Sunteți pe pagina 1din 10

Service auto

Serviciile de reparatii pentru vehicule rutiere care implica inlocuirea si/sau reconditionarea de componente la
ansamblurile si sistemele constructive si functionale si serviciile de reglare a acestor sisteme atunci cand nu
functioneaza corespunzator se pot efectua numai de catre agenti economici care au capabilitate tehnica
adecvata si, totodata, in urma unei evaluari, cu autorizatie de la Registrul Auto Roman organismul tehnic
desemnat in acest sens de catre Ministerul Transporturilor.

Dupa obtinerea licentei de la RAR, service-ul isi poate desfasura activitatea pentru scopul in care a fost
infiintat.

Pentru service-ul auto, contabilitatea presupune:

comercializarea pieselor, subansamblelor, materialelor care concura la realizarea procesului de


reparare;
manopera (prestarea serviciului).

Organizarea interna a contabilitatii unui service auto trebuie sa cuprinda urmatoarele


documente:

* Date preluare masina;


* Fisa de constatare;
* Comanda piese;
* Deviz;
* Bonuri de consum pentru piesele utilizate;
* Factura/bon fiscal.

Sunt doua modalitati de evidentiere a pieselor de schimb in contabilitate:

Fie ca marfa in conditiile in care la vanzarea serviciului acestea includ si un adaos comercial,
drept pentru care contabilizarea se face prin intermediul contului 371 Marfuri, iar nota de
intrare-receptie va avea inscrisa inclusiv pretul de vanzare.

Fie ca materiale consumabile daca pretul de vanzare este acelasi cu cel la care au fost
achizitionate caz in care se vor contabiliza prin intermediul contului 302 Materiale / 3024
Piese de schimb / 3028 Alte materiale consumabile.

Pretul de vanzare al pieselor este cel de achizitie


Monografie contabila pentru o firma de
servicii auto
Se doreste o monografie completa pentru o firma cu activitate de servicii auto, cu precadere
operatiunile si documentele din evidenta contabila primara. Receptii facturi, bon comanda si
obligatia firmei de a fixa tarife.

In cele ce urmeaza va propunem o monografie completa pentru o societate prestatoare de


servicii de intretinere si reparatii autovehicule (CAEN 4520), cu sublinierea aspectelor specifice
activitatii ei.

NOTA

Moneda de referinta este: lei.

I. INFIINTAREA SOCIETATII:

Reflectarea in contabilitate

1. Subscrierea capitalului social:

456 = 1011 500


Decontari cu actionarii/ Capital subscris
asociatii pentru capital /nevarsat

2. Varsarea capitalului social:

5121 = 456 500


Conturi la banci in lei Decontari cu actionarii/
asociatii pentru capital

1011 = 1012 500


Capital subscris/nevarsat Capital subscris/varsat

3. Inregistrarea facturilor si chitantelor reprezentand cheltuieli de constituire (Registrul


Comertului, onorariu avocat):
201 = 401 1.000
Cheltuieli de constituire Furnizori

401 = 5311 1.000


Furnizori Casa in lei

sau

401 = 5121 1.000


Furnizori Conturi la banci in lei
II. ACTIVITATEA DE INVESTITII - CAPITAL DE LUCRU (MIJLOACE FIXE):
Reflectarea in contabilitate

1. Achizitie mijloace fixe (de exemplu: utilaje, aparatura) in suma de 100.000 lei:
a. Se primeste factura de avans (50% din valoarea totala a mijlocului fix):

% = 404 50,000
Furnizori de imobilizari
232 42.017
Avansuri acordate pentru
imobilizari corporale
4426 7.983
TVA deductibila

b. Plata avansului:

404 = 5121 50.000


Furnizori de imobilizari Conturi la banci in lei

c. Se primeste factura finala si se receptioneaza utilajele:


% = 404 100.000
Furnizori de imobilizari
232 42.017
Avansuri acordate pentru
imobilizari corporale
4426 7.983
TVA deductibila
213
Instalatii tehnice, mijloace 84.034

de transport
4426 15.966
TVA deductibila

NOTA

La receptia mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar, precum si a marfurilor si a altor materiale


consumabile, societatea este obligata sa intocmeasca note de intrare-receptie si constatare
diferente (NIR). In cazul mijloacelor fixe trebuie intocmita si fisa de mijloc fix.

2. Societatea isi desfasoara activitatea intr-un spatiu inchiriat (conform contract).

In conformitate cu articol 141, alin 2, punctul e) : Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea,


scutite de taxa:

e) arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile, cu urmatoarele


exceptii:

1. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu
functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;
3. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile;
4. inchirierea seifurilor;

Facturarea chiriei se incadreaza la operatiunile scutite de taxa, ceea ce inseamna ca facturile


vor fi emise fara a calcula taxa pe valoare adaugata. Insa, in cazul in care se doreste taxarea
acestei operatiuni, se va proceda in conformitate cu normele metodologice de aplicare a
Codului Fiscal.

Norme metodologice:

38. (1) In sensul art. 141 alin. (3) din Codul fiscal si fara sa contravina prevederilor art. 161
din Codul fiscal, orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea oricareia dintre
operatiunile scutite de taxa prevazute la art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, in ceea ce
priveste un bun imobil sau o parte a acestuia.

(2) In aplicarea alin. (1) un bun imobil reprezinta o constructie care are intelesul prevazut la
art. 141 alin. (2) lit. f) pct. 2 din Codul fiscal si orice teren.

(3) Optiunea prevazuta la alin. (1) se va notifica organelor fiscale competente pe formularul
prezentat in anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice si se va exercita de la data inscrisa
in notificare. O copie de pe notificare va fi transmisa clientului. Depunerea cu intarziere a
notificarii nu va anula dreptul persoanei impozabile de a aplica regimul de taxare. In situatia in
care optiunea se exercita numai pentru o parte din bunul imobil, aceasta parte din bunul imobil
care se intentioneaza a fi utilizat pentru operatiuni taxabile se va comunica in notificarea
transmisa organului fiscal.

Pentru bunurile imobile sau partile din bunurile imobile pentru care au fost incheiate contracte
de leasing inainte de data aderarii si care se deruleaza si dupa data aderarii, notificarea se va
depune in termen de 90 de zile de la data aderarii, in situatia in care proprietarul bunului
doreste sa continue regimul de taxare pentru operatiunea de leasing cu bunuri imobile.

Locatorul emite periodic facturi pentru chirie (in exemplul nostru presupunem ca se factureaza
chiria pe 3 luni).

Reflectarea in contabilitate

Optiunea de taxare a operatiunii (inchiriere):

% = 401 3.570
471
Cheltuieli inregistrate in avans 3.000
4426
TVA deductibila 570

In exercitiul financiar curent se inregistreaza cheltuiala cu chiria lunar:


1.000 ron (contravaloarea chiriei pe o luna).

612 = 471 1.000


Cheltuieli cu Cheltuieli inregistrate in avans
redevente si chirii
3. Achizitie autoutilitara prin contract de leasing financiar (valoare autoutilitara 15.000 euro,
avans 0, durata leasing 5 ani)

a. Inregistrarea contractului de leasing: (15.000 euro X 4,25 ) la curs istoric:

2133 = 167 63.750


Mijloace de transport Alte imprumuturi si
datorii asimilate

b. Inregistrarea primei rate a contractului de leasing conform facturii primite de la furnizor:


% = 404 1.328,70
Furnizori de imobilizari
167 1.062,50
Alte imprumuturi si
datorii asimilate
666 233,75
Cheltuieli privind dobanzile
668 32,45
Alte cheltuieli financiare

la data emiterii facturii si data inregistrarii contractului de leasing

NOTA
Incepand cu luna imediat urmatoare punerii in functiune a mijloacelor fixe se procedeaza la
amortizarea acestora. Metoda utilizata in acest exemplu este metoda amortizarii liniare.

6811 = 2813
Cheltuieli de exploatare cu Amortizarea instalatiilor

amortizarea imobilizarilor si mijloacelor de transport

1. Aprovizionarea cu obiecte de inventar de la furnizori pe baza de factura fiscala

a. inregistrarea facturii:

% = 401 1.034,71
Furnizori
303 869,50
Obiecte de inventar
4426 165,21
TVA deductibila

b. plata furnizorilor:

401 = 5121 1.034,71


Furnizori Conturi la banci in lei

c. darea in folosinta a bunurilor:

603 = 303 869,50


Cheltuieli cu obiecte Obiecte de inventar
de inventar
2. Aprovizionarea cu marfuri si materiale de la furnizori in baza notei de comanda
(antecalculatie lucrare)

In urma aprovizionarii trebuie intocmite NIR-uri, precum si fise de magazie (pentru depozit).

NOTA

Potrivit OG nr. 28/1995, agentii economici care efectueaza lucrari de bunuri sau prestari de
servicii direct catre populatie, pentru care nu este obligatorie emiterea de facturi fiscale, sunt
obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

3. Pe baza devizului de lucrari si a bonului de consum se emite factura catre client pentru:

a. marfuri consumate in lucrare:

4111 = % 2.530,43
Clienti
707 2.126,41
Venituri din vanzare marfa
4427 404,02
TVA colectata

NOTA

2.126, 41 lei = pretul de achizitie + adaosul comercial

b. servicii prestate:

4111 = % 1.224,87
Clienti
704 1.029,30
Venituri din lucrari si servicii
4427 195,57
TVA colectata
NOTA

1.029,30 ron = costul manoperei

Costul manoperei se exprima ca tarif/ora X nr. ore lucrate conform devizului de lucrari. Acest
tarif este mentionat in contractul incheiat cu clientul. Costul manoperei include si cheltuiala cu
materialele consumabile. In exemplul nostru vom utiliza un tarif de 60 lei/ora si un numar de 9
ore lucrate.

c. scoaterea din gestiune (pe baza bonului de consum):

607 = 371 1.635,70


Cheltuieli privind marfurile Marfuri

6021 = 3021 489,30


Cheltuieli cu materiale auxiliare Materiale auxiliare

NOTA
Scoaterea din gestiune se face la pretul de achizitie.

Devizul de lucrari care sta la baza unei note de comanda si unei antecalculatii de pret se
compune din:

materiale folosite (marfuri);


materiale consumabile;
manopera (stabilita pe ore de lucru).

NOTA

a. Metoda de evaluare a stocului utilizata este FIFO (First In - First Out). Aceasta are avantajul
ca valoarea stocului este calculata tinand cont de pretul de achizitie din cele mai recente
intrari. In conditii de inflatie reduce riscul de subevaluare a stocurilor.

b. Evidenta marfurilor se tine la pretul de cumparare sau la costul de achizitie (diferenta intre
707 Venituri din vanzarea marfurilor si 607 Cheltuieli privind marfurile reprezinta marja
comerciala, ce se reflecta in soldul creditor al contului 121 Profit si pierdere).

4. Plata furnizorului de marfuri si consumabile:

401 = 5121 2.528,75


Furnizori Conturi la banci in lei

5. Incasarea de la client (prin banca):

5121 = 4111 3.755,29


Conturi la banci in lei Clienti

6. Inregistrarea cheltuielilor cu utilitatile, conform facturilor primite de la furnizori:

Telecomunicatii

% = 401 995,15
Furnizori
626 836,26
Cheltuieli postale si taxe telecomunicatii
4426 158,89
TVA deductibila

Energia si apa

% = 401 1.894,17
Furnizori
605 1.591,74
Cheltuieli cu energia si apa
4426 302,43
TVA deductibila

Alte servicii executate de terti :


% = 401 1.115,24
Furnizori
628 937.18
Cheltuieli cu servicii la terti
4426 178.06
TVA deductibila

Plata furnizorilor :

401 = 5121 4,004.56


Furnizori Conturi la banci in lei

7. Inregistrarea statului de salarii cu retinerile salariatului si contributiile datorate de societate:

641 = 421 16.706


Cheltuieli cu salarii personal Personal salarii datorate

421 = % 4.831
Personal salarii datorate
4312 1.756
Contributie salariati la asigurari sociale (10.5%)
4372 83
Contributie salariati la somaj (0.5%)
4314 920
Contributie salariati la sanatate (5.5%)
444 2.072
Impozitul pe salarii

6451 = 4311 3.475


Cheltuieli privind contributia unitatii Contributia unitatii la

la asigurarile sociale asigurari sociale (20.8%)

6453 = 4313 869

Cheltuieli privind contributia unitatii Contributie unitate la

asigurarile sociale de sanatate sanatate (5.2%)

6452 = 43711 42
Cheltuieli privind contributia Contributie unitate fond

unitatii la somaj garantare (0.25%)

6452 = 4371 84
Cheltuieli privind contributia Contributie unitate la

unitatii la somaj somaj (0.5%)

6453 = 43131 142


Cheltuieli privind contributia unitatii Contributie unitate la sanatate/
asigurarile sociale de sanatate concedii si indemnizatii (0,85%)

635 = 4477 125


Cheltuieli cu alte Fonduri speciale, taxe si

impozite si taxe varsaminte (0.75% sau 0.25%)

6451 = 43111 37
Cheltuieli priv. contributia unitatii Contributie unitate la

la asigurarile sociale asigurari sociale (0.224%) fond risc

Plata salarii nete :

421 = 5311 11.875


Personal salarii datorate Casa in lei

sau

421 = 5121 11.875


Personal salarii datorate Conturi la banci in lei

8. Se primesc tichete de masa pe baza de factura si se distribuie salariatilor pe baza de tabel


nominal, conform pontaj.

% = 401 1.598,24
Furnizori
5328 1.526,40
Alte valori
628 60,37
Cheltuieli cu servicii la terti
4426 11,47
TVA deductibila

NOTA

TVA facturata este aferenta strict comisionului.

Distribuirea tichetelor:

642 = 5328 1.526,40


Cheltuieli cu tichetele de masa Alte valori
acordate salariatilor Plata furnizorului:

401 = 5121 1.598,24


Furnizori Conturi la banci in lei

NOTA

Angajatorii nu pot acorda mai mult de un tichet de masa pentru fiecare zi lucratoare, potrivit
art. 11 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa. De asemenea, pentru
zilele de concediu de odihna, concediu medical, pentru zilele absente, cele de sarbatoare legala
si cele in care angajatii sunt plecati in delegatii sau detasari, NU se acorda tichete de masa.

9. Operatia finala este cea de inchidere a veniturilor si cheltuielilor (prin intermediul contului
121 Profit si pierdere).

In afara documentelor mentionate anterior, pentru desfasurarea activitatii societatea trebuie sa


intocmeasca urmatoarele registre:

registrul de casa (in care sunt mentionate toate operatiile cu numerar);


jurnalul de cumparari si jurnalul de vanzari.

Totodata, evidenta contabila trebuie sa fie tinuta conform legislatiei in vigoare: Legea
contabilitatii nr. 82/1991, O.M.F.P. nr. 1.752/2005 si Anexa privind functionarea conturilor
(Anexa din 12/12/2007 la Ordinul nr. 2.374/2007 privind modificarea si completarea O.M.F.P.
nr. 1.752/2005), Codul Fiscal.

De asemenea, pentru o mai buna desfasurare a activitatii, este foarte utila cunoasterea
prevederilor H.G. nr. 394/1995 completata cu H.G. nr. 876/1996 privind obligatiile ce revin
agentilor economici - persoane fizice sau juridice - in comercializarea produselor de folosinta
indelungata, destinate consumatorilor.