Sunteți pe pagina 1din 128
Maria Treben SANATATE DIN FARMACIA DOMNULUI Practica mea in legaitura cu plantele medicinale ¢i sfaturl pentru utllizarea lor HEAR aa HUNGA-PRINT, Budapesta Prefata in St Senprura. Siraoh 38, volumul 4 ‘Domnut asa doctoria sa creased din Pains ‘tun Ifelept mo disprefuregte ! in ciuda numeroaselor atacuri din diverse parji la adresa persoanei mele si a sfaturiior mele din ura _.Gesundheit aus der Apotheke Gottes" (S&nétate ‘din farmacia Domnului), mul mea de scrisori primite de la oameni s4n&tosi si bolnavi, de la medici si taméduitor din fara si strain’tate m-a determinat s&-mi pun i mai departe la dispozitia ‘oamenilor cunosti i cele mai noi experiente ih leg&tura cu plantele medicinale, intr-o trebui s& regsim drumul ce duce spre piantele noastre medicinale, pe care Dumnezeu ni fe d&ruieste din timpuri strvechi prin bunatatea LUI. Preotul Kneipp scrie in cartile sale .c& pentru boalli a crescut o mica planta!" Astfel, oricare om isi poate ajuta propria s&nétate, dac& va culege cu grid i la timp plante din ,farmacia Domnului', dac& va bea 2ilnic sau th timpul curel infu tor ‘recti sau comprese, inhalatl sau adaos la apa de baie, Cel ce se decide sa intrebuinteze Plante medicinale ar trebui 88 Inceapa cu cele depurative (care curéié singele), cum ar fi leurda, urzica, ventrilica, 1a i Patiagina. Astiel de cure urate exact dupa prescriptio. ‘nu pot face niciodata rau. ‘nu aduc alinare si ajutor sau le aduc doar foarte timid, gste posibil sa existe in locuinta sau la locul de munc& zone geografice de perturbare, Atunc’ ar trebui chemat& o persoand care cauta surse de apa subterana sau z8caminte Ge ajutgrul unei nuiele, pentru a g&si niste zone fara radiatii. cent outa, coneurtnda "i aor mae boat trebul corut Neapérat sfatul i, consuttind P pentru stabillrea dlagnosticulul. Bineinteles cA desfésurarea unei boli grele si consecinfele ei trebuie urmaiite serupuios de Faptul ca medicina predata la facultate incepe treptat s se intereseze si de medicina Naturist reiese din cel de-al XXV-lea Congres international de pare al Cana Federale Germane a Medicilor si al Camerei Austriecs a Medicilor, cin mai 1980, de la Badgastein (landul Salzburg), ia care au parti ipat fh jur de 1500 medici. ne rofesorul universitar bea on Peee a G.) ee ° pare tot mal puternk a medicinii predate la spre itoare naturii bel ane uDupa cel de-al a rézboi ae model s-au {fet practic ir i rculozei sau, de exemplu, a proastel jfonari a rinichilor. A urmat nce 0 data to ras cere pilin lor, ia octal ebure 8a ne luptém ja CU ut ale uti erate, parjial gresite a acestor <>, La seoasta se adaugad o fore de ria unei avalange a micozelor de- Clansate Fiero P panes) @ echilibrului biologic normal, de prea multe medicamente side mediului." re; Mul eccl cu conan ar se zu aay aco tidiene. medici cu constiinta responsal in un los excesive enero Se araté mai ales ae Pot deveni calman- diferitelor organe. Medicamentele Pentru sc&derea tensiunii, tndelungat, provoacd la femel cancer mamar, dup cum au constatat tral grupe de cor Catitori care au lucrat independent unele de altele, la Boston, Bristol si Helsinki, A$ dori acum 8 dau acces bolnavilor la forta lecuitoare $I actlunea unor plante im- Portante, prin experienta mea din ultimii doi ani $i jumtate, din timpul scurs de la 3 (Sub forma de ceai), dacé le va intrebuinfa extractele ca / apariia brosur > mi-a spus. Apoi am vorbit cu doctorul nostru care a zis gi el c& rare in principiu nimic impotriva plantelor medicinale. Deci mi-am luat soful acas&, el facea gargar§, iar eu fi puneam compresele calde la glt. De citeva zile si-a recapatat chiar si glasul." Dupa o s&pt&min& a venit un al doilea telefon: ,Soful meu e bine $i sper sd-si poatd relua curind orele si s&-si tina cursurile. Ag vrea doar s& va mai comunic ce a zis medicul primar care-| consult pe b&rbatul meu, cind iam povestit totul: >" Buna noastra nalba nu este deci eficace doar fh larlngite, ci si in cancer laringlan. in astfel de cazuri se prepara un extract rece, l&sind peste noapte cantitatea de necesarA dozei pe o zi si stea la macerat fn 21/2 litri de apa (1 lingurit& cu virf de plante la 1/4 litru de apa). Dimineata, maceratul se tncdlzeste ugor ¢i se fine fntr-un termos clatit in prealabil cu apa fierbinte. Se beau 4 cesti pe parcursul zilei, incetul cu incetul, iar cu restul se face gargar&. in cazul unei usc&cluni a gurli, gftiejului ¢i nasulul, care stirneste deseori o puternicd nervozitate a bolnavului, se face tot gar- gar& si se clteste gura de mai multe ori pe zi cu ceai de nalb&. $i contra usc&clunil ochllor se folosesc cu succes bai si comprese cu acelasi ceai. Nalba, care creste mai ales pe Iing& gospoditrille taranesti, este alungata tot mai mult in zilele noastre din aceste locuri. In stridania de a indeparta umezeala si murdaria gi de a da casei un aspect placut si tn exterior, se toarn& deseori o figie de beton fh jurul casei sau un pavaj pentru scurgerea apei de ploaie. Atunci | se ia insa nalbei locul ei mostenit de generatii. Asa dispare tot mai mult acest mare ajutor al omenirii, pentru care n-avem cuvinte destule s8-i mulfumim Domnultui! MODURI DE FOLOSIRE Prepararea cealulul: Numai ca extract rece! Se pune 1 lingurit (cu virf) de plante la 1/4 litru de ap&, se las& s4 stea peste noapte la‘macerat, di- mineata se incalzeste ugor. Bai de picioare $i miini: 2 miini pline de nalba se las peste noapte ih apé re- ce, Intr-un recipient de 5 litr. A doua zi se fncdlzeste totul atit cit suport miinile si picioarele. Durata bali - 20 minute. Apa, reincalzité, poate fi folosita inc& de 2 ori. 12 Comprese: Resturile de plante de dupa prepararea ceaiului se incaizesc ugor putind apa si se face un terci, amestecindu-le cu fain de orz; terciul se intinde pe o bucata de pinza si se aplica local, cit e cald. CIMBRUL (Thymus serpylium) Numit si buruiand-de-balsam, cimbrigor, cimbru-de- cimp, cimbru-sélbatic, iarba-cucului, Amit, sarpun, tamtita, timian, cimbrul cre pe uni insorite, pe povirnisuri si pe liziere Inguste si preferé muguroiul mic de furnici de pe cimpii. Are nevoie de mult& caldura gi mult soare; de aceea {i plac supratetele pietroase $i pAsunile alpine unde caldura Paimintulul radiaz& in mod special. In arsita soarelui amiezii, din pernitele florilor violete se revarsa un parfum foarte aromat care atrage insecte si al bine. Dintotdeauna m-au ademenit aceste flori minunate cu mireasma lor cu totul aparte; simpatia si dragostea mea le apartine fnca din copilarie. imbrul a venit. fa noi fn secolul al XHea din farile mediteraneene, iar speciile cultivate si iarasi sdlbaticite se gasesc fn gréidinile noastre mai cu seama ca cimbru-de-gradina us vulgaris), numit gi cimbru, cimbrigor, cimbru-mirositor, iarba-cucului, lamiifa. Acesta, spre deosebire de cimbrul-de-cimp, ajunge pind la o inaltime de 50 centimetri. Ambele au acelasi efect curativ. ‘Cimbrul era renumit inca din antichitate. Traditia spune: ,Cimbrul este mai ales repezit, infierbintat si aprins. El stimuleaza fluxul diuretic s! ciclul lunar, accelereaza avorturile, iar la o nastere normalé grabeste iesirea pruncului din.trupul mamei B&utura preparata din el curafa parle interne ale organismului." ‘ Stareta Hildegard von Bingen mentioneaz& cimbrul ca leac impotriva leprei, a paraliziel ¢! a bolllor de nervi. Cine bea dimineata in loc de cafea o ceasca cu ceai de cimbru va resimti curind efectul sau bineféic&tor: 0 prospeime a spiritulul, o senzatie placuta in stomac, lipsa tusei de dimineata gi o stare generala buna. Cimbrul, musetelul si coada-soricelului culese tn soare si aplicate ca perna uscata de plante, la care se bea simultan un ceai facut din aceste plante, ajuta in alinarea durerlior nevralgice faclale. Dac& acestea sint insotite de crispari ale fetei, se foloseste suplimentar o perna uscaté de pedicut&. Un taran in virsté de 79 de ani suferea ‘de 27 de ani de o grav nevraigie facial. Fusese operat deja de citeva ori la fata. [si atrasese boala cind venise intr-o zi acasa ud leoarca de la cimp $1, find che- mat fn calitatea sa de primar la p sedint& urgent&, nu avusese timp s&-si schimbe hainele, plecind cu ele ude pe el. In ultimele luni ale bolii, gura i se retr&sese cu dureri mari aproape pina la ureche. Compresele cu ierburi suedeze i-au adus la inceput o ugoara ameliorare. Abia cind plantele enumerate mai sus si culese In soare i s-au apli- cat ca pernd, s-a vazut fulgerator o schimbare fn bine, A mai baut din acest fel de cea! si dupa ce |-a trecut nevralgia faciala Cind copilul meu avea vreo 4 ani, nu se putea reface dupa un tifos. Dor an: am tot incercat frd rezultat diferite metode. Dupa o singur& baie de cimbru, cu durata de 20 minute, la care fusesem sfatuita. a iesit un alt copil din cada. Ca si cum s-ar fi apasat un buton, a c&zut de pe el tot ce era boinav asemenea unui palton si din acea zi a inceput s4 infloreasca in'mod vizibil Cimbrul se culege in penoada infioriri, din ine ping in august, cel mai bun este cel cules tn soarele amiezii. Florile pot fi puse tntr-o sticla umpluta pina la git si lasate 10 zile la macerat in ulei sau se poate face un sirop Uleiul de cimbru se foloseste con- tra paraliziel, in apoplexie, sclerozé in placi (multipla), atrofle muscularé, reuma- tism si entorse. in cazul crampelor abdominale, stomacale gi menstruale, ca si in spasmele or- ganelor pelviene (genitale), este indicat cimbrul ‘atft in uz intern cit si fn uz extern. Se beau 2 cesti pe zi. Florile culese in soarele amiezii si uscate se aplic& extern sub forma de perne de plante in cazul crampelor Inainte de culcare, aceast& perna se incalzeste intr-o tigale si se pune pe stomac sau bazin Se recomand’ pernele de plante si in umfléturl, contuzh gl reumatism vechi. ‘Asociat in part! egale cu patlagina-ingusta, cimbrul gra dovedit eficacitatea th combaterea afectlunilor cailor respiratoril, a ‘secretiilor abundente ale bronhillor gl a astmului bronsic, ba chiar a tusel convulsive intr-o.ceasc cu apa fierbinte se in- troduc 0 felie de lamile gi 1 lingurita de amestec cimbru-patlagina. Repaos: 1/2 minut Ceaiul trebuie baut foarte fierbinte si in Inghititurt mic! Se prepara proaspat de 4-5 or @ zi; dac& ameninta pericolul une: pneumonii, acest ceai luat din oré-n or& in Aronitiur ‘mic! nu-s! va rata efectul Din fericire, mar exist incd multe mame care n-au uitat cimbrul, De foarte multe ori nu se tine Ins& seama de faptul cd daca se da copiilor butura direct de la frigider se poate ajunge la o brongit& cronica sar aceasta duce in anii urma&tori la emflzem cu grea insuficienta respiratorie Tinctura de cimbru (a se vedea .Modur! de folosire") serveste ca frecte pentru fortificarea membrelor la coplii slab dezvoltati; dar si boinavi de sclel tn placi (multipla) ar trebui s& apeleze la aceasta frictionare ‘De cft chin ar putea fi crutate unele familii daca un copil boinav ar fi tratat la timp cu cimbru, fie sub forma de ceai, fie de bai Multi cops agitat) sau nervos! au capatat un somn sAnatos printr-o baie de cimbru, Dar si oamenti suferind de surescitare ner- voasé gl depresiunt se insanatosesc la scurt timp dupa ce fac asemenea bai. N-ar trebui trecut cu vederea faptul c& aceasta planta medicinala este un remediu indicat contra patimel betlei. Se toarna 1 litru de apa clocotité peste 1 pumn plin de cimbru, se acoperd si se |as& 2 minute in repaos. Ceaiul se pune intr-un termos $i se da alocolicului la fiecare sfert de ceas cite 1 lingur& pling. Urmeaza greturi, vars: ri, purgatie si urinari puternice, valuri de sudoare, o mare pofta de mincare si senzatie de sete. i, ‘caz de recidive, care la inceput sint inevitabile, iar mai tirziu tot mai rare, cura se . ‘Sin crizele de epllepsie se recomanda cimbrul. Ceaiul, 2 cesti pe zi, nu se bea fn . ci pe tot parcursul anului sub forma de cura de 2-3 saptamini, fu Intreruperi de cite 10 zile. Minunat si foarte prieinic este siropul de cimbru. In racell, el se administreaz inaintea messlor | MODURI DE FOLOSIRE Infuzie: O lingurita (cu virf) de plante este opérité cu 14 litru de apa proaspat fiarta $1 se las s& stea putin. ‘Adaos la baie: Pentru 1 baie completa - 200 grame de plante (a se vedea Bai complete" la capitolul ,Partea generala”) Tinctur& de cimbru: Cu inflorescentele culese in soarele amiezil se umple 0 sticld pind la.git, fara a se indesa, se toarna rachiu de secara sau de fructe de 38-40% $i se las sa stea 14 zile la soare. Ulei de cimbru: Cu inflorescentele culese in soarele amiezii se umple 0 sticla, faré a se indesa $1 se toarnd deasupra ulei de masline presate la rece, tn aga fel incft uleiul s& stea peste flori intr-un strat gros de 2 degete. Se las& 14 zile la soare sau in apropierea masginii de gatit. Perna de plante: Se umple 0 perna cu plante $i se insaileaza. Slrop de cimbru: Fiorile si tulpinile culese in soare se umezesc cu miinile ude la introducerea intr-un borcan Se pun in straturi cu zahar nerafinat si se apas& pentru a se indesa in borcan. Se las totul cca. 3 saptamini la loc insorit. La filtrare, florile si tulpinile imbibate cu zahar trebuie spalate doar cu putina ap&, care se toarna apoi la sirop. Se pune siropul la foc mic sa se evapore fara a-| lasa-sa fiarb&. Siropul n-are voie s& devina nici prea subtire, nici prea gros, deci este lasat sA se raceascd o data sau de doua ori, pentru a se face o proba. CIUBOTICA-CUCULUI (Primula officinalis —P. veris) Florile galben-aurii ale aceste: specii de clubotlee. cuculul raspindesc o mireasma pldcuta, asemani mierii gi formeaz& o umbela dispusa pe o tulpina han de 10-20 centimetri, care se ridic&A din centrul unei rozete. Aceasta pate se mai numeste gi aglic&, anghelina, calce, cinci-foi, cizma-cucului, tall tei, tta-caprei, ttta-oii, urechita-ursului. Ea cregte cu precddere pe cimpiile din zonele deluroase gi prealpine. Foarte raspindita Primula eliator, cunoscuta tot sub ae de clubofica-cuculul, dar gi de aglici, agrige! fite-vacii, tg pe mai toate cimpiile, a margini de pace gi sub ri $i poart& pe tulpina inalt&é o um- bela floralé de un Y galben deschis, cu un parfum slab. Forta ei curativa este egala in valoare cu cea @ Primulei officinalis, putind fi folosité exact in acelasi fel. O alt subspecie, Primula auricula, cunoscuté sub denumirile de urechea-ursului, ciubotica-cuculul, cit ica-ursulul, urechea-goarecelui, urechiuge, este O planta alpina, care se afia sub stricta ocrotire a legii, neavind deci voie sé fie culeasa. Affindu-ma intr-o societate, vecinul meu de masa mi-a povestit ca este la ae la cura, Aceasta fusese ultima sa speranta. intrucit cura se apropia de sfirgit pr i fr& nici un rezultat, nu stia ce s& mai faca. In ciuda somniferelor foarte puternice, nu pues dormi. Neustoot din Linz gi Viena nu |-au putut elibera de acest calvar: Cind se inde seara in pat, mort de oboseala, il cuprinde o durere de parca i-ar stinge cineva ° Higard aprins& pe Partea anterioara a labei piciorului. Din aceasta cauza este fizic gi sufletegte la pmint gi in pragul disper&rii. lam spus ca stiu un ceai excelent contra In- somniel. Dar va avea ef oare efect imediat din pricina administrarii indelungate a unor ‘somnifere dintre cele mai puternice? - A incercat. Am facut cunostinté pe 7 decembrie 1976. Sapte zile mai tirziu am mers fn vizit& la niste amici de-ai rit care Poicau comuni- 15 cat inc& din ug& bucuria c& prietenul nostru comun isi recapatase somnul. in acelas! timp fi disp&ruse si durerea din laba piciorului. Ceaiul fl ajutase sa-si, regase: sAnatatea in cel mai scurt timp, inlaturind gi toate tulbur&rile nervoase. Medicul care-| trata l-a rugat apoi s&-i dea reteta acestui ceai special contra insomniel: 50 grame de ciubotica-cucului Se opareste 1 ingurifé (cu virf) 25 grame de flori de levantica din acest amestec cu 1/4 Iitru de apa 10 grame de sunatoare si sé lasa sa stea 3 minute. Ceaiul se 15 grame de con de hamei bea foarte cald, in inghifituri mici, 5 grame de radacini de odolean fnainte de culcare. Se poate indulci cu putina miere dupa gust. Ceaiul ar trebui preferat oric&rui somnifer chimic. Acestea din urm& distrug sistemul nervos, in timp ce cealul inl&tura toate tulburarlle nervoase. Mama mea culegea In fiecare primavar& ciubotica-cucului pentru ca stia ce influ- ent linigtitoare are asupra inImii si a nervilor. Se aduna intreaga umbel floral su- perioar&. Preotul Kneipp a fost un mare adept al acestei flori. Exist o fotografie de-a lui fh care poate fi vazut cu ciubotica-cucului in mina. Prin efectul ei depuratly, clubotica-cucului elimina toate substantele toxice care duc la artrité (guta) gi boll reumatice. Preotul Kneipp afirma: Cine are predispozitie spre boala articulatillor sau afectiunea membrelor (infelege prin aceasta artrita si reumatismul) s& bea zilnic 0 pe- rioad& mai lunga de timp una pind la doua cesti cu ceai de ciubotica-cucului. Durerile puternice se vor atenua si cu timpul vor disp&rea complet." Ceaiul de ciubofica-cucului este in plus gi un mijloc excelent de intarire a nervilor gi de tonifiere a inimii, calmeaz4 migrena si durerile de cap pe bazé nervoasa, are un efect iesit din comun asupra inflamatlei mlocardului, a hidroplziei si a tendintei spre apoplexie. O fiertur& de radacini, amestecata cu miere, d& un ceai pentru rinichi care ajuté la eliminarea caleululul vezical (pletrel la vezic’). Se recomanda urmatorul ceai depurativ de primavara: Se foloseste 1 lingurita (cu virf) din 50 grame de ciubotica-cucului acest amestec la 1/4 litru de ap&, plan- 50 grame de mladite de soc tele se oparesc si se las sé stea 3 15 grame de frunze de urzici minute. Se beau in timpul zilei 2 cesti, 15 grame de radacini de papadie inghitituré cu inghifituré; ceaiul se induiceste eventual cu putina miere. (Prin mladite de soc se inteleg mugurii tineri, care tocmai rasar pri vara!) Performante foarte bune in afectlunile inimit realizeaza vinul de ciubotica-cuculur, pe care ni- putem prepara singuri primavara. Se umple o sticlé de 2 litri cu flori proas- pete de ciubotica-cucului (umbelele florale intregi), fara a se ‘indesa, iar deasupra se tearna vin alb natural, curat. Florile trebuie s& fie acoperite. Sticla se las, astupata usor cu un dop de pluté, sa stea 14 zile in soare. In afectiunile cardlace se ia din cind fn cind cite 1 fghitituré de vin, cardiacii pot s bea pind la 3 linguri pline pe zi. MODURI DE FOLOSIRE Infuzie: Se opreste 1 lingurité (cu vir) de plante cu 1/4 litru de apa gi se lasa 88 stea putin Vin pentru Inim&: Modul de fabricare gi folosire se cauté la fragmentul Tespectiv din text! Ceal pentru dormit: Modul de amestecare si de utilizare se caut& la fragmen- tul respectiv din text! Ceal de primavar& (depurativ): Modul de amestecare gi utilizare se cauta la fragmentul respectiv din text! COADA-CALULUI (Equisetum arvense) Denumiri populare: barba-ursului, bota-calului, bradisor, coada-iepei, coada-minzului, nod&tic&, opin- tici, parul-porcului, siruglité. Primavara timpurie, din rizomul care cregte adinc ies mai fntfi tulpinile fructului, colorate maroniu, rodi- toare i purt&toare de spori.Abia mai tirziu apar frun- zele verzi gi inalte de pind la 40 centimetri, care se aseamana cu niste br&duti cu forma reguiaté. Coada- calului se pe cimpuri, terasamente de cale feraté si povirnisuri. Acea varietate care cregte pe pamint argilos este cea mai tamaduitoare. fine, tn functie de locul de amplasare, 3-16% acid silicic care Produce un efect curativ foarte bun. Bineinteles c& se va evita planta de pa ogoarele ingragate chimic. Coada-calului cu ramurelele foarte fine creste cu pecaders| in paduri si liziere. $i aceasta varietate are pl ie leac. In medicina popularé, aceasta planta medicinalé a fost apreciat& incA din timpuri indepértate, in special datorita forjei sale hemostatice (care are propristatea de a opri pemoragia) si a reusitelor in cazul bolilor renale gi vezicale grave. Totusi, ea a fost data uit&rii in decursul vremurilor. Chiar preotul Kneipp, marele nostru medic naturist popular, a fost acela care a readus coada-calului la importanta sa anterioar&. El o declar& dr wunic&, de nefnlocuit si inapreciabila" in cazul hemoraglllor, al varsdturllor cu singe, al afectlunilor vezicale si renale, al pletrei gi nisipulul. ,In o mie de afectiuni’, scrie el, in rani necrozate, chiar in abcese canceroase sau osteoporoz, coada-calului obtine performante iesite din comun. Ea spala, curata, di i, arde, indep&rteaz& tot ce este stricat. Adesea, planta umeda, cald& este fnvelita tn cirpe ude sipusa pe locul care trebuie s& se vindece." ° Preotul elvetian Kdnzle afirma c& toti oamenii incepind de la o oarecare virst& ar trebui s& ia zilnic ca bauturé permanent& o ceagc& cu ceai de coada-calului, Atunci toate durerile reumatice, artritice gi nevralalce, ar disparea, fiecare om ar avea un apus de viajé s&natos. Povesteste cd un bat de 86 de ani a fost eliberat datorita unel bai cu aburi de coada-calului de o durere fngrozitoare provocaté de o formare de calcul si c& a mai trait fnc& multi ani. Preotul fan mai spune: ,Cele mai puter- nice hemoragli si vars&turl cu singe le va vindeca planta, luat& intern sub forma de coal in timp scurt, ba chiar aproape pe loc." In cazul racelilor vezicale gi al durerllor spagtice nu existé un remediu mai bun decit o infuzie de coada-calulul ai c&rei vapori sint Asati s4 acfioneze asupra vezicii, tnvelindu-se bolnavul 10 minute fntr-un halat de baie. Repetind aceast& procedura de 7 citeva ori, se produce o disparitie treptata a rulul. Batrinii care deodaté nu mai pot urina 3 $e zvircolesc de durere, tntrucit urina nu iese deloc sau doar picdturé cu icdturd, sint eliberati de chin grajie acestor aburi fierbinti de coada-calului, fara ca medicul sa-i sondeze. in cazul nisipului la rinichl, al calcululul renal si vezical (pistrei la rinichi gi la vezica) se fac bai de sezut fierbinti cu coada-calului, indu-se in acelasi timp ceai cald de coada-calului in inghifituri mici si finindu-se urina, pentru a o i in cele din cu presiune. In acest fel, piatra se elimina de cele mai mutte ori. In leg&tura cu aceste jndruméri am primit scrisori care nu fac dectt s& confirme cele de mai sus: Metoda a dus la eliminarea calcululul renal, respectivii cameni se simt bine gi nu-i mai jeneaz& nimic. in situatii in care alte mijloace diuretice nu au avut efect, coada-calului a ajutat, ca de exemplu tn retenflile de ap& in pericard, in pleuré sau jn tulburarile renale de dupa scarlatina gi alte boll Infectioase grele cu deregldti in eliminarea apei. Dup& ce bolnavul a suferit de una din aceste boli, un tratament cu coada-calului este un mijloc excelent att intern cit si extern pentru a ajuta functionarea normala a rinichilor sia vezicii urinare. O singur& baie de sezut cu coade-calului face minuni in Inflamatllle bazinetulul renal gl in plonefrita. Pentru aceasta se foloseste — deci numai ca uz extern - coada- calului cea tnaltS, care are niste tulpini de grosimea jetului gi creste in cimpiile miastinoase si pasunile alpine si care aduce o ugurare in cazul acestor matadii. O buna cunostin}é de-a mea a zécut ‘sptmini gi luni Mntregi in spital la Innsbruck cu O grav’ inflamatie a bazinetului renal. Neintrezarind nici un sfirsit al suferintei, mi-a trimis. de-acolo un semnal de alarm&. Am sfatuit-o s& fac& o baie de gezut cu coada-calulul. La pufine zile a sosit o scrisoare: ,Mi-ai salvat viata. Sint acas. Bala de gezut cu coada-calului mi-a luat tot raul, dindu-mi forfe noi." ‘oada-calulul cea fnalt&, cu tulpini groase cft degetul, culeasa de pe cimpii mlastinoase si paguni alpine are vole sa fie folosité numal pentru bai de sezut. Pentru uz intern, ‘deci prepararea ceaiului, se ia numai planta culeas& de pe ogoare, drumuri de fara gi liziere. Dup& o nastere grea se poate fntimpla ca la tinerele mame s& apara tulburarl de vedere, cauza constind bineinteles fh faptul ‘c& la nagterea unui copil rinichit femeli au avut de suferit si el. Baile de. gezut cu ‘coada-calulul actioneaz& din exterior tn sensul provocarii unei ing sangvine a rinichilor, care trage presiunea rinichilor din ochi, fn aga fel fncit tulburarile de vedere dispar treptat. Marele medic german dr. Bohn, adept al lui Kneipp, laud& coada-calulul si puterile sale: ,Pe de o parte, coada-calului este un mijloc impotriva hemoraglilor, pe de alta ~ aceasta in masura cea mai mare ~ un leac pentru rinichi. Dup& consumu it iei de Coada-calului se elimina cu usurinta si din abu ‘© urin& fnchis& la culoare. In caz de hidropizie este un remediu rapid si eficace." Cind nici un alt mijloc diuretic nu-si mai face efectul, se dau deoparte toate celelalte ceaiuri de plante si se beau 4-5 zile cazuri rebele pind la 6 zile) ih gir cite 5-6 cesti cu ceai de coada-calului, dar numai th ‘nghitituri mici, repartizate pe parcursul thtregil zile. Practica arat& ca fn cele mai multe cazuri urina se va elimina. in cazul unor eruptli cutanate (de plele) insotite de mincarimi, chiar daca sint cu cruste sau cu puroi, ajut& spalaturile si ‘compresele cu infuzie de coada-calului. Spaléturile si baile cu coada-calulul sint de folos si in cazul Inflamatiilor purulente ale patulul unghillor, in cel al picloarelor cu ulcer varicos, al osteoporozel, al ranilor vechi $i care nu se vindecd, al ulcerafillor canceroase, al stratulul cornos de la c&lcti, al fistulelor gi pecinginei si al altor eczeme, cit si al lupusulul. Se poate aplica gi planta oparita, thvelité caida fh cirpe. Pentru a combate hemorolzil durerogi_si hodulli hemoroldall se aplic& un terci de plante proaspete, care se face astfel: Se 18 spalé coada-calului proaspata si se farimifeaza bine pe un fund de lemn pina se formeaza un terci. ‘ in hemoragii nazale continue se pune o compresa cu infuzie rcité de coada- caluiui, Ca mijloe hemostatic, ea ajuté in hemoragiile pulmonare, in metroragil (hemoragll uterine neregulate), in hemoragille stomacale gi ale hemorolziior. Aici este nevole, fireste, de in ceai mai concentrat. In mod normal se calculeaza pentru 1 ceasca (1/4 litru) 1 lingurifé cu virf de plante, fn cazul hemoroizilor se pun ins& 2-3 lin- gurite cu virf la 1 ceagc3. Coada-calului ajuté, combinaté cu venttilica, in combaterea arterlosclerozei si a amnezliel prin efectul ei depurativ. Poate caracterizaté drept mijlocul cel mai bun de prevenire a cancerulul. Tinctura de coada-calului este i un remediu deosebit de bun contra picloarelor care transpir& (a se vedea ,Moduri de folosire’). Picioarele spalate si uscate bine sint frictionate cu aceasta tinctura. {ln plus, trebuie s& se bea zilnic, dimineata, pe stomacul gol, 1/2 or tnainte de micul dejun, 1 ceasc& cu ceai de coada-calului. La fel de bine ajuté contra transpiratiei picioarelor si baile de picioare cu coada-calului (a-se vedea ,Moduri de folosire"). Pentru a combate matreata, parul se spal zilnic cu infuzie de coada-calului, dup& care se maseaz& cu ulei de masline de calitate. Matreata va disp&rea foarte curind. Coada-calului amestecat& cu sun&toare, op&rita si consumat& 1-2 cesti pe parcursul zilei, in timp ce seara se maninc& hrana solid’, ajuta impotriva Incontinenfei urinare. Se recomanda ca apa de garaare in amlgdallte, inflamafil ale mucoasel bucale, stomatite ulceroase, singerarl ale ginglel eee fistule 91 polipi in ce- Tul gurii i git. Femeile care au scurger! ar trebut sa ide pozut cu coada-calului. trebuie uitat cd aceasti plant& medicinald este unul din leacurile pulmonare cele mai bune, atit in caz de brongité cronica, cit si de tuberculoz& pulmonara. Prin consumul regulat de ceai se obtina o ins&inatosire a plaminului tuberculos prin aportul de. acid silicic, dar si inl&turarea slabiciunil generale existente in decursul bolii pul- monare. Noile rezultate ale cercet&rilor fndreptéitesc, conform botanistului austriac Richard Wilifort, s& se presupund ca prin utilizarea mai Indelungata a ceaiului de coada-calului, tumorlie maligne sint stopate in cresterea lor si in cele din urma facute s& dispar. Chiar polipil organelor pelviene sau cei rectali sau inflamatilie bursei sinoviale se combat in acest chip. In plus, se folosesc fn anumite cazuri comprese cu aburi de coada-calului si bai de gezut cu coada-calului. Aceste comprese cu aburi ajuta gi fn durerile stom: pastice, in crizele hepatice (de ficat) gi billare (ale veziculei biliare) sip blocajele dureroase care dauneazé activitatii cardiace prin presiunea lor ascender La‘19 decembrie 1977 am primit un telefon de prin zona Steier. Era vorba de un fermier de 49 de ani, cdruia fi apdruse fn talp& o umflaturd tare care-i pricinuia dureri mari. Nu mai putea s& calce. in spital a fost tinut citeva zile si trimis iarasi acas&. L-am sfatuit s-si pun& comprese cu aburi de coada-calului care dizolva chiar si tumorile maligne. Va puteti imagina ch am fost de surprinsa cind mi s-a telefonat pe decem- brie, deci 3 zile mai tirziu, c& umnfi&tura disparuse complet. Pielea era reel flascd $i a [a pipalt iar umflétura tare nu se mai simtea. Un nou miraco! din farmacia ymnuluil ‘Am putut constata din experient& c& si cele mai grave discopatil dispar foarte rapid cu ajutorul ballor de gezut cu coada-calului, dac& nu au luat nagtere prin blo- carea unui nerv. Radiografille arat& coloane vertebrale uzate din cauza virstel, la care tns& nu se vede nici o cauz& care s& stimeasc& dureri. Presiunea unui rinichi dereglat, care, dupa cum a dovedit-o experienta, actioneaz& ascendent, se plaseaza in nervii de la suprafaté care merg de-a lungul sirei spinarii $i pricinuiesc aceste durerl. Deci nu este vorba de discurile intervertebrale, ci de presiunea éxercitaté de rinichi asupra 19 nervilor care sint deschisi. © baie de sezut cu coada-calului Indeparteaza imediat, prin efectul sau in profunzime asupra rinichilor, presiunea lor ascendenta. O femeie in virst& de 38 de ani se trata de trei ani de dureri de disco, . In loo s& simt& 0 ameliorare, durerile se accentuaser& si femeia a intepenit de tare in zona umeri-gft, incit dimineata nu se mai putea ridicd din, pat decft cu ajutoru! unei bare pe care sotul ei i-o fixase de plafon deasupra patului. In perioada aceea am tinut 0 prelegere la gi cu aceasta ocazie am cunoscut-o. Va veti mira desigur aflind c& oe 1a scpat, lup& o singura baie de sezut cu coada-calului, de toate durerile $i de anci . Acelasi lucru este valabil in legétur& cu discopatia pricinuité de mersul cu trac- torul. Misc&rile zguduitoare nu eazA discurile intervertebrale, ci rinichil sint cei dereglati din cauza acestui rtm sacadat. la nastere de indatd o presiune ascendenta, pe care baile de sezut cu coada-calului o indeparteazd. O doamna din El era de citiva ani feap&na ca un-bat din cauza vertebrei cervi- cale. Curele anuale la dr. Zeileis din Gallspach au adus 0 ameliorare pasager@, nici pe departe ins& o vindecare. Am cunoscut-o din intimplare. Mi-a promis pe un ton nu foarte convingator c& va face o baie de sezut cu coada-calului dupa intoarcerea acas&. Foarte repede a sosit apoi telefonul, plin de bucurie: Dup& numai 10 minute de baie cald& de sezut cu coada-calului a trecut orice anchiloza. $i nici n-a mai revenit vreodat&, dup& cum am avut ocazia’s4 aud dupa mutt ani. Marele neurolog, dr. Wagner-Jauregg, spune fn scrierile sale: ,Doud treiml din tof! boinavil de nervi nu ar ajunge tn sanatoril, daca rinichil lor ar fi sandtosi." De atunci am putut s& sfatuiesc muli oameni nefericiti, care din cauza dereglarllor* tinichllor sufereau de depresiuni, manil (ide! fixe) gi accese de nebunie, sd faca bai de sezut cu coada-calului si s&-i feresc de spitalul de boli nervoase. Aici trebuie folosit Genre Ming urzic& gi coada-goricelului, gi ceaiul de coada-calului, dimineata gi seara cite 1 In ‘ulburdrlle renale grave insotite de toate efectele lor secundare trebuie intrebuinjat& pentru baile de sezut coada-calului proasp&ts; cel mai bine, dup& cum am mai mentionat, cea inalt& de pe cimpiile ml&stinoase. Pentru 1 baie este necesara © galeaté de 5 iitri plin& cu plante (a se vedea ,Moduri de folosire" ca $i »Bai de din capitolul ,Partea general’). In timpul baii de sezut, rinichii trebuie s& stea sub apa - durata baii: 20 minute! A nu se sterge dupa baie, ci a se intra fn halatul de baie si a transpira 1 ord in pat, abia apoi a se Imbr lenjeria de noapte uscata. Reincaizita, bala de gezut mai poate fi folosité de 2 ori. MODURI DE FOLOSIRE Infuzle: 1 lingurité (cu virf) de coada-calului la 1 litru de apa — se opareste, se las& s& stea putin. putin. Compresa cu aburl: 2 miini pline de coada-calului se pun intr-o sit& care se agat& peste un recipient cu ap& clocotité. Cind plantele sint fierbinti si aya moi, se finvelesc intr-o pinz’ de in gi se aplicd pe locu! suferind. A se impacheta neaparat caid! A se l&sa s& actioneze mai multe ore sau peste noapte. Tinctur&é: 10 grame de coada-calului se las& la macerat cu 50 grame de rachiu natural de secar&. Se las& s& stea 14 zile la soare sau alta sursa de c&ldura. Se agit& zilnict Bai de gezut: 100 grame de coada-calului se las& peste noapte fn apa rece, ‘in ziua urm&toare maceratul se infierbint& pina da fn clocot si se adauga la apa de baie. Durata bali ~ 20 minute. A nu se sterge dupa baie, ci a se intra umed fn haat de baie, a transpira 1 ord in pat. Apa baii trebuie s& acopere tinichii, Compresa cu terci: Coada-calului proaspata este spalata bine si farimitaté pe un fund de lemn pind se formeazA un terci. COADA-SORICELULUI (Achillea miliefolium) Alte denumiri: alunele, brédafel, ciuresica, crestéjoa crivainic, garva, iarba-oilor, iarba-strani re, prisnel, re le-albe, sorocina. cada-soricelului este o plant’ medicinalé careia nu putem s& nu-i rezervém un loc in viata noastré. Desi ea Constituie sprijinul hostru de baza in unele maladii grave, este considerata in primul rind o plant& de leac pentru fe- mei. Nu am cuvinte suficiente ca s& recomand femeilor coada-soricelului, Preotul ieee este de parere in scrierile sale; .De multe nenorociri ar fi crutate femelle, dacd ar recurge din cind in cind la coads lului!" C& este vorba despre o fata 4 care are tendinte spre un ciclu neregulat sau de o femeie mai in virsta aflat& ‘in plin& menopauza sau care a trecut de aceast& perioada, pentru oricare, fie tinard, fie b&trin’, este important sa bea din cind fn cind cite o ceasc& cu ceal de coada-soricelului. E] influenteaza tn toate privintele in mod favorabil organele pelviene (genitale) ale oricSrei femei, aga c& o femele nu face nimic mai_bun pentru s&n&tatea ei dect s&-si culeagai, cu ocazia unei plimbari prin p&dure si clmpie, un buchet proasp&t de coada- soriceiulul, Ea creste fn cantit&ti mari pe cimpil si drumuri Inguste de fara, pe la margini de paduri si de lanuri de cereale. Fiorile sint albe sau trandafiril si au fn soare un par- fum aromatic, acrigor. Florile trebuie culese fn soare puternic, c&ci atunci le cregte inutul in uleiuri volatile gi deci forfa lecuitoare. unosc o tin&ra hangif4 despre care s-a spus deodatd c& ar avea cancer la or ganele pelviene. | s-au prescris raze cu cobalt. Rudele sale au fost instiinjate de medici c& boala este incurabilé. M-am gindit la preotul Kneipp gi la nace sale in leg&tur& cu tulburarile organelor pelviene si ian recomandat tinerel femei s& bea atita ceai de coada-soricelului pe zi cit putea sa suporte. Ce mirat& am fost cind am primit, nici trei si ji mai tirziu, prin pogt& vestea c& se simte excelent gi c& incet, dar sigur. a fnceput s&-si recapete greutatea normalal in cazul une int li a ovarelor se intimplé adesea ca prima bale de sezut cu coada-goricelului s& gi alunge durerile, iar inflamatia s& se retraga treptat. La fel de eficiente sint aceste bai in Inconti urlnar& a camenilor b&trini gia copillor, ca gi fn leucoree (poala alb&, scurgeri). In aceste cazuri trebuie s& se bea ‘suplimentar ceal de coada-soricelului, si anume 2 cesti pe zi. $i la prolaps uterin se fac 0 perioada mai indelungata de timp bai de sezut cu coade-goricelului, se beau th. plus 4 cesti cu ceai de crefisoaré pe parcursul intregii 21 zile, tnghititur& cu inghititura, si se maseaz& cu tincturé de traista-cioganului zona pelviana, pornind de la vagin in sus. Miomurlle stint f&cute s& dispara cu ajutorul bailor zilnice de gezut cu coada- soricelului continuate o perioadé mai lung de timp, pina ce controlul medical va con- stata retragerea lor totala. tinar& fat& de 19 ani nu avea clclu. Medicul specialist ginecolog i-a prescris pilula, Ciclul tot nu i-a venit, in schimb i s-a mérit enorm volumul sinilor. A refuzat séia in continuare pilula. Ingrijoraté, mama ei a venit la mine. Am sfatuit-o s8-i dea fetei, zilnic, dimineaja pe stomacul gol, o ceasc& cu ceai de coade-soricelulul. Dupa patru s&ptimmni, totul a fost in regula gi aga armas gi pind astazi. Imi amintesc gi de o alta situatie asem&natoare, care a ajuns ins& un caz pentru spitalul de boli nervoase ca urmare a faptului c& nu /-a folosit nici una dintre doctoriile administrate. Din pacate, pe vremea aceea n-aveam atita experient& in materie de plante medicinale. $i in menopauzé femeia ar trebui s& recurga hot&rtt la ceaiul de coada-goricelului. Ar fi crutat& de nelinigte interioar& si de alte st&ri neplécute. Si baile de gezut cu coada-soricelului au influent& favorabil asupra sanatafi, Baile ‘de picioare cu adaos de coada-soricelului fac bine si in nevritele de la brafe gi picioare. Coada-goricelulul trebuie Ins& culeasa la ora insorité a amiezii. in cele mai multe cazuri, aceste bai ajuta deja dupa prima data, luind toate durerile cu mina". Ceaiul de oe eed este recomandat de Dr. med. Lutze in cazul scongestiei cerebrale insofite de dureri de parcé ar vrea craniul sé pocneasca, apo! Impotriva ametelii, a greturilor, a bolilor de ochi insotite de !crimarl, a durerilor acute de ochl gi a hemoraglilor nazale..." O migren&, cauzata de schimbarea vremii ‘sau de foehn, este inlaturaté de o singuré ceagca cu ceai de coada-goricelului, bauta fierbinte si incetul cu incetul; consumindu-se acest ceai in mod regulat, migrena poate s& treaca de tot. Tntruct coada-goricelului este numité in vechile c&rfi despre plante medicinale «leacul tuturor relelor", ea poate fi folosit acolo unde orice altceva pare a fi de prisos. Ea va alunga din organism prin forta ei depuratlva diferite boli care se instalaser& de ani de zile. Totul este s& se facd incercarea. Nu este fn general cunoscut faptul c& aceast& planta are o influent& pozitiva asu- pra m&duvei osoase si cA stimuleazd acolo hematopoeza (formarea singelui). Ea ajuta fn afectiunile m&duvel osoase, fh care. orice alt medicament clacheaza gi chiar In osteoporoza, dacd se fac cure de ceai de coada-soricelului, bai gi frectii cu tinctura de coada-soricelului. Aceasté plant& medicinala este un mijloc hemostatic bun in oprirea hemoraglilor pulmonare gi poate vindeca, Impreund cu réd&cina de obli- geana, cancerul pulmonar. Radacinile de obligeana sint mestecate pe parcursul zilei, iar din ceaiul de coada-goricelului se bea dimineata si seara cite o ceasca, inghititura cu inghitituré. Ceaiul este de un ajutor foarte rapid pentru hemoragille stomacale, pentru hemoroizii care singereaz& puternic, ca si pentru greutatile $I arsurile la stomac. in récell, durerl de spate sau reumatice trebuie baut ceai de coada- goricelului in cantitate mare gi cit se poate de fierbinte. Ceaiul stimuleaza $i actlvitatea renala regulat&, inl&turé inapetenta, balonarile gi crampele stomacale, tulburarlle hepatice, inflamatille traiectulul stomacal gI | inal, stimuleaza actlvitatea intes- tinal si are astfel grij& ca scaunul s4 fie regulat. Intrucit ajuta gi in tulburari circula- tori sipeaeme vasculare, poate fi recomandat cu mult& c&lduré fn anghina pecto- ral, rimlle neplacute din vagin se indepérteaza prin efectuarea unor spaléturi gi bai de sezut cu infuzie de coada-goricelului. Pentru tratamentul hemorolzllor se poate prepara o alifie deosebit de buna din flori de coada-soricelului (a.se vedea ,Moduri de folosire’). 2 MODURI.DE FOLOSIRE Infuzle: Se op&reste 1 lingurité (cu virf) cu 1/4 Itru.de apa si se las& putin in Tepaos. Tinctura: Florile de coada-goricelului culese in soare se introduc, fara a le ‘indesa, intr-o sticl& la gft, se toarna deasupra rachiu de secar& sau fructe de 38-40%; se las sé stea 14 zile in soare sau fh apropierea masini de gatit. Allfie de coada-goricelulul: Se infierbint& bine 90 grame de unt nesdrat sau ‘de unturé de’ porc, se adaugd 15 grame de fiori de coada-goricelului proaspete si tdiate marunt si 15 grame de frunze de zmeurd taiate fin, e las& s& sfite ‘scurt in grasime, se amestecd gi se da tigaia deoparte. In ziua urmatoare se IncAlzeste totul ugor, se stoarce printr-o bucata de ti- fe q] se introduce in borcane uscate, pregatite dinainte, A se pastra la ler Bai de sezut: A se [asa 100 grame de coada-goricelului (Intreaga planta) peste noapte in apa rece, a se da a doua zi fn clocot ¢i a se adauga la apa de baie (a se vedea gi ,Bai de sezut" la capitolul ,Partea generalé’). CRETISOARA (Aichemilla vulgaris) Cunoscuta th limbajul popular si ca brumairie, creférel, faina-de-in, palagc&, pleasc&, r&tunjir, umbra-muntelui, -umbrarul-doamnei, cretisoara cregte mai ales ta margini de p&duri si drumuri, povirniguri gi cimpii umede din zone mai fnalte si muntoase. Planta are frunze semicirculare, cu 7-9 lobi, o tulpina tare care nu este foarte falta $i flori galben-verzui fara str&lucire, ce pot fi vézute din aprilie pina fn iunie gi chiar mai tirziu. De ziua Trupului Domnulul (Joia Verde - s&rbatoare a bisericii catolice, n. tr.) se impletesc fn anumite regiuni coronite din ea, pentru a impodobi apoi fruntea Mintuitorulul, acasé, colful ' icoanelor. Frunzele crefigoarei stau uneori culcate la sol, iar dimineata se vede in mijiocul lor o pic&tur& de roua, stralucind ca o perl. La inalimi de peste 1000 metri gasim o varietate a cretisoarei care are partea inferioaré a frunzelor de o stralucire argintie si care infloreste atit pe teren calcaros, cit si pe cel de roc& primara. In timpul infloririi, planta este culeasd in Intregime, iar mai tirziu numai frunzele; plantele sint sate apoi s& se usuce in pod. Cretigoara este renumiti mai ales ca plant de leac pentru femei (In germana se numeste si .Frauenmantel" = mantou de dama, .Frauenkraut’ = planta femeilor sau ,Frauenhilf’ = ajutorul femeilor). Cretisoara n-ajuté numai in tulburarl ménstruale, leucoree (poala alba, scurgerl), afectiun! ale organelor pelviene g! indispozitii ta virsta menopauzel, ci, luaté la iheeputul pubert&til Impreund cu coada-goricelulul, In- fluenteaz& benefic aceasta perioada. Pentru cazurile tinerelor fete cérora nu le vine ci- clul menstrual in ciuda medicamentelor prescrise de doctor, cretisoara impreuna cu coada-goricelului (amestecate in parti egale) vor fi cele care vor reglementa aceasta problema. Cretisoara are efect astringent si vindec& foarte rapid, este folosita si ca 23 mijioc diuretic si cardiotonic, in febra pricinulté de leziuni, rani purulente gi abcese negiijate. In urma unei extractii dentare este foarte indicat ceaiul de cretigoara. Dup& mai multe clatiri ala gurii, rana se inchide tn decursul unel zile. Ceaiul de ‘indeparteaz’ slabiciunile musculare (adinamiile, mlopatiile) ¢! articulare si ajuta in anemil. in leziunile postnatale, in relaxarea organelor pelviene ale femeilor care au avut nagteri grele sau in predispozitia spre avorturl (pentru fixarea sarcinii) si fortificarea fibrelor uterine, cretisoara este de mare folos. ‘incepind cu luna a treia, astfel de femei ar trebui s& bea ceai de cretisoar&. Este un mijloc atottamaduitor in toate bolile de femel gi ajutS, fmpreuna cu traista-ciobanului, chiar in histeroptoz’ (prolaps uterin) gl hernil inghinale. in aceste cazuri se consuma fn timpul zilei, tnostul cu incetul, 4 Gasti cu ceal de cretisoaré pregattt pe cit se poate din plante proaspat culese. In afaré de aceasta, se maseaza locurile afectate cu tinctur4 de traista-ciobanului (a se vedea ,Moduri de folosire’, fa articolul ,Traista-ciobanulul', pag. 64), lar in cazurile de prolaps uterin se incepe frictionarea extern, din zona vaginului tn sus. Aici se folosesc, supli- mentar, bai de gezut cu coada-soricelului (sint necesare 100 grame de plante pentru 1 fae) noes al as 14, c&ci apa de baie, refncaizit’, mai poate fi utilizaté de 2 ori. Str&mogii nostri intrebuintau aceste plante atit intern cit si extern, pentru vinde- carea rdnilor, la epilepsil si hernii. tat un citat dintr-o carte foarte veche de plante medicinale: ,Dac& un om a avut o herie, fie el tindr sau batrin, s& puna s& fiarb& un pumn de cretisoara intr-o m&sura de apa atit cft lagi un ou tare s& fiarba gi s& bea fier- ture," “in medicina popular actuala, aceasta plant tsi ocupa iar focul binemeritat. fn special medicul naturist gi preotul elvetian Kdnzie releva aceasta: ,Doua treimi din toate operatille femeiesti ar deveni de prisos, daca planta asta de leac ar fi fost folosit& din timp gi vreme mai indelungati; c&ci ea vindec& toate Inflamafille organelor pelviene, febra, arsura, supuratla purulenté, abcesele ¢i hernille. Orice lauz4 ar trebui s& bea 8-10 zile din acest ceai; multi copii ar mai avea parte de mama lor gi multi vaduvi de sotille lor, daca ar fi cunoscut acest dar dumnezeiesc. Aplicata extern - zdrobita $i f&cut& compres — cretigoara vindecd rani, ri, taleturi. Copili care, fn ciuda alimentatiei bune, au o musculatura slaba, se fesc prin uzul continuu al acestui ceai." Cretigoara care cregte la inaltimi mai mari si are partea inferioara a frunzelor argin- tie se intrebuinteaz& mai ales in obezitate: 2-3 cesti zilnic au un efect deosebit de fa- vorabil. Ajuta si la insomnil; si diabeticll ar trebui si bea des din acest ceai. Copili deblll ¢i boinaviclogl se fortific’ vazind cu ochii, daca li se adauga in apa de baie crefigoara. La 1 baie se folosesc cca. 200 grame de ierburi (a se vedea .Bai complete", la ,Partea generals"). Combinat& cu traista-ciobanului, dupa cum este explicat fn capitolul ,,Traista-cio- banului', ¢retigoara ajut& contra atrofiel musculare si in bollle mueculare grele, In- eee Aceast& plant medicinalé extrem de valoroasa se foloseste si in scleroza multiplé. Mi s-a relatat dintr-o zona a t&rii cA ceaiul de cretisoar& (uz intern - se bea; uz ex- tern - se fac spaléri in zona inimil) a adus o ameliorare substantial a stérii bolnavului fn cazut unor grave afectiunl ale mugchlulul cardiac. Creatorul nostru, in mila SA nemérginita, a lsat s& creasc& pentru fiecare boala cite o planta; n-o s& putem niciodata s&-i multumim indeajuns pentru aceasta. 4 MODURI DE FOLOSIRE Prepararea cealulul: Se foloseste 1 lingurité (cu virf) de plante la 1/4 litru de apa, se opareste doar, se lasa sa stea putin. Compresa cu plante: Se spala o cantitate corespunzatoare de plante proas- pete, se zdrobeste pe un fund de lemn cu un sucitor de taitei si se aplic& sub forma de compresa. Adaos la bale: Pentru 1 baie completa se iau 200 grame de plante uscate sau cftiva pumni de plante proaspete, se las intr-o galeat in, apa rece peste noapte, se incdlzeste totul a doua zi si se toarna lichidul peste apa de baie (a'se vedea si .Bai complete" la ,Partea general"). DRAGAICA, SINZIENELE (Galium) Exist& mai multe soiuri de Galium: loasa (Galium aparine), numité si asprigoaré, cornatel, i lipitoare, turitd, este raspindtl pe cagere, cimpii si de-a lungul gardurilor, find de aceda ‘de farani cu erbicide. Atinge o inaitime de 60-160 centimetri, are rid&cina frunzelor verticilata (agezaté in jurul unei axe la acelasi nivel) gi umbele alb-verzui pedunculate. Datorit& tulpinii ou par aspru, aceasta planta este © ,c&f&ratoare", find numita de aceea wlipicioasa" sau siarba- lipitoare". . prtosea (Galium ‘verum), numit& gi floarea-lui-Sf.-lon, incheg! , sinziene, sinziene-galbene, smintinica, prefera indiimile, se tine drept, ajunge la o fnaltime de 30-60 centimetri gan flori galben-aurii cu mireasma puternicé de miere. Planta joritd este culeasa in iulie. ‘Sinzlenele (Galium mollugo), numite si dragaic’, peteala- reginei, sinzian’-alb&, au fiorile delicate, de culoare alb- glbuie, asemandtoare florii-miresei, un parfum amintind ugor mierea gi se intinesc foarte des pe povirniguri si margini de drum, mai mult culcate la sol deci th picioare in timpul infloririi. aoeat aod amintite sint aproape identice fn puterea lor lecuitoare. Se $i utiiizeaza fn imod, Planta aceasta care creste fn cantitati mari a fost dat& tot mai mult ultéril, Dar tocmal ei ar trebui sii se acorde o ateritie mai mare intr-o vreme in care bolile de can- cer fac ravagii. Si aici trebuie s& accentuez c& forja curativa a plantelor proas| este substantial mai mas. decl free lor, eau bolilor grave, ros ee Ey 7 7 re i. Si fh timpul iernii se pot ire proaspete de iene albe pe locur fara zapada, Sib lwba uscata. : p ‘Ceaiul de sinziene curat& rinlchil, fleatul, pancreasul 91 splina de factorii pato- geni. Cei ce sufera de tulburdri ale sistemulul limfatle ar trebui ‘84 bea zilnic din acest | este indicat si in cloroza, hidropizie ae Junghiurl Intercostale. Folosit extern, ajut& foarte oe ‘in toate bolile de plele, in rani, furuncule $i comedoane. ‘Spal&turile calde ajuta la intinderea tenulul ofllit. $i sucul proaspat stors da rezultate bune, dac& se ung zinic cu el portiunile de piele bolnave si se lasa s& se usuce. Medicina popular’ recomanda dragaica si in spllepse, Isterle, coree, boll de norvi, retentie urinard, nisip gl platrd la rinichl gi in urind. $i la bollle gugei alute 25 acest ceai daca se face zilnic foarte muita gargar&. O femeie mi-a relatat c& a scpat astfel co gua, de boala glandel tirolde. - Ma intiinesc anual, intr-un hotel al bailor Kneipp, cu o pereche din Viena/MOlding, cu care sint prieten&. Cind ne-am revazut fn anul 1979, am constatat’ c& sofia fécuse 0 pug destul de vizibilé. Se temea de operatie. am recomandat dragaica. Se face in- ie $i se foloseste calda ca gargara ac de foarte multe ori pe zi. In luna februarie 1980 ne-am fntitnit ares! gi iat, gusa disparuse. Mi-a povestit, in culmea fericirii, c& sotul ei fl adusese des dragaic& proaspata; inca de la inceput simtise cum i se micsora ous. pind ce a disparut complet. in ultima perioadé de timp s-au fmultit cazurile de paralizie a corzilor vocale. Se pare c& ar fi vorba aici de o viroza. jara si clatitul cu ceai de dr&gaicd sint de un rapid ajutor. Dup& preotul elvetian Kilnzle, acest ceai este un leac de incredere in cele mai grele boli de rinichl sau plonefrite (puroi la rinichi), chiar atunci cind nimic altceva nu mai da nici un rezultat. Foarte eficace amestecul de dragaic4, splinuté- de-padure si urzic&-moart&-galbena in parti egale. In acest caz, efectul se manifesta foarte iute. El vorbeste de 14 zile. Se face infuzie de dragaica si se bea 1/2 cet pe stomacul gol, 30 minute ihainte de micul dejun, iar restul pe parcursul zilei, Inghittura ifiturd. In caz de boala grea trebuie one en pe zi. Drdgaica a fost foarte apreciaté in vremurile ji de femeile cu afectiuni uterine. Ea li se punea femeilor tn pat cind se declanga nagterea, pentru a le micgora durerile faceril. Aceast& credinté s-a transpus apoi asupra Fecicarei Maria. Maica Domnului a folosit dréigaica tn loc de paie pentru culcusul ei sfint. Se mai spune-ca ar fi pus pruncului.Isus drégaica th loc de perna moale fh iesle. O legenda din Silezia rela- teazA c& Sfinta FecioarA a luat drégaica pentru c& este singura pe care magarul n-o maine Asta este adevarat. Desi dragaica este c&utata de vaci, porcii si magaril o re- Preotul Kiinzle istorisegte in scrierile sale despre un b&rbat de aproximativ 45 de ani care suferea de o grava boala de rinichi ce se tot inrautatea. in cele din urm& a trebuit s&-i fie scos un rinichi. $i celdlalt rinichi se umpluse de puroi si nu mai putea functiona normal. Atunci omul s-a pus pe o cura de dragaic&. A baut zilnic 4 cesti din amestecul ce plante pentru ceaiuri mentionat mai sus, adic& dragaica, splinuja-de- role urzici-moarta-galbend in parfi egale. A luat de mai multe ori pe zi cite o .ghititur’, iar consecinta a fost c& boala i-a trecut complet. Acelagi amestec de cealuri sere and si in scleroz& renala sau alte boll grave de rinichl. In timp ce cunoscutul botanist austriac Richard Willfort atrage atentia tn cartea sa ,Gesundheit durch Heilkrauter' (Sanétate prin plantele medicinale) asupra faptulul c& b&utul ceaiului de dragaica gi clatitul cu el sint un mijloc excelent in cancerul limbii si c& sucul proaspat stors gi amestecat cu unt ajutd fn ulceratll canceroase de tot felul si in boll de plele de naturé canceroas&, dr. Heinrich Neuthaler scrie in ,Das Krduterbuch’ (Cartea despre plantele medicinale) urmatoarele in leg&turé cu dragaica: ,Dragaica alb& este in unele repu recomandata si astazi impotriva cance- rului, lucru nepermis c&ruia treouie s& ne impotrivim cu hotarire." As dori, stimay cttitori, s& va expun acum cfteva dintre experientele mele proprii legate de raga pentru ca s& apreciati singuri. Cu aproximativ zece ani in urma, am auzit despre imbolnavirea unui medic stomatolog din Linz de cancer al limbli, Dup& operatic si&bise foarte tare si trebuia s& se ducd la Viena pentru raze. L-am sfatuit s& fac gargara cu ceai de dr&gaic&. O sAptémina mal tirziu am aflat deja ca razele nu-i mai erau necesare si c& bolnavului fi era mult mai bine. Curind s-a vindecat complet. Ceva mai tirziu am aflat despre o femeie de 28 de ani, bolnava tot de cancer al limbil, A fost sftuit{ s& consulte un medic din Karnten. Acesta i-a promis ¢& 0 vin- 2 = * Unele dintre denuratle popular in limba germend ale acest’ plants medicinal se referé a Malca Domnuli, cum arf Lebfravenstroh, adled piel Malli Dorsnuiu! gi Mars Bettstoh, dec! plale pert culeupul Meri (0. t). 26 deca fn cinci ani complet si i-a prescris un ceai de’ plante pe care boinava mi La aratat laun moment dat. L-am recunoscut ca fiind ceai de drégaica. Pentru ao ‘scuti de atitia bani aruncati pe calatorile la Karnten gi pe alte cheltuieli, i-arn arétat Gragalca fn natura ca sa gi-0 poata culege singura. S-a vindecat de aceast& boala groaznica. jncd un exemplu: Era it de martie cind o femeie tin&ra din Viena mi-a povestit c& mama ei, in virsté de 63 de ani, este grav boinava si se afl inaintea unei a doua operatii care trebule s& aib& loc pe 19 aprilie. Bolnavei fi crescuse deodaté, cu 0 Jumétate de an in urma, o tumoare canceroasa pe laringe. Doctorul nu-i spusese atunci adevarul, descriindu-i boala ca find 0 formare de gusa. Astfel, bolnava ajun- sese la prima operatie. Timp de gase luni totul decursese normal. Acum-aparusera ‘nsd la braful sting dureri fantastice, care nu conteneau zi $i noapte. Mina era umfiata, bolnava nu-si mai simtea mina si bratul, nemaiputind fine nici m&car o foaia de hirtie. Pentru a-i usura durerile, medicul primar care o operase prima dat& propusese 0 a doua operatie, care trebuia, dupa cum am mai spus, s& aib& loc la 19 aprilie gi la care sa-i sectioneze un nerv dintre gft gi clavicula pentru a o elibera macar de durerile cele mai insuportabile. Doctorul sustiriea c& nu mai exist& nicl un alt ajutor medical. Totugi, eu am sfétuit-o pe femela respectivl sA bea ceal de dragaica si sa facd gargara cu el. Iam mai recomandat un amestec - cu efect de tmpiedicare a formarii cancerului - de ceaiuri de plante, gi anume 300 grame de filimicd, 100 grame de coada-soricelului $i 100 grame de urzic& (11/2 litru pe zi, cite 1 Inghititura la fiecare 20 minute), precum gi ungerea ¢i frictionarea cu alifie de drégaic’. VA puteti imagina mirarea gi bucuria mea cind am aflat c& durerile Incetaser& dupa 4 zile! Inainte de 19 aprilie, femeia a inceput 8é-si simta iarsi mina si bratul, putind s& le miste. Medicul primar. a fost vizibil surprins cind fiica ei |-a rugat s& nu mai efectueze a doua operatie. A ramas impresionat atunci ind i-a reletat fidel despre tratamentul cu plante medicinale si i-a spus: «Mama dum- neavoastra sA continue asa!" Am aflat dupa citva timp ca femeii fi merge ,stralucit! - citez exact cum mi s-a comunicat - si c& poate deja s4 se ocupe de gospodirie gi de familia ei de rca persoane. $i tratind ulceratiile canceroase se pot obtine vindecdri. in. ultimul timp s-au ‘inmulttit bollle maligne de plele care se manifest& sub forma unor pete Intunecate, bine conturate si aspre. Se presupune c& ar fi vorba de o boala infectioasa. In acest caz, tratamentul cu suc proaspat de dr&gaica ¢i alifie de filimic& da rezultat. Simultan trebuie folosit ins& neapérat ceaiul depurativ de filimica, urzic& $i coada-soricelului. ‘O femeie din Austria superioara avea un nodul in cerul gurii, care-i pricinula dureri Ingrozitoare tn toaté gura. Clatindu-se cu ceai de naa a scapat in 4 zile atit de nodul cit si de dureri. Afirmatia ca folosirea cragaice) astfel de boli este ,un fucru nepermis" nu poate sta deci in picioare. Este insa sigur c& nu numai plantele aduc aju- tor, ci. si atotputernicia Domnului, La urma urmei, totul este fn miinile Domnultui! MODURI DE FOLOSIRE Prepararea cealulul: Se foloseste 1 linguritaé (cu virf) de dragaica la 1/4 litru de apa, se op&reste, se lasd sa stea putin. Suc proaspat: Se spala dragaica proaspata gi se stoarce, ch este inca fn stare ‘umeda, cu ajutorul storcéitorului electric de uz casnic, Prepararea alifiel: Sucu! proasp&t este amestecat cu unt la temperatura camerei pind se formeazé o pasta alifioasa care se pastreazé la frigider. FILIMICA (Calendula officinalis) Filimica ocup& un loc de seama printre plantele indigene. Ea are numeroase denumiri populare, cum ar fi: boance, calce, c&ld&rus&, coconife, fetigc’, floare- galben’, galbenioare, le, ochi-galbeni, rosioara, rujinic’, salomie, stincuté, tétdisi, vizdoage. Filimica este dintre acele plante care ‘intervin, oferindu-si ajutorul, th cancer si ulcere canceroase. Se gaseste fn unele gradini la tar, uneori cregte salbatic si pe grohotiguri de panta. Fiind din nou cunoscuta si dorité fh popor, avind deci jarSsi cdutare gratie forfei el vindec&toare, nu o fntiinim doar tn grédini, ci si pe ogoare. Filimica ajunge la o fnaitime de 30-60 centimetri, capitulele ei florale stralucesc in nuante de la galben pina la portocaliu- galbui, iar tulpina si frunzele sint zemoase gi lipicioase la pipait. Exist& diferte variet&i: cu capitulele florale plino, cu staminele deschise sau inchise la culoare. Ele sint similare in puterea lor de vindecare. Dac& dimineaja dupa ‘ora gapte capitulele lor florale sint inchise, inseamna c& in acea zi va ploua. De aceea, fil era considerata inca din secolele trecute drept barometru. in medicina popularé aceasta pee ‘se culege §/ se utilizeaz4 cu flori, tulpina si frunze cu tot. Trebuie adunat& ins& pe soare str&lucitor, cci atunci puterile ei t&maduitoare ating apogeul. Filimica fi luat& proasp&t& din gr&din& pind tirziu in toamné, atita timp cit n-a fost napadita de rugind {mana} Filimica se aseam&na puternic cu arnica, fiindu-i ‘superioara fn putere curativa. Arnica n-are voie s& fie administrat& intern deci sub supraveghere medical, intructt este posibil ca ceaiul mai rue 8& dauneze bolnavilor de inima deci s& le foloseasc&, pe cind ceaiul de filimic& poate fi consumat fara a dauna. Fiind o planta depurativa, ea constituie pentru noi un alutor pretios in Icterul Infectios. Bautul ziinic a 1-2 cegti cu ceai de filimic& face minuri. Filimica are efect de curafire, stimuleazé clrculatia singelul gi grbeste vindecarea r&nllor. Un om a intrat cu mina fntr-un fierstr&u circular si durerile de pe urma ranii nu au ‘Incetat nici dupa iesirea din spital. Auzind aceasta, Lam sfatuit s& apeleze la‘alifia de filimic&. A fost entuziasmat de efectul acestei pomezi si'mi-a comunicat c& durerile care-i pricinuiser& multe nopti nedormite au trecut fn scurt timp. De atunci, sofia lui planteaza iardsi filimica in . Affindu-ma intr-o vi fn Muh\viertel, gazda mi-a aratat picioarele ei pline de varice. Am luat fiimic& din gr&din& si am preparat alifia. panes i le-am aplicat imediat’ pe gambe (resturile pot fi refolosite de 4-5 ori). Pe urma, femeia a intins zilnic alifia, cu 0 grosime cit muchia lui, pe © bucat& de pinza pe care gi-a legat-o de gabe. Veti fi uimiti auzind c& patru s&pt&mini mai tirziu, cind t-a vizitat la rieskirchen, varicele fi disp&rusera. Ambele picioare aveau iaragi o piele frumoasa, neted&. O c&lugaritd mi-a relatat c& sfatuise o femeie batrind pe care o remarcase pe strada din cauza varlcelor deosebit de mari s4 se trateze cu alifie de filimic&. A fost surprins& cind acea femeie i-a ar&tat, o |un& mai tirziu, in culmea fericiri, picioarele. Toate varicele disparuser& si pieled isi recpatase netezimea. Allfia aceasta ajuta foarte rapid si In flebite, ulcere varicoase care nu se vindecd, fistule, jeraturl gi arsurl. Alifia $i resturile de pe urma prepararii ei se folosesc la leziunile ulceroase ale sinului, chiar daca sint maligne (cancer mamar).. Unei cunostinje a trebuit, deodat’, s& i se extirpeze sinul. In timp ce se afla inca in spital gi tofi ne fceam griji in legaturé cu starea ei, i-am pregatit alifie de filimicS. Cu aceasta alifie si-a uns mai tirziu uriaga ran’ ramas& de pe urma operatlei, drept care ma&rimea rani s-a redus mult. Cicatricele ei au dovedit la consultul postoperator 0 vindecare atit de frumoas& tn comparatie cu cele ale altor paciente, ‘ncit n-a mai fost necesara deci partial radioterapia. ‘Aifia de flimicA este de mare ajutor gi atunci cind piciorul este n&padit de clu- percl, Multe scrisori mi-au confirmat acest lucru, chiar fn cazurile fn care dadusera greg toate metodele incercate pin& atunci. $i infuzia de filimicd proaspaté poate fi folosit& cu succas in aceasta boalé. Daca o astfel de micozd a cuprins zona vaginu- ul, trebuie facute spalaturi sau bai de gezut. Se iau ‘50 grame de filimici uscate sau de 2 ori cite-2 mini pline de filimici proaspete pentru fiecare baie de sezut. O femeie din Stuttgart mi-a scris c& sotul ei suferise de o clu rea la picior. Ce nu incercasera! Baile, alifille si pudra nu daduser& nici un rezul Atunci au tncercat cu alifie de filimic&. Dup& opt zile, locurile deschise s-au vindecat gi aga au ramas. Nu-i minunat? Pe finga allie ar trebui preparata si o tinctura de flimic& (a se céuta refeta la «Moduri de folosire"). Aceasta tinctur&, diluata cu apa fiart&, este foarte potrivita la compresele preparate pentru rani, contuzil, hematoame, rupturi musculare, ba chiar pentru ule cerafii purulente sau de natura canceroasa, pentru rani deschise din cauza escare- for, pentru umfléturi, abcese gI pustule. Nu numai preotul Kneipp s-a zbatut pentru a impune filimica drept un mijloc fi- toterapeutic de vindecare.a ulcerafillor canceroase, ci gi medici cunoscuti ca dr. ‘Stager, dr. Bohn, dr. Halenser si alti. Dr, Bohn citeaz& aceasta planta ca fiind cel mai important mijloc curativ fn bolile canceroase, atunci cind nu se mai poate interveni pe cale chirurgical si recomand& s& se bea ceai de filimic& © perioad& mai lungé de timp. Sucul proaspat stors al filimicil poate fi folosit cu mare succes chiar in cancerul pielli, Hemangiomul uns vreme mal ‘jndelungata de citeva ori pe zi cu suc proaspat de filimic& poate fi facut s& disparé, la fel fren din (sub forma de pata colorata) sau keratoza senlla (petele de batrineje). $i le aspre de natura can- cero de pe plele pot fi astfel indepartate. Recent, medicul si cercet&toru! ameri- can, dr. Drwey, a atras atentia asupra puterii curative unice a filimicii la cancer; a putut consemna reusite tamaduitoare foarte bune. Ceaiul de filimicd se administreaza intern i in boli intestinale, in crampe gl ulcere stomacale, in inflamatii ale colonulul, hidropizie J Teprezint&, de asemenea, un mare ajutor in viroze i Infectii bacterlene. Ce efect minunat are folosirea cealului proaspat de filimica reiese dintr-o declaratie pe care mi-a facut-o un medic: ,.O fete ‘de doi ani si jumtate se cam Imbolnavise dupa repetarea vaccinului antipoliomielitic; avea diaree cronica, siabise, se constatasera 0 sc&dere evidenté a vederi 9 tot falul de greutdti de nutritie. La un consult clinic se determinase tn cele din urma ca ar avea paratifos, motiv pentru care fata era finuta ‘sub observatie medicala, Dupa o folosire de o saptimina a ceaiului preparat din flori proaspete de filmic a administrarea unul numar mic de medicamente homeopatica, copilul s-a refacut in mare masur&. Rezultatul analizei facute imediat si repetate de 3 ori a ma- teil food, ‘in vederea depist&rii agenfilor patogeni ai tifosului, a fost pentru prima negativ." Deoarece filimica d& rezultate bune fh Icterul Infectlos, este un leac excelent gn bolile de ficat. Florile, frunzele si tulpina sint oparite cu apa clocotita, iar ceaiul se nefndulcit. La bolile enumerate mai sus se pot bea Sac pe zi, aproximativ 1 lingura la fiecare sfert de ora. Se obtine un mijloc vermifug se prepara un ceai din 1/4 I. tru de apa gi 1 lingura pind de flori de filmic. Sucul tulpinilor proaspete indeparteaz& verucile (negil) 9i scabla (rila); daca infuzia se fierbe si locurile atinse sint imbaiate in ea, atunci se vindecd eczemele gl inflamatilie ganglionilor. Ceaiul, consumat zilnic, are efect depuratlv. Persoanelor care folosese ochelari gi care fac cite o baie de ochi cu ceai caldut li se intiregte vederea. Spalaturile cu infuzie de filimica gi coada-calului, 29 amestecate in parti egale, ajuta in ulceratil $i tumorl canceroase, la picioarele cu ul- cer varicos, in osteoporoza, in abcesele coapsei si in ranile urite, purulente, care nu vor s& se vindece. Se ia 1 lingur& cu virf din acest amestec pentru 4/2 litru de apa. — Pentru a reliefa performantele unice ale cealului de filimic8, ag dori s& mai insir citeva tezultate concludente: O asistenté medicala care suferea deja de opt ani de o In- flamatie a colonulul igi luase ord la un medic specialist. A fost sfétuita, dupa bre mea, 8& ia ceai de filimic&, Pe parcursul a patru zile a baut, incetul cu incetul, cite cesti cu ceai de filimicd. Nici nu i-a venit s& cread& cind dupa aceasta folosire scurté tot raul i-a disparut . - O cdlugarit& mi-a povestit c& suferea de dlaree puternic’. Desi a baut ceai de musefel, nu s-a simtit nici o ameliorare. Abia cind a recurs la ceaiul de filimic& a fost inléturat raul fn timpul cel mai scurt. - O ait cdlugarit din Bavaria se chinuia deja de 15 ani cu o ciuperca la picior si avea deseori si flebite. A reusit s& ajunga, in cele din urma, prin uzul alifiei de filimica, la o vindecare a picioarelor. ~ Florile de filimica, 2 lingurite rase la 1 ceased cu ap, sint un laxatly usor. - Crustele din nas se pot vindeca usor cu alifie de filimica. Soservetc: Daca cineva nu suporta untura de porc poate folosi la prepararea aiifiei si grasime vegetala de calitate. Pentru a abtine o pomada mai alifioasd, se toarna fh ea cit este calda putin ulei. MODURI DE FOLOSIRE Infuzie: 1 linguritaé (cu virf) de plante Ia 1/4 litru de apa. Bai de gezut: De 2 ori cite 2 miini pline de plante proaspete sau 100 grame de plante uscate la 1 baie de sezut (a se vedea .Bai de sezut", la .Partea nerala’'). spaldturi 1 lingura (cu virf) de plante la 1/2 litru de apa. Tinctura: Se pune 1 pumn piin de fiori intr-un litru de rachiu natural, se las& 14 zile la soare sau la c&ldur& de cca. 20 grade. Allfie de filimicé: De 2 ori 2 mini pline de filimic& (frunze, tulpini gi flori) sfnt taiate m&runt. 500 grame de osinz& de pore hranit natural sau de untura de porc bund se infierbint& astfel de parc& s-ar pune gnifele la prajit. In aceasta untura fierbinte se introduc filimicile tdlate, se las& s& sfiriie bine, se amesteca gi se iau de pe foc. Se acoper gi se las s& stea timp de o zi, A doua zi, preparatul se inc&lzeste usor si se filtreaz& printr-o bucata de pinza sau tifon in vase curate, pregatite dinainte. Suc proaspat: Se spala frunzele, tulpinile ¢i florile si se trec, in stare umeda, prin storc&torul electric de uz casnic. LEURDA (Allium ursinum) Fiecare primavara aduce sper tn soare gi caldura. Ne simtim iarasi veseli i plini de avint, ne bucurém de prima inverzire a naturii si de voiosia lumii jlor cu intreaga fiinté, ca de un autentic dar de la Creator. In fata noi splendori verzi, ar trebui s& pdsim spre o noua cura de primavard, o curdtire gl Sepuratie @ organis- mului care duc la o improspatare gi inviorare igienic& demne de luat in seama. Mai ales leurda, numité gi ai-ciorasc, al-de-pAdure, ai-salbatic, aluti, aliu, aliu-de- iunie, leoard& sau leord&, face parte dintre acesti vestitori ai primaveri nzele, de un verde proaspat, lanceolate, lucioase, aseman&toare celor ale l&cramioarei, ies dintr-un bulb lunguiet care este inconjurat de membrane albe, transparente. Tulpina neteda, 30 de un verde deschis, impreuna cu potirul alb ajung pina la 0 insitime de 30 centimetri. Leurda creste nu- mai pe cimpii bogate in humus ¢i umede, sub tufiguri, fn paduri de foicase aes i se simte puternicul miros de usturoi chiar fnainte de a zari planta. Eli-a gi adus in popor numele de ,ai' - sélbatic, de padure -, fnsemnind usturol; acest miros exclude fara nici o indoial& orice confuzie cu frunzele lcrémioare! sau cu otravitoarea brindus4 de toamna. La inceputul primaverii, multe zAvoaie_sint acoperite cu frunzele proaspete, verzi ale leurdei. Ele rasar din paint ‘tn aprilie si mai, uneori chiar mai devreme. Florile devin Ins& vizibile abia pe la mijlocul ui mai sau in iunie, Putemice forte vindecztoare zac in ea si se spune ca si ursii Oo cauté cind ies din hibernare, pentru a-si curé{a stomacul, intestinele $i singele. Leurda contine fn esent& proprietatile usturoiului nostru, numai c& are o putere ccurativé mult mai mare. Este, de aceea, deosebit de indicaté ‘in curele depurative de primavard ¢i ajuta la vinde- carga bollior cronice de plele. intruct frunzele igi pierd forteie lecuitoare tn stare uscat&, in cura de curatire si depuratie de primavera ele se folosesc proaspete. Se pun, taiate mérunt, pe inea cu unt; tocate fin, th loc de alt condiment (nefierfe) in supa zilnica, pe cartofi, in perigoare, chiftele sau alte minc&ruri al caror gust imbunatatit altminteri cu patrunjel. Frun- zele pot fi preparate gi ca piure sau salata. intructt folosite in cantitéti mari au un gust ‘intepator, ar trebui amestecate fn piure cu frunze de urzici. Frunzele tinere se adun& in aprilie si mai, deci inainte de fnflorire, iar bulbli la sfirgitul verii $i toamna. Bulbii de Jeurda pot fi folosi{i la fel ca usturoiul. Este indicat ca persoanele cu stomac sensibil s& toarne lapte cald peste frunzele si bulbii taiati marunt, s& lase totul sa stea 2-3 ore, apoi s& bea ‘acest lichid, inghifitur cu inghifituré, Pentru a avea pe tot parcursul anului leurda in cas& si a beneficia de puterea ei t&maduitoare, se prepara o tinctura de feurd& (a se vedea ,Moduri de folosire"). Din capast tncturé se lau zinic 10-12 pic&turi in putind apa. Aceste picaturi ajuta la o memorle excelent, previn arterioscleroza i alung& multe alte afectiuni $i indispozifil. ‘Leurda are un efect foarte favorabil asupra aparatului digestiv. recomanda att la dlaree acuté gi cronic&, chiar daca aceasta este insotité de balonarl gi colici, cht si la constipatie, cack aceasta se bazeazi pe spasme interne sau pe Jenevirea in- testinelor. 1 intestinal, chiar si limbricll, mor la citva timp dupa folosirea leurdei. O dat cu imbun: ‘ea activit&tii intestinale dispar si acele indispoziti care apar ade- sea la oameni i sau la gurmanzi din cauza intestinelor lenese, inactive sau prea piine. Insomnia, tulburérile cardlace provocate de stomac, indispozitille provenite din arteriosclerozA sau hipertensiune arterlalé — ca vertijul (ameteala), senzatia de apasare (la cap), de nellnigte ¢! depresiunie = vor cada. Suprapresiunea scade En ee, Jeurda (a 8 vedea cea court de ioostet este zou ee i cu vegnice secrefil pulmonare abundente $i g t legate de acestea. Chiar in cazurile ‘de tuse rebel& Pe maete 8 de flegma de insuficienta respiratorie provocata de ea. ‘Acest leac este indicat tn tubercul pulmonara gi hidropizie, de care ‘suferd deseori cei batrini, Frunzele folosite in stare proaspaté curata rinichii gi vezica, favorizind urinarea. Ranile care se vindeca greu, 31 unse cu suc proaspat de leurda, se vor inchide rapid. Chiar si starea bolnavilor car- diovascularl se amelioreaza. Leurda este un mijloc depuratly inc& neapreciat la justa sa valoare, care se dove- deste bun mai ales pentru eplderma cronlc suferinda. Mecicul naturist si preotul elvetian Kiinzle a laudat in mod special aceast& planta: ,Ea cur&fa intregui organism, face singele s&natos, alung& gi distruge substanfele otrdvitoare. Persoanele mereu bolnavicioase, cele cu eczeme gi cu tenul fainos, scrofulogil gi reumaticii ar trebui s& venereze leurda asemenea aurulul. Nici o planta de pe Pamint nu este atft de eficace Pentru curatirea stomacului, a intestinelor si a singelui. Tinerii ar infiori ca nigte roze si s-ar deschide ca un con de brad la soare!" Kinzie arat& mai incolo c& stie familii ai ror membri erau fnainte ,tot timpul anului bol i, mergeau din doctor in doctor, erau plini de ii si eczeme, scrofulogi pe tot corpul, palizi, de parca ar fi zéicut deja in groapé si i-ar gainile ane '{ de sub pamint gi care s-au fns4natosit si inviorat dupa o intrebuintare mal indelungata a acestui dar minunat al Dumnezeiril". MODURI DE FOLOSIRE ‘Sub forma de condiment: Frunzele proaspete de leurdd se m&runtesc ca panied sau ceapa si se presara pe pline, tn supe, sosuri, salate si minearuri cu carne. Tincturé de leurda: Frunzele sau bulbii t&iati m&runt se introduc intr-o sticlé pind la gft far a se indesa, se toarna deasupra rachiu de secaré sau orice alt rachiu de 38-40% facut.in casa.gi se las& 14 zile in soare sau in apropierea masinii de g&tit. Se iau de 4 ori pe zi cite 10-15 picaturi in pl Vin de ura’ Se ia 1 pumn de frunze taiate m&runt, se las& s& dea citeva clocote in 1/4 litru de vin alb, se Indulceste dup& gust cu miere sau sirop ‘si se bea din acest vin peste zi, incet, nghitituré cu Inghititura. MACRISUL-IEPURELUI (Oxalis acetosella) Este denumit in limbajul popular si macris-de- p&dure, macrigul-caprei, macrig-pasaresc, macrigor-tri- foios, verison pita-cucului, trifoiu-acru. ul-lepurelul ‘acoper& solu! pretutindeni tn padurile noastre de foioase gi conifere cu un covor de frunze de un verde deschis, pres&rat cu flori albe, deli- cate. Privelistea sa este extrem de ochilor. Cind merg s& culeg ciuperci, mi se 8 uneori s& ma aplec dupa o frunza $i s4 0 manjinc. Florile le.adun in mai mici pentru un amestec de ceaiuri pe care Tcitez la 7. Macrigul-iepurelui nu se usuca, ci se fntrebuinteaza doar fn stare proaspata. El inlatura plrozieul rsurile la stomac) gl tulburarile hepa tice g1 digestive Pentru aceste indis} i, el se bea sub forma de ceal racit tn prealabil, in portii de cite 2 cesti pe zi. Contra lul, a nefritel, a eruptilior cu- tanate $l a viermilor, doza respectiva se bea calda. 7 Medicina ean recomanda sucul proaspét stors pentru cancerul Incipient ja ‘stomac, tumorlle si ulceratille canceroase Interne gi externe. Sucul proaspat se 32 ’ ee ‘obtine cu ajutorut storcatorului electric de uz casnic, Se iau 3-5 picaturi o dat pe ora, diluate fn ap sau ceai de plante. Pe ulceratiile canceroase externe sucul proaspat stors se unge direct. ih parkinsonism (boala lui Parkinson), sucui se prescrie in doza de 3-5 picaturi pe ora, luate intr-o infuzie de coada-goricelului, iar extern se foloseste pentru frictionarea girei spinarii. Diluarea si dozarea trebuie respectate cu strictete afft la can- cere de stomac, ulesratii gi tumori, cit si la boala lui Parkinson. MODURI DE FOLOSIRE Prepararea cealulul: Se opareste 4 linguré de frunze proaspete cu 1/2 litru de apa si se las sd stea putin. Suc proaspat: Se spala frunzele gi se store cu ajutorul storc&torului electric de uz casnic. MUSETELUL (Matricaria chamomilla) Alte denumiri: mamorit&, marariu-ofinelui, matricea, morund, mugetel-de-cimp, roman, romans romasca. ‘Creste pe ogoare, soluri argiloase, cimpii, luminiguri, costige, pe lanuri de cereale, cimpuri de porumb, trifoi, cartofi si sfecla. Valorosul nostru mugetel este izgonit tot mai mult din cauza folosirii excesive a ingras&mintelor chimice si a combaterii bu- tuienilor prin erbicide. Dupa ierni bogate in 28 ada si primaveri ‘cu mult& umezeala, poate fi intfinit foarte des. Receptaculul este, spre deosebire de al mugetelului salbatic, concav, mirosul deosebit de aromat si pldcut. Nu cred ca este necesara o descriere mai am&nuntité a acestel flori att de cunoscute. Capi- tulele fiorale terminale se colecteaz& din mai pina fn august, de preferat in soarele amiezii. Nu este o exagerare dac& citez mi ul ca pe un ,leac universal", mai ales pentru copii mici. Pruncilor li se poate da ceai de mugeta la orice indispozitie, mai contra crampelor gi a durerlior abdominale (colicl). E) ajuta si in balonarl, diaree, eruptii, dureri de stomac 9i secretil ‘stomacale abundente, tulburari men- struale (cum ar fi amenoreea) $I jun! ale organelor pelviene, in insomnil, epididimita, febra, dureri de pe urma ranilor gi durerl de di Musetelul are efect sudorific, calmant, antispasmodic, dezinfectant ‘gi antiin- flamator in Inflamatii de tot felul, mai ales ale mucoaselor. Extern, mugetelul se administreaz’ sub forma de comprese gi spalaturi in conjunctivite si alte mati ale ochilor, in eruptii cutanate care provoacé mincarimi sau supuratii, ca gargara i durerile de dinti, precum gi !a spalarea ranilor. Cind avem suparari, ar fi bine sa bem de fiecare dat cite o ceased cu infuzie de mugetel; ne-am linisti inainte ca inima s& ne fie afectata. Foarte indi este 0 perna ust ‘cu musefel, aplicata calda local. Baile si spalaturile cu mugefel au un efect calmant, cu influenfé benefica asupra jntregului sistem nervos. Dupa boli grele sau stari de epulzare va afi simti curind mai bine si linistii sufleteste. in ingrijirea dumneavoastra cosmetica s& nu uitati musetelul. Daca faceti saptaminal o bale a fejel cu infuzie de mugetel, veti vedea cum tenul dumneavoastra infloreste si culoarea fefei se improspateaza. Si tn ingrijirea 3 parului ar trebui sa folositi infuzia de mugetel, mai ales daca avefi p&rul blond. ‘Spalindu-v astfel pe cap, parul va va deveni vaporos si va c&pata un luciu frumos. Musetelul usureaz& scaunul fara a avea efect laxativ si este astfel indicat indirect Ih tratamentul intern al hemoroizilor, care pot fi tratati si extern cu alifie de musetel. Aceast& pomada poate fi folosita si pentru vindecarea ranilor. Guturaiul gi sinuzita se amelioreaz& repede daca se inhaleaz4 vapori de mugetel. Dupa un astfel de tratament trebuie stat, bineinteles, la caldura. Uleiul de musgetel era folosit inca din antichitate ca frectie contra nevraigiilor gl a reumatismului articular. La vechii egipteni, musetelul era considerat, datorité puterii sale de a scddea febra, drept floarea zeului soarelui, Numele de Matricaria este deri- vat din latinescul ,mater’ = mama, deoarece musetelul era utilizat fn bolile mamelor si ale femeilor in general! In vechile c&rti despre plante medicinale se-poate citi c uleiul de musetel alungd oboseala membrelor, iar musetelul fiert in apa gi aplicat pe vezica bolnava calmeaza durerile. . Medicul naturist Johann Kinzie relateaza despre o femeie din sat, numita vrajitoarea musetelului gi foarte cdutat& de bolnavi; a ajutat cinci persoane cu auzul slab s&-si recapete auzul, prajind o ceap&-de-mare, Urginea maritima (care se cultiva ‘in horticultur€), in ulei de mugetel si picurind de mai multe ori uleiul cald In ureche. Aceasté ,vrajitoare" facea s& se miste larasi membrele paralizate, cu ajutorul frictiunilor cu ulei de musetel. Contra durerllor de ochi punea la fiert mugetel fn sil aplica sub forma de comprese calde pe ochii inchisi, care se vindecau curind, In Continuare, preotul Kiinzle istoriseste: Un fes&tor nu mai putea dormi dectt sezind; alt- fel avea senzatia c& se sufocd. Fereia |-a privit pe om drept in ochi si i-a deciarat c& el nu poate urlna, ceea ce omul i-a confirmat. La spus s&-si pregateasca imediat o sticla mare cu vin pe care s&-! fiarb& cu musetel, din care s& bea un pahar plin dimineata si unul seara. Urmarea a fost c& a reusit s& elimine o cantitate incredibilé de urina, mai ‘Intfi tulbure, apoi tot mai clar&; in opt zile era vindecat." MODURI DE FOLOSIRE Prepararea cealului: Se opareste 1 lingurita (cu virf) de flori de mugetel cu 1/4 litru de apa gi se las& s stea putin. Adaos la bale: Pentru baile in cada se iau de 2 ori cite 2 mini pline, pentru baile fetei si spailatul parului ote 1 pumn plin de fiori de musetel; canti- tatea respectiva se opdreste gi se lasd s& ,traga". Comprese: 1/4 litru de lapte in clocot este turnat peste 1 lingura (cu vif) de musetel, se las& s& stea putin, se strecoara si se fac comprese calde. Aburi de musetel: 1 lingurd (cu vir) de mugetel este oprita cu 1 litru de apa In clocot. Vaporii se inhaleaz& stind cu capul sub un prosop. Perna cu plante: Se umple un sdculet de pinz& de in cu flori uscate de mugeel $i se insdileaz’. Se incdlzeste bine intr-o tigaie uscat si se aplic& local. Ulel de mi I: Se umple o sticl& pina la git, fara a se indesa, cu fiori proas- pete de musetel culese in soare si se toarnd peste ele ulei de masline Presate la rece. Uleiul trebuie s& acopere fiorile. Sticla se las&, bine astu- pat&, 14 zile in soare. Se pastreaza la frigider! Alifie de mugetel: 200 grame de grasime de porc se infierbinta ca pentru a frige ceva si se adauga 2 miini pline de flori proaspete de musetel; vor da tn clocot, ridicindu-se spumegind. Se amestec&, se aco- perd si se pune totul peste noapte intr-o incapere r&coroasa. A doua zi se Incalzeste Inc& o dat usor si se stoarce printr-o bucatica de pinz& de in. Din experient& a reiesit c& ce! mai bine se procedeaza astfel: Se pune © buc&itic&é de pinz& de in intr-o sité, aceasta se fixeaz& peste un vas cu cioc gsi se stoarce. Pasta alifioasa este amestecaté apoi uniform, dupa care se toarna in borcane curate. ‘NUCUL (Juglans regia) Nucul, numit in popor si nucar sau nuc-costeliv, tnfloreste fh luna mai Inc& inaintea forméril si aparitiei frunzelor. Frunzele proaspete se aduné fn iunie, nucile verzi la mijlocul lui iunie, atta timp cit mai pot fi ‘intepate usor, cojile verzi de nuca putin inainte de a se coace si de a deveni maro, iar fructele coapte in septembrie. Ceaiul din frunze de nuc este un mijioc eficace tn tulbur8rile digestive, deci in constipatie gi in inape- ter (ipsa poftel de mincare), precum si in curéfirea singelui. De asemenea, el se ‘intrebuinjeaza cu bune rezultate fn tratamentul diabetulul si contra Icterulul. 7 Q infuzie din frunze de nuc ca adaos la baie este buna contra scrofulozel si a rahitismului, contra os- teoporozei si a umflaturilor la os, ca gi a unghiilor purulente de la mini gi plcioare. ‘Spélati in caz de eczema la cap (mai ales la sugari), rofil (coji) $1 scabie (rile) locurile respective cu infuzie din frunze verzi de nuc gi veti vedea curind rezultatul! Spélaturile, respectiv baile cu acest adaos ajutt in acnee, eruptil purulente, transpiratia picioarelor si leucoree. Se clateste gura cu aceasta infuzie in caz de stomatité ulceroasa, afectiun! ale ginglel, gitului st laringelul. O infuzie concentraté din frunze de nuc, ad&ugata la apa de baie, vindecd de- gerdturile. $i in cazul unei c&deri masive de par se poate ajunge la rezultate bune, masindu-se mult pielea capului cu acest lichid. El este un produs natural exceptional gi impotriva paduchllor de cap reaparuti fn ultima vreme. Frunzele proaspete alunga si alte Insecte nedorite. Din nucile verzi culese tnainte de Sinziene, deci aproximativ pe la miliocul tunii iunie (nucile trebuie s& poata fi infepate ugor), se poate prepara o tincturé de nuci care. curdt4 stomacul, ficatul ¢l singele si inlatura hipotonia (lenevia) stomacala gl collta de putrefactie. Aceastd tinctura este, de asemenea, un remediu excelent contra singelul ingrogat. MODURI DE FOLOSIRE Infuzie: Se opareste 1 lingurit& (cu virf) de frunze de nuc t&iate marunt cu 1/4 litru de ap proaspat fiarta si se las pe in sa stea. Adaos la bai si spalaturi: 100 grame inze pentru baile complete, iar pentru spaléturi 4 lingurit& (cu vir) de frunze maruntite la 1/4 litru de apa (a se vedea ,Bai complete", la ,Partea generala"). Pentru o infuzie concentrat& se la o cantitate dubla. Tinctur& de nuci: Aproximativ 20 nuci verzi sint taiate tn sferturi si introduse ‘Intr-o sticlA cu git larg; se toarn deasupra 1 litru de rachiu de secara, fn aga fel incit s4 acopere nucile cu un strat gros de 2-3 degete. Sticla, bine astupata, se las’ intre 14 zile si 4 s4ptmini la soare sau la caldura. Dupa scurgerea acestui timp, continutul se strecoar& gi se introduce in sticle. Se ia cite 1 lingurit& plina in functie de necesitate. Puteti obtine un llchior de nuci foarte gustos dac& adaugati la nucile verzi 2-3 culgoare, 1 bu- cat& de scortisoara, 1 baton mic de vanilie si coaja spalata, netrataté cu substante chimice a unei jumat&ti de portocalé. 500 grame de zahar se or 1/4 litru de ap&, se las’ s& se raceasca si se toarnd peste tinctura OBLIGEANA (Acorus calamus) Alte denumiri: buciumas, calamiar, calamuz, caimend, crin- de-ap&, paporotnec, papura-rosie, speriban&, speteaza, tar- tarachi, trestie-mirositoare. Aceasti planta acvatica este raspindité mai ales pe ling’ bali, lacuri, mocirle si pe malul apelor linistite. Din milul de pe mal se ridic& vertical rizomul, din care rasar numeroase frunze fn forma de spada, care ajung pind la inditimea de 1 metru. Tija, presata plat, are fn mijloc un pistil conic, fn nuante de la verzuliu la maro-galbui. Radacina este groasa cit degetul, creste pind la o lungime de 1 metru si are, In stare proasp&ta, un gust amar, puternic condimentat. Uscind radacina, aceasta {si mai pierde din aromé si tarie. Se culege fn primavara timpurie sau in toamna tirzie. R&d&cina obligenei nu este utilizat& numai datorité puterii ei ‘intdritoare th cazul unei sldbirl generale a organelor diges- tive, in balonri stomacale gl Intestinale, precum si fn colicl, ci ea ajuta si in dereglarl glandulare sl artritd. ina con- tribuie foarte mult la curdtirea de mucozitati a Intestinelor a stomacului cu secretil abundente. Este indicata si hipometabolism (metabolism scazut), in hipotonle (lenevie) Intestinala, in clorozé gi hidroplzle. Oamenii neobignuit de slabl, care au pierdut fn greutate nu din lipsa unei hrane bune, ar trebui s& bea ceai de obligeana si s& fac& din cind in cind © baie com- plet& ‘cu adaos de obligeand. Obligeana inléturé Inapetenta, se recomand& in cazul functlonarll proaste a rinichiului $i este un mijioc bun de curatire pentru organism. Ceaiul este de folos chiar copiilor alergici la gluten, suferind de cellachle, maladie tot mai frecventa fn ultimul timp. Raidacina uscat, mestecata incet, fl poate dezobignui pe fumator de patima de fumat. Ochil slabif! pot fi Int&riti dac& se ung de mai multe ori 36 pleoapele fnchise cu suc proaspat stors din réd&cina de obligeand. Sucul se las& cfteva minute s-si facd efectul, apoi pleoapele sint splate cu apa rece. Adesea am putut aduce un ajutor substantial In degeréturi sau cind inghe: diferite p&rti ale corpulul, recomandind baile de obligeand. Radacinile sint bagate peste noapte in apa rece, iar a doua zi se pun s& dea fn clocot. Se iau de pe foc $i se las& s& stea 5 minute. Se scald locurile bolnave 20 minute fn infuzia nu prea flerbinte. Lichidul respectiv poate fi reincaizit si refolosit maximum de 4 ori. Baile au o actiune benefice $8 asupra miinilor $1 picioarelor reci, dar in acest caz ele trebuie facute cit se fo fierbinti. Un barbat de 36 de ani nu se putea restabili dupa indep&rtarea unei tumori hepa- tice. La intervale de cite 4-5 sa ini fcea puseuri de temperatura. Pacientul urma ‘s& fie dus din Linz intr-o clinic& din Viena. Soacra sa mi-a povestit Ingrijoraté despre boala lui fara ganse de vindecare, Se constatase deja existenta unor tubercull intesti- nali care provocau febra mare. $i aici a ajutat rdacina de obligeana. Este firesc faptul c& in boli atit de grave ceaiul trebuie baut citeva sa i — ba chiar luni - fh si In timpul unei excursii de la Weissenbachtal la Postalm am intfinit un cuplu din Bad Ischl,‘care pornise pe munte echipat cu rucsacuri grele. Cei doi voiau sé petreacd nigte zile linigtite intr-o cabana cu aprovizionare proprie. La un popas am intrat cu ei fn vorba $i am aflat urmatoarele: Barbatul, inalt de 1,85 metri gi fn virst& de cincizeci si ceva de ani, sldbise, de un an fncoace, tot mai tare, far& a descoperi ins& cauza. Cind a ajuns la 48 kilograme, a sur- prins, fmpreuna cu asistenta medical care-! insotea la clinica, o convorbire telefonic& dintre medicul lui si alt medic. A auzit: .Vi-I trimit acum pe pacientul meu cel mai lipsit de sperante - cancer pulmonar!" A aflat astfel, fra s& vrea, diagnosticul. Dupa aceea a fost sf&tuit de cineva s& mestece cu sirg radacini de obligean&, pentru a-| ajuta in acelasi timp s& se lase si de furat, iar dir | séara sa bea ceai de coada- soricelului, Treptat, a inceput sa la in greutate ¢i, simtindu-se mai bine, nu s-a mai dus la doctor. Abia peste vreo jumatate de an a fost jar la consultatie la medicul sau. Acesta s-a ridicat brusc de pe scaun, cu milnile sprijinits de masa de lucru, uitindu-se mut de uimire la cel pe care fl credea de mult in groapa. ,Ce-ati facut?" a fost tot ce a Putut articula. ,Am-mestecat radacini de obligeané si am baut ceai de coada- soricelului." |R&dacini de obligeand? Pe unde se gésesc?" ,Nu trebuie gasite, domnule Goctor, se cumpara fn orice magazin de plante medicinale cu chiva gilingil" Omul tsi redobindise atunci deja greutatea initialé de 86 kilograme, iar jum de an mai tirziu a facut, cu un rucsac greu fh spinare, excursia cu ocazia careia am cunoscut. Ori de cfte ori imi amintesc de urm&toarea intimplare de demult, fie pomenind-o in prelegerile mele, fie notind-o pe hittie, ca acum pentru dumneavoastra, ea imi apare ca 0 providenta divina si sint intotdeauna migcata pind fh adincuri, Mama mea era grav boinava, avea nigte crize intestinale de nedescris si medicul mi-a spus intr-o zi c& ar trebui s& ma astept la ce-i mai rau: c& ar fi cancer Intestinal. Era pe vremea cind inc& nu ma ocupam dectt rareori de plante medicinale, desi si pe atunci recurgeam doar la metode naturale si nu luam niciodata doctorii. Aceast& comunicare a medicului m-a uluit, De-abia mai eram in stare s&-mi vad de treburile cotidiene. Contrar obiceiului meu — ziua mea incepe de regula la ora 6 dimineata si se ‘incheie de cele mai multe ori la 11 noaptea - m-am bagat In pat imediat dupa ora 8 seara. Tocmai reflectam la situatia disperata a mamei, cind a intrat sotul meu si a pus un radio portativ fing& mine, spunindu-mi: ,Ca s& nu mai fii atft de singura!" Putin dupa aceea am auzit 0 voce la radio: ,VA vorbeste medicul casei. Rédacinile de obligeand vindeca orice tulburare stomacala gl intestinal, oricit ar fi de veche gi de rea, chiar maligna. Se ia 1 ceagc& cu apa rece, se pune in ea 1 lingurité rasa de radacini de obligeand, se las& s4 stea peste noapte, se inc&lzeste usor a doua zi, se strecoara $i se bea cite 1 inghititura inainte si dupa fiecare masa. Aceasta inseamna 6 inghifituri pe 7 zi; mai mult nu este voie. De fiecare dat’, ceaiu! trebuie inoaizit la bain-marie. Acest tratament se refera la intregul traiect stomacal si intestinal, Inclusiv la ficat, bila, splind gl pancreas." Fericita la culme, i-am relatat mamei fn dimineata urmatoare cele auzite, ea ins mi-a spus, facind cu mina un gest de resemnare: .Pe mine nu ma mai poate ajuta nimeni si nimic!" Mi-am procurat fAcina de obligeana si iam dat-o exact aga cum am descris mai sus. Veti fi de acord c& ce v4 povestesc se apropie de un mi- racol, cnd vet afla ‘c& deja dupa 14 zile pe mama n-a mai jenat-o nimic, Saptéminal a inceput sa ia in greutate cite 400 grame, dupa ce thainte slabise foarte mult. Datorita acestei intimplari m-am ocupat tot mai mult de fitoterapie si am putut fi de folos in multe cazuri disperate. Radécina de obligeana da tot mereu rezultate uluitoare. Cind aciditatea gastric lipseste sau se aflé in exces, radacina obligenei va gtis-o regieze fn ambele cazuri. (0 femeie din Vorarlberg a suferit timp de doi ani de durerl de stomac gi a ajuns s& nu mai poatd rezista nici o zi faré madicamente. La sfatul meu a luat cele 6 ‘Inghifituri de ceai din radacina de obligeané gi in trei zile |-au pierit orice dureri; nici nu ‘s-au mai repetat de atunci. © alt& femeie din Austria inferioar& a’ suferit ani de-a rindul de ulcer duodenal. Pentru a putea suporta durerile, trebuia s& ia mereu medicamente. Nu mai tolera deloc hrana solid’, n-avea, oricum, nici pofté de mincare. Indicindu-i-se radacina de obli- geana, a luat ziinic cele 6 Inghitituri, drept care durerile s-au tot diminuat, dupa cinci sAptamini au trecut complet, -a revenit apetitul si a putut suporta, ca si cellalti membri ai familiei, o mincare de casa simpla dar consistenta. ‘Un barbat mai fn virsta a suferit ani de zile de dlaree. Se tnvajase cu gindul c& nu va sc&pa niciodata de acest chin. Luindu-se dupa sfaturile mele din carte, a Inceput s& bea zilnic din acest ceai. In scurt timp, intestinul i s-a vindecat. Un baietel care avea mereu diaree fn ciuda unui regim alimentar sever a scdpat de ea pa 6 inghitituri din acelagi tip de ceal, recpatindu-si pofta de mincare gi Ingrgindu-se cu cfteva kilograme, spre fericirea mamei sale. Zece ani s-a chinuit un barbat cu dlaree cu singe, de 30-40 ori pe zi. Prietenul sau mi-a povestit c& omul vesel, plin de viaté de odinioaré se transformase, este firesc, Intr-unul yegnie trist. Tot ce incercase in acesti ani daduse greg. A fost pensionat re- lativ de tin&r. Pe la Past a inceput, mai inti destul de sceptic, s& bea zilnic che 6 Inghitituri de ceai din rad&cina de cop enti pe linga care lua si 2 cesti cu.ceai d fiimic& op&rité. Mare mi-a fost mirarea_ mi-a scris sotia lui c& fa fnceputul luni i a aceluias! an omul si-a reluat lucrul, MODURI DE FOLOSIRE Prepararea ceaiulul: Ceaiul din radacini de obligeana se prepara doar ca ex- tract rece. 1 lingurité rasa de r&d&cini se las& peste fn 1/4 litru de apa. Dimineata 82 incdlzegte ugor si se strecoard, Inainte de folosire, ceaiul se inca in bain-marie. Suc proaspat: Radacinile proaspete se curaja cu grijé si se trec prin storc&torul electric de uz casnic cft sint incd umede. Adaos {a baia completa: Cca. 200 grame de radacini se las peste noapte la rece in 5 litri de apa. A doua zi se da totul in clocot, se trage de pe foc, se lasé s& stea putin.si se adauga la apa de bale (a se vedea ,Bai complete" din ,Partea general"), PAPADIA (Taraxacum officinale) P&padia se numeste tn limbaj popular si buh&, cicoare, crestatea, floarea-malaiulul, fiori-galbene, lptuca, lilicea, niparticli, papa- giini, pui-de-giscd. Aceasta plant, vazuté pe pajsti gi toate intinderile de iarb& si con- siderata de multi o buruiand suparatoare, reprezint& pentru omenirea suferinda o planta de leac deosebit de valoroasa. Infioreste in aprilie-mai pe toate pagunile, lizierele, cimpille $i orice suprafaté cu iarb& - un covor floral ben care ne entuziasmeazi an de an. lanta evit& locurile foarte ude. Are doua pro- riet&ti remarcabile: Ajutd in bollle biliare $i ope hepatice. inainte de Inflorire se colecteazA frunzele, vara sau toamna radacinile, iar tulpinile in timpul infloriri. intreaga planta are efect t&maduitor. Eu ins&mi mi-am creat un obicei din a pune, cum se face primavar’, intreaga planta pe masa fn forma de salaté sau de a prepara la cina 0 salaté de papadie amestecata cu cartofi : garnisité cu oua cleioase. Cind am fost jn lugosiavia la cura, pacientii primeau zilnic la masa, pe linga alte feluri de salate proaspete, si un castronag cu salata de papadie. Medicul, un renumit specialist fn bolile de ficat, a raspuns la fhtrebarea mea referitor la aceasta problema c& papadia are o influenta cit se poate de beneficd asupra ficatulul. Ast&zi stiu c& tulpinile proas- pete, din care se consuma 5-6 pe zi in stare crud, ajut& rapid in hepatita cronic& (durere foarte acut& pin& sub omopietl crept). Ele sint de folos si in diabet. Diabeticli ar trebui 84 ménince aceste tulpini, pina la 10 pe zi, atit timp cit peel este inflorita. Se spald tulpinile cu flori cu tot, abla dup aceea se tndeparteazé floarea si se mestecd incet tulpina, Aceasta are la inceput un gust amarui, este acrigoara gi zemoasa si se aseaman& cu andivele. Oamenii permanent bolnaviciogi, care se simt abatufi si obositi, ar trebui s& fac o curé de 14 zile cu tulpini proaspete de papadie. ‘Se vor minuna de efectul lor extraordinar. Ele ajut& ins& si in alte afectiuni. Ne scapé de mincarimi, eczeme gi eruptil, imbunat&tesc_sucul gastric si curata stomacul de tot felul de substanje care se elimina greu. Tijele proaspete pot dizolva fara dureri calculul billar, ele stimuleazé ac- tivitatea hepatica gi biliara. Pe Iing& saruri minerals, papadia contine sul fe cura- tive si de sintez foarte importante pentru jnlaturarea tulburariior de mi lism. Datorité efectulul séu depuratly, ajuta si fn artrité si reumatism; Inflamafille gangli- lor se retrag, daca se tine pina la sfirsit cura de saptamini cu tulpini proaspete. in Icter si In afecflunile splenice, papadia se foloseste, de asemenea, cu succes. Radacinile de p&padie, mincate crude, la fel ca gi cele uscate servite la ceal au efect depurativ, de stimulare a digestiel, sudorific 91 diuretic, precum si stimulant. Ele fac singele foarte fluid, find considerate un mijloc excelent contra singelul ingrogat. Vechile c&rti despre plante medicinale istorisesc c& femeile foloseau ca produs cosmetic infuzia preparaté din oparirea plantel si a rédacinii. Obignuiau sé-gi spele cu ea ochil gi fata, sperind s& capete astfel un ,chip mai luminos". Papadia face parte din acele plante care nu ,hiberneaza’, ci le cresc frunze $i jn anotimpul rece. tn fiecare primavard tmi prepar un strop din flori de p&padle, care are un gust ex- celent, find! tn acelasi timp gi in profitul s&ndtéti, La turta dulce pe care o fac de Cr&ciun, folosesc numai sirop de pap&die. Mama mea s-a intilnit data cu o femeie care-si umpluse gortul cu flori de papadie. Intrebind-o ce face cu ele, a aflat reteta pentru prepararsa deliciosului sirop de papadie, pe care, la rindul meu, o transmit mai departe; ‘Se pun de 2 cri cite 2 miini pline de flori de papadie intr-un litru de apa rece. Se pune la foc mic pind incepe sé fiarba, se lasa s& dea citeva clocote buns, se ia oala de pe foc gi se las totul sa stea peste noapte. A doua zi, se goleste continutul fntr-o sitd, se scurge, iar fiorile se storc bine cu ambele miini. Sucul se amesteca cu 1 kilogram de zahar nerafinat, la care se adauga o jumétate de [mile taiata felii (coaja se arunc&S daca a fost tratat& cu substante chimice). Mai multa lmfie acreste prea tare, Oala se Pune fara capac pe masina de gatit. Pentru a se pastra toate vitaminele, se d& la focul cel mai mic. Astfel, lichidul se evapora fra a fierbe. Siropul se pune la racit o data, maximum de doua ori, ca s& i se poatd stabili adevarata consistent&. N-are voie si devina prea gros, c&ci s-ar zaharisi dup& o p&strare mai indelungat&, dar nici prea subfire, c&ci atunci ar incepe sA fermenteze dupa un timp. Trebuie s& devina un sirop ee fat, viscos, care, uns pe chifia sau pfinea cu unt de la micul dejun, este absolut icios. Odata lucra la noi un timplar c&ruia | pregditisem pentru cin& un platou cu hran& rece, in timp ce familia mea se delecta cu felii de pfine cu unt unse cu acest sirop de papadie proaspét preparat, $i timplarul nostru a avut pofta si guste. Cresc&tor de al- bine find, nu m-a crezut c& am facut singura ,mierea". A fost incintat gi mi-a spus c& siropul putea fi doar cu greu deosebit de mierea veritabil&. As dori s& mai remarc c& bolnavii de rinichi nu suporta bine aciditatea mierii naturale, in timp ce siropul de papadie este mai s4nétos gi le prieste. Aceasta planta medicinala valoroas& ocupa un loc insemnat in medicina populara. Din p&cate, ea este cunoscuta gregit de cea mai mare parte a populatiei si con- sideraté o buruiana incomoda. x Intr-0 procesiune de Joia Verde m-a frapat un flSc&ias care era stegar $i avea fata desfiguraté de acne. l-am atras mamei tui atenjia asupra efectului depurativ al urzicii $i papadiei, Mama nici nu gtia care-i papadia, desi era departe de a fi 0 locuitoare de metropoid, ea traind in or&selul nostru. Cind j-am explicat despre ce planta este vorba, mi-a declarat revoltata c& doar n-o s&-i ofere fiului ei asemenea buruieni, MODURI DE FOLOSIRE Prepararea ceaiulul: Se pune peste noapte 1 lingurité (cu virf) de rSdcini in 1/4 litru de apa rece, se Incdizegte a doua zi pind incepe si fiarba gi se fil- treaza. Aceasta cantitate se bea, inghifituré cu inghititura, 1/2 or& inainte ake V2 or dupa micui dejun, Salata: eo oo gi réd&cini crude, proaspete (a se vedea fragmentul respeoc- tiv de text). Tulpini: A se mesteca bine si a se minca zilnic 5-10 tulpini crude, spalate. Prepararea siropulul: A se vedea fragmentul respectiv de text! PATLAGINA-INGUSTA (Piantago lanceolata) Din marea abundenjé a plantelor noastre medicinale voi alege in continuare una care pare sé fi fost la fel de r&spinditd in vremurile indep&rtate cum este si in zilele noastre $i care s-a bucurat de-atunci incoace de un renume remarcabil. Termenul german” este format din wege + rich. Ultima silaba, asema- Natoare sirbesoului weiks', se inrudeste cu cuyintul latinesc rex" = rege. Deci patlagina era regele drumurilor™ si a crescut incd din timpuri stravechi spre binele si binecuvintarea omenirii. O rug&ciune anglosaxona, care evocd noua plante si se gaseste intr-un manuscris datind probabil din secolul al Xl-lea, se adreseaza $i patlaginii: Situ, patlagina, Mama a plantelor, deschisa catre est, puternicd in interior: Paste tine huruie cérue, peste tine au cart femei, peste tine au célrit mirese, Astézi este la fel ca atunci, Raul strabate tara si avem nevoie de plante medicinale cum este patlagina-ingust4 ~ tntinité si sub denumirile de iarba-taieturii, limba-oii, limba-baitilor, limba-broastei, p&tlagina -, mult apreciat& tn vechile c&rti despre plante medicinale, pentru a combate acest rau. Ruda sa, patlagina sau p&tlagina-lata (Plantago major) - care mai este cunoscut& si ca-iarba- le-gradina, iarba-bubei, iarba-mare, limba-boului, limba-oli, mama-pdurii, placintica-vacii -, nu-i este cu nimic mai prejos gi se foloseste exact la fel. Ambele cresc pe toate cimpiile, marginile de drumuri de taré, p&sunile, povirigurle, lizierele, in santuri si pe terenurile umede necultivate, fiind practic raspindite In intreaga lume. P&tlagina se foloseste in primul rind impotriva maladiilor aparatului respirator, mai ales in cazul unor secrefii abundente ale mucoaselor, in tuse, tuse convulsiva, astm pulmoner, ba chiar in tuberculoza pulmonaré. Preotul elvetian KUnzle, medicul jaturist popular $i cunoscatorul marii puteri de leac a plantelor noastre, scrie: ulntrebuintare gaseste intreaga patlagina th toate variet&tile ei, cu rad&cina, tulpind, floare gi saminté cu tot. Ea cur&t& stomacul ca nici o alt plant&, este de aceea indi- cata pentru acei oameni care au singe putin sau prost, ficat $i rinich! boinavi, Infétigare palld, care fac eruptil, eczeme, care mai si tugeec Buin, sint régusifl, slabi ca nigte ‘ogari, chiar daca i-ai baiga in unt. Ea-i ajuti s8 se puna pe picioare pe copill firavi, boindviciog!, care nu se dezvolta ca lumea In ciuda unel hrane bune." Eu insdmi am putut fi de ajutor multor persoane suferind de astm pulmonar $1 brongic, prescriindu-le pétiagina-Ingusté amestecat& cu cimbru tn parti egale (a se anc Pittagina 96 numegte in limba germank Wogarch (nr), Wege = crumurl In germen8, de gésit cub forme woge in veches garment ‘intr anil 750 ¢i 1080 (ar). sun, adick n dlaloctle din eudul Germania, a vedea ,Moduri de folosire"). O astfel de infuzie este foarte recomandabila g! fn bolile hepatice $i vezicale. Pentru a combate cu efect extraordinar brongita, astmul monar gi brongie, ceaiul se prepara dup& cum urmeaza: Se pune la fiert 1 cu apa rece cu 1 felie de l&mfie (dac& aceasta a fost trataté cu substante chimice ~ atunci far coaja) ? 1 lingurit& plina de zahr candel maro, se lasd s& dea 4-5 clocote, se ia de pe foc si abla dupa aceea se adauga 1 linguritaé plind din amestecul de plante. Se las 1/2 minut tn repaos. in cazurile mai grave, ceaiul trebuie pregatit proasp&t de 4-5 ori pe zi. Se bea, inghitituré cu inghititura, cit se poate de fierbinte. Dupa cum se poate citi si in vechile cArti despre plante medicinale, sminta de patlagina combate formarea calcululul, daca se iau 8 grame zilnic. Alaturi se bea ceai de patlagin’, Siropul de patiagina-Ingust& curat& singele de impurit&i, toxine si virusi. Ar trebui utilizat pentru o adevarat& curd, luindu-se zilnic tnaintea fiecdrei mese cite 1 Ingur (copii - cite 1 finguritd). (A se c&uta prepararea siropului la .Moduri de losire".) Printre t4rani este cunoscut cA patlagina este inc& din timpuri ihdepartate un foarte apreciat leac contra ranilor. Odata, un s-a r&nit la clmp cu o unealté; spre uimirea mea, a luat frunze proaspete-de patiagina, le-a farimitat gi si le-a pus pe rand, Degi frunzele erau nespalate, locul nu s-a inflamat. Frunzele proaspete, itate, ajuta jn url, t4leturl, infep&turi de viespe, ba chiar in muecdturlle de cline turbat, de animale veninoase si gerpl, pentru ultimii numai fn caz de necesitate, dac& nu se aflé nici un medic la fata locului. intr-o veche carte despre plante medicinale scrie: Dace © broasc& este mugcat& de un palanjen, se grabeste la patlagina. Aceasta o ajuta." Frunzele proaspete, frecate intre ambele mini, amestecate cu cava sare gi aplicate la git vindec& de gus. Frunzele de ina puse in pantofi vindec& bagicile pricinuite de prea mult umblat sau plimbat. O tumoare, fie ea chiar maligna, trece, daca este tratat cu frunze proaspete feriate, Frunzele ajut&, aplicate pe locurile bolnave, si in bolile canceroase de glande. In aceste cazuri este fnsa bine sé se pun& maghiran proaspat (in cazuri urgente se poate folosi si maghiran uscat) la macerat fn ulei de masiine. Se introduce maghiranul intr-o sticla, se toarna ulei deasu- pra gi se las& s& stea 10 zile la loc cdlduros. Uleiu! de maghiran obfinut se unge in zona glandelor bolnave, se pun frunzele farimitate deasupra si se leag locul cu o bu- cat& de pinza. in scurt timp se va simti o ameliorare. Cu ocazia une prelegeri Lu la biserica parohialé a oragului Linz am aratat c& frunzele farimi de patlagina ar putea vindeca orice rané, chiar daca ea ar fi veche de zece ani. Cind am vorbit, cinci luni mai tirziu, in sala gcolii de calugarife din Linz, o femeie a cerut cuvintul: ,.La vremea respectiva am pus la indoial fia dum- neavoastr& c& frunzele de patlagina vindeca orice rand, oricit de veche ar fi, Vecina mea avea de 17 ani ulcer varicos fa plclor, din cauza c&ruia nu mai putea de mult s& ias& din cas&. Chiar a doua zi iam adus frunzele gi | le-am pus, dupa indrumérile dumneavoastra, pe piciorul bolnav. Trebule s&-mi retrag orice dubiu: Rana s-a inchis repede gi nu s-a mai deschis fn cele cinci luni care au trecut." Un alt exemplu: Un invalid de rzboi cu o proteza la picior c&patase rani deschise pe bontul piciorului amputat, care s-au datorat unei canicule prelungite. Acestea nu voiau s& se vindece nici cu alifii, nici cu raze, nici cu injectii. Cind sia aplicat frunzele de patiagina-Ingust, rnile s-au inchis peste noapte si omul a putut s&-gi vada iardsi de ritmul normal al muncii gi vietii sale. Eu ins&mi m-am ajutat rapid ou suc proaspat de ptlagin’Ingust&. Cu ani fh urma, nepotelul meu, care avea pe-atunci un an gi pe care-| tineam in brate, m-a mugcat din neastimpar de obraz, deasupra colfulut gurii, Locuf mugcaturil mi-a pricinuit citeva zile niste dureri foarte mari. L-am tamponat din cind th cind cu esent& de p&tlagina-ngusta. Imi faceam griji s& nu se formeze intro zi o Mtériturd 42 canceroasa. La sfirsitul lui aprilie, am participat cu sotul meu la o sesiune in Freistadt. Deodata am simtit pe vechiul loc al muscaturii un nodul intarit, oft un bob de mazare, care se formase in timpul noptii. Imediat mi-am cules de pe pajiste un pumn de frunze de p&tlagin&-Ingusté, le-am frecat intre arétator si degetul mare si am tamiponat de mai multe ori fn acea zi locul respectiv. Seara, int&ritura de-abia se mai simtea, tn dimineata urmatoare disp&ruse complet, spre bucuria noastra. Nu este deci o exagerare atunci cind 4 prectul Kneipp afirma in scrierile sale c& pentru fiecare boala a crescut o planta. Cu ci ma adincesc mai mutt in tainele fitoterapiei, cu att tr&iesc mai multe miracole. Multi oameni mor anual in chinuri din cauza unor astfel de abcese canceroase, desi existé remedii sub forma plantelor medicinale. Am putea fi cu tofii mai snatogi si mai bucurosi da viet’, dac& am aréta mai multé ‘nfelepciune fat de plantele noastre de Ieac. Bineinteles, in ochii nestiutorilor ele sint doar nigte buruieni, incepeti sa va ‘ocupati mai mult de aceste plante si vai sc&pa treptat de tot ce vé supara. ‘Aceste rinduri ale mele trebuie s& dea curaj gi mingliere tuturor batrinilor care sufer& de ani de zile de ulcer varicos la piclor. Rénile lor se vor inchide curind si se vor vindeca prin aplicarea frunzelor de patlagin’. Virsta nu conteaza aici. Daca exist& ‘o umflatura putemica, atunci piciorul se imb&iaza fn extract rece de nalb&:sau in in- ie de ricelulul. Marginile r&nii se ung dup& baie cu alifie de filimic& (ase cAuta la ,Filimica’, la ,Moduri de folosire"). Si pentru combaterea trombozei se reco- manda cu cdldura frunzele de patlagina. Aceste exemple arat& clar: Ne mai putem bizui pe farmacia Domnului — farmacia verde - gi atunci cind bolnavul s-a resemnat fn leg&tur& cu orice posibil ajutor medical. MODURI DE FOLOSIRE Infuzie: 1 lingurit& (cu virf) de plante la 1/4 litru de apa - se opareste, se las& Putin in repaos. Amestec de ceaiurl: 1 lingurité de frunze de patlagina cu cimbru in parti ec ‘este oparit& cu 1/6 litru de apa (a'se vedea fragmentul respectiv din text). Compres& de frunze: Frunzele proaspete de patlar jind-ingusta sau de patlagin&lata sint splate si zdrobite pe un fund de lemn cu un ‘sucitor de tBifei, pina se formeaza un terci care se aplica local. Slrop, refeta nr. 1: De 2 ori 2 miini pline de frunze de p&tlagind spalate se trec prin magina de tocat carne. Se adaug& acestui terci de frunze pufinad ca s& nu se int&reasc’, 300 grame de zahér nerafinat si 250 grame de miere. Se las& totul s& fiarb& a foc mic, cu amestecare continua, pina cind se formeaza un lichid viscos, care se toarna fierbinte ih borcane si se pastreaza la frigider. Sirop, reteta nr. 2: Frunzele spalate se pun in straturi cu zah&r nerafinat Int-un borcan de mur&turi gi se apasd ca s& se Indese. Astfel, totul se va ageza. In zilele urm&toare punerea in straturi se repetd, pind nu mai incape nimic th borcan. Intr-un loc ferit fn find se sapa o gaurd, in care se introduce borcanul bine astupat cu 3-4 straturi de celofan. Se agazé deasupra o scindur& si se pune o piatré pe ea. Totul se astupa cu pamint. Scindura $i piatra trebuie s& rémina ins& vizibile, Datorita caldurii constante, zaharul $i frunzele fermenteaz4, formind un sirop. Dup& cca. 3 luni, borcanul se scoate, sucul se stoarce printr-un storcator de fructe (nu printr-o pinza), se pune s& dea citeva clocote $i se trage in borcane foarte bine astupate. Cine nu poate efectua acest fel de fermentatie s& lase borcanul in soare sau in apropierea sobei, pind cs siropul se agaza la fund. $i acest sirop se pune s& dea citeva clocote bune. PEDICUTA (Lycopodium clavatum) Pedicuta este numit fh limbajul popular br&digor, brinca-ur- sului, bri nu, bunceag, chindious, lor dv cométel, comigor, crucea- |, netota, pcalecd, piciorul- lupului, praful-strigoilor, talpe-ursului, Posten generes asema- n&toare muschiului igivosnic verde, se tiraste pe solul padurii cu niste vrejuri lungi 1-2 metri, avind rédacini_micute, fine gi subtiri, Din vrejuri cresc nigte tulpinite lungi de 7-10 centimetri, moi la pipait si ramificate, care seaman cu iarba-neagr&, dar au frunzele mai moi $i mai dese. Cind planta are patru ani, formeaza vara pistiluri gdlbui care contin polen, numit si faina- vrajitoarei. Aceastd fina se intrebuinteaz& homeopatic, In cazul Portluniior de piele roase se ¢l r&nite: licuta este o pl de feac continind radiu. Ea poate fi deosebit de celelaite soiuri de mugchi datorité vrejurilor lungi, toare unor sfori si a polenului galben al pistilu- rilor ei. Creste numai tn lizierele p&durilor gi in padurile inalte dinspre nord, de la o attitudine de 600 metri in sus, Dup& taierea See a tondeoun se usuca $i dispare In cele din urmé de tot, c&ci isi pierde puterea de viata sub actiunea di- recta a soarelui. jn Austria si Germania, pedicuta este strict ocrotité de lege. Recomand de aceea ca necesarul de plante s& fie procurat din farmacii si magazine specializate in plante medicinale. Comertul cu plante medicinale aduce pedicuta din fArile nordice, aga inci este 0 calitate buna. Pentru reumatici i boinavil de artrita, chiar $i atunci cind prezinté deja modi- fic&rl ale formelor articulatiilor (Incheleturilor), precum si in caz de constipati cronic& i hemoroizi, recomand cu cea mai mare caiduré ceaiul de pedicuta. Per- soanele care sufer& de diaree trebule s& intrebuinteze ins& ceaiul cu multé 5 ca s& nu le provoace spasme intestinale. Pedi n-are voie s& fie fiarta, ci doar oparita cu in clocot. Ceaiul se intrebuinteaza gi in toate bolile c&llor urinare $i organelor genitale, la dure) t tumefieri ale testiculelor, a formarea nisipului rinichl ¢! la colicite renale. In hepatite, la tumor! ale tesutulul conjunctlv al ficatu- lui, chiar dac& sint deja maligne, pedicuja este indisperisabil8. Ea-| ajut& pe convales- cent s4 se puna repede pe picioare cu forte depline. Sotul unei fernei mai in virst& pe care o cunosc a suferit ani de z.e de van in- ‘suficlenta respiratorie in timpul nopti, tratat& ca astm catdiac. [i era tot mai rau, pind ce s-a dus ihtr-o zi iar la doctor. ,Oaca nu incetati lucrul imediat, in opt zile sinteti un om mort!" Medicul a trimis 8 se interneze la spitalul Grieskirchen. Am aflat de la sofia boinavului c& avea ciroz& hepatica in ultimul stadiu. Cu ciroza hepatica merge mina th mina o insuficienta respiratorie nocturn. Dupa citva timp, omul a fost trimis acasd ca fiind pe moarte. La sfatul meu, sofia sa a facut rost de pegicua, care si-a facut rapid efectul. Nu considerati si dumneavoastré o minune daca va spun c& dupa prima ceasca cu ceai de Poona a scdpat de sufocatile cumplite din timpu! noptii cu care se Chinuise ani de-a rindul? Daca stiti in cercul dumneavoastra de cunostinte un caz de ciroz& hepatica, chiar de este far& sperantd, dati curaj acelui om si indreptati-| spre eee noastra atit de importanta tn fitoterapie, Chiar si oamenil care au boli grave de ficat pot fi redati viefii datorit& pedicutel. Intr-o excursie cu scop didactic pe care am facut-o prin padure in Austria supe- rioar& cu un mic grup, i-am atras atentia insotitorului meu, botanistul dr. Bruno Wein- meister, asupra tamaduitoarei pedicute in materie de ciroz& hepatica si cancer la ficat. Drept care mi-a povestit urmatoarea lare: Student fiind, a facut cu citiva prieteni 0 excursie in munti. In drumul spre cabana a gésit printre jnepeni un vrej de pedicutd, pe care si |-a infasurat amuzat fn jurul palariei. Cind au ajuns sus la cabana, unul dintre prieteni a facut un circel la picior, atit de dureros si de puternic, incit piciorul i s-a sucit din fncheietura genunchiului. Degeaba au incercat cellalti s&-! ajute. Cabanierul a adus rachiu de drojdie si piciorul a fost masat cu el fara nici un succes. Deodaté, tindrul Weinmeister a avut inspiratia s&-gi ia vrejul de pedicuta de pe palarie si sa infasoare cu el piciorul, de jos pina sus. Piciorul gia revenit pe loc la pozitia normala. Dr. Weinmeister s-a gindit c& ar fi vorba de o coincidenta. Poate circelul ar fi trecut si f8r& pedicuté..fn drum spre casa a cules pentru gazda lui, care avea des circei la gamba, un pumn de pedicut’. Aceasta a scdpat-o imediat de circei. Dupa ani de zile, dr. Weinmeister i-a relatat unui medic specialist aceasta intimplare. De la el a aflat c& eae este © planta care contine radiu. De atunci au fost vindecati multi oameni de astfel de crampe musculare cu ajutorul unor perne umplute cu pedicuta. O cunostinta de-a mea a fost internaté la spital, nemaiputind urina. Bratul era deja puternic umfiat de la umar la cot. Cind a iesit din spital, starea ei era aceeasi ca fnainte. Din fericire, toomai aveam niste pedicut& in cas, céici soacra mea de 86 de ani suferea deseori de circei la gamba. Supozitia mea c& ar putea fi vorba la acea cunostint de un spasm vezieal s-a confirmat in momentul in care iam pus un s&cul cu pedicuté us: Tn regiunea vezicii urinare si dup& dou minute a putut urina iarasi normal. A mai purtat acest s&culet cu pedicuta cfteva zile in regiunea vezicii; edemele de pe brate s-au retras treptat. Eu ins&mi am suferit ani de zile de hipertensiune arteriala. In cele mai multe cazuri ea provine dintr-o hiperfunctie renala. Deci mi-am pus la un moment dat peste noapte un saculet umplut cu pedicuta in regiunea rinichilor. A doua zi, tensiunea mea arterialé scdzuse de la 200 !a 165. De atunci, imi aplic din cind tn cind fh zona rinichi- lor un ee cu pedicuté proaspata. in cazul circeilor fa gamba, pedicuta se pune intr-o bucat& de pinza care se leaga in jurul gambei. Se pot face ins si bai la picioare, iar pentru spasmele vezi bai de sezut, folosind pedicufa (a se vedea ,Bai de sezut'; la ,Partea generals", pag.’8). Dupé leziuni de pe urma razbolului sau a accidentelor ramin adesea cicatrice care provoacd spasme. Un invalid de razboi avea pe spate o cicatrice in care puteai s& bagi mina de adinc& ce era. Aceast& cicatrice fi provoca tot mereu spasme dureroase, care aveau drept consecinta valuri de transpiratie pe intreg corpul. Durerile se intindeau pin’ la pielea capulul. Dupa 30 de ani de grea suferinta, am putut elibera pe acest om de chin prin perne umplute cu pedicuta gi bai cu pedicuta. Faina-vrajitoarei (polenul de pedicuf’) {i ajuta pe cei grav bolnavi care au facut es- care s& li se inchida leziunile fn timpul cel mai scurt. Faina-vrajitoarei se presara, dis- trlbuind-o cit se poate de fin gi cu muita grij& pe locurlle cu rani deschise, De obicei apare o usurare sir chiar dupa prima utilizare. (Alte vindecri reugite cu ajutorut pedicutel pot fi citite in brosura Maria Treben's Heilerfolge", aparuta la editura Wilhelm Ennsthaler, A-4400 Steyr, Austria.) Daca cineva este atit de strins legat cum sint eu de plantele de leac si obtine prin ele succese tot mai multe ce ating aproape miracolul, nu poate s4 nu se gindeasca la Creatorul universului, care ne asterne toate aceste minuni la picioare. Din p&cate, ne cameni se fmpiedicd de ele fara a le acorda nici o atentie si nu simt niciod: atotputernicia Cerului. MODURI DE FOLOSIRE Prepararea cealulul: 1 linguriti ras& de pedicuté se opareste cu 1/4 litru de tn clocot, apoi se las s& stea putin. Se bea numai 1 ceasoa pe i, gi anume dimineata pe stomacul gol, 1/2 or& tnainte de micul dejun, Inghititura cu ira in caz de cirozé hepatica sau de cancer hepatic, se beau zilnic cot Perna cu pedicufé: Cu pedicuja uscat (In functie de dimensiunea loculul cu spasme sau Circei se iau 100, 200 sau 300 grame) se umple o perna care se pune noaptea peste respectivele portiuni dureroase. Aceastd perna isi mentine eficacitatea timp de cel mult un an, Baie de gezut: A se vedea ,Partea generala”, pag. 8. PODBALUL (Tussilago farfara) Denumit si bruscdnis, brustan, brustur-alb, brustur- de-rilu, cenusoara, galbinele, gusa-gainii, limba-vecinei, lapogel, papalunga, podbeal, rotungioare. Atunci cind cimpiile $i povirnigurile noastre n-au inca nici un pic de verdeata de primavar&, iar ochiul de-abia daca re- cunoaste cite o umflétur& foarte tiniid& de mitigor de saicie, podbalul este primul care-si scoate fa lumina la ‘nceputul primaverii potirele galbene. e soluri umede, poner perl ie 7 pietrig, pamint nit, ogoare jinite si grohotiguri Bo penta 88 ‘geese Perne tntregi de flor! de podbal, care apar din pAmint cu mult fnaintea frunzelor, La ele ‘gi cauta albinele gi alte insecte prima lor hran&. Pod- i fi priegte numai pamintul argilos, lutos, el reprezinté, ca s& zicem aga, caracteristica solurilor de ve gilut. primele flori pe care ni le putem culege pen- tru provizia de iarna. Datori proprio lor expectorante 1 antiinfiamatorii, le putem folosi cu mare succes la bronsité, laringIt&, faringlta, astm brongic si pleurezie, ba chiar la tuberculozé pulmonara incipienta. Cei cu tuse rebela $1 ragugeala chinui- toare ar trebui s& bea de mai multe ori pe zi ceai fierbinte de podbal amestecat cu mi liere. Mai tirziu, fn luna mai, cind apar si frunzele linoase, verzi sus gi alb-argintii pe partea de jos, le utilizam, din cauza,continutului lor bogat in vitamina C, ca verdeata pentru supa si salat& de primavara. Intructt frunzele contin mai multe substante active decit fiorile, sint culese si pentru a se putea folosi un amestec de flori si frunze la pre- pararea ceaiului. De la medicii naturisti ai antichitati si pin& la preotul Kneipp, podbalul este pretuit in mod unanim. Frunzele sale proaspete gi spalate, puse pe piept ca un terci, ajut& in orice boalé grea de plamini, in erlzipel gi feziuni ale fesuturilor cu umflaturt vinetil si chiar tn inflamatii ale bursei sinoviale. Rezultatele acestor com- prese cu terci sint uimitoare. Compresele cu infuzie concentrat& din frunze de podbal sint utilizate in ulcerul scrofulos. Vaporii de podbal, atft de la flori cit i de la frunze, trebuie inhalati de mai multe ori pe zi in | brongitelor cronice cu accese dese gi in insuficienté respiratorie sufocantd. in cel mai scurt timp se va resimfi o mare usurare. Picloarele umfiate ar trebui scdidate mai des intr-o fierturé preparata din frunze de podbal. 46 Siropul pe care ni-| putem fabrica din frunze de podbal se dovedeyie foarte bun in brongite alte afectiuni pulmonare. intr-o oala de jut sau un borcan de muraturi se introduc atternativ un strat de frunze gi un strat de zahar nerafinat, se las& s4 se aseze si se umple pina ce nu mai ¢ loc fn vas. Apoi se leaga cu 2-3 straturi ca celofan si se pune in gr&dind, la loc ferit, tntr-o gaur’ fcuta in pamint. Se asazii o scindurS deasu- pra si se acoperd cu pamint. Caldura constant stineste un proces de ‘>. :entatie. Bupa 8 saptamini se dezgroapa iarasi oala sau borcanul, iar siropul ce pocbal astfel obfinut se las sé dea 1-2 clocote. Dupa ce se raceste, este turnat in sticle mici, cu gftul lat. Acest sirop este mijlocul nostru de aparare cel mai bun in timpul iernii si al epidemilior de grip&. Se ia cu lingurita. in astm, in afectiunile permanente ale bronhillor sl ale fumatorilor sint de mare folos, primavara, lingurite de suc de podbal proaspat stors turnate fntr-o can& cu ‘supa limpede de carne sau cu lapte cald. Pentru combaterea flebitelor se poate prepara o masa alifioasa din frunze proas- pete zdrobite gi smintina proaspata, care se aplic&d pe portiunile inflamate si se leag& ugor cu o bucata de cirpa. Sucul stors proaspat din frunze de podbal si picurat in ure- che este eficace fh durerile de urechl. CEA! PENTRU TUSE Daca vretl un ceai expectorant, amestecati flori si frunze de podbal, fiori de jumindric&, cuscrigor (numit si mierea-ursului sau pluminérica) si frunze de p&tlagin’- ‘tngusta fh parti egale. Din acest amestec de plante se iau 2 lingurite la 1/4 litru de ap’ | $e parece: Se beau zilnic, calde, inghitituré cu tnghititura, 3 cesti cu acest ceai cu miere. MODURI DE FOLOSIRE Prepararea ceaiulul: Se foloseste 1 lingurit& (cu vir) de flori (mai tirziu, cind apar si frunzele, se pun frunze ‘ flori amestecate fn parti egale) la 1/4 litru de ap§,-se op&reste doar si se las putin in repaos. Comprese: Frunzele proaspete se zdrobesc $i se freacd pina iese un terci Inhi latle: ee oor a Sf sr) def fr zy inhalatle: Se opareste 4 lingur& (cu lori gi frunze gi se inhaleaz& vaporii sub 0 cirp&. Se repeta de mai multe ori pe zi. Bal de picioare: 2 miini pline de frunze de podbal se fierb intr-o cantitate de apa corespunzatoare; se las4 s4 stea putin. Durata bail — 20 minute. Suc proaspat: Se stoarce sucul din frunzele proasp&t spalate, cu ajutorul Storc&torului electric de uz casnic. Sirop gi amestec de cealuri contra tusei gl a ragugelll: A se vedea fragmen- tele respective de text. PORUMBUL (Zea mays) Alte denumiri: c&lambuc, cocenasi, colibas, cucuruz, girnisor, malai, papugoi, Penche, tenchiu, tengheri. ‘In ultima vreme sa raspindit foarte mult cultivarea a7 porumbului. fn timpul infioririi, din tecile Iungi si ascutite ale frunzelor atin& in afar& stigmatele sale filiforme. Ele se numesc ¢i matasea- porumbului $i constituie partea cea mai curativa a plantei. Perioada de inflorire se tntinde din iunie pind fn august. M&tasea-porumbului este taiata inaintea polenizarii gi uscata rapid la umbra. Dac& aveti nevoie de un produs diuretic confirmat, atunci beti acest ceai de m&tasea-porumbului, care este si un mijloc de slabire eficace si inofensiv (actual pentru numerosii supraponderall din so- cietatea bunastrii). Dac& m&tasea-porumbului este depozitaté timp mai indelungat fra a fi complet uscat&, atunci igi pierde efectul diu- retic si devine laxativa. Ceaiul de matasea-porumbuiui este Ia fel de eficient n bolile c&ilor urinare cu formatie Iitlazic& (formare de calcul), in edeme $i ana- sarc& (edeme generalizate), ca si in nefrita, catar vezical, artrita i reumatism. El poate fi folosit cu succes impotriva Incontinenfel url- nare la copii si b&trini si a colicilor renale. in toate aceste boli se ia la fiecare 2-3 ore cite 1 Jingura plina de ceai de matasea-porumbului. Carp trp Cro ‘ge 00000 1 Bea ees MOD DE FOLOSIRE area cealului: Se opareste 1 lingurita (cu vir) de matasea-porumbului cu 1/4 litru de apa fierbinte. Se las& putin in repaos, nu se indulceste. PUFULITA-CU-FLORI-MICI (Epllobium parviflorum) Am primit odat& o serisoare de la un tat de familie in care scrie textual: ,VA implor cu mifnile impreunate si ridi- cate, poate imi mai puteti indica un drum fnapoi spre sanatate gi d&rui familiei mele, gare sufer& din greu aléturi de mine, un s&n&tos." Inainte imi evoca drumul ‘suferir sale: In anul 1961 devine acut& o prostatita cronicé (Inflamatle cronicé a prostatel) din cauza Imbaierii care continea radiu. A umbiat din spital fn spital, dar nici un medic nu +a operat; era disperat. La fiecare scaun elimina singe si puroi. Din cauza numeroaselor medicamente a c&patat ulcer duodenal si o afectiune grav la ficat, iar flora intestinala i-a fost distrusd. Era mai aproape de moarte decit de viata si a trebuit, la indicatia doctorului, s& suspende orice medi nt. Apoi a fost operat, dupa ‘cum scrie, pe cale electric’. In ciuda operatiel, inflamatille au ramas pina astézi. Medicamentele si injectille i-au tn din nou starea. A recurs la ceaiul de urzici gi la ceaiul diu- retic care i-au ameliorat boala in asa masur&, incit astazi poate lucra din nou, De acest drum chinuitor ar fi fost probabil crufat mult incercatul tata de familie dac& ar fi stiut de pufulita-cu-flori-mict care poate vindeca din temelie bolile de pr Pufulita-cu-fiori-mici, necunoscut pina acum ca planta medicinal si nementionata tm nici o carte obignuité despre piante medicinale, a intrat abia prin prezentarea din 48 prima editie a brosurii mele ,S&natate din farmacia Domnului" ‘intr-un adevarat mars triumfal ca plant& medicinala contra bolllor de prostata. In cel mai scurt timp a de- venit cunoscuta fn intreaga Europa si in afara ei, nu tn ultima instanta din cauzé c& a ajutat deja multi cameni in maladiile susmentionate. In ultima vreme apare si in c&rfile re plante medicinale si revistele de specialitate. in cauza numeroaseior variet&ti ale acestei fiori s-a ivit ins& o anumita incertitu- dine. Dintre subspecille cu actiune tamAduitoare trebuie ingirate urmatoarele: cirligel sau r&citoaic’ (Epilobium roseum), pufulita-cu-florl-mici (Epilobium parviflorum), ita (Epllobium montanum), numité si fafi-n-faté, pufulita-verde-inchis (Epilobium obscurum), pufulita lanceolaté (Epilobium lanceolatum), pufulita-de- colind {eereem collinum), utullta-de-miagting (Epilobium palustre), Pufulifa-de- pietrig (Epilobium fleischeri) gi utulje-apin (Epilobium anagallidifolium). Varietatile luitoare se recunose toate dupa fiorile lor mici in culori rosietice, roz pal sau’ al- bicioase. Ele stau ca batute-n cuie pe silicvele (fruct capsula) lunguiete, Inguste, din care tigsnesc la plesnire semintele pavoazate cu peri albi, asemanatori bumbacului, in fre pufulita este cunoscutd fn mod surprinzétor sub numele de ,Frauenhaar’ = parut mei. Din varietdtile enumerate Z care au putere lecuitoare se cdlecteaza intreaga plant, deci tulpina, frunze gi flori, cu grija ca planta s& fie culeasa din mijloc - de altel, ea se rupe foarte ugor -, pentru ca s& poata forma noi mladite laterale. Ceea ce s-a cules se tale cit este th stare proaspata. Din cealul de plante se beau, $i fn cazurile cele mai grave, numai 2 casti pe zi, si anume 1 ceasca dimineata, pe stomacul gol, gi 1 ceascd seara. Acest lucru nu inseamna fns& c& se poate renunta la controlul medical. Oricum, sfatul medicului trebuie cerut in orice boala grea. Dou subspeci de Epilobium, care pot fi doar cu greu confundate cu celelalte soiuri cu flori mici, nu au voie s& fie colectate. Este vorba de cea numita rascoage, limbricag, pufulifi sau sburatoare (Epilobium hirsutum) gi de sburdtoare (Epilobium angustifolium). La prima dintre ele, florile ajung de marimea unghiei dex jetului mare gi lucesc purpuriu. Ea se g&seste adesea tn stocuri mari, stufoase, la 150-centi- Metri inaltime, fn ‘si ling& apele putin adinci; tulpina gi frunzele sint c&rnoase si acoperite usor cu par pe partea ir aré. Cunoscutul botanist austriac Richard Will- fort, care cunostea foarte bine pufulita ca planta de leac, nu 0 mentioneaza in cartea sa. Ar putea, dupa cum a sustinut el, sé fie confundat cu réscoagele (Epilobium hir- ‘sutum); acestea au, ins&, spre deosebire de pufulita-cu-flori-mici, nigte fiori cel putin de cine ori mai mari, tije si frunze mai cAmoase, © inéltime sensibil mai mare gi de- clangeaza un efect contrar. - Sburéitoarele (Epilobium angustifolium) cresc inate de 150 centimetri si prefera luminigurile, lizierele si vecinatatea tufigurilor de zmeura. Florile mari, de culoarea purpurei, sint dispuse in ciorchini lungi, piramidali, neindesati pe 0 tulping rosieticd la baz. Florile acestei varietati foarte des intiinite stralucesc fh timpul nfloririi, formind ‘nists suprafete rogii ca focul. Denumirea germana populara ,Unholdenkraut" = iarba-diavolului este, cred, un indiciu destul de clar c& nu poate fi folosita contra prostatitei, Eram femeie tinarA cind socrul meu a murit in puterea virstei de hipertrofie a prostatel, deci de o marire patologicd a prostatei. Un vecin care era expert in materie de plants medicinale mi-a ar&tat aceasta pufulit&-cu-flori-mici, spunindu-mi, »Dacd socrul dumneavoastr& ar fi baut ceai din aceast& planta, astazi ar mai fi fost in viata. Tineti-o mintel Sintet! femeie tin&r& si puteti ajuta multi oameni cu ea." Dar dupa cum se intimplé cind esti thr gi s&n&tos, nu m-a mai preocupat aceasté planta, Nu la fel a facut gi mamal Ea a cules-o in fiecare an gi a alutat multi oameni suferinzi de vezied urinaré i de rinichi, Forfa sa curativé este att de mare, incit adesea inlétura fulgerator toate supérdrlle $i durerile legate de bolile de prostata. Au existat cazuri cind oamenii se aflau in preaima operatiei gi nu puteau urina deci picaturé cu 49 picétura; 0 singuré ceasca a si adus o ugurare. Cealul trebuie baut, bineinteles, mai mult timp, pentru a obfine o reala Ins&natosire. Ma relatat odinioar& mama mea despre un pacient care suferise deja trei operat de cancer vezical - cancer vezical dovedit clinic — sicare se gasea intr-o stare fizica foarte proast’. L-am sféituit s& bea ceai de pufulifs. Am aflat ulterior de la medicul sau c& s-a vindecat. Era pe vremea cind incd nu m& ocupam de plantele medicinale. Acaast& vindecare m-a impresionat profund. Mama mea m-a rugat deseori $4 nu ult niciodat® s& culeg plant& medicinala cind ea n-o s& mal fie in viata. In 1961, de ziua Intr&rii Maicil Domnului fn bisericd, a murit mama mea cea draga gi eu am uitat ‘tn vara aceea s@ adun pufulite. lite. cabinetul de consultatii al medicului meu am afiat cA un barbat pe care-| cunogteam cea fara sperante in spitalul nostru, boinav de cancer vezical. wNu', am. exclamat, ,acest barbat vrednic n-are vole s& moaral" M-am gindit la pufulité. Medicul, degi avea o atitudine pozitiva fat& de plantele medicinale, a fost de parert c& in acest caz nu mal putea ajuta nimic. Eu nu culesesem ins Pufulfe $i mam cu. groaz& c& la mijlocu! lui octombrie totul o fi ofilit si uscat. M-am totusi s& caut. Stiam un joc unde Infloreau fn timpul veri. N-am mai gasit, ce-i drept, dectt citeva tulpini vestejite, pe care le-am cules totusi, le-am tdiat marunt si le-am trimis sotiei bolnavului. l-a dat $8 bea 2 cesti pe zi, una di- mineata si una seara, $i dup 14 zile am afiat de la medic, printr-un anunt telefonic, ca tn starea boinavului survenise o mare schimbare in bine. Mi-a spus rizind: ,Deci plantuta ta ajuté!" De-atunci am putut ajuta sute si sute de oameni, aga cum imi spusese odinioar& batrinul din locul meu natal: .Tineti minte aceasta plant; puteti ajuta multi oameni cu ea." Un farmacist din Mdnchen mi-a ar&tat Intr-o carte veche gi groas& de farmacie lo- cul fn care fh jurul anului 1880 pufulita mai era consemnata in mod oficial. Medicamen- tele chimice au izgonit-o total. Prin prelegerile mele, drumetille in scopul descoperirii plartelor medicinale si publicatille mele, pufulita a devenit din nou cunoscut’ in toate Mindurile populatiel. Incrumarile mele g&sesc ecou puternic in sufletele muttor oameni, ‘c&ci pretutindeni unde ajung cu soful meu fn drumetille noastre, fie in munti, pe dru- muri de p&dure, la margini de plraie, fie in luminiguri vedem, spre bucuria noastra, c& a fost culeas4 numai mi&difa centrald a pufulitei, in scopul de a cruta planta. Oricine cun aceasta planté medicinal& o apreciaz& 3 © apara de pieire, culegind-o astfel cu multé bagare de seam&. Planta mai cr , dupa cules, ined de 2-3 ori, Daca ri- zomul ramine in p&mint, atunci va inmuguri din nou th primavara urmatoare. ‘Aflu cu bucurie din scrisori c& in multe fect pufulifa-cu-fiori-mici cregte acum printre c&psuni, legume si arbusti decorativi. Inainte era smuls& din pamint ca orice buruian& sup&rétoare. Citor suferinzi le-ar fi putut aduce fh acest rastimp vindecare $i un nou curaj de a infrunta viata! De curind am avut posibilitatea de a ajuta un preot care era considerat de medici incurabil, avind cancer la prostaté si la vezicd si care se dedica ast&zi din nou cu Intreaga putere de munca profesiei sale. © scrisoare din Schwarzwald: ,Cumnata mea a fost tratat&i de un cancer al or- ganslor pelviene cu raze care i-au daunat, provocindu-i o fisura fh intestin si fn vezica. c&patat asemenea durerl vezicale, tncit medicul a fost nevoit s&-i prescrie morfina. Atunci am cAutat dupa ilustratia dumneavoastra din > pufulifa- cu-flori-mici, am descoperit-o si dup o saptamind de curd cu ceai, toate durerile au dispérut. Acestea sint minunile din farmacia Domnuluil" - Despre alte vindecari ePhinute puteti citi in brogura ,Maria Treben’s Heilerfolge", aparuté la editura Wilhelm nnsthaler. Multi dintre cei care sufera de prostaté se pot inséi cu ajutorul pufuifel-cu- flori-mici, deseori chiar fara s& mai fie nevoie s& a! opereze. area s-a efectuat 50 deja, ceaiu) de pufulifa inlétur& usturimile gi cslelalte inconveniente care se ivesc de mutta ori ulterior. Trebuie consultat ins& in orice caz medicul.” Un barbat vindecat de o boala a prostatei scrie din Coburg: ,Pufulita-cu-flori-mici m-a ajutat in durerlle mele de prostati. Zaceam in spital in Coburg, bolnav de infarct miocardic. Pe fingd aceasta, aveam dureri de prostaté si nu puteam fi operat din cauza starii proaste a inimii. Mi s-a spus c& mi se va pune o sonda permanenta, daca susie mi se va inraut&ti. - Am afiat despre minunata pufulité-cu-flori-mici care a ajutat pe atitia in suferinte aseman&toare. Am inceput s& beau cite 3 cesti pe zi; in cfteva zile am scapat oe orice dureri de prostaté. Acum mai beau pentru ca sa ma refac cite 2 cesti pe zi. ~ fi multumesc lui Dumnezeu din toata inima. Va doresc, doamna Treben, s& mai ajutati cu pufulita-cu-flori-mici multi oameni care suferé de acelasi chin. Este in- credibil c& plantele‘mecicinale ale Domnului aduc - cind medicina nu mai are solutii ~ un ajutor atft de mare." —— MOD DE FOLOSIRE Prepararea ceaiulul: Se biog 4 lingurit& (cu virf) de plante cu 1/4 litru de apa gi se lasd sa stea in. Numai 2 cesti pe zi — prima, dimineata, pe ‘stomacul gol, iar a doua, seara, 1/2 ora inainte de cind. Pufullta ajuta (de dr. Dirk Arntzen, Berlin) © serisoare de la dr. Arntzen, medic practician, antropozof: ,la_baza urmatoarei evocari st& o Intelegere a plantelor, asa cum a fost ea stimulaté de Rudolf Steiner si dezvoltata in continuare de diferiti biologi gi botanisti. Aceasta infelegere ‘este de fapt o imagine si se numeste: >. Asta inseamna c& rédacina Corespunce organizarii nervi-simturi, deci mai ales capului omului, zona frun- zelor - sistemului central, ritmic, iar zona flori-fruct, p&rtii metabolism-membre. ‘Aceast& reprezentare, ca toate lucrurile viefii, nu se poate aplica mecanic. Ea tre- buie prelucrat& in mod individual pentru fiecare plant& in parte si invers, ¢1 pentru fie- care pacient in parte. Dar, odat& existent, chiar daca este inteleasd mai doar pe baza citorva exemple, ea ofer& un fundament solid, temeinic pentru infelegerea <> dintre om si plant, care altfel ramin intotdeauna putin neclare. \cipiul acestui procedeu va fi ilustrat pe baza unui exemplu. Sa iuam Hamamelis virginica. Aici, florile apar iarna direct din scoart&. Nu are loc legatura normala prin frunz&. Scoarta trebuie considerata ca inind zonei minerale a radacinil. Aver deci © situatie in care <> al fiorii da direct de > al rédacinii gi scoartei, fri a trece prin echilibrarea > prin frunz’, Aceasta situatio existé gi la om (gi natural, la animal), de exemplu fn cazul rénii, dar mai ales in zona anal. Hamamelis este un model pentru rana, pentru hemoroizi. Aceast& plant& poate trai cu aceasta situatie o viata intreaga, fara sa insemne ca se fmboindveste; s-ar putea chiar spune c& ea traiegte din si prin aceasta situatie de ex- ceptie. De aceea, planta poate deveni un mijioc de leac pentru noi. C&ci ne araté cum putom jongla o viat& intreaga cu o situatie anumita, care exist, fara a ne mbolnavi. Si ich astiel de > sint realitati ale vietii, deci deja ceva spiritual, nu este atft mult vorba de materialitate, de substant’, ceea ce poate da o explicafie pentru efectul diludrilor homeopatice (Potente). Si acum referitor la Epilobium, pufullfa Mariel Treben. Aceast plant& se carac- terizeaz4 mai ales prin faptul c& ceea ce este considerat la inceput drept 0 tulpige 55 floralé mica si nevinovata este in realitate un ovar de fruct hipogin care, aga cum e normal la un fruct, se umflé sensibil dupa inflorire, se decoloreaz& sicreste in tungime, Toamna sint eliberate apoi semintele inconjurate in abundent& de bumbac. Pufulita in toate varietatile sale este o planta relativ raspindité. Planta infloreste si rodeste destul de puternic, adic& se desfésoara destul de puternic in acest domeniu; frunzele, tulpina $i réd&cina devin in schimb mai putin importante, mai néinteresante in comparatie cu aceasta. Totul raportat la om inseamna: Putem cauta efectul principal in partea de jos a omului, din care fac parte in mod esential organele urinare si de reproducere. Prin alte reflectii se poate oarecum exclude zona intestinalé (acestea sint mai cu seam& plantele cu gust amar). Ovarul de fruct ca parte esentiala, batatoare la ochi se afl& spre induntru. Prin acest lucru se poate intelege faptul c4 in el se vede clar un raport*pozitional cu Prostata. Dezvoltarea fructului toamna te duce cu gindul si la toamna omului, om- niprezenta sa — la 0 > cam la fel de frecvent’. Ceva foarte asemanator se intiineste la pepene, la dovieac: ovar de fruct hipogin, marire uriag& dupa inflorire i, ca s& spunem aga, in mod necesar, actiune asupra or- ganelor urinare. La fel $i la para (Pyrus). Si pentru specialisti: Hypoxis rooperi are tot var de fruct hipogin. Demn de remarcat este fenomenul c& anumite plante urogenitale importante, plopul, ca bumbacul (Gossypium), prezint& si ele o formatie cu aspect de bumbac Puternic&, b&tatoare la ochi. Explicatia acestui fenomen thea nu s-a gésit. Cea mai eficace, asa cum scrie si Maria Treben, este prepararea cealulul. Acest mod de preparare aromat, apos d& puterilor tamAduitoare $i directia speciald catre Partea de jos a omului cu aparatul su urinar. $i, casa ce este cel mai important, pufullfa ajuté! Multe multumiri redescopertoare acestei plante medicinale din farmacia Domnului, pind acum neglijate." ROSTOPASCA (Chelidonium majus) Alte denumiri sint: ai-de-p&dure, buruian-de-cele-sfinte, bu- ruian&-de-pecingine, buruiene-sfinte, calce-mare, crucea-voinicu- lui, g&lbinele, iarb&-de-negi, iarba-rindunicii, laptoga negelarité, oiasc&, paparuné, salatea, scinteita, tatarcele. Daca ne gindim la faptul c& rostopasca se intineste adesea in vechile carti despre Plante medicinale sub numele de ,buruiand-de-cele-sfinte’ sau sburuiene-sfinte", ne putem imagina de ce prestigiu se bucura odinioara in popor aceast& planta medicinal considerat& astazi adesea drept o buruiana otravitoare. Aversiunea epocii noastre moderne fafa de rostopasc4 mi-o pot explica doar prin faptul c& la inceputul industriei medicamentelor au fost condamnate si re- negate cu hot&rire toate ‘plantele medicinale valoroase, pentru a tndep&rta poporul de plantele de leac si a-| indrepta spre lea- » curile pe baz’ chimica. Rostopasca se dezvolta ramificat, atingind o inalime intre 30- 80 centimetri. Ea infloreste, incepind din luna mai, pe tot i pind in toamna. Frunzele sale sint zimfate si se aseam&na cu cele de Stejar. Din tulpina gi rizom izvor&ste o seva galoen-portocalie gi destul de viscoasa. Rostopasca prefera vecinatatea zidurilor, a gardurilor, a grohotisurilor de pant, pre- cum $i livezile sudice. Oricit ar fi vara de secetoas& si marginile de sud ale p&durilor de uscate, din plant tot va curge sucul gros, galben-portocaliu, in cantitati suficiente. Dar parcursul verii ‘i 52 jin timpul iernii, cind z&pada acopera tot, putem g&si rostopasca daca ne-am intiparit minte locul unde creste. Planta aceasta este depurativa (deci curata singele) si hematopoetic’ (deci ajut la formarea singelul). Eu as recomanda-o, asociata cu urzicile si miaditele de soc, fn leucemie. Numai c& trebuie s& se bea minimum 2 litri pe zi din acest amestec de cealuri, pentru ca el s& poata da rezultate bune. Rostopasca este un leac de incredere in bolile hepatice grave, daca se foloseste tn form& homeopatica. Curatind atit singele cit gi fleatul, ea are o influenta dintre cele mai bune si asupra metabolismului. ‘Aceast& plant& medicinala este folosité cu succes in afectiunile billare, renale si hepatice. Pusé in vin (30 grame de rostopasca impreuna cu rad&cinile se las 1-2 ore in 1/2 tru de vin alb), fnlétura foarte rapid leterul. Este indicat& si in tratarea hemoroizilor care dau arsuri fn zona anusului, in combaterea intepaturllor gi a senzatiei de scutite" in timpul urindril, ca si contra vijittulul in urechl. in toate aceste cazuri se pot bea cite 2-3 i cu ceai (care nu se prepara prin fierbere, ci doar prin op&rire) pe parcursul zilei, in inghitituri micl. Acesta este folosit extern contra bolilor de cancer la plele, contra turllor, a verucilor (negilor) si a eczemelor care nu vor ‘84 se vindece. Cataracta sl petele pe cornee disper treptat. Sucul ajut& chiar tn cazul singerdrii retinel gi a dezllpiril de retina. Se ja o frunzé de rostopasca, se spal4, iar tulpina ei frageda se acreeet ‘Tntre degetut mare si degetul aratator umezite in prealabil. Zeama astfel obtinuta este uns& cu ar&tatorul, fintnd ochii bine inchisi, inspre coada ‘ochiului, Desi nu este pusa direct in ‘ochi, actiunea ei se comunica totusi ochilor. Acest lucru se fncerca pentru a trata cataracta, vederea slaba si in mod preventiv pentru ochit sAnatogi dar supraso- licitati. Eu insami fi resimt efectul binefac&tor cind trebuie adesea s& stau pind noaptea tirziu ca s& rezolv corespondenta. Cind sint istovit, iau o frunz& de rostopasca din gradina gli aplic zeama c&tre coada ochilor, in modul pe care Iam aratat mal sus. Am fe fiecare dat& senzatia deosebit de agreabila c& mi s-ar fi tras un val din fata ochilor. in medicina homeopaticé se prepar& din aceasta plants o tinctura din care se adminis- vot afectiunilor mentionate mai sus, de 2-3 ori zilnic cite 10-15 picaturi in pufind apa. Cu citiva ani th urma mi s-a povestit despre o femele care avea pe pleoapa infe- rioaré dreapt& un abees rogu de marimea buricului degetului cel mic. Oculistului ta care s-a dus ca s&-i prescrie o refeta ru ochelari nu i-a pléicut,ce-a vazut - avea abcesul deja de 7-8 ani fara s-o fl suparat vreodata — si a trimis 0 probai la analiza. Era cancer de piele. Pentru tindra femeie a fost - dupa cum va puteti imagina - un soc ‘cumplit. Cum familia ei face parte din cercul nostru de cunostinfe, am putut s& reco- mand rostopasca. Era luna februarie gi, din fericire, o iarn& blind&. Rostopasca trece bine peste iarna si ramine verde. Sfatul meu a fost s& scoata planta din pamint cu radacin& cu tot gi s-o planteze intr-un ghiveci, pentru a o avea la indemina. Femeia urma s&&gi tamponeze de 5-6 ori pe zi locul bolnay cu seva galben-portocalie. Cum abcesul era plasat pe pleoapa, i-am atras atentia c& seva nu era nociva pentru ochi, ‘Am mai sfatuit-o s8 mearga o dat& pe luna la tratament cu raze Réntgen, aga cum fi prescrisese medicul, desi aceste iradieri nu alung& tumorile maligne, ci se mai pla s& distruga portiuni de epiderma nc sAn&toas&, ba adesea chiar si oasele. Scurt timp inainte de si ile de Crdciun am trait marea bucurie ca abcesul can- ceros s& dispara. Femeia mi-a facut o vizita si mi-a rit de git chiar de la us. Medicul oftalmolog la care fusese gi inainte a Intrebat-o mirat ce facuse. La raspunsul ei: ,Lunar la Linz pentru raze", doctorul a spus: ,Dac& asta a reusit Réntgen-ul, e intr-adevar un miracol.” Mi-a mai marturisit c& nu ar fi rezistat sufleteste vazind fetele mincate pina la 0s ale celorlalte paciente pe care le intiinea la raze, dac& nu ag fi narmat-o eu cu atita curaj, credint& in Dumnezeu gi incredere ‘in sine. $i acum rug&mintea mea pe care o adresez tuturor celor care citesc aceste rinduri: Ajutafi si dumneavoastra intr-un caz similar gi crufafi-i astfel pe ‘semenii dum- neavoastra de un sfirsit cumplit! In timpul nostru atit de poluat se ingramadesc cazu- tie 7 care din negi inrositi si care incep deodata s& creasca se formeaz& cancerul pielil. . Firele de par de pe obraz si cregterea excesivé a parulul pe brats gi picioare la femei indica o ‘ulburare renal, ochre Tespective se ung cu suc de rostopascd, obfinut cu ajutorul storc&torului electric (sucul se mentine proaspat in frigider maxi- mum 4/2 an); este lasat s& actioneze fa ore, apoi locul se spalé cu un sépun emolient, iar pielea care s-a uscat putin se trateazA cu allfie de filimica, ulei de mugefel sau sundtoare (a se vedea ,Moduri de folosire"). In afara de aceasta, trebule facute o cura de ceai de urzici - cel putin 3-4 cesti pe zi-, precum gi bai de gezut cu coada- a pentru 0 irigare mai bund a rinichilor (a se citi $1 articolul despre ,Coada-calu- lui"). ‘© cunostint& din zona oragului Mainz folosea in timpul plimbarilor sale zilnice seva de rostopasca ‘cum am aratat. Un cline lup destul de b&trin fi era insotitor credin- clos. Odat& i-a dat in glumé gi lui cu putind seva pe ochi, ceea ce se pare c Lar fi facut foarte bine clinelui, c&ci de-atunci se posta de fiecare daté rugator ih fata st4pinului sau, cind acesta folosea rostopasca. intr-o parohie din Austria supericar& in care am tinut o prelegere In luna noiembrie, am f&cut cunostint& cu un paraciisier care purta ochelari. Cind m-am intors fn februarie la aceeasi parohie, paraclisierul nu mai purta ochelari; dup& cum singur mi-a povestit, numai datorita ii cA din noiembrie mi-a urmat zilnic sfatul legat de cura cu zeama de in plus, acum vedea mult mal bine decft tnainte cu ochelari. Fiind iam, trebuia s&-si ia frunzele de rostapasca de sub patura de z&pad&. Mentionez acest lucru numal pentru a sublinia c& anumite plante medicinale pot fi g&site proas- pete chiar si in anctimpul rece cind mai orice vegetatie pare a fi moarta. MODURI DE FOLOSIRE Infuzie: 1 lingurit& rasa de plante la 1/4 litru de apd ~ se op&reste doar. ‘Suc se onapats Frunzcle tulpinile gi florile se spal& si se trec fn stare’ umeda prin storc&torul electric (pentru folosirea externa). ‘Tinctura: A se procura din farmacil, find un preparat homeopatic. Macerat de vin: Se toarna 1/2 litru de vin alb peste 30 grame de rostopasca cu rdacini cu tot si se las s& stea 1-2 ore, apoi se filtreazA si se bea in Inghitituri mici. SALVIA, JALESUL (Salvia officinalis) Chteva denumiri ale Salviei officinalis: -cilvie, jale, jaleg, jales-bun, jales-de-gradin&, salvie, salvie-de-gradind, galet, salvir, serlai. ‘Sahin nsec cao fai din famitia tabiatelor, provine din Europa de sud si se cultiva la noi in grédini. Planta atinge o ‘inalime de 30-70 centimetri, florile ei violete sint dispuse verticilat, deci tn cerc, fh jurul une! axe comune; frunzele sale opozite, alb-linoase sclipesc argintiu si emana un par- fum ugor amar, aromatic. Salvia-de-grédin& trebuie s& alba partea ei grdin& intr-un Joc ferit, insorit. Pe parcursul iernii, eu o acopar ugor cu crengi de molid, deoarece este deosebit de sensibila ia ger. 54 alt& subspecie, Salvia pratensis, cunoscuta sub denumirile de buruiana-milcedului, coada-vacii, gavat, jale, jales, jales-salbatic, jaleg-de-cimp, jales- de-padure, salvie, salvie-ce-cimpuri, salvie-sdlbati- c&, se gaseste pe povirniguri, pasuni si cimpii. De departe se vad stralucind florile-1 albi i-violete care raspindesc o mireasma plina de arome. De la aceasté specie se folosesc florile, de cele mai multe ‘ori numai pentru gargaré sau pentru fabricarea ofetului de saivie- 1 pumn plin de flori este lasat la macerat in ofet natural - si acesta se intrebuinteaz ca frectie binefacatoare_in timpul unei boli mai lungi in care se sta la pat. Frunzele se colecteaz& inaintea perioadei infiorirli, in mai i iunie. Intruct plantele dezvolta in zilele insorite si uscate uleiuri eterica, frunzele sint culese numai in soare, preferabil la ora amiezii $i apoi sint puse la umbra ca sa se usuce. Mai curativa deci Salvia pratensis este ins& __. Salvia officinalis, citaté mai sus si de care ma voi ocupa in continuare pe larg. Inc de pe vremea stralounilor nostri, salvia era o planta medicinal deosebit de ludat si pretuité. Un versulet din jurul anului 1300 spunea: wDe ce sé moaré omul, ‘Cind in grédina creste salvia?" Chiar si numele oglindeste marea apreciere de care s-a bucurat aceasta planta de leac din partea oamenilor inca din timpuri indepértate: Denumirea de salvia deriva din cuvintul latinesc ,salvare' (a vindeca, a insanatos)). Dintr-o frumoas& carte veche despre plante medicinale reiese cit de mult era sti- mat pe vremuri salvia: ,Cind Maica Domnului a trebuit s& fuga cu copilul Isus in fata lui rod, a rugat toate florile de cimp s-o ajute; dar nici una nu |-a oferit ad&post. Atunci s-a inclinat c&tre salvit aici a gasit refugiu. Sub frunzele sale dese, ocrotitoare, ‘@ adépostit pruncul in Cee lui Irod. Acestia au recut pe fing ei far a-l vedea. Dupa ce pericolul a fost depasit, Maica Domnului a iesit din ascunzatoare gi a vorbit afectuos salve: >." De-atunci, salvia Infloreste origicind intru salvarea gi ajutorarea oamenilor. - Cind ai facut ani de-a rindul experiente cu plante medicinale si ai cerut adesea fn clipe grele ocrotirea si ajutorul multiubitei Fecioare, atunci simti din credint& adiinca gi incredere adevé rat& cum isi intinde mfinile ocrotitoare peste plantele noastre medicinale. Ceaiul de salvie, baut mai des, fortifica intregul organism, ne fereste de atacuri de apoplexie si are un efect foarte favorabil asupra paralizillor. In combaterea transpiratiei nocturne este singura planta medicinalé, tn afara levanticii, care vine oamenilor fn ajutor; ea vindec& maladia care provoaca aceasta transpiratic tn timpul noptii 4 indeparteazs prin puterile ei inviorStoare marea slabiclune care insoeste boala, Multi doctori au recunoscut proprietate remarcabile ale salviei: ei o adminis- treazi in spasme, afectiuni ale maduvei spindrii, dereglari glandulare ¢! tremurul membrelor (tremur&turile extremitatilor) cu cele mai bune rezultate. In a menfionate mai sus, se beau 2 cesti pe parcursul zilei, inghititur& cu fnghititura. Ceaiul are un efect benefic si asupra ficatului bolnav, infaturind balonarile i toate indis- poztile legate de dereglérie functionari ficatului, Are actiune depurativa, elimind mu- cozitaflle prea abundente din aparatul respirator ‘gl stomac, stimuleaza pofta de 55 mincare si combate tulburarile intestinale gi diareea, — Pe intepaturile de insecte se aplicd frunze de salvie farimitate cit de marunt. eaiul de saivie se recomanda extern in mod deosebit in amigdalite, boli de git, abcese (focare de purol) dentare, inflametii ale faringelui gi cavitatii bucale. La multi copii si adulti nu s-ar fi ajuns la operatie de amigdale daca s-ar fi intervenit la timp cu salvie. Daca lipsesc amigdalele, care in calitatea lor de Polit aj organismului opresc substantele otravitoare si le prelucreaz’, acestea se indreapta direct catre rinichi. © infuzie de salvie ajutd si dintii care se mige’, gingiile care singereaza, degosirile (retragerea gingiel), abcesele dentare. Se clateste gura, se face gargara sau se aplica tampoane de vata imbibate fn infuzie. Foarte important ar fi pentru oamenii slabi de nervi si femelle care sufer& de afecjiuni ale organelor pelviene sa fac& din cind fh cind cite o baie de sezut cu salvie (ase vedea ,Moduri de folosire"). . Pe linga folosirea cu rezultate bune a salviei ca planté medicinala, ea nu trebuie ui- tat& nici in calitatea sa de plant& aromaticé (mirodenie) foarte gustoasé. Se intrebuinteaza fn portii foarte mici, asemAndtor cimbrului, la minc&ruri grase, cum ar fi friptura de porc, de gisc& sau de curcan. $i vinatul devine mai gustos prin adaosul unei frunzulite de salvie. In prepararea brinzeturilor amestecate cu ver iri (cu miro- denii) $i a sosurilor condimentate ar trebui s& ne gindim la salvie macar din motive de sanatate. In anumite zone se coc ,prajituri si cozonaci de salvie". La cocd se adauga. frunze de salvie tdiate foarte fin, asemenea anasonului. MODURI DE FOLOSIRE . Infuzie: Se opreste 1 lingurité de plante cu 1/4 litru de apa gi se lasd sa stea putin. Ofet de salvie: Se umple o sticl& pind la git (f€r& a o Indesa) cu flori de salvie- de-cimpuri (jale), se toarna deasupra otet natural in asa fel incit s& acopere fiorile si se las& sticla s& stea 14 zile la soare sau la caldura. Bai de gezut: ee de 2 ori 2 miini pline cu frunze peste noapte fn ap& rece Ja macerat. A doua zi, totul se incalzegte pina da in clocot, iar extractul incalzit 35, adauga la apa de baie (a se vedea gi ,Bai de sezut' la ,Partea generala"). SPLINUTA (Solidago virga-aurea) Este _numité in limbaj popular si floare-boiereasca, floare-buiac’, manunchi, smeoaica, splinarita, vargé-de-aur. Aceasta planta medicinala se gaseste la margini de paduri, fn santuri cu apa, pe povirnisuri si locuri defrisate de padure. Tulpina, stufoasd, pres&raté cu lujeri cu flori galben-aurii, ajunge la o indltime de cca. 80 centimetri. Florile se pot aduna din iulie pina in octombrie. Se utilizeaz& in bolile gi hemoragiile nee. Splinuta este apreciaté ins& cu predilectie ca planta de leac impotriva olilor renale. Florile si frunzele creeaz& o senzatie racoritoare si intrucit planta deshidrateaza, ea este recomandata tn afectiunile renale gi vezicale. Marele medic naturist, preotul Kiinzle, istoriseste fn scrierile sale despre un b&rbat de 45 de ani care suferea de o boald grea de rinichi ce se tot agrava. In cele din urma a trebuit s&-i fie scos un rinichi. $i celdlalt rinichi avea puroi si nu mai putea functiona normal. Atunci omul s-a pus pe o curd cu splinuja. A amestecat splinuta, dragaica (sinziene) $i urzic&-moarta-galbena in 56