Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ieac5n PDF
Ieac5n PDF
Conexiunea in punte
Reprezint in fapt, inserierea a doua scheme de redresare identice, cu punct median
alimentate de la aceeai sursa de energie. Fiecare faza din secundar conduce in intervalul unei
perioade de doua ori si este parcursa de curent in ambele sensuri.
i21
i22
i23
Rs Ls
+ -
In figura este reprezentata schema de redresare in punte trifazata. Infasurarile primare nu au fost
reprezentate, transformatorul de alimentare putnd avea orice conexiune in primar.
INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 5.2
ia2 ia3
Lc
3 ia1
Lc 2 1 Lc
T1 T2 T3
DN
id
Rs Ls
Ud
tensiunea fazei respective devine in acest interval negativa. Aceasta se datoreaz generrii unei
tensiuni de autoinducie de polaritate opusa tensiunii redresate si care, nsumata cu tensiunea fazei
care conduce, asigura circulaia nentrerupta a curentului prin sarcina. Valoarea unghiului de
comanda se numete unghi critic si este: crt=/2-/m.
Daca se conecteaz o dioda in paralel cu sarcina la ieirea redresorului comandat (este
desenata punctat in figura), poriunile negative pot fi blocate, obtinandu-se imbunatatirea unor
parametri de redresare (ondulaiile tensiunii redresate si puterea reactiva consumata sunt mai sczute
la aceeai valoare medie, Ud). Dioda menine tensiunea nula din momentul anularii tensiunii fazei
aflate in conducie pana cnd se comanda faza urmtoare. Deschiderea si meninerea in conducie a
acestei diode de nul (DN) pe poriunea negativa se datoreaz procesului de autoinducie din
inductana Ls. Curentul prin sarcina se nchide in acest interval prin DN, tiristoarele fiind blocate. In
cazul deconectrii instantanee a alimentarii, DN asigura protecia tiristoarelor la supratensiune, fapt
important in circuitele cu sarcina pronunat inductiva.
Valoarea medie a tensiunii redresate se modifica in cazul conectrii DN:
Ud=3*U2/2*[1-sin(-/m)]
Cnd Lc0, Ls= , prezenta inductantelor de comutaie Lc, determina apariia intervalului de
comutaie in care conduc simultan doua faze succesive, la sfarsitul procesului de comutare
ramanand in conducie faza care a fost comandata. Forma de unda a tensiunii redresate se constituie
in acest caz din semisuma tensiunilor fazelor succesive prezente in comutaie si din tensiunea fazei
comandate.
Regimul de invertor
In regim de invertor fluxul de energie este orientat spre reeaua de c.a. In cazul ideal al
redresorului comandat, analiznd relaia: Ud=Udo*cos , rezulta ca tensiunea redresata devine
negativa in ipoteza ca exista o sursa de energie care sa mentina curentul pentru > /2. In circuitul
de sarcina este necesara introducerea unei tensiuni electromotoare, ntruct prezenta unor valori
medii negative ar condiiona un curent de circulaie invers prin dispozitivele de redresare
unidirecionale, fapt evident nerealizabil in funcionare. Daca convertorul debiteaz pe reeaua de c.a.
comutaia este dirijata in acest caz pe reea si transmisia de energie se face pe frecventa acesteia.
Dispariia tensiunii reelei determina ntreruperea comutaiei ntruct tensiunile din ramurile
tiristoarelor devin nule, iar sursa de tensiune continua s-ar afla practic in scurtcircuit.
Funcionarea unui redresor in regim de invertor este posibila numai in cazul in care valoarea
instantanee negativa a tensiunii redresate devine mai mare in valoare absoluta dect tensiunea
electromotoare, ceea ce se realizeaz prin prezenta in circuitul sarcinii a unei inductane de netezire si
prin eliminarea unui posibil regim de dioda de nul. Cazul tipic in care redresorul functioneaza ca
invertor este regimul de frnare cu recuperare de energie, la un motor de c.c. aflat in circuitul de
sarcina.
Vc Ls
T4 T5 T6
3 2
= 0 Vd 0 = * VLL = 1.35VLL
A
0 Vd = Vd0 - ; A = Vd0d(t) = 2 VLLsin t d(t)
/3 0 0
A
Vd = Vd 0 -
/3
3 2
Vd = VLL cos = 1.35 VLL cos
pt (0,90) Vd (0,1.35V LL )
La aceste redresoare Vd = 1.35 VLL cos . Se poate varia [0,90] Vd [min, max]
Pentru [90,180] avem regim de invertor.
P
i =I
d d
Va L T1 T3 T5
S
VL R load
Vb L
S
Vc LS N
T4 T6 T2
S-au conceput diferite scheme de redresoare hexafazate care sa aib factorul de putere mult
mai ridicat: redresorul cu comanda nesimetrica, schema cu doua redresoare in serie dintre care unul
poate lucra in regim de invertor, etc. In acest fel, puterea reactiva maxima solicitata se poate reduce
la jumtate in comparaie cu redresorul trifazat in punte.
Se folosesc si mijloace exterioare instalaiei de redresare pentru compensarea puterii reactive
si deformante cum sunt compensatoarele sincrone speciale, bateriile de condensatoare si instalaiile
de filtrare ale armonicilor superioare, acestea din urma producnd si putere reactiva. De asemenea, s-
au realizat instalaii de compensare cu baterii de condensatoare, inductane si tiristoare pentru
imbunatatirea factorului de putere total in reelele de alimentare in care se produc fluctuaii rapide ale
puterii reactive. Toate aceste instalaii necesita cheltuieli mari pentru investiii si nu pot compensa
total puterile reactive si deformante din cauza fluctuaiilor rapide ale acestora.
Fluctuaiile de putere produc simultan fluctuaii ale tensiunii de alimentare. Experimental se
pot trasa curbele de limitare ale fluctuaiei de tensiune in funcie de frecventa orara a ocurilor de
putere. De exemplu, in cazul acionarilor electrice prevzute cu redresoare comandate cu o frecventa
a ocurilor principale cuprinsa intre 500 si 1 000 pe ora, ar rezulta ca fluctuaia maxima de tensiune
sa nu depaseasca 1%. Aceasta condiie este de multe ori greu de ndeplinit, din cauza fluctuaiilor
mari de putere reactiva.
INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 5.6
mediu (semisuma) al potenialelor fazelor care comuta, iar tensiunea intre fazele respective la intrarea
in steaua de tiristoare devine nula. Apar deci deformri puternice pe forma de unda a tensiunilor la
intrarea redresorului comandat cu tiristoare.