Sunteți pe pagina 1din 56
i lea seit ministiilemedie |, profesorul austriac scria cu entuziasfn in pag | din Viena: «Sint tezaure pe care cunoscatorul cel ‘alitorii nu le poate vedea nictieri tn alta parte. fi vazute in Moldova sint acele curioase biserici care prin § t compara cu biserica San Marco din Venetia sau cu Di vasemmanitor nu ne ofer’ o a doua jara din lume. $i aceasta b neaz si mai mult privirea uimita atunci cind tn interiorul cirea aurului al cirui efect atinge desdvirgirea sub razele prin ferestre. »* colul lui Josef Strzygowski, publicat tn anul 1913, au trecut inci, in fata monumentelor in nordul Moldovei au p veniti anume ca si le viziteze, iar printre de recunoscut acestia giv ca istorici de arté. Henri falch, André Graber, Paul Henry, Viktor ‘Demus, Paul Philippot sint doar clive cd este 0 Tncintitoare piesa de decor, de alb— verdele patel din are nstructillor monestice care formeazh un cadru n acelasi timp, aceste fatade pictate, cu ale lor Tunel cirp ilustrate deschisi la toste paginile ul turistilor veniti din diversele tri ale lumi a creseut ‘firma, far nici un risc de exagerare, c& picturile fovel se bucurd de o universala notorietate, fiind considerate de vazi ale ntregii umanitii osese pentru prima cari tn fata acestor venerabile picturi, ca fi ai unui oblgnuit ghid turistic tsi pot pune tntrebarile: cum jinala create artistic’ si care este locul pe care ea Ml ocups [Repeal romin? Unor sernes posibile tntrebiri fncearcl le ‘am putea spune ci perioada de glorie a pictu i, aga cum me este cunoscuté prin intermediul mon a Intre mijjocul secolului al XV-lea i inceputul secolului ide un veac $1 Jumatate se pot distinge patru momente Trevine domnie’ lui Stefan cel Mare (14571504), cel de al ui Petru Rares (15271538 ; 15411546), cel de al treilea pnalitatea lui Alexandru Lapusneanu (15521561 ; 1563—1568), t-de domniile celor din familia Movil.* Corect8 ca schema, dlegte prin absenfa nuantelor si momentelorintermediare Tia tn consideratle 0 perioada de tnceput despre care pe care avem dreptul si o socotim cx deosebit de fe maturitate a fenomenului de care ne ocupim. tmal atenté, sintem nevoiti si recunoastem cf inflo- n cel Mare, inflorre de care a beneficiat si pictura ‘fn Intreaga ei complexitate fra o incursiune circum- ‘decenille anterioare, din vremea tntemeietorilor | Prin conslidarea politics si arta a tari, ‘de picturd din acea vreme, dar considering 0 dobindea ministirea de la Neamt, ctitor prejuind frumusetea bisericl Sfinta Treime din side rafinaté ornamentica parietal, cu discuri su 'gresi daci atribuim acelei epoci calitatea de le din Moldova. = epoca ui Petru | Musat ne situim tntr-un cadru Tmoldovenese devine mult mai bine cunoscut ‘Bun (1400-1432). In cei treizeci gi doi de ani de ‘sa dovedit nu numai Un bun gospodar al fail sale, dar elimine, prin jocul de relatii, pericole grave care iui stat. In acelagi timp, Alexandru cel Bun a fost ea creatiel artistice, preocuparile sale pentru artele Titeres pe care, In general, societatea feudalé. la instrument de autoritate, Afectate de distrugerile jonumentele epocii lui Alexandru cel Bun nu ne diul cercetarilor arheologice 1 al izvoarelor docu- Gi aceasti domnie a marcat, intr-adevar, 0 epocé Thai toste artele au fost stimulate de generozitatea pind la plenitudine, Manastirile vechi de la Neamt, jor au beneficiat nu numai de importante danii F célugari cArturari,caligrafi, miniaturist, iconari, a inzestrarea ayezimintelor domnesti cu odoare de sxandru cel Bun fi rsplatea pe principalii sai zugravi an —, stralucirea broderilor ® din_timpul “Ga ji frumusefea suverand a miniaturilor, toate fei Unei activitati sustinute in domeniul picturii documenta nu aveau dec valoarea vreme, la Humorul vechi, one gu de pretutindeni si in primul rind din cel Mare a luat masuri pentru a dezvolta “ll Petru Musat si Alexandru cel Bun, proce- tat la Roman, la Orhel, reconstruind integral 41 bastioane’cetitile de /a Suceava, Neamt, bluri defensive au constituit pentru Moldova or destoinici pietrari si zidari si nu ne va ff de febrilé activitate, vom fice arhitecturii gotice (ca de exemplu ’), cit $i solutii decorative (profil, de asimilare caracteristica, trebuie imetrice ®, aceste monumente ase pendant. tm azul ros Iprapunere a arcelor mari, cea ce asigur’ pit eri tn, 0 are ere rile de a isi, pentru acest tip de boltire, ‘0 indepartats origine caucazians,trebule te, sistemul arcelor plezige etzjate, aga echivalent tn arhitectura medievalé euro- e constructiv din Moldova lu Stefan cel Mare, ea unor Noi soluti tn realizarea sistemulul de ft, prin calitateazidariel si a proflelor e sitide domnie erau dintr jcate prin confluenta cu arhitectura gotica @, ¥ participi formele robuste ale contrafortilor, si ancadramentele de fereastra , de asemeni ifelor # care particip& la efectul de accen- acelasi timp, fatadele sint faviorate de pre- Care creeaza sub corniga o admirabilé parura, e cadrului stlstic, retorice tn folosul 5. Desenul este cursiv, larg ‘Organizat tn armonit calde, oritul videste virtutile unui mare firk SH abandoneze caracteristica biant’ si de traditie bizantin’. Migcirile fea misurati, iar stirile sufletesti sint n Pitriuti poate fi considerati ca un mont n cel Mare. Aceasta afirmatie priveste, ‘0 exceptionala ciaritate si calitapile slelegeres monumentelor care urmeazi farittile iconografice dintr-o biserica ungité a elementelor de program ‘mural care decoreazé ctitoria eT ceiaa obovate sere luri de pictura mural ® al caror numitor "$i rigoarea compozitionali servita attt de monii cromatice. rea Constantinopolului, picturile de la osteniriiartistice bizantine. Netndoielnic, ur concept i nfptuire au fst strultor listice elaborate tn epoca paleclogilor. Dar, > de explicat intr-o Mark ortedond a Garei arta artistic bizantind, va trebui s& recunoastem e monumente moldovenesti din epoca lui Stefan jului autohton. Intr-2devir, aga cum s-a observe semnificativa concentrare, fn primul rind prin de personalitatea unor anumite centre PArdugi ansamblul pictat a fost imbogitit “mediul de curte al luminatului domnitor, 5 [program iconografic, precum si admirabila -deplin temei pentru a-l situa pe autorul anonim ilor maestri ai epoci sale, desenator viguros este compensata de savanta orchestratie i-auriu care introduce in armoniile calme Valentele realiste ale tabloului de la Patrauti le va fi avut ric El este recomandat divinitajl de cre al Moldovei, prezent pe stindardul ogtilor domnesti. rietenie chiar, cu care sfintul-luptitor tsi recomand’ ‘constituie un semn al dreptului cistigat de citre voievod pentru deste ‘tablou! votiv mai apar doamna Maria Voichita si tindrul Bogdan, succesor : tron, amindoi in vestminte princiare de o nedisimulata somptuozitate Recto ‘tem, tn frumusetea solemna a tabloului votiv de la Voronef, preocuparea Mare de a face evidenta autoritatea domneasca, de a rosti gi prin intert turil ceea ce constituia pentru sine o importanta chestiune de program i. stabilitatea tronului domnesc. ___Considerindu-l tn raport cu principalele caracteristici ale artei -spune ci maestrul anonim de la Voronet se face interpretul unei am ‘originale, aceeasi ambianja care fusese tn masura sa elaboreze sit ‘Spre deosebire de confratele su sese mal vizibil tndatorat mode de la Voronet exprima, ei lui ‘greu de stabilit tn lipsa unor documente precise. Infruntind ri- ‘din tncercérile de ierarhizare, se poate afirma ca treapta cea mai punct de vedere artistic, apicturilor murale din epoca lui Stefan cel Mare cu ansamblul care decoreaza biserica Sfintul Nicolae din Balinesti. Ctitorie Jogofit loan Tautu, acest monument cu infétisare impunatoare, tn a cérui tu aelementelor gotice este deosebit de bogaté, are o organizare foarte simpli la interior, cu avantajul unor suprafete Intinse, fara ruperi dde mesteri care a realizat decorul pictat a stiut 34 fructifice cali- 2 arhitecturii interioare, asigurind compozitiilor 0 respiratie ampla, intr-o ‘inlinjuire cocrent, bine ritmata de gestica personajelor si de consonantele curbe~ ‘lor liniare. O mica inscriptie pictati ne ofera privilegiul de a cunoagte numele mes- ‘erului principal, Gavril leromonah, artist pe care trebuie si-| considerim tn galeria ‘celor mai de seama pictori romani din toate timpurile si, fara indoiala, tn rindul ‘marilor pictori ai orientului european din epoca sa. O cercetare mai amanunfité ‘a picturilor de la Balinesti face posibilé delimitarea contributillor mesterului prin- Cipal gi a celor dovi ajutoare mai importante. Fara Indoial’ c& si la celelalte monu- mente despre care a fost vorba ansamblurile de pictura au fost realizate de echipe alcituite dintr-un mester principal si din auxiliari. La Balinesti, rolul mesterilor ‘ajutatori poate fi mai bine determinat, fiind evident ca unele scene le apartin in ‘exclusivitate. Decurge de aici faptul ci Gavril leromonah era un autentic sef de atelier, ‘apabil s& coordoneze mesteri formati, laa ciror instruire artisticd avusese, probabil, el Insusi un rol important. Prima remarca ce trebuie facut priveste unitatea compozitionala a marelui ansamblu. Intr-adevar, dincolo de diferentele de factura care pot fi recunoscute Antre diversii autori, picturile murale de la Balinesti beneficiaza de o evidenta unitate de ie, la aceasta contribuind, pe de-o parte, rolul, cu functii decorative, pe “are, fondul albastru presérat cu stele si, pe de-alta parte, acele ritmuri pe care ii au stiut si le inlantuie de la © compozitie la alta, fara obisnuitele cezuri ‘care intervin atunci cind mina mesterului este schimbat. O a doua observatie priveste faptul ci Gavril leromonah a preferat prezentarea tn friza continua a scenelor ce -compun ciclul Patimilor, solutie care, in spatiul larg si unitar al bisericii de la Balinesti, ‘contribuie lao mai strinsé legatura dintre episoade, fiind deosebit de potrivita pentru ice. Dar ceea ce confer’ picturilor de la ‘primul rind scenelor datorate mesterului principal —o calitate ‘deosebitd, este armonioasa tmpletire de eleganta si de vigoare, -aparenta reala gi continutul abstract simbolic al imaginilor, -expresie a personajelor rp le. © Sensibil la eleganta decan- -elenistice ppictura bizantin’, Gavril leromonah ‘apropiind-o de epoca si de mediul do Indeminare si in mestesugul ‘cromatica este armonizat || mohortt al fondului, retul logofatului pul sfintel Varvara ‘prin intermediul es ti aren: Weta Provocate farii de invaziile turcesti si tatare; ‘oe 7 Bite weevil ecoar dp are are to ep ae , sint cauze care ne fmpiedics, astizi, si reconstit i atu chip cultural artistic al epoci de care ne ocupn. ppofida acestor ireparabile pierderi, chiar numai ansamblul de pictu Del, el singur, este In miso cb sugereze exigenfele artistce ale un cultural instruit, rafinat si pretentios. Numai fatr-un asemenea mediu era lécultivarea unor imagini de o atft de elevatd conceptie, al ciror mesaj de idei ‘confinut uman este potenat de frumusetea expresiel formale, de rigoarea or grafice, de armoniile cromatice cu aleasi muzicalitate. Or, trebuie spus Taport cu canoanele traditionale ale picturii bi-antine, la Bilinest, sporul de m este evident, Sensurile simbolice gi con’ .utul transcendental, implicate iu tntr-o picturd bizantin§, sInt, aici, concurate de cSldura umand a expre- rena unul proces spiritual care a marcat progres socetatea, inclsiv arta ~__Insprijinul acestor afirmatil trebuie invocaté admirabila colectie de broderii miniaturi ce se pistreazi in muzeul manistirii Putna. ® Sint, aici, opere In care onventiile reprezentarii au fost, in mod frecvent, tnvinse de vigoarea expresiei, _ de irezistibilaaspiratie cétre armonia dintre om, opera sa si lumea inconjurstoar std aspiratie, in care trebule si recunoastem o caracteristicé fundamentalé a ariel medievale moldovenesti, a artei romanesti fn general, avea si se rosteascd tn mod deplin, citeva decenii mai tirzi, tn epoca lui Petru Rares. respectata de vecini i strilucitoare vieti culturale gi artstice. In arhitecturd | unitar, murala $1 broderia se afirmasers cu maturitate, nute fn miniaturd, th argintirie, tn arta scrisul ‘urmat clteva decenil de confi de lupti lui cultural -E pereche, prin uimitoarea unitate a expresiei moniile Eecleccre cae ‘Intr-o orchestratie unicl, wsefe tn orice anotimp. Albul imaculat al zipezilor, verdele fe primivar’, aurul cad al ilelor de toamné nu tulburd echilibrul stor picturi care se Inscriu t mediul ambiant, mereu armonios, de ele 0 plismuire a naturil ‘de aparitia neasteptaté a picturil murale exterioare din Moldova, arti s-au aventurat th tot felul de explicai, stiruind a le cluta origi- ale lumii. Trebuie remareat cf, tn spatiul mediteranean, Ideea colorate si, eventual, previzute cu elemente deco- veche, astfel de monumente flind cunoscute th Grecia antici tne I fen, Mai tira, in evul mediu european, picturi murale exterioare ite, deopotrivi, in Peninsula Balcanic8, tn alia, th Franta, tm Elvetia, «dar tntotdeauna este vorba despre Imagini izolate, situate cu precidere principals si ty preajma portalului de intrare, 7 Nicdieri, tnsi, picturile “1 au ajuns 8% acopere, th fatregime, fatadele monumentelor gi, tei mai ms Sk fe realizate conform unui program iconografic coerent, Agadar, {3rd sf fe excluse unele sugestii venite din afer8, poate chiar din Transilvania vecina, acolo unde Feazi numeroase fragmente de picturi murale exterioare datind din ‘secolele XIV—XV, problema picturii murale exterioare din Moldova trebuie . Simul narativ se tmpleteste cu cel al decorativu- smentele locale de port —de exemplu ciciulil ici lui Moise din regiunile calde ale Egiptului oltul de sud-vest al naosulul, pe doi pereti ad int Infétisatitoti membril puternice fam a dorinta de putere si de strélucire aproas- 2 lui leremic adele ecumenice, Sinaxarul (calendarul), ‘un complicat proces ii tn confinutul si tn expresia creatiei de mesteril veniti din Istan- dental au contribuit la precizarea unor ale exigene ale mediului artistic ore Vor accentua in mod progres I fnsusi un martor al declinului ideo- cu firile occidentale, proces Viteazul tl inaugurase la proportii ; ale sistemului de reprezentare, d din ce tn ce mai mult r lui al XVil-iea, au fost realizate Terarhi, la Hlincea, la Cetdtuia, ddack legiturile cu’ marea epo ie care lea asigurat 0 incredibilé picturile exterioare din Moldova, impreund ar, constitule una dintre cele mai noble re §i despre aspiraile poporulu poate fi deslusitd iezistibila dorings ‘care nu pot finta dectt in conditile luptat cu att eroism roménii acclor fare sau a lui Petru Rares. Mijloe picturile exterioare murale di ilor un mesa) cu valoare perena, ata lor lume de frumusete, icturilor murale din Moldova, oie meres trenta od (tenets Se eee ans peer nioe le arhelopce au demonstrat 2 bsrica SI Minal-ainRazboient od. eam, cltorit de “Stn cl Mare fr 1996 2 fst tnlatd easupra wet mane in care a fst epee osemintle color fe dn fle 476. Retin core mocap trl sub mara atari ingeieger Ware ero cau In tll cu Imaririor aie prime secle ale fa nual acess Putesu ses an: Cos iA 1975, ne. 2p. A) rigors lonescu, ria arhtectur to Randi, 1963, p. 2209) Gem. de Cerctreasntemull de eerblor din lion seco S300) vA pote, 168 Se eg ctca ens inl geie s1 Gups prncpt tr parte a a Ba. cercetare a slementslor de pistes co casi semaine" ca ut trator tay ‘coorganares to Loon ‘ecarest 77 26GB rl re lr Nac: eicttca astr™ aa), ocoren. 1728, pre 16, 2309 orm: 77.0 premnare aminurith » probemelor privnd aaa crs wl sca tet Se ec nro Par! morale en's rate mir BSCIA 143 00-97: heir pra core Beceem ae re et herd muro extaricord regtitt ache p BB . siete Feet tad om xu, Levoluton de la pelnture reli- "en Bucovie et en Moldovie. Nowell Paris, 1929. 1913, p. 128134. | Origineo 41 semnlcotia ieologicd 0 ‘maldovenetl, I=, tn SCIA, 4 itrla arte) feudole to gorile Bucuresti, 1959. 1, Pltwra murcld din rordul Mel- aie msc Bettis ki Seaton ce! Harel tices eto. Molde, Harry i gtlre” Comarnsen,fedear ort, “oo! io-a5r; Sakae Sorin” Ula, Berl wonsront, acca rece ‘tf aa Siecdcere ti! ptr! melon Pei ce) are, fv, “Cara moloreneack I Fey fein cel Mere, Bucaret, 1964, is, fle” occ ira ahah ut 301 V, Witbanvy irate fl, bp fante 1493, dar terminatd (conform 632, 624-20: Corina Popa Baines, Bucur, 1962 “1492, biserca din Balinest! se Tn BygTRITA (sat Bistrita, com. Vilgoara, juds un edificiu Impozant prin volumele Nearnt), manastirea a fost construité de Alexan- robuste gi deosebit de pretios dry cel Bun, ante 1407, Recentele luerdri de restaurare au pus in evident fundaille construc- tilor displrute, Itre care o biseric $i 0 reye- Ginja domneasct, ambele bogat decorate cu picturi murale 4 ceramich smalqut, De tim- i Por, muna ita devel unimportant 4 ‘centru de cultura gi arta, ilustrat prin caligrafi. 7 Sinutugacronar. In 198, Stn cl 4 Mare azict, pe latura nordic, turmu-lopotnita cu paraclis; ulterior, pe latura de vest, Petru Rares a construt 0 cass domoeascl ale ciel Tncperi erau decorate cu picturi_murale Th 1554, Alexandru Lipujneanu a reconsruit integral biserica, amplu eciiiu de plan tricone cu turk pe nace, prevazut cu camerd a mor- mmintlor 9) pridvor. Tot atuncl, tm paral 4 fost reaaat un valoros ansamblu de pictur Mnurale. Casa domenct adfposteyte azi 0 Colectie de coun gi ler de att decorated, de amen! maternle provenind din mormintcle Tui Alexandru cel Bun gi al doamne! sale Ana. Intregul ansamblu ert protejet de o incints > ew aidurt alte, prevaute cu drum de strait (arial cesturat) i turn de pour. Set Bure dn voc XM, p. 20-10 “Eel Hen, tees Mola. “Modoresta Mitdsies Bia Boca Up"burag'Aarg Sn” O oc gi dente‘ Magn “el Be nce de ont, 98, te. Bp. 0, ANI (muricipu, jud. Botogani) Impor- ore lui Stefan cel Mare | legantssiluetharhitectonic, an caractristic pentru biserille onc, ctr alt, : concur mural ona {feet Glo, Paterna nc pinkie fre conse aren Burnonch n 4627. De plan tara de cl sus impzat ‘ocareseaftun mi uel) ee ndeptnete Wrest ge coptnt. inc frat re ‘Eine de ptt c dum de salt print Inte consrcile anese exit cart dom tench cu sal de oree, special gate UE Dragons al 0 clyde art vce moldoverescs,ciprisng manure mate {ele rite minatori a0 font exectate te Artce Cris), brody rg, tise Pe aati Fela Vt! a Tora, res HIRLAU (orp, jud. lag). Vechicentra urban moldovenesc, cu regecinga domnesscl mengio- ‘ath documentar in 1361, oragul Hirau a bene- fiat de rij ll Stefan eel Mare, cicuia | se atorearrefacarea curtilor (In 1486) 4 constr irea biserici Sf. Gheorghe (1492), monument reprazentativ pentru artitectura epodll. Deo- sebit de elegants ca siluets, alituta dint-un HUMOR (com. Mnitires Humor jd Suceava). Tntemelath Is treeputul sec. XV de dire Ound Vornicu (runeleprimel_ eat! fe vid 91 ai in milocl saul), mdntstives Humor a fost recitorts in 1530 de catre logo ftul Teodor Bobuiog. Blerca Adormirea Mat Damnulu) este un monument prestigis, capo operd de art edhe Proportionat,lpsts de ture, en presint u Plan tricone preungi, cu altar, aos, cert Aamormintslor,prontosipridvr deschis primal de acest gen tn arhiectura medieval din Mol ova, Interiorul i ftaele sine tn ftregime decorate cu pictur! murle, data 1535, fac fama acestul monument ae fatade impun. prin rigoares distribu, p ‘alésarmonie cromatich rin fous lesen Ieonagrfc tiplopc ee represntt © dezvoltareatraitje depictrd moldovenea ‘ema central find Ate fexpresie a luptel antiotomane. Avtorul lor pare 2. Toma, zugravel de curte al li Petru Rares Interior, faa clrul decorate au prt Cipat tral meftri, atrage ater exceptionaltapitullr de eb prin ‘cll Patnior din noc frumosu tblou vot cu Pt 2 pra portretele va si sotiel sale Anataia. Valoroe icon Ieoane din see. XVI. Turnubelapet fost nid de Vasile Lupy (164 jaeeoena ares familia efor LUJENI (x tn RS. 5. Ucrannt, Bleren satu, tito de Teodor Viol (cn 1450) este un pretor exemplar de fazapremergitoare domr Consruth din plaré brut 4) crtmids, este de plan dreptanghiular,comparimentat tn ronaos si nao, cv abelds esta decroat, Poligonal exterior 9 omic ‘u boli semilindrice (eit cu un dublou nao), altar find acopert cu 0 seal Sub var au fort ideniete i paral deplete pctri murale deorbit de valorosce (ec. XV), a figuei zeit, gratoue, de tip elena MILIGAUTI (st. com. Bideut ud Suceava) Bieeria Sf. Prope, zh de Stefan cl Mare tn anu 147, a fost una ditre cele mal lbutite realise! de arhiectur 1 piers din epoca Inarlut dommitr. Distrss de armata autriack Tn tinpul primuiui rbot mondial, ea este ‘inoscitt th aminuatine pe bize rlevelor, a documentelor fotograice 4 a stdilor pablleate. De dimersuni mii car cu expresie monumental, aves pn tricone, cu tril pe aoe find fonrte aserndtonre cu biseriea din Patra, zl in acelsi an. Portalul dela intrare, th ar fine, eraInstre Intr-un eadry reptunghilar decor cu baghete Tnerucgate seal pe Itura suck. Ansambiul de pieturd morals, de mare valoare artistic, prezenta un program iconografe aproapeicerte co cel de Ja Patra bow sna ater a ein cl Har, 0, 2 sean dh nae, Soe = ‘aiein ‘Soma, ps Poke Ve Viigo, ee: res ful, Ili Repeat! marae fant re Pe,BIeOS Pers Comarnesc Inport, Vatra Maldovie, jude M0 ca emnitiren |2 Moldovitel, care a itu Efrem aconstruit si turnul de poarta t cu decorstii sculptate, inspirate de ina. “auch eb: i i Goce [RISA (com. Rive, Jud. Sucenv) ‘rea Rica este © ctitorie a lal Petru din 1542, Bserlca, de frumoaze propor, este Un edifiu de plan tricone, eu o 2eltd turla pe mos Tn ait 111-1617, marele vornic Costes Bacio Ha agt un amplu exonartex previzt he cu 0 tur, Picturile mural, darvite de omnitorul Stefan Rares, au fst executate de flctorul grec Stamatllo Cotronas (1552). Pe fajada sudich se plstreaxa Judecata de opel, Seora virtuplor gi Vago sf. Amore. ncita gi lldirlle anexe, datind din sec. XVIXVIM, au Suferit mai multe transformarl; tn. prezent Sntregul ansamblu este tn curs de restauras ee Pr se SEt! etre Conamerce, Facet Sorin “lee, Gearn® encore eee ga, SCR 1965, 9 fap ori par ei Suceava, jud. Suceava). Biserica Sf ctitorie a lui Stefan cel Mare, din 1488, ind foarte aieminstoare cu biserica Voronef, con- strulth In acelagi an. De plan triconc, cu turld pe naos, suspendaté pe arcuri piezige moldo- venesti, biserica plstreaza_un valoros decor ‘mural, cu tabloul vot al ctitoruli. In pronaos se aflt o detaliath ilustrare a Viel proorocutul ie, Pe fatada sudick se pistreazd resturi de ‘exterioara din epoca _mitropolitului setrl, vornicul Grigorcea etc.) "sec, XVI icoane. In preajma bisrici se pistreazi un turmcloporif—cu clopote de a Stein i ccs on cel Mor, ‘5. on cet Ned defo Scare "rg «Gosrd eee