Descrierea si analiza primelor doua capitol din The Lost World

Pentru a imi imbunatati (sau mai degraba pentru a dobandi) aptitudinea de a scrie si descrie, de
data aceasta voi adopta un alt stil de a scrie.

Tin sa mentionez inainte de a incepe acest demers ca nu am citit toata cartea, ci doar primele
doua capitole.

In continuare voi descrie si voi analiza cateva aspecte care mi-au placut si cateva care mi-au
displacut in primele doua capitole ale cartii The Lost World, scrisa de Arthur Conan Doyle. Voi vorbi
despre urmatoarele lucruri: personajul Edward Malone, raportarea femeii la barbat asa cum reiese in
primul capitol si provocarea lui Edward Malone.

In primul rand, voi vorbi despre Edward Malone. El este un personaj narator, deci evenimentele
sunt descrise prin perspectiva lui. Edward este un reporter talentat si carismatic indragostit de fiica
domnului Hungerton, un economist specializat in bimetalism, pe care il viziteaza in perioada Craciunului
pentru a putea sta cu fiica lui, Gladys. Gladys e descrisa cu fervoarea unui indragostit, personajul punand
accentul detalii care sa-i contureze senzualitatea si gratia feminina. El vrea sa isi destainuie dragostea
fata de ea, si sa depaseasca relatia de camaraderie pentru a deveni o relatie de cuplu. Mi-a placut cum
si-a descris starea pe care o avea inainte de a intra in vorba cu ea: All that evening I had felt like the
soldier who awaits the signal which will send him on a forlorn hope. Descrie o stare de nerabdare, de
neastampar, combinata cu teroarea fata de necunoscut, pe fondul unei senzatii de iminenta a
pericolului. Expresia e plina de suflu vital, pe care il consider specific oricarui sentiment de dragoste.

In al doilea rand, voi analiza raportarea femeii la barbat, asa cum reiese din conversatia lui
dintre Gladys si Edward. Acest subiect nu este tratat in mod direct, ci este subliniat prin intermediul
dialogului dintre Edward Malone si Gladys Hungerton. Dupa ce Edward isi declara dragostea fata de
Gladys, Gladys ii prezinta acestuia un prototip de barbat de care s-ar indragosti ea. Acest prototip este
descris ca fiind indraznet, perspicace, curajos, care sa caute mereu provocari si aventuri. Tin sa
mentionez ca pentru ea era important ca aceasta nazuinta si pofta de pericol sa izvoreasca din sufletul
barbatului. In pofida acestei declaratii, Edward se angajeaza sa devina genul acesta de persoana, de
dragul ei. Motivul pentru care Gladys este atrasa de acel prototip barbatesc consta in posibilitatea ca ea
sa straluceasca si sa ii fie asociata firii aventuroase. Sa fie respectata si invidiata de alte dame, si sa isi
poata privi cu admiratie barbatul. Vrea sa se puna in pozitia de a isi admira iubitul. Aceasta dorinta o vad
legata de numele personajului Hungerton: a ton of hunger, si as traduce asta printr-o pofta de a fi
respectat. Cred ca acest nume este descriptiv si fata de tatal ei, care lucreaza in domeniul financiar, desi
nu sunt la fel de sigur cu privire la acest aspect datorita cantitatii mici de informatii legate de persoana
acestuia. Insa apreciez concordanta dintre numele lui Gladys cu intentiile sale.

Reactia lui Edward la cele enuntate de Gladys a fost cea specifica unui tanar cu sufletul incetosat
de dragoste si cu pofta de a iubi. Isi declara dorinta de a se schimba si de a deveni prototipul luiu Gladys,
luand decizia de a cauta o aventura, o provocare, pe care sa o infranga. Nu imi dau seama daca acest
comportament este reprezentativ pentru societatea britanica din perioada in care a scris Conan Doyle,
insa am remarcat ca s-a pastrat acest prototip feminin si in societatea noastra. Pe de alta parte, femeile
din societatea noastra sunt mult mai apasate de povara feminismului, astfel incat nu isi mai gasesc timp
sau nu cred ca mai sunt dispuse sa se raporteze la barbat precum Gladys la prototipul iubutului ei. Sunt
de parere ca si prototipul lui Edward s-a pastrat, si ca se nu se identifica doar cu exploratorii si the
daredevils care practica sporturi extrema, ci si cu oamenii de succes, cu antreprenorii, care se
aventureaza in lumea plina de magie si pericole a mediului financiar sau a politicii.

In al treilea si ultimul rand, voi vorbi despre schimbarea de atitudine a lui Edward. Pana la
momentul declaratiei de dragoste, Edward nu si-a manifestat un interes fata de aventura si pericol. Insa
odata ce a aflat cum ar trebui sa fie pentru a ii fi pe plac lui Gladys, renunta la acea habitual levity,
nonsalanta fata de viata si de lume, pe care i-o atribuie domnul Hungerton, si incepe sa caute
provocarile care-l inconjoara, provocari pe care le ignora pana atunci. Titlul primului capitol este legat de
aceasta tema a provocarilor there are heroisms all around us [waiting to be done] (partea din
paranteza patrata nu face parte din titlu, insa este continuarea expresiei, regasita in interiorul
capitolului). Eu as traduce aceasta expresie in felul urmator: suntem inconjurati de oportunitati prin
care sa devenim eroi. In virtutea acestei atitudini, Edward Malone se hotaraste sa caute, sa gaseasca si
sa vada aceste oportunitati. In acest demers, ii cere editorului ziarului o misiune speciala, care sa aiba un
grad ridicat de pericol, si in care sa isi poata manifesta curajul si cutezanta.

Editorului ii vine astfel ideea de a ii oferi ocazia sa acorde un interviu unui profesor violent si
sociopat, expert in antropologie, pe nume Challenger. Am observat si in acest personaj o armonie intre
temperamentul si numele sau. Despre Challenger se spune ca e un profesor emerit, expert in zoologie si
antropoligie, cu decoratii pentru activitatea sa stiintifica, ca are o fire violenta, atacand un alt profesor in
cadrul unei conferinte, si ca a organizat o expeditie in America de Sud, despre care refuza sa vorbeasca.
Se ofera un tipar al unui om de aventura, care cauta provocari, mai ales in domeniul stiintific. Lui Edward
I se da misiunea de a da in vileag presupusa inselatorie a lui Challenger in ceea ce priveste calatoria sa in
Africa de Sud, pentru care e banuit ca a falsificat o serie de fotografii.

Pus in fata acestui fapt, Edward accepta provocarea, si prin intermediul clubului Savage ii trimite
o scrisoare lui Challanger. Prin acea scrisoare, Edward, un laic al stiintei, da dovada de ingeniozitate,
selectand o fraza pe care o intelege dintr-un dialog stiintific al lui Challenger cu un alt om de stiinta, fata
de care isi declara dezacordul. Reporterul face aceasta declaratie in completa necunostiinta de cauza,
deoarece nu avea bagajul stiintific necesar pentru a intelege implicatiile afirmatiei sale. Capitolul se
sfarseste cu redactarea acestei scrisori, care e folosita ca momeala pentru interviul lui Edward, raspunsul
fiind prezentat in capitolul urmator. Astfel, in primul capitol a fost prezentata disponibilitatea lui Edward
de a se imbarbata, si a cauta provocari pentru lady Gladys, iar in al doilea e prezentata provocarea pe
care o gaseste acesta, si modul ingenios in care se foloseste de aptitudinile sale de reporter pentru a o
duce la bun sfarsit.

Aceste doua capitole au reusit sa imi trezeasca curiozitatea si dorinta de a citi cartea pana la
capat. Mi-a placut mult cum se foloseste autorul de numele personajelor pentru a anticipa sau pentru a
da o idee despre evenimentele viitoare si m-am lasat furat de atmosfera misterioasa pe care a creat-o in
jurul expeditiei lui Challenger, care banuiesc ca va fi reiterata, impreuna cu Edward Malone. Apreciez si
naturaletea cu care autorul isi creioneaza personajele, considerand ca pe un schelet de trasaturi si
tipicuri comportamentale poate sa contruiasca o poveste plina de dinamism si evolutie. Voi incheia
aceasta scurta descriere si analiza cu repetarea temei din primul capitol there are heroism all around
us, waiting to be done, descriptiva pentru societatea secolului XIX, dorindu-mi sa invie si in vremurile
noastre.