Prin intermediul teritoriilor de peste mri, Frana deine, astfel, i frontiere terestre cu Brazilia,

cu Surinam i cu Regatul rilor de Jos prin partea francez a insulei Saint-Martin.

Suprafaa Franei metropolitane este de 552.000 km[7], cu o densitate de aproximativ un locuitor
pe hectar. Lund n calcul i totalitatea teritoriilor de peste mri, Frana are o suprafa total de
675.000 km.
Frana este a 42-a ar din lume ca mrime a suprafeei terestre i a treia cea mai mare ar
din Europa, dup Rusia i Ucraina, dei, dac se iau n calcul teritoriile de peste mri, este mai
ntins ca Ucraina, fiind, totodat, i cea mai ntins ar a Uniunii Europene.
Teritoriul metropolitan continental are o lungime de circa 1.000 km de la nord la sud i de la est la
vest.
Lungimea total a rmurilor, incluznd aici i teritoriile de peste mri, este de

Geologie, relief i hidrografie

Geologia Franei

Teritoriul metropolitan al Franei ofer forme de relief i peisaje naturale deosebit de variate. [b 1]Mari
pri din teritoriul actual al Franei s-au nlat de-a lungul mai multor episoade tectonice, n special
n orogeneza hercinic din paleozoic, care st la originea
masivelor Armorican, Central, Morvan, Vosgi, Ardeni i Corsican.[b 2] Munii Alpi, Pirinei i Jura sunt
mult mai tineri, i sunt mai puin erodai[b 2] Alpii ating 4.810 m altitudine n Mont Blanc (cel mai
nalt punct al Franei).[8]Dei 60% din comunele Franei sunt clasificate ca avnd risc seismic, acest
risc rmne unul moderat.[9]