.

Didactica Specialitatii

Reforma curriculara in invatamantul profesional tehnic.

Variante de curriculum la decizia scolii

Procesul de invatamant se desfasoara in scoala. Se constituie ca o activitate

specifica, avand un anumit continut, utilizand un ansamblu de metode, mijloace, luand
anumite forme pentru atingerea unor obiective generale, specifice.
Didactica cerceteaza procesul de invatamant din perspectiva relatiei predare
invatare evaluare.
Didactica- provine din grecescul didactike- arta invatarii(arta instruirii).
Din perspectiva ariei de cuprindere didactica este o parte a pedagogiei care se
ocupa cu studiul stiintific al situatiilor de invatare prin care trece elevul pentru a atinge
obiective cognitive, afective, psihomotrice.
Didactica indeplineste o functie de cercetare a invatamantului si o functie
practica, punand la dispozitia profesorului un ansamblu de norme, cerinte pentru ca
aceasta sa optina rezultate pozitive.
Didactica se imparte in :
- didactica generala (pedagogie)
- didactica de specialitate(didacticile/metodicile)
Didactica de specialitate cerceteaza procesul de invatamant ca un proces unitar
DAR intr-un singur domeniu. Didacticiile sunt stiinte anexe ale didacticicii generale care
particularizeaza , aplica in conditiile predarii obiectului respectiv normele didacticii
generale.
OBS. Relatia dintre cele 2 didactici este o relatie de la general la particular.

Locul si rolul disciplinelor tehnice si tehnologice in planurile de invatamant din

invatamantul preuniversitar

Prin predarea disciplinelor de specialitate in liceele industriale se urmareste ca

elevii sa-si insuseasca un sistem de cunostinte, un mod de a actiona, de a gandi si
de a se raporta la realitate, care sa asigure premisele competentei si responsabilitati
profesionale, calificarea intr-un domeniu de activitati corespunzator fiecarui profil de
pregatire in liceu (mecanic, electric).
In afara fondului de cunostinte teoretice generale, a gradului de cultura si
educatie, elevi trebuie sa dispuna de cunostinte ce stau la baza pregatiri lor
profesionale.
Sistemul de invatamant romanesc asigura posibilitatea de a se aborda atat
cultura generala cat si cea de specialitate, astfel incat instruirea profesionala se
realizeaza pe diferite trepte la diferite nivele.

Cand incepe pregatirea profesionala!!!

1. in invatamantul gimnazial cls 5-8 Educatie tehnologica
- este o disciplina prin care elevii se orienteaza in vederea alegerii profesiei
- este o disciplina modulara / interdiscilpinara
- N.C =0 (nivel calificare)
 2. scoala de arte si meserii cls
9,10
- pregatesc muncitori pentru meserii
de complexitate redusa
- instruirea practica are ponderea
cea mai mare (decat toate
modulele)
- N.C=1
3. liceul tehnologic cls 11-12
- se predau notiuni generale si
notiuni tehnice
- elevii din (2) trebuie sa parcurga
un an de completare inainte de
liceu. N.C=2
- N.C =3
4. invatamant preuniversitar
postliceal
- se urmareste specializarea intr-o
meserie insusita anterior
- N.C=3
5. invatamantul superior
- dobandirea de competente
profesionale intr-o ramura din
economia nationala
- N.C =4 / 5

Conform Legii nvmntului nr. 84/ 1995, republicat, cu modificrile i completrile

ulterioare, durata nvmntului obligatoriu este de 10 ani.

Noua organizare a invatamantului liceal tine cont de caracteristicile varstei si are in

vedere realizarea unei culturi generale orientata pe domenii de activitate bine
determinate.
 Liceul presupune o structura diferentiata pe filiere, profiluri si specializari
Filiere Profil Specializare
Teoretica Filologie ........
Stiinte sociale ........
Matematica-informatica ........
Stiintele naturii ........
Tehnologica Tehnic Electronica si automatizari
Eletrotehnic
Telecomunicatii
Mecanic
Lucrari publice - constructii
Resurse naturale si Chimie industriala
protectia mediului Protectia mediului
Silvic si prelucrarea
lemnului
Veterinar
Agricol si agromontan
Industrie alimentara
Servicii Turism si alimentatie
publica
Economic , administrativ
Posta
Vocationala Sportiv ........
Militar(MAPN, MI) ........
Teologic ........
Pedagogic ........
Arte vizuale ........
Arte muzicale ........
Arte dramatice ........

Reforma curriculara vizeaza modificari importante care au loc in sistemul de

invatamant romanesc
Astfel se acorda prioritate procesului de invatare si interesului elevului, demersurile
didactice centrandu-se pe formarea si dezvoltarea unor competente importante in
procesul de integrare pe piata fortei de munca

Documente curriculare:
1. Plan Cadru
2. Programe scolare
3. Manualul
4. Materiale suport

1. Plan cadru
Document oficial dat de MEN
Se elaboreaza de catre Minister pentru invatamantul liceal, si de Universitate pentru
invatamantul universitar
Au un caracter unitar pentru fiecare tip/profil de scoala
Au un caracter obligatoriu
 Petru fiecare nivel exista planuri cadru (invatamant primar, gimnazial, liceal, etc)

Invatamatul liceal este impartit in 2 cicluri:

A. Ciclul inferior al liceului, filiera tehnologic, urmrete pregtirea complex a elevilor, sub
urmtoarele dimensiuni:
- asigurarea competenelor cheie pentru toi, dezvoltate prin ariile curriculare de cultur general
(scop al nvmntului obligatoriu)
- asigurarea unor competene de pre-profesionalizare pentru nivelul III de calificare,
dezvoltate prin aria Tehnologii, precum i prin alte discipline la decizia colii (scop al
nvmntului tehnic i profesional)

Competenele cheie dobndite se certific cu scop educaional prin certificatul de absolvire a

nvmntului obligatoriu.
Competena pre-profesional dobndit se certific cu scop profesional prin portofoliul de educaie
permanent.

B. Ciclul superior al liceului, filiera tehnologic, urmrete pregtirea complex a elevilor, sub
urmtoarele dimensiuni:
- - asigurarea competenelor de cunoatere i sociale, realizate prin ariile curriculare de cultur
general, n vederea obinerii absolvirii nivelului III ISCED, prin examen de bacalaureat. Aceste
competene i asigur absolventului mobilitatea intelectual i personal pentru continuarea
studiilor n nvmntul teriar, universitar i non-universitar, indiferent de profil;
- - asigurarea competenelor tehnice i profesionale pentru nivelul III de calificare (anumite grupe
de calificri, definite de Nomenclatorul MECT), realizate prin aria Tehnologii, precum i prin alte
discipline din curriculumul difereniat i la decizia colii.

Competenele de cunoatere i sociale se recunosc cu scop educaional prin diplom de bacalaureat.

Competenele tehnice i profesionale se recunosc cu scop profesional prin certificat de calificare de
tehnician, nivelul de calificare III, pentru una dintre calificrile nscrise n Nomenclator .

Calificarea n cadrul filierei tehnologice se realizeaz pe dou rute:

1. ruta direct de calificare: ciclul inferior al liceului (clasele a IX-a i a X-a) + ciclul superior al liceului
(clasele a XI-a i a XII-a);
2. ruta progresiv de calificare: coala de arte i meserii (clasele a IX-a i a X-a) + anul de completare
(clasa a XI-a) + ciclul superior al liceului (clasele a XII-a i a XIII-a).

n conformitate cu aceast nou structur:

- n ciclul inferior al liceului i n coala de arte i meserii, ponderea disciplinelor prin care se asigur
educaia de baz este predominant n raport cu ponderea disciplinelor/ modulelor prin care se asigur
iniierea n specializare;
- n ciclul superior al liceului reprezentative sunt disciplinele/ modulele prin care se asigur formarea
diversificat, n funcie de calificarea profesional urmat.

Planurile cadru de nvmnt pentru clasele a IX-a i a X-a de liceu - ciclul inferior
sunt structurate pe trei componente: trunchi comun (TC), curriculum difereniat (CD) i
curriculum la decizia colii (CD).
Trunchiul comun. Trunchiul comun reprezint oferta educaional constnd din aceleai discipline,
cu acelai numr de ore pentru toate filierele, profilurile i specializrile din cadrul nvmntului liceal.
Viznd competenele-cheie, trunchiul comun va fi parcurs n mod obligatoriu de toi elevii, indiferent de
profilul de formare.
Prin gruparea disciplinelor din structura trunchiului comun n cele 7 arii curriculare prevzute n
actualul curriculum naional, se asigur continuitatea dintre planurile cadru de nvmnt pentru clasele
I a VIII-a i planurile cadru de nvmnt pentru liceu sau pentru coala de arte i meserii.
Curriculumul difereniat. Curriculumul difereniat reprezint oferta educaional stabilit la nivel
central, constnd dintr-un pachet de discipline cu alocrile orare asociate acestora, difereniat pe
 profiluri (n cazul filierelor teoretic i tehnologic) i pe specializri (n cazul filierei vocaionale). Aceast
ofert educaional asigur o baz comun pentru pregtirea de profil (n cazul filierelor teoretic i
tehnologic) i rspunde nevoii de a iniia elevul n trasee de formare specializate, oferindu-i o baz
suficient de diversificat, pentru a se putea orienta n privina studiilor ulterioare sau pentru a se putea
integra social i profesional, n cazul finalizrii studiilor. Orele din curriculum difereniat sunt ore pe
care elevii din profilul sau specializarea respectiv le efectueaz n mod obligatoriu.
Curriculum la decizia colii. Curriculum la decizia colii reprezint numrul de ore alocate n scopul
dezvoltrii unor oferte curriculare proprii fiecrei uniti de nvmnt. Prin aceast ofert curricular se
asigur cadrul pentru susinerea unor performane difereniate i a unor nevoi i interese specifice de
nvare ale elevilor.

Planurile-cadru de nvmnt pentru ciclul superior al liceului tehnologic, indiferent

de ruta de calificare urmat, sunt structurate pe trei componente: trunchi comun(TC),
curriculum difereniat (CD) i curriculum n dezvoltare local(CDL).
Planurile-cadru de nvmnt pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologic, pentru toate calificrile profesionale au la baz
Standardele de pregtire profesional (SPP) validate de comitetele sectoriale/ comisiile de validare i aprobate prin ordin al ministrului
educaiei i cercetrii. Standardele de pregtire profesional cuprind unitile de competene i competenele specifice unei
calificri. Fiecrei uniti de competene i este alocat un numr de credite transferabile i de acumulare. Un (1) credit este acordat
pentru competene pe care un elev le poate obine, n medie, n cadrul a 60 de ore de nvare.
Trunchiul comun. n cadrul ciclului superior al liceului, trunchiul comun este stabilit la nivel central i
cuprinde disciplinele de nvmnt, cu alocrile orare corespunztoare, care sunt comune tuturor
calificrilor din cadrul unui domeniu de pregtire.
Trunchiul comun vizeaz:
- aprofundarea competenelor cheie dobndite n nvmntul obligatoriu, relevante pentru traseul de
formare a elevului;
- dobndirea cunotinelor de cultur general necesare pregtirii de specialitate i nscrierii la
examenul de bacalaureat.
Alocarea orelor pentru disciplinele din structura trunchiului comun s-a realizat n conformitate cu
semnificaia trunchiului comun pentru aceast etap de colaritate. Unele dintre disciplinele din trunchiul
comun asigur dezvoltarea unor competene cheie din SPP i anume:
Nr. Unitatea de competene din SPP Disciplina din trunchiul comun Nr. de credite
crt. alocate
1. Comunicare n limba modern Limba modern 1 2
2. Comunicare, competenele: Limba i literatura romn 0,5
- Manifestarea abilitilor de
comunicare oral, interpersonal
i de grup
- Manifestarea abilitilor de
comunicare scris
3. Iniierea unei afaceri proprii Economie aplicat 1
4. Dezvoltarea carierei profesionale Orientare i consiliere vocaional 1

Curriculumul difereniat este stabilit la nivel central i cuprinde un pachet de module, cu

alocrile orare aferente, care sunt specifice pentru o calificare profesional.
n cadrul modulului sunt alocate att ore de pregtire teoretic, ct i ore pentru pregtirea practic
necesar formrii competenelor profesionale i a unor abiliti cheie. Pregtirea practic poate fi realizat
att prin laborator tehnologic, ct i prin instruire practic n ateliere coal sau la agentul economic, n
ore alocate sptmnal (6 ore) i n stagii de pregtire comasat (120-150 ore/ an). Aceast ofert
educaional asigur pregtirea pe trasee de formare specializate.
Curriculumul difereniat vizeaz dezvoltarea competenelor tehnice generale i specializate
necesare calificrii. Elevii beneficiaz astfel de fundamentele unei formri diversificate, necesare pentru
orientarea colar i pentru integrarea socio-profesional ulterioar.

Curriculumul n dezvoltare local (CDL) Curriculumul n dezvoltare local cuprinde orele alocate
pentru dezvoltarea ofertei curriculare specifice fiecrei uniti de nvmnt, ofert realizat n
parteneriat cu ageni economici. Prin aceast ofert curricular, se asigur cadrul pentru realizarea unei
instruiri care s permit, n contextul tehnologic oferit de agenii economici locali, formarea n totalitate a
competenelor tehnice de specialitate descrise n Standardele de pregtire profesional.
 Structurarea planului-cadru de nvmnt n arii curriculare, pe de o parte, i n trunchi comun
(TC), curriculum difereniat (CD), curriculum n dezvoltare local (CDL), pe de alt parte, ofer
posibilitatea identificrii specificului domeniilor de pregtire i al calificrilor profesionale, n termeni de
discipline colare/ module i de alocri de timp corespunztoare studierii acestora.
Aceast structurare asigur elevului posibilitatea s opteze, n cunotin de cauz, pentru
propriul traseu de formare.
Oferta curricular centrat pe aprofundarea competenelor cheie i pe dobndirea competenelor de
specialitate creeaz premise favorabile pentru reuita absolventului:
- n plan social, prin: comunicare, gndire critic, luarea deciziilor, utilizarea eficient a informaiei;
- n plan profesional, prin: posibilitatea integrrii rapide pe piaa muncii, pe baza certificatului de calificare
de nivel 3; prin posibilitatea continurii studiilor, n acelai domeniu sau n domenii conexe.
Ponderea mai mare a CDL-ului n ciclul superior al liceului, comparativ cu ciclul inferior al liceului, ca
etap a nvmntul obligatoriu, asigur premisele pentru coparticiparea elevului la constituirea propriului
traseu de formare, precum i pentru creterea responsabilitii colii n gestionarea ofertei curriculare, n
raport cu nevoile educaionale identificate.

Prin meninerea gruprii disciplinelor/ modulelor n arii curriculare, specifice actualului curriculum naional, se
asigur coerena structural a planurilor-cadru de nvmnt pentru toate nivelurile de colaritate.

2. Programe scolare
documente oficiale
definesc obiectivele specifice predarii fiecareia din disciplinele prevazute in
planurile de invatamant.
formuleaza recomandari metodice referitoare la folosirea celor mai adecvate
strategii didactice
delimiteaza si oranduiesc structurile tematice care configureaza continutul
disciplinelor
planifica totalul orelor pe tipuri de activitati didactice si pe unitatile de baza ale
structurii tematice
principalul instrument al profesorului (ele constituie un ghid necesar)
au un caracter obligatoriu si sunt unice
respecta urmatoarele criterii
1. Relevanta se refera la valoarea continutului obiectivului in intregime si defalcat pe
capitole sau structuri tematice stabilite in raport cu obiectivele specifice definite in partea
introductiva a programei si in raport cu utilitatea informatiilor selectionate
2. Autenticitatea si consistenta interna se refera la corectitudinea stiintifica si la
modernitatea cunostintelor prevazute de programele scolare la caracterul lor adevarat,
palpabil rezultat din reflectarea adecvata a realitatii
3. Succesiunea/Secventialitatea/Gradualitatea consta in ordonarea (inlantuirea)
treptata a cunostintelor, a lucrarilor de laborator, exercitiilor.
3.1 Ordonare liniara se cere ca unitatile tematice din programele diferitelor obiecte
de invatare sa cuprinda un astfel de continut incat sa fie o continuare a ce s-a predat
anterior si sa fie totodata baza pentru cele care vor urma (cunostintele odata parcurse
nu se mai reiau)
3.2 Ordonarea concentrica cere ca in fiecare an scolar sau ciclu scolar urmator, sa
se reia intr-o forma mai aprofundata si la un nivel stiintific mai ridicat materia parcursa
anterior intr-o clasa sau intr-un alt ciclu de invatare (e necesara o permanenta innoire
si adancire a datelor dintr-un domeniu)
4. Concordanta / Corelarea tematica / Consistenta externa trebuie sa asigure leg. intre
continutul unei programe analitice si cont. programelor celorlalte obiecte de invatare
pentru a avea o unitate si coerenta a cunostintelor predate.
5. Maxima valoare formativa trebuie selectionate acele teorii si concepte fundamentale
care constituie un mesaj cognitiv interesant, deschis noilor achizitii stiintifice
6. Mobilitatea cerinta potrivit careia programele analitice sa aiba capacitatea de a-si
achimba operativ cuprinsul (programele trebuie sa tina pasul cu realitatea)
 Structura noilor programe pentru liceu
La clasa a IX-a
Deoarece clasa a IX-a aparine ciclului curricular de observare i orientare (care include i
clasele a VII-a a VIII-a), a fost pstrat structura programei de gimnaziu. Astfel, programa cuprinde:
obiective cadru, obiective de referin, exemple de activiti de nvare i coninuturi.
Obiectivele cadru se refer la formarea unor capaciti i atitudini specifice disciplinei i sunt
urmrite de-a lungul mai multor ani de studiu, reprezentnd un grad ridicat de generalitate.
Obiectivele de referin specific rezultatele ateptate ale nvrii i urmresc progresia n
formarea de capaciti i atitudini de la un an de studiu la altul.
Exemple de activiti de nvare. Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate
diferite tipuri de activiti de nvare. Programa ofer cel puin un exemplu de astfel de activiti
pentru fiecare obiectiv de referin n parte. Exemplele de activiti de nvare sunt construite astfel
nct s porneasc de la experiena concret a elevului i s se integreze unor strategii didactice
adecvate contextelor variate de nvare.
Coninuturile sunt mijloace prin care se urmrete atingerea obiectivelor cadru i de
referin propuse. Unitile de coninut sunt organizate fie tematic, fie n conformitate cu domeniile
constitutive ale diverselor obiecte de studiu. Ordinea de parcurgere la clas a acestor coninuturi este
la decizia profesorului sau a catedrei, cu condiia respectrii logicii didactice a domeniului i a
asigurrii unui numr de ore pentru sinteze i recapitulare.
Pentru clasele a X-a a XII-a
Deoarece nvmntul liceal reprezint un serviciu public n mai mare msur dect
nvmntul general, liceul trebuie s rspund mult mai aplicat cerinelor sociale, exprimate n
termeni de achiziii finale, uor evaluabile. Aceast concepie a condus la organizarea programelor
colare ntr-o structur care s permit centrarea pe competenele ce urmeaz a fi formate la elevi i
n acelai timp s asigure corelarea coninuturilor nvrii cu aceste competene.
n general, competenele se definesc ca ansambluri structurate de cunotine i
deprinderi dobndite prin nvare. Ele permit identificarea i rezolvarea unor probleme
specifice n contexte diverse.
La clasele a X-a a XII-a programa cuprinde: competene generale, competene specifice i
coninuturi, valori i atitudini, sugestii metodologice.
Competenele generale se definesc pe obiect de studiu i se formeaz pe durata
nvmntului liceal. Ele au un grad ridicat de generalitate i complexitate i au rolul de a orienta
demersul didactic ctre achiziiile finale ale elevului.
Competenele specifice i coninuturi. Competenele specifice se definesc pe obiect de
studiu i se formeaz pe parcursul unui an colar. Ele sunt derivate din competenele generale, fiind
etape n dobndirea acestora. Competenelor specifice li se asociaz prin program uniti de
coninut.
Procesul de derivare poate continua cu un nou etaj de detaliere, acela al competenelor
specifice. Pentru concizia exprimrii, vom numi competene derivate, particularizrile competenelor
specifice n raport cu anumite detalieri ale coninuturilor.
Valori i atitudini. Nu toate rezultatele dorite ale instruirii pot fi definite n termeni de aciuni
sau comportamente observabile i uor evaluabile. De aceea, s-a considerat necesar introducerea
unei liste de valori i atitudini.
Sugestii metodologice (oferite ca sprijin pentru demersul didactic). Acestea se pot referi la:
- desfurarea efectiv a procesului de predare / nvare (cum s se desfoare predarea
i nvarea pentru ca elevul s poat dobndi competenele specifice definite)
- sugestii privind cele mai potrivite metode i activiti de nvare
- dotri / materiale necesare pentru implementarea programei
- sugestii privind evaluarea continu
- recomandri.

3. Manualul
documentul pedagogic ce dezvolta sistematic structura unei programe scolare
instrument
- al predarii (instrumentul profesorului de orientare in pregatirea lectiilor)
- al invatarii (cartea de capatai pentru elev)
clasificare
- in raport cu destinatarul stabilit:
 1. manualul scoalar obisnuit (cuprinde prioritar informatia ce trebuie
asimilata)
2. manualul pentru profesor (cuprinde explicarea obiectivelor specifice;
explicarea continuturilor pe baza programelor scolare; expunerea informatiei
predarii cu un plus de cunostinte fata de manualul elevului, eventual si
sistematizate in alt mod; indicatii bibliografice; exercitii; lucrari de laborator;
exemple )
3. cursul universitar (consta intr-o suita de prelegeri ordonate in jurul unei
idei fundamentale , tiparite si reunite in volum cu scopul de a servi ca
manual; are rolul de instrument pentru studiu individual)
4. cursul + tratat
- in raport cu tehnica consemnarii, pastrarii si difuzarii informatiei
1. manual scolar clasic (care cuprinde doar texte si ilustratii)
2. manual programat (elaborat mai mult experimental pe baza diferitelor
modalitati de programare interesul pentru acest tip de manual e in scadere
deoarece se bazeaza in principal pe asocierea mecanica si mai putin pe
intelegere)
3. manualul scolar modern (are atasate dischete, benzi magnetice,
diapozitive cat si alte mijloace sau materiale auxiliare care amplifica,
diversifica sursele de informare ale elevilor)
functiile manualului
1. Functie de informare furnizeaza informatii pentru un nivel
corespunzator de scolarizare
2. Functie formativa efectul exercitat de manual asupra intregii vieti
psihice a scolarilor. Are latura semantica de furnizare de informatii si latura
educativa care antreneaza capacitatile
3. Functie stimulativa consta in sustinerea de catre continutul
manualului a unei motivatii pozitive in activitatea de invatare, in mentinerea
atentiei, interesului
4. Functie de autoinstruire exprima contributia manualului la pregatirea
conditiilor pentru trecerea de la educatie la autoeducatie.
disfunctiile manualului: desemneaza reducerea contributiei manualului in
ansamblul activ. pedagogice
cerinte de ordin didactic si estetic

4. Materiale suport
manualul profesorului
ghiduri
portofolii
culegeri
 Tipuri de optional

Anexa 1 la OMEN nr. 3449 din 15.03.099, cu privire la regimul disciplinelor

optionale in perspectiva aplicarii noilor planuri cadru de invatamant, Art 11 , prevede
urmatoarele tipuri de optional pentru liceu:

1. Optionalul derivat dintr-o disciplina studiata, reprezentand aprofundari ale

continuturilor din programele scolare;
2. Optionalul ca teme sau capitole ale unei discipline, care nu sunt incluse ca
atare in programa de trunchi comun(curriculum extins);
3. Optionalul, ca disciplina care apare in trunchiul comun la alte specializari
(de exemplu sociologie sau specializarea matematica-informatica);
4. Optionalul ca alta disciplina decat cele mentionate in cadrul ariei (de pilda
Astronomie sau Geologie, in cadrul ariei Matematica si Stiinte ale Naturii,
etc.);
5. Optionalul ca tema integratoare pentru o anumita arie curriculara(de ex.
Terminologie stiintifica sau Strategii de cominicare in spatiul public etc.);
6. Optional ca tema integratoare pentru mai multe arii curriculare(de ex.
Romantismul in literatura si arte; Romantismul din perspectiva
istoriei;Romantismul ca stil de viata).

Din punctul de vedere al elaborarii programei de optional ne vom opri la patru

tipuri (pentru tipul 3 mentionat mai sus nu este nevoie de elaborarea unei
programe ,existand deja una publicata la nivel central, iar pentru tipurile 5 si 6
modelul de proiectare este acelasi):
A Optional de aprofundare - optionalul derivat dintr-o disciplina studiata,
reprezentand aprofundari ale continuturilor din programele scolare(aceleasi
obiective/competente din TC; unitati noi de continut) ;
B Optional de extindere - optionalul ca teme sau capitole ale unei discipline
din TC, care nu sunt incluse ca atare in programa de trunchi comun ( extinderea
obiectivelor cadru/competentelor generale din curriculum nucleu prin NOI
obiective/competente ; continuturi noi) ;
C- optional ca disciplina noua( introduce obiecte de studiu noi sau teme noi
care nu sunt prevazute in programele din TC) ;
D- optionalul ca tema integratoare pentru o anumita arie curriculara/pentru mai
multe arii curriculare (introduce obiecte de studiu noi, structurate in jurul mai multor
teme sau discipline).
Proiectarea optionalelor in invatamantul general

Pentru elaborarea programei de optional propunem urmatoarea schema de proiectare

care este in acord cu modelul programelor de trunchi comun.
Argument/Nota de prezentare
Obiective de referinta Exemple de invatare
1.
2.
3.........
Continuturi
Valori si atitudini
Sugestii metodologice
Bibliografie
 Pentru Argument, se va redacta -1 pagina care motiveaza cursul propus: nevoi ale elevilor,ale comunitatii locale,
formarea unor competente de transfer etc.
Obiectivele de referinta (pt. un optional de o ora pe saptamana se vor defini 5-6 obiective de referinta pe care elevii
urmeaza sa le atinga pana la sfarsitul anului) vor fi formulate dupa modelul celor din programa nationala(a materiilor de
trunchi comun) , dar nu vor fi reluari ale acestora.Daca optionalul al repeta obiectivele de referinta ale curriculum-uli nucleu,
atunci optionalul respectiv nu ar aduce nimic nou din punctul de vedere al formarii si dezvoltarii unor capacitati ale gandirii(ar
aprofunda eventual, prin adaugarea unor continuturi, competentele care se formeaza prin urmarirea obiectivelor din programa
nationala).
Un obiectiv de referinta este corect formulat daca prin enuntul sau se raspunde la intrebareace poate sa faca elevul?.
Daca raspunsul la aceasta intrebare nu este clar(ceea ce poate face elevul nu poate fi demonstrat si evaluat) atunci obiectivul
este prea general definit.
Lista de continuturi cuprinde informatiile pe care optionalul le propune ca baza de operare pentru formarea
competentelor vizate de obiective. Altfel spus, sunt trecute in lista acele informatii care vor fi vehiculate, introduse, combinate si
recombinate intre ele si cu altele invatate anterior.
Ca si in cazul informatiilor prevazute in programele obligatorii ale disciplinelor de trunchi comun, informatiile din lista
optionalului nu vor fi considerateun scop in sine ci mijloc pentru formarea intelectuala.
Modalitati de evaluare.Vor fi trecute tipurile de probe care se potrivesc optionalului propus(de ex. Probe scrise,probe
orale,probe practice,referat,proiect etc.).NU vor fi incluse probele ca atare.

Proiectarea optionalelor la clasele a X-a a XII-a

Pentru elaborarea programei de optional propunem urmatoarea schema de proiectare care este in acord cu modelul
de trunchi comun.
Argument
Competente specifice Continuturi
1.
2.
3.........
Valori si atitudini
Sugestii metodologice
Bibliografie
Pentru Argument se va redacta -1 pagina care motiveaza cursul propus: nevoi ale elevilor, ale comunitatii locale,
formarea unor competente de transfer etc.
In cazul competentelor si al continutului, proiectarea curriculara variaza in functie de tipul de optional propus.
Astfel:
A-optional de curriculum aprofundat: Pentru anumite competente ale programei de trunchi comun se vor proiecta
continuturi noi care vor conduce la aprofundarea competentelor respective. In programa de optional se vor trece deci
competentele existente in programa de trunchi si se vor adauga noi continuturi care contribuie la formarea
competentei/competentelor respective.
B- optional de curriculum extins:pornind de la competentele generale ale discipline (definite in programa de trunchi
comun) se vor deduce noi competente specifice care vor fi realizate prin operarea cu noi continuturi vizand teme,capitole care
nu sunt cuprinse in programa de trunchi comun.In programa de optional se vor trece deci noi competente specifice, eventual in
corelare cu cele deja existente In programa de trunchi comun, precum si continuturi cu ajutorul carora se pot construi aceste
competente.
C- optional ca disciplina noua:Se vor izola temele, capitolele, unitatile de informatie cu care opereaza respectiva
disciplina si ne vom pune intrebarea de ce dorim parcurse aceste continuturi?. Raspunsul la intrebare trebuie dat in termeni de
competente pe care le dorim formate de elevi(de ex pentru identificarea fenomenului x in scopul de a sau pentru evaluarea
procesului y in vederea optimizarii)
D- optionalul ca tema integratoare se proiecteaza asemanator cu cel de mai sus cu difrenta ca unitatile de continut
vor cuprinde informatii din mai multe discipline/domenii, iar competentele vizate vor fi in genere competente de integrare si
transfer.
Pentru un optional de o ora pe saptamana se vor defini si urmarii 6-8 competente specifice care vor fi formulate dupa
modelul celor din programa de trunchi comun, dar nu vor fi reluari ale acestora. O competenta specifica este corect formulata
daca ea defineste un rezultat asteptat al instruirii care poate fi performant si verificat.
Ca si in cazul informatiilor prevazute in programele de trunchi comun, informatiile incluse in programa de optional nu
vor fi considerate un scop in sine ci mijloace pentru formarea intelectuala.
Sugestiile metodologice vor include tipuri de activitati de invatare(care sunt recomandate pt. formarea competentelor)
precum si modalitati de evaluare. Din aceasta perspectiva, vor fi trecute tipurile de probe care se potrivesc optionalului
propus(de ex. Probe scrise,probe orale,probe practice,referat,proiect). NU vor fi incluse probele ca atare

ATENTIE: In cazul in care optionalul este prevazut pentru intreg liceul , se vor defini si competente generale din care se vor deduce competente
specifice pentru fiecare an de studiu.