte locuintele de serviciu 1n doua categorii
(dupa sursa finantarii), cu regimuri juridice diferite: locuinte existente
(cele care aveau destinatia de locuinte de serviciu la data intrarii In
vigoare a legii) ;;i locuinte noi.
Locuintele de servidu finantate de la bugetul de stat sau de la
bugetele locale (cele noi) se realizeaza cu respectarea suprafetei utile
;;i a dotarilor, In limita suprafetei construite pe apartament, potrivit
1
legii iocuintei .
locuintele de serviciu noi se construiesc pe terenurile
proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale,
locuintele finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele
sau pe terenurile apartinand agentiior economici, pentru
finantate din bugetele acestora.
Locuintele de serviciu realizate in conditiile legii nr.
?i finantate din bugetul de stat !?i din bugetele locale vandute
respectarea a doua conditii, cumulativ:
a} cand activitatea care a s-a
strans sau a lncetat;
b) cu aprobarea Guvemului.
Prin derogare de la prevederile nr.
persoanelor prevazute la art 2 Ii se atribui
destinatia de locuinta de serviciu din fondu! locativ
nistrarea Regiei Autonome Patrimoniului Protocolului
de Stat" ~i a Regiei Autonome 1 din O.U.G. nr.

1
In situatii deosebite, determinate de natura amplasamentului ;;i de carac-
terul zonei, cu aprobarea ordonatorilor de credite, prevazute la art. 53
aiin. 1 se pot construi cu suprafete majorate cu pana la 20% de cele prevazute
anexa nr. 1, iar peste aceasta limita, cu aprobarea Guvemului (art. 53 alin.
2
Nu pot face obieetul lnchirierii imobile/e care au de !ocuinta de
protocol ~i nici alte imobile din domeniul public al statului aflate In administrarea
Regiei Autonome ,,Admlnistratia Patrimoniului Protocoiului de
nome ,,locato" (art. 5 din 0.U.G. nr.

325
Atribuirea imobilelor se va face la cerere ;;i In limita fondului
locativ existent.
Contractele de inchiriere sunt lncheiate lntre beneficiari ~i
Regia Autonoma ,,Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat"
sau Regia Auton om a ,,locato", In calitate de locatori.
Contractele de lnchiriere se lncheie pe o perioada de un an, cu
posibilitatea de a fi prelungite, prin act aditional (art. 1 alin. 4).
Pot fi ,,beneficiari" (chiria~i - s.n.) ai locuintei de serviciu per-
soanele care ocupafunctii de demnitate publica numite sau asimilate,
secretarii generali, directorii generali, precum ;;i persoanele care sunt
1ncadrate pe functii din cabinetul demnitaruiui, 1n cadrul ministerelor,
celorlalte organe de ale administratiei publice centrale ~i
institutiilor publice (art. 2 aiin. 1).
Cuantumul pentru imobilele cu destinatia de locuinta de
serviciu, atribuite art. 1 din O.U.G. nr. 80/2001, se ca!culeaza
In conformitate cu prevederile Capitoiului ill din O.U.G. nr. 40/1999 ;;i
de institutiile In care i~i desfa;;oara activitatea

Contractul de 1nchiriere inceteaza de la data


de serviciu.
incidenta O.U.G. nr. 80/2001
~i nu pot fi sub-

1
Textul art. 3 alin. 1 din O.U.G nr. astfel cum a fast modificat prin
O.U.G. nr. 24/2007 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale 1n domeniu!
social ;;i al ca sumele privind chiria, cheltuielile
de de serviciu, precum ;;i amortizarea bunurilor din dotarea
acestora, inclusiv a mobilieru!ui, se de respective numai In
limita unei sume de 18.600 iei anual. Cuantumul acestei sume poate fi modificat prin
hotarare a Guvernului modificare intervenita prin O.U.G. nr. 24/2007 privind regle-
mentarea unor masuri financiar-fiscale In domeniui social !?i al iocuintelor de serviciu
Of. nr. 85 din 2 februarie 2007).

326
locuintele de interventie se caracterizeaza prin aceea ca se
realizeaza odata cu obiectivul de investitie ~i se amplaseaza l'n incinta
acestuia sau In imediata apropiere.
locuintele de interventie nu potfi vandute chiria:;ilor.
Tncetarea contractului de munca al chiria~ului atrage implicit ~i
lncetarea contractului de inchiriere (chiar dad\ a intervenit pensio-
narea).
Sub celelalte aspecte, locuinta de interventie urmeaza regimul
juridic al locuintei de serviciu.

C. locuin1a de necesitate.
Locuinta de necesitate este destinata cazarii temporare a per-
soanelor ~i familiilor ale caror locuinte au devenit inutilizabile In urma
unor catastrofe naturale sau accidente ori ale caror locuinte sunt
supuse demolarii in vederea realizarii unor lucrari de utilitate publica,
precum ~i lucrarilor de reabilitare ce nu se pot efectua In dadiri ocu-
pate de locatari (art. 2 lit. f din legea nr. 114/1996).
locuinta de necesitate se finanteaza ~i se realizeaza In acelea~i
conditii ca ~i locuinta sodala.
Contractul de lnchiriere se lncheie de primarul sau de
o persoana lmputernicita de acesta, pe baza hotararii consiliului local.
Termenul pe care se lncheie contractul de lnchiriere este nede-
terminat, conferind drepturi locative chiria~ului la
efectelor care au facut lnutllizabile locuintele"
Prin dispozitii ale consiliilor locale, Jocuintele necesitate
se pot constitui temporar ca fond de locuinte sociale (art. 56 alin.
D. loc1..lin~a de protocol.
Locuinta de protocol este destinata
nele alese in funqii ori demnitati exer-
citarii mandatului (art. 2 lit. g).
Locuintele de protocol sunt
administreaza de catre Regia Patrimoniului
Protocolului de Stat".
Legea nr. 114/1996 imparte
general} in doua categorii cu regimuri
ciale ~i locuinte de protocol (propriu-zise).

327
Re~edintele oficia!e sunt locuinte de protocol de care beneficia-
za, In conditiile legii, Pre~edintele Romanlei, pre~edintele Senatului,
pre~edintele Camerei Deputatilor ;;i primul-ministru (art. 58 a!in. 1}.
Re~edintele oficiale se atribuie de catre Guvern ~i sunt puse la
1

dispozitia persoanelor care lndeplinesc functiile de mai sus (lmpreuna


cu dotarile aferente} pe perioada exercitarii functiei.
Contractele de lnchiriere avand ca obiect re~edintele oficiale se
lncheie de Regia Autonoma ,,Administratia Patrimoniului Protocolului
1
de Stat' In calitate de locator, cu serviciile de specialitate ale insti-
,

tutiilor 'in care l~i desfa~oara activitatea persoanele beneficiare, In


calitate de chiria~i (art. 60 a!in. 1).
Pot beneficia de Jocuinta de protocol (propriu-zisa), la cerere,
cu plata chiriei prevazute de lege, persoanele care lndeplinesc urma-
toarele functii publice: vicepre~edinti ai Senatului ;;i ai Camerei Depu-
tatilor, mini;;tri de stat, minitrii ~i asimilatii acestora, precum ;;i pre-
;;edintele Tnaltei Curti de Casatie ;;i Justitie, pre;;edintele Curtii Consti-
tutionale, pre:;;edintele Curtii de Conturi, pre~edintele Consiliului
Leglslativ ;;i avocatui poporului, pe durata exercitarii functiei sau a
mandatului (art. 59 alin. 1 din lege}.
Pentru persoanele de mai sus, atribuirea locuintei de protocol
se face prin decizie a prirnului-ministru ;;i este posibila numai daca
persoanele abi!itate de lege nu detin, fn localitatea In care f~i desfa-
~oara activitatea, o alta locuinta corespunzatoare.
Contractele de lnchiriere pentru !ocuintele de protocol (pro-
priu-zise) se de catre Regia Autonoma ,,Administratia Patri-
moniului Protocolului de Stat", In calitate de locator, cu beneficiarii
directi, In de chiria~i, care, pe aceasta baza, vor putea ocupa
locuinta respectiva cu membrii familiei.
Contractele lnchiriere a locuintelor de protocol ~i a celor cu
destinatie de de drept fn termen de 60 de
zile de la data a beneficiarului (art. 60 alin. 3).

1
Lista imobilelor cu de re~edinta oficiala, precum ~i a celorla!te
locuinte de protocol ~i conditiile pe care acestea trebuie sa le lndeplineasca, inclusiv
cele de dotare ~i confort, se stabilesc prin hotarare a Guvemului (art. 58 alin. 3 din
iege}.

328
Secthmea a VI-a, Particularitatile contractului de arendare
Arendarea este un contract prin care una dintre numita
arendator, transmite bunuri agricole parti, numita
pentru a ti exploatate o perioada de in schimbul unui
numit arenda.
Arendarea este o varietate a r~~.... ~~
contract civil distinct, independent),
dispozitiilor spedale ale legii In materie
locatiunii.
Contractul de arendare este
a V-a ,,Despre obligatii", Titlul IX ,,Diferite contracte
tolul V ,,Contractul de locatiune", Sectiunea a 3-a
!n materia arendarii", art. 1836-1850.
1. Formarea contractului de

Contractul de arendare se 1ntre arendator ;;i


(persoane fizice sau juridice) pe determinata sau nedeter-
minata.
Daca durata nu este r1,,,,,,_,,,..,,,.,;" a fi
facuta pentru toata perioada necesara care
bunul agricoi urmeaza sa
le produca In anul
contractul (art. 1837 C. civ.).

A. Obiectul arendarii.
Contractui de arendare are obiect dublu: bunurile
arendate ;;i arenda {pretul arendarii).
a) Potrivit art. 1836 C. dv.,
- terenurile cu destinatie

terenurile ocupate cu constructii


najarile piscicole ;;i de
platformele ;;i de care servesc nevoilor
agricole ;;i terenurile neproductive care fi ;;i folosite
pentru productia agrico!a;
- animalele, constructiile de orice ?i alte
asemenea bunuri destinate exploatarii

329
Bunurile ce fac obiectul arendarii pot fi deopotriva mobile sau
imobile ~i trebuie sa lndep!ineasca urmatoarele conditii : sa existe In
1

momentul lncheierii contractului; sa fie determinate individual sau


generic; sa fie licite ~i posibile; sa fie In proprietatea arendatorului
sau In posesia uzufructuarului sau detinatorului legal ~i sa fie In cir-
cuitul civil, conform art. 1229 C. civ.
b) Arenda reprezinta pretul arendarii (~i obiectul prestatiei
arenda~ului).
In principiu, arenda se poate plati In produse sau In bani.
Tn lipsa unei reglementari exprese, stabilirea cuantumului aren-
dei revine partilor. Apreciem ca sunt elemente ce pot influenta nivelul
pretului: suprafata, potentialul de productie, structura parcelara,
relieful ~i gradul de accesibilitate a mecanizarii, posibilitatile de acces,
distanta fata de locurile de depozitare, industrializare sau comer-
cializare, starea cladirilor, amenajarile de lmbunatatiri funciare etc.
B. Forma contractului de arendare.
Arendarea este un contract solemn. Potrivit art. 1838 alin. 1
C. civ., ad validitatem ,,contractul de arendare trebuie lncheiat in
a
form scrisa".
Contractul de arendare se lncheie, de regula, In trei exemplare:
cate un exemplar pentru fiecare parte ~i un exemplar care se depune
la consiliul local In a carui raza teritoriala se afla bunurile arendate 2
Forma solemna presupune, in principiu, contractul scris (al
carui model este prevazut de lege) =?i fnregistrat la consiliul local.
Ca exceptie, cand obiectul arendarli este un imobil, efectele
fata de terti se produc $i prin notarea dreptului arenda$ului fn cartea
funciara (art. 902 alin. C. civ.).
Nerespectarea formei solemne cerute de lege se sanqioneaza
cu nulitatea absoluta a contractului (art. 1838 alin. 1 C. civ.).
Contractul se lnregistreaza intr-un registru special, tinut de
secretarul consiliu!ui local.

1
A se vedea l. lefterache, C.M. Craciunescu, Legea arendiirii nr. 16/1994.
Comentata ~i adnotata, Ed. All Beck, Bucure;;ti, 2000, p. 5-6.
2
Cand bunurile arendate sunt situate In raza teritoriala a mai multor consilii
locale, cate un exemplar al contractului se depune la fiecare consiliu local In a carui
raza teritoriala sunt situate bunurile arendate (art. 1838 alin. 3 C. civ.).

330
In lipsa unei dispozitii exprese, contrac-
tului de arendare lnregistrare trebuie sa se fad:i imediat
lncheiere). Nedepunerea unei amenzi civile
lite de instanta de judecata pentru zi de 1838
alin. 2 C. civ.).
Forma pentru opozabilitatea contractului de
lizeaza prin lnregistrarea contractului 1ntr-un
secretarul consiliului local pe a carui raza se af!a bunurile arendate
(art. 1838 alin. 3 C. civ.).
unei
amenzi civile
11
lntarziere
De precizat ca, In conditii!e Noului cod reinnoirile de aren~
dari /acute de uzufructuar !ji inscrise in cartea de
expirarea sunt
nitori!or sai pe o perioada de eel mult 6 !uni
daca la data uzufructului nu au
715 alin. 3 C.
2. Executarea contractului de

comun,
bunurile arendate In termenul
pe arenda;; ;;i utila
a
bunuri!or asupra
agricole.

nnr~rnn'tirp a arendatorului vizeaza


;;i utila a bunului dat in arenda.

331
teze lmpotriva oricaror tulburari (de drept ~i de fapt), precum ~i lm-
potriva viciilor ascunse ale lucrului.
In calitatea sa de proprietar, arendatorul mai are obligatia de a
achita impozitele ~i taxele datorate pentru bunurile agrico!e aren-
date.

B. Obligatiile arenda~ului.
Obligatia de plata a arendei constituie principala lndatorire a
arenda~ului.
De regula, arenda se plate~te la termenele, locuriie ~i In con-
ditiiie stabilite In contract. Potrivit dreptului comun, plata se face la
domiciliul arenda~ului (fiind deci cherabila).
Arenda se plate~te In bani sau In produse. Atunci cand arenda
se plate:?te In fructe, In lipsa altui termen prevazut In contract, aren-
da:?ul este de drept In lntarziere pentru predarea lor de la data cule-
gerii, iar arendatorul este de drept In lntarziere pentru receptie de la
data la care a fost notificat In scris de catre arenda~ (art. 1844 C. civ.).
Tn Hpsa unei clauze contrare, arenda~ul poate cere o scadere
proportionala a arendei atunci cand toata reco!ta sau minimum
jumatate din ea a pierit prin caz fortuit la culegerea ei ~i aceasta chiar
;;i atund cand ar fi fost asigurat ;;i despagubit.
Contracte!e de arendare lncheiate In forma autentlca, precum
;;i cele lnregistrate la consiliul local constituie titluri executorii pentru
arendei la termene!e ~i In modalitatile stabilite In contract
1845 C. civ.).
In contextul de mai sus, daca ,,contractui nu prevede terme-
~i modalitatile de plata a chiriei (arendei, s.n.), executarea silita a
obligatiei se face In termenele ~i modalitatile de legislatia
{art. 136 din Legea nr. 71/2011).
Obligafia de a folosi arendate ca un bun proprietar
in cultivarea terenului cu grija :?i sarguinta pe care le-ar fi
lnsu:?i proprietarul bunului agricol.
Culpa se In abstract (culpa levis in
dupa tipul omului prudent ~i diligent1

Culpa arenda~ului se apreciaza cu mai rnulta rigoare ~i pentru faptul ca


1

arenda;;ul este un profeslonist; a se vedea E. Safta-Romano, Contmcte civile. fncheie-


re, executare, lncetare, Editura Polirom, la~i, 1999, p. 168.
332
De regula, bunurile agricole arendate pot fl exploatate potrivit
naturii lor sau a destinatiei date de parti In contract. Ca exceptie,
arenda~ul poate schimba categoria de foiosinta a terenului arendat,
numai cu acordul prealabil, dat fn scris, de catre proprietor (art. 1839
r~ CIV
. )1.
Obligatia de a asigura bunurile agricole pentru riscul pierderii
recoltei ori al pieirii animalelor din cauza unor caiamitati naturale
revine, de asernenea, arenda~ului (art. 1840 C. civ.).
Obligatia de restituire a lucrului revine arenda;;ului la ince-
tarea contractuiui, cand trebuie sa
restituie bunurile arendate In
starea in care le-a primit conform inventaru!ui {procesului-verbal)
tacut la predare 2
Daca arenda~ul refuza restituirea bunuri!or agricole, restituirea
poate fi ceruta pe calea unei actiuni in revendicare (dad~ arendatorul
este proprietarul bunurilor respective} sau pe calea unei aqiuni per-
sonale ex contractu (daca arendatorul este un uzufructuar sau un
detinator legal}.
Cheltuielile legate de !ncheierea, !nregistrarea ;;i publicitatea
contractului de arendare sunt tot In sarcina 1838
alin. 5 C. civ.).
Precizam In princ1p1u, nu poate cesiona contrac-
3
;;i nici subarenda (art. 1847 C.
Ca exceptie, cu acordul scris al poate
cesioneze contractul arendare sotului care participa la exploatarea
bunurilor arendate sau descendentilor sGi majori 1846 C.
Potrivit art. 1849 C. arenda~ul are de la
vanzarea bunurile agricole arendate art. 1730 ~i urm.
C. civ.).

1
De predzat ca, In toate cazurile, bunuriie arendate trebuie sa fie ,,destinate
exploatarii agricole" (art. 1836 lit b C. In caz contrar, daca bunurile sunt des-
tinate a fi folosite In principale de comert:, contractul nu se ca!ifica drept
arendare.
2
in lipsa inventarului, se prezuma Uuris ca ie-a primit In buna stare
(prezumtia relativa putand fi combatuta prin dovada contrara); a se vedea Fr. Deak,
op. cit., p. 309.
Oficii!e de arenda;;i (de intermediere l'ntre arendatori O?i arenda~i) sunt, po-
3

trivit legii, interzlse.

333
3. Suportarea riscurilor arendarii

Pieirea fortuita, In tot sau In parte, a bunurilor agrico!e aren-


date este suportata de arendator, fn ca!itatea sa de proprietor, potri-
vit regulilor generale (res perit domino - art. 558 C. civ.}. Arenda~ul
lnsa va fi tinut sa faca dovada ca pieirea s-a produs dintr-o cauza
straina (forta majora sau caz fortuit), adica fara culpa sa.
Cand arendatorul nu este proprietarul bunului, ci un alt titular
de drepturi reale (de exemplu, un uzufructuar), el ,,va suporta ~i riscul
1
lucrului, corespunzator cu dreptul pe care II are asupra lucru!ui"
Daca arenda~ul a fost pus In fntarziere, chiar daca pierirea lu-
crului a fast fortuita, riscul va fi suportat totu~i de acesta, In calitatea
sa de debitor al obligatiei de restituire a bunuiui agrico!2.
Potrivit art. 1841 alin. 1 C. civ., atunci cand, pe durata aren-
darii, lntreaga recolta a unui an sau eel putin o jumatate din ea a
pierit fortuit, arenda~ul poate cere reducerea proportiona/a a arendei
daca aceasta a fast stabilita lntr-o cantitate determinata de produse
agricole, lntr-o suma de bani determinata sau lntr-o suma de bani
determinabila in functie de valoarea unei cantitati determinate de
produse agricole 3 .
Ca exceptie la situatia de mai sus, arenda;;ul nu poate obtine
reducerea ,,In cazul In care pieirea recoltei a avut loc dupa ce
a fost culeasa" sau ,,atunci cand cauza pagubei era cunoscuta la data
lncheierii contractului" (art. 1842 C. civ.}.
Potrivit art. 1843 alin. 1 C. civ., atunci cand arenda este sta-
bilita lntr-o cota din fructe sau lntr-o suma de bani determinabila 1n
de valoarea unei astfel de pieirea fortuita, In tot sau In
parte, a fructelor de impartit este suportata proportional ~i nu da
niciuneia dintre parti actiune In despagubire lmpotriva celeilalte.

A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 305 ~i practica C.A. Bucure;;ti, s. a Ill-a civ.,
1

dee. nr. 2443/2001.


2
De precizat ca, atunci cand arenda se plate;;te In fructe, arendw;ul este de
drept In lntarziere pentru predarea lor !a data culegerii, iar arendatoru! est de drept
In lntarziere pentru receptie de la data la care a fost notificat In scris de catre
arenda;; {art. 1844 C. civ.).
3
Daca arendarea este tacuta pe mai multi ani, reducerea nu se va stabili
decat la sfilr:?itul arendarii, cand se va face o compensare a recoltelor tuturor anilor
de folosinta (art. 1841 alin. 2 C. civ.).
334
Daca insa p1e1rea s-a produs dupa culegerea fructelor ~i una
dintre parti lntarzie In mod culpabi! predarea sau receptia !or, cota
cuvenita acesteia se reduce cu fructele pierdute, iar cota celeilalte
parti se considera ca ~i cum nu ar fi survenit nicio afara nu-
mai daca fructele ar fi pierit chiar daca predarea ~i receptia fructelor
se faceau la timp (art. 1843 alin. 2 C. civ.).
Daca arenda urmeaza a fi platita In echivalentul in lei (repre-
zentand valoarea produselor agricole), arendatorul nu va suporta
riscul pieirii lor dupa recoltare, el nefiind al produselor
agricole, ci creditorul unei creante bane~ti.
Tn cazurile prevazute de art. 1841-1843 C. civ., daca
contractului de asigurare pentru riscul pierii a recoltei era obli-
gatorie, potrivit legii sau contractului de arendare, de
asigurare se fmparte intre arendator ~i arenda~,
tarea de catre ace~tia a riscului pieirii fortuite a recoltei
din Legea nr. 71/2011).
In cazul necontractarii asigurarii,
asigurarea raspunde fata de cealalta cauzat
(art. 135 alin. 2 din nr.
4. lm:etarea ~i reinnoirea rnl'l>t"r"""'"

In mod firesc, arendarea


telor sale. Deoarece arendarea
este de esenta acesteia,
regula, la expirarea termenului
ajunge la termen).
Potrivit art. 1850 C.
mod special) ,,prin sau
Rezulta ca arendarea este un contract cu caracter intuitu personae
(spre deosebire de a carei varietate
Mentionam In acest context In caz de !nstrainare inter vivas
a lucrului arendat ;;i In contractul va
de 1811
este
au fost
respectate
bunul se afla in folosinta locatarului.
335
Potrivit art. 1848 alin. 1 C. civ., contractul de arendare se re-
lnnoie~te de drept, pentru aceea~i durata, daca niciuna dintre parti nu
a comunicat cocontractantului, In scris, refuzu! sau cu eel putin 6 luni
lnainte de expirarea termenului, iar in cazul terenurilor cu destinatie
agricola, cu eel putin un an 1 .

Precizam ca relnnoirea arendarii inseamna un nou contract de


arendare, ceea ce presupune indeplinirea tuturor conditiilor de vali-
ditate de fond ~i de forma {cerute de art. 1179 C. civ., la data reln-
noirii}.

1
Cand durata contractului de arendare este de un an sau mai scurta, ,,ter-
menele de refuz" al relnnoirii prevazute la art. 1848 alin. 1 se reduc la jumatate.

336
Capitolul VI. Contractul de antrepriza

Sectiunea I. Reguli generale


1. Noth.me, caractere ~i conditii de validitate

Antreprlza este contractul prin care o persoana, numita antre-


prenor se obllga ca, pe riscul sau, sa execute o anumita lucrare, ma-
teriaia ori intelectuala, sau sa presteze un anumit serviciu pentru o
alta persoana nurnita beneficiar, In schimbul unui pret (art. 1851
alin. 1 C. civ.).
Din definitia data contractului de antrepriza rezulta ca obiectul
raportului juridic II formeaza obligatia antreprenorului de a executa o
lucrare ;;i de a preda beneficiarului rezultatul activitatii sale.
Caracteristic antreprizei este ca
antreprenorul i;;i pastreaza in-
1
dependenta economica ;;i operativa {in ceea ce prive;;te organizarea
muncii ;;i a executarii lucrarii) ;;i realizeaza lucrarea pe riscul sew.
Lucrarile de antrepriza pot consta In confectionarea unui lucru,
elaborarea unui proiect de arhitectura, constructia unui imobil etc.,
dar ;;i In prestari de servicii, precum: reparatii ale aparaturii de uz
casnic, instalatii etc.
'fn lipsa unor reglementari speciale regulile statomicite pentru
1

antrepriza se aplica ;;i altor activitati, de exemplu, meditatii, consulta-


tii profesionale, lntocmirea de expertize etc. 2
Contractul de antrepriza este reglementat de Codul civil In
Cartea a V-a, Titlul IX, Capitolul Vi, art. 1851-1880.
Contractul de antrepriza prezinta urmatoarele caractere juri-
dice.
a). Antrepriza este un contract consensual, deoarece se lncheie
valabil prin simplul acord de vointa al partilor (nefiind necesara res-
pectarea vreunei forme solemne).

1
Re!atia dintre partile contractante exclude raporturile de subordonare; a se
vedea G. Vermelle, op. cit. (2000}, p. 153.
2
inclusiv ceie juridice, date de avocati (mai putin reprezentarea judiciara,
care este supusa reguiilor mandatului); a se vedea Fr. Deak, op cit, p. 315; I. Dogaru,
op. cit., p. 506.
Chiar daca bunul asupra caruia se efectueaza lucrarea de
antrepriza este remis antreprenorului, contractul ramane consensual,
deoarece transmiterea bunului are numai semnificatia faptica a
predarii (asemenea vanzarii-cumpararii) 1 .
b). Antrepriza este un contract bilateral {sinalagmatic), deoa-
rece ambele parti contractante au obligatii izvorate din contract. Ast-
fel, antreprenorul va fi obligat sa execute lucrarea independent ~i pe
riscul sau ~i sa o predea clientuiui la termenul convenit, iar acesta din
urma va fi obligat sa faca receptia lucrarii ~i sa plateasca remuneratia
cuvenita.
c). Antrepriza este un contract oneros, deoarece fiecare parte,
in schimbul prestatiei sale, urmare~te un scop patrimonial.
Pretul este un element esential al antreprizei 2 Potrivit art. 1854
alin. 1 C. civ., pretul poate fi stabi!it, deopotriva, In bani sau In alte
bunuri ori prestatii {spre deosebire de contractul de vanzare, cand
pretul se stabile;;te exdusiv In bani).
d). Antrepriza este un contract comutativ, deoarece partile
contractante l;;i cunosc obligatiile ;;i lntinderea acestora Inca de la
momentul !ncheierii contractului.
e). Antrepriza este, In principiu, un contract cu executare succe-
siva, deoarece In cele mai rnulte cazuri elementul timp tine de esenta
contractului. De exemplu, in cazul marilor constructii, lucrarea poate
fl executata In mai multe zile, luni sau ani (iar In tirnpul derularii se
pot stabili termene intermediare la care se fac receptii partiale).
f}. Antrepriza nu este, In principiu, un contract intuitu per-
sonae. In persoana antreprenorului nu constitule un ele-
ment decisiv 1n alegerea sa.
Ca exceptie, In cazul In care contractul de antrepriza a fost
11

lncheiat In considerarea persoanei sale" (art. 1852 alin. 1 C civ.), el va


trebui executat numai de antreprenor. In acest caz, alegerea antre-
de catre client se face In functie de calitatile, aptitudinile ~i

1
Ase vedea Fl. Motiu, op. cit. (2011), p. 201; D. Macovei, I.E. Cadariu, op. cit.,
(2004), p. 239.
2
Jn lipsa pretului, contractu! nu mai este de antrepriza, ci un act dezinteresat
(contract cu titlu gratuit); a se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 315.

338
1
cuno!jtinteie antreprenorului . De exemplu, cazul meditatiilor,
consultatiiior profesionale etc.
g). Partile contractante (antreprenorul !ji beneficiarul} trebuie
sa aiba, In principiu, capacitate de exercitiu deplina.
Antreprenorul trebuie sa
aiba, in toate cazurile, capacitate de
exercitiu deplina. Acestuia nu Ii pot fi aplicabile dispozitiiie privitoare
la capacitatea minorului de a 1ncheia un contract de munca, deoarece
antrepriza este un contract civil (~i nu de munca).
In schimb, benefidarui (dientul) trebuie sa aiba capacitate de
exercitiu deplina numai daca savar~e~te un act de dispozitie
exemplu, constructia unei case). Daca lucrarea are caracterul unui act
de administrare (de exemplu, efectuarea unei reparatii curente a
imobiluiui), contractul poate fi incheiat !,ii de catre un minor cu capa-
citate de exercitiu restrtinsa (art. 41 alin. 3 C civ.) 2
In conditiile Noului cod civil, antreprenorul este
vanda bunurile proprii pentru un pret care consta lntr-o suma de bani
provenita din vanzarea bunului pe care 11 ori a carui
administrare o supravegheaza" (art. 1655 alin. 1 ;;i art. 1853 C.
2. Delimitarea contractului de ::11nt-r1Jnri7i.:il

Antrepriza prezinta ru::cn'"lrtl'"lrt,Y'.I cu: contractu! de


contractul de
locatiune ~i contractul de
Tntre antrepriza, pe
SUS, pe de alta exista ~j deosebiri """''"'"",.'"" care califica
contractul de antrepriza ca
speciale proprii).
in cazul In asu-
mate de In
terialele necesare

Tn acest sens, a se vedea ~i doctrina franceza:


1
Huet, op. cit,
p, 1294. Potrivit dispozitiile Noului cod civil, ,,contractul lnceteaza daca a
fncheiat i'n considerarea aptitudinilor ale antreprenorului". Rezulta ca
antrepriza poate sa nu aiba caracter intutftu personae
2
A se vedea C. Toader, op. cit. p. 204; R. Sanilevici, op. cit,
p. 166.
339
In aceasta situatie, contractul va fi calificat In functie de scopu/
urmarit de parti.
Astfel, daca procurarea materialului de catre antreprenor este
un simpiu mijloc pentru ,,executarea lucrarii" (ca obiect principal),
contractul va fi calificat drept antrepriza.
Daca !nsa, /Jpotrivit intentiei partilor, executarea !ucrarii nu
constituie scopul principal al contractului, avandu-se In vedere ~i
valoarea bunurilor furnizate", contractul ,,este de vanzare" (art. 1855
C. civ.).
Rezulta ca elementul esential al calificarii se stabiie~te In
functie de raportul dintre valoarea materialului procurat ?i valoarea
munciP.
De precizat ca aprecierea elementului dominant nu presupune
neaparat "compararea, pur aritmetica, a valorii celor doua prestatii"
2
(s.n.) , mai importanta fiind intentia partilor contractante.
b). Antrepriza se deosebe?te de contractul de munca !ndeosebi
prin independenta juridica pe care antreprenorul o are In executarea
3
lucrarii Astfe!, 1n timp ce persoana lncadrata In munca {salariatul}
este subordonata ~i l~i exercita activitatea sub conducerea societatii
respective, antreprenorul este liber In executarea lucriirii comandate
de client (el organizeaza munca dupa aprecierea sa ~i o efectueaza pe
propriul sou rise).
Deoarece In contractul de antrepriza nu se creeaza un raport
de subordonare, clientul nu raspunde de pagubele cauzate de antre-
prenor sau de lucratori tertilor.
In baza contractului de munca se na~te un raport juridic de
prepu~enie, comitentu! raspunzand fata de terti de faptele persoanei
lncadrate In munca (art. 1373 alin. 1 C. dv.), iar saiariul angajatului se
plate~te In functle de cantitatea ~i calitatea muncii depuse.
Contractul de munca este supus regulilor speciale ale dreptului
muncii.

1
Ase vedea R. Sanilevici, op. cit., p. 165-166.
2
Jn doctrina s-a opinat ca, atunci cand materialele necesare executarii
lucrarii sunt procurate de client sau dad\ este vorba de executarea unor iucrari de
constructii pe terenui dientului, contractuf este, in toate cazurile, de antrepriza; a se
vedea Fr. Deak, op. cit., p. 317.
3
Ase vedea T.S., s. civ., dee. rn. 465/1970, In C.D. 1970, p. 103.

340
c). Cand antreprenorul are lmputernicire de la beneficiar sa
efectueze, pe langa lucrarea comandata, ~i acte juridice adiacente
acesteia, antrepriza prezinta asemanari cu contractul de mandat.
Deosebirea principala dintre cele doua contracte consta In
aceea ca antrepriza presupune efectuarea unor acte materiafe.
Contractele lncheiate de antreprenor cu tertii, In principiu, nu
produc efecte fatii de client.
Raspunderea antreprenorului ~i a mandatarului sunt supuse
unor reguli diferite.
d). Contractul de antrepriza se deosebe~te ~i de locatiune,
deoarece prestarea de servicii care formeaza esenta ei nu este remu-
nerata In raport de timpul cat dureaza, ci In raport de rezultatul finai 1 .
Tn cazul ,,locatiunii de servicii" (contractul de munca), obiectul
contractului este munca In sine, pe cand In contractul de antrepriza
2
obiectul II formeaza lucrarea finala .
e). Cand !ucrarea ce face obiectu! contractului se executa cu
materialele benefidarului, antrepriza se aseamana cu contractul de
depozit (daca antreprenorul are ~i obllgatia de pastrare !?i conservare
a bunurilor primite).
$i In aceasta situatie, calificarea contractului se face dupa
scopul principal: efectuarea unei lucrari ori ~i conservarea
unui lucru.
3. Efectele contractului de :o.nrr,:>n

Prin caracterul sau sinalagmatic, contractul de da


na~tere unor obligatii interdependente In sarcina ambelor parti.

A. Obligatme antreprenorului.
Principalele ob!igatii ale antreprenorului de
executare ~i predare, precum ~i de
ascunse ;;i conformitatea lucrarii (;;i a

1
Potrivit Codului civil de la 1864 se distingea !ntre ,,locatiunea lucrurilor"
('inchirierea bunuriior mobile ~i imobile, arendarea etc.) $i ,,locatiunea lucrarilor"
(antrepriza, transportul etc ).
2
Ase vedea D. Chirica, op. cit, (1997), p. 245.

341
a). Obligatia de a executa lucrarea este principala obligatie a
antreprenorului. Lucrarea trebuie executata (~i predata) In termenul
~i In conditiile de calitate prevazute In contract.
In lipsa unor dauze contrare, antreprenorul este obligat exe- sa
cute lucrarea cu materiale!e sale (art. 1857 alin. 1 C. civ.). 1n acest caz,
antreprenorul raspunde pentru calitatea materialelor sale (raspun-
derea antreprenorului este asemanatoare obligatiei pentru vicii as-
cunse a vanzatorului (art. 1857 alin. 2 C. civ.}.
Cand au fost procurate de beneficiar (client),
antreprenorul este obligat sale pastreze ~i sale fntrebuinteze potrivit
!or, sa justifice modui in care acestea au fost lntrebuintate
~i sa restituie ceea ce nu a fost folosit la executarea lucrarii (art. 1857
a!in. 3 C.
antreprenorului de conservare a lucrului pana
la
este o ob!igatie de mijloace, fapt pentru care, In cazul neln-
sarcina dovedirii culpei antreprenorului revine clientuiui.
Beneficiarul are dreptul ca, pe propria sa cheltuiaia, sa
contro-
leze lucrarea In executarii ei, fara a-I stanjeni in mod nejustifi-
cat pe precum ;;i sa-i comunice acestuia observatiile sale
1861 c.
contractata,
la executa-
de pret).

de

;;i cu

1
Antreprenorul va avea totuo;;i dreptul la remuneratie daca pierderea este
datorata unui viciu al materiei procurate de comitent (client - s.n,} sau daca
comitentul era In lntarziere de a primi !ucrul terminat; a se vedea C. Hamangiu,
Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, op. cit., p. 606.

342
Atunci cand materialul a fost procurat de beneficiar, acesta
este tinut sa suporte cheltuielile refacerii lucrarii numai daca pieirea
s-a datorat unui viciu al materialefor. Tn cele!alte cazuri, beneficiarul
este obligat sa furnizeze din nou materialele, daca pieirea sau dete-
riorarea nu este imputabila antreprenorului (art. 1860 alin. 2 C. civ.).
De precizat ca, atunci cand pieirea sau deteriorarea are lac du-
pa receptia /ucrarii, antreprenorul ramane raspunzator numai In te-
meiul garantiei contra viciilor ~i pentru caiitatile convenite (art. 1860
alin. 3 C. civ.).
Obiigatiile de executare ~i de predare a lucrarii sunt obligatii de
rezultat, astfel !neat, In caz de neexecutare (sau de executare neco-
respunzatoare), pentru a fi exonerat de raspundere, antreprenorul va
trebui sa faca dovada existentei unei cauze straine, neimputabi!e
acestuia.
In concluzie, daca executarea contractului a devenit imposibila
datorita cazului fortuit sau fortei majore, antreprenorul nu va avea
dreptul la plata remuneratiei, deoarece nu a predat clientului rezul-
1
tatul obligatiei lui .
b). Obligatia de garantie pentru vicii ascunse. Antreprenorul
"datoreaza garantie contra vicii!or lucrarii ~i pentru calitatile con-
venite, potrivit dispozitiilor privind garantia contra viciilor lucrului
vandut" (art. 1863 alin. 1 c. dv.}.
Din textul de lege rezulta ca antreprenorul datoreaza
atat pentru viciile ascunse ale lucrarii dar ~i pentru conformitatea
produselor livrate.
Antreprenorul raspunde nu numai pentru lucrarile efectuate
de el personal, ci ~i pentru cele ale persoanelor lntrebuintate de el
(sub-antreprenori, lucratori etc.}.
Beneficiarul care a descoperit viciile ascunse este
aduca la cuno~tinta antreprenorului. Nelndeplinirea
bile obligatorii este sanqionata cu decaderea din
rezolutiunea contractului (art. 1709 alin. 1 ~i art. 1863 C.
Dreptul la actiune In viciile ascunse se
termen general de prescriptie. Prescriptia sa

1
Ase vedea C. Toader, op. cit., p. 205.

343
dupa cum viciile sunt aparente sau ascunse (art. 2530 alin. 1 i
art. 2531 alin. 1 C. civ.).
c). Obligatii accesorii. In spiritul protectiei consumatorului, la
obligatiile principale ale antreprenorului se adauga alte trei obligatii
1
derivate, reglementate de acquis-ul comunitar ?i Noul cod civil.
Obligatia antreprenorului de informare ~i consi/iere datorata
beneficiarului (mai putin informat, ,,profan" In materie), se realizeaza,
In special, prin de birourile de consiliere tehnica, juridica, finandara
etc.
Potrivit art. 1858 C. civ., antreprenorul este obligat sa 11 infor-
meze fara lntarziere pe beneficiar daca normala executare a lucrarii,
trainicia ei sau folosirea potrivit cu destinatia acesteia ar fi primej-
duita din cauza:
- materialelor procurate sau a celorlalte mijloace pe care, potri-
vit contractului, beneficiarul le-a pus !a dispozitie;
- instruqiunilor necorespunzatoare date de beneficiar;
- existentei sau ivirii unor lmprejurari pentru care antrepre-
norul nu este tinut sa raspunda.
In situatiile de mai sus, daca beneficiarul (dei a fost ln?tiintat
de catre antreprenor) nu ia masurile necesare lntr-un termen potrivit
cu imprejurarile, antreprenorul poate rezilia contractul sou poate
continua executarea acestuia pe riscul beneficiarului, notificandu-1 In
acest sens (art. 1859 alin. 1 C. civ.).
Ca exceptie, daca lucrarea ar fi de natura sii ameninte sana-
tatea sou integritatea corpora/a a persoanelor, antreprenorul este
obligat sa ceara rezilierea contractului, sub sanctiunea de a prelua
riscul ~i de a raspunde pentru prejudiciile cauzate indusiv tertilor
{art. 1859 alin. 2 C. civ.).
Obligatia antreprenorului de securitate este cea pe care acesta
o datoreaza clientului atunci cand lucrarea presupune prezenta aces-
tuia (de exemplu, pe timpul activitatiior desfa~urate In duburi spor-
tive, discoteci, clinici medicale etc.);

1
Astfel, Directiva nr. 99/44/CE privind vanzarea bunurilor de consum ;;i a
garantiilor asociate a determinat deja modificarea corespunzatoare a dispozitiilor
inteme In materie de antrepriza; a se vedea C. Toader, op. cit., p. 210.

344
Obligatia antreprenorului de prudenta se traduce In importanta
executiei corecte a lucrarii ;;i supravegherea (pastrarea) unor bunuri
apartinand clientului (de exemplu, pastrarea bunurilor de valoare ale
1
pacientului de catre clinica unde este internat) .
B. Obligatme beneficiarului (dientului).
a). Obligafia de platii a pretului. Plata pretului este obliga}ia
principala a clientului.
Pretul contractului de antrepriza ,,poate consta lntr-o suma de
bani sau In orice alte bunuri sau prestatii" (art. 1854 alin. 1 C. civ.).
Pretul trebuie sa fie serios ~i determinat sau eel putin deter-
minabil. 2
Cand pretul lucrarii nu este prevazut expres In contract, 11 bene-
ficiarui datoreaza pretul prevazut de !ege ori calcuiat potrivit legii"
sau, ,,pretul stabilit In raport cu munca depusa ;;i cheltuielile necesare
pentru executarea lucrarii ori prestarea serviciului, avandu-se In
vedere ;;i uzantele existente" {art. 1854 alin. 3 C. civ.).
De reguia, pretul se plate;;te la data ~i locul receptiei lntregii
lucriiri (art. 1864 alin. 1 C. civ.}.
Atunci cand lucrarea a pierit ori s-a deteriorat inainte de
receptie, fara vina beneficiarului, antreprenorul nu are dreptul la pret
atunci cand el a dat materialul sau cand pieirea ori deteriorarea a
avut o alta cauza decat viciile materialului dat de beneficiar (art. 1864
alin. 2 C. civ.).
In cazul de mai sus, ,,contractul ramane In fiinta" iar antrepre-
norul care a procurat materiaiul est dator sa refaca lucrarea pe chel-
tuiala sa ;;i cu respectarea conditiilor ;;i termenelor initiale {art 1860
alin. 1 C. civ.).
Cand la lncheierii contractului, pretul lucrarilor sau al serviciilor
a facut obiectul unei estimari, ,,antreprenorul trebuie sa

1
Cunoscute in doctrina franceza ca ,,obligations deportee generale"; a se
vedea A. Benabent, op. cit, (2001}, p. 341 ~i urm.
Doctrina ~i practka au admis 1nsa ~i posibilitatea ca remuneratia antre-
2

prenorului sa nu fie determinata sau determinabila la momentul incheierii contrac-


tuiui. Astfel, In anumite cazuri, s-a admis ca lipsa determinarii pretului nu conditio-
neaza 1ncheierea contractului (de exemplu, in cazul lucrarilor de mai mica impor-
tanta, se prezumii acceptarea de catre client a pretului practicat de antreprenor).

345
orice cre~tere a pretului". Beneficiarul este tinut sa plateasca aceasta
cre~tere numai fn masura In care ea rezulta din lucrari sau servicii
care nu puteau fi prevazute de catre antreprenor la momentul ln-
cheierii contractului. (art. 1865 C. civ.).
Daca pretul este stabilit In functie de valoarea lucrarilor exe-
cutate, a serviciilor prestate sau a bunurilor furnizate, antreprenorul
este tinut, la cererea beneficiarului, sa fi dea socotealii despre stadiul
lucrarilor, despre serviciile deja prestate ~i despre cheltuielile deja
efectuate. {art. 1866 C. civ.).
Pretul contractuiui poate fi stabi!it In doua feluri: pretul for-
fetar ~i pretul de deviz .
1

Pretul forfetar sau global consta In stabilirea unei sume deter-


minate (fixe) de catre parti drept echivalent al prestatiei antrepreno-
rului.
Dupa lncheierea contractului, beneficiarul trebuie sa plateasca
pretul convenit ~i nu poate cere o diminuare a acestuia, motivand ca
lucrarea sau serviciul a necesitat mai putina munca ori a costat mai
putin decat s-a prevazut. Tot astfel, In acest caz, antreprenorul nu
poate pretinde o cre~tere a pretului (art. 1867 alin. 1 ~i 2 C. dv.}.
Tn principiu, pretul forfetar ramane neschimbat ~i In cazul In
care s-au adus modificari cu privire la conditiile de executare initial
prevazute In contract (art. 1867 alin. 3 C. civ.).
Pretul de deviz este numai determinabil la lncheierea contrac-
tului, fiind stabilit numai provizoriu (estimativ). Determinarea aces-
tuia se face pe baza unui deviz, adica a unei pretuiri provizorii pe ar-
ticoie, pretul total fiind cunoscut abia dupa terminarea lucrarii.
Pretul de deviz poate Ji modificat dupa pretul materialelor ~i al
muncii (dar ~i prin efectuarea de lucrari suplimentare).
Potrivit art. 1869 C. civ., pentru garantarea platii pretului dato-
rat pentru lucrare, antreprenorul beneficiaza de o ipoteca legala asu-
pra lucrarii, constituita ~i conservata In conditiile legii.
Obligafia de a receptiona ~i prelua lucrarea. Receptia
consta In verificarea ;;i aprobarea de catre client a modului In care
antreprenorul a executat lucrarea.

1
Ase vedea L Dogaru, op. cit. (2004), p. 519.

346
Potrivit art. 1862 alin. 1 C. dupa comunicarea care
antreprenorui ln;;tiinteaza ca lucrarea a fost beneficiarul
are obligatia ca, !ntr-un termen rezonabil
uzantelor din domeniu):
-sa verifice lucrarea,
-so o receptioneze (daca clauzelor ;;i
-sa ridice (sa preia} lucrarea.
Daca, fara motive beneficiarul nu se
comunica ne!ntarziat
se socote;;te receptionata fara rezerve"
Beneficiarul care a lucrarea fara rezerve nu mai are
dreptul de a invoca viciile ale sau
ca!itatilor convenite (art. 1862 3 C.
Precizam ca,
la, global {o singura
poate face :;i pe
fast receptionate).
bunurilor neridicate In termen.
cod
terialul dientului sau sa
care beneficiarul i I-a In acest scop, daca
In termen de 6 !uni socotit din ziua

1
Pentru viciile ascunse,
vedea R. Sanilevid. op. cit., p. 169.
2
referitoare la ,,vlnzarea bunuri!or neridicate
aplicabile In cazui "in care beneficiarul introduce
!ntemeiata pe neexecutarea sau executarea
alin. 3 C. civ.).

347
4. incetarea contractului de antrepriza

Ca orice contract civil, ;;i antrepriza 1nceteaza prin modurile


prevazute de dreptul comun (prin acordul partllor, prin executarea
lucrarii etc.).
In mod particular, problema 1ncetarii contractul de antrepriza se
pune In cazurile mortii antreprenorului ori a rezolutiunii sau rezilierii.
a). Cdnd antreprenorul decedeaza (sau devine incapabil) !nain-
te de a finaliza lucrarea sau de a presta serviciul, contractul nu lnce-
teaza (deoarece In conceptia Noului cod civil, antrepriza nu mai este,
In prindpiu, contract intuitu persoane).
Ca exceptie, contractul lnceteaza prin decesul antreprenorului
daca antrepriza a fost incheiata ,,In considerarea aptitudinilor perso-
nale ale antreprenoru!ui" (art. 1871 aiin. 1 C. civ.). Astfel, disparitia
juridica a antreprenorului (In acest caz) determina implicit ;;i ince-
tarea raporturi!or de antrepriza.
Potrivit art. 1871 aiin. 2 ;;i 3 C. dv., in caz de deces sau incapa-
citate a antreprenorului, 11 benefidarul este tinut":
- sa receptioneze partea deja executata, daca o poate fo!osi;
- sa plateasca valoarea lucrarilor efectuate {In proportie cu
pretul convenit);
- sa pliiteasca cheltuielife facute in vederea finalizarii lucrarii
{lnsa numai In masura In care aceasta Ii este de folos).
Benefidarul are dreptul (cu conditia de a plati o indemnizatie
adecvata) sa ceara predarea materialelor pregatite :;i a planurilor pe
cale de a fi puse in executare (art. 1871 alin. 4 C. civ.).
Decesul beneficiaru!ui nu determina lncetarea contractului de-
cat daca aceasta face imposibila sau inuti!a executarea sa {art. 1870
C. civ.).
rezolutiunea sau rezilierea contractului este impu-
tabild antreprenorului contractul 'inceteaza. Astfel, potrivit art. 1872
C. civ., rezilierea sau, caz, rezolutiunea determina incetarea
antreprizei In In care, fara justificare:
- respectarea convenit pentru receptia a
devenit vadit imposibila;
- lucrarea sau serviciul nu se executa In modul convenit ~i
lntr-un termen stabilit de beneficiar potrivit cu lmprejurarile, antre-

348
prenorul nu remediaza lipsurile constatate :;;i nu schimba (pentru
viitor) modul de executare a lucrarii sau serviciului;
- nu se executa alte obligatii ce revin antreprenorului potrivit
legii sau In temeiul contractului.
Daca antreprenorul nu poate lncepe sau continua executarea
contractului din cauza nelndeplinirii fara justificare de catre benefi-
ciar a propriilor obligatii, antreprenorul este lndreptatit sa obtina
rezolutiunea ori rezilierea contractului, cu daune-interese, daca este
cazul {art. 1873 C. dv.).

Seqiunea a U-a. Partkularitatile antreprilei pentru lucrari de


constructii
Antrepriza de constructii este o varietate a contractului de
antrepriza. Prin contractul de antrepriza pentru lucrari de constructii,
antreprenorul se obliga sa execute lucrari care, potrivit necesita
eliberarea autorizatiei de construire (art. 1874 C. civ.).
Rezuita ca
elementul care distinge ,,lucrarile de constructii" de
celelalte lucrari (de drept comun) este ,,e!iberarea autorizatiei de
construire".
Activitatea de construire a antreprenorului poate lmbraca ;;i for-
ma reconstruirii, consolidarii, modificarii, etc. ;;i poate ;;i
alte imobile decat cladirile (precum: cai de comunicatii, dotari
ne, lmprejmuiri etc.), precum ;;i lucrari de instalatii ::?i
{indusiv de a lucrarilor de
Principalele acte normative In materie sunt:
privind calitatea in constructii, modiflcata, legea nr. privind
autorizarea executarii lucrarilor de republicata,
nr. 184/2001 privind ~i exercitarea de
O.U.G. nr. atribuirea contractelor de
a contractelor de concesiune de ~i a contracteior
de concesiune de servicii.
1. Autorizarea de
Potrivit art. 1 alin. 1 din
de ~i

1
Ase vedea L Zinve!iu, op. cit, p. 302-305.

349
rllor de constructii este permisa numai pe baza unei autorizatii de
construire sau de desfiintare.
Autorizatia de construire se elibereaza pentru lucrari de con-
struire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare
de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum ~i a
1
instalatiilor aferente acestora (art. 3 lit. a din lege) .
Autorizatia de construire sau de desfiintare se emite la solici-
tarea detinatorului tit!ului de proprietate asupra imobi!ului ori al altui
act care confera dreptul de construire sau de desfiintare. Astfel,
benefidarul este obiigat sa obtina toate autorizatiile cerute de lege
pentru executarea lucrarii. Tn vederea executarii acestei obligatii,
antreprenorul trebuie sa coopereze cu beneficiarul, furnizandu-i
informatiile necesare pe care le detine sau pe care ar trebui sa le
detina In considerarea specializarii sale {art. 1875 C. civ.).
Constructiile civile, industriale, agricofe sou de orice a/ta natura
se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire.
Autorizatiile de construire se emit de pre;;edintii consiliilor
judetene, de primarul general al municipiului Bucure;;ti, de primarii
municipiilor, sectoarelor municipiului Bucure;;ti, ai ora;;elor ;;i comu-
nelor 4 din
Autorizarea constructiilor este un atribuit exclusiv al organului
administrativ, neputand emite o hotarare care sa tina loc de
autorizatie de construire (dar poate obliga autoritatea administrativa
sa emita actul) 2
Autorizatia se emite !n eel mult 30 de zile de la data depunerii
~i va cuprinde (In copie}: certificatul de urbanism,
dovada titlului de asupra terenului ~i/sau a constructiilor,
autorizarea exercitarii !ucrarilor, avize!e ~i acordurile
necesare stabilite certificatul de urbanism ~i dovada achitarii
taxelor 7 a!in. 1 din

1
A se retine ca numai pentru executarea ori desfiintarea constructiilor este
necesara existenta unei autorizatii, nu ~i pentru fnstrGinarea sou dobemdirea unei
constructii (sau teren).
2
Ase vedea C.S.J., s. de cont. adm., dee nr. 692/1994, In Jurisprudenta C.S.J.
1994, p. 54.

350
Certificatul de urbanism este actul de informare prln care auto-
ritatile fac cunoscute soiicitantului elemente!e privind regimul
economic ;;i tehnic al terenurilor ;;i al existente la data
solicitarii ;;i stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa
plinite 1n functie de specificul amplasamentu!ui, precum ;;i
1
prinzand avizele ;;i acordurile legale etc. 6 alin. 1 din lege) .
Documentatiile tehnice ~i proiectele tehnice se elaboreaza de
colective tehnice de specialitate, se lnsu;;esc ;;i se semneaza cadre
tehnice cu pregatire superioara numai din domeniul
urbanismului, constructiilor si instalatiilor
Sunt exceptate de la reguiile de
cuinte cu parter ;;i parter plus un etaj ;;i
In mediul rural ;;i In satele ce apartin precum ;;i
provizorii (art. 2 alin. 2 din Legea nr. 10/1995
2
constructii)
Autorizatia de construire este val
mult 12 luni de la data emiterii ;;i fi data
pentru Inca o perioada de maxim 12 luni.
Potrivit art. 11 din lege, sunt de
construire lucrari!e care nu de carac-
teristici!e initiale ale arhitectural al aces-
tora, precum: ;;i
lnlocuiri de tamplarie, zugrave!i ;;i

2. Subantrepriza ~i
Complexitatea lucrarilor
acestea sa fie realizate In
In Noul cod civil).

tincte intre
care legea a acordat o

1
Certlficatui de urbanism nu confera dreptu! a executa lucrari
construqii (art. 6 alin. 5 din
2
Autorizatia de se emite In acelea;;i ca ;;i autorizatia
construlre (art. 8 alin. 2 din lege).
3
De precizat ca, executarea fara autorizatie de construire sau de desfiintare a
lucrarilor supuse autorizarii constituie infractiune (art. 24 din Legea nr.

351
A. Subantrepriza.
Potrivit art. 1852 alin. 1 C. civ., prin contractul de subantrepriza
antreprenorul poate lncredinta unuia sau mai mu/tor subantreprenori
executarea unor parti ori elemente ale lucrarii sau serviciilor.
Ca exceptie, subantrepriza nu este permisa atunci cand con-
tractul a fost lncheiat In consideratia persoanei antreprenorului
{caracter intuitu personae).
Subantrepriza este un nou contract de antrepriza. Astfel, In
raporturile dintre antreprenorul principal ~i subantreprenor sunt
aplicabile regu!ile generale ale contractului de antrepriza (art. 1852
aiin. 3 C. civ.).
Subantrepriza este deci un contract prin care o persoana,
numita subantreprenor, se obliga fata de antreprenorul principal
(dintr-un contract de antrepriza) sa
execute, In totalitate sau In parte,
lucrarea contractata de acesta din urma cu beneficiarul, 1n schimbul
1
unui pret .
Asemenea sublocatiunii, ~i subantrepriza trebuie sa respecte
conditiile principale din contractul de antrepriza ~i sanu fie interzisa
printr-o dauza contractuala.
Avand In vedere ca
suntem In prezenta a doua contracte dis-
tincte (contractul de antrepriza ~i contractul de subantrepriza), se
creeaza, In consecinta, ?i doua raporturi juridice diferite: raportul de
antrepriza dintre client ~i antreprenor, respectiv raportul suban-
trepriza dintre antreprenor ~i subantreprenor.
Din cele de mai sus rezulta ca subantreprenorul ~i beneficiarul
se gasesc raporturi juridice diferite (unul numai In raportul de sub-
antrepriza, iar celalalt numai In raportul de antrepriza), fapt pentru
care subantrepriza nu produce efecte fata de beneficiar (pentru care
este o res inter alias acta).
Potrivit Noului cod civil, In raporturile cu beneficiarul, antre-
prenorul raspunde fapta subantreprenorului la fel ca pentru
propria sa fapta (art. 1852 alin. 2).

1
Ase vedea Fl. Motiu, op. cit., {2011), p. 210.

352
B. Actiunea directa a lucratorilor.
Potrivit dreptului comun ;;i In lipsa unei dispozitii speciale
beneficiarul ~i subantreprenorul nu au actiune directa unul lmpotriva
celuilalt (deoarece se afla In raporturi ju rid ice diferite).
Ca exceptie la regula de mai sus, atunci cand nu au fest platite
de antreprenor, persoanele care, 1n baza unui contract lncheiat cu
acesta, au desta;;urat o activitate pentru prestarea serviciiior sau
executarea lucrarii contractate au actiune directa lmpotriva benefi-
ciarului, pana la concurenta sumei pe care acesta din urma o dato-
reaza antreprenorului la momentul introducerii actiunii (art. 1856
C. civ.).
Aqiunea directa a lucratorilor lmpotriva dientului este deci ro-
dul dispozitiei speciaie a legii. Ea da posibilitatea !ucratori!or "zidari,
lemnari ~i ceilalti lucratori lntrebuintati la cladirea unui edifidu" sa
poata ,,redama plata" 1 creantelor fata de antreprenor, direct de la
beneficiar (dar numai In masura in care acesta este dator antrepre
norului).
Precizam ca, In !ipsa dispozitiilor art. 1856 C. dv., lucratorii ar fi
putut sa-1 actioneze pe beneficiar numai In caiitate de creditor al
antreprenorului, adica pe ca/ea actiunii ob/ice (prevazuta de art. 1561
2
C. civ.).
Avand in vedere dificultatile pe care le implica actiunea
art. 1488 C. civ. a dat posibilitatea lucratorilor ,,zidari, lemnari =?i cei-
laiti lucratori !ntrebuintati la dadirea unui edificiu"
plata" creantelor fata de antreprenor, direct de !a dient
masura In care acesta este dator antreprenorului).
3. Controlul ~i raspunderea n.,..,T ..,
Pentru executarea
antreprenorului folosirea ciiilor de acces, a

A~a cum erau denumiti lucratorii In dispozitiile art. 1488 din Codui civil de la
1

1864 (sursa de inspiratie integrala a art. 1856 din Noul cod civil).
2
Aqiunea subrogatorie (obllca} are neajunsui de a-i pune pe In
concurs cu ceilalti creditori ai antreprenorului, ,,ceea ce inseamna ca~i ei ar trebuisa
suporte consecintele insolvabilitatii ori faiimentului"; a se vedea Fr. Deak, op. cit,
p. 328-329.
353
mentare cu apa ~i a altar utilitati ce deservesc imobilul ~i SQ obtina
toate autorizatiile cerute de !ege (art. 1875 C. civ.}.
In cursul executarii contractului, beneficiarul are dreptul ca,
fara a stanjeni activitatea normala a antreprenorului, sa controleze
stadiul de executie, calitatea i aspectul Jucrari!or efectuate ~i ale
materialelor fntrebuintate, precum ~i orice alte aspecte referitoare
la lndeplinirea de catre antreprenor a obligatiilor sale contractuale
(art. 1876 alin. 1 C. civ.).
Constatarile ~i instructiunile clientului se comunica In scris
antreprenorului (art. 1876 alin. 2 C. civ.).
La finalizarea acelei parti din lucrare ce urmeaza a fi acoperita
prin executarea ulterioara a altor lucrari sau prin montarea unor
elemente de constructii, antreprenorul i beneficiarul sunt obligati SQ
constate fmpreunQ existenta partii finaJizate !ji conformitatea aces-
teia cu dispozitiile legale ~i dauzele contractului.
Pentru realizarea procedurii de mai sus, antreprenorul 11 con-
voaca pe beneficiar la locul executarii lucrarii fnauntrul unui termen
rezonabii, a carui lntindere se stabile~te, potrivit uzantelor existente,
In raport cu natura lucrarii ~i locul situarii acesteia.
In cazul In care beneficiarul nu se prezinta la termenul comu-
nicat In scris sau pe alta cale convenita de catre parti, antreprenoruf
poate fntocmi singur actul de constatare a lucrarii ce urmeaza a fi
acoperita (art. 1876 a!in. 3 C. civ.).
Cand pe parcursul executarii contractului constata gre~eli sau
lipsuri In lucrarile de proiectare, antreprenorul este obligat sa comu-
nice de beneficiarului !ji proiectantului constatarile sale, 1m-
preuna cu propunerile de remediere, 7n masura In care acestea intra
in domeniul sale profesionale, precum ~i sa ceara benefi-
ciaruluisa ia masurile corespunzatoare (art. 1877 alin. 1 C. civ.).
Daca beneficiarul nu comunica de fndata masurile luate pentru
sau lipsurilor semnalate ori daca masurile luate
poatesa suspende execu-
aceasta pe beneficiar

La finalizarea partlle vor proceda la receptia pro-


vizorie a lucrarii (~i ulterior la receptia finala). De la data receptiei

354
provizorii efectuata la terminarea lucrarii, riscurile tree asupra bene-
ficiarului (art. 1878 alin. 2 C. civ.).
Receptia constructiilor constituie certificarea realizarii acestora
pe baza examinarii lor nemijlocite, In conformitate cu documentatia de
executie ~i cu documentele cuprinse In cartea tehnica a
Cartea tehnica a constructiei cuprinde documentatia de execu-
tie ;;i documente privitoare la realizarea ;;i exploatarea acesteia. Ea se
lntocme;;te prin grija investitorului ;;i se preda
structiei, care are obligatia sa o pastreze ;;i sa o completeze la
vederile din cartea tehnica a constructiei referitoare la
sunt obligatorii pentru proprietar ;;i utilizator.
Receptia constructiilor se face de catre investitor In
prezenta proiectantului ~i a executantului a reprezentantilor de
specialitate, legal desemnati de ace~tia (art. 17 din
In principiu, antreprenorul
reaiizate (alaturi de celelalte persoane
Ca exceptie la regula mai sus,
exonerat de raspunderea pentru viciile
ca acestea nu rezulta din ale sau
care le-a furnizat daca este din vreo iipsa de
ordonarea sau supravegherea 1879 alin. 2 C.
Tot ;;i
dovede~te ca viciile rezulta din
nurilor arhitectuiui ori de catre beneficiar.
Subantreprenoruf va fi exonerat de
vede~te ca viciile rezulta din deciziile sau din exper-

fi

verificator, executantui
structiei, ivite interval de 10 ani de la precum
355
~i dupa 1mplinirea acestui termen, pe toata durata de existenta a
constructiei, pentru viciile structurii de rezistenta" {s.n.).
Prescriptia dreptului la actiune pentru vicii aparente fncepe sa
curga de la data receptiei finale sau, du pa caz, a !mplinirii termenului
acordat antreprenorului prin procesul-verbal de receptie flnala,
pentru ln!aturarea viciilor constatate (art. 1880 alin. 1 C. civ.).
Prescriptia dreptului la actiune pentru viciile !ucrarii de proiec-
tare lncepe sa curga odata cu prescriptia dreptului la actiune pentru
viciile lucrarilor executate de antreprenor.
Ca exceptie, daca vidile lucrarilor de proiectare au fost descope-
rite mai 1nainte (de viciile lucrarilor executate de antreprenor), pres-
criptia va lncepe sa curga de la data descoperirii acestora (art. 1880
alin. 2 C. civ.).
4. Dispozitii ale legii nr. 10/1995 privind calitatea in
constructii
Prin legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, s-a insti-
tuit sistemul calitatii fn constructii, menit sa conduca la realizarea ~i
exploatarea unor construqii de calitate corespunzatoare, In scopul
protejarii vietii oamenilor, a bunurilor acestora, a societatii ;;i a me-
diului lnconjurator (art. 3 din lege).
Potrivit art. 5 din lege, ,,Pentru obtinerea unor constructii de
calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea ~i mentinerea, pe
lntreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte
esentiale": rezistenta mecanica ;;i stabilitate; securitate la incendiu;
igiena, sanatate ;;i mediu; siguranta In exploatare; protectie lmpotriva
zgomotului; economie de energie ~i izolare termica.
Raspunderea privind calitatea constructiilor revine factorilor im-
plicati In conceperea, realizarea :;i exp!oatarea constructiilor: investi-
torii, cercetatorii, proiectantii, verificatorii de fabricantii ;;i
fumizorii de produse pentru constructii, executantii, proprietarii, utili-
zatorii, responsabilii tehnici cu executia, expertii tehnici, precum ;;i
autoritatile pubiice ;;i asociatiiie profesionale de 6 din lege).
a). Raspunderea Potrivit art. 21 din inves-
titorii sunt persoane fizice sau care finanteaza ;;i realizeaza in-
vestitii sau interventii la constructiile existente.

356
Principalele obligatii ale investitorilor se refera la: obtinerea
acordurilor, avizelor ;;i a autorizatiei de construire; verificarea proiec-
telor prin speciali;;ti de proiecte atestati; verificarea executiei
rilor de constructii, prin diriginti de specialitate; solutionarea necon-
formitatilor, defectelor aparute pe parcursul executiei lucrari!or; re-
ceptia lucrarilor de constructii, la terminarea lucrarilor ;;i la expirarea
perioadei de garantie; 1ntocmirea cartii tehnice a constructiei ~i pre-
darea acesteia catre proprietar.
b}. Raspunderea proiectantilor. Potrivit art. 22 din lege,
proiectantii de constructii au urmatoarele ob!igatii principa/e: pre-
dzarea categoriei de importanta a constructiei; asigurarea nivelului
de calitate corespunzator reglementarilor tehnice ;;i a clauze!or con-
tractuale; prezentarea proiectelor elaborate In fata speciali;;tilor
stabiliti de catre investitor, solutionarea neconformitatilor semnalate.
Documentatia privind postutilizarea constructiilor se efectueaza
numai la solicitarea proprietarului ;;i prive;;te participarea la lntocmirea
1
cartii tehnice a constructiei, receptia lucrarilor executate etc.
c). Raspunderea antreprenorilor {executantilor). Potrivit art. 23
din lege, executantul !ucrarilor de constructii are urmatoarele obli-
gatii principale: sesizarea neconformitatllor constatate
executia lucrarilor numai pentru constructii
nivelului de calitate a iucrarii; solutionarea
fectelor aparute In fazele executie; respectarea
detaliilor de executie; remedierea, pe propria
aparute din vina sa fin perioada de executie sau In
tie); readucerea terenurilor ocupate temporar la starea !or
Riispunderea de nY.nM>;f""l/'tJ:>

atributiilor ce ie revin, niveluiui de calitate cores-

A se vedea ~i dispozitiile Legii nr. 184/2001


1
organizarea ~i exercita-
rea profesiei de arhitect.

357
punzator cerintelor, la lucrarile de constructii pentru care sunt an-
gajati.
Expertii tehnici atestati, angajati pentru expertizarea unor
proiecte, lucrarl de construqii sau constructii aflate In exploatare,
raspund pentru solutiile date.
e). Raspunderea prroprietarilor construcfiilor. Potrivit art. 25
din lege, proprietarii construqiilor au urmatoarele obligatii princi-
pale: efectuare lucrarilor de lntretinere ~i de reparatii care le revin,
prevazute In cartea tehnica a constructiei; pastrarea !?i comp!etarea
cartii tehnice a constructiei; efectuarea de lucrari de reconstruire,
consolidare etc., numai pe baza de proiecte autorizate.
tto!snun1a.r,~rea administratorilor ~I a utilizatorilor construc-
Potrivit art. 26 din lege, administratorii ;;i utilizatorii construc-
tiilor au urmatoarele obligatii principaie: folosirea constructii!or con-
form instructiunilor din cartea tehnica; efectuarea lucrarilor de lntre-
tinere ;;i de reparatii; sesizarea, In termen de 24 de ore, a lnspectiei
de stat In constructii, lucrari pub!ice, urbanism ;;i amenajarea terito-
riului, In cazul unor accidente tehnice la constructiile In exp!oatare.
,...,,.-.c,.. nu!f-'u in activitatea de cercetare. Potrivit art. 27 din
obligatii principale:
regle-
mentarilor In
noi

358
Capitolul VII. Contractul de mandat

Secth.mea I. Regimul juridic general


Mandatul este contractul prin care o parte, numita mandatar,
se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celei-
lalte parti, numita mandant (art. 2009 C. civ.).
Din cele de mai sus rezulta ca partile contractului de mandat
sunt mandantul (persoana fizica sau juridica) , ce lmputernice~te o
1

alta persoana sa lncheie acte juridice pe seama sa, ~i mandatarul


(persoana fizica sau juridica), ce se obiiga sa lncheie acte juridice In
nume!e mandantului.
De mentionat ca trimisul sau mesagerul nu pot fi asimilati man-
datarului, ei executand, de regula, servicii care nu implica lncheierea
de acte juridice ~i, oricum, nu au calitatea de reprezentanti ai man-
dantului (activitatea lor putand fl calificata ca antrepriza).
In general, mandatul este rodul exclusiv al vointelor partilor
contractante, insa raporturile juridice de mandat fi ;;i de
litera legii.
Mandatul (In sens larg) are un domeniu extins de de la
activitati simple de reprezentare (de exemplu, exercitarea votului
lntr-un consiliu de administratie), pana la activitati
exemplu, administrarea unui patrimoniuf
Reprezentarea este un element al
Mandatul poate fi lnsa cu reprezentare, dar fi ;;i fara repre-
zentare.
Contractui de mandat are o mare utilitate
plu, asigura mandantului ,,darul

1
Cunoscut In practica i ca ,,mandantele"
a se vedea LC.C.J., s. civ., nota la dee. nr. 2330/2005, In
anul 2005, Editura Hamangiu, Bucureti, 2006, p. 407.
,,lmportanta mandatului pentru viata cotidiana ~i, In special, cea
2
nu
mai trebuie pusa la 'indoiala"; a se vedea C. Toader, op. cit., p. 217.
Elementele fundamentale ale mandatuiui sunt: reprezentarea ~i acteie
3

juridice; a se vedea Ph. Malaurie, L. Aynes, P.Y. Gautier, op. cit., p. 327-329.
sai, el poate fi prezent {juridic) In acela~i moment, In rnai multe
locuri" 1
In practica, mandatul are manifestari diverse. Cele mai cunos-
cute sunt:
- actul cu sine fnsu~i (reprezinta mandatu! lncheiat lntre man-
datar ca reprezentant al mandantului ~i persoana sa, de aceasta data
In nume propriu};
- dub/a reprezentare (cunoscuta ~i sub numele de ,,autocon-
tract") este actul lncheiat lntre mandatar, ca reprezentant al man-
dantului cu el lnsu~i, ca reprezentant al tertului ;
2

- mandatul In interes comun (In care mandatarul contracteaza


cu un tert, atat In interesul mandantului, cat ~i In interesul sau,
pentru ca au acelea~i interese; de exemplu, bunul care urmeaza a se
vinde este coproprietate: mandant, mandatar).
Codul civil are dispozitii referitoare la mandat In Cartea a V-a,
,,Despre obligatii" Titlul IX, intitulat 11 Diferite contracte speciale",
Capitolul IX ,,Contractul de mandat" art. 2009-2071 (din care, ,,Con-
tractul de comision" art. 2043-2053; ,,Contractul de consignatie"
art. 2054-2063; ~i ,,Contractul de expeditie" art. 2064-2071).
Tn cadrul dispozitiilor tranzitorii ale Legii nr. 71/2011, con-
tractele de mandat lncheiate lnainte de intrarea In vigoare a Noului
cod civil, in care nus-a prevazut un termen, sunt supuse reglementa-
rilor anterioare (art. 142 din lege).

Sectiunea a II-a. Mandatul cu reprezentare


Mandatul este cu reprezentare atunci cand, prin contract,
mandatarul se obliga sa
lncheie acte juridice ,,pe seama" mandan-
tului.

1
Ase vedea Ph. Malaurie, L. Aynes, P.Y. Gautier, op. cit. (2007), p. 261.
2
Autocontractul prezinta pericol pentru interesele mandantului (cu exceptia
cazului cand acesta a fost In cuno~tinta de cauza). Cand interesele mandantului sunt
lezate, acesta poate cere anularea actului pentru do/ prin reticentii. Contractu!
1ncheiat de reprezentant cu sine lnsu~i, In nume propriu, este anulabil numai la cere-
rea reprezentatului, cu exceptia cazului 'in care reprezentantul a fost lmputernidt In
mod expres In acest sens sau cuprinsul contractului a fost determinat in asemenea
mod !neat sa excluda posibilitatea unui conflict de interese (art. 1304 C. civ.).
360
De regula, mandata rul II reprezinta pe mandant la lncheierea
actelor juridice pentru care a fost lmputernicit. Astfel, potrivit art. 2012
alin. 1 C. civ., In favoarea mandatarului opereaza prezumtia de repre- .
zentare a mandantului (11 daca din lmprejurari nu rezulta altfe1") 1 .
1. Caractere juridice ~i delimitare

Contractul de mandat se califica, ca atare, prin caracterele sale


juridice.
a}. Mandatul este, In principiu, un contract consensual, deoa-
rece pentru lncheierea lui valabila este suficienta simpla manifestare
de vointa a partilor.
Contractul de mandat poate fi lncheiat In forma scrisa sau
verbala. Tot astfel, acceptarea mandatului poate rezulta ~i din exe-
cutarea sa de catre mandatar.
Ca exceptie, cand mandatul este dat pentru lncheierea unui act
juridic supus unei anurnite forme {cerute ad validitatem) mandatul
,,trebuie sa respecte acea forma" (art. 2013 alin. 2 C. civ.).
b). Mandatul poate fi gratuit sau oneros (art. 2010 alin. 1 C.
Mandatul dintre doua persoane fizice se prezuma a fi cu
gratuit.
Mandatul dat pentru acte de exercitare a unei activitati pro-
fesionale se prezuma a fi cu tit!u oneros {remunerat).
Cand mandatul este oneros, dar remuneratia mandatarului nu
este determinata prin contract, aceasta se va stabili potrivit
uzantelor ori, in !ipso, dupa valoarea serviciilor prestate rezultand din
3
natura sa {de exemplu, avocat)
c}. Mandatul este un contract intuitu personae, deoarece se in-
cheie In considerarea unei anume persoane, lncrederea pe care

Pentru particu!aritati ale mandatului comercial, a se vedea V. Neme~, op.


1

cit., p. 291
~i urm.
2
Precizam ca, prin natura sa, contractul de mandat a conceput cu titlu
gratuit. Noul cod civil, adept al conceptiei moniste, a ridicat exceptia anterioara la
rang de principiu {cu privire la a carei valoare de utilizare, avem rezerve); a se vedea
G. Boroi, op. cit., p. 190.
3
Dreptu! la actiunea pentru stabilirea cuanturnului remuneratiei se prescrie
odata cu dreptul la aqiunea pentru p!ata acesteia (art. 2010 a!in. 3 C civ.).

361
mandantul o are in rnandatar avand o importanta esentiala la perfec-
tarea contractuiui.
d}. Cand mandatul este cu titlu gratuit, el are caracter unila-
teral, deoarece creeaza obligatii exclusiv in sarcina uneia dintre parti
(a mandatarului).
In cazul in care contractul este cu titlu oneros, mandatul devine
bilateral (sinalagmatic), fiecare dintre parti obligandu-se.
Mandatul prezinta asemanari cu contractul de munca ;;i con-
tractul de antrepriza, dar lntre acestea exista ;;i o serie de deosebiri
care, 1n principal, sunt determinate de obiectul distinct al contractului
de mandat, respectiv lncheierea de acte juridice de catre mandatar
1
pe seama ;;i In numele mandantului .
Obiectul contractului de antrepriza 11 reprezinta actele sau fap-
teie materiale pe care antreprenorul se obliga sa le execute pentru
client (de exemplu, construirea unui imobil).
1n contractele de antrepriza ;;i de munca, atat antreprenorul, cat
;;i salariatul nu au, de regula, calitatea de reprezentanti. Tn principiu,
angajatui nu poate fi reprezentantul angajatorului (patronului) ;;i nid
nu poate fi reprezentat, el trebuind sa presteze personal munca la care
s-a obligat (spre deosebire de mandatar, care l~i poate substitui, In
principiu, o alta persoana pentru realizarea actelor juridice la care s-a
obligat).
Ca exceptie, salariatul sau antreprenorui poate fi imputernicit
sa reprezinte patronul ori dientuL Ei pot lncheia, 1n accesoriu, ;;i acte
In numele patronului sau clientului, dar obligatiile lor principale nu
sunt de mandat, ci deriva din raporturiie de munca sau de antrepriza.
De exemplu, lntre avocat, ca liber profesionist, ~i client se sta-
bile~te, de regula, un raport de mandat cu reprezentare. Este posibil
1nsa ca obligatia avocatului sa se rezume exclusiv la acordarea de con-
sultatii in care nu mai suntem in limitele contractului
de mandat {ci de antrepriza).
Tn doctrina s-a pus intrebarea: salariatul (jurisconsultul) care II
pe patron in justitie (deci are obligatii de asistenta juridica,
dar savar;;ete i activitati de reprezentare} se afla intr-un raport de
munca sau de mandat ?

1
Ase vedea C. Macovei, op. cit., p. 222.

362
Apreciem ca
savar~1rea de activitati de de catre
un salariat {fie el )i consilier juridic} nu schimba raporturile sale de
munca, deoarece ,,acest lucru II nu direct In temeiul contractului
de munca, ci numai 1n temeiul unei in acest
sens " {s.n . )1 .

2. Formarea contractului de mandat

A. Capadtatea
Ca regula, In cazul reprezentarii
tatul cat ~i reprezentantul trebuie sa aiba
actul pentru care reprezentarea data
Avand In vedere ca art. 1307 alin. 1-3
prevede ca incapacitatea mandantului ori a
lncetare a mandatului, putem
Din cele de mai sus rezulta ca:
- mandatarul trebuie sa aiba
de~i lncheie acte pe seama ~i In numele
vine parte contractanta In raporturile cu
capacitatea a lncheia el
- mandantul trebuie sa

a acestuia se va determina fn
care face obiectul de
Astfel, daca se are In vedere !ncheierea unui act de
mandantul trebuie sa aiba de

va

efectueaza acte de
chiar daca actu!

tea

1
Ase vedea D. Chirica, op. cit, p. 258.
2
A se vedea C Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, cit, vol.
p. 618.
363
1
natura afacerii nu rezulta contrariul) . Tncetarea puterii de a repre-
zenta nu produce efecte In privinta tertilor care, In momentul ln-
cheierii contractului, nu cuno~teau ~i nici nu trebuiau sa cunoasca
aceasta lmprejurare (art. 1307 alin. 1 ~i 4 C. civ.).
De precizat ca trimisului sau mesagerului (nefiind parti in con-
tractul de mandat) nu Ii se aplica regullle de mai sus, trebuind ca
ace~tia sa aiba numai discernamantul necesar pentru activitatea lnde-
plinita.

B. Obiectul contractului.
Mandatul poate avea ca obiect numai lncheierea de acte juri-
dice {~i nu de fapte juridice) de catre mandatar, pe seama ~i In nu-
mele mandantului.
Ca In orice contract, obiectul trebuie sa lndeplineasca conditiile
genera le de validitate: sa
fie determinat sau eel putin determinabil, sa
fie licit ~i moral {art. 1225 C. civ.).
Nu pot face obiectul {principal) al contractului de mandat nici
faptele materiale. Acestea pot fi numai obiectul accesoriu al manda-
tului In care obiectul principal 1nseamna incheierea de acte juridice
(de exemplu, expertizarea unui bun ce urmeaza a fi cumparat).
Actele juridice cu caracter strict personal nu pot ff fncheiate
2
prin mandatar (de exemplu, testamentul, casatoria etc.)
In consecinta, mandatarul nu poate savar?i decat actele ,iuri-
dice cu care a fost lmputemicit de mandant, el neputand face nimic
peste limitele mandatului sau.

C. Forma ~i intinderea mandatului.


Contractul de mandat ,,poate fi lricheiat In forma scrisa, auten-
tica ori sub semnatura privata, sau verbala". Acceptarea mandatului
poate rezulta ~i din executarea sa de catre mandatar [art. 2013 alin. 1
C. civ.].
Mandatul dat pentru lncheierea unui act supus, potrivit
legii, unei anumite forme trebuie sa
respecte acea forma, sub sane-

1
Tot astfel, daca reprezentantul sau reprezentatul este persoana juridica,
puterea de a reprezenta !nceteaza la data la care persoana juridca i''ii inceteaza exis-
tenta {art. 1307 a!in. 2 C. civ.),
2
Ase vedea I. Reghini, S. Diaconescu, P. Vasilescu, op. cit., p. 229.

364
aplicabila lmputemicirea nu produce
efecte decat daca este data cu formelor cerute de lege
pentru incheierea valabila a contractului pe care reprezentantul ur-
meaza sa-1 lncheie {art. 1301 c. civ.) 1 .
Mandatul este tacit cand rezulta din imprejurari care fac nein-
doielnica vointa partilor {nu trebuie confundat cu mandatul apa-
rent2).
In absenta unui refuz se considera accep-
tat (tacit) daca prive~te actele a caror !ncheiere in exercitarea
profesiei mandataruiui ori pentru care acesta oferit serviciile fie
1n mod public, fie direct mandantului (art. 2014 aiin. 1 C. civ.). In
aprecierea actelor respective, se va tine seama, altele, de preve-
derile legale, de practicile statomicite lntre uzante.
raport de l'ntinderea actelor ce urmeaza a fi
mandatul poate fi general sau 2016 C. civ.}.
Mandatul general II pe mandatar sa ,,nu-
mai acte de conservare !ji de administrare" 2016 alin. 1 C. civ.).
Rezulta In acest caz, mandatarului este numai
omnium bonorum.
este acela In

------~-----"---------

1
Regula simetriei nu este necesara cand convin ca mandatarul sa
Tncheie actul juridic In forma autentka numai ad prc1batior1e1n, ~i nu ad validitatem; a
se vedea D. Macovei, LE. Cadariu, op. cit, p. 231.
2
Mandatul este aparent cand nu exista vointa mandantului de a fi repre
zentat sau vointa exista, dar mandatarul '?i-a limite!e
contracteaza cu credinta ca mandatarul are puteri de reprezentare
fara mandat).
3
Mandatui se !ntlnde :?i asupra tuturor actelor necesare executarii iui, chiar
daca nu sunt precizate In mod expres.

365
a avea lmputernicire sau cu depa~irea puterilor conferite, nu produce
efecte 1ntre reprezentat ~i tert (art. 1309 alin. 1 C. civ.).
Dad\ lnsa, prin comportamentul sau, reprezentatul I-a determi-
nat pe tertul contract<mt sa creada In mod rezonabil ca reprezentan-
tul are puterea de a-I reprezenta ~i ca aqioneaza In limita puterilor
conferite, reprezentatul nu se poate prevala fata de tertul contrac-
tant de !ipsa puterii de a reprezenta.
Mandatarul care, neavand lmputernicire ori depa~ind limitele
puterilor care i-au fast lncredintate, ,,raspunde pentru prejudiciile
cauzate tertului contractant care s-a lncrezut, cu buna-credinta, In
incheierea valabila a contractului" (art. 1310 C. civ.).
Mandantul poate ratifica contractul incheiat In numele sau, cu
depa~irea (sau lipsa) puterii de reprezentare, respectand formele
cerute de lege pentru lncheierea sa valabila. Tn acest caz, tertul con-
tractant poate lnsa, ,,printr-o notificare, sa acorde un termen rezo-
nabil pentru ratificare, dupa a carui lmplinire contractul nu mai poate
fi ratificat" (art. 1311 aiin. 2 C. civ.).
1
Ratificarea are efect retroactiv ;;i se transmite mo;;tenitorilor .

D. Durata ~i dovada mandatului.


Mandatul se lncheie, ca orice contract, pe durata prevazuta de
parti. Daca partile nu au prevazut un contractul de mandat
lnceteaza In 3 ani de la lncheierea lui (art. 2015 C. civ.).
Dovada mandatului se face prin prezentarea lnscrisului con-
tractului.
Ca o exceptie, daca mandatul este tacit, dovada se va putea
atat lntre parti, cat
~i de terti, prin orice mijloace de proba
2
admise de lege, indiferent de valoarea actului
Tn ceea ce Ii prive~te pe decat cei care au contractat
cu mandatarul), vor putea face dovada orice
de proba, deoarece pentru ei contractul nu este decat un
fapt juridic (~i nu act juridic).

Ter~ul contractant ~i eel care a incheiat contractul In calitate de reprezentant


1

pot conveni desfiintarea contractuiui cat timp acesta nu a fost ratiflcat {art. 1314
C. civ.).
2
Ase vedea Fr. Deak, op. cit., p. 343.
366
De precizat ca tertul contractant poate cere lntotdeauna man-
datarului sa faca dovada puterilor lncredintate de mandant ,,daca
reprezentarea este cuprinsa lntr-un inscris, sa remita o a
sului, semnata pentru conformitate" {art. 1302 C. civ.).
In practica, dovada mandatului se prezinta sub forma unui
/nscris derivat din contract care poarta numele de procura sau
ternicire (ori de mandat).
Mentionam ca, In limbajul curent, se mai ~i termenul
de ,,delegatie" 1 . Exemplificam curent al avocatului care
instantei de judecata dovada mandatulul sau reprezentare
sintagma cu delegatie la dosar", ceea ce semnifica de drept
11

ternicire avocatiala".
Precizam ca Noul cod civil nu a mai reglementat
gatiei ca modalitate de schimbare a subiectului
juridic civil, insa folose~te acela~i termen In
potrivit carora administratorul l~i poate ,,delega partial
sau poate ,,lmputernici un tert sa ii la 1ncheierea unui act
determinat" (s.n.}.
Fata de cele de mai sus, apreciem ca
,,delegatie" In sensul de mandat este pro-
ducatoare de confuzii

Ca orice contract valabil va


juridice, potrivit dreptului comun.
Deoarece in contract mandantul
incheie acte juridice cu un anume
subiecte de drept civil, care
produce implicit ~i de acesta din urma lnsa
pentru care contractul este o res inter alias acta aliis neque no-
cere, neque prodesse

1
fntrucat In dreptul civil notiunea are o a!ta semnificatie, desem-
nand o modalitate de schimbare a subiectului pasiv {a se vedea G. Boroi, op. cit.,
2008, p. 51-52), termenul de delegatie nu poate desemna mandatul sens de
instrumentum); a se vedea L Pop, Delegafia In civil roman, cale de reaiizare a
dinamicii obligatiilor, 'in Dreptui nr. 7/2006, p. 29.

367
f n consecinta, datorita particularitatilor contractului de man-
dat, efectele acestuia vor fi analizate atat inter partes, cat ~i fata de
tertul cu care s-a lncheiat actul juridic preconizat.
A. Efectele mandatului intre paf"ti.
Obligatiile mandatarolui sunt prevazute In art. 2017-2024 C. dv.
a). Obligatia de a fndep!ini mandatul. Potrivit art. 2017 C. civ.,
principa!a obligatie a mandatarului este aceea de a 1ndeplini (,,a
e.xecuta") mandatul (obligatie de a face).
Mandatul trebuie lndeplinit In !imitele stabi!ite In contract. Cu
toate acestea, mandatarul ,,se poate abate de la instruqiunile pri-
mite, daca 1i este imposibil sa I! 1n~tiinteze In prealabil pe mandant ~i
se poate prezuma ca acesta ar fi aprobat abaterea daca ar fi cunoscut
lmprejurarile ce o justifica, In acest caz, mandatarul este obligat sa II
ln~tiinteze de lndata pe mandant cu privire la schimbarile aduse exe-
cutarii mandatului" (art. 2017 alin. 2 C. civ.].
lndeplinirea mandatu!ui este o obligatie de mij!oace (nu de
rezultat}, mandatul considerandu-se lndeplinit daca mandatarul a
depus toate diligente!e pentru perfectarea actului juridic cu care a
fast lmputemicit (chiar daca operatiunea juridica nu s-a reaiizat} 1 .
Nerealizarea actu!ui juridic preconizat din culpa mandatarului
atrage lnsa raspunderea acestuia. se apreciaza
lnsa diferit, dupa cum mandatul este gratuit sau oneros.
Daca mandatul este cu titlu oneros, mandatarul este tinut sa
execute cu diligenta unui bun proprietar. 1n acest caz, culpa
mandatarului se apreciaza dupa tipul abstract al omului prudent ~i
diligent (culpa levis in
Daca lnsa mandatul este cu titlu gratuit, este
gat sa ii lndeplineasca cu diligenta pe care o manifesta propriile
Astfel, culpa se va fn de situatia
concreta atenuata).

1
Mandatarul este obligat sa l1 'in~tlinteze pe mandant despre l'mprejurarile
care au aparut ulterior !ncheierii mandatului ?i care pot determina revocarea sau
modificarea acestuia (art. 2018 alin. 2 C. civ.).

368
Daca bunul detinut In baza mandatului piere fortuit, mandata-
rul nu va raspunde, chiar daca 1-ar fi putut sa!va sacrificand proprii!e
1
sale bunuri .
Raspunderea mandatarului poate fi modificata insa de parti,
atenuata sau agravata (regu!ile de mai sus fiind aplicabile In lipsa
unor dispozitii contractuale).
Daca lntr-un contract de mandat sunt lmputemicite mai multe
persoane In calitate de mandatari, fiecare i;?i va executa independent
obligatiile contractuale, neexistand solidaritate intre mandatari.
Mandatul conferit mai multor persoane a lucra
preuna ,,nu are efect" (a se citi nu se lncheie valabii, s.n.) daca nu a
fost acceptat de catre toate aceste persoane (art. 2022 alin. 1 C. civ.).
Actele savar~ite de mandatari 11 obliga pe mandant, ,,chiar daca
au fost 1nchelate numai de una dintre , cu cazului cand
ca
s-a stipu!at vor lucra impreuna.
In caz de p!uralitate de mandatari, de regula, fiecare l~i
independent obligatiile contractuale, solidaritate 1ntre
Ca fata de mandant
2022 alin. 3 C

,,orice mandatar este


Totodata, el este

numele luL
a mandatarului de a da soi:ot:ea
~i cea auxiliara a restituirii bunuri!or la cerere
dad\ mandatul este sau cu titlu
Sumele de bani

lmprumutu!ui de fo!o-
220-22 l.

369
sa
In caz ca mandatarul refuza predea sumele de bani primiteI
mandantul are la dispozitie o actiune personala, prescriptibila In ter-
menul general de prescriptie. Prescriptia dreptului la actiune al man-
dantuiui lncepe sa curga de la data fncetarii contractului.
c). Obligatia de raspundere pentru faptele persoanei substituite
fn executarea contractului. Potrivit art. 2021 C. civ., In principiu, ,,man-
datarul care ;;i-a indeplinit mandatul nu raspunde fata de mandant cu
privire la executarea obligatiilor asumate de persoanele cu care a
contractat".
Ca exceptie, el va raspunde alaturi de terti, atuncl cand ,,insol-
vabilitatea lor i-a fost sau ar fi trebuit sa Ii fi fast cunoscuta la data
lncheierii contractului cu acele persoane".
Tntrucat mandatul este un contract lncheiat intuitu personae,
mandatarul lndepline;;te personal obligatiile asumate (art. 2023
alin. 1 C. civ.).
Face exceptie de !a regula cazul In care mandantul !-a autorizat
In mod expres sa f~i substituie o alto persoana In executarea In tot sau
In parte a mandatului.
Potrivit art. 2023 alin. 2 C. civ., chiar in absenta unei autorizari
exprese, mandatarul 1;;i poate substitui un tert daca:
- lmprejurari neprevazute II lmpiedica sa aduca la lndeplinire
mandatul;
- Ii este imposibil sa 11 in;;tiinteze In prealabil pe mandant
asupra acestor lmprejurari;
- se poate prezuma ca mandantul ar fl aprobat substituirea
daca ar fi cunoscut imprejurarile ce o justifica.
fn cazurile prevazute mai sus, mandatarul este obligat sa fl
fn~tiinteze de lndata pe mandant cu privire la substituire.
Daca substituirea nu a fost autorizata de mandant, mandatarul
raspunde pentru actele pe care substituit-o ca ;;i cum
le-ar fi ei lnsu~i.
a autorizata, mandatarul nu raspunde
cu care a ales persoana care l-a substituit ;;i i-a
executarea
Mentionam ca cele trei subiecte de drept civil sunt parti In
doua raporturi juridice diferite: pe de o parte, mandantul ~i manda-
tarul, iar, pe de alta mandatarul ~i substituitul. In aceste con-
370
ditii, In principiu, mandantul ~i substituitul nu au actiuni directe
consecinta, nu se pot actiona reciproc decat pe calea actiunii oblice
prevazute de art. 1560 C. civ.
Legea a conferit numai mandantuiui dreptul de a-I actiona
direct pe substituit (art. 2023 alin. 6 C. civ.), In masura In care acesta
din urma are datorii fata de mandatar.
Tn consecinta, substituitul nu are lnsa actiune directa asupra
mandantului, putandu-1 actiona numai pe calea prevazuta de
art. 1560 C. civ.
Potrivit art. 2024 C. civ., In vederea conservarii bunurilor man-
dantului, mandatarul va exercita drepturi!e mandantului de
daca bunurile primite pentru mandant prezinta semne de deteriorare
sau au ajuns cu lntarziere (procedand, in caz de urgenta, chiar
vanzarea bunuri!or cu diligenta unui bun
Obligatiile mandantului sunt
a). Obligatia de despagubire a mandatarului cheltuielile
/acute.
Mandantul este obligat sa puna la mandataru!ui
loacele necesare executarii
Mandantul trebuie sa restituie
nabile avansate de acesta din urma
2025 alin. 2 C. civ.).
Mandantul este
pentru prejudiciul suferit executarea
nu provine din mandataruiui
Mandantu! trebuie sa
mandatar, fara avansarii

este
mandatarului remu-
mandatul nu

scuti pe mandant

1
Ase vedea V. Neme;;, op. cit., p. 297.

371
Cand mandatul a fost dat aceluia~i mandatar de mai muite per-
soane (pluralitate de mandanti) pentru o comuna, fiecare
dintre mandanti raspunde solidar fata de mandatar de toate obli-
gatiile mandatului (art. 2028 C. civ.).
Pentru garantarea tuturor creantelor sale lmpotriva man-
dantului izvorate din mandat, mandatarul are un drept de retentie
asupra bunurilor primite cu ocazia executarii mandatului de la
mandant ori pe sea ma acestuia (art. 2029 C.
B. Efectele mandatului fata de
a). Raporturile dintre mandant ~i Daca
reu~i, In fapt, 1ncheierea actului juridic pentru care a
temicit, de drept, se var crea directe fntre
~i terti (deoarece mandatarul lncheie actul pe seama ;;i In
numele mandantului) 1
Actele juridice incheiate de mandatar nu var
dant daca s-au cu depa:jirea limitelor
tuia (decdt daca mandantul le-a
mandant va retroactive
ca ;;i cum actul juridic ar fi fost valabil
Actele

nu se creeaza
In numele ;;l

in
este numai un res inter alias acta.
Pentru actele cu
cazului

1
Mandantul are o datorie de respect de mandatarului limi-
tele in care i-au fost a se vedea G. Verme!le, Droit Les contrats spe-
ciaux, Dalloz, Paris, 2000, p. 167.
2
A se vedea L Rosetti-Baianescu, AL Baicoianu, Drept romiin de
doctrina Ed. Bucure~ti, 1943, p. 370.

372
4. lncetarea mandatului
Ca orice alt contract civil,
cutarea obligatiilor contractate ori la
precum: expirarea termenului, realizarea
bunului etc.
Pe langa cauzele generale, mandatul
unor cauze specifice lui; astfel, mandatul se
mandatarului; prin renuntarea mandatarului;
citatea sau falimentul mandantului ori a
C. civ.).
Atunci cand are ca obiect incheierea unor acte succesive In
cadrul unei activitati cu caracter de
teaza daca aceasta activitate este In curs de
tarea dreptului de revocare sau al
nitorilor acestora 2030 alin.
A.. Cazuri de incetare.
a) Revocarea mandatului de catre mandant Deoarece man-
datul este lncheiat In fo!osu!
mandantului fata de mandatar, el revoca "'"'r"'"
expres sau tacit, indiferent forma In care rnnTir-:>R1"
fost 1ncheiat ;;i chiar a fost
face dovada, revocarea putand fi ;;i
Revocarea poate fl ~i indirecta.
nou mandatar pentru afacere
(art. 2031 alin. 2 C. civ.).
De precizat
raspunde

1
Mandantul poate revoca oricand mandatul, indiferent dad'! este
cu titlu oneros.
2
A se vedea Fr. Deak, op. cit,, p. 358-359. Dadi procura a fost data in
autentica notariala, In vederea informarii notarul
autentifice revocarea unei asemenea este
revocarea catre Registrul notarial, tinut
(art. 2033 alin. 1 C.
373
Incaz de pluralitate de mandanti, revocarea mandatului se
face cu acordul tuturor mandantilor. Tn schimb, ,,mandatul dat mai
muitor mandatari obligati sa lucreze lmpreuna {pluralitate de man-
datari) lnceteaza chiar ?i atunci cand cauza incetarii II prive?te numai
pe unul dintre ei" (art. 2038 C. civ.).
Dupa revocarea mandatului, mandantul ,,ramane tinut sa i~i
execute obligatiile fata de mandatarn. El este, de asemenea, obiigat
sa repare prejudiciiie suferite de mandatar din cauza revocarii nejus-
tificate ori intempestive (art. 2032 alin. 1 C. civ.).
Atunci cand mandatul a fost dedarat irevocabil (prin acordul
partilor), revocarea se considera a fi nejustificata daca nu este deter-
minata de culpa mandataruiui sau de un caz fortuit ori de forta
majora.
mandatarului. Mandatarul poate renunta
mandantului renuntarea sa (art. 2034

este cu titlu oneros, mandatarul poate pretinde


actele pe care le-a lncheiat pe seama mandan-

sa, mandatarul nu trebuie sa ii pagubeasca pe


el este sa ii despagubeasca pe man-
cu exceptia
cazului cand cauzat man-
datarului
data

de a con-
trara.
Moartea uneia este in-
cheiat intuitu personae, de contractul 'inceteaza la moartea
uneia dintre
1n caz de al uneia dintre
de a informa de '1'ndata r;OHO>ff:>
orl
sunt sa continue executarea mandatului daca lntarzierea

1
Ase vedea G. Boroi, op. cit. {2008), p. 199.

374
acesteia risca sa puna In pericol interesele mandantului ori ale mo~
tenitorilor sai (art. 2035 alin. 2 c. civ.).
Actele juridice lncheiate de mandatar dupa moartea mandan-
tului sunt valabile, daca mandatarul nu a cunoscut moartea mandan-
tului, iar tertii au fast ~i ei de buna-credinta (art. 2036 C. civ.).
Daca reprezentantul sau reprezentatul este persoana juridica,
puterea de a reprezenta lnceteaza la data la care persoana juridica i~i
lnceteaza existenta {art. 1307 alin. 2 C. civ.).
d) Alte cauze de lncetare a mandatului. Potrivit art. 2035 alin. 1
C. civ., mandatul se stinge ~i prin incapacitatea sau falimentul uneia
dintre parti.
Mai mult, In doctrina s-a apredat ca
orice lmprejurare care
determina o incapacitate duce implicit ~i la !ncetarea
,,lntrucat normele privind incapacitatea ~i reprezentarea
incapabililor se opun continuarii mandatului".

B. Efectele incetarii mandatului.


Cand mandatul lnceteaza, mandatarul nu
acte juridice In numele ~i pe seama mandantului
cand prerogativele sale sunt continuate pentru a nu
resele mandantului - art. 2037 C. civ.).
Ca urmare a lncetarii mandatului, In toate
este obligat:
- sa restituie mandantului procura primita;
- sa predea orice act primit;
- sa predea bu nu rile primite pentru executarea mandatului.
Actele lncheiate de mandatar sunt valabile :;;i executorii In
privinta terti!or de buna-credinta, atat cat nu a cunoscut cauza
de lncetare a mandatului (art. 2036 C.

Secthmea a Ill-a. Mandatul fara """""''""'."""" de


interpunere)
Cand mandatarul incheie un act
fara a se prezenta ca al altei
lucreaza in interesul mandantului, mandatul este

1
Ase vedea C. Toader, op. cit. (2005), p. 234.

375
Mandatul fora reprezentare este contractul in care mandatarul
lncheie acte juridice in nume propriu, dar pe seama celeiialte parti,
numita mandant, ~i l~i asuma fata de terti obiigatiile care rezulta din
aceste acte, chiar daca tertii aveau cuno~tinta despre mandat
(art. 2039 alin. 1 C. civ.).
In cazul de mai sus, de~i ii lipse~te reprezentarea, contractul
incheiat este totu~i de mandat, intrucat reprezentarea este numai de
1
natura, nu 5i de esenta mandatului.
De regula, in practica se apeleaza la mandatul fara
reprezen-
tare atunci cand o persoana clore~te incheierea unui act juridic tara a
fi cunoscuta de terti.
Contractul civil de mandat fara reprezentare este cunoscut ~i
sub denumirea de contract de interpunere.
Contractul de interpunere are natura juridica a unui mandat
simulat prin interpunere de persoane.
2
Conventia de interpunere ,,nu are nimic ilicit" , este vala-
bila. Numai daca a fost 1ncheiata pentru eludarea sau fncalcarea legii,
ambele acte vor fi nuie.
Partile contractului de interpunere poarta de co-
contractant (tertul contractant) ~i mandatar ocult.
Simulatia presupune doua acte juridice:
- actul public !ntre mandatarul ocult ~i tertul cocontractant;
- conventia dintre mandant ~i mandatarul ocult (actul secret).
Contractui de interpunere ,,consfinte$te o situatie juridica ne-
corespunzatoare )3 , deci este un act ~1, m con-
secinta, supus regimului juridic prevazut de art. 1289 ;;i urm. C. dv.
fotre tertui cocontractant ;;i mandant nu se stabilesc raporturi
juridice. Astfel, 111 actiona numai pe calea
obi ice, subrogandu-se in
Ca exceptie, mandatarului, poate
exercita executarea mandatului,

1
Precizam ca mandatul fara reprezentare nu se confunda cu ,,reprezentarea
fara mandat"
2
este un mandat aparent - aplicatie a aparentei In drept).
A se vedea D. Chirica, op. cit. p. 271.
3
Ase vedea Fr. Deak, op. cit., p. 363.

376
daca ~i-a executat propriile sale obligatii fata de mandatar {art. 2040
alin. 2 C. civ.).
Mandantul poate revendica bunurile mobile dobandite pe
seama sa de catre mandatarul care a actionat nume propriu, cu
exceptia bunurilor dobandite de terti prin efectul posesiei de buna-
credinta (art. 2041alin.1 C. civ.).
Daca bunurile dobandite de mandatar sunt imobile, acesta este
obiigat sa le transmita mandantului. In caz de mandantul
so!icita instantei de judecata sa care tina loc sa
de act de transmitere a bunurilor nr..no::i,n
Creditorii mandatarului nu pot urmari bunurile dobandite
acesta in nume propriu, dar pe seama mandantului, daca mandatul
fara reprezentare are data certa !?i aceasta este anterioara
oricarei masuri asiguratorii sau de executare (art. 2042 C.

Seqh.mea a IV-a. Contractul de comision


Contractul de mandat constituie comun
contracte ce prezinta particularitati materie ~i pentru care
are dispozitii speciale. Dintre m<>nto;i,,,,, con-

tractul de cornision, contractul de ~i contractul de expe-


ditie.
1. Definire, caractere, f'"31:.1"'n111::>n1t:up

Contractul de comision este care are ca obiect


zitionarea sau vanzarea de servicii pe seama
comitentului ~i In cu titlu
profesional, In schimbui Lmei 2043
C. civ.).

tarea anumitor afaceri


mite piete pe care
dificultati de a anumita

Ase vedea V. Neme~, op. cit. (2012), p. 321.


1

377
Contractul de comision este o varietate a contractului de man-
dat fara reprezentare. Prindpala deosebire dintre cele doua con-
tracte prive~te structura lor. Astfel, In cazul mandatului, mandatarul
are un drept de reprezentare ~i, deci, el lncheie actele juridice in nu-
mele ~i pe seama mandantului, iar comisionarul nu beneficiaza de
dreptul de reprezentare ~i, In consecinta, el incheie acte juridice In
1
nume propriu, dar pe seama comitentului
Contractul de comision se califica astfel prin caracterele sale
juridice.
a). Comisionul este un contract cu titlu oneros, intrucat prin ln-
cheierea lui ambele parti contractante urmaresc realizarea unul in-
teres patrimonial, respectiv primirea unui echivalent In schimbul
prestatiei la care se obliga.
b). Comisionul este un contract sinalagmatic, deoarece da na~
tere la drepturi ~i obligatii atat In sarcina comitentului, cat
~i a comi-
sionaruluL Astfel, obligatii!e parti!or sunt reciproce ?i interdepen-
dente, fiecare parte fiind In acela~i timp atat creditor, cat ~i debitor
fata de cealalta parte.
c). Comisionul este un contract consensual deoarece se lncheie
va!abil prin ,,simplul acord de vointe" al partilor.
Ad probationem, pentru dovedirea existentei raporturilor con-
tractuale ~i a puterilor lncredintate comisionarului, contractul trebuie
!ncheiat ,,In forma scrisa, autentica sau sub semnatura privata"
2044 alin. 1 C. civ.).
d). Comisionul este un contract lncheiat intuitu personae,
are ca temei increderea pe care comitentul o are In comi-
sionar2.
Codul civil are dispozitii In materie, In Cartea a V-a, ,,Despre
obligatii" Titlul IX, intitulat ,,Diferite contracte speclale", ,,Contractul
de comision" art. 2043-2053.

1
lncheind proprio nomine actele juridice cu tertul, dar pe seama comiten-
comisionaru! aqioneaza ca un mandatar fara reprezentare. Astfel, se considera
ca ,,;;i ih cazul contractului de comision exista o reprezentare, dar imperfecta sau
indirecta"; a se vedea St. Carpenaru, Tratat de drept comercial roman, Ed. Universul
Juridic, Bucure~ti, 2009, p. 560.
2
A se vedea Fl. Motiu, Contractele comerciale de intermediere fiirii repre-
zentare, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 2005, p. 14.

378
2. de validitate
Contractu! de comision este valabil lncheiat daca sunt
nite conditiile cerute de art. 1179 C civ.
simtamantul, capacitatea, obiectul ;;i cauza
In domeniul analizat, consimtamantul, capacitatea ;;i obiectul pre-
zinta particularitati.
a}. Consimtamantul Contractul de comision are la baza
lmputernicirea pe care comitentul o confera comisionaru!ui de a ln-
cheia anumite acte juridice, cu In care va ac-
tiona comisionaruL
Tmputernicirea data este un act care
exprima vointa comitentului {iar lnscrisul
mirea de procura, ca ;;i In cazul
Deoarece comisionul este un fl expres sau
In acest din urma caz rezulta din executarea lui de catre
mandatar (art. 2013 alin. 1 C. Ca
existe o manifestare expresa a voi
lmputemicirea comisionarului de a
propriu, dar pe seama comitentului repre-
~i deci trebuie sa rezuite din manifestarea

contractului de

investitL
Comitentul trebuie sa aiba de a lncheia el
actele juridice pe care le va 1ncheia pe sea ma sa
Comisionarul trebuie aiba

Ase vedea V. Neme~, op. cit., p. 309.


1

379
c). contractului. Contractul de comision are ca obiect
bunuri ori prestarea de servicii"

De remarcat pe care ~i-o asuma comisionarul este


aceea de a acte juridice comerciale. Aceasta obligatie este o
obligatie a iar nu o obligatie de a da; comisionarul este un
de servicii.
Actele pe care comisionarul le incheie cu tertii In baza
contractului de comision vanzarea-cumpararea unor bunuri,
activitatea de etc. De exemplu, un comerdant care produce
o anumita marfa ;;i vrea sa o vanda ~i pe o alta piata poate sa lmpu-
terniceasca 0 persoana (comisionar) sa
caute clienti ~i sa
vanda marfa
pe seama comerciantului sau un comerciant care are nevoie de anu-
mite marfuri imputerniceasca pe comisionar sa cumpere
1
aceste de la terti, pe seama comerciantului .
Tn de particularitatile obiectului sau, contractul de comi-
lmbraca forma celor doua varietati ale sale: contractul de
~i contractului de expeditie (prevazute de art. 2054-2071

3. contractuh.ti de comision
contractului de comision se nasc doua ,,,,..,.~,.,. ......
intre comitent ~i comisionar, pe de o parte ~i lntre
pe de parte 2045 C. civ.).
juridice ,,interne", se produc ob!igatii In
i a comitentului.

comisiomuului.
cu comitentu!, comisionarul este ,,un mandatar",
in are obligatiile acestuia.
Comisionarul trebuie sa execute mandatul lncredintat de
sa !ncheie actele stabilite de comitent.
trebuie lncheiate de catre comisionar
el fiind obligat se

De obicei, comisionarul este el lnsu~i comerciant, lndeplinind astfel de ope-


1

ratiuni cu caracter profesionai.

380
comitentuiui. lnstructiunile comitentului pot fi imperative, indicative
sau facultative.
Comisionarul are obligatia sa respecte lntocmai instructiunile
exprese primite de la comitent {art. 2048 alin. 1 C.
Cu exceptie, comisionarul ,,se poate lndeparta" de la instruc-
tiuni!e primite de la comitent numai daca sunt fntrunite cumulativ
urmatoarele conditii:
- nu este suficient timp pentru a obtine autorizarea sa prea!a-
bila in raport cu natura afacerii;
- se poate considera In mod rezonabi! ca acesta, cunoscand
lmprejurarile schimbate, :;;i-ar fi dat autorizarea;
- 1ndepartarea de la instructiuni nu schimba fundamental
natura ;;i scopul sau conditiiie economice ale lmputernicirii primite.
In contextul de mai sus, comisionarul are obligatia de infor-
ma pe comitent ,,de lndata ce este posibil", asupra executarii comi-
sionului, precum :;;i asupra modificarii 1mprejurarilor avute vedere
la stabilirea lmputernicirii (art. 2048 3 C civ.).
Orice operatiune a comisionarului, cu lncalcarea sau depa;;irea
puterilor sarcina sa, nu este de
!?i ia de

Potrivit art. 2047 alin. 1 C


zarea pe , comisionarul ,,care
comitentului, raspunde fiind
sa plateasca de lndata
alte foloase ce ar
In cazul In care rnrr'''"'''"'""'
el va fi sa arate comitentu!ui persoana
menu! acordat.

1
Ase vedea Fl. Motiu, op. cit., (2009}, p. 254.

381
Deoarece contractul cu tertul este lncheiat de comisionar In
nume propriu, dar pe seama comitentului, drepturile dobandite de
comisionar tree direct asupra comitentului. Tot astfel, obiigatiile asu-
mate de comisionar prin contractul cu tertii se rasfrang asupra comi-
tentului1.
Tn consecinta, dreptul de proprietate asupra bunurilor care fac
obiectul contractului lncheiat lntre comisionar ;;i tert, ca ;;i riscurile,
se transmit direct de la comitent la tert ;;i invers {de la tert la comi-
tent).
c) Comisionarul raspunde pentru faptele persoanei substituite
In executarea contractului de comision, ca ;;i In cazul contractului de
mandat (art. 2021 C. civ.).

B. Obligaime comitentului.
Tot astfel cum comisionarul are, In principiu, obligatii!e man-
datarului, ;;i comitentul are ob!igatiile mandantului (cu particu-
laritati!e inerente).
a). Comitentul trebuie so plateasca remuneratia cuvenita comi-
sionarului. Astfel, deoarece contractul de comision este cu titlu one-
ros, iar comisionarul actioneaza cu titlu profesional, comitentul va
plati comisionarului o remuneratie numita comision, ca plata pentru
serviciile prestate de acesta.
Remuneratia comisionarulul poate fi stabilita sub forma unei
sume flxe sau a unui procent (calculate la valoarea operatiunilor
2
rezuitate din actele lncheiate de comisionar)
Potrivit art. 2049 alin. 1 C. civ., ,,comitentul nu poate refuza
comisionulul atunci cand tertul executa lntocmai contractul
lncheiat de comisionar cu 1mputernicirii primite".
Comisionul se datoreaza chiar daca tertul nu executa obligatia
sa ori invoca exceptia de neexecutare a contractului.
Daca lmputernicirea pentru vanzarea unui imobil s-a dat exdu-
siv unui comisionul datorat de proprietar chiar

1
Ase vedea St. op. cit., p. 565 ;;i practica citata de autor.
2
Dadi partile nu au stabilit cuantumui comisionului, acesta se determina
,,potrivit legii, uzantelor ori, In lipsa, dupa valoarea serviciilor prestate" (art. 2010
alin. 2 C. civ.).
382
daca vanzarea s-a tacut direct de catre acesta sau prin intermediul
unui tert.
b). Comitentul trebuie so restituie cheltuielile /acute co mi-
sionar, pentru 1ndeplinirea lnsarcinarii primite.
Comitentul este obligat sa
plateasca comisionarului cheltuielile
facute de comisionar pentru indeplinirea lnsarcinarii primite.
Cheltuielile comisionarului cuprind atat sumele de bani avan-
sate de comisionar pentru lndeplinirea lnsarcinarii sale, cat ~i despa-
gubirile cuvenite comisionarului pentru pagubele suferite cu ocazia
executarii contractului.
Pentru creantele sale, comisionarul are un drept de retentie
asupra bunurilor comitentului (aflate detentia sa), precum ~i un
drept de preferinta fata de vanzatorul neplatit (art. 2053 c. civ.).
Dispozitia de mai sus se justifica prin protectia de care trebuie
sa se bucure comisionarul, ,,deseori pus In situatia de a avansa sume
importante de bani pentru executarea contractului de comision, fie
pentru a plati pretul marfurilor cumparate pentru comitent, pen-
tru a acoperi cheltuieli!e de transport, depozitare, conservare sau de
1
expeditie In cazul vanzarii marfurilor

C. Efectele executarii contractului de comision de


Potrivit art. 2045 C. civ., ,,tertul contractant este ut direct
fata de comisionar pentru ob!igatiile saie".
Deoarece comisionarul acte el
este parte In contractul sinalagmatic
creditor ?i debitor fata de tert.
In consednta, prin contractuiui
comitent ~i tert nu se stabilesc raporturi
tractanti nu au actiune comitentului
cand are calitatea de fi
terti pentru
Potrivit art. 2046 C. caz de neexecutare a
catre tert, comitentul exercita
tul cu tertul,

1
Ase vedea Fl. Motiu, op., cit. (2011), p. 251.

383
In vederea exercitarii actiunilor de catre comitent, com1sm-
narul are obligatia sa Ii cedeze acestuia de lndata actiunile contra
tertului, printr-un act de cesiune sub semnatura privata, fara nicio
contraprestatie din partea comitentului )art. 2046 alin. 2 C. civ.).
Fiind raspunzator doar pentru !ncheierea actelor juridice, com-
isionarul nu raspunde $i pentru executarea /or de catre tertul
contractant. Astfel, potrivit art. 2052 alin. 1 C. civ., ,,comisionarul nu
raspunde fata de comitent In cazul In care tertul nu l~i executa
obligatiile decurgand din act".
Ca exceptie, potrivit art. 2052 alin. 2 C. civ., comisionarul ,,i~i
poate lua expres obligatia de a garanta pe comitent de executarea
obligatiilor tertului".
Obiigatia de garantie asumata de comisionar In conditiile de
mai sus este cunoscuta In doctrina drept clauza ,,star del credere" sau
1
,,du croire" (garantia so!vabilitatii)
lntroducerea In contractul de comision a dauzei ,,star del cre-
dere" are scopul de a mari raspunderea comisionarului In raporturile
cu comitentul, oferind acestuia din urma o garantie suplimentara pri-
vind executarea contractului de catre tert. Astfel, comisionarul va fi
obligat personal fata de comitent la executarea obligatiilor rezultate
din contractul lncheiat lntre comisionar ~i tert.
Atunci cand a garantat executarea obligatiiior tertului, comi-
sionarul are dreptul la un ,,comision special pentru garantie" sau
,,pentru credit" ori un alt asemenea comision {art. 2052 alin. 2 C. civ.).
Remuneratia speciala (,,proviziunea") este distincta de comi-
sionu! {pret al contractului) ~i se determina prin conventia partilor
sau, In lipsa, de catre instanta, care va tine cont de lmprejurari ~i de
valoarea obligatiei garantate.

1
Constituie clauza star de/ credere dauza din contractul de comision prin
care comlsionarui se ob!lga fata de comitent sa plateasca pretul marfii intr-un anumit
termen de la data livraril, neconditionat de piata pretului de catre partenerul extern;
a se vedea St. Carpenaru, L Stanciulescu, V. Neme;;, Contracte civile 'ii comercia!e,
Ed. Hamangiu, Bucure;;ti, 2009, p. 394 ;;i practica citata C.A.B .. , sent. nr. 149/1998 In
R.D.C. nr. 9/1999, p. 112.

384
4. lncetarea contractului de comision

Contractul de comision se stinge, ca ~i mandatul, prin: revo-


carea de catre comitent; renuntarea comisionarului; moartea, inca-
padtatea sau falimentul comitentului sau comisionarului (art. 2030
alin. 1 C. civ.).
Noul cod civil instituie reguli speciale pentru cazul revocarii
comisionului de catre comitent. Astfel, potrivit art. 2051 alin. 1 C. civ.,
,,comitentul poate revoca imputernicirea data comisionarului pana In
momentul In care acesta a lncheiat actul cu tertul". Ca natura juridi-
ca, revocarea lmputernicirli data comisionarului constituie una dintre
exceptiile de la principiul irevocabilitatii actului juridic1
Tn compensatie, ,,comisionaru! are dreptul la o parte din comi-
sion, care se determina tinand cont de diligentele depuse ~i de chel-
tuielile efectuate cu privire ia lndeplinirea lmputernicirii pana
In mo-
mentul revocarii" (art. 2051 alin. 2 C. civ.).
Apreciem ca, In cazul de mai sus, dreptul comisionarului ,,la o
parte din comision" are o natura juridica dubla: a pretului piatit pen-
tru diligentele depuse ,,lndeplinirii , dar !?i a despagu-
birii pentru ,,cheltuielile efectuate".
Seqiunea a V-a. Contractul de
1. Definire,

Contractul consignatie este


terala, prin care Q parte, numita rnn<.:lTfflln
parti, numita consignatar, anumite bunuri
dute, In nume propriu, dar pe seama
lit anticipat, cu obligatia consignatarului de a remite
pretul obtinut sau de a-i restitui bunul
Contractul de consignatie este o varietate a contractului de co-
mision ~i are ca obiect unor bunuri mobile pe care
tul le-a predat acest scop 2054 alin. 1 C.

1
Ase vedea G. Boroi, CA Anghelescu, op. cit. (2011), p. 202.
op. cit., p. 569; V. Neme~, op. cit., p. 312.
2
Ase vedea St.

385
Astfel, contractul de consignatie este guvernat de dispozitiile
speciale, precum ~i, In completare, de cele privitoare la contractul de
comision ;;i de mandat.
Contractul de consignatie are o larga aplicare, mai ales In acti-
vitatea comerciala, interna ;;i internationala, contribuind la desface-
rea marfurilor, deoarece consignatarii au depozitele lor proprii de
consignatie, precum ~i o retea proprie de desfacere a marfurilor1
Ceie doua parti trebuie sa aiba capacitatea corespunzatoare
executarii obligatiilor asumate. Astfel, consignantul trebuie sa aiba
capacitatea ceruta pentru lncheierea actelor de comert {deoarece
vanzarea bunurilor se incheie pe seama sa), iar consignatarul trebuie
sa aiba capacitate de exercitiu deplina, pentru ca incheie acteie juri-
dice In nume propriu.
Obiectul contractului II formeaza marfurile fncredintate pentru
a fi vandute de catre consignatar {cu predzarea ca acestea nu tree In
proprietatea acestuia, ci numai In posesia sa de la data incredintarii
!or pana la data vanzaril catre terti, iar dupa 1nstrainare consignatarul
este obligat sa remita consignantului suma de bani obtinuta ca pret al
vanzarii sau, daca bunurile nu au putut fi vandute, sa le restituie
consignantuiui In natura).
Contractul de consignatie se particu!arizeaza prin caracterele
saie juridice:
- este un contract consensual, fntrucat se na~te prin simplul
2
acord de vointa al partilor contractante ;
- este un contract bilateral (sinalagmatic), deoarece da na~tere
la drepturi ~i obligatii In sarcina ambelor parti contractante, con-
signant !?i consignatar;
- este un contract cu titlu oneros, fiecare dintre parti urmarind
unui folos material, respectiv consignantului sa-i fie van-
dute bu nu rile, iar consignatarul sa
primeasca remuneratia stabilita;
- este un contract netranslativ de proprietate, astfel !neat
consignantul ramane proprietarul date In consignatie;

1
Ase vedea Fl. Motiu, op. cit., p. 258.
2
De precizat ca In aceasta situatie, ,,remiterea bunurilor mobile" nu are
semnificatia predarii lucrului la momentul lncheierii contractului (real), ci este un
efect ai contractului, respectiv restituirea acestuia.

386
- este un contract lncheiat intuitu personae, deoarece are la
baza lncrederea dintre cele doua parti contractuale (caracteristica
derivata din contractul de mandat}.
Ad probationem, contractul de consignatie se fncheie fn forma
scrisa (art. 2055 c. civ.).
Sediul materiei se afla In Codul civil, Cartea a V-a, 11 Despre obli-
gatii" Titlul IX, intitulat ,,Diferite contracte speciale", ,,Contractul de
consignatie" art. 2054-2063.

2. Executarea contractului de consignatie

Prin caracterul sau sinalagmatic, contractul de consignatie pro-


duce obligatii In sardna ambelor parti contractante.
A. Obligatiile consignantului.
a). Obligatia de a preda consignatarului bunurile mobile care
urmeaza a fi vandute presupune punerea la
a bunurilor care trebuie vandute tertilor.
Potrivit art. 2057 alin. 1 C. civ., ,,consignantul
preda, s.n.) bunurile consignatarului executarea
pastrand dreptul de a inspecta ~i controla starea pe toata durata
contractului".
Bunuriie consignate sau
prin note sau facturi
De mentionat ca nu se transmite
consignatarului dreptul de asupra bunurilor care i-au fast
2
lncredintate
Deoarece al pro-
prietate, consignantul restituirea bunurilor
fncredintate consignatarului. relua ;;i ridica
chlar 1n cazul 1n care contractul a fost 1ncheiat pe
minata". 1n acest caz, va da
rezonabil de preaviz pentru
alin. 2 ;;i 3 C.

1
Ase vedea V. Nemeii, op. cit., p. 313.
2
Astfel, consignantul ca proprietar al bunuriior, va suporta riscul pieirii for-
tuite sau pentru caz de forta majora a lucrurilor spre a fi
vandute.

387
In situatia de mai sus, daca s-a deschis procedura insolventei In
privinta consignantului, bunurile intra In averea acestuia, iar In cazul
deschiderii procedurii insolventei in privinta consignatarului, bunurile
nu intra In averea acestuia ~i vor fi restituite imediat consignantului
(art. 2057 alin. 4 C. civ.).
Potrivit art. 2056 alin. 2 C. civ., ,,consignantul poate modifica
unilateral pretul de vanzare stabilit, iar consignatarul va fi tinut de
aceasta modificare de la momentui la care i-a fost adusa la cuno~tinta
In scris" (s.n.).
In contextul general al obiigatiei de predare a bunuriior, apre-
ciem ca opereaza ~i dreptul corelativ ai consignantului de a controla
~i verifica bunurile incredintate consignatarului (~i va putea efectua
inventarierea lor).
b). Obligatia de plata a remuneratiei, cuvenita consignatarului,
se justifica prin caracterul oneros ~i bilateral al contractului. Astfel,
pentru serviciile prestate, consignataru! are dreptul la o remuneratie,
care se poate stabili fie sub forma unei sume fixe, fie procentual .
Potrivit art. 2058 alin. 1 C. civ., ,,remuneratia ia care are dreptul
consignatarul se stabile~te prin contract sau, In lipsa, ca diferenta din-
tre pretul de vanzare stabilit de ~i efectiv al van-
zarii".
Daca vanzarea s-a la pretul se va
stabili de catre instanta, potrivit cu dificultatea vanzariiJ diligentele
consignatarului ;;i remuneratiile practicate pe piata relevanta pentru
operatiuni similare (art. 2058 alin. 2 C. civ.).
c). Obligatia de restituire a cheltuielilor de consignatar
pentru lndepllnirea insardnarii primite, corespunde ob!lgatiei comi-
tentului (contractul com1s1on ,,dreptul comun", in materie).
fn categoria generala a cheltuieiilor con-
servare, a bunurilor :ji executare a contractufui pre-
judiciile suferite fara culpa de
Potrivit art. 2062 alin. 1 C. civ., consignatarul nu are drept de
retentie asupra bunurilor In ~i a cuvenite
sale asupra acestuia.

1
Ase vedea V. Neme'?, op. cit., p. 314.

388
B. Obliga1me consignataru!ui.
a). Obligatia de primire, pastrare !ii asigurare a bunurilor
mite pentru vanzare presupune, din partea consignatarului, un com-
portament ,,ca un bun proprietar" (art. 2060 alin. 1 C. civ.).
Astfel, consignatarul va primi ;;i va pastra bunuriie ca un bun
proprietar ;;i le va remite cumparatorului sau conslgnantului, dupa
caz, In starea In care le-a primit spre vanzare (iar consignantul va pu-
tea controla ;;i verifica oricand modul de pastrare ~i asigurare a
bunurilor lncredintate consignatarului).
Potrivit art. 2060 alin. 2 C. dv., consignatarul trebuie sa
asigure
bunurile la valoarea stabilita de partile contractului de consignatie
sau, In iipsa, la valoarea de circuiatie de la data primirii lor !'n con-
signatie.
In contextul de mai sus, consignatarul ,,va fi tirmt fata de con-
signant pentru deteriorarea sau pieirea bunurilor din cauze de
majora ori fapta unui tert, daca acestea nu au fost asigurate la
primirea lor In consignatie ori asigurarea a expirat ~i
relnnoita ori societatea de asigurari nu a fost agreata de
(art. 2060 alin. 2 teza a II-a C. civ.).
Asigurarile sunt contractate de drept 1n favoarea
tului, cu conditia ca acesta sa
notifice asiguratorului contractul de
consignatie lnainte de plata despagubirilor 2060 alin. 4 C.
b). Obligatia de a executa lmputernicirea de
inseamna vanzarea terti a bunurilor
Consignatarul trebuie
stabilite de consignant.
Pretul la care bunul sa este eel stabilit de
partile contractante {de consignant fn
curent a! marfurilor de pe piata
{art. 2056 alin. 1 C. clv.).
Consignantul poate
bilit, iar consignatarul va fi
tul la care i-a fost adusa la

1
Tot astfel, dad\ consignatarui ,,omite" sa asigure bunuriie,
putea lncheia contractul de asigurare ,,pe cheltuia!a
alin. 3 C. civ.).

389
Tn lipsa de dispozitii contrare ale contractului sau ale instruc-
tiunilor scrise ale consignantului, ,,vanzarea se va face numai cu plata
In numerar, prin virament sau cec barat ~i numai la preturile curente
ale marfurilor" (art. 2056 alin. 3 C. civ.).
Potrivit art. 2061 aiin. 1 C. civ., ,,In cazui in care consignatarul
prime~te autorizarea sa vanda pe credit, In conditiile 1n care partile
nu convin a!tfel, atunci el poate acorda curnparatorului un termen
pentru plata pretului de maximum 90 de zile ~i exdusiv pe baza de
cambii acceptate sau bi!ete la ordin".
Consignatarul este solidar raspunzator cu cumparatorul, fata
de consignant, pentru plata la scadenta a pretului marfurilor vandute
pe credit (art. 2061 alin. 2 C. civ.).
c). Obligatia de a da socoteala consignantului asupra lndepli-
nirii imputernicirii sale deriva din faptul ca executarea contractului se
face pe seama proprietarului bunurilor (conslgnantului).
Deoarece consignatarul aqioneaza pe baza !mputernicirii pri-
mite de la consignant, trebuie sa II informeze pe consignant, la ter-
menele stabilite In contract, cu la vanzarile facute catre terti.
Potrivit clauzelor consignatarul este obligat sa
consignantului pretul tuturor bunurilor vandute contra nu-
merar, precum ;;i toate sumele de bani rezultate din incasarea
din vanzarea bunurilor.
Daca bunul ce face obiectul contractuiui nu a fast vandut In
termenul convenit de parti, consignatarul este obligat sa restituie
bunuf In consignatie.
3.

revocarea sa de catre

sau radierea con-

consignata-
fi reluate imediat,
asigu-
cand acestea sunt reluate de con-

390
In situatia de mai sus, consignantul are 1nsa ,,obligatia sa lntre-
prinda toate diligentele necesare reluarii bunurilor imediat dupa lnce-
tarea contractului, sub sanctiunea acoperirii cheltuielilor de con-
servare, depozitare ;;i 1ntretinere" (art. 2059 alin. 4 C. civ.).
Sectiunea a VI-a. Contractul de expeditie
1. Definire, caractere, reglementare
In contractul de expeditie, o parte, expeditorul se obliga sa
lncheie, /Jin nume propriu ~i In contul" celeilalte parti, comitentul, un
contract de transport ;;i sa lndeplineasca operatiunile accesorii, con-
tra unei remuneratii numite comision (art. 2064 C. civ.).
In general, contractul de expeditie faciliteaza circulatia mar-
furilor lntre producator ;;i consumator ;;i intermediaza legatura dintre
client ~i carau;; pentru a asigura ,,haina juridica" necesara opera-
1
tiunilor conexe transportului de marfuri .
Contractul de expeditie este o varietate a contractului de
comision prin care expeditorul se obliga sa lncheie un contract de
transport ~i sa lndeplineasca operatiunile accesorfr'.
Contractul de expeditie se particularizeaza (In raport cu alte
contracte) prin caracterele sale juridice:
- este un contract bilateral (sinalagmatic) deoarece na~tere da
la drepturi ~i obligatii interdependente, In sarcina ambelor parti con-
tractante;
- este un contract intuitu personae deoarece are la baza incre-
3
derea pe care comitentul o are in expeditor ;
- este un contract comutativ, lntrucat existenta ~i lntinderea
obligatiilor sunt cunoscute de la lncheierea contractului nu
de hazard);

Ase vedea Gh. Piperea, Dreptul transporturilor, Ed. Ch. Beck, Bucure~ti, 2003,
1

p. 3.
2
Expeditia de marfuri este ,,o operatiune de intermediere, similara comisio-
nului comerda!"; a se vedea 0. Capatina, Gh. Stancu, Dreptul transporturilor,
Ed. Lumina Lex, Bucure!?ti, 2003, p. 251.
3
Expeditorul este un sfatuitor tehnic, iar comitentul Ii va lasa acestuia grija
de a lncheia contractul de transport; a se vedea Fl. Motiu, op. cit., p. 265.

391
- este un contract consensual, deoarece se incheie valabil, prin
simplul acord de vointe al expeditorului ~i comitentului.
Ad probationem, este necesara intocmirea unui lnscris.
Sediul materiei se afla In Codul civil, Cartea a V-a, ,,Despre
obligatii" Titlul IX, intitulat ,,Diferite contracte speciale", ,,Contractul
de expeditie" art. 2064-2071.
2. Efectele contractului de expeditie
Datorita caracterului sau sinalagmatic, contractul de expeditie
este creator de obligatii redproce ~i interdependente, In sarcina
expeditorului ~i a comitentului.
A. Obligaime expeditornlui.
Principala obligatie a expeditorului este de a fncheia contractu/
de transport al marfurilor (apartinand comitentului) cu un transpor-
tator.
De precizat ca expeditorul este numai intermediarul {organi-
zatorul) transportului deci, In principiu, el nu efectueaza el fnsu~i
transportul miit1ii.
Ca exceptie, atunci cand expeditorul ,,ia asupra sa obligatia
executarii transportului, cu mijloace proprii sau ale altuia, in tot sau
In parte, are drepturile ~i obligatiile transportatorului" (art. 2070
C. civ.). In acest caz obligatia expeditoru!ui este una de rezultat, ~i
anume de a preda marfurile destinataruiui (asernanatoare celei a
carau:;ului}.
In alegerea traseului, mijloacelor ~i modaiitatilor de transport
al marfii, expeditoru! va respecta instructiunile comitentului, iar dadi
nu exista asemenea instructiuni, va actiona in interesul comitentului.
Astfel, expeditorul alege liber modul de transport ~i transportatorul ~i
incheie In nume proprlu diferitele contracte necesare.
Potrivit lmputemicirii sale, expeditorul trebuie sa verifice daca
ales este capabil sa realizeze transportul In bune
conditii a marfuri!or.
In care expeditorul i~i asuma ~i obligatia de predare a
bunurllor ia locul destinatie, se prezuma ca aceasta obligatie nu
este asumata fata

392
Expeditorul nu are obligatia de a asigura bunurile decat daca
aceasta a fost stipulata In contract sau rezulta din uzante.
Premiile, bonificatiile ~i reducerile tarifelor, obtinute de expe-
ditor, apartin de drept comitentuiui, daca nu se prevede altfel In con-
tract (art. 2067 alin. 4 C. civ.).
Potrivit art. 2068 alin. 1 C. civ., expeditorul raspunde de intar-
zierea transportului, de pieirea, pierderea, sustragerea sau stricadunea
bunurilor in caz de neglijenta In executarea 'in special In
ceea ce prive~te preluarea ~i pastrarea bunurilor, transporta-
torului ori a expeditorilor intermediari.
Atunci cand, fara motive temeinice, se abate la modul de
transport indicat de comitent, expeditorul de 1ntarzierea
transportului, pieirea, pierderea, sustragerea sau stricaciunea bunu-
rilor, cauzata de cazul fortuit [daca el nu dovede~te ca aceasta s-ar fi
produs chiar daca s-ar fi conformat instructiunilor - art. 2068
alin. 2 C. civ.}.
Expeditorul are ;;i obligatia de a da la
lndeplinirea lmputernidrii sale. In lndeplinirea acestei el
trebuie sa-1 informeze pe cornitent despre de executare a
lmputernicirii primite ;;i a rezultatelor obtinute In
Obligatia expeditorului de a da socoteala a
include ;;i pe aceea de a facilita expeditorului
1
marfii care urmeaza sa fie predata destinatarului
De remarcat ca, pana la incheierea
comitentul poate revoca ordinul de expeditie,
cheltuielile ;;i o compensatie pentru diligenteie
comunicarea revocarii ordinului de expeditie
Tn conditiile de mai sus, expeditorul este
cererea comitentului, dreptul fa contraordin
transport (art. 2066 C civ.).
B. Obligatme comitentului.
Principala obllgatie a
cuvenite expeditorului ca pret al serviciilor nr.:>c:To>Tt:>

comision.

1
Ase vedea FL Motiu, op. cit., p. 266.

393
Potrivit art. 2069 alin. 1 din Noul cod civil, expeditoru! are
dreptul la comisionul prevazut in contract sau, in lipsa, stabilit potrivit
tarifelor profesionale ori uzantelor sau, daca acestea nu exista, de
catre instanta in functie de dificultatea operatiunii ~i de diligentele
expeditorului.
Pentru lndeplinirea lmputernicirii sale, comitentul are ~i obli-
gatia de a pune la dispozitia expeditorului marfurile care urmeaza sa
fie transportate la destinatia stabilita.
Odata cu marfurile, comitentul trebuie sa puna la dispozitia
expeditorului toate documentele necesare efectuarii transportului
(declaratii vamale, certificate de origine a marfurilor, facturi fiscale
etc.), precum ~i sa Ii dea toate instructiuniie aferente.
Comitentul mai are ~i obligatia de plata a cheltuielilor efec-
tuate de expeditor pentru lndeplinirea contractului de expeditie.
Contravaloarea prestatiilor accesorii ~i cheltuielile se rambur-
seaza de comitent pe baza facturilor sau altor lnscrisuri care dove-
desc efectuarea acestora, daca partile nu au convenit anticipat o
suma globala pentru comision, prestatii accesorii ~i cheltuieli care se
efectueaza [art. 2069 alin. 2 C. civ.].
Ca element de noutate al Codului civil 2009, remarcam ter-
menul special de prescriptie pentru actiunile nascute din contractul
de expeditie. Astfel, dreptul la aqiune izvorand din contractul de
expeditie se prescrie In termen de un an socotit din ziua predarii
bunurilor la locul de destinatie sau din ziua In care ar fl trebuit sa se
faca predarea lor, cu exceptia dreptului la actiunea referitoare la
transporturile care lncep sau se termina In afara Europei, care se
prescrie in termen de 18 luni {art. 2071 C. dv.).

394
Capitolul Vm.
lmprumutul este contractul care transmite sou pro-
prietatea unui bun de la o persoana, numita unei alte
persoane, numita fmprumutat are bunul
In natura sau In alte bunuri de aceea~i
Codul civil reglementeaza doua
tu/ de folosinta (comodatul) ~i
C. dv.). Principala diferenta de
tracte consta In caracterul translativ de
prumutului de consumatie.
Atat lmprumutul de
fac parte din categoria contractelor
valabiia se cere, pe acordul de
lucrului ce face
Contractul de
gislatie) se 1eg,d::.t~~
de
comun,
sunt contracte
Ca ~i alte
contract. Potrivit art.
de lmprumut,
iar promitentui
ialte

1
Ase vedea C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, 62.2.
2
Pentru considerentele de ma! sus, apreciern ca sintagma ,,contractu!
lmprumut" nu reflecta realitatea, fiind eel putin Corect ar ,,contractele
de lmprumut".
Sectiunea I. fmprumutul de folosinta
1. Noth.me ~i caractere juridice

lmprumutul de fo!osinta (comodatul} este contractul care


transmite folosinta gratuita a unui lucru determinat de la o persoana,
numita comodant, unei alte persoane, numita comodatar, care se
obliga sa II restituie In individualltatea sa {art. 2146 C. civ.).
Partile contractante sunt: comodantul, care ,,remite un bun
mobil sau imobil", ?i comodatarul, care are ,,obligatia de a-I restitui
dupa un anumit termen".
Comodatul se poate lncheia atat lntre persoane fizice, cat ?i
1ntre persoane juridice.
Comodatul se delimiteaza de a!te contracte prin caracterele
sale juridice.
a). Comodatul este un contract real, deoarece lncheierea sa
valabila trebuie lnsotita ~i de remiterea, traditiunea (predarea efec-
1
tiva) !ucrului, ce formeaza obiectul contractului .
Ca exceptie, cand la momentul lncheierii contractului lucrul se
fri posesiunea sau detentia comodatarului, remiterea bunului se
realizata.
De exemplu, dupa perfectarea unei vanzari, neurmata de
predarea lucrului, partile convin ca lucrul sa fie lasat temporar In
folosinta gratuita a fostului vanzator (actualul comodatar).
Caracterul real al comodatului permite acestui contract sa fie
precedat de un antecontract de comodat, avand ca obiect o obligatie
de a lncheia (a face) 'In viitor un contract de comodat. De mentionat
antecontractu! de comodat nu presupune traditiunea lucrufui.
b). Comodatul este un contract ,,cu titlu gratuit" (art. 2146
C Gratuitatea contractului tine atat natura, cat ~i de esenta
2
cornodatu!ui

n,,,,.,.,,,.,,, ca sintagma ,,contract real" are mai mult semniflcatia aproprierii


bunului de lntelegerea partilor (acordul de vointe ~i lncheierea contrac-
Pentru nuantari, a se vedea !. Reghini, S. Diaconescu, P. Vasilescu, op. cit.,
p. 158.
2
Comodataru!ny este obligat sa
plateasca nici contravaloarea uzurii lucrului
rezultate din folosirea ac~tuia pentru destinatia convenita; a se vedea Fr. Deak, op.
cit., p. 369.
Fiind esential gratuit, comodatul nu poate fi In nicio situatie cu
plata (oneros}. Daca, ipotetic, folosinta lucrului s-ar transmite contra
unui folos material pentru comodant, contractul nu ar mai fi lmpru-
mut de folosinta (comodat), ci contract de locatlune.
c) Comodatul este un contract unilateral (daca se interpreteaza
ca remiterea bunului deriva direct din contract ~i nu este o obligatle a
comodantului, In sensul restrans al acesteia} 1 .
Chiar daca pe parcursul derularii (executarii) contractului se
pot na~te obligatii ~i !n sarcina comodantului, contractul ramane uni-
2
lateral {deoarece eventualele obligatii sunt extracontractuale)
d) Comodatul este un contract translativ de folosinta {nu
transfera proprietatea lmprumutatului). Astfel, ~i dupa lncheierea
contractului, comodantul ramane proprietarul lucrului (suportand
riscul pierii fortuite a acestuia, dupa regula res perit domino), como-
datarul dobandind numai detentiunea lucru!ui3
2. Formarea contractului de comodat

Contractul de comodat prezinta particularitati In materia capa-


citatii ;;i a obiectului.
Comodatul este un act de administrare, como-
dantul trebuie sa aiba capacitatea necesara pentru a efectua acte
administrare.
Deoarece comodatul este doar translativ de folosinta, como-
dantul nu trebuie sa fie neaparat proprietarul bunului. Astfel, ,,orice
persoana care are dreptul de a folosi bunul poate fi comodant"
{art. 2147 C. civ.). De exemplu, comodantul poate fi un uzufructuar
sau un locatar, cu lndeplinirea conditiei ca transmiterea folosintei sa
nu Ii fie interzisa.

1
Precizam ca, In nou! Cod civil, caracterul unilateral al comodatului este ,,ne-
definit". Astfel, de~i aparent, ob!igatiile contractului sunt exclusiv 'in sardna como-
datarului, comodantul este eel care ,,remite un bun mobii sau lmobil celeilalte part/'
(aqiune materiala a comodantului care nu poate fi decat posterioara acordului de
vointe).
2
Ase vedea D. Chirica, op. cit. (1997), p. 219.
3
Ase vedea D. Macovei, I.E. Cadariu, op. cit., p. 203-204; Trib. jud. dee.
nr. 1573/1979, In R.R.D. nr. 5/1979, p. 54.

397
fn principiu, comodatarui nu poate lmprumuta altei persoane
lucrul. Ca exceptie, comodatarul nu poate permite unui tert sa
foloseasca lucrul, ,,decat cu aprobarea prealabila a comodantului"
(art. 2148 C. civ.).
Comodatul poate avea ca obiect, deopotriva, bunuri mobile
sau imobile, cu conditia sa fie nefungibile {urmand a fi restituite In
individualitatea !or) ;;i neconsumptibile {fiind necesar ca bunul sa nu
i;;i consume substanta la prima lntrebuintare, pentru a putea fi resti-
tuit In natura sa).
Ca exceptie, bunurile consumptibile prin natura lor pot fi con-
siderate nefungibile prin vointa partilor. fn acest caz, lucrurile nu sunt
folosite potrivit destinatiei obi'.?nuite, ci potrivit unei destinatii date
de parti (de exemplu, fructele sunt lmprumutate pentru aranjarea
unei expozitii).
Noul cod civil reglementeaza ~l situatiile In care contractul are
ca obiect ,,printre altele, ~i bunuri consumptibile, cum ar fi bani, gra-
ne, bauturi" (cvasiuzfructul - art. 712 C. civ.) sau ,,poarta asupra unor
bunuri care, faro a Ji consumptibile, se uzeaza ca urmare a utilizarii
!or" {art. 713 alin. 1 C. civ.)1.
fn concluzie, pentru a califica contractut lmprumut de folo-
sinta, comodataru! trebuie sa restituie acela~i lucru (~i nu unul ase-
manator, lntrucat, daca restltuie un alt autoturism cu valoare
~i acelea~i calitati, contractul va fide schimb).
Bunurile proprietate publica a statului pot forma, de aseme-
nea, obiectul contractu!ui de comodat, dar numai dad\ proprietarul
2
(locatorul) are dreptul sa remmte la chirie
Dovada contractului de comodat se face prin lnscris sub
semnatura privata sau In forma autentica, redactat lntr-un singur
exemplar la dispozitia
De a lucrului
or ice

fn acest ultim caz, comodatarul va fi obligat sa restituie bunurile In starea In


care se vor af!a la data fncetarii contractului (art. 713 alin. 2 C. civ.).
2
Ase vedea C. Toader, op. cit. (2005), p. 238.

398
3. Efecte!e contractului de comodat

Principalul efect al lncheierii valabile a contractului


mut de fo!osinta este transmiterea dreptului de folosinta la como-
dant la comodatar.
A. Obligatiile comodatarului.
Datorita caracterului unilateral, comodatul da na;;tere,
principiu, la obligatii numai pentru comodatar.
a). Obligatia de conservare a lucrului. ,,Comodatarul este tinut
sa pazeasca ;;i sa conserve bunul lmprumutat cu prudenta ;;i diligenta
unui bun proprietar" (art. 2148 alin. 1 C.
Obligatia de conservare este o obligatie de iar culpa
comodatarului se apreciaza dupa un criteriu mai sever decat diligenta
lui bonus paterfamilias, comodatarul obiigat sa
buinteze chiar un bun propriu pentru salvarea
(art. 2150 C. civ.).
Raspunderea comodatarului va fi antrenata numai
riorarea sau pieirea bunului Ii este culpabila
derea acestuia va fl lnlaturata atunci
1
cazului fortuit sau majore .
ln cazul pluralitatii
de comodant (art. 2154 C.
comodantului, dispozitia 1n
creantei, instituind o solidaritate a
pasiva).
b).

natia acestuia determinata


bunului" {art. 2148 alin. 2 C.
fl folosit numai potrivit destinatiei natura sa ori
destinatiei date prin
Comodatarul nu
bunului rezultata numai
fmprumutat.

1
A se vedea Trib. jud. dee. civ. nr. "lri R.R.D. nr.
p. 50.

399
Comodatarul raspunde de pieirea sau deteriorarea bunului,
atunci cand folose~te bunul cu aita destinatie decat cea pentru care i-
a fast lmprumutat sau daca prelunge~te folosinta dupa scadenta res-
1
tituirli, chiar daca aceasta se datoreaza unei forte majore .
Ca exceptie, 1n cazul de mai sus, comodatarul nu va raspunde
,,cand dovede~te ca bunul ar fi pierit ori s-ar fi deteriorat oricum din
cauza acelei forte majore" (art. 2149 alin. 2 C. civ.). Totu~i, como-
datarul va raspunde cand pieirea bunului lmprumutat a fost cauzata
de forta majora, dar avea posibilitatea salvarii bunului ,,lntrebuintand
un bun propriu sau cand, neputand salva decat unul dintre cele doua
bunuri, I-a preferat peal sau" (art. 2150 C. civ.).
Riscu! pieirii fortuite a lucrului este suportat de comodant, In
calitate de proprietar (res perit domino).
Nelndeplinirea obligatiei de folosinta a bunului potrivit desti-
natiei da comodantului dreptul de a cere ~i rezilierea contractului ~i
daune-in terese 2
Mentionam ca obligatia comodatarului de a folosi lucrul
potrivit destinatiei se refera exclusiv la mentinerea destinatiei lucrului
{nu ~i la folosirea efectiva a lucrului pe timpul derularii contractului,
deoarece comodatarul, de~i are un drept de fo!osinta, nu este lnsa ~i
obligat sa ~i-1 exercite).
Ca exceptie, cornodatarul poate ~i instraina bunurile contrac-
tu!uL Astfel, daca contractul cuprinde, printre altele, ~i bunuri con-
sumptibile, cum ar fi bani, grane, bauturi, comodatarui are dreptul de
a dispune de ele, !nsa cu obligatia de a restitui bunuri de aceea~i can-
titate, calitate ~i valoare sau, la alegerea proprietarului, contravaloa-
rea !or la data stingerii uzufructului (cvasiuzufructul - art. 712 C. civ.).
c). Obligatia de plata a cheltuielilor necesare folosintei lucrului.
Comodatarul suporUi cheltuielile pe care le-a facut pentru a folosi
bunul.
Comodatarul are dreptul sa Ii fie rarnbursate che!tuielile pentru
lucrarile necesare asupra bunulul care nu puteau fi prevazute la 1n-
cheierea contractului, atund cand comodantul, !n~tiintat In prealabil,

1
Ase vedea C. Macovei, op. cit., p. 265.
2
Ase vedea E. Safta-Romano, op. cit., p. 266.
400
nu s-a opus efectuarii lor ori cand, din cauza urgentei lucrarilor,
acesta nu a putut fi ln~tiintat In timp util {art. 2151 alin. 2 C. civ.).
Tot astfel, comodantul care, la data lncheierii contractului,.
cuno~tea viciile ascunse ale bunului 'fmprumutat ~i care nu I-a pre-
venit pe comodatar despre acestea este tinut sa repare prejudiciui
suferit din aceasta cauza de comodatar {art. 2152 C. civ.).
d). Obligatia de restituire a lucrului. Principala obligatie a co-
modatarului este de a restitui lucrul lmprumutat rn natura sa
specified {In individualitatea sa) la lrnplinirea termenului convenit sau,
In lipsa de termen, dupa ce s-a folosit de bun potrivit conventiei.
Ca exceptie, comodatarul ,,poate sa dispuna, ca un bun pro-
prietar, de bunurile care, Jara a fi consumptibile, se deterioreaza ra-
pid prin utilizare. In acest caz, la i'ncetarea contractului, comodatarul
va restitui valoarea pe care ar fi avut-o bunul la aceasta din urma
data" (art. 713 alin. 3 C. civ.).
Odata cu lucrul lmprumutat, la scadenta, comodatarul restituie
?i fructele acestuia {el nefiind ~i uzufructuar).
in cazul In care terrnenul nu este convenit ~i contractul nu
prevede !ntrebuintarea pentru care s-a lmprumutat bunul sau
buintarea are un caracter permanent, comodatarul este obligat
1napoieze bunul la cererea comodantului (art. 2155 1 C. civ.).
Comodantul poate cere restituirea bunului lnainte de termen
(restituire anticipata} atund cand are el lnsu~i o nevoie urgenta ~i
neprevazuta de bun, atunci cand comodatarul decedeaza sau atunci
cand comodatarul nu-!;i respecta obligatiile asumate {art. 2156
C. civ.).
Potrivit art. 2153 C. ,,In niciun caz, comodataruf nu
invoca dreptu! de retentie pentru obligatiile ce s-ar na;;te in sarcina
comodantului" (s.n.).
Avand in vedere ca obiigatia de restltuire a
nu este alternativa, daca lucrul s-a din culpa como-
datarului, el este obligatsa II repare !?i fl restituie natura.
Cand comodatarul refuza restituirea lucruiui,
comun, comodantul are la dispozitie doua aqiuni:
- o actiune reala In revendicare, derivata din
prietate al lmprumutatorului, care prezinta avantajul este
criptiblla ?i poate fi intentata ;;i lmpotriva terteior persoane, ;;i
401
- o actiune persona/a, care deriva din contract (ex contracta} ;;i
prezinta avantajul (pentru comodant} de a fi mai u;;or de dovedit.
Fiind personala, actiunea In restituirea lucrului imprumutat se
prescrie In termenul general.
Termenul de prescriptie a actiunii lncepe sa curga de la expi-
rarea termenului convenit In contract. Daca partile nu au stabilit un
termen In contract (;;i nici nu se prevede lntrebuintarea pentru cares-
a lmprumutat bunul) termenul de prescriptie lncepe sa curga de la
data la care s-a facut ,,cererea comodantului" de lnapoiere a bunului
1
(art. 2155 alin. 2 C. civ.) .
Potrivit noilor dispozitii ate Codului civil, comodatul lncheiat In
forma autentica sau printr-un lnscris sub semnatura privata cu data
certa constituie titlu executoriu, In cazul lncetarii prin decesul como-
datarului sau prin expirarea termenului {art. 2157 alin. 1 C. civ.)2.
B. Obliga'j:iile comodantului.
Datorita caracterului unilateral al lmprumutului de folosinta,
contractul nu creeaza obligatii decat 'in sarcina comodatarului. Astfel,
In doctrina se admite unanim ca, in principiu, comodantul nu are obli-
gatii nascute din contractul de comodat.
Cu toate acestea, legea prevede anumite situatii in care se pot
na~te ,,unele obligatii" $i ln sarcina fmprumutatorufui (comodantului) 3 .
Comodantul este, astfel, obligat sa
restituie cheltuie!ile pentru
lucrarile necesare facute de comodatar, care ,,nu puteau fi prevazute la
lncheierea contractului, atunci cand comodantul, in~tiintat in prealabil,
nu s-a opus efectuarii lor din cauza urgentei lucrarilor, acesta nu a
putut fi in~tiintat In util'' 2151 alin. 2 C civ.).

1
ln conditiile art. 1415 alin. 2 C. civ. se poate proceda ~i la stabiiirea judiciara
a termenului contractuiui.
2
Daca nu s-a stipulat un termen pentru restituire, contractul de comodat
constituie titlu executoriu numai In cazul in care nu se prevede !ntrebuinlarea pentru
care s-a lmprumutat bunul orl lntrebuintarea prevaz:uta are un caracter permanent
(art. 2157 alin. 2 C.
3
1n doctrina se ca comodantu!ui au natura extra-
contractuala ?i, deci, nu se opun caracterului unilateral al lmprumutului de folosinta;
a se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 380; C. Toader, op. cit. (2005), p. 248; D. Chirica, op.
cit, (1997), p. 212.

402
De asemenea, comodantul are obligatia de despagubi pe
comodatar pentru pagubele provocate de viciile ascunse ale lucrului,
pe care, de~i le cuno~tea la lncheierea contractului, nu le-a adus la
cuno~tinta comodatarului (art. 2152 C. civ.).

4. lru::etarea contractului de

Contractul de comodat lnceteaza, potrivit regulilor generale, la


epuizarea efectelor sale sau prin acordul partilor contractante (lnain-
te de producerea efectelor).
Particularitati In materie prezinta incetarea contractului
restituirea lucrului ~i prin moartea comodatarului.
a). lncetarea comodatului restitufrea lucrului.
este obligat ,,sa lnapoieze bunul la implinirea termenului convenlt
sau, In lipsa de termen, dupa ce s-a folosit de bun potrivit
{art. 2155 alin. 1 C. civ.).
Avand in vedere caracterul esentialmente ;;i unilateral
al contractului, precum ~i faptul ca
titularu! sau (cornodatarul) nu este
obligat sa
foloseasca bunul, acesta 11 poate restitui ;;i de
scadenta (dad\ nus-a prevazut altfel).
Restituirea anticipata a lucrului
face ~i ,,atunci cand el (comodantul,
;;i neprevazuta (art. 2156 c.
Tn

trece
contractului.
Como-

unei
caracter intuitu personae,

1
Pentru amanunte In materia stingeril efecte!or de a
se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 381-382 ~i citata de autor.

403
Sectiunea a II-a. lmprumutul de consumatie
1. lmprumutul de consumatie gratuit

A. Notiune, caractere, delimitare


lmprumutul de consumatie (propriu-zis, cu titlu gratuit}, cu-
noscut In dreptul roman sub denumirea de mutuum, este contractul
care transmite proprietatea asupra unei catimi de bunuri fungibile ;;i
consumptibile de la lmprumutator la lmprumutat, in scopul de a le
utiliza (consuma) ~i cu obligatia pentru acesta din urma de a restitui
la scadenta o cantitate egala de lucruri de aceea~i natura ~i calitate .
1

lmprumutul de consumatie se califica prin caracterele sale


ju rid ice.
a). Este un contract unilateral, deoarece da na~tere la obligatii
numai pentru fmprumutat {lmprumutatorul nu are obligatii, predarea
lucrului facand parte din momentul lncheierii contractului). Chiar
daca este cu titlu oneros, lmprumutul ramane unilateral, lntrucat ;;i
obligatia de plata a dobanzHor apartine tot lmprumutatului.
b). Este un contract reai, deoarece 1ncheierea lui valabila
presupune atat acordul de vointe al partilor, cat ;;i traditiunea, pre-
darea lucrului (asemenea lmprumutului de folosinta).
c}. Este, de regula, un contract gratuit, dat poate fi ;;i cu titlu
oneros. Potrivit art. 2159 C. civ., 1mprumutul de consumatie ,,se pre-
zuma a fi cu titlu gratuit".
Putem spune astfel ca lmprumutul de consumatie este gratuit
numai prin natura sa (spre deosebire de comodat, care este esentia!-
mente gratuit).
lmprumutul de consumatie cu titlu oneros este cunoscut sub
denumirea de lmprumut cu dobanda.
d). Este translativ de proprietate, precurn vanzarea, schimbul,
donatia etc. {de care 1nsa se deosebe;;te prin aceea ca obiectul con-
tractului nu este un bun individual determinat, restituibi! in natura
sa).

1
Potrivit art. 2158 alin. 1 C. civ., ,,lmprumutul de consumatie este contractul
prin care lmprurnutatorul remite lmprumutatului o suma de bani sau alte asemenea
bunuri fungibile ~i consumptibile prin natura lor, iar lmprumutatul se obliga sa resti-
tuie dupa o anumita perioada de timp aceea?i suma de bani sau cantitate de bunuri
de aceea~i natura ~i calitate".

404
Dupa lncheierea valabila a contractului, !mprumutatu! devine
proprietarul lucrului. Astfel, In calitatea sa de proprietar, !mprumu-
tatul va suporta ~i riscul pieirii acestuia, dupa regula res perit domino.
(art. 2160 C. civ.).
Tmprumutul de consumatie prezinta unele asemanari cu loca-
tiunea ~i comodatul dar ~i se deosebe~te esential de acestea, In spe-
cial prin faptul ca este un contract distinct (independent}. Alte deo-
sebiri constau In aceea ca locatiunea transmite numai foiosinta unui
lucru individual determinat, restituibil In natura ~i individualitatea sa
(nu a unor bunuri de gen asupra carora lmprumutatul devine pro-
prietar, de~i 11 folose~te numal), iar comodatul este esentialmente cu
titlu gratuit (neputand fi ~i oneros, precum lmprumutul de con