DIMENSIUNI MINIME LEGALE ......................................................................................................................

3
CALENDARUL PESCARULUI ............................................................................................................................ 4
MARIMI ANGLO-SAXONE IN PESCUITUL SPORTIV ................................................................................ 9
SPECII DE PESTI ................................................................................................................................................. 12
CRAPUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE ................................................................................................. 12
CARASUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE ............................................................................................... 13
SOMNUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE................................................................................................. 14
ROSIOARA - DESCRIERE, RASPANDIRE, MOD DE VIATA, INMULTIRE, PESCUIT ..................................................... 15
CLEANUL - O PROVOCARE .................................................................................................................................... 17
OBLETELE - DESCRIERE, PESCUIT, GASTRONOMIE ............................................................................................... 19
PORCUSORUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, MOD DE VIATA, INMULTIRE, PESCUIT ................................................ 20
TIPARUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE ................................................................................................ 21
GHIDRINUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE ............................................................................................ 22
BOARTA - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE ................................................................................................. 23
PLATICA - DESCRIERE, RASPANDIRE, MOD DE VIATA ........................................................................................... 23
STIUCA - DESCRIERE, MOD DE VIATA ................................................................................................................... 24
BIBANUL - DESCRIERE, RASPANDIRE, MOD DE VIATA .......................................................................................... 25
BIBANUL SOARE - DESCRIERE, RASPANDIRE, INMULTIRE .................................................................................... 26
INITIERE IN PESCUIT ....................................................................................................................................... 27
INITIERE IN PESCUIT (I)................................................................................................................................. 27
INITIERE IN PESCUIT (II)................................................................................................................................ 33
INITIERE IN PESCUIT (III) .............................................................................................................................. 35
NODURI.................................................................................................................................................................. 38
NODURI PENTRU MULINETA ................................................................................................................................ 38
NODURI PENTRU CARLIGE CU PALETA ................................................................................................................. 38
NODURI PENTRU CARLIGE CU INEL ...................................................................................................................... 40
NOD PENTRU WOBLERE, BLINKERE, TWISTERE .................................................................................................... 42
NODURI PENTRU STRUNE ..................................................................................................................................... 44
NODURI PENTRU FIRE ........................................................................................................................................... 46
NODURI TERMINALE............................................................................................................................................. 51
NODURI DE ATAS................................................................................................................................................. 52
SCULELE .............................................................................................................................................................. 60
CUM NE ALEGEM LANSETA .................................................................................................................................. 60
DESPRE MULINETE ............................................................................................................................................... 63
DIN SECRETELE PLUTELOR DE PESCUIT................................................................................................................ 63
MOMELI ARTIFICIALE - VOBLERUL - ELEMENTE CONSTRUCTIVE......................................................................... 65
MOMELI ARTIFICIALE - VOBLERUL - TIPURI DE BAVETA ...................................................................................... 67
FIR TEXTIL SAU NYLON ?...................................................................................................................................... 69
MOMELI ................................................................................................................................................................ 70
MOMELI ANIMALE ................................................................................................................................................ 70
MOMELI ANIMALE - PESCUIT LA MARE ............................................................................................................... 71
MOMELI ARTIFICIALE........................................................................................................................................... 73
MOMELI VEGETALE .............................................................................................................................................. 74
MOMELI PREPARATE..................................................................................................................................... 75
MAMALIGA PENTRU PATRATICA .......................................................................................................................... 76
BOILES ............................................................................................................................................................... 78
Lumea boiliesului partea I a ........................................................................................................................ 78
Lumea boiliesului, partea a II-a .................................................................................................................... 81
Lumea boiliesului, partea a III-a, .................................................................................................................. 86
Trucuri pentru mix.......................................................................................................................................... 90
Retete Boiles ................................................................................................................................................... 92
10 Ways With Dips ......................................................................................................................................... 94
NADE FOLOSITE IN APE CURGATOARE ................................................................................................................. 97
NADE FOLOSITE IN APE STATATOARE .................................................................................................................. 97
CRAPUL NOTIUNI DE BIOLOGIE .............................................................................................................. 99
CTENO ................................................................................................................................................................ 104
COMPORTAMENTUL CRAPILOR, MODUL DE VIATA SI DE HRANIRE. ................................................................... 105
PRINCIPALELE SPECII DE CRAP INTALNITE IN TARA NOASTRA. PARTICULARITATI............................................ 107
NADIREA ......................................................................................................................................................... 109
1
 RETETE DE NADE .......................................................................................................................................... 110
MOMELI CRAP ............................................................................................................................................... 115
MOMELI ANIMALE..................................................................................................................................... 115
MOMELI VEGETALE.................................................................................................................................. 115
VALORILE NUTRITIVE ALE NADELOR.................................................................................................... 116
CATALOG DE INGREDIENTE ....................................................................................................................... 122
PESCUITUL CRAPULUI LA RAU ........................................................................................................................... 129
ABC-UL PESCUITULUI LA CRAP ......................................................................................................................... 136
TOTUL DESPRE CRAP .......................................................................................................................................... 141
influenta vremii............................................................................................................................................. 141
Localizarea crapului - scheme ..................................................................................................................... 143
SOMNUL .............................................................................................................................................................. 145
SOMNUL, MARELE GURMAND ............................................................................................................................ 145
PESCUITUL SOMNULUI ....................................................................................................................................... 154
PESCUITUL SOMNULUI LA CLONC ...................................................................................................................... 155
TEHNICI............................................................................................................................................................... 157
PLUMBING ZIC ENGLEZII! ................................................................................................................................ 157
LA PESCUIT PE TIMP DE VINT .............................................................................................................................. 159
RIGURI ............................................................................................................................................................. 160
Hair-rig......................................................................................................................................................... 160
THE SLIDING 'D' RIG................................................................................................................................. 162
THE STIFF RIG ........................................................................................................................................... 165
THE WITHY POOL RIG .............................................................................................................................. 167
Other Rigs..................................................................................................................................................... 171
PESCUITUL RAPITORILOR........................................................................................................................... 195
PESCUITUL LA RAPITOR CU PESTISORI VII .......................................................................................................... 195
MONTURI PENTRU PLASTICE MOI
........................................................................................................................................................................... 200
CLASIFICAREA SI DESCRIEREA MONTURILOR PENTRU PESCUITUL CU PLASTICE MOI
........................................................................................................................................................................... 205
PESCUIT SPECIALIZAT .................................................................................................................................. 208
PESCUITUL LA GUVIZI ........................................................................................................................................ 208
TIPS & TRICKS .................................................................................................................................................. 212
DELTA DUNARII ............................................................................................................................................... 214
MIC DICTIONAR ............................................................................................................................................... 217

2
 DIMENSIUNI MINIME LEGALE

Dimensiunea minima legala

Denumirea speciei
(cm)
1. AVAT (Aspius aspius) 30 cm
2. BABUSCA (Rutilus rutilus) 15 cm
3. BIBAN (Perca fluviatilis) 12 cm
4. CRAP (Cyprinus carpio) 35 cm
5. CARAS (Carassius auratus) 15 cm
6. CARACUDA (Carassius carassius) 17 cm
7. COSAC (Abramis sp.) 25 cm
8. CLEAN (Leuciscus cephalus) 25 cm
9. CEGA (Acipenser ruthenus) 45 cm
10.FUSAR (Aspro streber) 12 cm
11.LIN (Tinca tinca) 25 cm
12.LIPAN (Thymallus thymallus) 25 cm
13.LOSTRITA (Hucho hucho) 65 cm
14.MORUNAS (Vimba vimba) 25 cm
15.MREANA (Barbus barbus) 27 cm
16.MORUN (Huso huso) 170 cm
17.NISETRU (Acipenser guldenstaedti) 140 cm
18.OBLETE (Alburnus alburnus) 12 cm
19.PLATICA (Abramis brama) 25 cm
20.PASTRAV (Salmo sp.) 20 cm
21.PASTRUGA (Acipenser stellatus) 100 cm
22.ROSIOARA (Scardinius erythrophthalmus) 15 cm
23.SCOBAR (Chondrostoma) 20 cm
24.SOMN (Silurus glanis) 50 cm
25.SALAU (Stizostedion sp.) 40 cm
26.STIUCA (Esox lucius) 40 cm

3
 CALENDARUL PESCARULUI
Deoarece conditiile climatice nu sunt aceleasi in toti anii, ar fi imposibil sa se indice cu
precizie ce pesti se vor prinde intr-o anumita perioada a anului si la ce momeli anume. Este
insa sigur ca pescuitul va fi cu atat mai fructuos cu cat temperatura apei este mai apropiata
de temperatura optima de hranire a pestelui cautat (scobarul 11 C, linul 16 C, stiuca 17 C,
crapul 19 C , pastravul fantanel 10-12 C, pastravul curcubeu 14-19 C, babusca, cleanul,
mreana, obletul, platica, rosioara 15 C etc.). In anii cu clima normala pot fi luate in
consideratie indicatiile acestui calendar.

IANUARIE
Acum pestii pasnici si rapitori se gasesc la apa adanca, cu functiile vitale reduse la
minimum. Indiferent cat de frig ar fi afara sa nu uitam ca la nivelul fundului apei temperatura
este de min. 4 C (pentru un lac cu cel putin 2 m adancime sau chiar mai putin) datorita
anomaliei pe care o prezinta densitatea apei in raport cu temperatura (densitatea maxima
corespunde lui T = 4 C, deci "apa grea" este la fund). Totusi, in zilele insorite sau de moina,
pescuitul poate da rezultate atat la copca cat si in apa libera.
Babusca, in zilele insorite sau de moina, poate fi pescuita la fundul apei cu rame mici rosii,
virmusi si mai ales libelule (viermi rosii de namol);
Bibanul - la copca sau in apa libera poate fi pescuit la pestisor viu sau mort "jucat", ori
dandineta, langa palcurile de stuf si radacini. Cu lanseta, pe timp friguros, sansele sunt
slabe; sunt indicate naluci mici, oscilante, care permit o recuperare lenta;
Carasul- se poate prinde la copca cu libelule, viermusi, rame;
Cleanul - cade rar, la paine si branza topita, pe fundul apei, in locurile cu curent slab. In
lacuri putin tulburi se pescuieste cu pestisor viu, sange inchegat, intestin de pasare, maduva
de vaca;
Mreana - se prinde foarte rar la buchet de viermusi, pe fund;
Obletul - se poate pescui cu destule sanse la libelule, viermusi intre ape (spre fund), in
locurile expuse la soare si adapostite;
Porcusorii (pentru momeli vii) pot fi capturati usor cu rame mici, pe fund, in raurile inca
libere;
Scobarul - cade rar (cu exceptia iernilor blande cand se pot face partide de pescuit
excelente), la cocolos de paine, viermusi, rame;
Salaul - rar la copca, cu pestisori vii sau dandineta de forma lunguiata;
Stiuca se prinde la copca, cu pestisor viu, la fund, ori cu dandineta. In apa libera la lanseta
cu naluci, recuperate foarte incet deasupra fundului si pe langa maluri, insistandu-se mai
mult in acelasi loc.
La mare pot fi pescuiti guvizi, la fund, cu scoici, garizi, rame.

FEBRUARIE
In aceasta luna, pescuitul sportiv da rezultate mai ales in lacurile cu expunere sudica,
adapostite de vanturile din nord si est. La pescuitul lansat se pot obtine capturi frumoase cu
naluci mari, oscilante, recuperate lent in apele putin adanci pe langa perdele de stuf.
Pentru babusca si oblet - corespund indicatiile lunii ianuarie;
Bibanul- cade la copca ori in apa libera cu rame rosii, pestisori vii sau dandineta, pe langa
maluri, radacini, stuf. La lanseta cu naluci mici, albe, recuperand incet si neregulat;
Carasul -se pescuieste cu libelule, rame, viermusi;
Cleanul- cand apa nu este intunecata, se prinde inca la distanta, cu peste viu, sange
inchegat, intestine de pasari;
Crapul, linul, platica - sunt inca inactivi. Catre sfarsitul lunii sunt posibile unele rezultate in
rauri, in lacurile linistite, cu rama rosie, la fund;
Stiuca- cu exceptia perioadelor de reproducere, constituie principalul obiectiv al acestei luni:
la copca sau in apa libera, cu peste viu, linguri mari, dandineta, voblere recuperate incet;
Mreana- cade si mai rar ca in ianuarie, cu rama rosie - mare, la fundul apei;
Pentu scobar si salau - idem ianuarie;
La mare se pot pescui guvizi.

4
MARTIE
Datorita marilor variatii ale temperaturii, directiei si intensitatii vantului, precum si a nivelului,
limpezimii si culorii apelor, pentru pescuit sunt inca indicate portiunile insorite si adapostite.
Se obtin rezultate bune la pescuitul lansat.
La avat -se obtin unele rezultate cu peste viu (oblet) si naluca mica, rotativa alba, intre ape;
Babusca si obletul -incep sa se prinda normal, in zilele frumoase si cu paste (mamaliga,
paine);
Bibanul este activ, pescuindu-se mai ales cu rama. La lanseta cu naluci mici, de preferat
rotative;
Carasul, crapul, linul si platica, desi nu devin cu adevarat activi decat in aprilie, pot fi prinsi si
in aceasta luna, cu momeli animale (rame, buchet de viermusi sau libelule) pe fund, la apa
putin adanca;
Cleanul nu mai poate fi pescuit la distanta ca in februarie, decat atunci cand raul este la
nivelul normal. Uneori musca pe fund la rama, sorici de porc, branza topita;
Mreana -se prinde foarte rar, la rama, branza topita;
Rosioara- catre fund, cu libelule si viermusi;
Scobarul- cade bine, la fund, cu viermusi, rame rosii, paine;
Somnul de talie mica la rama;
Salaul -cu peste viu, destul de frecvent;
Stiuca -se prinde frecvent cu peste viu si la lanseta, cu naluci recuperate incet;
Vaduvita -cu momeli animale, la fund, pe langa arbori cazuti si alte ascunzatori;
La mare - guvizii.

APRILIE
In aceasta luna pescuitul da rezultate la aproape toti pestii datorita cresterii temperaturii
apei, aparitiei vegetatiei subacvatice si larvelor. La jumatatea lunii de regula pescuitul intra in
prohibitie.
Pentru avat- ramane valabila valabila remarca facuta la luna precedenta;
Babusca si obletul continua sa prefere libelula, viermusul de carne dar incep sa cada si la
paste (mamaliga, paine);
Pescuit excelent la biban si stiuca, cu peste viu. La lanseta se obtin rezultate de-a lungul
perdelelor de stuf si in coada lacurilor si iazurilor;
Carasul, crapul, linul si platica isi manifesta prezenta prin bule de aer ce apar la suprafata
apei. Continua sa prefere momelile animale (rame, viermusi ...). Crapul mai cade si la
mamaliga;
In apa limpede cleanul cade la sange inchegat, insa este tentat si de un buchet de viermusi
pe carlig triplu;
Mreana prefera inca branza topita;
Rosioara se prinde bine cu libelule, viermusi;
De regula in aceasta perioada scobarul se reproduce, asa ca pescuitul nu da rezultate;
Somnul mic musca la rama in apele curgatoare;
La salau se obtin unele rezultate la peste viu;
Vaduvita -continua sa muste inca la momeli animale dar si la mamaliga; exemplarele mari -
cu naluci.
La mare - guvizi.

MAI
In aceasta luna pescuitul este de regula oprit.
La mare se pescuiesc guvizi, cambula - langa tarm, pe fund, cu hamsie.

IUNIE
In a doua jumatate a lunii prohibitia se ridica. Aceasta luna este una dintre cele mai bune
perioade de pescuit. Rezultatele sunt cam la fel in toate orele zilei. Totusi, instabilitatea
barometrica din aceasta perioada provoaca si numeroase insuccese. In aceasta perioada
bradisul este abundent in multe balti, fiind greu de utilizat lansetele.
Avatul se pescuieste cu peste viu, naluci mici rotative (albe sau galbene); se poate incerca si
cu musca artificiala la marginea suvoaielor;
Babusca si obletul- se prind, ca si pana acum, cu libelule, muste, viermusi, rame si paste
(paine, mamaliga);

5
Bibanul si stiuca -continua sa muste la peste viu, insa mai in larg, in preajma vegetatiei,
precum si la naluci, catre suprafata. La lanseta sansele pescuitului scad pe masura incalzirii
apei;
Carasul, crapul, linul si platica se prind cu momeli animale, dar spre sfarsitul lunii cele
vegetale dau rezultate mai bune. Bulele de aer indica drumul pe care-l parcurg pestii prin
vegetatia subacvatica in plina dezvoltare;
Cleanul -se intalneste la marginea suvoaielor din albiile cu prundis si de-a lungul malurilor
inalte, acoperite de vegetatie arborescenta. Cade la muste artificiale mari si paroase, rosii si
negre, greieri, lacuste, carabusi, precum si la dude si cirese;
Mreana -incepe sa se prinda mai frecvent la larve de rusalii, coropisnite, rame groase de
pamant, lipitori cu ventuzele taiate, cuburi de branza veche, de branza topita si mai ales
greiere (momeala indicata pina in septembrie);
Obletul - la viermusi, paine, musca de casa;
Platica - cu boabe de grau, paine, paste;
Rosioara- pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la
suprafata cu musca naturala;
Scobarul -se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la
paine si mamaliga;
Somnul -musca cu lacomie la tipar, broaste, lipitori, rame mari -pe apa tulbure; prefera orele
matinale si seara;
Salaul- la peste viu si la bucati de peste, pe langa maluri, radacini, la apa adanca;
Vaduvita -se prinde mai ales catre mijlocul zilei, la fund, cu mamaliga, rusalii, rame,
viermusi, cosasi si carabusi.
La mare se prinde foarte frecvent: calcan - se prinde la adanc si pe fund, cu hamsie;
cambula si guvizi. Barbuni, la mal, intre ape - cu rama de mare; chefal la mal, pe fund cu
rame de mare; lufar, la adancime, intre ape, cu taparina si naluci; hanus la adanc pe fund,
cu hamsie, aterina, guvizi; stravizi, la adanc, intre ape, cu taparina, pluta, cu aterina jupuita
si garizi; zargan, la adanc, intre ape, cu pluta, momind cu hamsie si aterina.

IULIE
In general, in aceasta luna se obtin rezultate la pescuit numai in primele si ultimele ore ale
zilei. La pescuitul stationar, in afara de insecte si libelule, momelile vegetale sunt aproape
intotdeauna mai eficace.
Avatul cade la naluca mica rotativa, alba sau galbena, la confluente; cu musca, pe sub
arbori, de pe mal;
Babusca- mai ales la samanta de canepa si paste; se obtin rezultate si la boaba de grau,
viermisori si libelule;
Bibanul- la rame, coropisnite, peste viu; la lanseta, mai rar, cu naluci mici rotative;
Carasul- la rame rosie, mamaliga;
Cega- in Dunare si in raurile mari din Ardeal, pe fund tare, argilos sau pietros, la larve de
rusalii, racusori, rame albe sau negre;
Cleanul da rezultate la pescuitul pipait cu greiere, lacuste, tauni;
Morunasul-se pescuieste aproape de fund cu mamaliga, rame, viermusi, sange inchegat;
Mreana - la branza veche, cuburi de branza topita si mai ales la greiere (momeala indicata
pana in septembrie), larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant;
Crapul- la cartofi fierti, boabe de grau si de porumb conservat, paine, mamaliga;
Obletul - la viermusi, paine, musca de casa;
Platica - cu boabe de grau, paine, paste;
Rosioara, pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la
suprafata cu musca naturala;
Linul- la coada de rac, rame groase de pamant;
Lipanul- cu musca artificiala aproape la toate orele zilei;
Scobarul- se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la
paine si mamaliga;
Somnul se prinde frecvent indeosebi dimineata si seara la tipari, broscute, lipitori- mai rar in
rauri;
Salaul- la peste viu si la bucata de peste;
Stiuca - la peste viu; mai rar la pescuitul cu naluci;
Mihaltul- rar, in bulboane, la fund;

6
Vaduvita- se gaseste mai spre suprafata unde se poate prinde cu viermusi, rame si paste.
La mare - ca in iunie cu mentiunea ca nu se mai prinde calcan.

AUGUST
Si in aceasta luna pescuitul da rezultate tot in primele si ultimele ore ale zilei, in apele
statatoare; cand lipsa de oxigen este mai accentuata capturile sunt rare.
Avatul ofera partide interesante la marginea suvoaielor si la varsarea garlelor si canalelor, cu
naluci mici, rotative; un pescuit interesant si cu rezultate este cel cu musca naturala sau
artificiala;
Babusca- la samanta de canepa, bob de grau, paste, paine;
Bibanul si stiuca - idem luna iulie;
Carasul- la mamaliga, rame, viermusi;
Cega - idem iulie;
Cleanul -continua sa prefere greierii si cosasii. In zilele foarte calduroase se ascund in
spatele diferitelor obstacole de unde, pe langa musca mare, paroasa, neagra sau rosie,
poate fi scos cu un buchet mare de viermusi;
Crapul - idem iulie;
Linul si platica- la paine si bob de grau. Catre sfarsitul lunii, boabe de grau si viermusi ori
mici rame, viermusi si rame la un loc;
Mihaltul - idem iulie;
Mreana - la cuburi de branza si la greier;
Obletul se prinde mai ales cu paste, musca de casa, furnica inaripata;
Rosioara, scobarul, somnul, stiuca, vaduvita- ca in luna iulie.
La mare - rezultate foarte bune la pescuitul la stravizi, cambula. In rest ca in luna iulie.

SEPTEMBRIE
Una dintre cele mai favorabile anotimpuri pentru pescuit. Pestii care in lunile iulie si august
se refugiaza in ape adanci acum incep din nou sa circule, hranindu-se intens. Pescuitul da
roade mai bune pe o perioada mai mare din zi. La pescuitul stationar cele mai bune
rezultate se obtin dupa ridicarea cetii de dimineata iar in a doua jumatate a lunii momelile
animale incep sa fie superioare celor vegetale. Capturile cu naluci devin tot mai numeroase.
Luna excelenta pentru pescuitul cu musca artificiala.
Avatul se pescuieste cu bune rezultate cu naluci si muste;
Babusca incepe sa prefere libelula si viermusii;
Bibanul continua sa cada la rama; exemplare frumoase cad la naluci mici si rotative;
Carasul-la rama, viermusi, mamaliga;
Cega - idem iulie;
Cleanul- vaneaza inca la suprafata putand fi gasit mai ales la marginea curentului din albiile
cu prundis si de-a lungul malurilor abrupte, acoperite cu tufarisuri; se folosesc insecte,
fructe;
Crapul - in aceasta luna prefera bobul de porumb cu lapte (crud) si mamaliga, perioada
favorabila dupa amiaza;
Linul si platica- la inceputul lunii la paine si boaba de grau, apoi la boaba de grau cu
viermusi, iar mai tarziu la buchet de viermusi;
Lipanul - cu muste scufundate;
Mihalt - ca in lunile precedente;
Mreana - branza topita, greieri; se mai pot folosi viermusi, coropisnite, lipitori;
Morunasul -prefera ramele;
Obletul -se prinde frecvent dimineata la libelule, viermusi, musca de casa, paste;
Rosioara- la rame, viermusi, grau, paine;
Scobarul - se prinde bine la paine, rame, coropisnite;
Somnul se prinde inca frecvent la tipar, broscute, rame, lipitori;
Salaul - aproape de mal, pe sub radacini la apa adanca, intinsuri de nisip unde se
pescuieste cu tipari, bucati de peste, larve de rusalii, rame;
Stiuca incepe sa cada mai des la naluci, indeosebi in ultima parte a lunii;
Vaduvita - merge la apa mai adanca, la momeli obisnuite si in plus la naluci mici, riotative;
La mare se prinde frecvent hanusul, cambula, lufarul, zarganul, chefalul si mai ales guvizii;
incepe sa se pescuiasca scrumbia albastra la adancime intre ape, cu taparina sau cu pluta,
folosind ca momeala hamsia.

7
OCTOMBRIE
Desi vremea se raceste, temperatura apei este in general superioara celei atmosferice.
Pestii raman inca activi, hranindu-se inainte de a intra in iarna. Totusi, in comparatie cu luna
septembrie, pescuitul la stationar scade in intensitate. Acum pestii trebuie cautati in locurile
insorite iar momelile animale sunt preferate celor vegetale. Pescuitul cu lanseta este foarte
fructuos indeosebi pentru stiuca si biban.
Avatul - se prinde mai bine in prima parte a lunii, apoi mai rar la naluci mici rotative;
Babusca si obletul la viermusi si libelule;
Bibanul la rame si naluci;
Carasul la rame, viermusi si mai rar la mamaliga;
Cleanul se gaseste la adancimi mai mari si merge la cuburi de branza topita;
Crapul, linul si platica incep sa prefere momelile animale; in balti si iazuri mai mananca si
momeli vegetale;
Mreana - se prinde inca bine cu svaiter. Daca apa este limpede, merge si buchetul de
viermusi si larve de rusalii. In apa tulbure rama grasa, alba si rosie sunt momelile preferate;
Obletul se prinde bine cu viemusi si libelule;
Rosioara prefera viermusi, libelule;
Scobarul ofera in acest anotimp un pescuit rodnic la momeli vegetale si animale;
Somnul mananca din ce in ce mai putin; tipari, broscute, rame;
Salaul se prinde la aceleasi momeli ca si somnul dar mult mai frecvent;
Stiuca merge foarte bine la peste viu si la naluci;
Vaduvita - idem septembrie;
LA MARE - se pescuieste satisfacator la chefal mic, scrumbie, guvizi, lufar, scrumbie
albastra.

NOIEMBRIE
In aceasta perioada pescuitul da cele mai slabe rezultate in an. Totusi, in acesta perioada
sunt posibile surprize la rapitori. La pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca
libelule, viermusi, rame. La pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet.
Babusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi;
Bibanul - in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete;
Cleanul si mreana - la fund cu rama alba;
Scobarul - ca in octombrie;
Stiuca se da bine la peste viu, mai ales in balti si cu lanseta la peste mort, in montura si
naluci recuperate lent.
La mare se pescuiesc: chefal mic, guvizi.

DECEMBRIE
Pestii sunt retrasi la adancime, in namol, unde temperatura ramane constant 4 C.
Babusca, obletul se pot prinde rar la apa libera si mai bine la copca, cu sange, libelule,
viermusi;
Bibanul - cade bine la copca, mai ales imediat ce ingheata apa, cu pestisor viu, dandineta.
Mananca si
rame, viermusi, libelule insa mai slab ca in noiembrie;
Carasul - la copca rar, cu libelule, viermusi;
Cleanul - la apa adanca, cu pluta sau la fund, cu sange inchegat, intestine de pasare, rame
rosii, pesti vii, paine;
Mreana- cade rar la rama, meduza de roca;
Scobarul- ca in noiembrie;
Stiuca da rezultate la copca, cu peste viu si dandineta, precum si in apa libera si adanca, cu
naluci recuperate lent.
La mare - guvizi.

CONCLUZII:
Pentru pestii pasnici, se observa ca momeala este in general preferata in functie de
varietatea de hrana naturala specifica anotimpului respectiv; astfel vara predomina momeala
vegetala iar in rest cea animala.
Perioada cea mai favorabila de pescuit este cea cu temparatura apei cea mai apropiata de
temperatura optima de hranire a speciei respective de peste.
8
 Marimi anglo-saxone in pescuitul sportiv
Cum noi, pescarii sportivi, ne straduim sa impartasim deja valorile U.E. si NATO (n-am zis
NASA-carboane, kevlare, ceramice), cred ca ar fi util sa ne familiarizam cu marimile anglo-
saxone intalnite in pescuitul sportiv.
Practic, unditarul roman se intalneste cu acestea in cazul vergilor americane de spin (cele
pentru mulineta cu tambur fix) sau cast (pentru mulineta multiplicatoare, se tin cuinelele..
in sus), englezesti si europene de crap si la majoritatea celor de musca si Sheffield, tot
datorita originii englezesti a stilurilor."Chinezeste" scrie uneori si pe rolele de fir americane.
Fara a fi exhausivi, nici corecti pana la zecimala, putem aminti esentialul intr-o aproximatie
de bun-simt care sa scoata din ceata pe cei ce n-au avut acces la o asemenea informatie.
Anglo-americanii masoara lungimea vergilor in <<picioare>> (foot-feet prescurtare ft.,
simbol<<'>> si in toli, sau inch-i, prescurtare in.,simbol<<">>. Piciorul are 12 toli si cam o
treime de metru, de fapt 30,48 cm. De la gaze si apa, tot romanul stie cam cat e de mare
tolul. Pentru un calcul mai precis , 1tol= 1in= 25,4 mm = 2,54cm.
Pentru ca da cu virgula, trebuie amintit celor ce nu lucreaza cu socotitorul ca in aritmetica
anglo-americana, virgula e punct si vice-versa.
Pentru ca sistemul lor de masura nu e zecimal, o varga nu va avea de exemplu 6,5 picioare
ci 6picioare si 6toli, scrise fiecare cu simbolul sau, adica : 6'6", pe romaneste, (6x30,48 + 6 x
2,54) cm = (182,88+15,24) cm = 198,12cm = 1,98m.

Iata cateva echivalente mai des intalnite:

Lungime Sistem Lungime Aproximativa
Anglo-saxon Sistem metric

5'6" 1,68m

6' 1,83m

6'6" 1,98m

7' 2,13m

9' 2,74m

In toli, (de fapt in fractiuni de tol) se masoara si grosimea firelor. Aici informatia e mai
ascunsa, caci unitatea de masura e data implicit, nu explicit. Ei scriu pur si simplu, "dia
0.010" adica "diametru 0,010 inch", adica 0,0254 cm, adica 0,25 mm, cum am spune noi, tot
implicit, "da-mi terog un 0,25!".
Beleaua apare cand, din considerente de corelare varga -fir-mulineta, unii producatori nu
mai dau grosimea firului, ci doar rezistenta acestuia (6lb, 8lb, etc.). Vom reveni.
Lungimi masurate in "picioare" mai puteti intalni pe afisajele sonarelor, unde se indica
adancimea. Grosso-modo, impartiti la trei si aveti aceeasi marime masurata in metri.
Tot o masura de lungime e si yard-ul, simbol <<Yd>>, plural <<Yds>>. La origine, "etalonul"
fusese distanta masurata intre mana intinsa a suveranului George al nu mai stiu catelea
sivarful nasului sau. Ca marime e mai "normala", are 0,93m.
In yarzi se masoara, cel mai des, lungimea firului. E mai simplu, caci pe rolele de calitate,
care se vand peste tot in lumea larga, lungimea e mentionata atat in metri cat si in yarzi.

Masa se masoara in uncii, simbol <<oz>>, 10oz=28,35g. Numele vine de la latinescul uncia
(a douasprezecea parte), datorita faptului ca reprezinta a n-ati ghicit, saisprezecea parte
dintr-o livra. Sa mai zica europenii ca noi suntem cei suciti. Cu unciile va intalniti la puterile
lansetelor. O varga arunca mase de, sa zicem, 1/2-1oz.,adica 14-28g, nu va speriati, e un fel
de 15-30g. Iata cateva puteri de aruncare uzuale:

Sistem Anglo-saxon Sistem International

(uncii) (grame)-aprox
9
1/16-5/16 2-9

1/8-3/8 3-10

1/4-5/8 7-18

3/8-1 10-28

1/2-1 1/2 14-42

Unitatea de masura superioara unciei este livra (1lb=16 oz.). Si aici situatia e englezita rau
de tot: se cheama "pound" sau livra, se simbolizeaza <<lb>>, la plural <<lbs>> si e
echivalenta cu 453, 59g. Cu livrele va intalniti la puterile vergilor de crap. Aici este vorba de
altceva, si anume de masa ce inconvoaie la unghi drept varga fixata de maner, asemuita in
rezistenta materialelor (brrr) cu o bara incastrata la un capat. O varga inscriptionata 2
1/2lb se incovoaie (indoaie) la 90 cand i se atarna de varf o masa de de 2,5 livre, adica
aproximativ 1,134kg. Dar cel mai des va intalniti cu livrele pe etichetele rolelor de fir sau
tresa , unde este data rezistenta la (atentie!) rupere. Un fir de 10lb se va rupe la o tractiune
de 10lb forta, adica aproximativ 4,53 kgforta. Revenim la povestea cu grosimea si rezistenta
firelor. Pentru ca tensiunea firului este cea care incarca varga, rezistenta firului este
specificata pe varga: 8-17 lb line inseamna ca sistemul varga -fir functioneaza bine pentru
un fir de 3,6-7,7kgforta. Mai putin, varga e prea dura si la cea mai mica neindemanare se
rupe firul si se pierde naluca sau pestele; mai mult, firul e prea rezitent, vine randul vargii si
se pierd banii. Ce grosime va avea acest fir, depinde de calitatea lui. Aceasta modalitate
ajunge intr-o mica fundatura la inscriptionarea tamburilor de mulineta; in sistem anglo-saxon,
lungime fir (Yds) , ..rezistenta la rupere(lbs.); deci: fie grosimea e implicita (media calitativa a
momentului), fie consumatorul nici nu trebuie sa o cunoasca, folosind o bobina etichetata
de asemenea in lbs. Noroc ca inscriptionarea e subtitrata si in sistem metric, normal,
lungime(m)/grosime(mm) fir. Va mai intalniti undeva cu livrele: la capturile- record
popularizate in media de limba engleza: Serghei Bubka, nu saritorul cu prajina, ci crapul
mascota de la Sarulesti, are nu 38 de kile, ci84lbs. Parca e mai mare, nu? O alta marime,
rar specificata in cataloagele europene, dar des in cele americane, este modulul de
elasticitate. El arata cat de mult se deformeaza elastic un anumit material. V-ati prins, ne
intereseaza la vergi. Cu cat modulul de elasticitate e mai mare, cu atat materialul necesita o
forta mai mare pentru a fi deformat elastic. Deci o varga cu aceeasi putere si lungime va
necesita mai putin material. Va fi mai subtire si mai usoara. Reversul medaliei:mai fragila la
soc si(mult) mai scumpa. In sistemul metric, modulul de elasticitatese masoara in
daN/mm2, decanewtoni(cam un kilogram forta ) pe milimetru patrat si are valori de ordinul
zecilor de mii. In sistemul anglosaxon, se masoara in psi, ca presiunea in pneuri,
pounds/square inch, livre pe inch patrat, avand, pentru "carboane" valori uzuale de ordinul
zecilor de milioane. Deci o varga de "37 milions modulus" indica fabricarea sa dintr-un
material cu modul de elasticitate de 37 milioane psi.,un carbon bun, echivalent cu un IM6.
De obicei efortul de a "traduce" pe limba noastra marimile inscrise pe produsele pescaresti
anglo-saxone este compensat de mult mai marea apropiere de realitate a acestora. Iar
despre calitate, amintesc doar vorba - sarita la subtitrare-unui personaj de film, interpretat de
Al Pacino: "this kind of shhht sales by itself"; "genul asta debiiip(sa zicem, marfa) se
vinde singura".

Greutate Lungime

1 ounce (1 oz) = 28,35 g 1 inch (1") = 2,54 centimetrii

16 ounces (16 oz) = 1 pound (1 lb) 1 foot (1') = 12 inches = 30,48
10
1 pound (1 lb) = 454 g cm
ounces/pounds grame/kilograme 1 yard = 3 feet = 91,44 centimetrii
oz =7g 1 mile = 1760 yards =
oz = 14 g 1,609km Inches - Centimetrii
oz = 21 g 1" = 2,54 cm
1 oz = 28 g 2" = 5,08 cm
2 oz = 56 g 3" = 7,62 cm
3 oz = 85 g 4" = 10,16 cm
4 oz = 113 g 5" = 12,70 cm
5 oz = 141 g 6" = 15,24 cm
6 oz = 170 g 7" = 17,78 cm
7 oz = 198 g 8" = 20,32 cm
8 oz = 226 g 9" = 22,86 cm
9 oz = 255 g 10" = 25,40 cm
10 oz = 283 g 11" = 27,94 cm
12 oz = 340 g 12" = 1 foot = 30,48 cm
14 oz = 396 g Feet - Metrii
16 oz = 1lb = 454 g 8' = 2,44 m
2 lb = 907 g 9' = 2,74 m
3 lb = 1,36 kg 10' = 3,05 m
4 lb = 1,81 kg 11' = 3,35 m
5 lb = 2,27 kg 12' = 3,66 m
6 lb = 2,72 kg 13' = 3,96 m
7 lb = 3,18 kg 14' = 4,27 m
8 lb = 3,63 kg
9 lb = 4,08 kg
10 lb = 4,54 kg
12 lb = 5,45 kg
15 lb = 6,81 kg
20 lb = 9,07 kg
25 lb = 11,35 kg
30 lb = 13,61 kg
40 lb = 18,14 kg
50 lb = 22,68 kg
60 lb = 27,24 kg
70 lb = 31,78 kg
80 lb = 36,32 kg

Temperatura
Fahrenheit Celsius
95F = 35C
86F = 30C
77F = 25C
68F = 20C
59F = 15C
50F = 10C
41F = 5C
32F = 0C
30F = -1C
28F = -2C
27F = -3C
25F = -4C

11
 SPECII DE PESTI

Crapul - descriere, raspandire, inmultire

Descriere
Dimensiunile obisnuite ale crapului sunt 50-100 cm (10-20 kg), ajungand pana la 140 cm si
45 kg in mod exceptional. Durata sa de viata este destul de lunga pentru lumea pestilor, de
15-20 ani.
Corpul este alungit, comprimat lateral. Gura este subterminala, adaptata gasirii hranei pe
fundul apei. Buzele groase sunt de asemenea adaptate la modul de hranire, putandu-se
extinde ca un tub. Tot pe buze se gasesc patru mustati scurte, care il ajuta la pipait. Sozii
sunt mari. Exista si varietati de crap cu solzi foarte mari si putini (crap oglinda) sau fara solzi
(crap golas).
In functie de mediul in care traieste, coloratia crapului difera de la argintiu-auriu in ape
limpezi, curate, pana la verzui negricios in lacurile invadate de vegetatie.
Origine
Crapul este originar din Asia Mica. A fost introdus in Europa probabil de catre Romani.
Raspandire
Traieste in toate raurile si lacurile din Europa si Asia. In ultimul secol a fost aclimatizat si in
America de Nord si de Sud si Australia, insa in aceste tari este considerat daunator datorita
impactului negativ al acestuia asupra speciilor locale. Nu se intalneste in Africa, Siberia. La
noi in tara traieste in toate lacurile si raurile de deal si de ses, in Dunare si Delta Dunarii.
Apreciaza o apa transparenta, avand pe fund nisip sau mal, bogata in plante acvatice si
obstacole naturale.
Inmultire
Are loc la mijlocul primaverii, cand apa atinge 8-10 grade Celsius, dupa ce iese din
hibernare. (aprilie - mai). Locul de inmultire este de regula o intinsura creata de cresterea
apelor in primavara, cu ape mici si mai calde, cu vegetatie. O femela depune circa 100 000
icre pentru 1 Kg/corp. Alevinii eclozeaza dupa 3 - 4 zile. Primele doua zile se hranesc cu
sacul vitelin, pentru ca dupa aceea sa treaca la o hranire activa, in aceleasi ape in care s-au
nascut. La venirea toamnei, puii au deja 100 de grame.
Gastronomie
Carnea crapului este foarte gustosa, fiind consumata sub diferite forme: fiarta, prajita, fripta,
afumata, marinata. Crapul fript la protap, direct pe malul apei, este o mancare ce lasa amintiri
de neuitat.

12
 Carasul - descriere, raspandire, inmultire

Denumirea tiin ific : Carassius auratus gibellio

Denumiri populare : caras argintiu, caras floran, crap-caras.
Familia : Cyprinidae
Ordinul : Cypriniformes
Descriere
Dimensiunile obisnuite ale carasului sunt de 10 -15 cm cu 80 -150 g, ajungand pana la 1,5 -
2 kg in mod exceptional. In crescatorii si in Delta Dunarii greutatea obisnuita este ceva mai
mare, de 500 - 800 g. Coloratia carasului depinde de limpezimea apei, mergand de la
argintiu spalacit in rauri la cenusiu-verzui si usor negricios in lacuri pline de vegetatie. Capul
este scurt, cu buze subtiri, fara mustati, criteriu sigur de deosebire fata de crap pentru
necunoscatori. Unii hibrizi de crap cu caras au un inceput de mustati. Peritoneul este negru,
ca la scobar.
Origine
Carasul este originar din Asia de nord. De aici a ajuns in China, unde a fost selectionat
indeosebi pentru obtinerea unor varietati de ornament ( carasii cu voal pe care ii intalnim in
acvarii). A fost introdus in Europa mai intai ca peste decorativ, apoi ca peste argintiu in
bazinul Dunarii, Rinului.
Raspandire
Traieste in toata Europa si Asia de nord. La noi in tara se intalneste in aproape toate baltile,
lacurile si raurile de ses si de campie, in Dunare si Delta Dunarii. Raspandirea lui
extraordinara se datoreaza rezistentei deosebite la poluare si lipsa oxigenului, cat si
prolificitatii sale. Vara, cand alti pesti nu mai musca, carasul este cel care poate salva o
partida de pescuit. Carasul este un peste care rezista si scos din apa, mai multe ore, mai
ales daca este invelit intr-o carpa uda si nu i se usuca solzii. Nu o data carasii adusi acasa la
sfarsitul zilei de pescuit si pusi intr-un vas cu apa reincep sa inoate.
Inmultire
Se realizeaza primavara, cand apa atinge 8-10 grade, cam in aceeasi perioada cu crapul.
Depunerea icrelor dureaza pana la sfarsitul verii in 2-3 serii. La aceasta specie toate
exemplarele peste 2-3 ani sunt femele, exemplarele mascul suferind dupa aceasta varsta
fenomenul de transformare in femele (ginogeneza).
Pescuit
Pescuitul carasului se poate face prin mai multe metode: cu undita, cu lanseta cu plumb pe
fundul apei, bolognesa. Pescuitul cu undita
Se foloseste o undita de 4-6 metri pe canale, lacuri si rauri mici, sau o rubesiana pentru lacuri
mai mari. Diametrul firului va fi de 0.12-0.18 mm. Pluta va a avea o portanta de 0.5-2 grame
in functie de momelile folosite. Carligele vor fi numarul 12-10 Momelile folosite la pescuitul
carasului sunt ramele, preferabil de gunoi,

13
 Somnul - descriere, raspandire, inmultire

Familia : Siluridae
Denumirea tiin ific : Silurus Glanis
Denumiri populare : cod u, moac , somotei (somnul mic, pn la 2 kg), irma
Denumiri in limbi str ine:
Ceha: Sumec Obecny Olandeza: Meerval
Daneza: Malle Poloneza: Sum Pospolity
Finlandeza: Monni Portugheza: Siluro Europeo
Franceza: Grand silure Rusa: Obyknovennyi Som
Germana: Wels Spaniola: Siluro
Greaca: Goulianos Suedeza: Mal
Italiana: Siluro Ungara: Harcsa
Norvegiana: Malle
Raspandire
In toate apele Europei, in rauri, lacuri i balti de ses i de deal. La noi raspandit in raurile si
lacurile de es, Dunare i Delta Dunarii.
Dimensiuni
Cel mai mare pe te de apa dulce care traie te la noi. In mod curent are 1 metru i 5-6 kg, dar
poate ajunge la 50-100 kg.
Descriere
Este unul dintre pe tii cel mai usor de recunoscut de pe la noi. Capul este turtit de sus in jos,
fiind garnisit cu o gura mare, plina de dintisori marunti, pe ambele falci, indreptati spre inapoi.
Pe falca superioara are doua mustati lungi, pe lateral, si patru mustati mai mici, indreptate in
jos. Trunchiul este destul de scurt, cilindric. Coada este lunga, inotatoarea anala intinzandu-
se pe toata lungimea ei. Culoarea este cenusiu marmorat, cu burta alb-murdar. Culorile se
modifica si in functie de culoarea dominanta a mediului in care traieste. Nu are solzi ci un
mucus protector, extrem de alunecos.
Pe te in general nocturn, are ca principale simturi pipaitul (se folo este de cele 6 mustati),
auzul (percepe imediat zbaterea momelii vii in carlig) i mirosul (sesizeaza resturile de carne
de la abator folosite ca momeala). V zul este slab. Ca urmare a traiului pe fundul apei, cu
lumin pu in , ochii s-au atrofiat, fiind foarte mici.
Mod de via
Pe timpul zilei st ascuns in cotloane, gropi, langa arbori cazuti, bolovani mari, confundandu-
se cu mediul. Noaptea pleac la van toare, de multe ori auzindu-se loviturile de coad cu
care i i imobilizeaz prada in noptile de vara. Somoteii mici umbla in carduri. Somnul mare in
14
schimb este singuratic. Este un peste teritorial, fidel locului in care s-a nascut.
Pe te rapitor, incepe sa se hraneasca imediat ce a depasit stadiul de alevin cu larve de
insecte, rame, viermi, broscute, pe tisori. Se hrane te si cu animale moarte, pe care le
gaseste cu ajutorul mirosului, fiind un sanitar al apelor.
Iarna intra la iernat, in gropi adanci, in acelasi gropan intalnindu-se somni de toate
dimensiunile, de la somotei de 1 kg pana la somni de 40 kg.
Gastronomie
Carnea este dulce, insa grasa la somnul ce depaseste 5-6 kg. In schimb nu are oase. Se
consuma prajita (pana de somn prajita impreuna cu o garnitura de cartofi natur si o lamaie
este o delicatesa), fripta. Din capul de somn iese un bors exceptional. Icrele nu se consuma,
fiind toxice.

Rosioara - descriere, raspandire, mod de viata, inmultire, pescuit

Denumirea tiin ific : Scardinius erythrophtalmus

Denumiri populare : ro ioar , babu c ro ie
Familia : cyprinidae
R spandire
Ro ioara este r spndit n apele Europei, din Suedia pana n Mediterana i Asia Mica. n
Romnia se g se te n aproape toate apele st t toare de deal i es, precum i n rurile din
aceea i zon .
Dimensiuni
Lungimea medie a acestui pe te este de 20-30 cm, dar sunt i excep ii de 35 cm, iar
greutatea de 200-300 g, cu maximul pn la 1- 2 kg.
Descriere
Are corpul comprimat lateral, acoperit cu solzi mari i bine fixa i n piele. Botul este scurt,
gura mic , terminat oblic, ndreptat n sus (adaptare la pescuitul n straturile superioare ale
apei) i lipsit de must i. not toarea dorsal este situat mult napoi dup not toarele
ventrale. Culoarea pe spate este albastru nchis cu nuan e de verde sau cafeniu, iar laturile
corpului i burta sunt argintii. not toarele, caracteristice acestui pe te, sunt de un ro u
aprins, cu excep ia dorsalei. Ochii sunt aurii i nu ro u-g lbui ca babu ca, cu care este
deseori confundat .
Mod de via
Este un peste sedentar, sim indu-se n largul lui n b l ile cu vegeta ie abundent . n ruri l
g sim mai ales n sectoarele cu un curs mai lent. Tr ie te n crduri formate din exemplare
de dimensiuni apropiate. Ro ioarele "serioase" (mai mari de 0,5 kg) umbl singure.
Vara i toamna, pn la c derea vegeta iei, o g sim n mijlocul vegeta iei, n culoarele dintre
15
nuferi. De aici pnde te c derea insectelor n ap , n ari, mu te, mici gaze. Al turi de
acestea m nnc larve de insecte, viermi, melci, precum i plante acvatice.

nmultire
Are loc in perioada aprilie - iunie, la o temperatur a apei n jur de 18 grade Celsius. n
perioada de mperechere, masculii au culorile mai accentuate.
Gastronomie
Carnea acestui pe te este de o calitate inferioar , avnd multe oase. Daca vre i ca acest
pe te s fie delicios nu v r mne ca op iune dect saramura, unde o parte din aceste oase
se ard. Ad uga i i cteva ro ii, ceap , ardei n zeama saramurii... precum i un pahar de vin
ro u, i totul va ie i ca la carte.
Momeli
Momelile folosite cu succes la pescuitul ro ioarei sunt viermu ii albi de carne, rmele mici,
larvele de "libelule", buc elele de pine, aluaturi diverse. n timpul verii o momeala
"prinz toare" o constituie cosa ii. Ro ioara, fiind un peste care vneaz la suprafa a apei,
poate fi pescuit i cu mu te artificiale, mai ales exemplarele mari.
Nadirea
Se folose te ndeosebi n direa de apel, cteva firimituri la 8-10 lans ri. Se n de te cu
aceea i momeala ca cea pe care o avem n crlig.
Varga
Va fi telescopic , cu o lungime de 4-7 metri, ct mai u oar . Ro ioara se poate pescui i cu
undi a rubesian , de 9-12 metri, atunci cnd conforma ia lacului o impune (mal pu in adnc,
plin de vegeta ie, cu distan mare pn la primele ochiuri de ap ). Lanseta se folose te mai
pu in la pescuitul ro ioarei.
Firul
Cel mai folosit este monofilamentul de 0,12-0,15 n general, un pic mai gros acolo unde ne
a tept m la exemplare mai mari sau ag rile n vegeta ie sunt frecvente. Pentru pescuitul
"la pip it" nailonul va fi mai sub ire, 0,10-0,12.
Pluta
Va avea o portan de 0,10-1 gram, n func ie de valuri. Formele cele mai utilizate sunt cele
tip "morcov" sau "pic tur ", ct mai sensibile, cu antena i chila de dimensiuni mai mici, de
maxim 5 cm, mai ales cnd pescuit n imediata apropiere a suprafe ei apei.
Plumbul
Se folosesc 3-4 alice la distan de 2-3 cm una de alta, exact ct s lesteze pluta. Atunci
cnd pescuim n apropierea suprafe ei apei (20-30 cm) se pune numai o singur alic ,
imediat sub plut , care s o echilibreze.
Carligul
Crligele folosite vor avea num rul 12-16, cu tija sub ire, pentru a nu deteriora momeala.
Metode de pescuit
n timpul verii, dup prohibi ie, ro ioara urc la suprafa a apei pentru a culege gze c zute pe
16
ap , printre ierburile acvatice. Este firesc deci ca cele mai utilizate metode de pescuit ale
ro ioarei s fie cele la suprafa a apei. Se pescuie te fie cu o plut mic u or lestat , cu
crligul la o adncime de 20-30 de centimetri, fie f r plumb i pluta, "la pip it", folosind ca
momeal o insect (cosa ), sau o buc ic de pine. Fiind un pescuit "la vedere", prezen a
pescarului trebuie s fie ct mai discret , evitnd ca umbra s cad pe ap . Detalii despre
pescuitul ro ioarei "la pip it" g si i n articolul Tehnici de pescuit - rosioara la bucatica de
paine.
Toamna, dup c derea vegeta iei, ro ioara coboar spre fundul lacului. Vom folosi o plut cu
o portan mai mare, cu alicele de plumb montate n apropierea crligului, pentru a cobori
linia rapid la adncimea dorit . Momeala utilizata va fi buchetul de viermu i albi de carne sau
rame mici de gunoi.

Cleanul - o provocare

Exista oare vreun pescar care poate spune cu mana pe inima ca a descoperit metoda de
pescuit clean care nu da gres niciodata? Nu cred!
Diversitatea caracteristicilor locurilor unde traieste cleanul face ca obiceiurile lui de hranire si
comportamentul sau sa fie diverse. Chiar pe tronsoane ale aceluiasi rau, aflate relativ
aproape unul de altul, raspunsul pestelui la modul cum ii prezentam momeala este diferit.
Mai mult, caracteristicile oricarui loc de pe cursul unui rau se pot modifica de la o zi la alta si,
odata cu ele, si comportamentul cleanului.
Pentru ca lucrurile sa se complice si mai mult, toata experienta pe care am acumulat-o dupa
lungi expeditii pe malul raului nu valoreaza mare lucru cand clenii pe care ii vanam traiesc
intr-un lac.
Daca va mai spun ca acest peste este atat de precaut incat nu accepta decat momelile care
exista in mod natural in momentul si locul respectiv, va veti intreba daca nu cumva este mult
mai distractiv sa amortesti cu privirea fixata pe bambina unei lansete cu care prinzi carasei
cat palma.
Ei bine, si in randul pescarilor exista diversitate, iar unora le place tocmai aceasta provocare
a cleanului care ii obliga sa isi foloseasca spiritul de observatie, intuitia, inventivitatea si, nu in
ultimul rand, energia pana la epuizare.
Cum probabil am lasat sa se inteleaga, si eu sunt unul dintre cei care prefera partidele de
pescuit la care parcurg kilometri pe malul raului ascunsi in spatele tufelor de pe mal si sunt
pregatiti sa schimbe tehnica de pescuit de cate ori este nevoie.
Fara a pretinde ca sunt un expert (este, totusi, vorba despre un hobby nu despre o profesie
sau, mai rau, obsesie), am acumulat oarecare experienta si imi face placere sa schimb idei
cu cei care au aceeasi pasiune ca si mine.
Pentru ca pescuitul cleanului este oarecum atipic, sa nu va surprinda faptul ca voi incepe cu
sfarsitul, adica cu concluziile, sau mai bine spus, cu concluziile pe care le-am tras in urma
nereusitelor si a reusitelor mele in confruntarea cu cleanul.
17
Nu subestima adversarul. In mediul lui de viata pe care noi il intelegem superficial, cleanul
este perfect adaptat sa receptioneze si sa interpreteze mai multe informatii decat putem
banui. Faptul ca, in majoritatea locurilor unde traieste cleanul, putem vedea cardurile de pesti
nu este un avantaj, pentru ca din apa spre uscat vizibilitatea este mult mai buna.
In procesul de hranire, cleanul reactioneaza in conformitate cu doua instincte de baza:
sa nu rateze nici o oportunitate;
sa fuga la cel mai mic semn de pericol.
Cele doua instincte actioneaza in ordinea in care le-am enumerat. De multe ori am vazut
cleni care demareaza spre momeala in momentul in care au detectat-o dar, inainte de a o
atinge, intorc la 180 si dispar intr-o clipa. Pentru clean, semn de pericol poate insemna un
zgomot, o umbra, miscare pe mal sau in aer si, mai ales, orice considera ca este nefiresc:
momeala cu aspect nenatural sau care nu se potriveste cu momentul si locul, evolutia
nefireasca in apa a momelii, stralucirea carligului, sau orice element al monturii. Desi pare de
necrezut, de multe ori am avut impresia ca acest peste a invatat ce efect poate avea o undita
si, atunci cand o vede, fuge de ii sfaraie ... coada.
Un clean speriat sau care se zbate in carlig va fi simtit de cei din jur care vor disparea intr-o
clipa, de aceea, dupa ce am prins un clean intr-un loc, putem spera cel mult sa il prindem si
pe al doilea, dar in nici un caz pe al treilea. Oricum, al doilea va fi cu siguranta mai mic decat
primul, iar la locul respectiv nu are rost sa ne intoarcem mai devreme de o jumatate de ora.
Insectele sau larvele care se gasesc la un moment dat din abundenta in jurul apei pot fi mai
eficiente decat momelile traditionale. Cum va spuneam, spiritul de observatie si inventivitatea
sunt principala arma cu care veti invinge cleanul.
Orice portiune a raului este un loc bun pentru clean. Am prins clean in gropile cu apa adanca
si linistita din malul raului, in suvoaiele repezi sau pe portiuni cu apa de numai cativa
centimetri adancime. Depinde de inspiratie si de tehnica adoptata.
Traseul pe care ma deplasez pe malul raului este din amonte spre aval iar locul in care
lansez momeala este totdeauna in aval sau spre malul opus, la o distanta cat mai mare
posibil.
Cleanul se hraneste in toate anotimpurile. Ritmul de hranire si comportamentul depind de
temperatura apei. Astfel, daca vara este tentat sa atace orice misca, iarna va sta in locurile
cu apa adanca si linistita si va ataca doar momelile pentru prinderea carora nu este nevoit sa
consume multa energie si asta se intampla numai in zilele insorite.
Clenii care traiesc in lacuri sunt mult mai mari decat cei care traiesc in rauri dar si mult mai
greu de prins.
Voi scrie in curand despre metodele mele de pescuit clean. Nu voi propune retete universal
valabile, pentru ca asa ceva nu exista in confruntarea cu acest peste. Doar spiritul de
observatie, intuitia si inventivitatea noastra sunt cele pe care trebuie sa le utilizam de fiecare
data la maxim.
Si inca ceva: pescuitul cleanului este un sport solitar. Partidele in grup nu vor fi decat plimbari
in natura cu prietenii.
M-as bucura daca si alti pasionati de pescuitul la clean ne-ar impartasi cate ceva din
experienta lor.
Fir intins!
Cicerone Paunescu

18
 Obletele - descriere, pescuit, gastronomie

Denumirea stiintifica : Alburnus alburnus.

Denumiri populare : albete, oblete de Dunare, boblete.
Descriere
Obletele este un peste care se hraneste indeosebi in straturile superioare ale apei. Are o
culoare argintie, data de solzii marunti, care se desprind usor. Gura are mandibula inferioara
mai lunga decat cea superioara, fiind o adaptare la modul de hranire. Dimensiunile obisnuite
sunt de 10-15 cm si 20-40 grame.
Peste de card, obletele este permanent in miscare. Musca nu atat de foame, cat din
curiozitate precum si din spirit de concurenta fata de semenii sai. Se hraneste cu mici
insecte, viermusi pe care ii culege de la suprafata apei.
Traieste atat in ape statatoare, in lacurile si baltile din campie, cat si in cele curgatoare, in
toate raurile de ses din tara noastra. Prefera, indeosebi vara, locurile in care se intalnesc
curenti si care aduc astfel o cantitate mai mare de insecte. Il putem pescui de primavara
devreme, din martie, cand inca nu s-au dezghetat bine apele, pana toamna tarziu, in
noiembrie.
Pescuitul obletelui
Pescarii "seriosi" il neglijeaza de cele mai multe ori, in cautarea unor pesti mai "valorosi" :
crap, caras, somn. Insa atunci cand nimic nu merge, obletele poate salva o partida de
pescuit. Si la unele concursuri de pescuit este pestele salvator, putand duce la castigarea
sectiunii "Cel mai mare numar de pesti prinsi".
Pescuitul obletelui nu este deloc dificil, de multe ori fiind poarta de intrare in pescuit a multor
pescari.
Undita este mica, de 3-4 metri, asa numita cataveica. Obletele nu este un peste sperios, fiind
atras cu o nadire corespunzatoare pana aproape de mal. Actiunea unditei trebuie sa fie mai
degraba una telescopica decat una de varf pentru a proteja gura pestelui. Fiindca la acest
pescuit tinem tot timpul undita in mana si lansam de nenumarate ori, greutatea acesteia
trebuie sa fe cat mai mica. O varga de carbon ar fi excelenta, dar si una buna din fibra de
sticla este o alternativa.
Firul folosit va fi cat mai subtire, de preferat 0.08 mm, cu struna de care se leaga carligul de
0.06 mm. Lungimea firului va fi fix cat undita, pentru ca la prinderea unui peste acesta sa
ajunga prin pendulare exact in mana.
Pluta va fi una mica, cam de 2 cm inaltime, cu antena mica (1 cm) sau inexistenta. Prefer sa

19
folosesc, cand nu bate vantul o pluta fara antena, echilibrata astfel incat sa aiba deasupra
apei doar o parte infima, 0.1 mm. In felul acesta orice trasatura este semnalizata, si nici
pestele nu simte vreo rezistenta. Pe vant dimpotriva, folosesc o pluta cu antena, care sa
ramana deasupra valurilor.
Deoarece lansarile la acest pescuit sunt extrem de numeroase, prefer sa pun pe fir o singura
alica de plumb si nu mai multe, care ar putea sa se incurce intre ele.
Carligul va fi adaptat dimensiunii obletilor (am intalnit cateodata si obleti mari de 15-16 cm),
cu tija subtire, cu spinul cat mai mic pentru a nu rani prea mult viermusul. Numerele 22-20-18
sunt cele mai uzuale.
Momeala cea mai folosita la pescuitul obletelui este viermusul. Este atat preferat de acesta
cat si greu de furat de pe carlig si rezistent la lansari repetate. Se mai pot folosi rame mici,
libelule, cu inconvenientul ca aceste momeli vor trebui inlocuite la 2-3 pesti prinsi.
Nada care se foloseste indeosebi este cea de apel, in timpul pescuitului. Firimituri de paine,
malai usor umezit se arunca cat se poate tine intre degete astfel incat sa formeze un norisor
in jurul plutei.
Gastronomie
Cand ati prins zece obleti, e usor sa ii curatati. Cand insa ati prins doua sute, curatarea s-ar
putea dovedi mai anevoioasa decat prinderea lor. De aceea, de obicei obletii se lasa
necuratati, urmand a face acest lucru ... ceva mai tarziu.
De obicei obletii se prajesc. Numai ca nu se prajesc ca toti ceilalti pesti, ci pusi unul langa
altul, trasi prin ochi printr-o scobitoare, cate 5-6, ca sa se poata intoarce si pe cealalta parte
in tigaie. Se prajesc dupa ce au fost tavaliti in malai, pana devin crocanti. Dupa ce se prajesc,
se scot de pe scobitoare.
Cel mai bine se servesc cat sunt inca calzi, cu o lamaie stoarsa deasupra si un pahar de vin
alb alaturi. Tineti cu o mana de corpul obletelui si cu cealalta trageti de cap. Intestinele vor
ramane prinse de acesta. Nu le aruncati decat pe ele, capul este una din cele mai bune parti
ale obletelui.

Porcusorul - descriere, raspandire, mod de viata, inmultire, pescuit

Denumirea tiin ific : Gobio gobio

Familia : Cyprinidae
Denumiri populare : porcu or, porcoi
Exist mai multe subspecii de porcu or, printre care Gobio kessleri, Gobio uranoscopus,
Gobio fluviatilis, cu diferen e vizibile doar la o analiz tiin ific .
Este unul dintre pe tii copil riei mele, prin anii 80 prinznd i pn la 1 kg de porcu ori pe
rul Buz u, n zona de cmpie a acestuia. n mare parte datorita lui am prins "microbul"
pescuitului, fapt pentru care i sunt extrem de recunosc tor.
20
R spndire
Se ntlne te mai ales n rurile lente din zona de es, n Dun rea i mai pu in n lacuri.
Descriere
Se aseam n cu mreana, n parte i datorit celor dou must i groase i scurte de-o parte
i de alta a gurii. Mreana are ns patru must i, a adar este u or de identificat dac a i prins
o mrean mic sau un porcu or. Dimensiunea maxim este de 15 cm, cea normal de 10
cm, la care se i atinge maturitatea sexual . Durata de via este de aproximativ 3 ani.
Mod de via
Tr ie te n mici crduri, de 10-20 de exemplare, n apropierea locului n care s-a n scut. Se
hr ne te pe fundul apei, c utnd n substrat asemenea crapului, gura subterminal i
must ile fiind o dovad n acest sens.
nmul ire
Se reproduce ntre lunile aprilie i iulie. Femela depune 800-3000 icre n mici gr m joare
care eclozeaz dup 10-15 zile n func ie de temperatur . Pe ti orii se men in n imediata
vecin tate a locului de reproduc ie, hr nindu-se ndeosebi cu zooplancton.
Pescuit
Nu face obiectul unui pescuit economic datorita taliei mici, i nici a unui pescuit sportiv n
particular. l prindem de obicei ntmpl tor, cnd pescuim pe fundul apei la caras, pl tic ,
ro ioar cu rme sau viermu i. Acolo unde porcu orii sunt mai numero i putem folosi o linie
de 0,10 cu o plut mic , cu portan a de 0,10 1 gram. Ca momeal rmele mici de gunoi
dau cele mai bune rezultate.
Gastronomie
De i mic, porcu orul are o carne foarte gustoas . 20-30 de porcu ori frip i pe o plit , al turi
de o m m liga aburind fac deliciul oric rei mese.

Tiparul - descriere, raspandire, inmultire

Denumirea tiin ific : Misgurnus Fossilis.

Denumiri populare : chi car.
Familia : Cobitidae.
R spndire
In ntreg bazinul Dun rii, n apele Europei de sud-est i centrale. La noi se ntlne te
ndeosebi n rurile i lacurile de es, mloase.
Dimensiuni
In mod normal, iparul are o lungime de 20 - 25 cm i o greutate de 100-150 grame, ajungnd
n mod excep ional pn la o lungime de 35 cm i o greutate de 300 grame.
Descriere
21
Corpul este lung, cilindric. La bot are zece must i, dispuse astfel: patru n vrful buzei
superioare, dou n colturile gurii i patru pe buza inferioara, mai mici. Culoarea este cafeniu
marmorat.
Mod de viat
Prefer apele st tute, s race n oxigen. Din mlul acestora se hr ne te cu larve de insecte,
viermi, melci.
Gastronomie
Carnea iparului, ca la orice pe te de balt , are un iz de n mol. Cu toate acestea este destul
de apreciat .

Ghidrinul - descriere, raspandire, inmultire

Denumirea tiin ific : Gasterosteus aculeatus.

R spndire
Se intalneste in bazinul inferior al Dunarii si in baltile din lunca acesteia.
Descriere
Are circa cinci centimetri. Ii sunt caracteristici cei trei spini de pe spate, inaintea aripiarei
dorsale, cu care se apara de dusmani.
Inmultire
Este singurul peste de la noi care isi face un cuib din plante acvatice. Printr-un dans ritual,
masculul invita in cuibul pe care l-a construit femela, pentru a depune icrele. Acestea sunt
pazite si aerate ce catre mascul, pana la iesirea puilor. Tatal nu pleaca de langa pui pana
cand nu acestia ating un centimetru.

22
 Boarta - descriere, raspandire, inmultire

Denumirea tiin ific : Rhodeus Sericeus Amarus.

Denumiri populare : boarc .
Familia : Cyprinidae.
Este un peste de apa dulce raspandit in aproape toate apele Europei. Prefera lacurile, raurile
de campie cu un curent lin, canalele pline de vegetatie. Dimensiunea medie este de 4-5 cm,
femelele fiind mai mari decat masculii.

Platica - descriere, raspandire, mod de viata

Denumirea tiin ific : Abramis brama danubii.
Denumiri populare : carjanca (platica mica de 15-25 cm si 200 grame), carjencuta, foaia
plopului.
Familia : Cyprinidae.
Raspandire
Platica este un peste de apa dulce, gasindu-se in majoritatea raurilor si lacurilor din tarile
europene. La noi o gasim indeosebi in bazinul Dunarii si lacurile de ses si de deal.
Descriere
Are in mod obisnuit 30-40 cm, cu 0,5-1 kg, ajungand pana la 50-60 cm cu circa 6 kg. Corpul
este plat (de unde si denumirea pestelui), turtit lateral. Capul este mic, avand gura mica cu
buze subtiri si fragile, adaptate gasirii hranei pe fundul apei. Aceasta se poate prelungi ca un
tub, ca si la crap. Nu are mustati. Spatele este colorat masliniu-cenusiu, burta alb-argintiu la
platicile tinere si galbui la cele mai batrane. In perioada reproducerii masculii de peste 4 ani
au niste excrescente numite butoni de nunta. Inotatoarea anala este deosebita fata de a
altor pesti, fiind lunga si scobita. Inotatoarele sunt fumurii.
Mod de via
Este un peste pasnic, extrem de sperios la zgomote puternice si miscare. Isi cauta hrana
compusa din plante acvatice, larve de insecte, viermi, crustacei in preajma malurilor
maloase, pe langa perdelele de stuf, in preajma pragurilor in rauri. In primii ani de viata este
un peste de card. Exemplarele mari sunt solitare si stau in locuri adanci, linistite (senalul
raului, mijlocul lacului).
Gastronomie
Desi are multe oase, carnea este foarte gustoasa, saramura de platica fiind foarte apreciata
de catre cunoscatori.

23
 Stiuca - descriere, mod de viata

Denumirea tiin ific : Esox Lucius.

Denumiri populare : briceag ( tiuc de 10-15 cm), mrli ( tiuc pan la 1kg), f , boald .
Familia : Esocidae.
De i tiuca are un comportament teritorial (ca to i pr d torii, acvatici sau tere tri), adeseori
g sim n aceea i zon mai multe tiuci, mai ales n zone cu vegeta ie bogat i prad
abundent . Spre deosebire ns de biban, care atac in grup, tiuca atac numai individual.
Acolo unde am prins o tiuc mai mare, dup o perioad vom prinde alta. i asta deoarece
n ap exist locuri de vn toare mai bune, ocupate binen eles de tiucile mai mari. Care vor
profita imediat de un astfel de loc mai bun devenit 'vacant'.
tiuca o g si i acolo unde este i prada ei. De i cel mai adesea pnde te aproape de
suprafa (este un pr d tor ce se bazeaz ndeosebi pe v z), s-au pescuit tiuci i la
adncimi mari, mai ales n perioada iernii, la copc .
Petrece o mare parte din timp n a teptare, camuflat in vegeta ie, imobil . Conforma ia
corpului o recomand ca un 'sprinter'. Ins i petrece o parte din timp i patrulnd prin
teritoriul s u de vn toare, mai ales n lacurile mari.
Vneaz bazndu-se ndeosebi pe v z. De aceea atac mai ales de jos n sus pe tii care
trec pe deasupra ei, profila i foarte bine pe fundalul cerului. Venind de jos, poate profita de
efectul surpriz , pe ti orul nev znd venirea tiucii.
Prim vara, dup perioada depunerii icrelor, pescuitul tiucii nu d rezultate prea bune. Nici
vara aceste rezultate nu cresc prea mult. Lacurile i rurile abund de pe ti ori, iar tiucile
ignor momelile noastre. Toamna trziu ns , dup ce ace tia au disp rut, ncepe sezonul
tiucii, care continu n iarn pn la depunerea icrelor.
Pe ti orii ce se pot folosi la pescuitul tiucii cu momeal vie pot fi c r ei, ro ioare i chiar
bibani, ace tia fiind, contrar p rerii generale, una dintre pr zile favorite ale tiucii, cu sau f r
spinii de pe not toarea dorsal t ia i.
Cu ct pe ti orul momeal va fi mai mare, cu att ansa de a prinde o tiuc trofeu va
cre te. De i tiuca poate nghi i pr zi de pn la o treime din lungimea sa, un caras de 200
de grame va fi ignorat de mrli e, i va tenta tiuci ce vor cnt ri m car 2 kg. Pe de alt
parte, o tiuc mai mare va fi mai degrab atras de un astfel de caras, dect de o duzin de
oble i, efortul depus pentru prinderea acestuia fiind mai mic dect cel pentru prinderea
cantit ii echivalente de hran , dar alc tuit din mai mul i pe ti mici.

24
 Bibanul - descriere, raspandire, mod de viata

Denumirea tiin ific : Perca Fluviatilis.

Denumiri populare : ghiban, costu , bondar, r sp r.
Familia : Percidae.
Descriere
Este un peste usor de recunoscut chiar de catre necunoscatori. Are 5 - 8 dungi verticale
negricioase, pe un fond cenusiu-verzui pe spate si gri albicios pe burta. Prezinta doua
aripioare dorsale, dintre care prima are tepi care il apara de pestii rapitori, precum si o pata
neagra spre marginea posterioara. Celelalte aripioare au marginile rosiatice. Solzii sunt
marunti si aspri, foarte bine lipiti de corp.
Lungimea obisnuita este de 20-25 cm, cu 200-400 grame, ajungand in mod exceptional pana
la 50 cm si 1 kg.
Mod de via
In primii 2-3 ani de viata bibanul este mai degraba pasnic, hranindu-se cu rame, viermisori si
din cand in cand cu cate un pestisor. Odata depasita aceasta faza a vietii, devine rapitor,
vanand in haita, alaturi de numerosi confrati de aceeasi talie. Devenit matur, bibanul devine
singuratic, vanand singur.
Una dintre trasaturile bibanului este curiozitatea, fapt care il face sa fie un partener extrem de
agreabil pescarului cu momeli artificiale care tocmai vrea sa incerce o noua 'creatie
personala'. Tot din curiozitate putem vedea adesea in urma bibanului prins in carlig unul sau
doi bibani intrigati de miscarile acestuia, insotindu-l pana la iesirea din apa.
Raspandire
Traieste in toata Europa si Asia. La noi se gaseste in toate raurile si lacurile din zona de deal
si de ses. Prefera insa o apa cu fund tare sau nisipos, cu o vegetatie abundenta. Este un
peste care nu intreprinde migratii,ramanand fidel zonei in care s-a nascut.
Gastronomie
Carnea sa alba, fara oase multe, este deosebit de gustoasa, mai ales gatita saramura.

25
Bibanul soare - descriere, raspandire, inmultire

Denumirea tiin ific : Lepomis gibbosus Linne, 1758

Denumiri populare : regina, sorete
Familia : Centrarchidae
Descriere
Culoarea este verde-albastruie, cu cate o pata neagra pe solzii mai mari. Burta este galbena-
aurie. Capatul posterior al operculului are o pata neagra marginita cu rosu. Inotatoarele
dorsala si caudala sunt cenusii, iar celelalte galbui. Coloritul se accentueaza in perioada
nuptiala. Talia este mica, pestele avand in mod obisnuit 8-12cm. Corpul este puternic
comprimat lateral.
Origine
Bibanul soare este originar din America de Nord, statul Carolina. Traieste in bazinul fluviului
Mississippi si Marile Lacuri. De aici a fost adus ca peste decorativ in Europa de vest, de unde
s-a raspandit in restul continentului.
Raspandire
La noi se intalneste in toate baltile de campie, din lunca Dunarii si din Delta, in cursul inferior
al Crisurilor, in lacurile Capitalei. Se intalneste si in raurile cu un curent slab din zonele de
campie.
Inmultire
Se realizeaza pe toata durata verii, din mai pana in august. Masculul sapa un cuib pe fundul
apei, in care femela depune icrele. Acestea sunt pazite de catre mascul pana la eclozare.

26
 INITIERE IN PESCUIT

INITIERE IN PESCUIT (I)

Sunt pescar. De mine!

Pasul I: alege-ti prietenii!

N-am auzit inca de cineva care sa se apuce de pescuit, asa, singurel... Inti a vazut pescari
la margine de apa; a cascat gura; daca a vazut o "captura", a cerut lamuriri... Sau, cel mai
probabil, un amic pescar l-a luat o data la balta, i-a pus o undita in mna si... TROSC! Un
pestisor! Ce pestisor?! Un monstru!!! Dar, cel agatat a fost... viitorul pescar! Banuiesc, daca
citesti aceste rnduri, ca esti cam acolo, cititorule. Vrei sa te apuci SERIOS de pescuit. Sa
investesti, timp, bani, pricepere...

Nu te repezi sa cumperi prima "scula" frumoasa care iti iese in cale! Ace, gute, plute, plumbi
etc... Stai un pic si cugeta: vreau sa pescuiesc anumiti pesti sau vreau sa ies la balta cu
amicii si sa prind si eu impreuna cu ei? In primul caz, trebuie sa cauti pe site-ul nostru,
rubrica ce crezi ca ti se potriveste. In ultima varianta - cea mai intlnita - rami aici: iata ce ai
de facut.
Decide daca acesti prieteni sunt si buni colegi, dispusi sa te invete ceva; daca maniera lor
de pescuit iti este pe plac; daca vrei ca in urmatorii ani, week-end de week-end, vrei sa "iesi
la balta" cu ei.
Presupunnd ca raspunsul este pozitiv, vezi cu mare atentie cum pescuiesc ei - ct de
"buni" sunt?
Daca ai incredere, intreaba ce-ct-in ce sa investesti; un sfat este sa nu te zgrcesti, chiar
de la inceput: cumpara scule bune, de firma, chiar daca sunt mai scumpe.
Gndeste critic, nu accepta totul ca "bun": mai intreaba si pe altii, chiar pe acest site.
Te-ai informat, ai investit, acum - spor la treaba!, aventura acum incepe.
Pasul I bis: Esti singur? Ia-o incet!

Orinde te-ai duce, pe ru, pe balta sau la mare, orice peste ai tinti, "scula universala" este
UNDITA.
Daca ai avut inspiratia sa te informezi inainte de a investi, iata cteva sfaturi:
cumpara de la inceput o undita "buna", de calitate, scumpa: trebuie sa fie usoara - vei sta
multe ore cu ea in mna;
lungimea de 4 sau 5 metri este optima att la inceput - este mai usor de mnuit - ct si mai
trziu (vei pescui din barca sau lnga mal, comoditatea este o calitate si o necesitate
indiscutabile)
linia fina (masura este milimetrul; la undita, linia de 0,20 mm este optima), de calitate
(rezistenta - in kilograme; supletea - in dolari, la cursul zilei); o linie buna are diametrul mic,
este rezistenta (peste 2 kg) si nu are "memorie"; cnd o cumperi, ia cam un metru de fir, fa-i
un nod la mijloc si trage de capete, dar nu sa arati vnzatorului ca esti un Hercule
"incognito", ci doar ca sa iti dai seama ct de mult se alungeste sau daca se rupe prea usor,
la nod. Si nici sa nu te tai in fir...

27
chiostecul (vom vedea ce este acesta), tot fin (0,12-0,14 mm)
plumbisorii mici, trebuie sa fie moi, sa se deformeze usor, strnsi intre degete.
plutele fine, de 0,2 - 0,5 grame; acestea trebuie sa fie rezistente, sa nu sperie pestele si sa
fie si vizibila pentru pescar.

momeala cea mai folosita este viermusul; se mai folosesc cocoloase de pine, cubulete
minuscule de mamaliga, larve de chironomidae, rme mici, bobite de cnepa fiarta etc. In
functie de pestele urmarit - si, astfel, de momeala folosita, alegem crligul.
crligele trebuie sa fie mici, fine, bine ascutite; calitatea unui crlig este vizibila si la pret
(marimile variaza in functie de model; regula este ca cifrele mari desemneaza crlige mici,
iar cifrele mici - crlige mari!).

Inarmat cu aceste minime cunostinte, sa pornim la treaba:

1. Sa legam un crlig.

Inti, un sfat: Antreneaza-te la legarea nodurilor folosind un crlig mare (chiar foarte mare!)
si o bucata de guta groasa. Cnd a `nceput sa-ti iasa "si cu ochii `nchisi", treci la acul de 16
si guta de 0,12. Bucatile de guta de care se ataseaza acul se numesc chiostec; acestea sunt
fine (0,12-0,14 mm) si au o lungime de circa 25 cm. Daca folosim un ac cu paleta, nodul
urmator este cel mai folosit.

28
2. Sa facem o "linie".

Linia este intermediarul intre acul cu chiostec si undita. Deci, firul trebuie sa fie un pic mai
rezistent (mai gros). Atunci cnd linia este atasata de undita (vom vedea cum) si va avea
montat chiostecul, ea nu va trebui sa fie mai lunga dect undita, ci cam egala:

atasam pluta de linie prin intermediul micului ochi al acesteia si / sau al varnisurilor.
echilibram pluta cu plumbisori mici (tip sfera despicata) pe care ii atasam "sub" pluta.

29
"mutam" pluta si plumbii prin culisare ceva mai "sus" si taiem bucata de guta pe care am
facut montajul (se presupune ca se poate deteriora linia la strangerea plumbilor)
facem un nodulet bucla,

de care vom atasa chiostecul (tot prin intermediul unei bucle) cu crligul.

de la acesta din urma, masuram o lungime (cu vreo 30-40 de cm mai mare decat undita) de
guta, pe care o sectionam de pe rola de fir.
acestui capat (pe care il trecem printr-un varnis potrivit pe grosimea varfului unditei) ii facem
un nou nod bucla

si il atasam cam la 15-20 cm de varful unditei; apoi, "matisam" linia pe varful unditei

30
si o fixam cu varnisul chiar in varf,

in asa fel incat linia sa nu fie mai lunga decat undita.

3. Sa mergem la pescuit.

Cel mai bine este sa ai o traista care sa se poarte singura. Dar cum asa ceva inca nu s-a
inventat, un rucsac e numai bun (se poarta comod si ai minile libere. Libere sa care undita
si alte chestii, care nu incap in rucsac! Ce trebuie sa avem in rucsac?
permis de pescuit sau bani suficienti pentru plata, la baltile particulare
scaunel pliant
termos cu cafea sau ceai; canita; apa
ceva de-ale gurii - tigari (bricheta), ciocolata, un sandwich etc
o rola de "guta" in caz ca se rupe linia
cteva chiostece facute de acasa
o pluta-doua, de rezerva
plumbisori pentru echilibrat pluta (in figura, in cutioara)

un clestisor de unghii (pentru taiat monofilamentul) sau foarfeca; briceag

31
un "vas" in care se prepara nada
o punga pentru gunoi (mai mare, s-ar putea sa ai nevoie sa strngi si gunoiul altora, nu
numai al tau...)
hrtie igienica
plasturi pentru rani diverse; e bun si un algocalmin, o aspirina, ceva... - daca ai vreo
suferinta, nu uita medicamentele acasa!
alifie contra arsurilor solare; strugurel pentru buze (ultimul e bun si iarna!)
alifie contra insectelor
o punga pentru "capturi"
o pelerina de ploaie; poate si un pulover, manusi etc
Ce trebuie sa avem lnga rucsac?
undita cu liniile pregatite (astea pot fi in rucsac)
nada, momeala
palarie (de soare sau de ploaie)
ochelari de soare
incaltari solide, eventual impermeabile
un juvelnic pentru a pastra pestele viu pna la plecare sau pna la cntarire-fotografiere si
eliberare
un mincioc (pentru optimisti!)
un suport pentru undita
Ce NU trebuie sa avem la noi?
casetofon sau alte dispozitive de enervat pescarii
mai mult de 100 ml de "tarie"
mai mult de 500 ml bere/vin
sotia (sotia prietenului, evident)
Cteva sfaturi.
inainte de a te aseza pe marginea apei, gndeste-te daca mai poti pleca; ai grija, in caz de
ploaie, sa mai poti scoate masina din locul in care ai lasat-o; daca ai dubii, incearca drumul
inti cu piciorul; iarba umeda te poate trimite direct in apa!
incearca sa fii ct mai "comod" - bagaje usoare, nu umflate!, scaun confortabil, alimentele si
bauturile preferate; haine largi, bune in caz de intemperii, nu foarte batatoare la ochi.
nu sta in bataia soarelui fara protectia minima necesara: ochelari de soare, crema-ecran,
camasa (nu ignorati arsurile "minore" de pe antebrate, ceafa, omoplati care apar cand purtati
un maieu! Soarele ESTE periculos la orele de maxima expunere.).
iarna, nu te avnta pe gheata daca nu esti sigur ca va rezista; in nici un caz, nu te duce
singur! Daca tot aveti dubii, renuntati! N-ati venit la balta sa "muriti cu el de gt!"
Ceaiul fierbinte incalzeste, nu consumul excesiv de alcool - acesta din urma, de fapt,
vlaguieste organismul. Daca nu esti bine imbracat si ti-e frig, mai bine te duci acasa!
in barca, respecta regulile de mai sus, privitoare la vreme.
in plus: stai jos; nu face miscari bruste; asculta de conducatorul barcii; fii cu ochii in patru
pna la 16!; ai grija sa nu incurci pe altii...; poarta o vesta de salvare, chiar daca pare
incomoda si... penibila. Are rolul - asa cum ii spune si numele - sa iti salveze viata!
De aici incolo, devenim "specialisti!"

32
 INITIERE IN PESCUIT (II)

4. N-ai plecat? Aaa, ai si ajuns!...

Crezi ca, daca ai undita pregatita, ai rezolvat treaba? Ehei, mai e mult pna sa bagi peste in
juvelnic...

Pasul 1: Trage-ti sufletul.

Ai ajuns; masina e parcata la loc bun (mai poti sa si pleci daca incepe ploaia, nu exista
pericolul sa cada in apa, nu o arde soarele, nu ai "uitat" casetofonul deschis cu manelele la
maxim....), ti-ai lasat bagajele bine ascunse in portbagaj si... te-ai oprit pe mal.
Amatoru' neinformat (nu e cazul nostru, noi tocmai ne informam) isi monteaza undita, pune
un vierme si... PLICI! in apa. Noi nuuuuuuuu!!!.
Mirosim! Adulmecam! Observam! Luam aminte! Cum? Iata:

musai ca cineva a ajuns inaintea noastra (legea lui Murphy spune ca orict de devreme ai
veni, locurile "bune" sunt deja ocupate...).
apropie-te si saluta primul.
apoi, taci si priveste.

vezi ce face; vezi cum face.

daca scoate chiar si cel mai amart peste, trebuie sa iti arati respectul si consideratiunea.
daca nu prinde, e vremea rea: prea mult sau prea putin soare, prea tare sau prea slab
vntul; valuri prea mari sau apa prea calma; gaseste-i TU o scuza!
intreaba de taxa; poate este nevoie de permis.
vorbeste despre vreme;
abia acum il intrebi: ce peste exista in balta (eu nu ma pricep, credeti ca as putea gasi niste
maruntis, uite, in stuful ala?); "la ce mannca" pestele din balta (nade, momeli, monturi);
daca nu intelegi, spune-i si roaga-l sa-ti arate; daca stii despre ce e vorba, flateaza-l: "cu ace
asa de mici? nu mi-ar fi trecut prin cap! dar dumneavoastra, cu atta experienta..."
te-ai lamurit? acum studiaza din nou apa; vezi daca "misca" la suprafata; cam la ce
distanta de mal; intreaba-te cam care ar fi adncimea (daca te intrebi, nimeresti macar
aproximativ); vezi de unde bate vntul (impotriva vntului, risti sa-ti intre crligu'-n ochi!);
vezi de unde vin valurile (nu-i obligatoriu sa bata amndoua in acelasi sens, chiar daca asa
se intmpla de regula)

33
 ocheste un loc in care poti sa stai si sa pescuiesti ct mai comod (sa prinzi si peste, ca
altfel, cel mai comod e tot acasa!)
acu' fugi repede la masina, descarca tot, ocupa-ti locul pe care l-ai visat intreaga
saptamna...
abia acum poti spune ca AI SOSIT!!!

Pasul 2: Organizeaza-te

inti, lasa bagajele jos.

nu acolo!, nu vezi ca se uda!
vezi incotro vei arunca undita (in partea cealalta vei monta juvelnicul).
pozitioneaza scaunul (ia-ti unul comod si de carat si de stat; eventual, picioarele scaunului
sa nu se infiga in pamntul moale; daca se infig ale tale, cauta alt loc!)

nu te limita la prima alegere; aseaza-te, de proba, de mai multe ori, pna esti multumit,
cam la un metru de marginea apei (fii atent, malul poate sa se prabuseasca! odata cu tine!!!
iar unul din voi - tu sau malul - va avea ziua ruinata....(atentie.jpg)), in asa fel inct sa poti
"circula" pe dinaintea lui fara sa cazi in apa.
instaleaza-ti juvelnicul (ia unul lung, de 3-5 metri!) in asa fel inct: a) sa nu il agati cu
undita; b) din pozitia seznd, sa poti pune cu grija, incet, pestele in juvelnic; n-are rost sa
incerci sa-i inveti sa zboare, au incercat si altii, iar pestii care au vazut cum este sa zboare,
nu au mai trait ca sa mai poata povesti...
instaleaza-ti, tot la indemna, "bolul" pentru nada (cele mai bune sunt dintr-un fel de
musama, impermeabile, usoare, comod de folosit; un lighean sau o galeata sunt in general,
acceptate, dar nu sunt la fel de bune).
prepara-ti nada (pna inveti trucurile, smecheriile, retetele, cel mai bine este sa cumperi o
nada gata facuta, de la magazin; cea buna este destul de scumpa, dar nu te "arunca": una
romneasca pentru "albitura" este OK): peste "praful" din bol, pui apa DIN BALTI (nu veni cu
ea de acasa, de la robinet!!!), putin cte putin. Oricnd poti sa mai pui apa in nada, dar de
scos... Deci, atentie! In nada astfel pregatita poti sa mai "arunci" niste boabe moi de porumb
(din cutie), viermi, rme taiate etc.
monteaza undita, asa cum ai invatat acasa (in timpul asta, nada preparata are timp sa se
inmoaie bine, sa se umfle, sa combine gusturile componentelor)
lanseaza undita; daca in 2-3 minute "iei" ceva, poti sa incepi sa nadesti...

Dar, am cam sarit peste etape.

Sa revenim.

34
 INITIERE IN PESCUIT (III)

5. PESCUIESTI !!!

1. Sa ne intoarcem la nade si momeli

NADA

Nada este materialul care atrage pestii. E adevarat, o nada buna atrage si cinii de pe malul
apei, care, daca nu esti atent, ti-o hapaie la repezeala. Prin urmare, tine-o aproape!
Nada mai atrage si pescari. Sunt destui care vin sa incerce "ia sa vedem, aici se ia ceva?"
Deci, tine-o ascunsa; si mai la umbra. Ideal este sa fie lnga scaunul pe care stai, la umbra
ta, eventual acoperita cu un prosop umezit in prealabil!
Mai atrage albine, gze si invidia unora de pe "balta", nu neaparat colegiala.
Dar, scopul principal pentru care este creata este acela de a atrage pestii in zona
pescarului.

De regula nada nu este altceva dect un fel de praf, in care sunt incluse "fainuri" de...
vegetale: gru, porumb, tarte, cnepa etc. Ca "suport", cel mai folosit este mamaliga,
simpla sau cu arome.
Acestora li se adauga atractanti: de gust, de miros, exista si atractanti de sex! (sau feromoni;
aceasta este cea mai recenta gaselnita a producatorilor; atractantii de sex sunt pentru pestii
din apa; pentru sexul opus folositi sarm, sapun, parfum, ford mondeo, mariott, USD...)
Cei mai folositi atractanti sunt vanilia si anasonul; uzuale sunt aromele de capsuni, fragi,
fructe de padure, o sumedenie... cele mai "neobisnuite" sunt usturoiul, aroma de scoici si am
auzit chiar de alifiile chinezesti contra guturaiului!
Pentru gust, zaharul e aparent imbatabil.
Dupa asemenea lista de bucate, este evident ca, de fapt, nu exista reguli: se folosesc bucati
de carne insngerata, perisoare, rme tocate etc...

CE TREBUIE SA LIPSEASCA DIN NADA

Evident, clorul din apa de la robinet; benzina de pe mini, daca ai ramas in pana pe drum;
vaselina, detergentii si alte asemenea.

Am recomandat - si recomand si acum, cu caldura - pentru incepatori, sa cumpere nada de

la magazin. Asa esti sigur ca s-au mai chinuit unii cu ea pna au ajuns la o formula eficienta;
esti sigur ca nu gresesti; iti formezi nasul (e mai sanatos sa nu le gusti!) pentru cele "cerute"
de peste; nu pierzi prea mult timp cu preparatul (acasa). Exista destule nade si atractanti,
produse realizate in urma unor cercetari indelungate, care dau rezultate bune; calitatea
nadelor trebuie judecata si dupa pret: cele ieftine au in general o singura calitate: sunt
35
ieftine. Cele scumpe pot fi si bune; la cele de import trebuie luat in calcul transportul, taxele
etc si poti lua plasa: daca scazi toate astea, rezulta ca de fapt ai cumparat o nada ieftina
cheltuind bani multi!
Mai intreaba pe cineva! Intreaba-ne pe noi!

MOMEALA

Momeala este chestia pe care o pui in crlig. De regula, cel mai bine este ca ce pui in crlig
sa nu lipseasca din nada: daca pui un viermisor, sa ai ctiva viermisori in nada; daca pui
rma, toaca cteva rme si combina-le cu prafurile cumparate; daca pui pine, pune in nada
o franzela! Nu, nu pune o franzela; miezul de pine, umezit, apoi stors bine si amestecat
astfel cu nada, o "leaga" pe aceasta din urma si o face mai greu de imprastiat pe fundul
apei.

2. Deci, ce punem in crlig?

De regula, punem bobite de pine framntate bine (dispretuite - pe nedrept! - in ultima

vreme, desi se prinde bine cu ele), cubulete de mamaliga (daca stau bine pe crlig),
"babaroase" (bucatele de mamaliga framntata cu miez de pine; asta sigur sta bine pe
crlig), pufuleti, boabe de cnepa, de porumb (fiert sau din conserve gata pregatite si
aromate), de gru (fiert si aromat sau numai fiert) etc. Toate astea, pot contine arome. Chiar
este bine sa contina arome. Am spus de suficient de mult ori cuvntul arome? Mai spun o
data: arome!
Ce mai punem: muste, viermi, rme, coropisnite, gze, gnganii, scoici, melci, larve de
insecte...

Cum le punem in crlig?

Cu grija, rabdare si mare atentie.

De ce cu atentie? Ia, sa fac o paranteza:

3. Paranteza utila

Cnd iti intra un crlig in deget, primul lucru pe care il faci este "hiii!!!" Abia apoi injuri. In
timpul asta, scoti crligul. Acesta este cazul fericit.
Cazul nefericit, in care crligul intra mai adnc, difera: faci tot "hiii!!!", apoi "aaaauuuu!!!" si
abia pe urma injuri. Injuraturile dureaza mai mult. Sunt intrerupte de "aaaauuuu!!!". Daca
crligul a intrat suficient de adnc (auzi la mine, suficient!!!), ar trebui sa apara si
"valeeeeuuu!!!". Deci, in acest din urma caz, nu trage crligul afara imediat, doare mai tare
pentru ca spinul crligului va smulge tesutul! Vezi daca nu cumva poti sa-l scoti pe partea
cealalta, e mai putin traumatizant.
Acum scoate repede din bagaje rivanolul (sau apa oxigenata), vata si leucoplastul. Daca esti
ipohondru sau daca acul a fost mare si murdar, du-te mai trziu la policlinica si iti mai fac ei
o intepatura (antitetanos), in alta parte. Pentru ratiuni de ordin practic, mai spun ca trusa
mea medicala este un borcan de plastic, de bulion, care se inchide ermetic si contine:
rivanol, vata, leucoplast, algocalmin; pentru deplasari mai indelungate iau si un antibiotic.
Am mai spus, dar repet: cei bolnavi sa-si ia cu ei medicamentele uzuale; in plus, e bun un
antiimflamator pentru intepaturi de insecte - consultati medicul!!! MEDICUL!
Inchid paranteza asta lunga, dar necesara.

4. Cum le punem in crlig - II

VIERMELE

Sunt niste mici secrete pe care toti pescarii le stiu.

Iata cum punem viermele: il tinem strns... Ati vazut, s-a storcit! Luam, deci, un vierme nou,
cu mare grija. (Viermii "buni" au ceva mic si negru inauntru, care se misca repede in interior
si de-a lungul... trupului voluptuos al domniei sale).

36
Partea mai groasa o infigem in crlig, dar numai, cum sa va spun, numai "pielea" sa fie
intepata; virmele bine infipt da puternic din... cum sa zic, din coada (care e "cap"!), e energic,
plin de vlaga si extrem de atragator pentru pestisorii mici care sunt - acum, la inceput - tinta
noastra.

5. Paranteza pentru pestisorii mici

Una din cele mai frumoase capturi din cariera mea a fost - desigur! - una ratata: ajunsesem
pe malul apei, studiasem, observasem... {i pregatisem un viermisor pe un crlig "de 18", sa
"iau pulsul" apei. Un zgomot mi-a atras atentia undeva, in spate, si, reflex, am intors capul.
Exact in clipa aia, un "monstru" burtos, cu solzii ct un pachet de tigari (as mai fi pescar,
daca nu as exagera - un pic?...), mi-a inhatat viermele cu care cautam pesti mici si s-a
pravalit in adncuri de a sarit apa pe mal! Am intors capul la ACEST zgomot. La timp, ca sa
imi sara pluta drept in ochi! Pentru ca "monstrul" a tras spre adncuri att de tare inct, dupa
ce a intins linia si mi-a facut varga semn de intrebare a rupt acul meu rosu - mndria tarii! -
elibernd minunatul "arc" astfel armat direct spre mutra inspaimntata (sau surprinsa, ca sa
imi menajez mndria) a sincerului dumneavoastra...
Gata cu paranteza

6. VIERMELE se intoarce!

Pentru pestii mari, viremii cu care cautam pestii mici sunt la fel de atragatori, dar ii lasam
acum in pace, pe ei ii vom ochi mai trziu.
Retine: nu exista momeala mai buna dect un vierme dolofan si debordnd de energie. Nu
exista! Punct.

7. RMA

Daca viermelui i-am mai dat de "cap", rma ne pune in mare dificultate... Dumneaei,
supranumita momeala universala (se "ia" cu rma si salau, si biban, la fel de bine ca si
batrnul caras sau tnarul crap; nici adolescentul somn nu o refuza, chiar deloc!), n-are nici
cap, nici coada! Sau are, cte doua din fiecare. Ma rog, sa trecem peste asta.
Ce are rma, ei bine, are o sa! Sau, ca sa fim exacti, are o portiune mai ingrosata, situata
inspre cap. Sau, o fi coada?

ACOLO se infige crligul! In acest fel minunat, de crligul nostru admirabil legat va atrna o
rma suculenta si ademenitoare. Ademenitoare pentru pesti. Rma se mai poate taia si vr
cu taietura in crlig, precum un ciorap gros pe piciorul fin al unei gratioase domnisoare. In
acest din urma caz, va garantez ca nu va mai atrna!

37
 Noduri

Noduri Pentru Mulineta

Noduri pentru carlige cu paleta

Nod 1

1 2

3 4

5 6

38
7 8

! "

39
# $ !

Noduri pentru carlige cu inel

Nod 1

1 2

3 4

5 6

7 8

40
 9

Nod 2

1 2

3 4

Nod 3

1 2

3 4

5 6

Nodul Trilene
Poate fi folosit pentru a lega firul de agrafe, varteje, carlige, momeli artificiale.
Introduceti capatul firului de doua ori prin ochiul carligului.

41
Infasurati capatul pe firul principal de 5-6 ori si apoi introduceti-l printre carlig si prima bucla.

Strangeti nodul tragand spre carlig. Scurtati capatul ramas la 5 mm.

Nodul Hangman
Exista cel putin 6 variante ale acestui nod, toate excelente pentru legarea agrafelor, momelilor
artificiale, carligelor. Nodul Hangman standard are numai 5 spire.

1. Treceti 15 cm de fir prin ochiul carligului. Treceti capatul inapoi, lipit de firul principal
2. Aduceti capatul ininte si treceti-l pe sub el si firul principal
3. Faceti cinci bucle cuprinzand cele doua fire
4. Umeziti si strangeti nodul, nu foarte mult
5. Deplasati nodul de-a lungul firului, spre carlig

Nod pentru woblere, blinkere, twistere

42
 1

Nodul Rapala
Este nodul pe care l recomand produc torul finlandez pentru legarea voblerelor
sale. Schema acestui nod o g si i n prospectul ce nso e te fiecare vobler Rapala.

Nu ncerca i s lega i un vobler cu o struna metalica, greutatea acesteia nu va face dect

s l dezechilibreze, mai ales la modelele mici de vobler (3-5 cm). Folosi i mai degrab un fir tip
kevlar special pentru r pitori, alc tuit din 7 pn la 19 mici sarme trase ntr-un tub de nylon,
de 0,20 mm diametru, ct mai flexibil. Oricum, dup legare testa i voblerul la mal, n apa pu in
adnc i deci transparent , pentru a vedea dac func ioneaz corect.

Face i un nod simplu la 20 cm de cap t. Introduce i apoi cap tul firului prin inelul de prindere
al voblerului.

Trece i cap tul firului napoi prin interiorul nodului.

nf ura i apoi cap tul n jurul firului de trei ori.

ntoarce i cap tul i introduce i-l prin nodul format ini ial.

43
Trece i napoi cap tul firului prin bucla care s-a format.

Umezi i firul i strnge i nodul, t ind surplusul de fir.

Nod 1

1 2

3 4

5 6

7 8

Noduri pentru strune

Nod 1

44
 4

Nod 2

1 2

3 4

5 6

Nod 3

1 2

45
3 4

5 6

7 8

9 10

Noduri pentru fire

Nod pentru fire de aceeasi grosime

46
 8

10

11

12

13

14

15

Nod pentru fire de grosimi diferite

47
9

10

11

12

13

14

NODUL MONOTEXTIl (ALBRIGHT) -

serveste la legarea in prelungire a unui fir
textil, de un monofilament. Este extrem de
rezistent si poate fi folosit pt. legarea de
monofilament sau textil pe struna de otel sau
pe fire de diametre groase.

NODUL SHOCK - folosit la legarea a doua

monofilamente de diametre foarte diferite (+/-
30%)

FISHERMAN'S BEND KNOT - un nod

recomandat pt. a lega doua fire de diametre
apropiate in prelungire. Folosit pt. fire de
diam. mari (>035mm)

48
 CANADA KNOT - modalitate de a lega doua
fire in prelungire, folosita mai ales de pescarii
canadieni. Foarte bun pentru executarea
forfacului de "musca", pe tronsoanele subtiri.

FISHERMAN'S BEND KNOT (2) - o variatie

a nodului anterior. Nodul aluneca mai bine
prin inele, capetele firelor iesind prin mijlocul
nodului.

BLOOD KNOT - poate cel mai folosit nod pt.

legarea forfacelor de musca. Functioneaza
cel mai bine pt. diametre destul de apropiate.

BLOOD KNOT (2) - acelasi nod ca mai sus,

dar folosit pt. fire de diametre foarte diferite.
Firul mai subtire se pune in "doua".

NODUL TRIPLU - este relativ simplu de

realizat si este recomandat pt.
monofilamente de acelasi diametru

49
 NODUL TUBULAR - pentru constructia
nodului se foloseste un tub (de preferintza un
ac de seringa cu varful rotunjit sau o mmina
de pix in cazul firelor de diametre mari).
Nodul preferat pt. legarea firului de musca de
cel de "backing".

NODUL SIMPLU - se formeaza un nod

simplu peste cele doua fire alaturate. Cel mai
bun nod pt. fire f. subtiri (<014)

Nodul intarit:

% % & "

' % % ( & # & (

$ "

50
 Nodul "chirurgului"

% % ) '
*

Nod opritor
Este folosit pentru a opri pe fir diferite alte componente ale liniei (plumb culisant, pluta culisanta).
De obicei se face acest nod intercalandu-se intre el si plumbul sau pluta de oprit o margea, pentru a
mari diametrul opritor. Firul mai subtire poate fi si din alt material decat nylon-ul (ata, lana).

Noduri terminale

51
Noduri De Atas

NODUL DUNCAN - nodul este recomandat

pt. legarea voblerelor ultralight sau a
nimfelor. Dupa efectuarea nodului ramane o
bucla mica care poate fi reglata la marimea
dorita. Astfel naluca sau musca artificiala
poate "juca" libera in timpul actiunii. In caz ca
bucla s-a strans (in urma unei agatari sau
capturi) bucla se poate ajusta din nou..Se
poate folosi si gata strans, pt. orice legatura
de atas (voblere, totative, agrafe,etc)

52
 NODUL CRAWFORD - nodul are dimensiuni
mici, de aceea e recomandat pt. muste
artificiale, rotative si varteje mici.

NODUL DUBLU CLINCI - folosit pt. fire

subtiri pt. legarea mustelor artificiale,
rotativelor si vartejelor. Bucla dubla formata
in ochiul naluci impiedica forfecarea firului.

NODUL FLAMAND - bucla pt. legarea

voblerelor.

NODUL WYSS - un nod destul de curios pt.

ca se face peste corpul mustei artificiale. In
schimb are o rezistenta deosebita si
pastreaza musca perfect in pelungirea
forfacului..

Nodul Palomar
Este un nod folosit pentru legarea firului la agrafe, varteje, carlige cu ochet sau momeli
artificiale

53
 Faceti un nod simplu.

Treceti carligul prin capatul buclei, trecand bucla peste ochiul carligului.

Strangeti nodul tragand usor de fir si de capat, si apoi scurtati capatul.

Nodul "Double Uni-Knot"

% + %

, - # $

. - -

54
* / ) -

0 ) 1 )

NODUL LEADER - pentru a tenua socul din

lansare care poate rupe firul, se poate atasa
un "leader" de diametru mai mare. Nodul
care face legatura trebuie sa "curga" cat mai
usor printre inele.

55
 NODUL BIMINI - un nod cu rezistenta 100%.
Se rasucesc mai intai intr-o directie cca. 10-
20 spire (1), se strang(2), si apoi in directia
opusa alte 10-20 spire (3). Rezulta o
matisare care va impiedica aparitia unor forte
de strangulare, prin ininderea firului in nod.
Se formeaza primul nod pe un brat al buclei
(5), si apoi pe celalalt (6). Nod recomandat si
ca atas, pt. voblere si alte naluci, daca se
introfuce la inceput firul prin ochiul de
legatura al nalucii.

56
 NODUL BIMINI - Actioneaza in mare masura ca
un amortizor de socuri. Numarul standard de rasuciri
este de 20, dar cu cat sunt mai multe rasuciri, cu atat
nodul va fi un amortizor mai bun.

BUCLA DUBLU STRANSA - bucla cu

rezistentza foarte mare (95%) . Se formeaza
5-10 spire dute-vino si apoi se fac doua
noduri simple peste bratele buclei.

BUCLA SIMPLA - singurul mod adevarat de

a lega o bucla simpla rapid........

57
 Bucla de racordare

Noduri de rezistenta / Bucla pe linie

58
 2 (

*.

Bucla Bloodbight

59
 SCULELE

Cum ne alegem lanseta

Am intilnit numeroase persoane care au cumparat lansete usoare pentru pescuitul crapului,
sau lansete grele pentru pescuitul rapitorilor. Pe linga disconfort, acestia s-au lovit de o serie
de probleme, unele extrem de costisitoare. Cunosc citeva cazuri in care la pescuitul crapului
era folosita o lanseta cu actiune 10-30 g, lungime 2.1 m. Nu mare a fost surpriza acelor
pescari care, aruncind plumbi avind grutate cu mult peste cit recomanda producatorul
lansetei, dupa un numar de lanseuri au rupt lansetele. Acestia, in majoritatea cazurilor
incepatori, nu cunosteau nimic despre rezistenta lansetelor (actiune, putere). Dar sa vedem
cum ne alegem lansetele.
Lansetele se caracterizeaza prin doua elemente:
actiune;
putere.
Actiunea poate fi:
De virf (A) - actiune rapida;
Mijocie (B) - actiune semirapida;
Parabolica (C);
Lenta(D).
Actiunea foarte rapida este specifica in general pestilor mari. In unele cazuri literele A,B,C si
D sunt inlocuite prin cifre in intervalul 1,5-5.

Puterea este, de regula, determinata cu relatia:

P = gmax x 10, unde gmax - reprezinta masa maxima a plumbului, in grame (ex: Lanseta A 10-
30 - lanseta actiune rapida, greutatea maxima a plumbului lansat intre 10-30 grame). Daca
alegem o greutate mult mai mica lansarile vor fi scurte si imprecise; daca depasim sarcina
recomandata, la lansare este posibila ruperea lansetei. De remarcat ca puterea are alt sens
decit in mecanica.
Pe baza puterii putem alege firul corespunzator. Astfel, rezistenta firului trebuie sa fie de
max. 7 ori puterea vergii. Daca avem de exemplu o lanseta cu puterea 300 g (deci 10-30 g
greutatea plumbului, inscrisa pe ea) firul optim este de maxim 3 kgf la nod, in conditii de soc.
Un fir mai gros poate pune in pericol varga.
Atentie, rezistenta firului se considera la nod, deci vom alege un fir de circa 6 kgf rezistenta
pe un tronson de 1 m fara nod (mentionata de producator). Lungimea lansetei este si ea
importanta prin distanta la care lansam, determinind capacitatea lansetei de a absorbi socul
provocat de pestii mari. La pescuitul pestilor mari, pentru a reduce efortul pescarului, se
recomanda lansete de minim 2.7 m cu miner lung (pentru doua maini).
Aceste valori, mentionate mai sus, sunt orientative si deseori nu se respecta fara prea mari
riscuri (daca exista si experienta) dar, teoretic, siguranta lansetei este relativa in aceste
cazuri, depinzind de experienta pescarului si de calitatea celorlalte componente si vom
mentiona aici in special mulineta. Combinind actiunea, puterea si lungimea lansetei putem
pescui fara riscuri, cu efort minim si satisfactii depline.

Lanseta - INTREBUINTAREA CORECTA SI INDICATII

Daca aveti putina rabdare sa

cititi aceste rinduri si imi acordati
citeva minute veti putea salva de la
moarte lanseta dvs.
preferata.deci
60
 Cind intrati sau iesiti dintr-o barca , vehicul, sau treceti printre boscheti si pomi fiti foarte
atenti cu lanseta dvs. Virful (spicul) se poate rupe (fractura) foarte usor , prinzindu-l in usa de
la masina, impiedicindu-va, sau atagindu-l de un copac (numai citeva exemple..) Cel mai
bine este sa dezasamblati lanseta pina ajungeti la destinatia dorita sau daca este dintr-o
singura bucata minuiti-o cu minerul in fata.
Cind luptati (drill) cu un peste nu tineti undita mai sus decit minerul . Aceasta va transfera
energia intr-o zona cu un diametru mai mic. Senzatia de a reduce din forta pe care o
exercitati si din forta de lupta a pestelui sint evidente dar tot transferul mecanic il suporta
lanseta, deci important : MINUITI LANSETA NUMAI DE MINER.
Daca pescuiti cu o undita de grafit in situati de furtuna cu descarcari elecrtice lasati lanseta
din mana IMEDIAT , grafitul este un bun conducator de electricitate ca si mina, bratul,
picioarele dvs. Economisiti gratarul pentru o zi cu soare in prezenta familiei.
Daca pescuiti la fly cu muste care au ochi din metal sau alte greutati sau cind trageti o
naluca si chiar un rig cu plumb agatat de o
creanga sau de fundul apei, o lovitura
directa a lansetei este echivalenta cu un
glonte - cu siguranta o idee proasta. Asta in
caz ca v-ati intrebat vreodata Incercati sa
trageti de fir ( oricum este mai ieftin decit
mulineta ).
Daca va agatati rigul la fundul apei sa nu
trageti cu lanseta in sus folosind spicul ; ca
sa eliberati firul, indreptati lanseta pe axa
firului si trageti usor in directia opusa
blocind pickup-ul mulinetei cu mina sau
daca ajungeti la fir trageti direct de el lasind
lanseta direct pe mal . Nu
uitati ca inelul din virful lansetei este foarte
expus la distrugere in cazul unor astfel de
solicitari . Nu cred ca 20 de metri de fir si un
rig face cit o lanseta.
Cind va luptati cu un peste si sinteti fortat sa il urmariti cu virful lansetei - aflindu-va in barca
sau intr-o apa mai mica - aveti grija sa nu frecati lanseta de fundul barcii sau de pietris
aceast lucru deteriorind integritatea batului. In situati de acest gen trebuie sa actionati rapid
sa va salvati prietenul.
Nu stresati lanseta intru-n singur punct. Acest stress puternic se intimpla de regula atunci
cind intepati pestele, lupta(drilul) de aproape sau atunci cind ridicati pestele direct din apa
fara ajutorul minciocului. Indoirea severa a virfului sau a lansetei intr-un singur loc transfera
toata energia in acel punct si poate cauza o rupere. Lansetele sunt calculate sa reziste unei
tensiuni in intregimea batului si solicitarea la care o supunem trebuie sa fie in concordanta
cu limitele acestea.
Cind aduceti pestele la mincioc sau la mina nu mulinati linia in intregime. O regula buna
este sa lasati o distanta egala cu lanseta , daca aveti o lanseta de 3 metrii lasati si linia
nemulinata de 3 metrii de la cirlig la virful lansetei. Ridicati virful lansetei incet si aduceti
pestele spre mincioc, nu ridicati virful lansetei peste cap si sa apucati linia cu mina. Pestele
poate sa zvicneasca si sa va prinda cu garda jos.
Dupa ce aveti pestele in micioc si adrenalina a inceput sa
fie la maxim sa nu uitam ca prietenul nostru zace rupt de
oboseala undeva linga noi in iarba. Cele mai multe
acidente se intimpla in aceste momente , uitind si din
greseala calcind peste lanseta. Deci.ATENTIE !
Evitati mulinarea agrafelor sau a cirligelor prin
ultimul inel , aceastea pot deteriora insertia de
ceramica sau chiar fractura complet virful
Intodeauna aveti grija la grosimea firului folosit .
Un fir prea gros poate sa duca la ruperea prematura a
batului. Ginditiva ca la un motor, nu treceti de linia
rosie a turometruluinu?

61
 Inainte de asamblarea lansetei stergeti de apa , praf sau alte mizerii terminatia fiecarui
segment . Aceste impuritati pot duce la sudarea imbinarii si creaza zgirieturi sau crapaturi in
momentul dezasamblarii.
Terminologia lansetei in limba engleza

EX - FAST = Foarte rapida

FAST = Rapida
MODERATE = Actiune mijlocie
SLOW = Actiune inceata
Actiunea lansetelor: Ne referim la caracteristica flexari acestora, si variaza de la Inceata
pina la Foarte rapida . O lanseta foarte rapida va flexa in portiunea de virf, o lanseta inceata
va flexa in intregimea ei iar cea mijlocie... asa cum descrie si cuvintul , la mijloc
Lansarea si recuperarea: Nu ma refer la recuperarea firului ci la recuperarea batului din
vibratie. Anume - in momentul lansari varga flexeaza intr-o zona negativa (in spatele nostru)
. Dupa lansare automat ea va flexa si in fata nostra intr-o zona pozitiva . Aceasta flexare
dintr-o zona in cealalta afecteaza lanseul firului, perioada de recuperare pina la revenirea
intr-o pozitie statica fiind critica . Cu cit este mai lunga ca durata de timp cu atita frecarea cu
firul este mai mare si direct lanseul este mai scurt si inexact. Ideal este ca timpul de
recuperare sa fie cit mai scurt posibil Cele mai bune din acest punct de vedere sunt
lansetele de actiune rapida la care recuperarea este aproape instantanee.
Puterea : In general ne referim la termenul de lanseu , dril si puterea de a ridica un peste
(greutate) de la sol. Dar din pacate fiecare fabricant foloseste termeni de putere a unei
lansete in termeni personalizati, unii de la 00 la 6 alti de la A la F - iar in Romania intilnim
clasificarea dupa grame sau dupa Lbs . Cel mai bun sfat este sa contactati fabricantul sau
distribuitori acestor companii, pentru a va clarifica aceast coeficient de putere al lansetelor .

Metode de intretinere si curatare a lansetelor

Dupa terminarea partidei de pescuit fie la apa sarata fie dulce - clatiti lanseta intr-o solutie
calduta diluata cu detergent de vase ca sa eliminati orice reziduri si mirosuri. Usacati lanseta
inainte de a pune in husa. In plus puteti sa o stergeti cu o solutie de silicon sau o ceara de
lustruit mobila , asta numai daca vreti sa arate bine pina la urmatoarea partida de pescuit.
Curatati, ungeti filetul si mecanismul de prindere al mulinetei, cu un ulei mineral cum ar fi
WD40 sau un ulei anti-coroziv
In timpul calatoriilor sau al deplasarilor tineti lanseta in husa sau si mai indicat in tuburi
construite special transportului. Lansetele neprotejate sint in permanenta expuse riscului de
a se distruge.
Verificati periodic terminatile sectiunilor si ghidurile (matisarea si ceramica).
Nu depozitati lanseta intr-un loc umed, cu temperaturi ridicate sau foarte coborite, alegeti
un loc uscat la o temperatura medie
Ocazional ungeti capetele de jontare cu ceara sau parafina, aceast lucru va duce la o
inadire perfecta si o dezasamblare mai usoara
Feriti lanseta de copii , au o placere nebuna sa se dueleze cu ele si sa distruga lucruri
scumpe si nu uitati ciinii acestora le place tare mult sa roada minerele de pluta
Hmmmmm era sa uit la asamblarea lansetei pozitionati virful pe axa la 90 de grade si
rotiti-l in pozitie dreapta apasind usor cele doua sectiuni inspre inaditura aliniind inelele intre
ele. La dezasamblare procedati in revers . Nu apucati lanseta de inele cind executati
aceasta manevra
Sper ca nu va-am rapit prea mult timp, sper ca articolul meu sa salveze macar o lanseta, cel
pitin stiu ca mi-am facut datoria

62
 Despre mulinete

In functie de schema cinematica, mulinetele sunt de 2 tipuri:

-mulinete cu tambur rotativ (in mai multe variante);

-mulinete cu tambur fix (in mai multe variante)

.
In functie de lagarele utilizate intilnim:
mulinete cu bucse;
mulinete cu rulmenti;
mulinete mixte.
Cele mai raspindite si utilizate mulinete sunt cele cu tambur fix.
In general, cind cumparam mulinete trebuie sa ne orientam catre acele modele care
corespund scopului urmarit; pentru pescuitul rapitorilor sunt utile mulinetele cu tambur mic,
usoare, cu cit mai multi rulmenti. Pentru pescuitul stationar vom putea opta si pentru
modelele cu bucsa sau mai recomandat mixte, tinind cont ca pretul este proportional cu
numarul de rulmenti, iar marimea acesteia va fi aleasa in functie de grosimea si lungimea
firului dorit. Uzual, pentru pescuitul stationar se aleg modelele cu marimea tamburului 40 -
50 care pot fi incarcate cu circa 100-150 m fir 0.3 - 0.35 mm.
Angrenajele mulinetelor trebuiesc anual unse cu ulei sau vaselina in functie de
recomandarile producatorului in caz contrar acestea putindu-se uza si deteriora grav. Pentru
un travaliu mai putin obositor, la pescuitul pestilor mari, sunt avantajoase mulinetele cu frina
pe fir. Intotdeauna pescuiti cu frina usor slabita, altfel puteti fi surprins de pestii mari, in
special in faza inteparii acestora si ... consecintele vor fi neplacute.

Din secretele plutelor de pescuit

Atunci cand avem o varga si dorim s-o dotam cu o linie noua, primul lucru la care ne gadim
este ce fir luam, daca acesta rezista la solicitarile capturiilor pe care ni le dorim in juvelnic;
apoi urmeaza carligul: cat de mic sa fie, ce culoare. Deseori, pe ultimul plan este lasata pluta
si apoi plumbii. Numai ca sunt situatii cand reusita unei partide este hotarata chiar de acest
ultim element - pluta - care are rolul de semnalizator care ne avertizeaza, mai mult sau mai
putin eficient, ca pestii ataca momeala.
In functie de pretentiile noastre de natura estetica sau functionala, pluta poate fi realizata din
materiale primare (varful unui cocean de porumb, o pana de gasca etc.) sau materiale
compozite (lemn de esenta speciala, plastic, pluta, teava de ac de seringa). Partea din pluta
care ramane deasupra luciului apei se numeste antena. Mai departe, in functie de distanta la
care pescuim si de acuitatea noastra vizuala, antenele plutelor vor fi viu colorate, asa incat
sa existe un contrast suficient intre culoarea apei si culoarea antenei. Cand distanta este
mai mare acestea pot fi prevazute in varf cu o bobita viu colorata realizata din polistiren
expandat sau plastic. Cea mai importanta cerinta pe care toate plutele trebuie sa o asigure
este flotabilitatea.
Odata aleasa, pluta trebuie lestata cu ajutorul unor plumbi calibrati, asa incat aceasta sa
aiba o pozitie in general verticala pe luciul apei. Plutele de firma au marcate pe corp si
antena o serie de repere care ne indica nivelul optim de scufundare, fiind inscrisa si
63
greutatea plumbilor pentru lestare. Insa ce nu se stie este ca forma plutei joaca un rol
esential in viteza de reactie a acesteia (durata timpului de revenire la suprafata) atunci cand
pestele trage. O pluta scufundata care revine foarte repede in pozitia initiala va fi denumita
"pluta rapida" iar in cazul opus, cand revine mai lent la pozitia initiala, o
vom denumi "pluta lenta". O pluta rapida este caracterizeaza de o forta
arhimedica mare ceea ce presupune ca la scufundare pestele trebuie sa
traga serios de momeala. Daca pestele este rapitor atunci totul este in
regula, acestia fiind mai agresivi; daca pestele este pasnic, este foarte
probabil ca acesta sa se sperie de rezistenta ridicata opusa de pluta si sa
lase imediat momeala. Ne propunem in continuare sa explicam
fenomenul fizic care sta la baza proiectarii plutelor. Teoria are la baza
legea lui Arhimede care spune ca asupra oricarui corp scufundat intr-un
lichid actioneaza o forta de jos in jus a carei marime este data de
greutatea volumului de lichid dezlocuit de acel corp.

Un model simplificat, dar destul de precis, este prezentat in fig. alaturata. In timpul
pescuitului, pluta este supusa actiunii a 2 forte importante:
1. Greutatea ansamblului pluta-fir-ac-momeala-plumbi de lestare (G);
2. Forta arhimedica (A) care actioneaza asupra plutei.
Diferenta dintre A si G, proiectata pe axa X (vezi figura alaturata), ne da rezultanta (N), care
poate fi orientata in sus (cand A>G - lucru de dorit), in jos (pentru G > A - caz nedorit pentru
pescuit) si cazul particular N=0 (cand G=A, pluta este aflata in echilibru). Primul caz (N>0)
este cel vizat de orice pescar, adica atunci cand pluta invinge greutatea lestului. Marimea
rezultantei N ne da tocmai acceleratia cu care pluta revine la suprafata apei. Aici intervine un
paradox: vreau ca N > 0 (adica sa vad pluta deasupra apei) dar N > 0 inseamna o rezistenta
opusa de pluta care ar putea fi simtita de peste, in sens nefavorabil. Daca N scade foarte
aproape de zero pluta poate reveni foarte greu deasupra apei, ramanand mai mult timp
scufundata desi pestele poate intre timp a lasat momeala. Care este compromisul optim ?
Aici intervine maiestria fabricantului. Analizand cele doua forte, G (greutatea)
poate fi considerata constanta, in timp ce a doua (A) se modifica in momentul
in care pestele trage, dupa o lege ce tine cont de forma si marimea partii
nescufundate a plutei. Nu vom insista asupra partii de calcul matematic insa
vom prezenta concluzia finala care arata ca forma ideala a plutei este cea a
picaturii de apa aflate in cadere, prevazuta cu o antena supla, colorata pe
tronsoane in mai multe culori vii (galben-rosu) - vezi fig. de mai jos.
Dupa cum observati, pluta are o forma ce se poate reduce la doua figuri
geometrice: o semisfera si respectiv un con. Avantajul acestei plute este
acela ca asigura o flotabilitate stabila iar volumul mic situat deasupra
nivelului apei determina o crestere optima a fortei arhimedice atunci cand
pestele trage, asa incat pluta nu este simtita de peste. In functie de gustul
nostru, semisfera de baza poate avea un diametru mai mic incat pluta va fi
mai supla, caz recomandabil pentru o lansare usoara la distante mari. O forma deosebit de
eficienta este si aceea a unui elipsoid de rotatie cu raport mare intre cele doua axe ale
sectiunii longitudiale (vezi prima figura).
Cercetarile efectuate au demonstrat ca partea din pluta situata deasupra apei (exceptand
antena) trebuie sa fie de cca. 10-15 % din inaltimea plutei (se considera ca
momeala este in carlig). Pentru pestele rapitor agresiv aceste recomandari
nu mai sunt valabile. Din contra, pluta se poate folosi in pozitie inversa, cu
semisfera deasupra.
Ultima faza este aceea a echilibrarii plutei cu ajutorul unor bilute de plumb,
fixate pe fir la cca. 5-10 mm deasupra carligului. Pentru cazul pestilor
pasnici, vom adauga bilute pana cand corpul plutei va fi scufundat in
proportie de cca. 85-90%. O astfel de pluta va avea o viteza de reactie
suficient de buna si nu va deranja pestele in timpul atacului. Modul de lestare
nu este chiar intamplator. Atunci cand pescuim pe fundul apei, pestele are
tendinta sa ia momeala si sa urce spre suprafata. Spunem ca "a pus-o pe
lat". In acest caz pestele ridica spre suprafata plumbii lasand pluta fara
contra-greutate. Daca plumbii sunt mai grei, unele specii de pesti de talie

64
mica ar putea simti greutatea plumbilor si deseori lasa momeala si pleaca. Pentru a atenua
acest soc se recomanda o lestare graduala, in 2-3 trepte, ca in fig. alaturata. Astfel, imediat
langa carlig punem un singur plumb, mai usor. Urmeaza apoi ca la 3 cm sa mai adaugam
inca 1-2 plumbi si ultima treapta, de sus, restul plumbilor. Lestarea graduala este deosebit
de eficienta mai ales la pescuitul caraselului, la rosioara, babusca. Un alt avantaj este acela
ca pluta se inclina treptat anuntand din timp intentia pestelui. Trebuie subliniat si un mic
dezavantaj al lestarii graduale si anume acela ca in timpul lansarii sau la intepaturile ratate
plumbii se pot incurca intre ei formand uneori noduri.

Concluzii:
- o pluta de calitate are forma corpului asemanatoare unei picaturi suple de apa aflata
in cadere, cu antena subtire, eventual cu o "perla" viu colorata in capatul superior al
antenei;
- pentru pestii pasnici, corpul plutei de forma optima va fi scufundat in apa in cea mai
mare parte (85-90%), pentru a reduce rezistenta opusa de pluta in timpul atacului;
- pentru pestii rapitori pluta va fi scufundata in proportie de max. 80 %, restul de 20 %
cotribuind la cresterea rezistentei opuse de pluta in timpul scufundarii, in vederea
autointeparii;
-lestarea eficienta se face gradual, cu mai multi plumbi plasati pe fir in mod
echidistant.

Momeli artificiale - voblerul - elemente constructive

Concep ia unui vobler este destul de complex . Dimensiunile, orientarea i lungimea

bavetei, m rimea crligelor, culoarea, totul este important pentru ca la orice tur de manivela
voblerul dvs. s evolueze la adncimea dorit i s imite ct mai mult un mic pe ti or r nit
sau speriat. Materialul de construc ie poate fi lemn de balsa (cel mai r spndit datorit
u urin ei prelucr rii) sau plastic. Pentru sporirea atrac iei voblerului, unele modele au n
interior 2-3 bile care prin lovire produc sunete ce atrag pe tii r pitori.
Din punct de vedere a stratului de apa in care evolueaz voblerul, acestea sunt de trei tipuri:
Floating (plutitor) - densitatea voblerului este mai mica dect a volumului de apa dislocuit, i
deci acesta plute te, evolu ia lui desf urndu-se in primii 80 cm ai apei, datorita bavetei;
Suspending - voblerul are densitatea egal cu cea a volumului de apa dislocuit, deci va
r mne in echilibru la orice adncime a apei ar evolua;
Sinking (scufund tor) - voblerul are densitatea superioar volumului de apa dislocuit. L sat
liber voblerul se scufund . Ac iunea ii este dat ndeosebi de bavet .
Imaginile urm toare cu ajutorul c rora voi ncerca sa detaliez elementele constructive ale
unui vobler, sunt ale unui Rapala de 6 cm, model Husky Jerk, de tip suspending.

Tija de fixare a crligelor

Este f cut din o el inoxidabil i traverseaz corpul voblerului prin interior, de la cap la
coad , revenind sub partea ventral . Din ea se formeaz att oche ii de prindere a
crligelor, ct i cel de ata are a liniei. Nu este deci nici un pericol ca acestea s se
desprind la trac iunea unui peste mai r s rit. In plus, se ob ine o dispunere coliniar
perfect a crligelor, ceea ce ii confer voblerului o evolu ie corect .
Semnalele int
Sunt acele elemente de desen care determina r pitorul s atace voblerul, confundndu-l cu
prada sa obi nuit .
65
Se remarc n primul rnd ochiul, pe al c rui fond alb se poate deta a irisul cu u urin . O
mica linie neagr n jurul ochiului subliniaz ntreg ansamblul, dnd un plus de expresie i
de via privirii.

Branhiile sunt un alt semnal int . De obicei sunt de un ro u aprins, vizibil de la distan .

not toarele pectorale sunt de asemenea desenate, ceea ce duce la o asem nare i mai
mare cu pr zile obi nuite ale tiucii. La modelul de fa branhiile sunt scoase n relief, fiind
u or supran l ate fa de restul corpului.

Toate aceste semnale int determin o zon de atac atractiv pentru r pitori, imediat n fa a
crligului ventral.
Ochetul de ata are la linie
Poate fi n fa a voblerului, ca n imagine, sau pe bavet , la modelele scufund toare. Inelul
despicat prin intermediul c ruia se ata eaz la linie i confer voblerului o mare mobilitate,
vital pentru o evolu ie corect .

Crligul ventral
Este plasat aproape de capul voblerului, pu in napoia grupului de semnale int , cu ajutorul
unui inel despicat. Deschiderea ancorei nu dep e te l imea voblerului, pentru a limita
num rul de ag ri n vegeta ie. Unele voblere, n general cele mai mari, au dou crlige
ventrale.

66
Crligul terminal
Deschiderea ancorei este acum, de i aceea i cu cea a ancorei ventrale, mult mai mare
dect l imea cozii voblerului. Aceasta permite ca n cazul unui atac din spate r pitorul s se
n epe nainte de a ajunge la corpul propriu-zis al voblerului i astfel s nu aib nici un punct
fix de sprijin n tentativa de a se elibera.

Decorarea voblerului
Suprafa a voblerului este perfect neted , pentru un not al acestuia ct mai u or. Lacurile cu
care este vopsit au o mare rezistent la uzur , pentru a putea face fat att loviturilor din
trusa pescarului, ct i ocurilor ag rilor n vegeta ie i din ilor pe tilor r pitori.

Pe lng grupul de semnale int , de obicei corpul voblerului este decorat cu solzi, cat mai
real desena i. Spatele voblerului este de obicei de o culoare nchisa, iar burta alburie, n
ncercarea de a imita ct mai bine un pe ti or momeala. Cele mai noi modele ale firmei
Rapala au un desen holografic, care duce la dispersarea luminii primite n toate culorile
curcubeului, luminnd astfel pn n adncul apei.
Baveta
Este construit dintr-un plastic dur, pentru a nu se sparge la impactul cu obstacolele
subacvatice. Baveta este poate cea mai important parte a voblerului, determinnd evolu ia
acestuia in ap . Cu cat baveta este mai mare, cu att voblerul plonjeaz mai mult. Ochetul
de fixare a liniei este fixat chiar n bavet la modelele profund scufund toare, pn la 6-8
metri

Momeli artificiale - voblerul - tipuri de baveta

Lungimea i nclinarea bavetei voblerului, al turi de densitatea corpului acestuia n raport cu

densitatea apei, joac un rol primordial n evolu ia unui vobler.
Baveta n unghi drept
Echipeaz ndeosebi voblerele de m rime mic -medie, i care evolueaz n stratul
superficial al apei (primii 30-50 de centimetri). Acest tip de bavet confer voblerului un tip
de not sacadat, deosebit de atractiv pentru bibani i tiucile mici.
67
Baveta nclinat
O g sim la cele mai multe voblere, att la cele pu in scufund toare (maxim 3 metri
adncime), ct i la cele tip suspending (densitate egal cu cea a volumului de ap
dislocuit).

Baveta orizontal
Echipeaz voblerele scufund toare. Cu ct baveta este mai lung n raport cu corpul
voblerului, cu att acesta va plonja mai rapid. Densitatea voblerului influen eaz n mod egal
adncimea sa de lucru, n timp ce l imea bavetei influen eaz amplitudinea vibra iilor i
notul mai mult sau mai pu in sacadat.

Baveta ... absent

Exist unele voblere care nu au bavet , din categoria celor scufund toare, care o nlocuiesc
prin mutarea ochetului de ata are la fir deasupra voblerului, n fa a aripioarei dorsale. Rolul
bavetei este luat de fruntea pe telui.

68
 Fir textil sau nylon ?

In domeniul liniilor de pescuit, in ciuda progresului constant

inregistrat de nylon, firul textil se impune din ce in ce mai mult
pe piata. In prezent cele doua produse sunt complementare
dar radical diferite. Nylonul este un fir monofilament obtinut
prin polimerizarea fibrelor sintetice poliamidice. Firele textile
sunt materiale compozite- multifilare (polietilenice, kevlar,
spectra, dyneema, coramid) unele componente avind
rezistenta de 10 ori mai mare decit a otelului.
Avantaje nylon:
este ieftin, usor de procurat, cu fiabilitate din ce in ce mai
buna;
umple bine mulineta, da siguranta lanseului;
rezistenta acceptabila, elasticitate ridicata, ceea ce-l face un bun amortizor in cazul lansarilor
ratate;
utilizabil la toate tipurile de inele.
Dezavantaje nylon:
rezistenta la frecare este limitata;
la distante mari elasticitatea dauneaza considerabil uneori facind intepaturile ineficace;
suporta destul de rau ultravioletele;
uneori, dezavantajele enumerate anterior impun schimbarea firului cel putin anual.
Avantaje fir textil:
rezistenta este de circa 3 ori mai mare decit la nylon (de cinci ori la nod), la diametre egale;
rezistenta la uzura este foarte buna;
durata de viata ridicata (poate fi schimbat si la 3 ani);
coeficient de intindere aproape nul fiind extrem de eficient la intepat chiar la distante foarte
mari;
Dezavantaje fir textil:
asezarea pe tambur lasa de dorit iar alunecarea pe inele este redusa fiind necesare inele
foarte dure (Sic, Gold Cemet);
rigiditatea firului nu iarta lansarile ratate;
pretul este foarte ridicat.
Tinind cont de descrierile de mai sus, de cele mai multe ori se prefera linia din nylon de
calitate si forfacul din fir textil. Aceasta combinatie este foarte eficienta la pescuitul pestilor
mari.
Alegerea firelor se face in functie de grosime, rezistenta la tractiune (la nod), culoare.
Intotdeauna se urmareste utilizarea firului cu grosime minima pentru categoria la care
pescuim, cu culoare in functie de limpezimea apei. Un fir prea gros asigura o siguranta
marita dar cu o frecventa scazuta a numarului de muscaturi.

69
 MOMELI
Momeli animale

Insectele - Efemerele: fac prte din ordinul insectelor, au corpul subtire, in lungime de ~ 4
cm, moale, terminat cu 2-3 filamente si 2 perechi de aripi transparente. Larvele de efemere
mai poarta si denumirea de babita, rusalii sau vetrite.
Trichopterele & Friganele:
Plecopterele: musca de piatra, musca de arin, musca de urzica
Diptera: tantarul, musta califora (larva - viermusii)

Libelulele:
(Chironomus) - denumite popular calul dracului, calul popii, se
impart in mai multe rase, dintre care mentionez cele trei mai des
intalnite: liblelula alba, libelula verzuie, libelula demoazele. Aceasta
insecta seamana cu tantarul, este foarte mare, dar nu pisca,
eventual ne poate deranja zazaitul permenet si monoton al roiurile
uriase adunate deasupra apelor. Larvele acestora duc o viata
acvatica dezvoltandu-se in namolul anumitor ape. Larvele mari se
pot depozita in conditii de temperatura intre 0 si 4 grade C, chiar si
in cutiutele cu vegetatie, fiind mereu atenti sa la mentinem umiditatea, stropindu-le cu apa
statuta. Acesta larve sa por pastra in hartie de ziar, bine inmuiata in apa de ploaie, aplicand
mai multe straturi, lasand uscat doar stratul din exteriori. Procurarea acestor larve este un
procedeu mai dificil si de aceea va sfatuiesc sa la cumparati din comert. Larvele de libelula
sunt momeala de baza la toate competitiile de pescuit stationar fiind folosite da majoritatea
concurentilor. Aceste larve pot fi adaugate in nade alaturi de alte "condimente". La pescuitul
cu aceste larve vom folosi un carlig nr. 14-18 cu tija subtire si vom avea grija sa le intepam
in cap, adica in partea mai groasa, putin verzuie.
Saltatoria: lacuste, greieri, coropisnite
Coropisnite - au o lungime de 3-5 cm, au corpul catifilat, dar
butucanos, cafeniu, cu picioarele ca niste lopeti, potrivite pentru a
sapa galerii pe sub plante pe care le roade cu falcile sale groase.
Mreana si somnul sunt usor ademeniti de o astfel de momeala
plasata pe carlige de 4 - 2/0, cu tija lunga. Pastrarea acestor insecte
se face in cutii de chibrituri (cate una) sau in cutie de lemn
compartimentata precum un penar, pentru a evita obiceiul lor de a
se manca daca sunt puse impreuna.
Gandacul de colorado: poate fi folosit in special la pescuitul
cleanului. Culoarea rosie a aripilor membranoase, la exemplarele adulte este extrem de
incitanta pentru cleni .
Ramele - Au corpul aproape cilindric, format, din
numeroase inele, de culoare roscata, roscata-vinetie,
moaronie. In cadrul pescuitului sportiv ramele constitue o
momeala aproapa universala. Exista mai multe specii de
rame:
ramele de roua - traiesc in solul gradinilor si diverselor
culturi agricole, lungimea lor abisnuita este de cca 15 cm,
unele ajungand pana la dezvoltarea record de 40 cm. Dupa
ploaie cand galerile lor subterane sunt inundate, ele ies la
suprafata terenului chiar si in timpul zilei, astfel ramele de
roua prefera activitate nocturna. culegerea acestor rame pe timp de noapte se practica cel
mai bine cu ajutorul unei lanterne cu filtru galben (lumina puternica la sperie si acestea se
retrag rapid in ascunzatori), iar extragerea lor din gauri a celor prinse de cap se face cu
rabdare. Pastrarea acestor rame se face in pament pus in cutii din metal, lemn sau saculete
din bumbac. Containerele din plastic (pungi, cutii) nu sunt indicate. Adaugarea catorva
bucatele de tomate sau zatului de cafea asigura o buna hranire pentru ramele destinate mai
multor partide de pescuit.

70
ramele de piatra sunt mai mici decat cele de roua, mai deschise la culoare si se remarca
printr-un inel proeminet in partea anterioara a corpului; ele sunt mai vioaie in carlig,
exercitand o atractie mai mare; culegera lor se face de sub pietre si bolovani cu o anumita
cantitate de umezeala
ramele de gunoi de grajd se dezvolta pana la 7 cm, au un corp mai subtire su culoarea
rosie. Se folosete la pescutul pestilor cu gura mai mica (babusca, rosioara, platica, caras mic
etc.)
ramele de padure
rama de balta (rama serpesca) Se gaseste in solul umed al apelor si poate fi folosita
pentru ogama larga de pesti lacomi.
lipitoarea este o momeala redutabila pentru prinderea unor pesti ca: somn, salau, crap mare,
clean mare
rama de mare momeala de baza in ppescuitul chelalului, cambulei, limbii marina, calcanul
etc.
Viermusi: Viermusii de carne reprezinta una dintre cele mai
atractive momeli pentru pescuitul in balti; este eficienta pentru
pesti pasnici in special. Pentru a avea niste viermusi buni
trebuie sa avem in vedere ca acestia sa fie prospeti altfel ne
trezim la balta cu muste. Viermusii tineri (prospeti) prezinta in
abdomen o pata intunecata. Sunt de preferat viermusii mari
care se vor pastra in frigider, in cutii inchise - prevazute cu
gauri mici de aerisire - in care vom pune putin malai.
Pink: Sunt niste viermisori mult mai marunti ca cei folositi in
mod obisnuit. De obicei sunt colorati in rosu sau portocaliu. Sunt mai rezistenti ca ceilalti
viermi, putand fi tinuti si doua luni in frigider. Pe carlig, un vierme alb si vreo doi pinkie pot sa
"sparga gheata".
Crustacei: latausul - sunt o momeala atractiva pentru pastrav, lipan, mreana, caras,
platica, cosac, batca, biban
Pestisorii: plevusca, babusca, tipar, oblet, rosiara, carasel, boarta, sabioara, guvid, hamsie
si bucati din acestia constituie momeala generala o rapitorilor
Broscute & mormolocii: Dau rezultate sigure in capturarea stiucii, somnului, cleanului
mare.

Altel momeli de origine animala:

organele de vita, de pasare - se folosesc cu succes la capturarea cleanului si somnului,
sangele proaspat - este o buna momeala pentru rosiara, babusca, clean, si alti pesti
carnivori,
branza, cascavalul - o momeala deosebita pentru mreana, platica etc.
diferite larve: larva de omida, pentru clean mreana etc

71
 Momeli Animale - Pescuit la mare
Daca va hotarati sa veniti la mare in concediu sau intr-o scurta vacanta nu uitati sa mergeti si
la o partida de pescuit la malul marii pe digurile de protectie sau printre stabilopozii de beton.
Pentru aceasta aveti nevoie de momeli artificiale sau de momeli vii. Cele mai des folosite
sunt totusi momelile vii si din aceasta categorie fac parte rama de mare, garizii, scoica alba,si
neagra, aterina, hamsia.
Rama de mare

Culoare: verzui inchis si maroniu.

Dimensiuni: 2-8 cm, poate ajunge si la 10 cm
lungime.
Habitat: traieste in apa marii afundata in zonele
nisipoase.
Pastrare: ramele se pun intr-o cutie se amesteca cu
iarba de mare umeda se pastreaza la frigider sau
intr-un loc intunecos si racoros timp de mai multe
zile.
Cum o procuram: se intra in apa la adancimea de
60-80 cm.se sapa la cazma la adancimea de 10-20
cm. iar bolovanul de nisip se farama pe mal pentru
a scoate rama intreaga ea rupandu-se foarte usor. Este poroasa si are foarte multe picioruse
(cili).

Garizii de piatra

Culoare: verde deschis.

Dimensiuni:2-8 cm.lungime.
Habitat: traiesc in apa la mal langa pietre unde este iarba de mare.
Pastrare: garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la
frigider maxim 12 ore sau intr-un loc racoros si intunecos maxim 6 ore.
Cum ii procuram: se prind cu minciogul la mal plasa avand ochiuri foarte mici.
Folosinta: ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. De preferat a se pescui cand sunt vii.
Acesti garizi se pot consuma si de catre om fierti si cu sare fiind foarte deliciosi.

Garizii de nisip

Culoare: galbui spre bej deschis.

Dimensiuni: 2-8cm lungime.
Habitat: traiesc in apa marii in zonele nisipoase.
Pastrare: garizii se pun intr-o cutie se amesteca cu iarba de mare umeda si se pastreaza la
frigider maxim 24 ore sau se fierb in apa cu sare si se tin la congelator.
Cum ii procuram: plimbandu-ne prin apa cu minciogul plasa avand ochi foarte mic la
adancimea de 20-100 cm.
Folosinta: ca momeala pentru guvizi si hanusi de mare. Acesti garizi nu se consuma de catre
om avand foarte mult nisip in ei.

Scoica alba

Culoare: alb.
Dimensiuni: cele mai mari exemplare ajung la 10-15 cm.
Habitat: traieste in nisipul de pe fundul marii.
Pastrare: carnea de scoica proaspata se pune intr-o cutie la congelator sau se fierbe in apa
cu sare si se tine la frigider cateva zile.
Cum o procuram: se aduna dupa malul marii ea fiind adusa de curentii marinii si de valuri.
Folosinta: ca momeala pentru guvizii, hanusi de mare, stavrid.
Scoica neagra-idem ca la scoica alba.

Aterina
72
Culoare: alb verzui.
Dimensiuni: 5-12 cm.lungime.
Habitat: traieste in bancuri mari in apa marii.
Pastrare: la frigider, proaspata sau sarata in pungi de plastic.
Cum o procuram: se prinde cu plasele de pescuit (navoade) cu ochi foarte mic.
Folosinta: ca momeala pentru guvizi, hanusi de mare, stavrid, cambula si pentru toate
speciile de peste rapitor din mare. Se poate consuma si de catre om.

Hamsia

Culoare: alb-argintiu.
Dimensiuni: 5-10 cm. lungime.
Habitat: traieste in bancuri mari in apa marii.
Pastrare: la frigider proaspata sau sarata in pungi de plastic.
Cum o procuram: se prinde cu plasele de pescuit (navoade)cu ochi foarte mic.
Folosinta: ca momeala pentru guvizi, stavrid, cambula si pentru toate speciile de pesti
rapitorii din mare. Se poate consuma si de catre om.

Momeli artificiale

Mustele artificiale: sunt momeli de baza pentru apele de munte si

cele colinare pntru pescuiul pastravului, lipanului, lostrita, si cleanului
etc.
musca uscata - imita o insecta vie care pluteste pe suprafata apei
musca umeda - imita o insecta purtata de curentul apei in adancime.
ninfa - imita o larva de insecta.
Naluca: este o momeala artificiala, care prin modul cum este purtata
prin apa de pescar, poate atrage si prinde peste rapitor. O naluca da
rezultate numai daca pescarul o manevreaza cu incredere si iscusinta, reusind sa dea iluzia
vietii, cunoscand reactiile pestelui rapitor. Aceste momeli artificiale au o evolutie in apa
diferita in functie de modelul ales si tehnica recuperarii. O recuperare rapida, cu opriri bruste
(se da timp nalucii sa se scufunde) se imita un pestisor cuprins de panica la apropierea
pericolului, iar o recuperare lenta, dinamizand evolutia lingurii sau voblerului prin jocul din
varful vergii si din manivela mulinetei, vitaza medie de deplasare a nalucii fiind suficient de
mica pentru a convinge rapitorul sa accepte o prada ce se ofera "pe tava". Exista mai multe
tipuri si dimensiuni de naluci. Acestea sunt:

Linguri oscilante - acestea isi leagana (balanseaza) muchia in

timpul inaintarii prin apa.

Linguri ondulate - acestea inainteaza in apa cu miscari unduitoare,

serpuitoare sau valurite
Rotativa - este o momeala artificiala a carei paleta se invarte in jurul
unui ax sau fus, are un mare efect asupra senzorilor optici, auditivi si laterali ai pestilor
rapitori. Cele mai cunoscute rotative sunt cele Mepps (Franta).

Voblerul - este o artificeala din lemn sau din alte materiale (plastic,
cauciuc, pluta), care imita un petisor pentru a atrage rapitorii. Acesta
are in apa o evolutie nehotarata, sonticaita. De regula acesta pluteste
pe apa si se scufunda numai cand este tras, nivelul de adancime
depinzand de forma corpului, si de pozitia barbetei pe care o poarta.
Voblerele sunt dotate cu 1,2 sau 3 ancore. Exista pe piata o gama
variata de modele, nuantei, si marimi, insa cele mai cunoscute si eficiente sunt faimoasele

73
voblerele Rapala, de productie finlandeza si voblerele Cosma care au raport pret/calitate
foarte avantajos pentru toti pescarii. Dintre modele cele mai intalnite amintim: Voblerele
plutitoare, care sunt construite astfel incat acestea la tragere sa strabata apa la o adancime
de 10 - 25 cm, infunctie de viteza de recuperare imprimata de mulineta. Voblerele
cosmopolite, voblere care pot evolua la orice nivel al apei, in functie de viteza de recuperare.
Voblerele scufundate, sunt acelea care dupa lansare se opresc la o anumita adancime in
apa ( 10 - 50 ) cm , nivel la care se pot recupera printr-o mulinare lenta, cu opriri si reluari,
penrtu a lasa impresia unui peste bolnav. Voblerele de fund, sunt cele care dupa lansare
coboara pana ce ating adancimea maxima. Cu cat folosim o viteza de recuperare mai mare,
cu ata ele strabat apa la un nivel mai inalt. La alegerea voblerului trebuie sa tinem cont de
anumite lucruri: de adancimea la care vrem pescuim, de pestele pe care il cautam, de
luminozitatea zilei si de zona in care pescuim.

Twisterul - este o momeala artificiala din plastic

moale, care imita diverse animale acvatice
(pestisori - shad, broscute, rame, viermi), avand un
mare efect asupra rapitorilor. Twisterele se produc
intr-o intr-o larga si variata gama de dimensiuni si
nuante, pentru a satisface toate nevoile pescuitului
la rapitor. Diversele twistere sunt insotite de un
carlig cu plumb sau fara denumit "jig"

Brisca - este ca o lama de briceag (usor curbata),

astfel incat actionata pe verticala sau oblic sa aiba
o miscare oscilanda, ondulatorie sau mixta. Este
dotata cu cate un singur carlig la capat fixat prin lipire.

Dandineta - asemanatoare bristei (ca o frunza de salcam) evolueaza pe verticala, ori oblic,
cu miscari leganate, valurite sau mixte. Este dotata cu cate un singur carlig la capat fixat prin
lipire.

Mormasca - arificiala micuta, poate evolua in apa pe verticala cu miscari sacadate, mai mult
pe care il imita, in funtie de "jocul" pescarului, realizat prin dinamizarea varfului de lanseta,
ea este folosita in principal la copca.

Momeli vegetale

Mamaliga: cu un adaos de faina de grau, sofran si indulcita cu zahar, miere etc si aromata
cu anason, sub forma de cuburi, este o momeala larg folosita pentru prinderea ciprinidelor.
Exista insa diferite retete de preparare a mamaligii.
Cocoloasele: din miez de paine, mamaliga si putin ulei de canepa sau comestibil reprezinta
o momeala universala la ciprinide.
Pastele fainoase: cus-cus - este o momeala foarte buna pentru capturarea scobarului dar
si al altor ciprinide.
Boabele de cereala: porumb, grau, orz, ovaz - fierte la foc
domal pentru a se umfla fara a plezni, constitui o momeala
cepoate fi folosita pe tot timpul sezonului cald la ciprinide.
Exista o gama variata de arome cu care sunt imbunatatite
aceste cereala (porumb, grau) miere, vanilie, anason, capsuni,
tutti frutti, caramel, etc, De asemanea acestea se pot folosi in
stare naturala luate direct de pe stiuleti proaspeti (porumb in
lapte) sau se poate folosi cel uscat lasat cateva zile la inmuiat
inainte de partida. Se foloseste in special la pescuitul crapului
(detalii -> click aici)
Boabele de mazare: fierte, dau rezultete la prinderea
carasului, platicii, caracudei, scobarului.

74
 Boabele de canepa: mai mari, fierte la foc domal, pot fi
folosite cu succes la pescuitul crapului, mrenei, scobarului,
linului, si alte ciprinide. Deasemenea aceste boabe se
folosesc ca nada. Cand sunt fierte aceste seminte elibereaza
o substanta uleioasa pe placul pestelui. Nu aruncati apa in
care le-ati fiert, pentru a o amesteca cu nada. Cel mai bun
mod de a pastra gata preparate aceste seminte, chiar mai
mult timp este acela de a le tine la inmuiat timp de 12 ore in
apa rece, apoi de a le fiebe timp de 2 min., dupa care se
toarna intr-un vas sau galeata cu capac, asa incat sa stea
inchise etans, fara aer. Desfacerea lor ar trebui sa aiba loc in
galeata, nu in cratita, in timpul fierberii.
Boabele de fasole: excelenta pentru crap si lin, se poate trata
cu miere pentru a deveni dulce si ca urmare irezistibila. Se
poate folosi si in nada.
Cartoful: fiert, indeoseb cel de culoare galbuie, se foloseste
pentru prinderea ciprinidelor
Alunele: Sunt o momeala excelenta pentru crap si biban. Se
pot pune in carlig 2 au 3, sau pot fi prinse cu ajutorul unui fir de
par.
Fructele: cele bine coapte sunt foarte apreciate de clean,
scobar etc. (cirese salbatice, corcodus, zmeura, mure)
Boilies: sunt bilute din paste fainoase colorate si aromate
pentru carp, caras mare etc. Devin din ce in ce mai folosite si cu
rezultete record.

MOMELI PREPARATE

MAMALIGA
Malaiul folosit se cerne de mai multe ori si fierberea se face la foc mic, altfel mamaliga se
sfarma! Intr-un vas (tuci) se face o mamaliga obisnuita de dimensiuni reduse si nu se pune
sare. Mamaliga obtinuta se rastoarna pe un fund de lemn si se amesteca cu malai cernut
pina nu se mai lipeste de miini (atentie la amestec, de aceasta depinde taria si elasticitatea
mamaligii finale). Apoi se pune din nou la fiert in tuci. Mamaliga este gata cind pluteste
razant sau se inalta deasupra apei in care fierbe. Dupa fierbere, se scoate si se inveleste
intr-o bucata de tifonsi se lasa la racit. Se adauga dupa preferinta diverse arome si coloranti
(rom, zahar vanilat...), atractanti...
Se face o mamaliga obisnuita fara sare, iar dupa ce a fiert, se adauga malai pina
amestecam foarte greu (operatiunea se face repede, altfel ramine malai nefiert). Trebuie sa
se adune pe lingura si sa se desprinda de pe peretii tuciului. Racita, mamaliga va fii foarte
tare si va rezista pe cirlig la citeva aruncari. Bineinteles, se pot adauga indulcitori,
atractanti...
3/4 parti malai, 1/4 parti faina alba la care se adauga si sofran. Se amesteca bine in stare
uscata. Punem la fiert apa si adaugam cu lingura apa calda amestecind continutul pina
devine ca o coca ceva mai tare. Cind apa a inceput sa dea in clocot, se fac bile si se pun in
vasul in care fierbe apa. Cind se ridica la suprafata, se scot si se lasa la racit, apoi se
framinta bine una cite una, se face un bulgare mare. In timpul framintarii se pot adauga
atractanti...

PIINEA
Se inmoaie o bucata de miez de piine de marimea unui mar cu un ou batut. La fel de bine se
poate inmuia in lapte. Se amesteca bine si se poate adauga halva, scortisoara...

75
CINEPA
Se lasa boabele la germinat 48 ore in apa rece, apoi se pun la fiert si imediat ce se crapa le
luam de pe foc. Se spala de 2-3 ori in apa rece...

GRIUL
5 parti apa si o parte griu. Se fierb pina apare miezul alb, se varsa apa si se toarna apa rece
peste el. Se pastreaza la rece...

BOILES
Se amesteca bine: 2/4 pesmet, 1/4 malai cernut, 1/4 fulgi de ovaz. Se bat 12 oua la 500g
compozitie, se toarna intr-un vas dupa care framantam bine pana omogenizam. Modelam cu
mana bile de 1-2 cm diametru, si apoi le punem intr-o plasa de sarma si le introducem in apa
clocotita. Le lasam la fiert pana se ridica la suprafata, le scoatem, le punem la scurs pe o
carpa uscata, dupa care le punem la rece.
Se amesteca: 15% faina de soia, 10% alune prajite macinate fin, 25% gris, 25% malai, 20%
lapte praf, 5% seminte prajite si macinate de canepa. Se amesteca cu 12 oua la 500g
compozitie si se fierb pana se ridica la suprafata. Se recomanda nadirea cu bilute nefierte
puse pe naditor sau in punga solubila.

Mamaliga pentru patratica

Reteta 1
Ingrediente:
apa 2 litri
faina de porumb (malai) circa 1 kg
faina de grau
sofran
atractant pentru pesti lichid anason, vanilie, capsuni ...
Calitatea malaiului (granulatia) este esentiala pentru realizarea unor patratele bune de mamaliga.
Dintr-un malai cu particule mari, cu tarate, vor rezulta niste patratele care se vor desface usor si ne
vor lasa carligul gol, ineficient. De aceea primul lucru care trebuie facut este cernerea malaiului printr-
o sita, cu cat mai fina cu atat mai bine.
Se pune apa la fiert, in am dizolvat sofranul, cam un varf de lingurita, precum si atractantul. Dupa ce
apa da in clocot se pune malaiul, si se lasa sa fiarba circa 20-30 de minute. Cind mamaliga e
aproape fiarta se amesteca bine cu facaletul.
Pana aici procedeul este identic cu cel al unei mamaligi obisnuite. Urmeaza insa faza a doua, menita
sa le dea cubuletelor rezistenta si elasticitate.
Mamaliga obtinuta mai inainte o luam si o framantam cu faina de grau, pana capata consistenta unei
plastiline. Formam apoi niste galusti, ceva mai mari decat o minge de tenis, si le bagam in ciorapi
de dama vechi, rupti (nu-i luati fara sa intrebati ca aveti scandal). Ciorapul are rolul de a nu lasa
mamaliga sa se imprastie la fierberea urmatoare. Ciorapul de leaga in fata si in spatele galustii cu o
ata. Pe un ciorap putem sa punem astfel 5-6 astfel de galusti, in sirag.
Punem din noua apa la fiert si cand da in clocot punem in ea galustile formate dinainte. Le lasam sa
fiarba pana se ridica la suprafata, semn ca sunt gata (cam 10 minute). Se scot pe un fund de lemn si
se lasa la racit. Cel mai bine se folosesc a doua zi, sa fie proaspete.

Reteta 2

MAMALIGA pt. CUBURI

76
Ideal este sa folosesti apa de balta. Daca nu ai asa ceva, folosesti apa minerala plata sau lasi apa de
robinet intr-un vas vreo doua zile la aer (in balcon). Malaiul cel mai bun e cel din piata, si negrisat.
Cel unguresc are si colorant alimentar, asa ca nu e rau. Unii spun ca trebuie cernut, dar eu prefer sa-l
las in formula lui naturala, fragmentele de coaja purtind aroma de porumb - cu toate ca, nepregatita
cum trebuie, mamaliga din malai necernut nu are consistenta celei din malai cernut. Se pune apa, sa
zicem 1,5 l., intr-un ceaun in care se arunca doi - trei pumni de malai, asa incit sa se formeze o supa
ceva mai consistenta. Se lasa la fiert destul de mult, pentru a se lega - sa zicem 20 - 25 minute. Daca
optezi pentru mamaliga rosie (care uneori e preferata de crap - am avut partide pe care le-am salvat
cu mamaliga rosie), acum e momentul sa o colorezi cu colorant alimentar. Dar atentie, nu pune mult,
colorantul moaie cuburile si le face cleioase. Etapa de legare a compozitiei e foarte importanta. Daca
nu s-a legat, cuburile sunt ratate, devin sfarimicioase sau rigide, nu elastice cum ar trebui. Dupa
legare, se adauga citeva miini bune de malai amestecindu-se, pina se obtine o compozitie groasa. Se
lasa la fiert inca 20 - 25 min, adaugindu-se malai pina se obtine un bot atit de compact, incit cu mare
dificultate il mai poti intoarce cu melesteul. Atentie: cu cit se amesteca mai des in timpul fierberii, cu
atit e mai bine. Lasata sa fiarba neamestecata, mamaliga formeaza o crusta care opreste
evaporarea, asa ca mamaliga nu se mai intareste uniform. Pe scurt: fierberea trebuie sa dureze
peste limita rabdarii noastre, amestecind aproape continuu. Inca un amanunt extrem de important: pe
ceaun se formeaza o crusta. Trebuie evitat sa cada bucati din crusta in amestec deoarece sunt
afumate si vor da un miros de fum cuburilor. Daca s-a intimplat asa ceva, cuburile sunt ratate. Se
rastoarna mamaliga pe un fund destinat exclusiv momelilor si se fac niste turtite groase cit latura
cubului si cu diametru de aprox. 10 cm. Acestea se folosesc ca atare sau se arunca intr-un vas cu
apa fierbind si se tin 5 - 7 minute pina incep sa pluteasca intre ape. Fierberea le intareste suplimentar
si e preferabila folosirii brute. Cuburile se taie fie de acasa, fie direct pe balta. Eu le tai de acasa si le
tin separat, in pungute cu diferite arome - daca stiu ca unde merg pestele prefera vreo aroma.
Cuburile merg la crap cel mai bine cu ulei de anason - iarasi, e parerea mea, asa am avut cel mai
mare succes, dar nu e o reteta universala.

PIINEA

Folosirea painii la pescuitul pestilor pasnici nu este o noutate. Multi dintre pescari cunosc si
folosesc paine ca nada si/sau momeala in sezonul cald, in special atunci cand momelile de
origine vegetala asa zise clasice, (mamaliga, boaba de porumb) nu dau randamentul
scontat, sau sunt nepotrivite unui anumit luciu de apa. Dar sunt si destui pescari, mai ales
dintre incepatori, care nu cunosc, sau nu cunosc indeajuns de bine modalitatile in care
putem folosi aceasta materie prima ieftina, si la indemana oricui.

Oferta de pe piata este mai mult decat bogata, si intalnim varietati de paine oarecum ciudate
pentru romanul obisnuit doar cu cele trei-patru varietati prezente pana nu demult prin
brutarii.

Painea se poate folosi ca atare,(1) in combinatia unor paste, ca principal ingredient, (2) sub
forma de pesmet, (3) sau ca nada, (4).

1. Cubul de paine
Paine cea mai buna este cea coapta pe vatra , utilizand partea de jos, (cu coaja groasa). Se
taie cuburi avand latura de 12cm cu un cutit bine ascutit sau cutter. Carligul se infige prin
coaja, se rasuceste si apoi se ingroapa in partea cu miez. Este o momeala buna pentru
crap, mai ales in baltile cu fund malos, pentru ca miezul de paine tinde sa se ridice, si o data
cu el si carligul. Cea mai buna paine este cea neagra, apoi intermediara si cu cartofi. Dar
cum pe piata au aparut si alte sortimente, (de secara, cu adios de seminte de in, de boabe
de grau zdrobite, etc.) este bine sa incercam o gama cat mai diversa, De preferat fabricata
altfel decat industrial unde se folosesc tot felul de E-uri.

2. Pasta
Pentru a obtine o pasta de consistenta plastelinei, miezul trebuie framantat indelung cu
mana, adaugandu-se din cand in cand putina apa. In functie de specia de peste pe care o
vizam, se poate combina cu alte ingrediente, cum ar fi:

77
+ frunze de spanac taiate fin pentru crap, amur, (cteno);
+ miez de rosie pasat pentru crap, amur;
+ galbenus de ou pentru crap, caras, platica, albitura; Atentie! Aceasta combinatie se
intareste foarte repede!
+ mamaliga pentru crap, caras, platica, lin, albitura;
+ halva pentru crap;
+ pudra din boilies pisate pentru crap, caras.

Putem adauga dupa inspiratie sau stiinta diferiti coloranti, arome, (anason, miere, vanilie),
indulcitori.

3. Pesmetul, (painea uscata)

Pesmetul se utilizeaza ca ingredient in alcatuirea unor nade sub forma de pudra. Intra in
componenta nadelor pentru ciprinide, (combinat cu diferite fainuri vegetale si animale), sau
la prepararea de boilies.
Din feliile de paine uscata se modeleaza sfere de dimensiunea 510 mm, pe care le gaurim
ca pe boilies. Dupa ce le atasam de carlig, le acoperim cu pasta. Se obtine astfel o momeala
asemanatoare cu pop-ups-urile.

4. Nada
Se taie o paine neagra sau graham in doua, si se pune la inmuiat in apa cam o ora. Se
stoarce bine, si se da prin sita de malai. Ceea ce rezulta se amesteca cu srot de floarea
soarelui, mamaliga, halva, boabe de porumb si de grau, de canepa, etc. intrand in
compozitia nadei pentru ciprinide

BOILES

Lumea boiliesului partea I a

Avand in vedere ca acest site nu este vizitat numai de pescari de valoare, experimentati din
Romania, pe care probabil articolele urmatoare-i vor plictisi, as vrea sa vin in ajutorul celor
ce fac primii pasi in lumea boiliesului, oferindu-le informatii asupra compozitiei, modului de
preparare, retetelor si multor particularitati ale acestei momeli spectaculoase.
La fel ca multe alte noutati ce au revolutionat pescuitul din zilele noastre, boiliesul isi are
originea in Anglia. Aici ca si in alte tari europene cu iesire la mare, cu exceptia pastravilor de
crescatorie, se consuma aproape exclusiv doar peste marin. Datorita poluarii mai mari din
trecut, mai scazute in prezent, rar se consuma peste de apa dulce si aproape deloc crapul,
care in schimb se pescuieste cu mare placere, mai ales exemplarele mari. Asadar in lacurile
si baltile lor crapii au putut sa ajunga la virste si dimensiuni respectabile, problema in pescuit
nefiind existenta sau inexistenta exemplarelor mari, deoarece acestea existau, ci faptul ca
pina la aparitia in zona nadita a crapilor mari momeala era ridicata de crapii de dimensiuni
mai mici. Solutia extraordinara a acestei probleme o constituie boiliesul, atit datorita
dimensiunii relativ mari ca momeala (14-25 mm.) cit si datorita duritatii. Datorita
particularitatilor sale in 80% din cazuri boiliesul ramine intact pina la aparitia crapilor mari in
zona nadita, oferind sansa capturarii acestora. In compozitia boiliesului intra diferite
materiale uscate, fainuri, prafuri, lianti, coloranti, materiale lichide, arome, indulcitori,
aminoacizi, vitamine, etc. Din aceste componente se framinta o pasta de consistenta
plastelinei, apoi se formeaza bilele de 14-25 mm. Diametru, care prin fierbere ulterioara duc
la obtinerea produsului final - boiliesul.
Pescuitul la boilies pe linga momeala speciala necesita lansete, mulinete, accesorii, monturi
speciale, toate acestea formind un tot unitar ce determina complexitatea si frumusetea
acestui mod de pescuit concretizata prin cresterea mare an de an a numarului pescarilor din
aceasta tabara. Urmind modelul englezesc sau european cred ca este necesara si in
Romania o uniune, o conlucrare, o colaborare a celor din aceasta tabara in scopul
dezvoltarii acestui mod de pescuit si in scopul experimentarii de catre cit mai multi dintre noi
a satisfactiilor si bucuriilor oferite de capturarea unui crap mare. Cred de asemenea ca cel

78
mai important lucru in Romania , privind viitorul pescuitului la crap, este realizarea unei
trnsformari majore in mentalitatea marii majoritati a
pescarilor, schimbari care sa aiba drept scop
existenta a cit mai multi crapi mari in baltile
noastre. Acest tel il putem atinge doar eliberind
crapii mari capturati, raminind ca pozele realizate
sa fie obiectul mindriei sisatisfactiei noastre.
Referitor la exemplarele mai mici capturate,
provenite din populari anuale, depinde de
ideologia si mentalitatea fiecaruia dintre noi unde
trage linia ce va delimita cantitatea de peste
retinuta, eliberind restul capturilor si dind
posibilitatea acestora sa creasca si probabil sa
ofere in viitor satisfactii altor pescari.
Marea mea pasiune pentru acest mod de pescuit are doua cauze, prima fiind atractia pentru
crapii mari iar a doua ar fi mentalitatea legata de pescuitul la boilies. Sa incepem cu prima
cauza, cu mentalitatea specifica care se concretizeaza prin respectul ce trebuie acordat
fiecarui peste prins, tratarea si manipularea cu grija a crapului si in final eliberarea lui
nevatamat inapoi in mediul de viata, fapt ce reprezinta caracteristica de baza a pescuitului la
boilies si anume "Prinde si Elibereaza sau Catch&Release".
Credeti-ma ca eliberarea unui crap va va oferi cel putin tot
atita satisfactie si bucurie cit va oferit capturarea lui. A doua
cauza a fost dorinta mea dintotdeauna de a captura crapi
mari, iar speranta concretizarii acestui vis am vazut-o in
pescuitul cu boilies.
Totusi nu a fost chiar atit de simplu pe cit credeam si ani
buni au trecut fara rezultate, continuind sa am capturi in
continuare doar la porumb, dar nu am renuntat si
perseverenta a inceput sa dea rezultatele mult asteptate.
Probabil ca perioada mai lunga fara rezultate se datoreaza
si faptului ca in zona de V si NV a tarii, unde pescuiesc,
aproape nimeni nu pescuieste cu boilies iar pestii nu cunosc
deloc aceasta momeala, fiind mult mai greu sa-i obisnuiesti.
M-ar bucura mult daca as vedea din partea pescarilor
cunoscuti de crap ai Romaniei si din partea publicatiilor de specialitate o incercare macar de
mediatizare a unei mentalitati sanatoase a pescuitului la crap astfel incit incepatorii sa
porneasca din start cu o ideologie si mentalitate corecta ce va duce in timp la cresterea
numarului de crapi mari din apele noastre , recompensindu-ne apoi prin mult mai multe
satisfactii si bucurii obtinute. Aceasta ar insemna ca pescar fiind sa eliberezi crapul prins
indiferent daca regulile baltii respective impun sau nu acest lucru, dar momentan cu parere
de rau pot spune ca nu se intimpla asa ceva (cel putin in partea aceasta a tarii).
Cei care au pornit deja pe drumul presarat de satisfactii, bucurii dar si esecuri al pescuitului
la crap sint constienti de marea varietate a ofertei de ingrediente ce intra in compozitia
boiliesurilor cit si de oferta bogata de boiliesuri gata facute (ready made) a multor firme,
dintre care unele consacrate deja.
Fiecare dintre voi care devine adept al pescuitului la crap cu boilies va parcurge obligatoriu
anumiti pasi de la folosirea boiliesurilor gata facute pina la stadiul in care-si va face propriile
boiliesuri, alcatuindu-si propriile compozitii, propriile retete.
Ca incepator in tabara pescarilor cu boilies puteti alege dintr-o mare varietate de boiliesuri
gata facute, ceea ce va va ajuta sa nu va pierdeti pentru inceput in amanunte. In plus, la
inceput cumpararea de boiliesuri gata facute va va ajuta sa petreceti mai mult timp pe balta
si nu in bucatarie. Cu toate acestea, cu timpul, experienta acumulata, dorinta de a prinde
crapi mari si de a acumula in continuare mai multa informatie, va vor determina sa incercati
sa va faceti propriile boiliesuri si credeti-ma capturarea unui crap capital cu boilies facut de
voi va va dubla satisfactia avuta.
Secretul unui pescuit reusit, cu satisfactii multe este in primul rind folosirea unor boiliesuri de
calitate. Despre aceste "boiliesuri bune" fiecare are parerea lui personala si toti considera
boiliesurile facute de ei ca fiind cele mai bune. Pentru a ajunge acolo incit nu numai sa
ginditi acest lucru ci intradevar sa fie asa este necesar sa cunoasteti foarte bine

79
ingredientele boiliesurilor, materialele de baza, aromele, multitudinea de ingredienti
secundari dar cu o mare influenta supra calitatii. Marea majoritate a acestor ingrediente erau
accesibile pina nu demult doar in stainatate, dar in momentul de fata se gasesc intr-o foarte
bogata oferta si in magazinele din Romania.
Nu vreau sa ma intelegeti gresit, nu vreau sa spun ca puteti prinde crap mare doar cu
boiliesuri facute de voi, dimpotriva pe piata se gasesc boiliesuri gata facute de foarte, foarte
buna calitate ale unor firme deja consacrate cum ar fi richworth, nutrabaits, pelzer baits,
nash, etc. insa din pacate acestea au preturi destul de piperate. Parerea mea este ca decit
sa pescuiti cu boilisuri ieftine, de calitate incerta mai bine cu acei bani va faceti propriile
boiliesuri.
Articolele urmatoare le-am conceput in sprijinul acelora care vor sa experimenteze bucuriile
aduse de propriile boiliesuri, de aceea voi incerca sa va ajut sa intelegeti calea de a alcatui o
foarte buna compozitie si calitate a boiliesurilor facute de voi.
Pentru aceasta va trebui sa va familiarizati cu tot ceea ce intra in compozitia boiliesului,
putind clasifica pentru inceput aceste componente in felul urmator:
boilie mixuri gata facute (ready mix) incluzind aici si mai noi aparutele mixuri pentru boilies
flotant (pop-up mix, mix flottant)
ingrediente de baza
atractanti (attractors)
atractanti de concentratie mare (high concentrate attractors)
natural fish attractors
vietati acvatice uscate (dried aquatic animals)
coloranti (colorants)
indulcitori (sweetner)
stimulatori de apetit (apetite stimulators)
condimente concentrate (concentrated spices)
arome
uleiuri (oils)
boostere pentru nada si pentru momeala (bait booster ; boilie booster)
dip-uri pentru boilie
spray-uri activatoare
paste folosite pentru momeala (pates; teig)
peleturi (pellet)
seminte (particles)
Pentru inceput sa vedem o explicatie sumara a fiecarei componente urmind ca in articolele
urmatoare sa intram in detalii pentru fiecare component sau
ingredient.
Boilie mixuri gata facute sunt amestecuri bine alese, bine
gindite si bine proportionate intre ingredientele uscate din
compozitia boiliesurilor, putind fi folosite in starea in care le-
ati cumparat sau putind adauga si alte ingrediente dar cu
masura. O noua generatie a mixurilor sint cele pentru
boiliesuri flotante (pop-up mix).
Ingredientele de baza ale boiliesurilor le putem gasi in
momentul de fata intr-o foarte mare varietate dar le putem
clasifica in trei categorii: ingrediente de origine animala,
ingrediente de origine vegetala si seminte. Aceste fainuri si
ingrediente uscate va vor ajuta sa obtineti boiliesuri de buna
calitate oferind posibilitatea ca prin combinarea lor sa alcatuiti
propriile voastre mixuri, retete sau sa schimbati compozitia
mixurilor cumparate de gata.
Atractanti - marea majoritate se prezinta sub forma de lichide viscoase obtinute din
amestecul bine controlat, proportionat si stabil dintre stimulatori de apetit, uleiuri, aminoacizi,
vitamine,etc.
Atractanti concentrati - sunt concentrate sub forma de praf obtinute din substante naturale
bogate in aminoacizi si vitamine.
Natural fish attractor se obtine din hrana naturala, obisnuita in mediu natural al pestilor si
se prezinta ca extracte sub forma de praf ce vor diminua banuielile crapilor si le vor trezi
curiozitatea pentru boilies.

80
Vietati acvatice in stare uscata se prezinta sub forma de praf si rezulta prin macinarea fina
a diferitelor vietati din mediu acvatic natural fiind bine cunoscute de catre crapi si cu o
concentratie mare de vitamine si saruri minerale.
Coloranti au rolul de a da culoarea dorita de catre voi boiliesurilor si se pot prezenta sub
forma de praf sau in forma lichida, sint foarte intensive si pentru o buna omogenizare se
recomanda dozarea lor in amestecul de oua folosit sau in ingredientele lichide si nu in mixul
uscat.
Indulcitori au rolul de a indulci amestecul de baza. Folosirea indulcitorilor corespunzatori
are o foarte mare importantain fabricarea boiliesurilor si se pot folosi indiferent daca doriti sa
faceti boiliesuri cu izuri, arome dulci sau boiliesuri puturoase sau boiliesuri cu condimente.
Stimulatori de apetit se prezinta in general sub forma de prafuri si reusesc sa faca
irezistibila pentru crapi momeala noastra.
Concentrate de condimente sunt concentrate foarte puternice ale diferitelor condimente si
se prezinta in general sub forma de prafuri.
Arome sunt ingrediente de importanta majora in fabricarea boiliesurilor de calitate, bune. Se
caracterizeaza printr-o combinatie perfecta de gust,iz si miros, de obicei sint viscoase si de o
concentratie foarte mare. Se raspindesc foarte bine in apa trezind intotdeauna interesul
pestilor.
Uleiurile sunt ingrediente care sporesc considerabil capacitatea de atractie a momelii, ajuta
la gasirea boiliesului de catre crapi si contribuie la retinerea lor in jurul zonei nadite.
Essential oil concentrate de arome dizolvate in uleiuri. Se folosesc in cantitati foarte mici
dar au importanta majora in calitatea boiliesului.
Boostere pentru momeala sunt ingrediente de adaos lichide la boiliesuri, pelete, seminte
foarte puternice. Puteti imbiba in ele sau puteti doar stropi cu ele boiliesurile, peletele,
semintele, alunele, etc. cu care naditi avind in vedere ca semintele fierte au mare capacitate
de absortie.
Boostere pentru boiliesuri sunt boostere concepute pentru boiliesurile cu care pescuiti,
hiperconcentrate, ce vor elimina aroma pe parcursul a cel putin 12 ore de pescuit.
Bait enhancer se prezinta sub forma lichida si se diferentiaza de boostere prin concentratia
mult mai mare de zahar, prin viscozitate mai mare. Poate fi folosit in orice sezon.
Dip-uri se prezinta sub forma de lichide foarte viscoase. Ingredientele sale uleioase si cele
dizolvabile in apa vor garanta succesul folosirii lor. Se da o baie in acest lichid boiliesului
care in cel mai scurt timp va trezi interesul crapilor.
Spray-urile reprezinta o solutie simpla, rapida si eficienta de a aromatiza boiliesul, fiind
recomandate mai ales in sezonul rece.
Pastele pentru cirlig pot fi folosite individual formind momeala sau le puteti folosi pentru a
imbraca intr-o camasa exterioara boiliesul. Au capacitatea de a se dizolva progresiv in apa
astfel incit mentin timp indelungat efectul atragator.
Pelete sunt folosite ca furaj si medicament in bazele piscicole, in crescatorii, avind un
continut ridicat de proteine,faina de peste,prezentindu-se sub forma de particule de diferite
granulatii.
Seminte diferitele seminte cu continut ridicat de uleiuri pot fi folosite cu succes crude sau
verzi, fierte, prajite atit in prenadirea locului de pescuit cit si prin utilizarea lor la fabricarea
boiliesurilor in stare macinata sau semintele foarte mici se pot folosi si intregi.
Cojocaru Daniel

Lumea boiliesului, partea a II-a

81
Dupa ce am trecut de pasul unei analize generale a multimii de ingrediente folosite la
prepararea propriilor boiliesuri si am vazut marea diversitate a acestora, sa trecem la un
studiu mai amanuntit a fiecareie dintre ele.
Sa incepem deci cu mixurile pentru boilies gata pregatite (ready mix) pe care acum le puteti
gasi aproape la toate magazinele bune din tara. Dupa cum spuneam aceste mixuri sint
amestecuri bine proportionate, bine gindite, compuse din ingrediente de foarte buna calitate.
Avantajul acestor mixuri este pregatirea mult mai usoara a propriilor boiliesuri, nemaifiind
necesara alcatuirea amestecului de ingrediente de baza uscate ci doar adaugarea la mixul
gata pregatit a ingredientelor lichide, a oualor, formarea pastei si in final a boiliesurilor.
Ready mix-urile le puteti folosi asa cum le-ati cumparat sau puteti sa adaugati la ele si alte
ingrediente uscate pe care le doriti insa cu atentie la cantitati spre a nu schimba radical
specificul mixului. In continuare sa aruncam o privire asupra principalelor mixuri pe care
puteti sa le cumparati gata preparate.
Carp's mix sunt amestecuri asa zis multilaterale si anume prin folosirea lor puteti sa
pregatiti orice tip de boiliesuri, cu un adaos de ingrediente lichide, arome sau ingrediente
uscate dorite de voi, dupa propriile voastre retete. De exemplu puteti pregati boiliesuri
condimentate prin adaugarea la mixul de baza a unor condimente sub forma de prafuri cum
ar fi Strong garlic sau Mega clove, sau prin adaugarea la mixul de baza a unor a unor arome
lichide condimentate cum ar fi Indian spice sau Mistery spice. Daca doriti sa obtineti
boiliesuri cu aroma de peste, adaugati mixului de baza anumite fainuri de peste cum ar fi
Fish meal sau White fish meal sau arome lichide cum ar fi Japanese squid sau Fish and fish.
Pentru a obtine boiliesuri cu aroma de fructe adaugati mixului una sau citeva din
multitudinea de arome lichide existente pe piata cum ar fi Ripe strawberry sau Sweet
banana sau Multifruit, etc. Puteti folosi si alte arome dupa bunul vostru plac ( scopex, dark
chocolate, si multe, multe altele), cu mentiunea de a avea grija sa respectati dozajul indicat
de producator. Aceste mixurui le puteti folosi si in amestec cu
ale mixuri pina la o proportie de amestec de 50%. Continutul
de proteina al acestor mixuri este de cca. 50%.
Bird food mix sunt amestecuri ce contin in procent destul de
mare diferite seminte pentru pasari. Mixurile sint alcatuite din
praf de oua sau de albus de ou, diferite fainuri, seminte
macinate, vitamine, saruri minerale,etc. Sint ideale si pentru
pregatirea boiliesurilor in a caror compozitie intra si diferite
seminte marunte de pasari, nemacinate. Avantajul existentei in
boilies a acestor seminte este mai buna dispersare in apa a celorlalte ingrediente folosite in
reteta. Ca mix poate fi folosit, ca si carp's mixul , pentru prepararea oricarui tip de boiliesuri.
Puteti sa-l folositi ca amestec individual, in starea in care se comercializeaza , insa in acest
caz pasta de boilies trebuie lasata de consistenta putin mai moale pentru a putea rula cu
usurinta boiliesurile, sau se poate folosi in amestec cu un alt tip de mix in proportie de 50%.
Continutul de proteina este de cca. 35%. Avantajul acestui mix este si faptul ca este usor
digerabil de catre pesti, fiind recomandat in cazul apelor ajunse la temperaturi mai ridicate
cind pestii sint deja activi, dar se poate folosi cu rezultate bune si in apele mai reci unde
efectul celorlalte ingrediente va fi amplificat prin folosirea acestui tip de mix.
Robin Red Bird Food Mix este un amestec ce se aseamana foarte mult cu Bird Food mix
cu diferenta ca contine in plus ingredientul Robin Red Concentrate, un adaos de o mare
popularitate, care era folosit mai ales de crescatorii de pasari ornamentale pentru
imbunatatirea coloritului penajului. Datorita continutului ridicat de condimente,
vitamine,saruri minerale, aminoacizi, acest ingredient este folosit cu mare succes si in
pescuitul crapului, fiind utilizat mai ales in cazul prenadirii intensive. Ca mix poate fi folosit
individual dar are efect mai mare folosit in amestec de 50% cu Multi spices mix sau cu Fish
meal mix sau cu Multifruits mix. Puterea atractiva puteti sa o imbunatatiti prin adaugarea la o
jumatate de kilogram mix a doua lingurite de Appetite Stimulator. Continutul de proteine este
de cca. 50%.
Multifruits mix sunt amestecuri cu continut ridicat de proteine animale si vegetale cu o
aromatizare puternica si atragatoare de fructe. Se poate folosi individual cu succes pentru
pregatirea boiliesurilor cu care veti pescui ca momeala, sau in amestec cu alte mixuri (50%)
pentru prepararea boiliesurilor cu care naditi. Parerea specialistilor este sa nu fie folosite
individual pentru boiliesurile cu care naditi (numai in amestec 50%) deoarece sint foarte
concentrate. In sezonul de vara se poate folosi cu rezultate foarte bune pentru prepararea

82
boiliesurilor de nadit, in amestec de 50% cu Fish meal mix sau cu Bird food mix. Poate fi
folosit si fara adaos suplimentar de aroma. Continutul de proteina este de cca. 40%.
Fish meal mix este un amestec intre diferite tipuri de fainuri de peste special alese, de
foarte buna calitate, cu o capacitate ridicata de atractie, fiind puternic aromatizat cu arome
naturale. Este un amestec usor digerabil, efectul de atractie putind sa-l mariti prin adaugarea
la o jumatate de kilogram mix a doua linguri de Appetite Stimulator Fish sau Attractant
Crustacean. Continutul de proteina este de cca. 40%.
Multispices mix sunt amestecuri de ingrediente uscate de baza de calitate ridicata, a caror
efect de atractie a fost amplificat prin introducerea in mix a unor condimente speciale
considerate irezistibile pentru crapi. In pregatirea boiliesurilor se poate folosi individual sau
puteti sa-l folositi in amestec cu 30% Fish Meal mix si 30% Bird Food mix. Puteti de
asemenea sa-i mariti puterea de atractie prin adaugarea la o jumatate de kilogram mix a una
lingurita Liver Powder, 5 ml. Indian Spices si 15 ml. Attractant Natural. Este usor digerabil
dar puteti sa-i intensificati aceasta proprietate prin adaugarea la o jumatate kilogram mix a
doua lingurite de Appetite Stimulator Spice. Continutul de proteine este de cca. 40%.
High Energy mix sunt amestecuri de ingrediente de baza foarte bune cu continut de hidrati
de carbon de calitate (ex. slow sugar) si un continut ridicat de vitamine si praf de oua. Este
foarte usor digerabil. Se poate folosi cu succes in cazul necesitatii prenadirilor intensive pe
ape de intindere mare sau pe ape bogate in peste unde trebuie sa naditi mult pentru a tine
pestele pe loc. Acest mix puteti sa-l folositi individual sau in amestec de 50% cu orice alt
mix, putind prepara orice tip de boilies. Continutul de proteina este de cca. 20%.
Protein 60% mix sunt amestecuri cu continut de ingrediente provenite din produse lactate
cum ar fi caseina, lactalbumina, lapte praf, etc. Pot fi folosite cu mare succes in cazul in care
aveti nevoie de o momeala cu continut ridicat de proteine, cu nivel nutritiv ridicat (HNV - high
nutritive value). Este ideal pentru obtinerea boiliesurilor ce le veti folosi drept momeala mai
ales in sezonul in care pestii sint mai putin activi. Poate fi folosit individual sau in amestec de
50% cu alt tip de mix, pentru prepararea oricarui tip de boiliesuri. Continutul de proteine este
de cca. 60%.
Nut mix este un mix cu puternica aromatizare de alune, care poate fi folosit individual sau in
amestec cu 30% High Energy mix, oferind o solutie foarte buna pentru pescuitul de toamna
tirzie. Este foarte usor digerabil si puteti sa-i mariti atractivitatea prin adaugarea citorva
picaturi de Essential Oil of Cinnamont sau Essencial Oil of Amandet ( cam o picatura la doua
oua). In cazul prepararii boiliesurilor dulci adaugati 4 ml.Scopex plus, Vanillia cream si 3-4
ml. Mega Sweetner sau o lingurita Sucre Natural Intense. Continutul de proteine este de
cca. 30%.
Seed mix este un mix foarte bun pentru pregatirea boiliesurilor ce contin seminte pentru
pasari intregi. Este foarte usor de format ca pasta, este usor de rulat pe boilieroller . poate fi
folosit la prepararea oricarui tip de boiliesuri. Asadar puteti face boiliesuri de fructe prin
amestecarea mixului cu Multifruitsmix si adaugarea a Appetite stimulator fruits si arome ca
Ripe strawberry , sweet banana, Mega tutti-fruti, etc. Pentru a obtine boiliesuri cu
condimente amestecati mixul cu Multi spices mix sau Robin Red bird food mix, Appetit
stimulator spices si arome ca Indian spices,Tandoori spices, Mystery spices. Pentru
boiliesuri de peste amestecati mixul cu Fish Meal mix, Appetite stimulator fish si arome ca
Japanese squid,Fish&Fish,etc. Continutul de proteine este de cca. 30%.
Ready scopex mix este un mix care contine pe linga ingredientele de baza si aroma,
indulcitor si colorant. Ca sa obtineti boiliesuri bune calitativ trebuie doar sa amestecati acest
mix cu 8-10 oua la un kilogram mix.
Ready strawberry mix este identic cu Ready scopex mix cu diferenta ca este alta aroma.
Flottant mix este un mix folosit in obtinerea de boiliesuri flotante, pop-up. Are un continut
ridicat de proteine animale si vegetale. Poate fi folosit individual sau in amestec cu 30-50%
alte mixuri. Nu se poate folosi in amestec cu Bird Food mix. Datorita granulozitatii mari a
acestuia apa va patrunde usor si repede in boilies si acesta isi va pierde proprietatea de
flotabilitate. Puteti sa-l amestecati cu adaosuri cum ar fi Liver Powder, Soluble Fish Protein
Extract, Essential oil, Sweetner,etc. dar cantitatea data de producator ar fi bine sa o dublati
deoarece la introducerea boiliesurilor in cuptorul cu microunde (proces specific obtinerii
boiliesurilor pop-up) adaosurile isi pierd din eficacitate. Boiliesurile facute din acest mix le
tineti 1,5 minute in cuptorul cu microunde si veti obtine pop-up-uri ce-si vor mentine
proprietatea mai mult de 12 ore.

83
Easy pop mix jaune/rouge/neutre - sint mixuri asemanatoare cu Flottant mix dar
boiliesurile obtinute nu trebuie in final puse in cuptorul cu microunde si boiliesurile obtinute
din acest mix nu-si pierd culoarea dupa un anumit timp.
Marea varietate a ingredientelor de baza ale
boiliesurilor putem sa o clasificam in trei categorii
principale: ingrediente de origine animala, de
origine vegetala si seminte. Caracteristica de baza
si punctul comun al acestor categorii de
ingrediente este calitatea lor ridicata. Toate aceste
fainuri va dau posibilitatea sa realizati boiliesuri
dupa propriile voastre retete sau sa modificati
dupa bunul vostru plac compozitia mixurilor gata
facute cumparate din magazin. Cu ajutorul acestor
ingrediente de baza puteti modifica consistenta
boiliesurilor, calitatea acestora, astfel incit sa
obtineti acele boiliesuri care credeti ca sint cele
mai eficiente.
Fish meal faina de peste este un ingredient recomandat la pregatirea boiliesurilor cu aroma
de peste. Este o faina foarte bogata in uleiuri de peste, motiv pentru care se foloseste mai
ales la boiliesuri cu care veti pescui in sezonul cald, uleiurile dezvoltindu-si adevarata putere
de atractie in apele mai calde. Este o faina de culoare inchisa cu un continut de proteina de
40-50%. Procentul recomandat in amestec este de 10-30%.
White fish meal faina alba de peste este folosita in special la pregatirea boiliesurilor cu
aroma de peste dar se recomanda utilizarea ei pentru orice tip de boiliesuri ( de fructe, cu
condimente,etc.). Are o culoare mai deschisa decit precedenta si un continut mai scazut de
uleiuri , asadar poate fi folosita fara probleme atit pe ape reci cit si pe ape calde. Este un
ingredient usor digerabil cu un continut de proteina de 55-60%. Procentul recomandat in
amestec este de 20-40%.
Monster fish meal - aceasta faina de peste este intr-adevar un ingredient de mare calitate
fiind bogata in uleiuri de peste, aminoacizi, vitamine, minerale, etc. poate fi folosita in
amestec pentru orice tip de boiliesuri, fiind un produs natural cu mare capacitate de atractie
mai ales pentru pestii mari. Cu ajutorul acestei faini puteti prepara boiliesuri de o compozitie
asemanatoare cu hrana naturala din mediul acvatic. Continutul de proteina este de cca.60%.
procentul indicat in amestec este de 30-40%.
Pellets meal fainurile de pelleturi sint indicate la prepararea boiliesurilor cu aroma de peste
si in cazul in care urmarim obtinerea unor momeli 100% naturale. Continutul de proteine
este de cca. 30%. Procentul indicat in amestec este de 20-30%.
Pellets power este o faina compusa din micropellete foarte, foarte marunte ce poate fi
folosita pentru prepararea oricarui tip de boiliesuri, recomandata in special in cazul
boiliesurilor bird food in compozitia carora intra si seminte mici intregi. Continutul de proteine
este de cca. 35%. Procentul recomandat in amestec este de 20-25%.
CSL meal este o faina care contine si componenti fermentati, fainuri speciale de porumb
puternic aromatizate (asemanatoare cu boabele de porumb fierte si ajunse la fermentatie
dupa 2-3 zile de la fierbere) Se recomanda in special pentru prepararea boiliesurilor folosite
la o prenadire in amestec cu porumb boabe fiert. Datorita faptului ca este usor digerabila se
poate deci folosi fara probleme si in cantitati mai mari pentru prenadirea intensiva. Continutul
de proteine este de cca. 30%. Procentul indicat in amestec este de 30-40%.
Caseine aceasta faina este ingredientul de baza al boiliesurilor HNV (high nutritive values).
Fiind un ingredient mai greu va concura la cresterea greutatii boiliesului si in acelasi timp
mareste duritatea boiliesului mai ales in amestec cu egg albumin. Continutul de proteine
este de cca. 98%. Procentul recomandat in amestec este de 10-30%.
Sodium caseinate este un ingredient obtinut din produse lactate, care are proprietatea de a
fi 100%solubil in apa. Este o faina foarte usoara folosita in special la pregatirea boiliesurilor
pop-up. Continutul proteinic este de cca. 95%. Procentul recomandat in amestec este de 10-
20%.

84
Calcium caseinate - este un ingredient aproape identic cu cel precedent cu diferenta ca
este o faina putin mai grea. Continutul proteinic este de cca. 95%. Procentul indicat in
amestec este de 10-30%.
Albumine este varianta sub forma de faina, de praf a albusului de ou. Este folosita pentru
intarirea boiliesurilor. Continut proteinic de cca. 75%. Procent indicat in amestec de 5-10%.
Lactalbumine ingredient ce contine cea de-a doua componenta de baza a laptelui,
lactalbumina. Folosita impreuna cu caseina va conduce la obtinerea unor boiliesuri foarte
bune,cu un bun echilibru aminoacidic. Continutul proteinic este de cca. 85-90%. Procentul
indicat in amestec este de 10-30%.
Laptele praf este un ingredient important a boiliesurilor cu un nivel nutritiv ridicat. Este un
bun liant in amestecul de baza. Are un gust si un iz foarte dulce, asadar se foloseste mai
ales la prepararea boiliesurilor dulci cum sint cele cu aroma de fructe. Este 100% solubila in
apa. Continutul proteinic este de cca. 30%. Procentul indicat in amestec este de 10-30%.
Praf de oua este o faina obtinuta 100% praf de oua, foarte bogata in proteine, uleiuri si
minerale. Se foloseste cu succes la pregatirea boiliesurilor HNV (high nutritive values).
Continut proteinic de 50%. Procent recomandat in amestec 10-30%.

Bird food pur este un ingredient conceput initial ca hrana pentru pasarile de apartament.
Folosirea lui in boiliesuri confera o buna repartizare si omagenizare a celorlalte ingrediente
din amestecul de baza.are efect pozitiv in procesul de digerare si poate fi folosit la
prepararea oricarui tip de boiliesuri in cazul in care dorim o duritate mai mica a acestora.
Continutul proteic este de cca. 15%. Procentul indicat in amestec este de 20-30%.
Bird seed ; Birdy mix sunt asa zisele noi tipuri de "hrana pentru pasarele" care au in
compozitie ingrediente cum ar fi oua, zahar, miere, seminte, paine, vitamine, minerale,

85
extracte naturale de uleiuri (essential oils). Sint ideale pentru boiliesuri dulci, cu arome de
fructe. Continut proteinic de 30%. Procent indicat in amestecul de baza de 30-40%.
Starsoya este o faina de soia de puritate mare, de calitate ridicata, cu continut ridicat de
uleiuri si fara componenti nedigerabili. Faptul ca este digerabila in proportie de 95% o ridica
calitativ in rindul fainurilor de natura vegetala. Se poate folosi la prepararea oricarui tip de
boiliesuri. Continutul proteinic este de 40%. Procentul indicat in amestec este de 20-60%.
Concentre soya este un concentrat special de soia ce contine si germeni de soia si seminte
fierte de soia. Poate fi utilizat pentru orice tip de boiliesuri mai ales pentru cele cu continut
ridicat de proteine. Continutul proteinic este de cca.40%. procentul indicat in amestec este
de 20-30%.
Izolat de soia este un extract 100% de soia ce contine proteinele din soia, si este foarte
bogata in aminoacizi. Continutul proteinic este de cca.90%. Procentul indicat in amestec
este de 10-20%.
Soya gras faina de soia 100% se foloseste in special in cazul in care aveti nevoie de o
cantitate mare de boiliesuri. Este bogata in uleiuri, fiind usor de prelucrat. Continutul
proteinic este de cca. 40%. Procent indicat in amestec este de 10-50%.
Tigernuts meal faina de alune 100% se foloseste cu succes pentru orice tip de boiliesuri
fiind foarte bun atractant. Continutul proteinic este de 25%. Procent indicat in amestec 10-
30%.
In completare va rog sa cititi si excelentul articol al lui Vlad Pavlovici pe care-l gasiti pe site
la rubrica Articole.

Lumea boiliesului, partea a III-a,

atractanti, extracte naturale,coloranti

Atractanti
Marea majoritate se prezinta sub forma de lichide viscoase sau prafuri concentrate, obtinute
din amestecul bine controlat, proportionat si stabil dintre stimulatori de apetit, uleiuri,
aminoacizi, vitamine,etc. Aceste produse sporesc atractia boiliesurilor, ajuta la punerea in
valoare a aromelor din compozitie, fiind nelipsite in majoritatea retetelor de boilies..

Exista o mare varietate de atractanti produsi de diferite firme. Unii atractanti au devenit
foarte cunoscuti fiind folositi in majoritatea retetelor de boilies, cum ar fi :
Robin Red - un adaos de o mare popularitate, care era folosit mai ales de crescatorii de
pasari ornamentale pentru imbunatatirea coloritului penajului. Datorita continutului ridicat de
condimente (ardei rosu, piper rosu), vitamine,saruri minerale, aminoacizi, acest ingredient
este folosit cu mare succes si in pescuitul crapului, dozajul recomandat fiind de 50 grame la
fiecare jumatate de kilogram amestec de baza.

Kelp Powder (pudra de varec) - este o pudra obtinuta din alge brune marine (denumite
varec) folosita ca ingrasamint pentru terenurile nisipoase sau la fabricarea sodiului. Este un

86
aditiv foarte bogat in vitamine, minerale dozajul recomandat fiind de maxim 50 grame la
fiecare jumatate de kilogram de amestec de baza.

Dried Seaweed (alge uscate) - este un aditiv sub forma de praf obtinut din alge uscate si
apoi macinate. Poate fi folosit individual sau in amestec 50/50 cu Kelp powder. Este bogat in
vitamine, minerale si aminoacizi, dozajul recomandat fiind intre 10gr. Si maxim 50 grame la
fiecare jumatate de kilogram amestec de baza.

Vietati acvatice in stare uscata (dried daphnies , dried gammarus) se prezinta sub forma
de praf si rezulta prin macinarea fina a diferitelor vietati din mediu acvatic natural, uscate
(larve de tintari, etc.) fiind bine cunoscute de catre crapi si cu o concentratie mare de
vitamine si saruri minerale.
Atractantii lichizi sint in general ingrediente viscoase cu un continut bogat de uleiuri
speciale, extracte de natura animala, aminoacizi,si vitamine. Sint foarte eficienti datorita
mesajului pe care-l transmit in mediul acvatic pestilor, indicind locul in care acestia gasesc
hrana. Se pot folosi la prepararea oricarui tip de boiliesuri, fiind ingrediente 100% naturale,
aminoacizii raminind activ in boiliesuri si dupa fierberea acestora. Cantitatea folosita poate
varia de la 5ml.- 30ml. la o jumatate de kilogram de amestec de baza uscat (mix), in functie
de concentratia atractantului.
Puteti gasi pe piata atractanti aromatizati deja (de ex : attractant strawberry - capsuni), sau
atractanti care au in compozitie ingrediente mai speciale cum ar fi extracte naturale ale unor
vietati marine, de calitate ridicata ,extracte din peste, rac,etc.( de ex. attractant crustace).
Puteti intilni atractanti foarte concentrati in aminoacizi cu influenta mare asupra calitatii
boiliesurilor ( de ex. Starmino, Nutramino, Maximino,etc.). Aminoacizii sint unele dintre cele
mai importante ingrediente ale boiliesurilor, avind o importanta mare in procesul digestiei, in
procesul asimilarii de catre organism a substantelor nutritive si nu in ultimul rind datorita
continutului bogat in vitamine (B1,B2,B6,B12,B15,A,D3,etc.). Se pot folosi la prepararea
oricarui tip de boiliesuri( de fructe, dulci, de peste, cu condimente, etc.). Se poate folosi cu
succes si ca DIP si anume pentru aceasta boiliesurile cu care veti pescui se pun, cam cu o
saptamina inainte, separat si se vor stopi cu atractant.
Nutramino - este un ingredient foarte concentrat, foarte bogat in proteine, cu gust dulceag,
cu miros puternic, ce contine extracte de splina si de ficat. Se poate utiliza la prepararea
oricarui tip de boiliesuri. Dozajul recomandat este de 20-25 ml. la fiecare jumatate de kg.
amestec de baza sau mix.
Multimino PPC - este un ingredient foarte concentrat, puternic mirositor, de culoare rosie,
ce contine extracte de splina si de ficat,bogat in aminoacizi, minerale si vitamine. Are o
valoare nutritiva mare, imbogatind substantial orice amestec pentru boiliesuri. Se poate
utiliza la prepararea oricarui tip de boiliesuri, fiind foarte eficient in cazul nadelor nutritive
folosite la o nadire pe termen lung. Dozajul recomandat este de 15-25ml. la fiecare jumatate
de kg. amestec de baza sau mix.
Liquid molasses (melasa) este un ingredient sub forma de lichid foarte viscos, negru, cu
gust si miros puternic, patrunzator.dozajul recomandat este de 10-15ml. la fiecare jumatate
de kg. amestec de baza sau mix.
87
Corn steep liquor (alcool de porumb) este un ingredient lichid cu miros persistent, ce are
o mare capacitate de atractie. Dozajul recomandat este de max.15 ml. la fiecare jumatate de
kg. amestec de baza sau mix.
Betaina HCI este un ingredient socotit a fi unul dintre cei mai importanti si mai valorosi
atractanti naturali. Este o substanta naturala ce se gaseste in cantitati foarte mici in plante,
ciuperci si in carnea pestilor. Este foarte eficient in orice amestec de baza, putind fi combinat
cu diferite arome, uleiuri esentiale,stimulatori. Dozajul recomandat este de 1-2gr. la fiecare
jumatate de kg. amestec de baza sau mix.
Extracte naturale
Acesti aditivi sint obtinuti din diferite plante , din crustacee, fiind folositi pentru imbogatirea si
imbunatatirea continutului boiliesurilor. Se utilizeaza in combinatie cu alte arome, sau se pot
folosi individual fara alta aroma.
Geen lipped mussel (scoica cu buza verde) - este un atractant sub forma de praf
concentrat obtinut dintr-o specie de scoica. Poate fi folosit la prepararea oricarui tip de
boiliesuri dar se foloseste mai mult la boiliesurile pe baza de faina de peste. Dozajul
recomandat este de1-2 grame la fiecare jumatate de kilogram de amestec de baza dar
acesta poate fi marit daca se doreste obtinerea de boiliesuri cu putere de atractie mai mare,
pina la maxim 12 grame.
Liver Powder (pudra de ficat) - este un ingredient sub forma de praf, 100% natural foarte
bogat in aminoacizi, minerale si vitamine. In apa este 100% solubil, se poatet folosi la
prepararea oricarui tip de boiliesuri( de fructe, dulci, de peste, cu condimente, etc.). folosirea
acestui ingredient este foarte indicata mai ales pentru boiliesurile ce le veti folosi ca
momeala si pentru boiliesurile pop-up, deoarece este un produs rezistent la fierbere. Folosit
in combinatie cu unii atractanti lichizi va conduce la obtinerea unor boiliesuri foarte bune, cu
o mare putere de atractie, deoarece la inceput se va pune in valoare capacitatea de atractie
a atractantului lichid si abia peste citeva ore cind o parte a acestuia s-a dizolvat deja in apa,
va intra in actiune atractia Liver Powder-ului. Dozajul indicat este de 5-10 grame la kg.
amestec de baza sau mix.

Mixed fish (esente de peste) - este un aditiv obtinut din amestecul diferitelor fainuri de
peste (cod, macrou,etc.). se foloseste la prepararea boiliesurilor pe baza de fainuri de peste,
dozajul recomandat fiind de 4 grame la fiecare jumatate de kilogram de amestec de baza.
Shrimp (crevete) si lobster (homar) - sint extracte din creveti respectiv din homar folosite
mai ales la pregatirea boiliesurilor pe baza de fainuri de peste, dar se pot folosi si in alte
amestecuri de baza.
High concentrate attractors - atractanti de concentratie mare, sunt concentrate sub
forma de praf obtinute din substante naturale bogate in aminoacizi si vitamine, avind in plus
in compozitie o serie de indulcitori. Folosirea acestor ingrediente este ideala mai ales in
cazul in care vreti sa mentineti activa puterea de atractie a momelii in apa pe o perioada mai
lunga de timp. In cazul folosirii numai a atractantilor lichizi, actiunea de atractie a acestora
este rapida si intensiva dar dureaza o perioada relativ scurta de timp. Se pot folosi in cazul
oricarui tip de boilies, avind un efect foarte bun mai ales in cazul boiliesurilor pop-up,
deoarece marea majoritate a aromelor clasice lichide se pierd in parte prin pregatirea
acestor boiliesuri in cuptorul cu microunde (swe evapora partial). Ingredientele sub forma de
praf nu se vor evapora iar aromele vor incepe a se dispersa doar cind boiliesul va fi in apa.
Dozajul indicat este de 2-4 lingurite la kg. amestec.
Coloranti
Au rolul de a da culoarea dorita de catre voi boiliesurilor si se pot prezenta sub forma de praf
sau in forma lichida, sint foarte intensive si pentru o buna omogenizare se recomanda
dozarea lor in amestecul de oua folosit sau in ingredientele lichide. In mixul uscat se pot
doza doar colorantii sub forma de praf.
La utilizarea acestor coloranti se recomanda sa aveti in vedere unele aspecte. Daca doriti ca
momeala de linga carlig sa se evidentieze fata de restul patului de nada, in cazul in care

88
folositi pentru nadit boiliesuri de culoare deschisa (obtinute din mixuri bogate in fainuri
deschise) se recomanda folosirea ca momeala a unor boiliesuri mai inchise iar in cazul in
care folositi pentru nadit boiliesuri de culoare inchisa (obtinute din mixuri bogate in fainuri
inchise cum ar fi faina de peste) se recomanda folosirea ca momeala a unor boiliesuri mai
deschise. In cazul in care folositi ca momeala boiliesuri in doua culori puteti fi siguri ca una
dintre cele doua culori va fi in contrast cu culoarea fundului, a substratului baltii respective
sau cu patul de nada.
Veti intilni doua categorii de coloranti : prima categorie sint coloranti solubili in apa care se
vor pierde intr-o oarecare masura la fierbere sau cind momeala sta o perioada mai lunga in
apa, iar a doua categorie sint coloranti insolubili in apa care dupa fierbere sau un timp
indelungat in apa nu-si vor pierde din culoare.
Alegerea culorii are o mare importanta si in functie de sezonul in care pescuiti. Primavara
timpuriu, cind pestii sint mai prevazatori, este recomandat sa nu folositi culori stridente sau
care sint in contarst foarte mare cu fundul baltii. In perioada verii chiar este recomandata
folosirea unor culori ce sint in contrast cu culoarea fundului baltii.
Boilies de casa
Numarul pescarilor de crap autohtoni interesati de folosirea boilies este din ce in ce mai
mare. Avantajele oferite de aceasta momeala fiarta (sa-i spunem mofi in romana, pentru a
pastra semnificatia acronimului englezesc) sunt indiscutabile:
selectivitate in ceea ce priveste dimensiunile capturilor
timp indelungat de actiune
actioneaza si ca nada
permit nadiri intense de pe mal
In comert se gasesc sub cele mai diverse arome, produse de firme consacrate sau mai putin
consacrate. Din pacate preturile sunt mai mult decit prohibitive si, ceea ce este mai
important, nu intotdeauna au prospetimea necesara unei partide reusite.
Si ceea ce este si mai important, ele nu sunt intotdeauna adaptate locului si anotimpului in
care pescuim.

Incercind sa trec peste aceste dezavantaje, am incercat in timp diverse retete, dorind sa
obtin, cu un pret convenabil, atit cantitatea necesara unor partide de 2-3 zile de pescuit cit si
calitatea care sa-mi garanteze capturile asteptate.
Astfel, pe o apa bogata in vegetatie si unde gasesc des cochilii goale de melcisori, scoici,
etc folosesc 1/4 malai, 1/4 lapte praf, 1/4 gris si 1/4 concentrat de fainuri. La acestea adauc
150-200 g de zahar nerafinat si 2 pumni de canepa prajita si macinata. 4 oua batute bine, in
care amestec prafurile de mai sus, pe care le cern bine, intotdeauna, cu o sita.
Acum, daca in apa respectiva am gasit raci, sau am prins raci, sau stiu ca sint raci, fie
pastrez intotdeauna racii pe care ii prind, fie daca nu am ma duc si-mi cumpar 1 Kg (costa
cam 70.000). Ii fierb bine, in 1 l de apa, pina cind apa scade la jumatate. Pasta obtinuta mai
sus, de consistenta plastilinei, o fierb sub forma de bile in acest concentrat timp de 3-4
minute.
Daca stiu ca nu exista rac, fierb un plic mare de anason de la Plafar in 1/2 l de apa, in care
fierb pasta si obtin bilele.
De ce?
Vegetatia inseamna hrana pentru fitofag si cteno. Cochiliile de melc, racul, scoicile, daca au
ajuns pe mal, e un semn clar ca substratul e bogat in hrana naturala pentru crap, si atunci
nu mai are rost sa reinventez roata cu cine stie ce arome, de aceea fierb pasta in
concentratul de rac. Daca nu, anasonul este o aroma potrivita pentru cteno.
Daca apa unde pescuiesc nu are vegetatie si hrana naturala, atunci folosesc 1/3 spartura de
porumb (data prin sita, e diferita complet de malai), 1/3 gris si 1/3 pesmet amestecat cu
concentrat (in proportii egale). La acestea folosesc 10 oua si 5-6 linguri mari de miere, pe
care le bat bine impreuna. Pentru aroma folosesc fie Scopex, fie Aromix, fie concentrat de
vanilie alimentar. Citeodata adaug si lapte praf (in general primavara - toamna), citeodata nu
(mai ales vara, cind fermenteaza usor). Le fierb in apa cu 1 lingura mare de sare, timp de 5-
6 minute si le las la uscat 48 de ore, sa se intareasca bine, dupa care le tin in frigider.
Daca stiu ca balta pe care merg este furajata des, mai adaug faina de orez decorticat. Daca
este furajata, dar nu foarte des, adaug semnite de floarea soarelui prajite si macinate bine.
Oricum, daca vreti sa va apucati sa va faceti singuri boilies, faceti-le in functie de locul unde
pescuiti si nu in functie de diversele retete pe care le auziti sau le cititi.

89
Reteta boilles
Seminte canari (canepa , mei,fl. soarelui), 200g
Faina de soia, 250 g Faina malai, 150 g Gris, 200 g Lapte praf ( uz veterinar ), 100 g Faina
de grau, 100 g 15 picaturi ulei esential (Bergamot) o lingura Strawberry ( Van den Eynde )
40 picaturi Profi crap ( capsuni ) 15 tablete zaharina ( 5 linguri miere de albine ) 8 oua
proaspete 25 ml colorant alimentar ( rosu sau galben ) 1 lingurita bicarbonat de sodiu 20 ml
Spirulina ( optional ) 10 ml ulei de masline ( floarea soarelui )

Se fierb 2 minute in apa cu putin ulei !

Total valori proteice:
1 kg mix + 8 oua = 55% proteine;
7,6 % grasimi ; 40,5 % carbohidrati
PRENADIREA LA CRAP - pentru 2 kg de nada speciala : folosesc :
300 grame faina de orez
300 grame de griu cu cereale ( de la Nestle- mincare pentru bebelusi )
300 grame cereale cu miere ( idem )
3 cupe de lapte praf
300 grame de seminte de canar mixate
250 grame de seminte de cinepa mixate
80 grame de Anima sau Aminosabe - sau orice alt aminoacid
30 ml de aromant - oricare ar fi el - dar sa fie de acelasi fel cu nada de anduranta
2 lingurite de ulei de cinepa
1 lingurita de Sweet Corn
2 lingurite de melasa sau miere La toata compozitia adaug apa cit sa se lege la consistenta
unei plastiline si fac bulgari de marimea unui mar sau mai mici .
PRENADIREA LA CRAP SAU SOMN - pe rauri - pentru 2 kg de nada speciala , folosesc :
400 grame malai cernut
300 grame saminta de cinape mixata
300 grame pasta de ficat - fiert si dat prin masina de tocat
100 grame faina de oase sau faina de peste
100 grame de faina de soia
100 grame Aminosabe sau Anima ( aminoacizi )
100 ml - Real Blood Atractant
50 ml - arome Squid sau Crayfish
rime tocate - "dupa gust "
20 ml Robin Red
La toata compozitia adaug apa cit sa se lege la consistenta unei plastiline

Trucuri pentru mix

In general imi prepar singur boiliesurile cu care pescuiesc . In afara mixului pun intotdeauna
accentul pe atractanti , indulcitori , aditivi , etc . Aceste produse nu se pot inlocui foarte usor
si cu rezultate bune , prin ceva ce poti prepara acasa . In schimb mixul ofera aceasta
posibilitate , fiind relativ usor sa testezi diferite mixuri , cu compozitii variate .
Am citeva variante clasice cu care pescuiesc in concursuri , de fapt mixuri amestecate ,
din magazin plus idei proprii . Pe astea de cumparat le procur mai ales din SUA , de la un
bun prieten Paul Pezzala , italian la origine si care este un fan al carpfishingul in SUA . La
Paul , mixurile costa putin , dar adaugat transportul tot inseamna o suma frumusica / kg de
mix . In schimb merita efortul !
Am experimentat si am elaborat
5-6 retete de mix pe care le
adaptez functie de conditiile
concrete de pescuit . De fapt ,
boiliesurile pe care le vind pe
magazin sunt facute cu aceste
mixuri . Am zis sa onorez
deschiderea acestui nou site de
90
crap si sa ofer citeva din micile mele "trucuri" in conceperea mixurilor . Ma refer numai la mix
pentru ca altfel spun din casa si nu mai am garantia "copyright-ului" !

Iata o serie de trucuri folosite de mine la prepararea mixurilor :

in majoritatea mixurilor se foloseste faina de orez , faina de cereale , etc . Ei bine eu
folosesc astfel de fainuri de la Nestle . Adica iau de la gura baiatelului meu de 2 ani si
jumatate , si adaug in mix niste fainuri cu granulozitate extrem de mica , si cu o sterilitate si
calitate mai presus de orice banuiala . Adausul de minerale si vitamine din aceste fainuri
pentru "ciortani" imi adauga un plus de valoare mixului . Gama de fainuri pentru bebelusi
este destul de mare , gasind pe piata variante de cereale cu miere , cereale simple , fainuri
de griu cu lapte , griu cu miere , orez , etc - deci sursa de inspiratie avem ! Va las pe voi sa
experimentati .... . Despre gradul de nutritie si digerabilitate al acestor fainuri nu discut
pentru ca daca un sugar de 6 luni creste si nu are colici de la ele - atunci sigur nici crapul nu
va avea si le va cauta cu pasiune .
indiferent de reteta , adaug intotdeauna intre 4-6 % robin red si cca 5 grame de betaina
HCl de la Nutrabaits , in kilogramul de mix .
la kilogramul de mix pun intotdeauna 2 pliculete de ceai verde . Nu dau detalii , si asa ma
doare inima ca am spus si chestia asta pe care cu greu am smuls-o de la Adriano , intr-o
seara de vara cu un apus fantastic , seara de mare inspiratie si predispusa la destainuiri .
o sursa ieftina de mix de calitate sunt pelletele . Macinate la o granulozitate suficient de
fina , pelletele rasnite si date prin sita pot furniza suprize la adaugarea lor in orice mix .
Personal prefer - pelletele CSL de la SBS . Imbunatatesc mixul si ii ofera o aroma aparte .
am aflat si eu de la prieteni ( Cezar si Adriano ) si de atunci nu fac decit asa . Cumpar
seminte de soia , le prajesc si le rasnesc fin . Obtin o faina de soia ultra aromata si deosebit
de buna pentru mix . Mersi baieti si imi cer scuze daca am dat pe scris , ce trebuie sa stim
numai noi !
mixul se cerne de 2-3 ori cu o sita fina , dupa aceasta operatiune e tocmai bun de folosit .
Pentru granulozitate mai mare folositi bird food ca atare - nemacinat , dar nu mai mult de 10
% din intreaga cantitate .
la final , adaugati cu incredere 1-2 lingurite de sare , 1 lingurita de piper macinat fin si 1
lingurita de praf de usturoi
Ar mai fii cite ceva dar ma opresc aici si va las sa puneti si voi imaginatia la contributie .
Pina la urma , experimentati fratilor , ca aveti timp si posibilitati . Imi doresc sa nu pierd
vreun modest concurs de crap in dauna cuiva care a pregatit un mix dupa sfaturile mele ,
dar mie teama ca deja am vorbit cam mult !

91
 Retete Boiles

Timp de mul i ani, pescarii de crap au crezut c pentru boilies cea mai mare importan a o
are concentra ia ct mai mare de proteine din compozi ie. Acum tim c acesta nu este
singurul factor important. Prezen a aminoacizilor i a vitaminelor, capacitatea de a permite
aromelor s se disperseze n ap , consisten a sunt la fel de importante. Re etele complexe
cu mai mult de 15 ingrediente au fost nlocuite cu re ete mai simple, n care importante sunt
calitatea ingredientelor folosite i adaptarea momelii la hrana pe care crapul o g se te n
mediul acvatic.

Boilie ul miraculos nu s-a inventat nc i poate c este mai bine a a. Cele 8 re ete
prezentate n continuare v ofer baza pentru a putea pescui eficient i corect. Toate
re etele pot fi modificate i adaptate. ns pentru a v putea da seama care este momeala
cea mai bun pentru apa pe care o pescui i, trebuie s folosi i aceea i momeal mai mult
timp. Acesta este pre ul pe care trebuie s l plati i pentru a avea capturi mari.

1. LE GRAND CLASSIQUE

Cea mai simpl i probabil cea mai adaptabil re et din cte exist . Poate primi orice fel de
arom , fie n timp ce prepara i boilies-urile, fie prin nmuiere ntr-un dip, nainte de a o pune
n montur . Culoarea deschis pe care o cap t dup fierbere i permite s se disting clar
pe fundul apei i s suscite curiozitatea pe tilor.

F in de Soia ................................... 250 gr

F in de Gru .................................. 250 gr
F in de Porumb (fin ) ..................... 250 gr
Lapte praf ......................................... 250 gr
Ulei de arahide ................................. 1 lingura
6 10 ou , n func ie de m rimea lor

2. BOILIES PENTRU IARN

Granula ia mare a Bird Food ului determin o structur mai pu in compact a boilies urilor,
ceea ce permite aromelor s se disperseze mai bine n ap . Baza mix-ului este identic cu
cea de la re eta 1.

F in de Soia ................................... 200 gr

F in de Gru .................................. 200 gr
F in de Porumb (fin ) ..................... 200 gr
Lapte praf ......................................... 200 gr
Bird Food .......................................... 200 gr
Sweetner i arom ............................
Ulei de arahide ................................. 1 lingura
6 10 ou , n func ie de m rimea lor
3. BOILIES DE PRIM VAR (biscui i pentru cini)

n aceast perioad a anului, crapii i reiau activitatea i caut hran bogat n substan e
hr nitoare. Apa fiind nc rece, va permite aromelor con inute de aceste boilies pe baz de
biscui i de cini s se disperseze, atr gnd pe tii.

Biscui i pt. Cini (pisa i fin) ............... 300 gr

Bird Food .......................................... 200 gr
F in de Porumb .............................. 200 gr
Casein ............................................ 200 gr
Lapte praf ......................................... 100 gr
Extract de Ficat ................................ 20 ml
92
Ulei de ficat de morun ....................... 20 ml
Betaine pur ....................................... 1 gr
Arom pe te
6 10 ou , n func ie de m rimea lor

4. BOILIES PENTRU RU

Acest tip de boilies permite o difuzie bun a aromelor, at gnd n acest fel pe tii n zona
unde se afl momeala. Sunt mai grele dect boilies urile obi nuite (datorit caseinei i a
f inii de gru).

F in de Gru ......................................... 400 gr

Casein ................................................... 300 gr
Gluten de Gru ........................................ 200 gr
F in de Soia .......................................... 100 gr
Betaine pur .............................................. 1 gr
Concentrat de Pe te / Sos Nuoc Mam .... 3 linguri e
6 10 ou , n func ie de m rimea lor

5. BOILIES PENTRU SECTOARE PESCUITE INTENS

Aceast re et este mai complex i nglobeaz ingrediente cum ar fi extractul de ficat care
care ac ioneaz ca atractant, ns n acela i timp con ine o cantitate semnificativ de
aminoacizi. Betaine ul, care se dizolv n ap , va spori i mai mult eficacitatea acestor
ingrediente. Boilies urile ob inute astfel sunt tari, compacte i bogate n proteine. Cele mai
bune rezultate se ob in pescuind cu aceste boilies deasupra unui covor de nad format din
pellet uri.

F in de Pe te ........................................ 200 gr
F ina de Soia .......................................... 200 gr
Izolat de Soia ........................................... 100 gr
Casein ................................................... 200 gr
Lactalbumin ........................................... 100 gr
Gluten de Gru ....................................... 100 gr
Extract de Ficat ....................................... 20 ml
Betaine pur ............................................. 1 gr
Arom (la alegere) ..................................
6 9 ou , n func ie de m rimea lor
6. BOILIES S RATE PENTRU PE TI MARI

Acest tip de bulete trebuie s fie foarte tari (timp de fierbere 3 minute). Cele mai bune
rezultate se ob in dac se folosesc dou asemena boilies de cca. 15 mm pe hair-rig. Ca
nad poate fi folosit un amestec de 75% boabe i 25% boilies.

F in de pe te (albitur ) ......................... 250 gr

Bird Food ................................................. 200 gr
Lactalbumin ........................................... 100 gr
Gluten de Gru ........................................ 100 gr
F in de Creve i ...................................... 1 linguri
Sare fin .................................................. 1 lingur
Ulei de arahide ........................................ 1 lingur
Arom Spice sau Cui oare
5 7 ou , n func ie de m rimea lor

7. BOILIES PENTRU N DIT

93
Mai s race n proteine, aceste boilies au rolul de a atrage i men ine pe tii ntr-un anumit
loc, f r ca ace tia s se sature.

F in de Soia .......................................... 300 gr

Bird Food ................................................. 250 gr
F in de Gru ......................................... 200 gr
Lactalbumin ........................................... 100 gr
Casein ................................................... 50 gr
Gluten de Gru ........................................ 100 gr
Ulei de arahide ........................................ 1 lingur
Sweetner
Arom de fructe sau carn
Colorant (la alegere)
6 10 ou , n func ie de m rimea lor

8. BOILIES SOLUBILE

Prepararea acestora este identic cu cea pentru re eta clasic prezentat mai sus. Pasta
ob inut este rulat sub forma de bulete care ns nu se mai fierb. Boilies urile se las la
uscat, ns trebuie s fie evitate schimb rile bru te de temperatur . Nu trebuie s v face i
probleme c s-ar putea strica, ns trebuie evitat expunerea la c ldur mare (pentru c pot
cr pa) sau la umiditate.

Bird Food ................................................. 250 gr

Cnep macinat fin ............................... 100 gr
F in de Gru ......................................... 200 gr
F in de Soia .......................................... 250 gr
F in de Pellet-uri ................................... 200 gr
6 10 ou , n func ie de m rimea lor

Guest Articles

10 Ways With Dips

John Baker

1 Whats A Dip?

First we should ask what a 'dip' is for any beginners out there. A dip
is a liquid food or flavour solution (or a mixture of both) that you
soak your hook bait in. The idea is that the dip penetrates the bait
over a given period of time and leaks out slowly underwater
exaggerating the food signals coming from your hook bait.

2 Ready-mades

If you're a fan of readymade boilies, this hint will help you add to the
attraction of your bait. Take your ready-mades and place them in a
large freezer bag. Put some dip in the bag and shake, so that all the
boilies in the bag are covered. It's best to use a food based, natural

94
dip for this. Amino and natural extract based dips, like Spectrum Bait Soak, are
perfect.

3 Mix It

If you want to create a dip that's unique, there are a couple of steps
you can take. Get a natural food based dip and a flavour of your
choice. In the picture I've used Spectrum with my Shellfish flavour.
The quantity of flavour you add to the dip is up to you, but it's better
to go easy - say 2-3 ml flavour per 10 -15ml of dip. It all depends on
how strong the flavour you want to add is - the stronger the flavour,
the less you need to add to the dip.

4 Pellets

You can use dips to enhance freebies, for example pellets.

Anglers in the know have been doing this for years to give them
an edge. Liberally cover your pellets with dip, as in the pictures,
and they'll be more attractive and different to the pellets
everyone else uses. Beware - do this with purpose made dips,
not neat flavour!

5 Meat Dip

There's nothing more boring than a bit of luncheon meat taken

straight out of the tin. Whilst it catches fish, you can use a dip
to boost your chances. Cut a load of meat cubes and soak
them in a small bait box for a few hours prior to fishing. Or just
dunk the meat in a dip a minute before casting.

6 Be A Neutral

Another way of creating your own dip is

to use a neutral base and combine it
with whatever flavour you like. This way,
you can select your favorite flavour and
create a personal dip that's as strong or
as weak as you like. For strong dips add
more flavour - but don't overdo it and
follow the instructions on the bottle.

7 Groundbait (1)

Groundbait can also be made using dip to help with the binding.
To make your groundbait, get a large mixing bowl and tip a few
ml of dip into the bottom. Take some water and add that to the

95
dip too, just a little to start with. The amount of dip you add depends on the amount
to groundbait you want to make up.

8 Groundbait (2)

Add enough water to the dip so that the bottom of the bowl has as
much water as you can see in the picture. Ensure the dip is
dispersed equally throughout the water (note the colour of the
water here). Then start adding the groundbait and mould around
feeder as required.

9 Particles

When preparing particles, why not add

some dip in the water you soak them
in? Chick peas are my favorite particle
to use like this. To prepare them you
need to properly soak them in water
for 24 hours.

I like to add some of my new Particle

Punch to that water, which permeates the chick peas - making them more attractive.
Follow the instructions on the dip.

10 Bag It

Finally, you can add some dips (those which are oil based) to PVA
bags, and cast out a load of dip and nothing else except your
hook bait. The PVA melts, the dip escapes and attracts the carp.
When the fish arrive, they get loads of food signals - but the only
thing for them to eat is your hook bait. Nice!

In this article it's been difficult to suggest dosages and measurements of dip and
flavours. It's difficult because these dosages will vary according to the dips and
flavours you use. Just make sure you follow the advice on the label of the products
you use.

This feature is taken from the May 2000 issue of Total Carp Magazine.

96
 Nade folosite in ape curgatoare
Compozitia nadei Cum se nadeste Nada pentru:

Pamant lutos, tarate, miez de

paine, mamaliga, balega de cal,
toate bine
framantate.
Pamant lutos, cartofi fierti,
tarate, faina, framantate
impreuna.
Pamant lutos, mamaliga, miez
de paine, turta de canepa,
sange inchegat de vita, balega
de cal, framantate impreuna.
Pamant lutos, mamailga, grau
fiert si sfaramat, turta de
canepa, rame
negre taiate bucati mici,
framantate impreuna.
Pamant lutos, turta de canepa,
mamaliga, branza topita, grau Se fac 5-6 cocoloase de
fiert, si
framantat, rame de gunoi taiate pe fundul vadului,
in bucati, viermusi de carne. Se seara in ajunul pescuitului.
framanta impreuna.
Doua ore inainte de pescuit.
Crap, caras, rosioara,
Pentru crap, seara din ajun, in
babusca, obleti.
bulgari mari.
Doua ore inainte de pescuit.
Crap, caras, rosioara,
Pentru crap, seara din ajun, in
babusca, obleti.
bulgari mari.
O ora inainte de pescuit; se
intretine vadul din cand in cand Clean, rosioara,
si in timpul pescuitului. Cateva babusca,
cacoloase cat o obleti.
aluna.
Se aseaza pe fundul vadului
bulgari de marimea unei gutui,
Crap, lin, platica.
cu 3-5 zile inainte de pescuit, de
obicei seara, la aceeasi ora.
marimea unui mar si se aseaza
Mreana.

Nade folosite in ape statatoare

Compozitia nadei Cum se nadeste Nada pentru:

Cateva cocoloase cat o aluna,se

Cartofi fierti, tarate, miez de
paine, framantate impreuna.
Mamaliga, grau fiert si sfaramat,
turta de canepa,miez de paine,
framantate
impreuna.
Mamaliga, grau fiert si sfaramat,
turta de canepa(pisata), rame
negre taiate
in bucati mici. Se framanta
impreuna.
Mazare fiarta, miez de paine,
mamaliga, framantate impreuna. cocoloase de marimea unui ou.
Porumb moale, in floare, sau
porumb (vechi) fiert.
O sticla de un litru de grau bine
fiert, un pumn de turta de
canepa framantat si un pumn de ajunul pescuitului.
miez de paine sau mamaliga. Se
arunca cu o ora inainte de Crap, caras, platica,
pescuit; se intretine vadul din rosioara, babusca,
cand in cand, si in timpul obleti.
pescuitului.
Cateva cocoloase cat o aluna,se
arunca cu o ora inainte de Crap, caras, platica,
pescuit; se intretine vadul din rosioara,
cand in cand, si in timpul babusca, obleti.
pescuitului.
Se aseaza pe fundul
vadului,seara, 3-5 zile la rand,
Crap, lin, platica.
inaintede pescuit, cateva
cocoloase de marimea unui ou.
Seara, in ajunul de pescuit,
Crap.
In fiecare seara 2-4 zile inainte
Crap.
de pescuit.
Se arunca in vad seara in
Lin.
97
amesteca impreuna.

98
 CRAPUL

CRAPUL NOTIUNI DE BIOLOGIE

De ce astazi nu pune gura ? Ieri, bunaoara, l-am ruptAm incercat cu toate momelile si
monturile posibileNu vrea si pace! Maiculita clostii lui de crap !

Multi dintre pescarii care au gustat din deliciul drill-ului cu un crap mai rasarit si care in
partidele urmatoare au parte numai depeisaj isi pun aceste intrebari si ajung sa-si verse
naduful in fel si chip. Putini sunt cei care cunosc cate ceva din biologia crapului si fac
legatura intre esecuri si modul de viata si mai ales hranire a crapului. Sa incercam sa
cunoastem cateva dintre functiile vitale si simturile acestui peste minunat.

Respiratia

Crapul isi procura oxigenul din apa cu ajutorul branhiilor. Acestea sunt situate in spatele
capului si sunt acoperite de opercule, oase plate care se pot mobiliza. Ca sa respire, crapul
prin deschiderea gurii absoarbe o cantitate de apa, avand operculele inchise. Inchide gura,
deschide operculele si prin saltarea planseului bucal creaza o presiune ce forteaza apa sa
iasa printre branhii. Pentru ca din cauza presiunii create apa sa nu reflueze afara prin gura,
crapul are o mica perdea de piele care coboara dinspre cerul gurii si obtureaza orificiul
bucal (asa cum si operculele au o membrana fina care ajuta la etanseizare). Branhiile contin
o retea foarte fina de capilare, care favorizeaza patrunderea oxigenului din apa in circulatia
sanguina.

In functie de dimensiunea pestelui, nevoile de oxigen ale acestuia sunt diferite. De aceea
este foarte bine ca atunci cand ajungem pe o balta sau rau sa cautam si sa cunoastem
locurile cele mai oxigenate in diverse anotimpuri. De exemplu, vara, locurile cu apa mai putin
adanca se incalzesc mai mult ducand la o lipsa a oxigenului. Acesta lipsa poate duce in cele
mai multe dintre situatii, daca pestii sunt localizati in acele zone, la o diminuare a apetitului.
Indiferent de monturile si momelile utilizate, rezultatele nu vor fi multumitoare sau chiar nule.

De ce am descris acest proces al respiratiei, aparent fara legatura cu modul de alimentatie

al crapului ? O sa vedeti in continuare ca miscarile complexului gura-branhii pentru schimbul
de oxigem sunt aproape identice cu ceea ce se intampla cand se alimenteaza. Dar pana
atunci sa vorbim de

99
Organele de simt

Crapul are un sistem senzorial asemanator omului, in sensul ca aude, vede, simtul tactil,
gusta si miroase. Cunoasterea acestor simturi sunt foarte importante in alegerea tipului de
montura si a momelii adecvate, in asa fel incat sa nu trezim suspiciuni si sa avem o partida
reusita.

Auzul

Cu toate ca nu are urechi ca oamenii, crapul are un auz mult mai fin, detectand undele
sonore care trec prin apa. Aceste unde sunt transformate in mesaje catre creier, care le
percepe ca zgomote. Sistemul acesta auditiv poate percepe si cele mai mici unde sonore pe
care le poate amplifica pentru o optima detectie. Chiar daca unii cred ca zgomotul produs de
caderea monturii in apa atrage crapii, acestia identifica, initial, undele sonore transmise si
percepute ca pe un potential pericol. De aceea crapii, mai ales cei ruginiti, nu sunt printre
primii care ajung la momeala.

Gustul si mirosul

Aceste doua simturi sunt grupate impreuna in sistemul olfactiv al crapului. El poate gusta si
mirosi lucrurile din apa in mai multe moduri. Narile, situate in apropierea ochilor, permit
intrarea apei, iar sistemul olfactiv foarte sensibil poate detecta cele mai mici concentratii de
substante dizolvate in apa. Apoi crapul identifica aceste substante, sau nu, cu o sursa de
hrana viabila. Cand crapul ia in gura o potentiala sursa de hrana, celulele senzitive din
mucoasa, care identifica substantele chimice continute de aceasta, trimite la creier informatii
care identifica ca este o sursa de hrana viabila sau nu. Daca raspunsul este afirmativ ,crapul
continua sa se hraneasca, iar daca semnalul este negativ, lucrul aflat in gura este ejectat,
putand duce chiar la plecarea pestelui din zona.

Vederea

Ochii sunt situati de-o parte si de alta a capului, astfel vedera difera mult de cea a omului,
care are o vedere liniara spre fata. Datorita pozitionarii ochilor, crapul poate vedea afara din
apa, cu fiecare dintre ei, dar numai sub un unghi de cca. 49 de grade. Tot ce este situat
peste limitele acestui unghi este invizibil pentru peste. In apa, vederea difera foarte mult de
la o situatie la alta : intr-o apa adanca, intunecata, murdara, plina de suspensii, vederea este
neglijabila; situatia difera cand apa are adancimi mici, este limpede, afara este lumina
puternica, atunci vederea fiind mult imbunatatita. Tineti cont de aceste lucruri cand va
alcatuiti monturile.

Simtul tactil

Simtul tactil al crapului se poate realiza in doua moduri : in mod direct, atunci cand ia in gura
o potentiala hrana, terminatiile nervoase din piele transmit informatii creierului daca obiectul
reprezinta o sursa viabila de hrana, sau nu (de exemplu pietricele, particule de nisip,
bucatele de lemn, carligele din monturi, etc.); cand informatia este negativa, obiectele din
gura sunt scuipate afara, iar pestele poate parasi zona. In mod indirect, crapul simte
obiectele din prajma cu linia laterala, care se intinde de la cap pana la coada. Linia laterala
este formata din minuscule tubulete situate in piele, pline cu lichid si care au un por deschis
spre afara. Asemanator cu ceea ce simti cand treci mana pe suprafata parului, la fel crapul
simte cu linia sa laterala, detectand fiecare miscare care are loc in apa. De asemenea crapul
mai poate pipai si cu mustatile situate de-o parte si de alta a gurii. Atunci cand identifica o
potentiala hrana, crapul se apropie si pipaie cu mustatile pentru a localiza sursa. Acest simt
il ajuta sa se orienteze in timpul procesului de hranire chiar mai bine decat vazul. Ii da
posibilitatea sa recunoasca si sa identifica o sursa de hrana si sa decida daca o inghite sau
o scuipa (in cazul cand detecteaza acul sau firul monturii).

100
Ce ne invata toate acestea ? Indiferent cat de atragatoare va fi momeala si indiferent cat de
elaborate vor fi monturile, toate acestea trebuie sa treaca un test: testul organelor de simt
ale crapului, test care, asa cum am mai spus, in cazul ruginitilor este foarte dur. Dar

Cum se hraneste crapul ?

Am vazut pana acum cum organele de simt il ajuta sa se hraneasca. Suntem constienti ca
pentru a prinde un crap si a-l vedea in minciog, indiferent ce momeala si montura folosim,
carligul trebuie sa intre in gura pestelui pentru a fi intepat. Sigur ca multe lucruri intra in gura
crapului in timpul hranirii, dar tot asa, cele mai multe dintre ele sunt date afara, nefiind
recunoscute ca hrana. Practic cum se hraneste : identificand o potentiala sursa de hrana,
crapul o evalueaza cel mai bine introducand-o in gura. Miscarile sunt asemanatoare cu cele
respiratorii : cu operculele inchise, crapul deschide gura, aspirind odata cu apa necesara
oxigenarii si multe lucruri inconjuratoare, inclusiv sursa de hrana. Gura se inchide, baza
cavitatii bucale se ridica, se elimina surplusul de apa printre branhii, iar cu ajutorul limbii
retine acele particule care sunt asimilate cu hrana.

Toti cei care au avut ocazia sa vada un crap hranindu-se isi dau seama ca acest proces se
desfasoara foarte rapid. In functie de marimea exemplarelor s-a observat ca datorita
presiunii negative formate prin deschiderea gurii, se pot absorbi lucruri situate pana la 15 cm
departare de acesta. Atunci cand elimina lucrurile de prisos din gura, acestea pot fi aruncate
si pala la 30 cm distanta, in functie de greutatea si densitatea lor. De asemenea cu ajutorul
buzelor, care se pot prelungi si exercitand o foarte usoara suctiune, crapul poate apuca cu
delicatete hrana.

Simplificand, gura crapului este o gaura care datorita unor miscari specifice face ca hrana sa
intre in ea. Odata intrata si identificata ca hrana viabila este sfaramata intre dinti (situati in
faringe) si partea superiara a gurii (cerul gurii), iar apoi este inghitita. Deoarece crapul nu
are stomac, hrana este dizolvata de sucurile digestive si apoi este folosita pentru nevoile
energetice.

Amintiti-va intotdeauna ca pentru a prinde un crap este necesar mai intai sa-i intre carligul in
gura. Indiferent cat de atractiva este momeala folosita, daca nu folosim o montura, care sa
introduca carligul in gura crapului, fara ca acesta sa il detecteze, sau chiar daca este
detectat sa faca imposibila eliminarea lui, atunci rezultatele vor fi dezamagitoare si numai
accidental vom prinde ceva de luat in seama.

Factori care afecteaza hranirea crapului

Din nefericire este greu de cunoscut cu certitudine cum se va hrani crapul in apa in care vrei
sa pescuiesti si mai ales ce montura sa alegi pentru a-l pacali. Sunt mai multe criterii care
influenteaza acest proces :

1. tinind cont de ce ati citit pana acum v-ati dat seama ca fiecare crap sau mai bine zis tip
de crap are niste conditii particulare in ceea ce priveste hranirea. Nu toti crapii se vor hrani la
fel in conditii ideale de hrana, cum nu toti se vor hrani la fel in conditii sarace de hrana. In
timp, studiind o apa anume se poate spune cu oarecare precizie cum si cand se poate
prinde crap. Nu toate lumea insa poate face acest lucru, mai ales daca nu se cunoaste mare
lucru despre biolgia crapului.

2. stresul exercitat de pescari : cand intr-o apa se pescuieste in acelasi mod, cu monturi si
momeala asemanatoare, cand se pescuieste de regula in aceleasi locuri, toate aceste pot
duce la modificari ale comportamentului crapilor. De asemenea, nada oferita cu generozitate
de pescari poate face ca pestele sa nici nu ajunga la carlig. O alta situatie este cand pestele
intra in contact cu unul din numeroasele fire de lanseta intinse de pescari (cele 8-12 lansete
in linie); acest lucru il face de cele mai multe ori sa fuga sau cel putin sa devina mai

101
circumspect. Aruncand des lansetele cu momeala poate face ca pestele sa asocieze
zgomotul produs de plumb cu un pericol, fapt ce poate duce la incetarea hranirii.

3. recunoasterea momelii de catre crap ca o sursa de hrana il face sa fie mai increzator.
Din contra, atunci cand sursa de hrana este noua si nu este recunoscuta ca atare (cum este
cazul boilies-urilor in majoritatea apelor noastre), il face sa fie mult mai circumspect, iar tipul
de montura folosit scade ca importanta.

4. timpul cand pescuim : chiar daca acolo unde pescuim de obicei, crapul se hraneste tot
timpul anului, nu in toate perioadele acesta mananca cu aceeasi intensitate. In lunile reci
(atunci cand procesul este mult incetinit) este deci indicat sa folosim momeli cat mai
atractive si monturi cat mai fine, pentru a putea trece de acel test al simturilor de care
vorbeam mai devreme.

5. presiunea atmosferica este un criteriu de care trebuie sa tinem cont cand vrem sa
pescuim crap. In timpul presiunilor crescute (cald, cer senin, fara vant, nopti instelate) crapul
isi va diminua foarte mult apetitul. In opozitie sunt zilele cu presiuni atmosferice scazute
(ploaie, vant usor din sud, cer acoperit de nori, temperatura mai scazuta), atunci cand crapul
se hraneste intens, proces favorizat si de cresterea oxigenarii apei, a turbiditatii ei si de
scaderea luminii.

Bineinteles sunt mult mai multe conditii de care trebuie sa tineti seama. In cazul in care, in
apa in care pescuiti, folositi momeala potrivita (in sensul ca este recunoscuta de crap ca
hrana), conditiile de hranire sunt ideale, nu exista o presiune mare din partea pescarilor,
sunt crapi in zona in care lansati si totusi nu aveti trasaturi, atunci trebuie sa va schimbati
montura folosita. In cazul in care conditiile enumerate mai inainte nu sunt ideale, nu dati vina
pe montura.

O anumita montura va prinde crap numai daca: se gaseste in locul unde crapul obisnuieste
sa se hraneasca; este acolo in timpul in care acesta se hraneste; contine hrana pe care
acesta este obisnuit sa o consume.

102
 Cteno

Cteno este singurul crap fitofag , de interes competitional , pentru pescarii de crap din tara
noastra . Multe din baltile pe care pescuim au mai mult cteno decit crap romanesc si de
aceea am considerat interesant un articol dedicat anumitor particularitati ale pescuitului la
cteno . Alta denumire sub care
cteno mai este cunoscut este cea
de amur . Englezii il denumesc
"grass carp" .
Cteno ajunge la maturitate (
poate trai peste 20 ani ) la greutati
de 40-50 kg ( chiar si mai mult ) si
se deosebeste evident de crapul
romanesc prin forma sa mult
alungita si aplatizata lateral
precum si prin culoarea generala a
corpului foarte deschisa . Cteno
consuma cu placere mari cantitati
de plante acvatice , alge si
plancton vegetal . De fapt aceasta
particularitate a modului
sau de hranire l-a impus in
baltile din Europa , cteno
fiind un excelent sanitar al
baltilor invadate de stuf ,
vegetatie acvatica ,
matasea broastei , etc .
Practic nu exista balta ,
gestionata de un piscicultor
serios si priceput care sa
nu aiba cantitati moderat -
mari din acest peste . In
plus ritmul de crestere al
cteno este foarte bun ,
peste cel al crapului
romanesc . Amurul
exploateaza superior o
parte din potentialul trofic al
baltilor si devine in acest fel
un generator de cistiguri
substantiale pentru piscicultori .
Dupa ce am facut cunostiinta cu cteno , sa vedem ce avem de facut ca sa-l si capturam in
cursul partidelor noastre de pescuit . Cteno este un peste foarte suspicios , greu de prins ,
care maninca numai intr-o anumita parte a zilei , atunci cind temperatura apei se situeaza
intre anumite limite ( care depind de clima din zona ) , etc . Nu il prea putem pacali decit
rareori cu boilies de fructe , la porumb , griu , etc . Maninca cind si ce are chef ...... ce sa mai
discutam , cteno e un peste "ciufut" .
Exista citeva recomandari pe care le pot face , in vederea imbunatatirii sanselor noastre de
a agata un cteno . Incepem cu o banalitate , dar care in cazul de fata este foarte importanta !
Incepem partida de pescuit cu un studiu al baltii , in vederea depistarii zonelor cu vegetatie
acvatica bogata . Nu putem sa pescuim cteno pe vreo intinsura cu fund tare si fara vegetatie
. Cautam pajistile subacvatice , pline de ierburi , cautam zonele de confluenta cu stufarisul
sau cu papura , covoarele de nuferi , etc . In plus observind apa , vom remarca dese sarituri
la suprafata apei a acestor pesti . Ei isi desconspira destul de frecvent prezenta si putem sa
remarcam in mod eficient locurile bune de pe balta , acolo unde densitatea de cteno ni se
103
pare promitatoare . Cu o pereche de ochelari polarizati vom avea surpriza de a-i vedea
patrulind pe linga malurile pline de vegetatie sau la buza stufului . Odata ales locul vom face
si un studiu al acestuia cu markerul si plumbul cautator . Va recomandam Weed Markerul
de la Fox , proiectat special pentru a fi folosit in locuri cu vegetatie densa .
Din punct de vedere al momelilor si nadei , nu spun nici un secret ca amurul va fi atras
mereu de boiliesuri cu arome de fructe si de particule ca porumbul , griul , tiger nuts ,
mazare , fasole , etc . O alta nada , mai putin folosita de pescarii de competitie , dar frecvent
utilizata de marea masa a pescarilor din tara noastra , este mamaliga . Sub forma de bomba
, babaros , patratica , cocolos , etc mamaliga este "vinovata" de multe capturi frumoase de
cteno . Un pat de nada compus din porumb , mazare dulce fiarta si griu , plus niste pellete
CSL este in majoritatea cazurilor suficient pentru a atrage cteno pe zona unde pescuim .
Daca adaugam peste nada si o aroma cu miros puternic de fructe , lucrurile stau si mai bine
. Deseori cteno intra la monturile cu 3-4 boabe de porumb si o bucata de spuma flotanta .
Asta nu inseamna ca nu putem prinde cteno si la boilies . O alta nada interesanta este
siragul de boabe de griu , legate cu un fir textil foarte subtire ( practic cusute ) , sirag care se
leaga sub carlig . Cind nimic nu merge , incercati si un carcalete din porumb , mazare si griu
, pe un rig foarte fin si mai lung decit in mod normal ( de cca 7 cm ) . Pot apare surprize care
sa va salveze ziua de pescuit .
Monturile nu sunt diferite fata de cele cu care pescuim in mod normal. Poate o mai mare
finete in executarea acestora va diminua suspiciozitatea caracteristica amurului . Recomand
folosirea unor carlige mai mici decit in mod normal . Asta , deoarece dimensiunea
particulelor folosite este destul de mica si un carlig mare nu poate fii mereu ascuns in
spatele momelii .
In general , cind un cteno mare umbla la monturile noastre vom semnala citeva lovituri
usoare in lanseta . E bina sa tinem swingerele sau hangerele sus , pentru ca in general
cteno "lasa fir" . Un piuit de senzor ne arata ca e cazul sa intepam . Dupa intepare , urmeaza
2 faze al drillului care au facut renume acestui peste . In prima faza cteno vine spre mal
relativ usor , oricum mai usor decit crapul romanesc , dar odata simtit malul sau plasa
minciogului , incepe nebunia ! Asigurati-va intotdeauna ca , aproape de mal , frina mulinetei
Dvs este setata corect - iar corect la cteno inseamna moale . Ideea este ca acest peste va fi
nemilos cu sculele Dvs si este bine sa fiti pregatit sa-i dati fir cit vrea , fara sa solicite
echipamentul . Nu de multe ori acesta cedeaza sub actiunea unui cteno batrin , chiar sub
ochii Dvs , la mal . Manipulati minciogul cu blindete , dar ferm , o sa aveti sanse mai multe
de a vedea cteno pe mal . Nu depozitati acesti pesti in saci ( chiar si textili ) pentru cantarire
. Cteno este deosebit de sensibil la depozitare in saci sau juvelnice si in proportie de
aproape 100 % - un cteno tinut in sac timp de 1-2 ore , va muri . Chemati arbitrii imediat -
indiferent de ora - si veti avea satisfactia eliberarii acestui peste in deplina siguranta .

Pescarii de competitie trebuie sa ia in serios acest peste - pentru ca nu putine sunt baltile
pe care se organizeaza competitii si care au populatii serioase de cteno , perfect punctabile
in clasament . Exemplul cel mai concludent si poate cel mai cunoscut este Lacul Sarulesti -
loc in care la Cupa Mondiala 2004 , diferenta a fost facuta tocmai de cteno .
In concluzie , o specie de crap greu de prins , mofturos si cu toane , cu un drill riscant , dar
cu greutati corporale peste medie si cu o densitate corespunzatoare in majoritatea baltilor .

Comportamentul crapilor, modul de viata si de hranire.

Alte particularitati
Fara a avea pretentia ca voi reusi sa acopar toate subiectele despre pescuitul acestei
enigmatice specii de peste, voi incerca de-a lungul mai multor episoade sa abordez cateva
aspecte esentiale despre pescuitul crapului si despre modul de viata al acestuia. Vor fi poate
si voci care vor contesta, pe alocuri, punctul meu de vedere, dar in pescuit legile hazardului
sunt la ele acasa. Iar daca s-ar ajunge sa punem la punct o "tehnologie" perfecta de pescuit,
atunci s-a dus tot farmecul acestui minunat sport. Dar sa trecem la subiect.
Crapul este o specie de peste pe cat de raspandita pe atat de enigmatica si ravnita de
pescari. Cum majoritatea speciilor de pesti au si un corespondent din fauna terestra, crapul
este asociat de multe ori cu porcul; si ca sa fim mai aproape de adevar, sa-l asociem cu
porcul mistret. Fara a vedea ceva rau in asta, trebuie sa recunoastem ca atributul de porc al
104
baltilor este datorat asemanarii izbitoare: corp indesat, masiv si greoi, botul orientat in jos
(gura protactila, asemanatoare unui sorb). Se spune ca un crap practic rama prin namol
filtrand cantitati mari de hrana. Crapii traiesc in grupuri ierarhizate, sunt suspiciosi nu insa si
pradalnici. Capacitatea lor de a intelege si a dejuca capcanele face ca acest peste sa fie mai
degraba asociat cu vulpea sau sobolanul. Un crap odata prins si scapat (sau, ne place sa
credem, eliberat) devine un adevarat expert in evitarea momelilor, pescuitul acestora fiind o
proba de adevarata finete. Crapul este un peste de o inteligenta aparte, dublata de instincte
puternice. Singurul sau defect, speculat de pescarii abili, este nevoia acuta de hrana. Desi
am citit in mai multe lucrari, personal am trait experienta capturarii unui crap oglinda de doua
ori in aceeasi zi, la interval de 1 h; l-am recunoscut pentru ca-i facusem un semn discret
pestelui pe inotatoarea dorsala. Ceea ce este interesant, crapul a fost prins la aceeasi
lanseta intr-un loc situat la maxim 2-3 m de locul primei agatari.
Ca sa ne putem da seama daca intr-o zona a baltii sunt sau nu crapi, trebuie sa pornim de la
observatia ca, in general, crapii fac deseori sarituri mai mult sau mai putin zgomotoase.
Uneori se rasucesc energic la "oglinda" apei, alteori fac sarituri spectaculoase, precum
delfinii. Insa, ce se intampla cu crapii mari ? Acestia, de cele mai multe ori, evita aglomeratia
fiind iritati de prezenta "nepotilor" in zona lor de hranire. Daca nadim o suprafata mai mare,
atunci crapii cei mari vor fi prezenti in special in zonele limitrofe. Iar cand linistea se asterne,
atunci se reped sa adune in graba urmele de hrana ramase in namol. Personal am observat
ca atunci cand pestii mici si medii nu mai trageau iar pescarii incepeau sa se plimbe pe
langa lansete, atunci apareau si "mistretii cu colti de argint". Cel mai bine este ca nadirea sa
nu se faca in exces, daca vrem sa prindem numai exemplare foarte mari. O concluzie
personala: sa tinem o linie cu nada putina in afara zonei de nadire intense sau pe un culoar
de trecere dintre aceste zone.
O trasatura foarte interesanta este ca, in general, crapul este fricos dar curios in acelasi
timp. Chiar daca speriem un crap in timpul lansarii, el fuge pe moment dar revine in scurt
timp in locul cu pricina pentru cercetari. Odata am avut o experienta interesanta: am lansat
la distanta un arc cat pumnul de incarcat cu mamaliga. Cand a atins apa, aceasta a facut
valuri, moment in care un crap, la nici un metru distanta, a sarit in sus speriat. N-au trecut
nici doua minute pana cand bambina mi-a pocnit varga la trasatura unui crap de 10 kg. Nu
zic ca a fost acelasi crap.

Crapul este un peste care traieste pe fundul apei, scormonind si brazdand tot fundul albiei,
complacandu-se de regula sa stea in ape mai mult tulburi. Un sfat la adresa crapistilor este
sa nu neglijeze acest din urma aspect. Este omnivor iar preferintele sale alimentare difera de
la un sezon la altul. El mananca uneori mancaruri la care nici cu gandul n-am gandi.
Mananca pesti morti, gunoaie aflate in descompunere, gainati de pasare. Unii pescari
folosesc cu succes gainat de gaina in prepararea nadei pentru crap. Malul (zonele cu namol)
este intotdeauna cautat de crap. Acesta contine un soi de bacterii care ajuta digestia
crapului. Pe timpul zilelor de caldura torida el pleaca din zonele cu mult mal - in care se
degaja metan - spre acele zone cu apa oxigenata. Primavara, cand adopta meniul de
carnivor, crapul infuleca si expulzeaza cu mare repeziciune ramele de mal, plevusca,
mormolocii ... pe care-i ameteste si apoi ii mananca cu mare pofta. Nici racusorii si scoicile
nu scapa uneori de foamea crapului, in masura in care acestea din urma nu se baricadeaza
la timp. Deseori, puii de crap cad victima propriilor parinti. De aici si succesul unor momeli cu
ingrediente de origine animala (bulete cu arome de carne, de peste, biscuiti pentru caini).
Crapii sunt de asemenea ierbivori. In anotimpurile calduroase, cand vegetatia subacvatica
se gaseste din abundenta, interesul crapului pentru hrana animala scade, consumand
preponderent hrana de origine vegetala.
Crapul este prin excelenta un gurmand putand consuma la o singura "masa", in medie,
hrana intr-o cantitate echivalenta cu pana la 1/5 din greutatea sa. Daca este privat de hrana
sau vremea este capricioasa, crapul poate sta nemancat chiar si o saptamana. Daca are
hrana din abundenta el mananca pana "crapa" dupa care urmeaza digestia. In general
digestia crapului este rapida, fiind insa dependenta si de temperatura apei si natura
alimentelor. In general hrana nepreparata, cum ar fi porumbul, se digera mai greu, lucru
nedorit atat de peste cat si de pescarul care someaza mai mult. Buletele, graul fiert si alte
preparate obtinute prin coacere sau prin fierbere sunt digerate mai usor iar pestele mananca
mai des. Raportul dintre timpul de digerare a hranei nepreparate fata de cele preparate este
de 3:1, raport reflectat si in timpul de asteptare al pescarului care realizeaza nadirea. Sa

105
retinem ca sistemul digestiv al crapului se rezuma la un intestin, deci nu are stomac. De aici
rezulta ca randamentul prelucrarii alimentelor in sistemul digestiv al crapului nu este prea
ridicat, de unde si nevoia permanenta a crapului de a consuma cantitati mari de hrana.
Exemplarele foarte mari de crap parcurg zilnic uneori kilometri in cautare de hrana.
Revenind la faza de cautare si analiza a locurilor de pescuit la crap, trebuie sa subliniem ca
atunci cand crapii executa sarituri este semn ca apa este oxigenata, hrana este pe placul lor
iar acestia se manifesta ca atare. Este un semn mai mult decat promitator ca vom face o
partida de pescuit reusita dar asta asta nu inseamna ca, obligatoriu, el va manca si din
momeala noastra. Aici intervine si abilitatea noastra de pescari. Trebuie sa retinem ca,
aproape ca o regula, daca nadim intens un loc sansa capturarii unui exemplar mare este
minima la inceput, primii veniti fiind crapii tineri, inconstienti, sau crapii salbatici - care nu
cunosc experienta capcanelor. Cum pleaca acestia apar si batranii. Un lucru demn de retinut
este ca o lupta prelungita cu un crap mare poate determina fuga bancului de crapi din zona.
Printr-un sistem specific de comunicare, se pare ca acestia sunt avertizati de victima. Partea
buna este ca, desi fricosi, crapii revin uneori destul de repede in zona de hranire. Este de
remarcat faptul ca, in general, crapii raspund foarte bine la momelile cu care sunt invatati.
Daca acestia au mancat numai porumb, cu siguranta ca vor prefera cele 3 boabe de porumb
conservat prinse intr-un ac, in locul mult mai pretentioaselor bulete agatate cu grija in firul de
par. Asadar, analizati cu atentie momelile celorlalti pescari care au prins crapi inaintea
voastra. Desi nu este esentiala culoarea momelii, totusi culorile luminoase sunt preferate.

Principalele specii de crap intalnite in tara noastra. Particularitati.

In tara noastra crapul traieste in general in ape de ses, in lacuri de acumulare, in Dunare,
Delta Dunarii, in anumite rauri cu ape domoale. Crapul este un peste de talie mare,
greutatea medie a unui adult fiind de 11.5 kg; exemplarele cele mai mari pot depasi 40 kg
(au o rata de crestere de 1.4 kg/an) si pot trai peste 40 de ani. Anumiti autori, citand vechi
atestari documentare, atribuie romanilor meritul de a fi raspindit aceasta specie in toata
Europa.

Reproducerea crapilor are loc in aprilie-mai cand o "crapoaica" matura poate avea o
cantitate de icre de pana la 23 % din masa sa neta. Perioada de depunere a icrelor este
deosebit de grea pentru femelele crap. La depunerea icrelor, crapii masculi lovesc cu putere
femela in abdomen ajutand la expulzarea icrelor. Loviturile repetate si deosebit de puternice
pot provoca uneori moartea femelelor tinere. Chiar si in aceste conditii, nu intotdeauna icrele
sunt eliminate in totalitate, o parte ramanad in abdomenul femelei pana anul viitor sau chiar
mai mult - de unde si expresia "crap cu icre din mai multi ani". Icrele sunt depuse pe
vegetatia submersa, de regula in mai multe sedinte. Acestea sunt fecundate de masculi prin
stropire cu lapti. Durata eclozarii icrelor de crap depinde de temperatura apei si este de 5-6
zile la o temperatura de 20 C sau de 8-10 zile la 18-19 C.
In tara noastra se intalnesc mai multe specii de crap. In continuare vom prezenta speciile
cele mai raspandite la noi, fara a epuiza insa subiectul.
1. Crapul comun - denumit si crap romanesc. Se aseamana cu carasul, avand corpul
acoperit in intregime cu solzi. In cazul exemplarelor de
pana la 1 kg, tinerii pescari deseori pot confunda cele
doua specii de pesti, respectiv crapul si carasul. Spre
deosebire de caras, el prezinta la baza gurii doua
mustati tactile iar spatele este curbat, intr-o masura mai
mica sau mai mare. Culoarea este brun - argintie, cu
nuante in functie si de particularitatile mediului in care
traieste (lacuri, rauri, Dunare, Delta). Este una dintre
speciile cele mai spectaculoase si ravnite de catre pescari. Exemplarele mari sunt foarte
frumoase, robuste si energice, luptand cu indarjire atunci cand sunt capturate, in timpul
drilului. Aceasta specie de crap este cea mai raspandita in tara noastra.
Crapul salbatic - traieste in lacuri neamenajate, Dunare sau Delta. Se deosebesc prin
forma lor usor alungita, fusiforma. Acestia mai poarta numele si de crapi sui. Nu stim in ce

106
masura acestia formeaza o specie aparte dar, cel putin din punct de vedere anatomic si al
comportamentului, pot fi asimilati usor cu crapii romanesti.

Crapul romanesc (comun) are o alimentatie variata, in functie de sezon. Primavara si

toamna acestia prefera hrana de origine animala spre deosebire de anotimpul verii cand se
orienteaza catre hrana de natura vegetala. Perioada optima de pescuit este toamna cand
consuma cantitati mari de hrana, adunand rezerve de grasime pentru iarna. Iarna acestia se
retrag spre straturile de fund ale apei reducandu-si activitatea la minim. In acest sezon
mananca rar, hrana preferata fiind in special larvele (viermusi, libelule).
2. Crapul oglinda - se caracterizeaza prin lipsa solzilor de pe cea mai mare parte a
suprafetei corpului. Exceptie fac zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse
randuri de solzi, rari si mari. Crapul oglinda are culoare
brun-galbuie, cu nuante determinate si de mediul in care
acestia traiesc. Exemplarele batrane ajung la greutati
impresionante, de peste 30 kg. In tara noastra acest crap
mai este cunoscut si sub denumirea de crap Salonta.
Modul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu
cele ale crapului comun.
3. Crapul golas - este asemanator cu crapul oglinda
remarcandu-se absenta totala a solzilor de pe corpul
acestora. Exemplarele batrane ajung sa atinga varsta de
35 - 40 de ani si o masa de peste 40 kg. Remarcam gura
orientata in jos, asemanatoare cu un sorb, prevazuta cu
doua mustati. Acesti crapi pot scurma malul de pe fundul
lacului, pana la adancimi de 20 cm, in cautarea larvelor. Modul
de hranire si comportamentul sau sunt similare cu cele ale
crapului comun.

4. Amurul sau Cteno (Ctenopharyngodon idella) denumit si Ten (crap chinezesc). Este una
dintre speciile de crap cele mai spectaculoase care
traiesc in tara noastra, avand preferinte alimentare de
natura predominant vegetala. Corpul sau zvelt si fusiform
este acoperit in intregime de solzi mari, de culoare gri-
argintie, cu nuante inchise pe spate. Exemplarele mari
ating uzual 30 kg si peste 130 cm lungime. Acestia sunt niste pesti deosebit de vioi iar cand
sunt capturati opun o mare rezistenta, in timpul drilului.

5. Fitofagul si Novacul. Sunt doua specii extrem de raspandite in tara noastra, in special in
Fitofag Novac

lacurile de campie (crescatorii). Literatura de specialitate indica doua ramuri distincte: o

specie de culoare mai deschisa (care prefera planctonul de natura vegetala) denumit uzual
Fitofag si o specie de culoare marmorata (consuma plancton de origine animala) denumita
Novac sau Sanger. Acesta din urma poate fi deosebit de Fitofag prin faptul ca are capul mai
mare, cu branhii dezvoltate. Aceste specii de crapi chinezesti, din punct de vedere al
pescarului sportiv, nu prezinta interes prea mare deoarece nu mananca momeala
traditionala si deci nu poate fi capturata in mod sistematic prin procedee de pescuit sportiv.
Chiar daca au fost incercari de elaborare a unor retete de momeli speciale pentru aceste
specii de pesti, capturile au fost cu totul intamplatoare. Ironia soartei este ca Novacul poate
atinge dimensiuni uluitoare, depasind adesea 65 kg. Pentru pescar este o veritabila ispita.
Dimensiunile mari se datoreaza si hranirii fortate; odata cu aspirarea apei acesta aduna
planctonul pe care il separa prin intermediul branhiilor care prezinta o structura speciala (un
veritabil filtru).

107
 NADIREA

Nadirea este cea mai importanta operatiune in pescuitul unui peste care isi cauta hrana
ghidandu-se dupa miros. Puteti sa aveti cele mai "ciumege" scule, boilies-urile de la cele mai
renumite firme, daca nu atrageti pestii in zona in care a-ti aruncat carligele cu momeli nu veti
avea succes.
Cel mai important aspect al nadirii este ca nada sa ajunga acolo unde trebuie, adica
pe langa carligele cu momeala. De asemenae cantitatea de nada este foarte importanta,
nu trebuie sa va zgarciti dar nici sa hraniti toata pestimea din apa. Sa nu va sperie faptul ca
pescarii din jurul vostru aunca in dreptul lor kile de mamaliga sau alte terciuri i