Sunteți pe pagina 1din 2

CAPITOLUL I

ANATOMIE
Bronhiile principale, dreapt i stnga, rezult din bifurcarea traheei la nivelul celei de a
patra vertebre toracice. De la origine, bronhiile se ndreapt lateral i n jos formnd ntre ele
un unghi de 75 85 grade. Dup ce ajung la hilul plmnilor, bronhiile principale se ramific
intrapulmonar, formnd o arborizaie bogat. Rezult c att cele dou bronhii principale
situate extrapulmonar ct i arborizaiile lor intrapulmonare, fac parte din cile respiratorii.
Ele asigur ventilaia pulmonar.

Forma exterioar a bronhiilor principale este asemntoare cu cea a traheei, bronhiile sunt
ns mai scurte i mai subiri.

ntre cele dou bronhii principale exist deosebiri privind traiectul i calibrul lor.

Bronhiola dreapt merge puin napoi, iar cea stng nainte.

Bronhia dreapt se apropie mai mult de vertical, iar cea stng se apropie mai mult de
orizontal. ntre cele dou bronhii principale se formeaz n acest fel un unghi diedru cu
deschiderea n jos; deoarece bronhia dreapt este mai vertical, corpii strini ptrund mai uor
n aceasta i mai rar n cea stng.

Bronhia dreapt este mai scurt (25 30 mm) dect cea stng (40 50 mm).

Bronhia dreapt este mai voluminoas (cu diametrul de circa 15 mm), dect cea stng (cu
diametrul de circa 10 mm).

Raporturile bronhiilor principale

Bronhia principal alctuiete mpreun cu: artera pulmonar, cele dou vene pulmonare,
arterele bronhice, venele bronhice, limfatice, fibrele plexului (nervos) pulmonar i cu
elementele de esut conjunctiv, rdcina plmnului sau pediculului pulmonar.

Bronhiile principale realizeaz n consecin raporturi cu toate elementele pediculului


pulmonar, numite raporturi intrapediculare.

Structura bronhiilor principale


Structura este aceeai cu a traheei. Numrul cartilajelor difer: bronhia conine 9 12
cartilaje, iar cea dreapt numai 6 7. Inelele cartilaginoase sunt mai subiri dect cele ale
traheei.

Mucoasa conine celule endocrine diseminate aparinnd sistemului APUD sau grupate sub
forma unor corpusculi neuroepiteliali.