Sunteți pe pagina 1din 807

TU()()

()VI

I
I

www.dacoromanica.ro
TUDOR OPRIS
ENCICLOPEDIA LUMII VII

www.dacoromanica.ro
Coperta:
MARCEL DANESCU

Copyright, 2006:
EDITURA GARAMOND

ISBN: 973-9140-71-8

www.dacoromanica.ro
TUDOR OPRIS

ENCICLOPEDIA
LUMII VII

EDITURA GARAMOND
BUCURESTI, STRADA MITROPOLIT ANDREI SAGUNA, NR. 71

www.dacoromanica.ro
Orice reproducere, compilatie
sau rezumat al acestei opere
fail autorizarea Editurii Garamond
vor fi urmarite conform legii

www.dacoromanica.ro
IN CHIP DE PREFATA

Prin 1941, la varsta de 14 ani, Tudor Opri era un copil minune" al botanicii romaneti. Episo-
dul intalnirii noastre 1-am evocat in prefata pe care am scris-o cartii sale Mari le prietenii din
nature ", aparuta in 1982. M-au uimit atunci vastitatea cunotintelor sale, uurinta i exactitatea cu
care determina plantele, maturitatea i originalitatea gandirii sale tiintifice.
Un joc al destinului a facut ca acest preadolescent, nascut pentru a fi tin mare naturalist, sa-i
schimbe brusc optitmea la sfaritul liceului. La momentul alegerii carierei, vocatia literara s-a
dovedit a fi mai putemica, pasiunea sa din copilarie trecand pe plan secundar i devenind un hobby.
Din fericire tradarea" nu a fost totals i ireductibila, intrucat, dei doctor in filologie, distins pro-
fesor, poet, istoric literar, animator inegalabil al tinerelor talente scriitoriceti, Tudor Opri nu i-a
parasit niciodata pasiunea biologics. Dupe 1949, a fost unul din primii custozi onorifici ai monu-
mentelor naturii din Romania, mai tarziu, in 1972, participant la Congresul mondial din Stockholm,
al apararii mediului ambiant, secretar general at Societatii pentru raspandirea tiintei i culturii,
lasand in urma lui, pana in prezent, mai bine de 30 de titluri de beletristica tiintifica, adevarate biju-
terii ale genului, unele din ele premiate, traduse i bine primite in tail i peste hotare, sute i sute
emisiuni radio-TV i de pasionante articole inchinate naturii, ca i filme tiintifice de scurt metraj,
initiind nenumarate intalniri cu cititorii sai de pe tot cuprinsul tarii.
Epuizand in lucrarile i articolele sale aproape toate domeniile clasice i modeme ale biologiei,
Tudor Opri si -a propus sa umple un mare gol in literatura romaneasca de informare tiintifica
adresate in general iubitorilor naturii i in special milioanelor de copii i adolescenti avizi de
cunoatere. Acest lucru s-ar fi putut realiza doar printr-o lucrare de sinteza menita sa insumeze acele
cunotinte despre viata i lumea vie, absolut necesare culturii unui om modern, sa le grupeze intr-un
anumit sistem i sa le confere o anumita viziune, prezentandu-le intr-o forma nu numai perfect acce-
sibila, dar i cat mai atragatoare din punct de vedere literar. Aceasta carte gandita intai in patru vo-
lume, apoi in 10 volume era destinata sa devind un fel de 1000 de carti intr-o singura carte" cum
spunea in 1988 un savant belgian de origine romans, un fel de vade mecum" a naturalistului ama-
tor, aa cum o doreau anticii, enciclopeditii, Buffon, Brehm, iar la noi, profesorul Ion Simionescu,
un opus magnus", o opera globald gandita de un singur cap i scrisa de o singura mans, pentru a i
se asigura unitatea de conceptie i de stil. Umanist i enciclopedist intarziat intr-o perioada a colec-
tivelor" de creatie, a computerizarii, a microspecializarilor i a exacerbarii spiritului analitic, Tudor
Opri a reuit aceasta extraordinary performantd, care ar putea fi comparata doar cu cea realizata de
Jean Rostand, laureat al premiului Nobel i autorul vestitei sinteze La vie".
Tentativa sa care a cerut o imensa munca de infonnare in peste 40 de ramuri directe i comple-
mentare ale biologiei, o competenta multilaterala i nu in ultimul rand, maiestrie literara a fost
incununata de succes. Enciclopedia lumii vii", unica in felul ei, reprezinta cea mai importanta
lucrare romaneasca de popularizare ale biologiei, competitive cu cele mai profunde i originale
lucrari de acest gen din lume.

www.dacoromanica.ro
Indiscutabila originalitate a Enciclopediei consta in gruparea extrem de bogatului material infor-
mativ in jurul problemelor biologice fundamentale, incepand cu definirea vietii, a evolutiei $i
expansiunii ei cosmice. Unele probleme cum ar fi Limitele extreme ale vietii", Forme de aparare
in lumea vie", Deplasarea in lumea vie", Comunicarea in lumea vie", Forte le misterioase ale
Cosmosului si omului" sunt, prin caracterul exhaustiv si sintetic, unicate in literatura noastra si chiar
mondiald de popularizare care, ce e drept, le-a abordat, dar totdeauna fragmentar, strict enuntiativ
sau unilateral.
Ca profesor si ecolog, Tudor Opri face in fiecare paging o calda pledoarie in favoarea atitudinii
superioare de intelegere, respect si aparare a naturii, implicand pe cititor in armonia cosmica si
invitandu-I sa-si corecteze pragmatismul egoist cu atitudinea afectiva si reflectia filosofica. In
sfarsit, filologul $i scriitorul iii valorifica din plin atu-ul stapanirii tuturor subtilitatilor limbii ca si
talentul literar, imbracand paginile stiintifice intr-o fermecatoare haina artistica, demna de vestitii
sai antecesori si contemporani: Fabre, Coupin, Cpuif,.Maeterlinck, Carrel, Simionescu, Sagan, Ifti-
movici, Sekora, Osipov, Akimuskin. Ne aflam in fata unei carti titanice pe cat de instructive pe atat
de seducatoare, un bestseller al genului care merits sa se gaseasca in biblioteca oricarui iubitor al
naturii.
Prof dr docent Ion T Tarnayschi
Fost decan a! Facultalii de Biologie
1 director al Gradinii Botanice din Bucurecti

6
www.dacoromanica.ro
NOTA AUTORULUI

Enciclopedia de fata, organizata intr-un unic i masiv volum, a fost preluata spre publicare de
prestigioasa editura Garamond" care, dupa 1990, a adus inestimabile servicii colii romaneti i
culturii generale. Este o enciclopedie cu larga adresabilitate a marilor probleme i taine ale biolo-
giei. Multi dintre cititorii i comentatorii enciclopediei mele BIOS, considerate la vremea aparitiei
ei drept cea mai importanta i complexa carte romaneasca de popularizare din domeniul tiintelor
naturii, si -au exprimat uimirea ca se afla in fata unei vaste lucrari care, prin traditie, ar fl trebuit sa
fie intesata de imagini i, totodata surpriza ca absenta totals a iconografiei nu i-a micorat cu nimic
prestigiul i marele ei succes de public i presa, atat in tara, cat i peste hotare. Ma vad acum nevoit
dupd aproape doua decenii, cand incerc sa repet experimentul deziconificarii , sa motivez aceasta
initiative care vine sa contrazica o mare parte din cartile de astazi, majoritatea traduse, ce pune
accentul exclusiv pe factorul comercial, pe atotputernicia aspectului formal, care vinde" cartea.
O tara saraca, precum Romania de azi, nuli permite luxul sa tipareasca in stadiul economic in
care ne gasim o carte autohtona cu ilustratii mirobolante a carei cumparare ar face o brqa impor-
tanta in bugetul familiei. Dar, pentru a putea demonstra lumii ca, in pofida modestiei financiare a
editurilor i lipsei de interes a sponsorilor pentru astfel de intreprinderi nerentabile" are autori cu
nimic mai prejos decat cei din Occident, stramuta editorial accentul de pe o forma stralucitoare
care incanta doar privirea i gadila orgoliile bibliofile pe un continut infinit mai pretios tiintific
i mai util sub raport instructiv-educativ, asigurand totodatd un acces mai uor la informare i cul-
tura.
Lipsa imaginii obliga insa pe autor sa sporeasca forta de atractie tiintifica i valoarea expune-
rii literare a continutului, iar pe cititor '11 invite la un efort de imaginatie, gandire i participare active
i creative la un text valoros, ceea ce, in mod cert i cu mult mai mica cheltuiala, it va ajuta sali
implineasca orizontul cunoaterii.

www.dacoromanica.ro
I

VIATA

DEFINITIE, INSUSIRI, IERARHIZARE

ORIGINEA VIETII (teorii, ipoteze)

EVOLUTIA ISTORICA A FORMELOR VII PE TERRA

DIVERSITATEA ACTUALEI FLORE SI FAUNE

SUPRAVIETUITORII VREMURILOR APUSE

www.dacoromanica.ro
1

CE ESTE $1 CE iNSU$IRI ARE VIATA

ARGUMENT

Biologul american Harry Y. Mc. Swen Jr. in apreciata sa lucrare Partitura pentru Terra",
aparuta in 1997 la New York, scria: Dintre toate minunatiile sale, cea mai deosebitii caracteristica
a Peimeintului este cu siguranta viata. Dar ce inseamna sa fii viu? Fiecare dintre noi are probabil o
idee destul de clara a distinctiei dintre viata yi moarte, dar conceptul ytiintific ar rameine una dintre
intrebarile fundamentale al caror raspuns este mult mai neclar deceit s-ar crede [...] Poate ca vom
reuyi sa raspundem mai bine la intrebarea ce este viata dacii definim caracteristicile materiei vii."
Enuntand ci eu, cu cateva decenii inainte, acest punct de vedere, am considerat ca pentru cla-
rificarea notiunii de vials va trebui initial sa facem disjunctia dintre conceptul vitalist-spiritualist
ci cel ytiintific-materialist care s-au ciocnit in permanenta din Antichitate pans in prezent (yi pro-
babil vor face obiect de disputa ci in viitor) pi apoi adoptand criteriul ytiintific sa ne referim la
compozitia materiei vii yi la reliefarea insuyirilor acesteia.
Trebuie sa precizam in acord cu Loren Eiseley ca, deci materialismul reprezinta baza definitiei
ytiintifice a vietii, nimic din ceea ce un observator avizat ar declara viu nu e Inca produs in labora-
tor pornind de la zero. Amesteccind ingredientele viefii: carbon, azot, hidrogen, oxigen obtii aceleayi
substante moarte. totuci, in 1993, la Institutul de cercetare Scripps din La Jolla, California, Ge-
rald Joyce a creat o molecula similara cu cea real a. Era un fragment de ARN sintetizat in eprubeta.
La un ceas dupe crearea ei, molecula a inceput sa adune materie in jurul ei si sa se multiplice. Mole-
cula multiplicatoare nu era vie, deoarece nu se putea reproduce, dar acest model artificial, care rei-
tereaz a in functiile sale vitale molecula celulara vie, vine sa intiireasca ideea ca suntem pe un drum
bun in definirea vietii yi ca ea confirms unele puncte de vedere plauzibile pe care, de altfel, ne-am
construct ci noi punctul personal de vedere in aceasta extrem de delicate yi controversata problems.

Viata se na0e sau preexists? se afla sub inraurirea platonismului. El consi-


dera ca fiintele vii, ca i celelalte lucruri con-
Inca din Antichitate s-a produs disjunctia crete (esente"), se formeaza prin combinarea
dintre conceptiile despre viata. Unii filozofi unui principiu pasiv materia" i un princi-
materialiti naivi au considerat-o ca o forma piu activ forma". Pentru fiintele vii, forma"
de manifestare a materiei vii, chiar daca, in ce o constituie sufletul. Aceasta da infatipre cor-
privete modul cum iau natere organismele, pului i it mica. Prin urmare, materia nu are
conceptiile tor, aflate la primele inceputuri ale
viata, ci este formats i organizata in mod
dezvoltarii tiintei biologice, acreditau princi-
rational cu ajutorul fortei sufletului, numita de
piul autogenezei. Idea litii, in frunte cu Platon,
afirmau ca materia vegetala i cea animals nu Aristotel entelechia. Aceasta forts launtrica,
este vie prin ea ins4i, ci are doar posibilitatea orientate spre un scop final, da viata materiei i
sa capete viata", dacd in ea se instaleaza un o mentine.
suflet nemuritor, preexistent, psiheea". Insui Plotin, parintele colii neoplatoniciene
Aristotel parintele tiintelor" cum era numit in aparuta in secolul al III-lea, a fost primul care a
Evul Mediu epoca dominate de doctrina sa formulat notiunea de forts vitals (vis vitalis), pe

11

www.dacoromanica.ro
care o regasim pand in zilele noastre in teoriile ceptiilor vitaliste. Ele sunt prezentate amanuntit
diverselor scoli vitaliste. in cunoscuta lucrare a lui E. Lippman, Urzeu-
Impletind legendele mistice egiptene, care gung and Lebenskraft". Savanti ca I. Borodin,
stau la baza metempsihozei (reincarnarea spiri- H. Driesch, K. Nage li, J. Uexkull, L. Berta-
tului), cu conceptiile neoplatoniciene, crestinis- lanffy, I. Weissman, T. Elting, E. Sinnot, Olga
mul creeazA o conceptie mistica originals Lepesinskaia, vorbind despre idioplasma sau
despre viata, cuprinsa in Bib lie. Scantul de un germen nemuritor (plasma germinativa),
Augustin vedea in aparitia fiintelor vii o mani- de un factor transcendental sau de capacitatea
festare a vointei divine, o insufletire a materiei materiei vii, necelulare, de a se organiza in for-
inerte de catre un spirit datator de viata". matii celulare, reactualizau intr-o forma sau alts
Intreaga stiinta a Evului Mediu este funda- conceptia vitaliste.
mentata pe conceptiile vitaliste plotiniene. De o anumita yoga se bucura Ii azi teoria
Paracelsus, si mai apoi Van Belmont conside- psiholamarkista a paleontologului american
rau ca in corpul plantelor, animalelor ai omului E. Coppe, continuata de R. France, A. Pauly si
predomind o forts vitals active arheul diri- A. Wagner care sustin ca procesul evolutiei se
jata cu ajutorul unor procedee magice si care datoreste actiunii factorilor psihici proprii nu
determine formarea organismului si intreaga lui numai fiecarui organism, dar $i fiecarei celule,
comportare ulterioard. impulsului interior spre perfectiune. Pentru a
Pomind de la lichide $i infuzii organice in explica procesul ereditatii, psiholamarkistii au
putrefactie, in care apareau fiinte microscopice, adoptat teoriile lui E. Hering, R. Semon si
preotul ai naturalistul scotian J. Needham E. Rignano, dupd care ereditatea este o mani-
(1713-1781), contemporan $i prieten cu natura- festare a memoriei, ca acumulare a engramelor
listul francez G. Buffon, credea ca in fiecare mnemice", dupd cum spunea Semon.
particula microscopica de materie organics este Timp de trei sferturi de secol, conceptiile sti-
ascunsa o forts vitals" specials care poate da intifice ale biologilor aflati in acea parte a lumii
viata materiei organice. dominate de ideologia comunista au impus 1i
Ultimul reprezentant de seams al vitalismu- fetisizat conceptia lui Fr. Engels, care definea
lui este F. Pouchet care, intre anii 1858-1863, viata ca pe modul de existenta al corpurilor
formuleala o teorie proprie, neovitalista, albuminoide, constand in reinnoirea continua a
asemanatoare cu aceea a lui J. Needham. elementelor chimice componente.
Pomind de la procesele de putrefactie sau fer- Definitia in sine nu era eronata. $i marele
mentatie, Pouchet considera ca pentru aparitia chimist D. I. Mendeleev scria ca proteinele se
organismelor este necesard preexistenta unei deosebesc de multe corpuri complexe prin
forte vitale". Aceasta ultima incercare de ofi- instabilitatea for fata de multitudinea factorilor,
cializare" a unei conceptii naive si antistiintifice ele servind pentru transformarile permanente si
a fost definitiv spulberata de experientele logice care constituie o prima conditie pentru
savantului francez L. Pasteur, de care vom activitatea vitals ".
vorbi mai amplu in urmatorul capitol. De altfel, Definitia lui Engels ni se pare azi simplista
vitalismul primise putemice lovituri in prima si, deci, nesatisfAcatoare. Exists explicatii.
jumatate a secolului al XIX-lea prin marile Acum un veac si jumatate nu se cunosteau nici
descoperiri in domeniul fizicii si chimiei. Doc- acizii nucleici, nici structurile fine ale nucleului.
trina evolutionists a lui Ch. Darwin barase dru- Stiinta moderns a descoperit intre timp 1i alte
mul vitalismului, pregatind astfel lovitura deci- insusiri esentiale ale vietii in afara de metabo-
siva pe care avea s-o dea Pasteur. lism, ca autoreproducerea ontogenetica a orga-
Totusi, in a doua jumatate a secolului al nismului, prin autoreinnoirea periodicA a struc-
XIX-lea, ca si in primele decenii ale veacului turii sale, si autoreproducerea filogenetica a
nostru n-au lipsit incercari de reinviere a con- organismului, prin obtinerea unor descendenti

12

www.dacoromanica.ro
identici cu parinCii, precum ai faptul ca aceste face posibila formarea legaturii peptidice, care
insusiri, ca si metabolismul sunt expresia sta la temelia alcatuirii moleculei proteice.
functionala, dinamica temporala a anumitor Sub forma de acid fosfOric, fosforul este
structuri ale sistemului viu. $tiintele biologice componentul obligatoriu al acizilor nucleici,
in frunte cu genetica, precum ai celelalte adia- apoi combinat cu proteine ai lipide constituie
cente, au facut in ultimul timp descoperiri li fosfoproteine Ii fosfolipide. Un rol deosebit al
progrese importante in legatura cu structura acestui element este acela de acumulator princi-
intima a materiei vii. Interpretarea organismelor pal si distribuitor universal de energie in materie
ca sisteme vii care se autoconserva prin vie datorita acidului adenozintrifosforic (ATP),
autoreglare functionala important castig al ale carui legaturi macroenergice pun in libertate
gandirii stiinCifice contemporane genereaza o o mare cantitate de energie in procesul
viziune multilaterala asupra vietii, tot mai hidrolizei.
departata de clasica" definitie a lui Engels. Gruparile hidrogenului cu oxigenul sau cu
Trei lucrari esentiale: Viala de Jean carbonul si transformarea unora in altele au un
Rostand, Romanul vietii" de A. Ducrocq si rol energic. Transformarea gruparii C-H in O-H
Logica viului" de Fr. Jacob, incearca, in mod este cea mai importanta sursa a energiei din
sistematic si original, sa surprinda esenta vietii
materia vie. Ea se petrece in procesul respiratiei
careia, in ultima instanta, nu i se poate da Inca o
si este mediate de legaturile macroergice, mai
definitie complete ai satisfacatoare, atat timp cat
ales de ATP.
Inca nu s-a rezolvat trecerea pragului de inte-
grare care separa lumea vie de lumea nevie.
Prin combinarea acestor elemente iau
nastere moleculele mici sau monomerii. Acestia
intra intr-un numar adeseori nedefinit in corn-
Compozitia materiei vii pozitia unei macromolecule. Cand monomerii
sunt la fel, macromolecula e un polimer; cand
Suportul vietii este incontestabil materia vie. acestia sunt diferiti, este un pseudopolimer.
Exists o serie de elemente comune ambelor Organizarea chimice a acestor structuri este
feluri de materie. Deosebirea de proportii a ele- imprecise, ceea ce deschide cai practic nelimi-
mentelor chimice in alcatuirea materiei vii este tate de diversificare a substantelor, diversificare
conditionata de rolul for biologic. ce creste considerabil cand se trece de la poli-
Elementele chimice fundamentale sunt car- meri (cum e celuloza) la pseudopolimeri (cum
bonul, azotul, fosforul, hidrogenul si oxigenul. sunt substantele proteice Ii acizii nucleici).
Carbonul este elementul omniprezent, ato- Principalii componergi ai celulei sunt lipi-
mii sai constituind scheletul tuturor moleculelor dele, glucidele, proteinele Ii acizii nucleici.
organice. In lanturile lungi in care legaturile Lipidele reunesc o serie de substance care au
Van der Waals in moleculele unite intre ele, ca trasaturi comune solubilitatea in solventi
atomii de carbon stau la baza structurii mem- organici (eter, cloroform etc.), avand rol plastic
branelor celulare, mitocondriale, a spatializarii si de rezerva. Ele se impart in grasimi propriu-
moleculelor de acizi grasi ai polizaharide. Lega- zise ai lipoide (steroli).
turile covalente pe care le formeaza cu atomii Glucidele sau hidratii de carbon, dupa
altor elemente si trecerea de la legaturi mai numarul monomerilor, pot fi monozaharide
putin stabile la cele mai stabile confers car- (glucoza, galactoza, manoza, fructoza), oligoza-
bonului un rol energic de prim rang. haride (maltoza, celobioza, lactoza, zaharoza)
Azotul joaca un rol important in procesele sau polizaharide (amidonul, glicogenul, celu-
de transfer cu H, deci in procese energetice. De loza). Zaharurile servesc in special drept corn-
asemenea, radicalul NH2, din cauza ca poate bustibil. Amidonul si omologul sau animal,
ceda un electron, are un caracter bazic, ceea ce glicogenul, formeaza rezerve de glucide ener-

13

www.dacoromanica.ro
getice, iar celuloza intra in alcatuirea struc- organismul, constanta" patrimoniului ereditar
turilor vegetale de rezistenta. al celulei-ou.
Proteinele cuprind derivatii azotati organici Autoreinnoirea este conditia esentiala a
care stau la baza materiei vii, avand un rol autoconservarii sistemului viu scrie Ion
major in organizarea i reglarea activitatii celu- Draghici in Esenta vigil". Interactiunile corn-
lare, in creterea i inmultirea organismului viu. plexe cu mediul inconjurator au drept con-
Exists proteine de transport (hemoglobina), secinca i uzura structurilor i, in general, a sis-
contractile (miozina), cu proprietati hormonale temului. Sistemul biologic este autonom, ii
(insulina) sau catalitice (enzimele), de structure repard" singur uzurile (inevitabile unui sistem
(colagenul), de protectie (fibrinogenul), de re- dinamic), autoreinnoirea find singurul mijloc
zerva (cazeina, zeina). de auto-separatie" a sistemului respectiv, care
Acizii nucleici au un rol esential in perpetu- se realizeaza prin inlocuirea pieselor uzate" cu
area vietii, fiind purtatorii i transmitatorii altele noi. Celula are o viata mult mai scurta
codului genetic. Dupe compozitia chimica, se decat individul. Pe durata vietii unui individ se
deosebesc doua tipuri de acizi nucleici: ribonu- succed multe generatii de celule i, cu toate
cleic (ARN), respectiv dezoxiribonucleic acestea, individul ramane mereu acelai. Noua
(DNA), formati dintr-un nutriar mare de generatie de celule este constituita dupe
monomeri, numiti nucleotide, in compozitia tiparul" vechii generatii, tipar inregistrat in
carora intra restul unei baze azotate de nature structuri specializate.
purinica sau pirimidica, restul unui glucid In sistemul individual are loc un continuu
(riboza sau dezoxiriboza) i restul unei mole-
proces de autoreproducere a elementelor sale
componente. Ca sursa energetics i plastics, la
cule de acid fosforic.
baza acestor procese sta metabolismul. Metabo-
Importanta biologics a DNA-ului consta in
lismul este o insuire esentiala a fiintei vii, dar
faptul ca succesiunea bazelor azotate din mole-
nu un scop in sine, ci un mijloc pentru realizarea
cula lui este caracteristica, reprezentand inregis-
autoconservarii. Metabolismul se realizeaza
trarea moleculara a informatiei genetice a
prin cloud procese antagonice: asimilatia
speciei respective. Functia ARN-ului este tran-
(anabolismul) i dezasimilatia (catabolismul),
scrierea i transportul informatiei genetice din
care se conditioneazd reciproc. Energia rezul-
nucleu in citoplasma i transferul ei in procesul
tata prin descompunerea glucidelor i grasi-
de sinteza a substantei proteice.
milor este folosita in reactiile anabolice menite
sa reface substantele cheltuite i, invers, sub-
stantele sintetizate in anabolism cunt degradate
insuOrile materiei vii in cursul reactiilor catabolice. Aa cum spunea
E. Schrodinger ( Cc este viata?", 1956),
Aa cum am amintit, principala caracteris- metabolismul este un mod specific de corn-
tica a materiei vii fata de materia nevie este portare a materiei vii pe durata de existenta a
autoconservarea, care se realizeaza prin auto- celulei sau organismului viu, supus unei legitati
reinnoirea continua a structurii cu ajutorul bio- ferme care tinde sa mentina intact echilibrul
sintezei unor substance. functiunilor prin coordonare i autoreglare".
Schimbarea periodica a substantei vii nu Dar un sistem viu, ca sa existe i sa se
afecteaza capacitatea structurii de a conserva. autoreinnoiasca ontogenetic i filogenetic, tre-
Procesul mentinerii unei structuri stabile este buie sa posede proprietatea de a da natere, la
realizat de un aparat genetic care contine, in un moment dat, unui sistem aproximativ identic
forma codificata, matriciala, informatia speci- cu el. Reproducerea proces specific materiei
fics structurii. Prin cariochineza, afirma vii este, ca i metabolismul, un mijloc de
E. Guyenot, se mentine, traversand toata viata realizare a scopului suprem al unei fiinte vii,

14
www.dacoromanica.ro
autoconservarea. Reproducerea se bazeaza pe be numim vitale. Problema vietii este asadar, in
insusirile exceptionale ale DNA-ului de a se esenta, o problema de forma, de structure..."
scinda in cele cloud lanturi complementare,
fiecare lant vechi functionand ca matrita pentru
sinteza catenei complementare. Aceasta pro- krarhia materiei vii
prietate, spun J. D. Watson i F. H. C. Crick in
Structura moleculard a acizilur nucleici", Introducerea notiunii de nivel de organi-
face ca acizii nucleici sa fie indispensabili zare a materiei vii reprezinta un pas inainte in
materiei vii. Proteinele sunt lipsite de aceasta cunoasterea specificului vietii", sustinea J. P.
proprietate, de aceea ele nu pot constitui sub- Vigier in Teoria nivelurilor si dialectica
stratul vietii". Iata de ce definitia lui Engels, naturii" (Pensee, nr. 99, 1961).
dupd care viata este modul de existents al sub- Notiunea de nivel inseamna gradul deosebit
stantelor albuminoide, nu mai poate fi luata in de complexitate a diferitelor categorii de sis-
considerare. Aceasta nu inseamna ca trebuie sa teme biologice, ceea ce duce, firesc, la o ie-
subapreciem rolul substantelor proteice. Ca- rarhizare a acestora.
racterul indispensabil al substantelor proteice Ea a constituit o preocupare pentru oamenii
sustine 1. Draghici este demonstrat si de fap- de stiinta cu multi ani in urma. Astfel, Lloyd
tul ca acizii nucleici nu-si pot realiza insusirile Morgan distingea mai multe niveluri succesive:
for decat pe fondul schimburilor metabolice atomi, molecule, cristale, viata etc., caracteri-
realizate prin activitatea enzimatica a pro- zate, fiecare, prin legi proprii. T. de Chardin
teinei... Proteinele si acizii nucleici se corn- sustinea ca materia vie si cea nevie sunt organi-
pleteaza reciproc. Acizii nucleici contin posibi- zate intr-un lung lant de complexitate
litatea autoreproducerii si autoreinnoirii, iar crescanda, care incepe cu particulele ele-
proteinele, prin insusirile tor, in special prin mentare, se continua cu atomii, moleculele,
metabolism, realizeaza aceste posibilitati". celula, organism $i se incheie cu societatea
Francois Jacob, laureat al Premiului Nobel, umana.
formuleaza in acest chip specificitatea repro- In 1963 biologul american P. Weisz, in The
ducerii ca functie caracteristia a vietii: Repro- Science of Biology", prezenta o noua schema a
ducerea este capacitatea vietii de a genera viata. ierarhiei nivelurilor: particule sub-atomice,
Viata se transmite de la o fiinta la alta printr-o atomi, molecule, agregate moleculare, celule,
succesiune care nu cunoaste intreruperi. Viata tesuturi, organe, organisme, specii, biocenoze,
este continua". lumea vie. Cu mici modificari, aceasta schema
Uimitorul mecanism al vietii, de o comple- o intalnim $i la E. P. Odum (Fundamentals of
xitate pe care nici astazi nu am patruns-o in Ecology", 1959), L. Bertalanffy (Problems of
totalitate, se desfasoard intr-un cadru material Life", 1960), B. Stugren (,57iinta evolutiei",
organizat care sugereaza un grad de perfectiune Bucuresti, 1965).
atins dupa o indelungata evolutie si neintrerupte La ora actuala, schema elaborate de savantul
adaptari si readaptari. Viata nu apare decat la un rus K. M. Zavadski ( Teoria vida", 1961) si
anumit nivel de organizare al materiei, legat nu imbunatatita de academicianul roman N. Bot-
numai de o anumita compozitie chimica propice nariuc (Biologie generala", ed. II, 1979) pare
miscarii biologice, dar si de realizarea unor a raspunde deocamdata cel mai bine cerintelor
matrice adecvate. Fenomenul vietii scria in taxonomice si logicii viului.
1975 J. Rostand este legat de un anumit aran- N. Botnariuc propune patru niveluri de orga-
jament structural, de un mod de organizare nizare: 1. Nivelul individual, avand ca unitati
extrem de complex al materiei: cand aceasta reprezentative indivizii biologici, organisme
organizare, and acest aranjament sunt rea- individuale; 2. Nivelul populational sau al
lizate, atunci se manifests proprietatile pe care speciei, reprezentat prin sisteme populationale

15

www.dacoromanica.ro
sau ale speciilor; 3. Nivelul biocenotic, unei anumite dinamici a trasaturilor popu-
reprezentat prin sisteme biocenotice; 4. Nivelul lationale.
biosferei, reprezentat prin sistemul unic al bio- Evolutia, ca proces istoric precizeaza
sferei planetei noastre. N. Botnariuc este un proces caracteristic po-
Pe drept cuvant, N. Botnariuc apreciaza ca pulatiilor i speciilor. Cu alte cuvinte, nu indi-
sistemele componente ale indivizilor din ie- vizii izolati, ci populatiile i speciile reprezinta
rarhia morfofiziologica (celula, tesut, organ,
obiectul si purtatorul material al evolutiei. De
complex de organe) nu pot fi considerate ca
reprezentand niveluri de organizare, ci doar aceea, legile evolutiei sunt legi caracteristice
niveluri de integrare, deoarece nu respects cri- sistemelor de nivel populational. Cea mai
teriul universalitatii. In ce priveste moleculele importanta dintre aceste legi este selectia natu-
organice, oricat de complexe ar fi, ele nu pot raid. Ea este factorul care, in succesiunea ge-
reprezenta un nivel de organizare al materiei vii, neratiilor, transforms fenomenul individual al
ci doar trepte in evolutia materiei nevii spre variabilitatii in proces istoric al evolutiei."
aparitia vietii. Dar speciile nu traiesc izolate, deoarece pro-
In interiorul nivelului individual de organi- cesele vitale se realizeaza doar in cadrul actiu-
zare se deosebesc diferite trepte de dezvoltare
nilor interspecifice. Plante le verzi, deci plantele
care, de asemenea, nu au un caracter de univer-
autotrofe, pot epuiza rapid resursele de hrana
salitate. Pe treapta cea mai de jos se afla
virusurile complexe macromoleculare nucleo- din pamant daca n-ar exista bacteriile care
proteice. Urmeaza forme la care celula nu are descompun cadavrele, readucand in circuitul
toate elementele complet diferentiate, cum sunt vietii substantele biogene sau fixeaza azotul
bacteriile qi algele albastre-verzi, apoi plantele atmosferic oferindu-1 simbiontilor superiori.
si animalele unicelulare, urmate de organisme Fara plantele verzi, nu pot trai animalele ierbi-
pluricelulare cu diferite grade de cohiplexitate. yore, de la insecte pans la mamifere. La randul
Ceea ce caracterizeaza acest nivel este integra- lor, aceste flinte constituie baza existentei pen-
litatea pronuntatd, ceea ce permite indivizilor sA tru insectele rapitoare, animalele insectivore si
se adapteze in mod optim conditiilor de viata.
cele carnivore, care traiesc pe seama consuma-
Indivizii biologici nu pot exista in afara
torilor fitofagi. Din aceasta cauzA, in decursul
speciilor. Populatiile sau speciile reprezinta
spune N. Botnariuc nu indivizi izolati, ci evolutiei, diferite specii s-au grupat in anumite
ansambluri organizate de indivizi in succe- regiuni, alcatuind formatii complexe, cu propri-
siunea neintrerupta a generatiilor. Factorul timp ile for legi, numite biocenoze. Procesul funda-
devine o components esentiala a speciei. mental caracteristic acestui nivel it constituie
Fiecare specie are o istorie a sa in sensul propriu relatiile interspecifice, contradictorii dar i
al acestui cuvant". Individul are o existents unitare, ca si cele intraspecifice, ducand la
limitata; specia una nedefinita, timpul ei de adaptari structurale i functionale reciproce, la
supravietuire putand ajunge la sute de milioane autoreglarea mecanismelor interne qi, in ultima
de ani. Conservarea individului, realizata prin
instanta, la integralitatea biocenozei de care
cele mai diverse adaptdri, este subordonata con-
atama specializarea, productivitatea i
servarii speciei. Procesele si legile sistemelor de
nivel populational sunt diferite de cele de la supravietuirea indelungata a acesteia.
nivelul individual. Procesul fundamental carac- Nivelul biosferei Inca putin studiat
teristic acestui nivel it constituie relatiile cuprinde, dupa Zawadski i Botnariuc, totali-
intraspecifice, contradictorii dar si unitare, care tatea biocenozelor, deci totalitatea vietii pe
duc la dezvoltarea unei anumite structuri a po- Pamant, i functioneaza ca un sistem biologic
pulatiilor si speciilor, a unei anumite organizAri, pe scars planetard.

16
www.dacoromanica.ro
2

IPOTEZE, TEORII, EXPERIMENTE PRIVIND


APARITIA VIETII PE TERRA

ARGUMENT

Nu trebuie sa dam un credit absolut scepticismului lui Jean Rostand. Ipotezele emise in ultima
jumatate de veac au o relativ buns motivatie logics (desi sunt contestate vehement de adeptii
creationismului Viinfific precum Harry M. Morris, Richard Bube, Bernard Ramm, E. H.
Andrews, Harold W. Clark 0 multi alti) iar cdteva din ele, precum biogeneza si varianta ei,
biostructuralista, pot ft sustinute prin probe de laborator menite sa reconstituie experimental in
prezent ceea ce s-ar fi putut petrece in trecut. Realizarea acestor modele" ne sugereazei, cu aju-
torul calculului probabilitatilor, caile prin care au putut lua nactere primele formatiuni organizate
de viafei. Din clipa cand au fost descoperite cele mai vechi dovezi ale viefii, urme ale structurii si
activitatii organismelor, ipotezele au putut sa se prefacci in realitate, iar tabloul evolutiei vietii sa
se inchegecoerent
Raspunsul la intrebarea privind modul si momentul aparitiei vielii pe Pameint are de luptat cu
foarte multe necunoscute si dileme, doar in parte rezolvate.
Traim intr-un univers de energie, conditionatei, dupa ecuatia lui Einstein, de relatia cu masa,
cu materia deci. Viata nu a apcirut dec.& data cu structurile capabile sa intretina un permanent
schimb de energie cu mediul ambiant. Se ctie azi ca, pentru acest motiv, in structura materiei infra
ca elemente fundamentale carbonul, oxigenul, azotul, fosforul ,ci sulful care, prin proprietatile lor,
reispund la modul optim conditiilor de vial a de pe Terra. Elementul central in jurul caruia se orga-
nizeaza viata pe planeta noastra este carbonul. Dispunand de patru posibilitati de afiliere la alte
elemente prin tetravalenta sa , realizeazci o serie de combinatii organice, dintre care unele au
capacitatea de a inmagazina o mare cantitate de energie ce o furnizeaza organismul prin procese-
le de metabolism. Aceste depozite de energie" sunt constituite din hidrati de carbon (glucide sau
zaharuri). 0 alto categorie de substante necesare vietii, cu rol energetic ci structural, sunt lipidele.
In compozitia lor, carbonul apare alaturi de hidrogen, oxigen, azot si fosfor.
Substantele fundamentale pentru existenta viefii sent protidele, in structura ceirora, in afara de
carbon, Intel' lnim oxigen, hidrogen, azot, ca elemente principale, ci in mai mica masura sulful ,cifos-
forul. Protidele, constituite, la randul lor, din 24 aminoacizi, formeaza fundamentul structural si
functional al materiei vii.
Explicarea modului cum s-au format aceste molecule organice purtlitoare ci transmifcitoare de
vials a dat nastere unui mare numar de ipoteze. Cea mai veche este aceea a generatiei spontanee
sau autogenezei, care a dominat Limp de milenii glindirea omeneascci, cu dublul ei substrat materi-
alist ci religios. Aceasta ipoteza naiva, dar care ci -a geisit adepti ci in secolul nostru, merits sit fie
citata ca exemplificare istorica a unui mod de gcindire.
Teoriile stiintifice moderne pledeazci cu dovezi comune si cu forts egala de convingere pentru
aparitia vietii fie exclusiv pe planeta noastra (biogeneza), fie pe alte planete (panspermia). Nu
absenteazei nici ipotezele dupa care viata de pe Terra ar fi insamcinfatci de fiinte extraterestre, ve-
nite de pe planete cu civilizatii avansate (exogeneza). Teoriilor fundamentale, ca ,ci unor variante
de interes stiintific, aparute in ultima jumatate de secol, be vom acorda spatiul cuvenit, evidentiin-
du-le argumentele,ci dovezile plauzibile, dar ,ci punctele vulnerabile.

17
www.dacoromanica.ro
Cea mai veche conceptie despre nWerea intestinali s-ar forma din cadavrele in descom-
vietii: generatia spontanee punere $i din excremente. Insectele, cum ar fi
lantarii, mustele, moliile, efemerele, gandacii de
Convingerea ca fiintele vii se pot forma si balegar, cantaridele, puricii, plosnitele, pddu-
spontan, de la sine, a existat la toate popoarele, chii, ar lua nastere din humusul ogoarelor, din
din Antichitate si pand in zilele noastre. mucegai, baligar, lemne si fructe putrede, din
Astfel, din cele mai vechi timpuri, in China namolul raurilor si al marilor, din sedimentul
ddinuia credinta ca puricii din plante (afidele) otetului precum si din land veche. Broastele si
iau nastere spontan pe tulpinile de bambus, dacd salamandrele ar aparea din noroi inchegat, iar
butasii sunt rasaditi pe vremea caldd si umeda. soarecii s-ar forma din pamant umed. In acelasi
In cdrtile sacre ale Indiei se mentioneaia mod s-ar fi nascut si fiintele superioare, aparand
aparitia a tot soiul de muste si gandaci din initial sub forma de viermi.
sudoare $i gunoaie. In inscriptiile cuneiforme Uriasul prestigiul de care se bucura con-
ale babilonienilor putem citi ca din malul ceptia aristotelicd in fata Bisericii a facut ca teo-
canalelor de irigatie iau nastere viermi $i alte ria generatiei spontanee, grefatd pe ignoranta
animale. In Egiptul antic, se credea ca stratul de intretinutd de teologie, sd zamisleasca teorii"
humus ramas dupd revarsarea Nilului poate care de care mai fanteziste si ridicole.
genera fiinte vii, daca este incalzit la soare; ast- Potrivit atestdrilor unor savanti de mare
fel ar lua nastere broastele, serpii, crocodilii. prestigiu ai epocii, gastele si ratele s-ar naste din
Aceasta credinta s-a bucurat de popularitate in scoicile marilor, care si ele la randul lor, s-ar
Orient ca si in Occident, in Antichitate, dar si in trage din fructele copacilor. Pasarile pot aparea
Evul Mediu. Nu intamplator, in tragedia Anto- insa si direct din fructele arborilor. Legenda
niu ,si Cleopatra de Shakespeare, Lepidus afir- despre copacul cu gaste o gdsim Inca la
ma ca in Egipt crocodilii iau nastere din malul Inceputul secolului al XI-lea in cartea cardinalu-
Nilului, sub actiunea soarelui sudic dogorator. lui Pietro Damiani. Enciclopedistul englez
Toti filozofii greci, reprezentanti ai materia- Alexander Needham dezvoltd teoria forrnarii
lismului naiv, erau adeptii teoriei generatiei pasdrilor din rasina coniferelor. Ideea s-a
spontanee. Cel mai clar, aceasta idee a fost inradacinat atat de adanc in constiinta maselor,
exprimata in doctrina lui Democrit. Dupd aces- incat camea gastelor si ratelor a inceput sa fie
ta, viata este rezultatul actiunii fortelor socotita mancare de post si papa Inocentiu at
mecanice ale naturii. Aparitia initials a fiintelor III-lea a fost nevoit, in 1215, sa interzica,
vii sau nasterea for spontand din apd $i namol printr-o bula papald, folosirea ei.
s-ar datora unei combinatii intampldtoare, dar Legenda despre copacul de gaste a ddinuit
precis determinate a atomilor in calrul miscdrii pand in secolul at XVII-lea. Ea se intemeia,
for mecanice, mai precis, este rezultatul intal- probabil, pe o coincidenta naiva: racusorii
nirii si unirii celor mai mici particule de pdmant cipripezi, numiti ratusti-de-mare, atingeau
umed cu atomii focului. maturitatea tocmai in anotimpul cand soseau
Lucretius Caro, in poemul filozofic De din nord puii gastelor polare. Nu numai gastele,
rerum natura", sustine ca, datorita ploii si cal- dar si mamiferele s-ar zamisli prin generatie
durii umede a soarelui, din pamant sau balegar spontanee. Astfel, dupa scrierile timpului, mieii
apar viermi si multe alte animale. ar lua nastere din niste pepeni sau dovleci uriasi.
Insusi cel mai mare naturalist at Antichitatii, Desi secolul al XII-lea marcheaza o inflorire
Aristotel, considera ca viermii obisnuiti, larvele a cunostintelor, aceasta nu atinge domeniul
albinelor si viespilor, cdpusele, licuricii $i felu- biologiei, ramasd la acelasi nivel ca la Inceputul
rite alte insecte se formeaza din roux, din mileniului. Dovada cea mai bund o produce
putrezirea malului si a gunoaielor, din lemn vestitul medic belgian Van Helmont care, in
uscat, din pdr, din sudoare si din came. Viermii 1640, publica o celebrd reteta de oblinere a

18
www.dacoromanica.ro
$oarecilor din boabe de grau invelite intr-o toate sursele erorilor sunt inlaturate, deci se
cama$a murdara. Dupe 21 de zile, secretiile din asigura o sterilizare perfecta, infectarea nu mai
cam*, fermentand cu emanatiile cerealelor, poate avea loc. Astfel a fost respinsa ipoteza ca
dau na$tere la $oareci vii. infuziile de putrefactie dau ngtere la microbi $i
$i W. Harvey, descoperitorul circulatiei ca insa$i putrefactia solutiilor respective se
sangvine, Francis Bacon, intemeietorul datore$te activitatii vitale a microorganismelor
empirismului materialist, sau R. Descartes, provenite din data. Toate tentativele de a infir-
parintele rationalismului, erau de asemenea ma aceasta teza, facute de Pouchet si de alti a-
adepti convin$i ai acestei teorii. Astfel, dupd depti ai sai, au dat grey. Teoria generatiei spon-
conceptia carteziana, geneza spontana este un tanee parea pentru totdeauna ingropata.
proces natural de autoconstituire a unor ma$ini Cercetarile lui Pasteur au produs o impresie
complicate nascute din materia inconjuratoare covarsitoare asupra contemporanilor. Revolutia
lipsita de viata, cand pamantul umed sty in bata- savar$ita de savantul francez in biologie
ia soarelui sau daca are loc un proces de putre- echivala cu revolutia infaptuita de Copernic in
factie. astronomie. In ambele cazuri, au fost rastumate
Cu greu se poate zdruncina o conceptie, prejudecati ce stapaneau de milenii mintile
chiar gre$ita, formate de-a lungul veacurilor. oamenilor.
A$a s-a intamplat $i cu teoria generatiei sponta- Totu$i, victoria stralucita a lui Pasteur a lasat
nee care $i-a gasit adepti pans $i in miezul vea- in urma un gol.
cului trecut. Multi savanti au interpretat experientele lui
Incetul cu incetul, a inceput sa se strange ca o dovada absolute a imposibilitatii de a se
lantul obiectiilor in jurul acestei teorii care a trece de la natura anorganica la fiintele vii.
dominat cateva milenii gandirea omeneasca. Imposibilitatea aparitiei spontane a vietii...
Experimentele unor savanti ca T. Schwann,
trebuie considerate ca find stability la fel de
F. Schulze, H. Schrader i Th. Duch urmareau
cert ca ai legea atractiei universale", scria in
sa infirme posibilitatea genezei spontane a
1871 celebrul fizician W. Thomson (Lord
vietii, dar forta for demonstrative era mic$orata
Kelvin).
sau compromise de diverse erori tehnice.
Sfaramarea teoriei generatiei spontanee rasa
Polemica in jurul posibilitatii spontane a
microorganismelor a atins punctul culminant in insa cale libera speculatiilor idealiste ai
1862, cand F. Pouchet, publicand in 1859 un creationismului. Nu e de mirare, deci, ca adeptii
vast studiu de 700 de pagini: Heterogenie ou darwinismului vor apara teoria generatiei spon-
trade de la generation spontanee basee sur de tanee ca forma de explicare materialists a na$-
nouvelles experiences", unde incerca sa reinvie terii vietii. E. Haeckel, in Histoire de la crea-
teoria autogenezei, primeste o replica nimici- tion des titres organises" (1877), spunea ca daca
toare din partea lui Louis Pasteur. In urma unor se respinge ipoteza generatiei spontanee trebuie
experience stralucite yi incontestabile, Pasteur a sa recurgem la miracolul creatiei supranaturale.
dovedit ca microorganismele nu pot lua na$tere La not in tars, filozofii materiali$ti ai adeptii lui
din infuzii $i solutii organice, cum pretindea Darwin an aparat punctul de vedere sustinut de
Pouchet. El nu s-a multumit sa combats magis- Haeckel in privinta generatiei spontanee, ca
tral autogeneza, dar a indicat izvoarele raspuns la altemativa creationismului. A$a au
gre$elilor predecesorilor $i contemporanilor sai. facut V. Conta, in Teoria ondulatiei univer-
Astfel, Pasteur a aratat ca aparitia microorganis- sale", sau dr. N. Leon, in Generatiunea spon-
melor in experientele cercetatorilor precedenti a tanee ci darwinismul" (Convorbiri literare, nr.
fost intotdeauna determinate de greselile for 4, 1903).
metodice, ai anume de faptul ca nu eliminasera Mai exista o posibilitate de a elimina
totdeauna sursele posibile de contaminare. Dace amestecul creatiunii in ipotezele despre ori-

19

www.dacoromanica.ro
ginile vietii, aceea de a accepta ideea etemitatii Panspermia" a fost reluata, printre altii, in a
vietii. doua jumatate a secolului trecut, de H. Richter,
Daca toate incercarile noastre scria in Lordul Kelvin.
1874 cunoscutul fiziolog german H. Helmoltz Principalul argument al teoriei panspermiei
de a produce organisme din substanta lipsita de 1-a constituit faptul ca intr-o serie de meteoriti
viata dau grey, cred ca vom proceda cat se poate (condriti) pietrosi au fost descoperiti compusi ai
de potrivit punandu-ne intrebarea daca viata nu carbonului si chiar particule organizate", ase-
este tot atat de veche ca si materia." manatoare algelor si microorganismelor terestre
Vegetatia pamantului consemna in carora Clause i Nagy le-au dat denumiri
Traite de botanique" (1891) botanistul francez (Clausiphera fissa on Coelestites sexangula-
Ph. Van Tieghem a avut un inceput si va avea tus).
un sfarsit, dar vegetatia Universului este etema, In ultima suta de ani s-au strans nenumarate
ca insusi Universul." probe de meteoriti carbonici (printre cei mai
Adeptii teoriei etemitatii vietii considerau celebri amintim pe: Orgueil, Ivuna, Kaba,
ca singura explicatie posibila a aparitiei vietii pe Alence, Murchinson) care, in urma unor arna-
planeta noastra este ca pe Pamantul virgin, abia nuntite analize de laborator, au dezvaluit
format, sa fi fost adusi germeni viabili prove- prezenta tuturor grupelor principale de compusi
nind din alte lumi, populate de organisme. Dar ce intra in alcatuirea materiei vii de pe Pamant,
pentru ca o asemenea ipoteza sa devina accepta- cum ar fi: hidrocarburi cu lanturi lungi de car-
bila stiintific se cerea, in primul rand, sa se de- bon, acenafteni, antraceni, piseni, acizi aroma-
monstreze ca viata este larg raspandita in Cos- tici, acizi grasi, 17 aminoacizi (valina, glicina,
mos, ca ea exists nu numai pe Pamant si nu prolina, alanina etc.), hidrati de carbon (mano-
numai in limitele sistemului nostru solar. In al za, glucoza, arabinoza), compusi azotati ciclici
doilea rand, era necesar sa se explice in ce mod (melamina, amelina, adenina, guanina).
acesti germeni, care aveau de strabatut spatii Evident, in acest caz, se punea problema
interplanetare si siderale, au putut ajunge pe originii compusilor organici. Existau doua
Pamant in stare viabild, punand bazele unei not raspunsuri posibile: on sunt de origine biogend,
generatii de fiinte vii. deci sunt produsi ai activitatii unor organisme
ce au trait pe corpul ceresc din care provin
meteoritii, sau au o origine abiogena si, deci,
Panspermia sunt rezultatul evolutiei materiei anorganice,
fara prezenta vietii. Parerile au fost impartite.
Panspermia parea singura conceptie care, J. Smith, V. Vernadski, I. Haldane, A. I.
intr-un anumit fel, raspundea rolului pe care Oparin, N. Botnariuc printre altii au
Pasteur il atribuise lumii omniprezente a mi- sustinut originea abiogena. S. Kloez, Ch. Lip-
croorganismelor, in geneza proceselor cu care man, M. Calvin, J. Hennessey au sprijinit
se justifica dezvoltarea aparent spoptana a vietii ipoteza biogena. Pans in jurul anului 1962,
in anumite medii. rezultatele care atestau prezenta unor germeni
Termenul de panspermia" fusese pentru extraterestri pe suprafata sau in interiorul mete-
prima data folosit de filozoful antic Anaxago- oritilor au fost contestate. In ultimele doua
ras, care vorbea de germenii (spermata") exis- decenii, prin perfectionarea tehnicii de recoltare
tenti pretutindeni (pan"), ce fecundeaza malul si evitarea unor probabile contaminari, s-au
neinsufletit. Despre circulatia embrionilor de adus dovezi destul de concludente asupra posi-
viata" capabili sa supravietuiasca unei lungi bilitatii transportului germenilor de pe alte pla-
calatorii prin spatii se pronunta vizionar natura- nete pe Terra. Astfel, Sectia pentru cercetari
listul francez Buffon, in urma cu doua sute de exobiologice de la Ames Research Center
ani. (NASA) a pus in evident& in urma unor analize

20
www.dacoromanica.ro
cromatografice de mare finete, prezenta in presiunii luminii, si nu mai putin stralucitele
structura condritului carbonic Murchinson, experiente ale lui Lebedev, Nicole $i Gule, care
cazut in sud-estul Australiei, prezenta amino- 1-au confirmat practic la inceputul veacului nos-
acizilor terestri dar si a doi compusi: 2 meti- tru.
lalanina si sarcosina, ce nu intra in componenta Arrhenius a calculat dimensiunea optima pe
sistemelor biologice de pe Pamant, ceea ce care trebuie s-o aiba un corp pentru a putea fi
demonstreaza originea for nepamanteand. impins in spatiu de presiunea radiatiei, in-
Aceasta presupunere este intarita de inexistenta vingand, astfel, atractia gravitationala. El a sta-
serinei care, datorita transpiratiei, este relevanta bilit ca dimensiunea optima ar fi de 100 mili-
in amprentele degetelor si ar putea fi usor pusa oane de molecule, adica, daca am presupune
in evidenta in procesul de contaminare. Cel corpul sferic, diametrul sau ar fi de 0,00016 mm.
putin intr-un caz a fost inlaturata si principala Or, aceasta dimensiune coincide surprinzator cu
obiectie formulate de A. I. Oparin privitoare la marimea sporilor de bacterii. Savantul suedez
distrugerea totals a germenilor ratacitori, dato- presupunea ca sporii s-ar deplasa in vid cu o
rita actiunii sterilizante a radiatiilor cosmice, mare viteza prin presiunea radiatiei solare. Dace
chiar in conditiile rezistentei perfecte a acestora un spor paraseste atmosfera noastra, el va fi
la temperaturile foarte scazute ale vidului inter- impins pand la orbita lui Mute in circa 20 de
stelar. Astfel bacteria Micrococcus radiodurans, zile si pand la orbita lui Jupiter in 80 de zile. In
supusa unor teste de laborator, a rezistat perfect 14 luni va parasi limitele sistemului nostru
la iradieri mai intense chiar decat cele emise de solar, iar dupa 9.000 de ani va ajunge in cea mai
centurile de radiatie ale Pamantului. apropiata stea, si anume Alfa din constelatia
Deci problemei existentei unor germeni Centaurului.
extraterestri pe suprafata Pamantului i s-a putut Teoria, celebra in timpul ei, a dat nastere la
da, dupd 1980, un raspuns pozitiv (chiar daca nu multe speculatii privind raspandirea epidemiilor
intru totul concludent). Urma sa se solutioneze virale de origine necunoscuta. Azi, ea are
$i cea de a doua parte a necunoscutei: cum au nevoie de confirmare. S-au formulat unele
ajuns germenii pe Pamant. Doud ipoteze s-au proiecte de cercetari spatiale ce cuprind cap-
impus in lumea stiintifica: una sustine ca ger- tarea pulberilor cosmice. Acest praf interplane-
menii au fost transportati cu ajutorul mete- tar asigura corectitudinea observatiilor, deoa-
oritilor (ipoteza cosmozoilor sau a litopansper- rece pulberile cosmice care cad pe pamant sunt
miei); cealalta afirma ca transportul germenilor rapid contaminate de germenii terestri.
s-a facut cu ajutorul pulberii cosmice, sub acti- 0 serie de cercetari moderne (mai ales cele
unea presiunii luminii (ipoteza radiopansper- efectuate de Carl Sagan) au venit sa confirme
miei). intrucat despre litopanspermie am mai ipoteza lui Arrhenius, inlaturand o serie de re-
discutat, ne vom opri putin asupra radiopansper- zerve ce fusesera formulate. Sporii trebuie sa
miei. strabata spatii cosmice fabulos de mari. Pot ei
Creatorul acestei ipoteze a fost savantul savarsi o astfel de calatorie intersiderala,
suedez Svante Arrhenius, laureat al Premiului pastrandu-si viabilitatea, tinand seama si de fap-
Nobel in 1904. Adept convins al conceptiei Ca tul ca sunt panditi de numeroase primejdii:
viata este raspandita pretutindeni in spatiul cos- frigul cumplit, lipsa totals a umiditatii si a oxi-
mic, el a incercat sa dovedeasca prin calcule genului, bombardamentul centurilor de radi-
posibilitatea transportului de particule materiale atie?
de pe un corp ceresc pe altul. Dupe parerea sa, Inca din secolul trecut, R. Pichet $i P. Bec-
forta principala ce actioneaza in cazul de fats querel au tinut, timp de treizeci de zile, spori in
este presiunea razelor de lumina. Arrhenius aer lichid. Toti au limas in viata si, dupa un an
avea la indemana stralucitele cercetari ale lui si jumatate de conservare, au germinat.
Maxwell, care a demonstrat teoretic fenomenul Cercetari mai not au demonstrat ca forme de

21

www.dacoromanica.ro
viata terestre pot rezista pans la zero absolut. optime pentru a ingloba tot materialul interste-
Astfel, experientele lui B. Luyet au confirmat lar.
ca prin racirea rapids si profunda a protoplas- De fapt, timpul necesar pentru ca cea ma 1
mei cu aer sau hidrogen se evita fenomenul mare parte din carbonul, azotul si oxigenul
cristalizarii si deci a distrugerii structurii. interstelar sa fie astfel convertit ar putea fi
Protoplasma se vitrified (deci trece intr-o aproximativ de 100 de milioane de ani. 0 con-
stare sticloasa) si, la temperaturi joase, aproape versie biologica rapids s-ar produce in zonele
de zero absolut, isi poate mentine mii de ani via- unde se formeaza noile stele; conditiile din
bilitatea. zonele exterioare norului cosmic in curs de con-
Cat priveste lipsa de umiditate si absenta densare ar permite apei lichide si substantelor
oxigenului, acestea nu constituie bariere in organice sa persiste timp de milioane de ani in
cazul unor forme anaerobe, foarte rezistente la obiecte precum cometele. Carbonul, azotul si
uscaciune. oxigenul ar forma atunci microorganisme, iar o
Creditul de care se bucura in continuare teo- parte din acestea ar fi expulzate in materialul
ria panspermiei it confirma teoria astrofizici- interstelar. Acum intra in scenariu cometele,
anului Fred Hoyle, enuntata in 1962, in cola- care ar intruni conditii favorabile aparitiei vietii.
borare cu matematicianul Chandra Wickra- La periheliu, materialele volatile din nucleul lor,
masinghe si cunoscuta sub numele de teoria si mai ales apa, tind sa se amestece cu prafurile
spatiului viu", cu toate variantele ei de dupe interplanetare si substantele organice. In acest
1980. Cei doi savanti sunt de parere ca mole- moment, temperatura nucleului ar atinge +27C,
culele organice din cosmos (in ultimii 12 ani au ca sa coboare la aproximativ 173 C la afeliu,
fost identificate circa 60) sunt susceptibile, in
oscilatii periodice ce ar selectiona structurile
conditii favorabile, sa se alipeasca prafurilor de
moleculare capabile sa supravietuiasca aici.
Radiatia solara (sau a altor stele) ar favoriza for-
grafit o forma de carbon pentru a forma
marea de polimeri si molecule si mai complexe,
aminoacizi, materiale de baza ale vietii. Trans-
adaptate tranzitiilor de temperatura. In felul
portati de comete, care le ofera un mediu co-
acesta ar lua nastere organisme vii, evident
respunzator, acesti aminoacizi pot forma mole-
unicelulare, bacterii. La scars cosmica, timpul
cule mai complexe si chiar microorganisme,
pentru producerea unor astfel de evenimente
gata sa insamanteze orice planeta ce le-ar putea
este mai indelungat decat istoria Terrei. Viata ar
primi. Odata implantata, viata ar urma aici fi putut fi implantata pe planeta noastra acum 4
legile evolutiei. Se poate afirma, deci, ea in miliarde de ani, in momentul trecerii unei
afara Terrei exists o chimie prebiotica", o comete.
chimie a moleculelor de la care a luat nastere Cea mai recenta versiune a panspermiei,
viata. oferita la sfarsitul secolului al XX-lea de Fran-
Prime le microorganisme se formeaza la cis Crick, unul din descoperitorii structurilor
scars cosmica. Iata, pe scurt, ipoteza lui Hoyle, ADN-ului, este ca darul vietii a fost adus pe
demonstrate matematic de Wickramasinghe. Pamant de o nava spatiala trimisa de fiinte
Cea mai simple modalitate de producere a sub- extraterestre aflate la mare distanta, teorie
stantelor biochimice, nu a moleculelor unice, ci sustinuta ceva mai tarziu, insa partial, de Carl
a structurilor de molecule, o reprezinta repli- Sagan ca si de multi autori de science-fiction.
carea biologica. In conditii adecvate de labora- Se cauta sa se demonstreze ca viata a aparut in
tor, o singura celula bacteriana se divide in alts lume si a fost adusa fie prin pietre, fie prin
cloud. Cele doua celule-fiice se divid la randul prezumtivi extraterestri, scrie Harry Mc. Sween
for in patru, opt si asa mai departe, pand la Jr., dar acesta nu spune nimic ci doar mute
epuizarea substantelor nutritive. In laboratorul datele problemei dincolo de planeta noastra,
cosmic ipotetic, culturile s-au extins in conditii unde se pare ca avem mult mai multe si certe

22
www.dacoromanica.ro
dovezi, mai ales de ordin chimic, ca ar fi putut 3) Pentru a se sintetiza fdra Intrerupere mo-
lua nastere. Chiar daca in momentul de fats nu leculele vii, baza materiei organice, este nece-
putem descrie cu exactitate ce s-a petrecut, sara o anumita cantitate de energie. Or, izvorul
speculatia, bazata pe uncle dovezi irefutabile, universal, de energie folosit de viata (ATP) este
este preferabila viziunii disperate potrivit careia un produs al fiintelor vii, fabricarea lui in inte-
viata a fost importata din alt colt al universului". riorul celulei presupunand un mecanism chimic
complicat.
4) Reactiile vitale, chiar la organismele cele
Biogeneza mai simple, sunt catalizate de catre enzime. Ele
se realizeaza la temperaturi moderate, dar cu
Para lel cu panspermia, se dezvolta o noua viteze extrem de mari. Or, enzimele primesc
ipoteza care nu are nevoie de probe cosmice", informatia de la acizii nucleici, care la randul
ci se sustine prin probe de laborator ce reconsti- for sunt asamblati de catre enzime. Care dintre
tute, in conditiile actuale, cum ar fi putut lua aceste substante ale vietii a aparut mai intai?
nastere viata pe Terra din propria ei protoma- Initial, teoria biogenetica coplesita de suc-
terie organics. Adeptii ei sustin ca izvoarele cesul ai autoritatea experientelor pasteuriene a
vietii trebuie autate in limitele planetei noas- avut o infdtisare naiva, schematics, propunan-
tre" (E. Graevski, A. McLaren). du-si mai degraba sa ofere modele analogice
Aceasta ipoteza trebuia sa infrunte criticile decat sa refaca istoric procesele chimice ale
aduse la Inceputul secolului nostru teoriei aparitiei materiei vii primordiale.
evolutioniste asupra originii vietii. Cum a luat La inceputul secolului nostru relateaza
nastere viata insinuau dusmanii evolutionis- A.I. Oparin in cunoscuta sa lucrare Originea
mului darwinist and ea e produsa si trans- vietii pe pamcint" datorita faptului ca multi
misa doar de o fiinta vie?" Partizanii originii biologi vedeau cauza proprietatilor vitale ale
evolutive a vietii se gaseau inchisi intr-un cerc protoplasmei numai in structura ei, in con-
vicios, amintind oarecum vestitul paradox al structia ei spatiala specifica, ignorand cu
gainii si oului. Cine a aparut mai intai? Daca desavarsire metabolismul aceasta forma de
oul, atunci cine 1-a ouat? Daca este gaina, de miscare atat de caracteristica vietii asistam la
unde provine ea? Sa enumeram obiectiile fun- diferite incercari de a rezolva problema originii
damentale ce se aduceau: vietii cu ajutorul asa-ziselor modele de corpuri
1) Compusii organici esentiali ai vietii: glu- vii"... Reproducerile artificiale a diferite struc-
cidele, lipidele, proteinele, acizii nucleici sunt turi s-au bucurat de un mare succes tocmai in
azi in mod exclusiv fabricati de fiintele vii. Cum perioada cand se cauta in protoplasma o oare-
au putut aparea in lipsa lor? care baza fixa, o constructie mecanica ce ar
2) Animalele, fiinte heterotrofe, nu pot trai conditiona toate proprietatile ei vitale!
fard substantele produse de plante, fiinte Atrasi de asemanarile exterioare, multi
autotrofe. Pare firesc, dar, sa se caute originea autori s-au straduit sa reproduca artificial proto-
vietii in lumea vegetalelor foarte primitive (alge plasma vie, reusind sa realizeze structuri ana-
unicelulare), nascute prin evolutia materiei mi- loage pe cale artificiala prin amestecarea si pre-
nerale ai capabile sa traiasca autonom, fabrican- cipitarea unor substante, sa obtind la microscop
du-si propria for hrana. Or, astfel de organisme imagini izbitor de asemanatoare cu structurile
necesita un sistem de captare a energiei solare ai ce se observa pe preparatele fixate si colorate
un sistem complementar de folosire a acestei ale diferitelor tesuturi vegetale si animale.
energii. Ele ar fi trebuit sa fie, inca de la origine, M. Traube, in 1867, a obtinut o pungulita
fiinte complexe, lucru foarte improbabil. Pe de dintr-o pelicula foarte find de fericianura de
alts parte, clorofila, agentul esential al fotosin- cupru, care, sub actiunea presiunii osmotice, se
tezei, este fabricat exclusiv de fiinte vii! dilata gi reproducea fenomenul de crestere a

23

www.dacoromanica.ro
celulelor. La inceputul secolului trecut (1905), Progresele remarcabile obtinute in deceniul
L. Rhumb ler a realizat modele de amoebe din al patrulea al secolului trecut in directia apro-
cloroform dizolvat in erlac, ce reproduceau fundarii, cunoaterii structurii i functiilor bio-
micarea, nutritia i diviziunea celulelor, iar C. logice ale proteinelor i ale acizilor nucleici i a
Bfitschel a realizat forme analoage din ulei de celor mai mici i contradictorii fiinte vii ultra-
masline i carbonat de potasiu. virusurile, descoperite Inca de la sfaritul vea-
Pornind de la aceste experiente, S. Leduc in cului al XIX-lea de D. Ivanovski a permis tre-
Les bases physiques de la vie" (Paris, 1907), cerea de la modele de materie anorgania la
relateala o serie de experiente ca'nd, intro- modele de materie organics ale organismelor
ducand o bucatica de clorufa de calciu anhidru elementare.
intr-o solutie saturata de carbonat de potasiu sau Inca de acum 80-85 de ani, numeroi
de fosfat de potasiu, tribazic, a obtinut ciuperci cercetatori au observat ca in solutiile coloizilor
i alge osmotice, uimitor de asemanatoare cu hidrofili, pe langa coagulare, se mai constata un
prototipurile vii corespunzatoare. fenomen numit de stratificare sau separatie de
$i mai stranii sunt formatiile lui Moravek" faze. Solutia se scindeaz5 in cloud straturi: un
ce se dezvolta in suspensiile de gelatina, azotat strat bogat in substante coloidale i un lichid
de plumb i apa distilata, sub forma de substante aproape lipsit de coloizi, separat de primul strat
poroase cu o puternica micare de la bald spre printr-o limits net conturata.
varf. Aceste filamente cresc, ii mentin, indife- Spre a-1 deosebi de coagularea obinuit5,
rent de pozitia eprubetei sau de alte obstacole, savantul olandez H. Bungerberg de Jong, in
directia initials, sunt sensibile la lumina pe o lucrarea sa Protoplasma (1932), a dat acestui
anumita lungime de unda i, dupd ce ajung la o fenomen numele de coacervare. Stratul lichid,
anumita dimensiune, indiferent de gradul de bogat in coloizi, a capatat denumirea de coacer-
epuizare a suspensiei hranitoare", se opresc din vat, iar solutia cu continut sarac in coloizi,
cretere la incitarea unei atingeri. aflata in echilibru cu acest lichid, a primit
Un caracter analog 1-au avut i lucrarile rea- numele de lichid de echilibru.
lizate in laboratorul de plasmogenie din Mexico De Jong a obtinut coacervate simple din
al lui A. Herrera, intre 1928-1935. Acesta solutii apoase de gelatina, adaugand substante
amesteca o solutie de sulfocianati cu una de for- deshidratante alcool sau sulfat de sodiu care
mol i obtinea astfel substante azotoase macro- reduc hidratarea particulelor de gelatina, ceea ce
moleculare care dadeau solutii coloidale. Prin produce separarea solutiei in cloud straturi. Daca
fixarea for cu formol sau alcool, rezultau preci- amestecul se incalzete pand la +50C, se
pitate cu structuri unele dintre ele semanand in formeaza un coacervat. Se pot obtine coacervate
mod izbitor cu cele obtinute prin fixarea celu- simple i din alte proteine. Solutii de amandind
lelor. Interesul acestor experience se rezuma la dializate in apa rece, solutii alcaline de prota-
aceea ca arata ce forme variate poate da un mine la care se adauga alcool. Un salt important
amestec de substante coloidale daca sunt prelu- at cercetarilor a fost atins data cu obtinerea
crate intr-un anumit fel. in cunoscuta sa lucrare coacervatelor complexe din amestecarea soluti-
O noun teorie despre geneza qi natura vietii", ilor a doi sau mai multi coloizi purtand sarcini
aparuta in 1942, Herrera considera drept plas- de semn contrar, cum ar fi o solutie de gelatina
mogenie" experientele pentru obtinerea struc- cu o solutie de guma arabica.
turilor tiocianice. Desigur, asemenea structuri Coacervatul din gelatind i guma arabica a
puteau sa. apard i in conditii naturale, opina A. I. facut obiectul clasic cu care au lucrat atat de
Oparin, dar este indoielnic ca vreun biolog con- Jong, cat i alti cercetatori. Gelatina poate sa
temporan sA le considere Inzestrate cu atributele dea coacervate nu numai cu gum5 arabica, ci i
vietii. Ele nu poseda nici metabolism organizat, cu alti hidrati de carbon, cum ar fi guma de sal-
nici capacitate de autoreproducere." cam, sarea de sodiu a arabanului, agar-agarul,

24
www.dacoromanica.ro
amidonuri de diferite provenience, precum i cu Perioada prebiologica a pregatit timp de mai
lipoizi, cum ar fi sarea de potasiu a acidului bine de un miliard i jumatate de ani aparitia
oleic (faimoasa coacervata de untdelemn). In primelor forme organizate de viata.
mod egal iau natere coacervate din interacti- Oparin considers ca viata a putut sa apara pe
unea proteinelor de fosfatide, steroli, grasimi $i Terra deoarece planeta noastra implinete cloud
alte lipide. conditii principale:
Proprietatile fizico-chimice ale coacer- a) Are o masa, i deci o forts gravitationala
vatelor complexe i ale celor cu structure inter- medie. Se tie ca planetele cu gravitatie ridicata
ns complexa sunt interesante din punct de vede- retin gazele in straturi dense, acestea devenind
ecrane ce opresc sau franeaza patrunderea ener-
re biologic, deoarece se aseamana in unele pri-
giei radiate solare pars la suprafata planetei.
vinte cu proprietatile corespunzatoare ale proto-
Invers, planetele cu gravitatie mica pierd
plasmei. De aceea de Jong, ca si alti citologi au
gazele, absorbite fie de spatiul cosmic, fie de
fost de parere ca celula vie nu este in fond decat planetele apropiate cu o forts de atractie supe-
un coacervat multiplu, extrem de complicat. rioara. Pamantul, avand o gravitatie moderate, a
Modelul coacervatelor va sluji adeptilor bio- mentinut gazele la o densitate adecvata patrun-
genezei sa demonstreze cu probe de laborator derii permisive pentru viata a radiatiilor cos-
modul cum a putut lua natere viata in oceanele mice si solare;
stravechi, formarea coacervatelor constituind o b) Pozitia ei e convenabila fats de izvorul
etapa foarte importanta in evolutia substantelor luminos, Soarele, astfel ca energia solare con-
organice primare. Prin formarea coacervatelor stants intretine o temperature suportabila,
presupunea de pilda Oparin moleculele de inducand un flux energetic necesar ciclurilor
polimeri organici s-au concentrat in anumite biotice.
puncte spatiale i s-au separat de mediul Ada cum am mai amintit, trasatura generala
ambiant printr-o limits mai mult sau mai putin a substantelor care intra in compozitia materiei
tranpnta". vii este faptul ca toate reprezinta compui ai
Coacervatul ramane, aadar, o forma ipote- carbonului. Era firesc deci ca Oparin si Haldane
tica de organizare a materiei organice care sa porneasca in explicarea originii vietii de la
reproduce tot analogic unele procese initiale de modul de aparitie i evolutie a acestor compui.
Carbonul este foarte raspandit in Cosmos.
constituire a protobiontilor. Coacervatul, deci,
Studiul diferitelor corpuri cerqti a ara.tat ca
nu e un organism viu, ci numai tulburatoare
exists o relatie intre gradul de incalzire a stelei
potentialitate a unui organism viu, primordial.
i forma sub care se afla carbonul. Astfel, in
Meritul de a scoate insa din impas teoria stele de tipul 0, avand temperaturi de milioane
evolutionists a vietii i de a o lega de evolutia de grade, carbonul este in stare sub atomics,
insai a planetei noastre revine biochimistului ionizata. Odata cu scaderea temperaturii, in
rus A. I. Oparin (1922) i biochimistului stelele de tipul B se pot constitui atomi neutri de
englez J. B. S. Haldane (1928). Parerile celor carbon. Primii compui ai carbonului sunt de
doi savanti sunt cunoscute in tiinta sub denu- tipul hidrocarburilor i apar in stele de tipul A.
mirea teoria Oparin-Haldane. In decursul anilor, Este vorba de metin (CH). In atmosfera stelelor
ipoteza a suferit o serie de amendamente aduse cu temperaturi mai scazute apare dicarbonul
de autorii insisi, ca i de adeptii acesteia. Dupd (C2). In atmosfera Soarelui (5.000 7.000C) a
aceasta teorie, evolutia chimica $i biochimica in fost identificat metanul (CH4) si este probabila
realizarea biogenezei poate fi impartita in trei prezenta altor comp* cu mai multi atomi de
etape succesive: etapa neorganicci, etapa carbon 5i de hidrogen. S-au identificat, pana in
organics si etapa biologicci. Prime le doua etape 1980, aproape 30 de compui chimici organici
constituie perioada prebiologicd. de nature abiogend.

25

www.dacoromanica.ro
Prezenta for a fost evidentiata atat prin ana- oxigenului, ceea ce confirma caracterul chimic
liza spectrala, cat si prin studierea compozitiei reducator al atmosferei primitive. Experientele
numerosilor meteoriti. lui Miller au fost continuate de americanii
Pe Terra, compusii de carbon din ce in ce C. Pannamperuma i Carl Sagan, care au
mai activi si mai complecsi au devenit, dupd obtinut, in conditiile aceleiasi atmosfere pri-
racirea planetei sub 100C, si deci dupa for- mare, baze purinice si pirimidinice prin iradiere
marea atmosferei si hidrosferei primare, medii cu electroni avand o energie apropiata de a
cu o compozitie chimica de tip reducator. In radioactivitatii naturale sau a razelor cosmice.
atmosfera, substante ca: hidrogenul, vaporii de Prin actiunea ultravioletelor sau a razelor gama
apa, amoniacul, metanul, supuse unui intens asupra solutiei de aldehida formica s-au obtinut
bombardament de radiatii si corpuscule si pentozele (riboza si dezoxiriboza).
extraterestre, ca si unor puternice descarcari Experientele cercetatorilor nisi A. Pasanschi
electrice, au dus la formarea unor substante i T. Pavlovskaia au urmarit sa reproduce pro-
complexe ca aldehide, alcooli, acizi organici, cesele care se petrec cu substantele organice din
azotat de amoniu si in cele din urma la formarea protoatmosfera dizolvate in oceanul primar. Din
de aminoacizi. $i in mediul acvatic s-au produs solutii de aldehida acetica si azotat de armoniu,
o serie de reactii in urma carora s-au format sub- CO si CH4, iradiate cu raze ultraviolete, au re-
stante organice micromoleculare de tipul alde- zultat amine, amide, uree, acizi organici.
hidei formice, glucozei, ribozei, acizilor grasi, Un pas Inainte a fost facut in 1958, cand
purinelor, pirimidinelor. A. Kornberg a realizat prima sinteza a unei
0 astfel de presupunere indrazneata trebuia molecule de acid nucleic. Experienta a fost ref-a-
confirmata prin cercetari experimentale menite cuta in 1962 de Schramm, dar in prezenta unor
sa obtina substante organice pe cale nefermen- esteri polifosforici, si de C. Pannamperuma
tativa (deci abiogena), in conditiile atmosferei (1965), cu iradieri la temperature de 150C. S-au
primitive reducatoare si ale surselor de energie obtinut acizi nucleici si lanturi de nucleotide si,
de atunci. Un precedent it constituise, in 1913, in cele din urma, AMP (adenozinmonofosfat),
incercarea incununata cu succes a lui W. Lob de din grupul de compusi macroorganici care
a obtine aminoacizi prin descarcari electrice, reprezinta acumulatorul" universal de energie
efectuate asupra unui amestec de CO, NH3 si in sistemul biologic.
H20. In acest fel, s-a putut demonstra experimen-
tal ca pe suprafata Pamantului se putea acumu-
Experientele au fost reluate cu mijloace
la o cantitate apreciabila de variate substante
moderne in 1953 de Stanley Miller, fostul stu-
organice cu molecule relativ simple.
dent al profesorului american H. Urey, adept al
Acest lucru a permis trecerea la cea de a
acestei teorii. Pornind de la ipoteza lui A. I.
doua etapa a procesului, la cea biologica.
Oparin privind alcatuirea atmosferei primitive,
Demonstrarea aparitiei primelor forme orga-
el a supus timp de o saptamana descarcarilor
nizate de viata din materia organics initiala a
electrice generatoare de ultraviolete un amestec
ridicat cele mai grele probleme autorilor acestei
de H (13%), CH4(26%), NH3 (26%) si vapori de
ipoteze.
apa (35%), Inchis intr-un balon de 5 1,1a tempe- Se puneau, dintru Inceput, doua intrebari:
ratura de 60C. Miller a obtinut numerosi com- unde si cum au luat nastere aceste prime unitati
pusi (CO, CO2, acid cianhidric, acid formic, de viata. La prima intrebare raspunsurile sunt
aldehida formica, glucide, grasimi, acid acetic, impartite. Se disputa si acum dace locul bio-
uree $i numerosi aminoacizi), tragand concluzia genezei poate fi oceanul primar, apele statatoare
ca primii compusi ce se sintetizeaza in prezenta de mica adancime sau substraturile cu namol,
descarcarilor electrice sunt acidul cianhidric si argile si alte minerale care puteau absorbi pe
aldehidele $i ca reactiile nu se petrec in prezenta suprafata for moleculele organice mici,

26
www.dacoromanica.ro
inlesnind cataliza polimerilor cu o anumita turi microscopice (2-670 microni), pe care le-a
ordine a monomerilor. numit coacervate.
In 1965, S.W. Fox atrage atentia ea procese- Continuand incercarile lui de Jong, savantul
le biogenezei n-au putut avea loc decat in apele indian H. Badahur a obtinut, in 1971, formatii
scazute de langa tarmuri, unde se concentrau jeewanu (particule de viata", in limba hindi),
mari cantitati de substante organice expuse radi- expunand la soare sulfocianura de amoniu in
atiei ultraviolete si temperaturilor ridicate, pro- formol. Datorita tensiunii superficiale, aceste
duse de activitatea vulcanica. El pomea si de la structuri se misca asemenea unor amibe. N-ar fi
observatia ca, in 1963, in urma unor eruptii vul- exclus, sustine Badahur, ca aici sa fi luat nastere
canice submarine, langa coastele Islandei, a luat polimeri care apoi au format coacervate.
nastere insula Surtsey. Pe solul proaspat racit, Pentru sustinerea teoriei Oparin-Haldane,
cercetatorii au gasit numerosi aminoacizi, intre fenomenul coacervarii este important deoarece,
care si unii care nu intrau in compunerea fiin- in cursul evolutiei substantelor organice, el ar fi
telor vii. In 1981, vulcanologii rusi au identifi- putut constitui un mijloc eficient de concentrare
cat, in conditii ce excludeau orice contaminare a compusilor macromoleculari, in special a sub-
externs, in cenusa rezultata in urma unor stantelor de tip proteic dizolvate in hidrosfera
explozii vulcanice din Kamceatka, substante terestra. Dat find ca prin coacervarea sub-
organice, intre care aminozaharuri, hidrocar- stantelor organice macromoleculare se for-
bonati, 15 aminoacizi si porfirinele biotice stu- meal& de obicei, un numar Insemnat de picaturi
diate de catre Alex. Krasnovski. foarte mici, cu o structure intema determinate,
Pot fi amintite si lucrarile lui A. Bard si procesul de coacervare constituie o etapa-cheie
J. Lew less, care au demonstrat experimental ca pentru organizarea spatiala a sistemelor orga-
nice polimoleculare.
unele argile continand catalizatori minerali sunt
Trei decenii mai tarziu, S. W. Fox, experi-
in stare sa produce aminoacizi din atmosfera
mentand cu diferiti aminoacizi, a obtinut
primitive. Alte argile, bogate in nichel,
numeroase polimerizari, utilizand ca sursa de
actioneaza asupra aminoacizilor ca niste mag-
energie caldura. Rezultatul cel mai interesant a
neti", absorbindu-i si realizand astfel sinteza
fost obtinerea, pomind de la acizii aspartic si
unor protenoizi. Experiente asemanatoare au glutamic, a unor polimeri cu greutate molecu-
dus la sinteza uscata" a unor acizi nucleici, uti- lara cuprinsa intre 5.000 si 25.000, pe care i-a
lizand argile bogate in zinc. numit protenoizi din cauza numeroaselor
Pentru a raspunde la a doua intrebare trebuie insusiri ce ii apropie de proteine. In prezenta
sa se admits existenta unei protoselectii, a unei apei sarate, la temperaturi de 25 45C, pro-
selectii prebiologice care sa favorizeze aparitia teinoizii tind sa treaca la forme structurate, for-
si persistenta macromoleculelor cu functii ce mand unele microsfere cu diametrul de doi
deschideau perspective ulterioare de evolutie a microni. Microsferele au insusirea de a-si spori
materialului organic. volumul prin adaugare de alti protenoizi sau
Ca urmare a acestei protoselectii, ar fi putut prin absorbtia substantelor din mediu si de a se
lua initial nastere niste macromolecule capabile inmulti prin diviziune. Dace pH-ul mediului
sa manifeste un inceput de asociere a sub- este destul de ridicat, se formeaza in microsfera
stantelor de tip proteic si chiar de formare a o membrane proteica asemanatoare cu mem-
unor roiuri" polimoleculare. Asa cum am mai brana celulara. In timpul proceselor de absorbtie
spus, in 1932, in cunoscuta sa lucrare Proto- a unor substante sub actiunea unor catalizatori
plasma", Bungenberg de Jong, cercetand soluti- (zincul, de pilda) sau a razelor ultraviolete, s-a
ile coloidale, a remarcat si descris fenomenul de constatat o eliberare de energie. In sfarsit,
coacervare, deci de separare $i concentrare a supuse unei usoare presiuni, microsferele tind
stratului bogat in coloizi sub forma unor pica- sa se aranjeze in lanturi asemanatoare cu algele

27
www.dacoromanica.ro
coloniale microscopice, ap cum a constatat cazul spiralei polinucletoid-mononucletoid,
Duane L. Rohling de la Universitatea din Ca- aceasta temperatura variaza intre 0C (chiar mai
lifornia de Sud (S.U.A.). in 1975, T. Decker scazuta) i, de exemplu, 35C. Mediul in care a
introduce notiunea de bioid fonnaldehidic. El ar aparut viata este, adesea, numit ca bulion diluat,
lua na0ere din metan i ape, ar putea inmagazi- cald, de compu0 organici. Noi credem ca un
na energie solard, ar putea avea aferentatie bulion concentrat i rece ar fi fost un mediu mai
inverse (feed-back) i, prin formarea de geluri nirnerit pentru aparitia vietii".
membranoase, ar putea sa creeze indivizi. Sapte ani mai tarziu, cercetatorii romani I.C.
Atat coacervatele lui Jong, cat i microsfe- Simionescu i F. Deng, din Iasi, au adus
rele de proteins ale lui Fox sau bioizii fonnalde- dovezi experimentale teoriei la rece", demon-
hidici ai lui Decker i0 propuneau sa demon- strand ca primii protobiopolimeri au gasit
streze, ca modele ale unor sisteme deschise conditii termodinamice favorabile formarii for
primitive, felul cum s-a trecut Ia primele forme nu in mediul apos, ci pe suprafetele reci ale
organizate de viata i cum s-au realizat metabo- ghetarilor, pe suprafetele inghetate ale ocea-
lismul, nutritia i chiar reproducerea la nivel nelor i pe cristalele de gheata din atmosfera. In
prebiologic. atari conditii se satisfac cerintele termodina-
S-a incercat corectarea unor puncte vulnera- mice. La adapostul temperaturilor scazute, pro-
bile ale ipotezei Oparin-Haldane. du0i primari se concentreaza i permit sinteza
De pilda, teoria evaporarii la cald pe care se protobiopolimerilor.
sprijina ipoteza nu explica fonnarea proto- Mai intai se sintetizeaza polimerii de toate
biopolimerilor. Se Stie ca, din punct de vedere speciile i apoi apar monomerii, ca produ0 de
termodinamic, mediul apos constituie o bariera degradare a polimerilor.
in calea desf4urarii acestei reactii. De aseme- De asemenea, teoria Oparin-Haldane, ca 0
nea, la temperaturi de 150-200C, caracteris- modelele obtinute in laboratoare nu aveau
tice tineretii planetei noastre, formarea i stabi- dovezi concludente privind directia i ordinea
lizarea unor atari macromolecule, ca i integri- (secventa) sintezei aminoacizilor. Teoria ab-
tatea for sub bombardamentul radiatiilor ultravi- sorbtiei" a cercetatonilui israelian M. Katschalski
olete nu sunt cu putinta. aduce o dovada demna de luat in considerare.
De aceea, Inca din 1973, S. Miller i L. E. Ea sustine rolul unor minerale care se gasesc i
Orgel ( The origins of life on earth") au emis astazi in locuri ce ar putea fi considerate drept
ideea Ca mai degraba temperatura scazuta con- modele ale biogenezei in absorbtia compu0lor
stituie o conditie necesara fazelor initiate ale organici existenti in apele primitive. Este vorba
biogenezei: Nu tim care a fost temperatura de montmorilonit, un fel de argils neagra, care
oceanului primitiv, dar putem spune ca instabi- manifests surprinzatoare proprietati catalitice,
litatea diferitelor combinatii organise i a contribuind nu numai Ia orientarea, dar i la
polimerilor sunt argumente convingatoare ca imprimarea unei anumite ordini, secvente a sin-
viata nu ar fi putut aparea in ocean dace tempe- tezelor. Deci functia catalitica a unor astfel de
ratura sa nu ar fi fost mai scazuta de 25C. Tem- minerale nu este importanta doar pentru ca
peratura de 0C ar fi fost foarte potrivita acestui favorizeaza desfaurarea unei reactii, dar ca
proces, iar cea de 21C ar fi fost i mai potri- devine i un factor de selectie in procesul de
vita. La asemenea temperaturi scazute, majori- evolutie, deoarece o reactie catalizata (deci mai
tatea apelor ar fi fost inghetate, in stare lichida intense i rapida) este protejata fata de altele
aflandu-se doar apele ecuatoriale... Toate reacti- care se desfasoara cu viteze 0 intensitati mult
ile bazate pe matrite care, se pare, au dus la mai reduse, fund supuse in mai mare masura
aparitia organizarii biologice se desfaoard factorilor defavorabili.
numai la temperaturi inferioare temperaturilor Coreland i recomandand datele esentiale
de topire ale structurilor polinucleotidice. In ale teoriei biogenetice, chimistul Manfred

28
www.dacoromanica.ro
Eigen, laureat al Premiului Nobel, propune stante organice, capabile sa serveasca drept
urmatoarele etape ale organizarii haosului in material pentru construirea componentelor
spirit evolutionist: protoplasmatice $i sa furnizeze energia necesara
1. Constituirea primelor polinucleotide. pentru biosinteze. Singura metoda de mobi-
2. Selectia acelora care si-au creat un me- lizare a acestei energii a fost scindarea anaerobe
canism de pastrare si transmitere lard erori a a substantelor organice exogene. Evolutia pro-
avantajelor si calitatilor obtinute. gresiva a organismelor primare s-a orientat in
3. Stabilizarea sistemului pe baza autoorga- directia emanciparii fata de aceste conditii.
(un sistem de feed-back pozitiv ce corn- Selectia naturals a retinut acele organisme
pleteaza sistemele catalitice, in vederea auto- inzestrate cu organite necesare pentru a prelua
stimularii sintezelor de autointretinere). unele functii fiziologice si de a utiliza un cerc
4. Aparitia unui spatiu informational si rea- cat mai lung de surse energetice."
lizarea unui cod functional de transmitere a 0 revolutie in organizarea materiei vii a
zestrei informationale. constituit-o dupa Oparin aparitia membranei
5. Stabilirea si consolidarea functiei de ce a transformat forma de arheoplast in celuld,
autoreproducere a moleculei. in interiorul careia s-a putut organiza mai rapid
6. Integrarea sistemului informational (un o structure interna si a putut aparea pigmintul
ribozom primitiv) intr-un genom gigantic, asimilator ce a permis trecerea la o viata
favorizand astfel aparitia protocelulei. autotrofa in urma careia primele organisme
0 confirmare in laborator a mecanismului unicelulare s-au putut dezvolta si inmulti
de producere" a celei mai simple fiinte vii o printr-un mecanism propriu. Odata cu scindarea
constituie biosinteza virusului simplu Fix 174 prin fotosinteza a moleculei de ape, oxigenul a
din 5.500 nucleotide in patru grupe aranjate fost eliberat in atmosfera, care si-a schimbat
intr-o ordine si proportie precise, realizata in fundamental chimismul, din reducatoare
1967 de biologul american Arthur Kornberg, devenind oxidants. 0 parte din oxigen s-a trans-
laureat al Premiului Nobel. Polimerul DNA, format in ozon. Acest gaz va forma un ecran de
capabil sa realizeze gruparea moleculelor DNA protectie impotriva ultravioletelor.
in proportii precise, se comports la fel ca un Dovada uimitoare a trecerii de la modul de
virus natural, patrunde in bacterii, se inmulteste hranire autotrof la cel heterotrof o reprezinta
in ele si in cele din firma le distruge. Sinteza lui Euglena, apreciata de biologi ca o adevarata
Kornberg a demonstrat care sunt piesele fosila vie si plasata, din cauza modului ei de
absolute necesare primei forme organizate de hranire, la pragul dintre lumea vegetala si cea
viata: proteinele, components principals a animals. Corpul ei unicelular confine granule
celulei dar fare putere de reproducere verzi de clorofild, ceea ce ne-o arata capaLila sa
autonoma, acizii nucleici care, in calitatea for de indeplineasca functia complexa a fotosintezei.
purtatori ai ereditatii, inlesnesc acest lucru, si, in Asezand o Euglena la intuneric si adaugand
sfarsit, proteinele enzimatice a caror activitate in mediul ei de viata substance organice, ea iii
catalizatoare imbina intregul ciclu al aparitiei pierde culoarea verde, devine aproape stravezie si
primordiale a vietii. incepe sa se hraneasca precum un animal. Adu-
Cand, cum, sub ce forma a aparut in nature sa din nou la lumina, I i recastiga grauntii de
prima forma de viata, iata marile intrebari legate clorofila si revine la modul vegetal de hranire.
de etapa biologica. Este posibil, spun adeptii teoriei lui Oparin,
Protobiontii au fost, dupa Oparin si Haldane, ca organismele care fac trecerea dintre cele
prima materie vie. Cele mai primitive forme cloud regnuri sa fi fost de tip Euglena viridis,
ale acestei organizari scria A. I. Oparin care se poate hrani hetero- si autotrof.
puteau exista numai in conditia unui aflux per- 0 teorie modems a trecerii de la organis-
manent din mediul exterior al diferitelor sub- mele monocelulare procariote la cele eucariote,

29
www.dacoromanica.ro
avand ca punct de pornire ipoteza Oparin-Hal- cariote consta in descoperirea DNA-ului circu-
dane, a fost formulate recent de biologul ameri- lar de tip bacterian, sub forma de nucleoid, in
can L. Margulius. El considers ca evolutia mitocondrii i cloroplaste. Cantitativ, DNA-ul
lucreaza la nivel molecular si ca simbioza dintre acesta se aseamand cu cel din bacterii. Al doilea
unele organite celulare, determinate de schim- argument este descoperirea in mitocondri i
barea conditiilor de viata in cadrul oceanului cloroplaste a ARN-ului, ribozonul de tip bacte-
primar, ar duce la formarea unor organisme not rian. In aceste organite exists sinteza proteica
cu alte tipuri de hranire. independents de cea nucleara. Un al treilea
La baza tuturor organismelor vii sustine argument ar fi existenta ereditatii extracromo-
Margulius sta procariotul heterotrof, deoarece zomiale pe baza genelor proprii ale organitelor
el confine codul genetic actual si prezinta sin- amintite mai sus si independents de cea
teza proteica. Procariotele anaerobe s-au dife- nucleara. In sffirit, al patrulea argument 1-ar
rentiat in diferite tipuri prin mutatie gi selectie constitui reuita cultivare in vitro a unor plas-
naturals. Acestea foloseau hidrogenul atmosfe- tide fotosintetizante, precum i faptul ca unele
ric sau hidrogenul sulfurat pentru reducere CO2. virusuri paraziteaza selectiv anumite organite
Mai tarziu au aparut procariote care foloseau celulare (cloroplastele).
hidrogen din apa in reducerea CO2 i produ- Margulius conchide ca evolutia s-a realizat
cerea oxigenului. prin endosimbioze repetate.
Criza determinate de acumularea oxigenului Dupe o alts ipoteza, formulate in 1974 de
atmosferic a impus procariotelor anaerobe he- Schnepf, celula (eucitul) a luat nastere din sim-
terotrofe sa realizeze endosimbioza cu o bac- bioza a trei feluri deosebite de proto-celule. 0
terie mutants aerobe i astfel a aparut stramoul bacterie mare, fermentative, a luat ca endosim-
eucariotelor de azi, celula eucariota ancestrala. biont o bacterie aerobe gi una fotosintetizanta,
In al doilea stadiu, eucariotul a captat prin care putea scinda apa. Simbiontii au pierdut, pe
simbioza cu o bacterie spirocheta" un organ de rand, membrana procitara; apoi aparatul genetic
micare necesar cautarii hranei de care amoeb- s-ar fi redus treptat. Mai putin convingatoare in
sidul initial. Din amoeboflagelatele (tip proto- ce priveste explicarea determinarii compo-
zoar) aparute s-au desprins evolutiv fungii i nentilor moleculari ai organitelor (citrocromii,
animalele, iar mai tarziu plantele. Simbiontul clorofilele, carotinizii), teoria se sustine prin
motil s-a diferentiat in evolutie i a produs exemple actuale, gi anume prin prezenta unor
aparatul mitotic acromatic: fus nuclear, centrioli endosimbionti ce joacd rol de organit celular.
etc. In sprijinul acestei idei sustine Margulius Ciliatul Euplotes are drept simbionti bacterii
vine variabilitatea diviziunii mitotice celulare gram-negative, fard de care nu se poate divide.
la protozoare, unii fungi, alge nucleate i alte Algele unicelulare eucariote Glaucocystis i
eucariote inferioare. De la mitoza la meioza s-a Cyanophora nu au plastide, folosind Cyaneele
produs un salt prin care evolutia a descoperit alge albastre pentru aprovizionarea cu sub-
calea pentru distribuirea echilibrata a genelor in stante de fotosinteza, iar amiba Pelomyxa, lip-
celule-fiice, pentru recombinarea genelor i sita de mitocondri, se serveste de bacterii endo-
marirea variabilitatii genetice a organismelor, simbionte.
pentru producerea celulelor sexuale haploide i
altele.
In al treilea stadiu ar fi aparut cloroplastul, Alte teorii moderne despre originea vietii
in urma simbiozei dintre amoeboflagelate i o
alga fotosintetizanta. Aceasta din urma a evolu- Respingand deopotriva teoria biogenezei i
at spre cloroplastul de azi. a insamantarii Pamantului cu germeni veniti de
Primul arment in favoarea teoriei sim- pe alte lumi, savantul rus L. Berg a emis, in
biczei aplicata la evolutia ecuariotelor din pro- 1947, o variants originala a ipotezei meteorice,

30
www.dacoromanica.ro
pomind de la cunoscuta teorie geogonica a american J. W. Schoph a descoperit 11 specii
astrofizicianului rus 0. A. Schmidt, dup5 care de microbi fosili, in Australia de Vest.
Pamantul s-a nascut nu prin racirea materiei Una din cele mai interesante zone de cer-
incandescente, rupta din Soare, ci pe cale mete- cetare a formelor primitive de viata de pe Terra
orica. Odata in aglomerarea meteoritilor din este platoul muntos Neblina din Venezuela, luat
care a luat fiinta Parnantul scrie L. Berg a in primire cativa ani de o echipa de cercetare
putut s5 moteneasca i germeni de viata, poate condusa de biologul Charles Bewer Carias.
chiar un complex de organisme gata formate." Zona Neblina constituie o enigma a Terrei. Ea
In favoarea acestei ipoteze au pledat probele se mentine intacta de zeci de milioane de ani, in
micropaleontologice descoperite in a doua pofida faptului ca tot ce se afla in jurul ei s-a
jumatate a veacului trecut. prabuit i s-a modificat in urma unor violente
Prime le forme bacilare in care s-au gasit i miFari tectonice stravechi. Peste 250 de
resturi de aminoacizi, datand de aproape 3 mili- cercetatori venezueleni, columbieni, brazilieni,
arde de ani, au fost numite Archaeosphaeroides englezi, francezi, nord-americani inventariaza i
barbertonensis i Eobacterium isolatum de studiaza tot ce este viu aici. Neblina este consi-
Care descoperitorii lor, cercetatorii americani derate o enciclopedie a vietii pe Pamant de la
Elso Barghoorn i James Schopp. Urrne de inceputurile sale i pand acum. Printre formele
alge albastre-verzi, apartinand inceputurilor de viata au fost gasite i microorganisme bizare,
vietii (2 miliarde de ani), au fost deduse din arhaice, ce se adapteaza uimitor celor mai teri-
determinarea unui set de opt aminoacizi, cu bile medii: fierbinti, foarte reci, acide etc.
structura nealterata, despre care se presupune ea Prin caracteristicile for alcalinofile (pH 12),
provin din corpul unor astfel de organisme. In termofile (+265C), criofile (-70C), halofile
resturile unor alge unicelulare, pastrate in (300g/1) sau acidofile (prefers acizi puri), aces-
depozite calcaroase bioconstituite, cunoscute te bacterii descriu istoria vietii pe Pamant. Ast-
sub numele de stromatolite, a fost &it'd intrea- fel de conditii extreme exists in atmosfera pla-
ga serie de aminoacizi. Au fost determinate pe netelor Jupiter, Saturn, Uranus, Venus, in clima
cale de laborator unele microorganisme despre Lunii, planetei Marte etc., oferind argumentul
care se afirma ca au trait in atmosfera primara, unei vieti posibile, fard indoiala elementara, pe
saturate cu amoniac i metan. Un astfel de alte planete unde s-ar putea ajunge intr-un viitor
microorganism viu, contemporan, a fost aflat de mai mult sau mai putin apropiat.
Sanford Siegel intr-un sol saturat cu acelegi Toate aceste probe care pot demonstra
gaze. convingator vechimea i caracterul conservativ
In deceniul al aptelea, o descoperire al unor forme primitive de viata nu pot sustine
deosebit de interesante in acest sens a fost ins5 teoria lui L. Berg, aa cum ipoteza lui O.A.
facuta de profesorul german W. Dombrovski, Schmidt, nesprijinita de probe concrete, r5-
care a izolat peste 40 de specii de bacterii Inca mane o stralucita speculatie i doar atat.
necunoscute din cristalele de sare de varsta per- Acceptand conceptia evolutionists, dupa
miana. Ele semanau cu Bacillus sphaerotillus care formele superioare de organizare provin
circulans, foarte bine conservat in roci saline. printr-un proces de acumulari cantitative i de
Aceste bacterii inactive, find introduse intr-o salturi calitative din forme inferioare, ar trebui
solutie special nutritive, au Inviat i au Inceput sa admitem, dup5 Berg, a germenii de microor-
A. se inmulteasca, prezentand un metabolism ganisme incorporati in materia meteorica teres-
deosebit de cel al bacteriilor contemporane. In tra constituie un punct de pomire in drumul
deceniul urmator (1970-1980), descoperiri simi- ascendent al formelor vii. Bacteriile i proto-
lare s-au fa:cut in S.U.A., Rusia, Marea Britanie, zoarele, in mare majoritate heterotrofe, n-au
reactivandu-se bacterii-fosile cu varste de 40- putut insa sta la originea vietii deoarece ele nu
200 milioane de ani. In 1992 paleontologul se hranesc singure, deci au nevoie de un mediu

31
www.dacoromanica.ro
nutritiv gata pregatit". Ne-am putea gandi ca in pulberea rece, meteorica, despre care vorbeau
prima flora a Parnantului ar fi putut fi reprezen- O.A. Schmidt 5i L. Berg?
tata de microbi cu activitate chimica sintetiza- Ca urmare a progreselor efectuate in
toare, care se limiteaza la combinatiile anorga- ultimele decenii de zborurile cosmice, ca si a
nice simple ca amoniacul sau sarurile fierului creditului acordat unor teorii privind originea
trivalent. Dar zestrea de fennenti si modul cum extraterestra a civilizatiei noastre, in urma
se desfAsoard metabolismul acestor fiinte dezvaluirii unor coincidente tulburatoare $i
seamana atat de mull cu cele ale microorganis- strangerii unor dovezi materiale venind in spri-
melor heterotrofe Si fotosintetice obisnuite, jinul acestei ipoteze de domeniul fictiunii sti-
incat ace5ti microbi ar putea fi considerati mai intifice, si-au fAcut loc si in biologie opinii dupd
degraba varietati derivate ale acestor microor- care viata ar fi fost transplantata pe Terra de
ganisme. Coborand la lumea virusurilor, chiar si cant civilizatii extraterestre. Cea mai noud
aceste fiinte ultrarudimentare" nu pot da o teorie in acest sens apartine lui Francis Crick,
explicatie istoricA biogenezei. Aparenta sim- laureat al Premiului Nobel pentru medicina si
plicitate a structurii lor, capacitatea lor de a fiziologie in 1962.
trece usor din starea de cristal" in starea de Pentru a-si justifica teza, Crick se intoarce la
microorganism 5i invers au derutat pe multi big-bang-ul initial. De-a lungul miliardelor de
cercetatori. Microscopia electronics a scos, ani care s-au scurs de la Inceputul expansiunii,
insa, in relief uluitoarea complexitate a struc- stelele cele mai masive, cand si-au epuizat re-
turii lor. Virusul mozaicului tutunului, de pilda, zervele de combustibil nuclear, s-au prabusit in
este format din 2.130 de unitati infasurate in ele insele, explodand in supemove. Resturile
jurul unei spirale asezate ca solzii zburliti ai din aceste cataclisme s-au condensat din nou in
unui con de brad. Virusurile nu se pot hrani, stele, avand la ora actuala 9 miliarde de ani,
dezvolta sau inmulti pe oricare mediu le-am aproximativ dublul varstei planetei noastre.
folosi, ele dezvoltandu-se numai in interiorul Multe dintre ele cam un milion in galaxia
organismului viu. Aceasta particularitate este un noastra au avut probabil planete pe care
motiv pentru care inframicroorganismele nu pot conditiile fizice erau favorabile formarii de
fi considerate ca o prima forma de viata. Micro- fiinte vii. Daca acestea din urma au evoluat
biologul francez Fr. Jacob, laureat la Premiul intr-un ritm asemanator celui al organismelor
Nobel in 1965, prcciza: Virusul nu poate fi terestre, ele au atins poate un nivel ridicat de
considerat ca organism. in afara celulei, parti- tehnologie cam in aceeasi perioada in care se
cula virala nu este deck un obiect inert. Numai forma planeta noastra. Aceste ipotetice civiliza-
sistemul celuld-virus poseda toate particula- tii, considers Crick, s-au gandit sa raspandeasca
ritatile viului". viata pe planete, trimitandu-le cu nave spatiale
Procedand astfel prin eliminare, singura ca- cu microorganisme. Actiunea in sine presupune
tegorie de fiinte unicelulare care ar putea sta la o tehnologie extraordinar de avansata si nu
baza vietii ar fi algele albastre. Nu este exclus punea in pericol fiintele evoluate. Ea autoriza o
ca din aceste alge sa se traga unele bacterii, sa multitudine de tentative spre diverse planete
derive familiile superioare de alge, iar o linie pentru a oferi un mediu favorabil vietii.
colaterala, declorofilata prin saprofitism, sa fie Conform acestei ipoteze si alte planete, ca hi
cea a ciupercilor. Dar si aici trebuie sa avem o Parriantul, au fost vizitate" in urma cu 4 mi-
serie de rezerve, algele verzi-albastre fi ind con- liarde de ani, viata a putut, pe unele din ele, sa
siderate, ce e drept, ca fiinte foarte vechi, con- se dezvolte ca pe Pamant. Dar evolutia stelelor
servatoare, plasate insa pe o treapta mai inalta a centrului Galaxiei le-ar fi dispersat acum la
formarii vietii, in stadiul aparitiei organismelor mari distante unele de altele si de Parnant.
unicelulare autotrofe, capabile, deci, sa se Crick admite ca este imposibil sa dovedim
hraneasca singure. Oare ce s-a gash inaintea lor ca viata terestra are la origine aceastA solutie

32
www.dacoromanica.ro
dirijata" dar apreciaza ca ipoteza este in con- toare a unor macromolecule proteice compati-
tradictie cu stiintele moderne. bile cu viata este atat de mica incat ar fi fost
In anul 1992 sunt prezentate not argumente necesare cel putin trei miliarde de ani, deci
in favoarea originii extraterestre a vietii. intreaga varsta demonstrate a existentei vietii pe
Savantul pakistanez Abdus Salam, *eful Pamant, pentru realizarea acestui eveniment.
Centrului de fizica teoretica din Triest (Italia), Lecomte de Noiiy in L'homme devant la sci-
laureat al Premiului Nobel pentru fizica in 1979 ence", preciza ca, dupa calculul probabilitatilor,
$i descoperitorul particulei 7, singura capabila pentru ca o molecule de inalta disimetrie sa fie
sa schimbe polaritatea de la stanga la dreapta, a formats prin hazardul pur este nevoie de un
consacrat dupd 1990 cercetarile sale particulelor volum de substanta de forma unei sfere cu o
subatomice si fortelor nucleare in domeniul raze atat de mare incat luminii i-ar trebui 1082
aminoacizilor elementele de constructie ale ani-lumina pentru a o parcurge.
vietii pe Pamant. Cercetarile sale au inceput de Adeptii teoriei lui Monod au obiectat
la constatarea surprinzatoare ca aminoacizii din impotriva probabilistilor". Aceste calcule
fon-nele arhaice de viata descoperite pe Pamant spun ei pornesc de la ideea ca aparitia pe cale
in meteoriti sau in anumite roci organogene abiogena a oricarui aminoacid are aceeasi pro-
polarizeaza aproape invariabil, la stanga, fapt babilitate. Experientele arata ca, de fiecare data,
caracteristic unor medii ce nu exists in stare na- nu apar toti cei 24 de aminoacizi.
turals pe planeta noastra. Acest argument pro" a devenit si un argu-
Cercetarile au continuat cu demonstrarea ment contra" teoriei hazardului, deoarece pri-
faptului ca o comutare a polaritatii deci o oritatile unor aminoacizi, conditiile concrete
tranzitie de faza de la stanga (faza arhaica) la care le determine proportiile $i combinatiile
dreapta (faza actuala) se efectueaza la tempe- demonstreaza ea procesul for de geneza abio-
raturi de circa 73C (-100 Fahrenheit) si doar gena nu depinde doar de capriciile hazardului ci
prin particula subatomica 7, pusa in evidenta de si de anumite orientari si directionari legice. In
Sa lam in 1983. Cercetari minutioase de labora- aceasta privinta, se considers posibil ca succe-
tor verifica experimental validitatea acestei siunea regulata a monomerilor din macromole-
teorii. culele compatibile cu viata s-a putut constitui ca
Neputinta oamenilor de stiinta de a realiza o un proces autoreglabil prin conexiune inverse.
teorie fare fisuri 1 -a irnpins pe Jean Monod, H. H. Pattee a imaginat chiar un model
unul din marii biologi ai lumii, laureat al Pre- mecanic al procesului, format dintr-o balanta si
miului Nobel, sa amestece hazardul in expli- bile de diferite greutati, aratand ca, prin conexi-
carea aparitiei vietii. In cunoscuta sa lucrare une inverse, din configuratii simple pot aparea
Hazard,si necesitate", aparuta in 1970, Monod succesiuni complexe, ordonate, periodice.
acrediteala ipoteza dupd care in oceanele pri- Aparitia intamplatoare a unor asemenea
mitive ale Pamantului au luat nWere primele sisteme afirma cu drept cuvant N. Botnariuc
molecule de acizi nucleici cu structure ordonata, este la fel de putin probabila ca si a unor macro-
prin combinarea intamplatoare a unor nucleo- molecule compatibile cu viata. Asemenea sis-
tide libere. Aceste molecule au servit drept teme nu pot fi decat rezultatul unor indelungate
matrite pentru sinteze de proteine si, deci, pen- evolutii a formelor de organizare in care necesi-
tru aparitia citoplasmei in jurul acestor gene tatea, manifests sub forma legilor unei protose-
libere" primitive. lectii, canalizeaza permanent hazardul pe linia
Din prima clips a nWerii ei, aceasta teorie solutiilor optime."
s-a izbit de opozitia ferma a matematicienilor Dar si intr-o alta directie teoria hazardului
care, aplicand calculul probabilitatilor pentru nu se motiveaza. Ce e drept, intr-o prima etapa
combinatii intamplatoare a 20 de aminoacizi, au prebiotica, hazardul si-a avut rolul lui de necon-
demonstrat ca probabilitatea aparitiei intampla- testat. Dar in momentul in care informatia unei

33

www.dacoromanica.ro
structure viabile a fost inscrisa in molecule de descopere potentele (capacitatile) structurale si
DNA, viata depaseste imperiul" intamplarii functionale care zaceau ascunse in structura
trecand in cel al necesitatii. Ceea ce apare prin profunda a materiei inca de la originea univer-
hazard este fixat prin selectie si transmis in mod sului. Toate capacitatile metabolice ale mole-
necesar prin informatia genetics. culei-enzima orientate spre atingerea unor
Din punctul de vedere al dialecticii materi- objective logice nu mai pot fi explicate prin
aliste opineaza I. Drfighici toate intermediul unor inlantuiri intamplatoare de
fenomenele, fara exceptie, au un caracter nece- cauze, ci sugereaza interventia unor relatii de tip
sar, deoarece sunt determinate de cauze si legi informational. In momentul in care evolutia
objective. Deoarece, insa, necesitatea nu se chimica a facut saltul calitativ si a trecut de la
manifesta niciodata ca atare, ci sub forma moleculele anorganice la enzime, au aparut
intamplatoare, rezulta ca toate fenomenele au si mecanisme moleculare noi, care au crescut
un caracter intamplator. Prin urmare, aparitia complexitatea sistemelor, atat in sus, cat si
fenomenelor are un caracter necesar, insa mergand spre profunzimea materiei. Evolutia
modalitatea acestui proces este intamplatoare". biologica a fost in mod aparent calauzita de
La un pol diametral opus teoriei hazardului intamplare. In realitate, a fost o evolutie dirijata
se situeaza teoria informationala, de facture de o infonnatie primordiala (metainformatie).
metafizica a originii vietii, cultivate in eseistica Aceasta metainformatie a dirijat evolutia speci-
stiintifica franceza on anglo-americans de ilor ca si cum ar fi fost programata. in acest fel
ultima ore si sustinutd la noi de biofizicianul
punand problema scrie Constantin Portelli
Constantin Portelli, autor a cloud interesante
contradictia dintre creationismul de tip religios
lucrari (Dialectica informationalii", 1991 si
si evolutionismul stiintific de tip materialist nu
Relight pi metafizica moderns ", 1993). Profe-
mai este de actualitate. Acest antagonism tre-
sortil Portelli incearca sa concilieze in spirit
modern creationismul si teoriile stiintifice buie sa fie depasit printr-o sinteza de ordin
superior".
asupra vietii prin intermediul argumentelor
informatice. Traim intr-un sistem informatio- Pentru a nu ramane la tin stadiu enuntiativ,
nal spune autorul care la randul lui face aceasta ipoteza va trebui s fie temeinic demon
parte dintr-o suits de sisteme infonnationale de strata nu numai printr-o interpretare in lumina
ordin superior. Exists astfel un fel de transcen- informatics" a textelor biblice, cum o incearca
denta a inforrnatiei si a telefinalitatii (...). Se deocamdata autorul.
poate vorbi de o Inteligenta Transcendentala 0 teorie contestata, cu toate demonstratiile
creatoare care a introdus inca de la originea ei seducatoare, este aceea a biocristalogenezei,
lumii potenta ca evolutia cosmologica sa emisa in 1971 de A.G. Cairns-Smith. Autorul
genereze viata si evolutia biologica s genereze pomeste de la ideea ea in lumea minerals exists
la un moment dat inteligenta". cristale si subcristale in care o serie de elemente
Interpretarea materialist-darwinista a vietii se repeta periodic Intr -o anumita ordine,
pe baza unor stricte date fizice, chimice, ter- fenomen ce poate fi intalnit in unele macromo-
modinamice, genetice este necesard spune lecule ale organismului.
Portelli, dar nu este suficienta. Spre deosebire Cairns-Smith considers deci acizii nucleici
de teoriile materialiste de tip darwinist si neo- si proteinele ca substante subcristaline, jar
darwinist, dialectica si metafizica informatio- organismul ca o unitate sau un sistem produca-
nala atirma ca aceste procese au fost ghidate de tor de substante subcristaline. Pomind de la
niste informatii primordiale ( metainformatia aceasta premiss, el presupune ca structura
primara) si s-au desfasurat ca si cum ar fi fost cristalina spatiala a silicatilor sau a altor mi-
programate. Hazardul si selectia naturals au nerale cristaline din roci ar fi putut forma o
lucrat orbeste" dar nu au facut decat s matrice dupe care s se realizeze primele

34
www.dacoromanica.ro
macromolecule organice cu structura subcrista- impreuna cu J.J. Wolesewich $i J.J. Tuker, a
lina. facut intre 1976-1980 ample investigatii ultra-
Fragilitatea ipotezei este generata de faptul microscopice, a evidentiat in substanta citoplas-
ca se sprijina pe analogii formate, neglijand matica, pe baza fotografiilor obtinute, o struc-
functiile definitorii ale vietii (autoconservarea, tura microreticulara izbitor de asemanatoare cu
autoreproducerea, autoreglarea i autodez- desenele intuitive ale acad. E. Macovschi. Toto-
voltarea), incompatibile cu legile fizico-chimice data, ipoteza savantului roman a subliniat rolul
ale lumii minerale. apei in aparitia vietii i a scos in evidenta ca una
Mai productive ca ipoteza de lucru este teo- din fractiunile apei, cea biologics (aa-zisa ape
ria biostructuralista formulate de savantul vie"), este materia fundamentala a viului, ea
roman, acad. Eugen Macovschi. constituind liantul moleculelor organice mi
Dupd aceasta ipoteza viata nu este o insuire favorizand procesele biologice.
globala a materiei vii, ci se afla localizata in Toate ipotezele descrise mai sus sunt splen-
anumite structuri, numite biostructuri, care
dide constructii ale gandirii omene*ti tinzand sa
reprezinta saltul pe care materia 1-a facut de la
dea o explicatie cat mai verosimila aparitiei
neviu la viu. Biostructurile se prezinta ca o
vietii pe Pamant. Din nefericire, nu exists nici o
masa spongioasa in ale carei spatii libere se
siguranta ca procesele de biogeneza s-au des-
gasqte o solutie intraplasmatica. Diseminata in
intreaga masa celulard, biostructura constitute fawrat conform, deductiilor. Acest sentiment it
un fel de creier celular la nivelul caruia se rea- strabate pe savantul francez Jean Rostand cand
lizeaza receptionarea, stocarea i vehicularea scrie in cunoscuta carte La vie" (1962): Nu
Intregului complex de informatii primite de tim absolut nimic despre conditiile care dom-
celula din mediul exterior, precum si modi- neau pe globul nostru acum doua miliarde de
ficarile morfologice necesare pentru realizarea ani, despre starea in care se gasea materia etc.
homeostaziei (autodezagregare i autorefacere). Poate ca atunci naterea vietii era cu mult mai
Materia biostructurata se pastreaza numai atata probabila decat am indrazni sa ne Inchipuim
timp cat organismul este viu. Enuntata teoretic extrapoland in trecut datele prezentului. Poate
Inca din 1958 i perfectionata progresiv in 1965 ca materia poseda proprietati azi disparute,
i 1969, ipoteza biostructuralista a primit confir- legate de o anumita stare a Cosmosului, cores-
marea atunci cand perfectionarea microscopului punzand unui anumit stadiu de expansiune a
electronic a permis o patrundere mai adanca in Universului... In orice caz, toate frumoasele
structura celulei. In martie 1981, K. Forter, de noastre rationamente i calcule risca sa treaca
la Universitatea Boulder din California, care, pe alaturi de esential".

35

www.dacoromanica.ro
3

O CRONOLOGIE STIINTIFICA A SUCCESIUNILOR FORMELOR VII


DE-A LUNGUL TIMPULUI

ARGUMENT

Desigto; tabloid vietii de-a lungul erelor geologice, indiferent de micile retucuri sau completeiri
pe care le vor aduce viitoarele descoperiri paleontologice, independent de incertitudinile ce
planeaza asupra cauzelor ce au determinat disparitia brusca a unor grupe de animale ci plante,
este conturat $i in linii largi acceptat.
A.ya ca ne-am stracluit, pentru parcurgerea mai icsoarci a spatiilor de milioane de ani, sa inf ti-
seim intr-o forma cat mai simply .vi cursiva cronologia vietii pe Paincint, retincind doar evenimentele
esentiale ci acele fiinte-cheie pentru intelegerea unor salturi calitative, lard a ne feri sd relevam
punctele vulnerabile vi gentrile negre ale evolutiei provocate fie de particularitcitile ciudate, atipice,
ale unor perioade geologice, fie de absenta unor certe verigi de legaturei intre niarile grupe ani-
male fi vegetale. In vederea reconstituirii acestui tablou istoric ne-am servit de cele mai noi date,
confirmate ci acceptate de viinta actuala, straduindu-ne sa le inlatureim uscaciunea si ariditatea.

Cele mai vechi dovezi despre formele vii exterior cu unele forme actuate. Doi cercetatori
americani, Elso Barghoorn i James Schopf,
Intr -o comunicare tinutd la inceputul anului le-au numit Eobacterium isolation i
1979 in fata Societatii americane de chimie, Archaeosphaeroides barbertoniensis, tinand
profesorul Cyril Ponnamperuma de la Univer- seama de caracterul necolonial, forma,
sitatea din Maryland a precizat ca urme de vechimea i localitatea din apropierea careia au
hidrocarburi datand de 3,8 miliarde de ani au fost recoltate.
fost depistate in rocile sedimentare prelevate Dacd aceste formatii baciliare pot ridica
din Groenlanda; nu se *tie Inca precis daca for- unele suspiciuni, in schimb stromatolitele,
marea acestui grafit se datoreazd unui proces primele depozite calcaroase bioconstituite, cu o
fizic sau actiunii microorganismelor. Cain in vechime certa de 3,1 miliarde de ani si situate in
aceasta perioadd se presupune ca a luat sfdrit provincia Natal din partea sudica a Scutului
evolutia chimicd a Pamantului i a Inceput african, confirms vechimea primelor forme
evolutia biologicd. organizate, a pionierilor" constructiei litolo-
Cele mai vechi forme organizate de viata gice, care au fost algele verzi-albastre coloniale.
apartin unor straturi ceva mai noi (3,1-3,2 mi- Dacd aceste roci calcaroase nu au conservat
liarde de ani), constituite din roci silicioase de cu exactitate imaginea protoalgelor din cauza
culoare neagra, cenqie sau verzuie, ce depunerilor ulterioare de carbonati care au ters
alterneazd cu stratele bogate in oxizi de fier, contururile, ca si in cazul Seriei de Fig Tree,
alcdtuind impreund aa-numita Serie de Fig rolul de fixator" 5i conservant" 1-au jucat
Tree din apropierea minelor de our de la Barber- rocile silicioase, asociate stromatolitelor si
ton (Africa de Sud). Aici au fost identificate aflate in alternanta cu roci feruginoase, cunos-
structuri bacilare ultramicroscopice cu lungimi cute sub numele de Formationea de Gunflint. In
de 0.5-0.8 mm se grosimi de 0.2-0.4 mm, acest ansamblu litologic, cercetatorii americani
asemandtoare prin forme, dimensiuni i peretele Elso Barghoorn *i Stanley Tyles au recunoscut

36

www.dacoromanica.ro
8 genuri, printre care GunJlintia si Anikimea, Tulburatoarea lume a fosilelor
care seamana putin cu genurile actuate Oscila-
toria i Eosphaera, ce ne duc cu gandul la fla- Fosilele erau cunoscute *Inca din Antichitate.
gelatele de azi, mai ales la Volvox. Dar atat naturalistii greci si romani, cat si
Faptul ca ecuariotele au aparut cu peste savantii de cabinet" ai secolelor at XVI-lea si
3 miliarde de ani in urma nu trebuie sa ne mire. at XVII-lea le-au socotit drept jocuri ale
Analizele chimice ale acestor roci au relevat naturii". Ele au starnit fantezia populara, care
prezenta unor hidrocarburi (pristane si fitane) ce le-a asemuit unor cozi impietrite de carpe, u-
reprezinta produsi de descompunere ai cloro- rechi si dinti de zmei, oase de balaur, inspira-
filei. toare de preafrumoase legende 5i povesti.
Cea de a treia din formatiile care, datorita Cultul oaselor fosile ale unor mari mami-
unor conditii norocoase de structure si asezare, fere, privite drept resturi ale unei rase de oameni
au putut conserva cele mai vechi forme de viata uriasi ce au trait odinioara sau ca moastele unor
de pe Terra este formatitinea de Bitter Springs sfinti, it intalnim larg raspandit in Evul Mediu si
din centrul Australiei, cu vechime estimate de in Renastere in tarile din vestul Europei, aseme-
1 miliard de ani si alcatuire litologica aproape nea relieve find pastrate la loc de cinste in bise-
identica cu a primelor cloud formatii. Ea ilus- rici si manastiri.
treaza intervalul premergator aparitiei reprodu- La inceputul secolului al XVIII-lea, multa
cerii sexuate ce a deschis porti largi diversi- vulva este starnita dedescoperirea osemintelor
ficarii genetice a eucariotelor. legendarului rege al cimbrilor, Teutobocchus,
Din protoalgele care traiau acum mai bine de fapt oasele unui elefant fosil.
de un miliard de ani s-au dezvoltat algele verzi- Fosilele unor animale precum salamandrele,
albastre, pastrate pana azi datorita uimitoarei for ihtiozaurii sau mamutii, apropiate de om doar
rezistente si capacitatii de adaptare. Astfel, ele prin planul general al structurii scheletice
se intalnesc in gheturile Arcticii, in gheizerii comun tuturor vertebratelor tetrapode, sunt
fierbinti de la Yellowstone, pe fundul Marii prezentate drept resturi ale omului pedepsit de
Moarte, in zacamintele de petrol si in munti, la Dumnezeu". Ramasitele acestor oase bleste-
inaltimi de peste 5.000 m. Acestea sunt sin- mate" sunt descoperite, in anul 1705, la Albany,
gurele organisme vii care au rezistat si exploziei in partea de nord-est a S.U.A., dar ulterior se va
bombelor atomice $i cu hidrogen, supravietuind vedea ca oasele respective proveneau de la un
si in interiorul reactoarelor atomice, si in peretii mamut. Celebra in istoria paleontologiei a
pesterilor intunecate din Nevada unde s-au efec- Minas descoperirea anuntata in anul 1726 de
tuat explozii nucleare subterane. catre medicul si naturalistul elvetian Johann
Algele verzi-albastre, dupa cercetarile pro- Scheuchzer sub numele de Homo diluvii testis,
fesorului american Elso Barghoorn, au fost adica omul martor al potopului. La cateva
primele plante ce au preluat oxigenul gazos din decenii dupa moartea lui Scheuchzer, Georges
ape si au realizat prin fotosinteza atmosfera" Cuvier a aratat Ca Homo diluvii testis nu este
acvatica irt care au respirat primele animate decat o salamandra cu dimensiuni apropiate de
marine (celenterate, spongieri). 0 dovada, in ale omului.
acest sens s-a obtinut in 1977 in statiunea fosi- Abia acum 200 de ani oamenii de stiinta au
lifera Ediacra, din sudul Australiei. Aici, reusit sa dezlege taina acestor jocuri ale
oamenii de stiinta au avut surpriza sa intal- naturii" (ludus naturae), generate in materia
neasca impresiuni de stramosi ai coral ilor, minerals sub actiunea unor forte modelatoare
meduzelor, viermilor si stelelor de mare, ceea ce (vis plastica), stabilind ca ele nu stint altceva
dovedeste ca acum aproximativ 680 de milioane decat resturi ale unor vietuitoare care au
de ani, deci la sfarsitul Proterozoicului, aparu- stapanit odinioara apele, uscatul si vazduhul si
sera majoritatea grupurilor de nevertebrate. care au disparut apoi in negura vremurilor. Si,

37
www.dacoromanica.ro
pentru ca ele erau descoperite mai ales in urma De un deosebit interes se bucurd fosilele
sdpdturilor, li s-a dat numele de fosile, cuvant care reprezinta forme de trecere intre specii sau
derivat din latinesculfossa, adica groapd. intre grupuri mart de fiinte. Ele ne ingaduie sa
Multe din fosile reprezinta partile tari ale urmarim si sa intelegem felul cum s-a produs
animalelor (piaci, oase, cochilii), pastrate asa evolutia animalelor.
cum sunt ele sau pietrificate, adica impregnate Descoperirea de catre savantul francez
de substanta rocii in care au fost prinse. Altele Georges Cuvier a legaturii stranse dintre
s-au pastrat sub forma mulajului unei parti sau a organele animalelor asa-numita lege a core-
intregului corp al animalului, ort ca time ale latiei dintre organe a dat un mare avant
activitatii sale: cuiburi, oua, tuburi. cercetarii vietuitoarelor din trecut. De obicei,
In foarte rare cazuri, gi numai in anumite sapaturile scot la iveald doar fragmente din
medii conservante, s-au transmis animale in- scheletul unor animale. Aplicand aceasta lege,
tregi. Astfel, in gheturile Siberiei, s-a pastrat de reusim cu ajutorul doar al unui os caracteristic
mai bine de 20.000 de ani un elefant paros sa figuram infatisarea generald a unui animal
mamutul cu bland, piele si muschi. In ceara de dispdrut de milioane de ani.
pamant (ozocheritei) din Ucraina s-a descoperit Se cunosc, pand in prezent, peste 2 milioane
un rinocer intact, in turba din Irlanda s-au con- de specii fosile, dar numdrul lor, dupd pre-
servat elani uriagi, iar lacrima de rasing a chi- supunerile paleontologului american C. Teicher,
hlimbarului s-a dovedit a fi un adapost sigur ar depasi 10 milioane. Dar nu toate fosilele au o
pentru ramasitele miilor de neamuri de insecte importanta deosebita in stabilirea varstei
strdvechi. Pdmantului, sau mai precis a stratelor din care e
Vestitorii paleontologiei vor fi doi savanti formats litosfera, nascute in anumite momente
francezi: naturalistul Louis Leclerc de Buffon, din evolutia scoartei. Pentru determinarea
care in monumentala sa opera Epoques de la varstei relative a stratelor (cand gi unde s-au for-
Nature, publicatd in 1778, sustine ca fosilele mat), se folosesc asa- numitele fosile caracteris-
sunt singurul mod de a fixa cateva repere in tice sau conduceitoare. Datorita lor, stratele
imensitatea spatiului si de a pune borne pe dru- gemene", formate in aceleasi timpuri, dar la
mul etem al timpului", gi scriitorul gi filozoful distante geografice deosebite, sunt recunoscute
Bernard Fontenelle, care preconizeaza intoc- usor de ochiul versat al geologului. Aceste fo-
mirea unei hdrti dupd toate felurile de cochilii sile trebuie sa indeplineascd insd anumite
ingropate in pamant". conditii: sa fie bine conservate, sa fi trait in
Cand inginerul englez William Smith, in mare numar pe suprafata globului, dar sa fi avut
zorii veacului al XVIII-lea, a stabilit o corelatie o perioadd de viata relativ scurtd, nasterea gi
intre succesiunea stratelor de pamant Ai fosilele disparitia lor find cat de cat simultane in toate
ce le insoteau s-a nascut geologia stratigraficei. punctele planetei.
Folosirea acestor resturi strdvechi de viata drept Exists, in afard de acestea, gi alte fosile care
instrumente ale cronologiei geologice prin nu indica o anumite varsta, ci mai degrabd
urmarirea insiruirii verticale a acestora a condus modul cum au aparut, factorii fizico-geografici
treptat la ideea ca stratele pamantului sunt file evidenti in timpul cand au trait. Ele ne ()fed
ale unei istorii de piatrd, scrisd prin mijlocirea informatii privind diversele adancimi in mart,
fosilelor". caracteristicile platformei continentale, gradul
Oare cum ne pot vorbi aceste urme despre de salinitate al bazinelor acvatice, conditiile de
trecutul Pamantului? temperaturd etc. Ele se numescfosile de facies,
Fosilele nu sunt amestecate de-a valma in din care fac parte coralii recifali, buretii de
scoarta Terrei, ci asezate Intr -o anumita ordine mare, unele cochilii de melci si scoici (mai ales
ce n-a scapat ochiului atent al omului de stiintd. stridiile, a carol- cochilie este puternic modifi-

38
www.dacoromanica.ro
cats de particularitatile platformei continentale Cu ajutorul fosilelor, putem intreprinde o
gj curentilor marini). pasionanta calatorie in epocile indepartate,
Aceste pietre vii" au alcatuit temeiuri alunecand pe apa timpului cu zeci $i sute de mi-
importante in impartirea istoriei Pamantului in lioane de ani in urma, pentru a face cunostinta
ere, perioade, epoci, etaje. cu cele mai vestite animale disparute ce au jucat
Avand in vedere a in Arhaic i Proterozoic un rol de seams in istoria atat de zbuciumata a
viata organics avea un caracter foarte primitiv, planetei noastre.
find concentrate numai in oceane, aceste prime
cloud ere ale istoriei Pamantului se disting
printr-o viata ascunsa (criptozoicci). Urma- Paleontologia pregateste conceptia
toarele trei ere (Paleozoicci, Mezozoica 0 Cai- evolutionists
nozoic(' sau Neozoicoi) formeaza erele vietii vi-
zibile (fanerozoica). Indiscutabil ca fosilele constituie argu-
Primele urine foarte Clare de vietuitoare mentele cele mai convingatoare ale evolutionis-
dateaza din Paleozoic sau Era veche. Ea a durat mului, conceptiei oficializata de invatamant gj
cam 370 de milioane de ani. Animalele cele mai acceptata de oamenii de stiinta, iar paleontolo-
raspandite in aceasta era au fost trilobitii, iar gia, asa cum arata P. Grasse in lucrarea sa
dintre plante, stramosii criptogamelor vascu- Evolution du vivant" (1972), este singura in
lare, rude uriase ale bradisorului, cozii-calului stare sa dovedeasca realitatea evolutiei $i sa
ferigilor de azi (Sigillaria, Lepidodendron, Neu- releve modalitatile si mecanismele sale. Nici
ropteris, Calamites), precum $i stramosii consideratiile asupra organismelor actuale, nici
brazilor (Walchia i Voltzia). imaginatia, nici teoriile nu se pot substitui do-
Era urmatoare, Mezozoicul, sau Era cumentelor paleontologice".
mijlocie, a tinut 170 de milioane de ani, find Fixismul" nu poate fi motivat doar de per-
caracterizata de domnia reptilelor uriase si a sistenta unor conceptii religioase in gandirea
coniferelor stravechi. La fel de caracteristice savantilor din secolul al XVIII-lea, ci gi prin
pentru mezozoic sunt gi fosilele primei pasari, slaba dezvoltare a paleontologiei in aceasta
gasita in calcarul litografic din Bavaria, perioada, prin absenta fosilelo-cheie, a acelor
Archaeopteryx, i ale unor rude ale sepiei, forme de tranzitie care sa demonstreze continu-
Amonitii, cu cochilii neinchipuit de bogat orna- itatea procesului evolutiv.
mentate. Teoria catastrofistii a lui Cuvier trebuie
Ultima era, Era noun sau Neozoicei, cea mai judecata din ambele puncte de vedere, si ca un
scurta 70 de milioane de ani marcheaza pre- produs al conceptiilor creationiste, dar gi ca o
dominarea plantelor cu flori $i a animalelor cu eroare generate de marile goluri existente atunci
sange cald", pasarile gi mamiferele. Catre in cronologia lumii vii.
mijlocul ei au inceput sa se contureze flora si Corectarile" cronologiei terestre si
fauna actuala, iar in ultima perioada a acestei recapatarea increderii in capacitatea factorilor
ere, in Cuaternar sau Antropogen, a apanit obisnuiti din nature de a modela continuu
omul, treapta cea mai inalta a evolutiei vietii pe suprafata planetei, ceea ce a dus periodic la
Pamant. schimbarea fiziografiei sale si, adecvat, a floret
De reconstituirea felului cum s-a dezvoltat gi faunei, au pregatit amurgul teoriei catastro-
viata in decursul erelor geologice, ca urmare a felor.
schimbarii conditiilor de rnediu, se ocupa pale- 0 reluare modems a catastrofismului, ge-
obiologia, ajutata de palinologie, al carei obiect nerate de constatarea ca disparitia mama a
it formeaza polenul fosil, ramuri tinere ale pale- dinozaurilor s-a produs la limita dintre Cretacic
ontologiei, tiinta care studiaza in ansamblu tre- gi Tertiar (numita de geologi fenomenul C T) a
cutul Pamantului. fost lansata in 1978 de Luis i Walter Alvarez

39

www.dacoromanica.ro
de la Universitatea Berkeley din California. scurte perioade catastrofice", capabile sa
Acestia au observat ca la Gubbio in Italia, schimbe fizionomia litosferei si biosferei.
intr-un strat de argils brund plasat intre straturile Noua teorie a uniformismului, cunoscuta azi
de calcar mezozoic si cenozoic, se concentrase sub numele de actualism, extrapoleaza in trecut
o mare cantitate de iridiu. Ulterior, si ei i alti fenomenele ce actioneaza in prezent. Promoto-
cercetatori au gasit concentratii similare de iri- ml ei a fost agronomul scotian James Hutton.
diu de aceeasi varsta in Danemarca si Noua Observand cu atentie natura, el a remarcat in
Zeelanda. Cei doi Alvarez au sugerat ca masiva roci efectele proceselor ce se desfasoara in
crestere a cantitatii de iridiu in scoarta, la nivel prezent pe Pamant: Nimic, doar timp ii este
planetar, a fost cauzata de impactul acum circa necesar naturii pentru a forma rocile, relieful i
65 de milioane de ani a unui meteorit de sute tot ce vedem astazi pe suprafata Pamantului",
sau mii de tone, a carui materie s-a imprastiat pe spunea agronomul scotian.
toata suprafata planetei. Teoria a declansat o Generalizarea, apoi fundamentarea tiinti-
furtund de controverse stiintifice in lipsa unui fica a acestei idei a realizat-o Charles LyelI,
imens crater de impact care s-o demonstreze autorul celebrei carti Princtpiile Geologiei"
concret. lata ca in ultimul deceniu al secolului al (1830), lucrare de temelie a doctrinei evolutio-
XIX-lea a fost gasit un crater de dimensiuni niste. Lyell nu s-a multumit, ca Hutton, sa
gigantice in peninsula Yucatan din Mexic, cu studieze doar actiunea factorilor naturali asupra
300 km diametru, numit Chicxuluh (coada lumii anorganice. Urmarind influenta acestor
factori asupra organismelor, el a extins principi-
diavolului) in limba maiasa. Unne ale impactu-
ile actualismului in lumea vie, decretand geolo-
lui (perle de rocs topita) au fost gasite in Haiti
gia drept stiinta care studiaza schimbarile suc-
i vestul Statelor Unite. Verificarile ipotezei
cesive ce au avut loc atat in regnul organic, cat
continua si azi, ea propunandu-si nu s conteste
si in cel anorganic".
teoria evolutionista in genere care pare a fi, cu
Lucrarea lui Ch. Lye 11 1-a ajutat enorm pe
toate carentele i subrezeniile ei provocate de
Darwin, cu prilejul voiajului sau in jurul lumii
marele numar de goluri" istorice, exceptii si
cu vasul Beagle (1831-1836), sa se convinga de
ciudatenii, cea mai coerenta i plauzibila teorie
netemeinicia teoriei catastrofelor i, aplicand
ci doar sa corecteze si pe alocuri sa combats
principiul actualismului, sa lege disparitiile
constanta unei evoluiii lente, incercand sa misterioase" ale unor specii de mecanismul
explice disparitiile sau aparitiile bruste i selectiei naturale, pin case speciile mai bine
aparent nemotivate de not forme, prin eveni- adaptate, i ca atare mai competitive, le inlatura
mente cosmice sau interne catastrofale, cu pe celelalte.
efecte extinse la nivel planetar. Originea speciilor, aparuta in 1859, a re-
Evolutia lenta cu prelungita desfasurare in volutionat stiinta istoriei vietii, oferindu-i, sin-
timp adoptata initial si de Darwin, care sta la tetic, patru principii fundamentale: a) speciile
baza uniformismului, este sustinuta de geologul nu sunt neschimbatoare, eterne: unele apar,
scotian James Hutton, bazat pe principiul ca altele dispar; b) procesul de evolutie se des-
prezentul este cheie pentru trecut, deci proce- fasoara fara intrerupere, realizandu-se printr-o
sele care actioneaza i acum pot explica toate succesiune de schimbari insensibile, acumulate
caracteristicile geologice ale globului." Dar asa lent; c) toate speciile sunt rezultatul divergentei
cum se pronunta Stephen Jay Gould i David unor linii evolutive pornind de la un stramos
M. Raup, uniformismul, care a dominat 150 de comun; d) schimbarile evolutive sunt datorate
ani gandirea stiintifica, este tot mai infirmat de selectiei naturale, prin a carei actiune, dintre
dovezile care privesc coloana geologica cat si variatiile aparute intamplator in cadrul generati-
evolutia fonnelor vii nu aparute lent in ere ilor succesive, sunt retinute doar cele folositoare
indelungi i fard evenimente, ci construite in speciei (supravietuirea celor mai bine adaptati).

40

www.dacoromanica.ro
Dificultatile lui Darwin de a crea o imagine O remarcabila contributie in directia rea-
coerenta a dezvoltarii lumii vii pe baza con- lizarii unei conceptii evolutioniste care sa inla-
ceptiei sale evolutioniste se datoresc imperfecti- titre integral obiectiile aduce dam inismului cla-
unilor cronicii geologice, si in primul rand lip- sic $i chiar teoriei sintetice a evolt ponismului a
sei verigilor de legatura. adus-o un mare savant francez de origine
Valul de cercetari paleontologice vizand romans, Denis Buican, profesor de istoria si
descoperirea verigilor" de legatura, aceste filosofia stiintelor de la Universitatile pariziene
fapte concrete ale evolutiei, declansat de publi- Sorbona si Nanterre, autor al unor lucrari de
carea Originii speciilor", conduce la corn- larg ecou, traduse in multe colturi ale lumii, pre-
pletarea treptata a golurilor din senile evolutive. cum Evolutia $i evolutionismele" (1989),
Studiate in mod sistematic, intr-o perspective Revolutia evolutiei" (1989), Biognoseolo-
evolutionista, fosilele redau tabloul istoriei gia" (1983), Evolutia gandirii biologice"
vietii ale carei personaje si culori devin tot mai (1995), Evolutia pi teortile evolutioniste"
Clare si mai nuantate pe masura sporirii infor- (1997) si, recent, Epopeea luniii vii" (2003),
matiilor paleontologice. Chiar in 1861, la doi tradusa si in Romania in 2004.
ani dupa publicarea lucrarii lui Darwin, este El este autorul unei variante moderne a
descoperit primul exemplar de Archaeopteryx, evolutionismului, teoria sine, gic[ ySi biognose-
dovada stralucita a exactitatii prezumtiilor ologia, o noua teorie a cunoasterti aplicata
marelui savant englez. Dupe 1900, au fost biologiei, bazate pe noile date ale biologiei
descoperite si alte noduri filogenetice la celulare si moleculare, a carei ultima incu-
granitele dintre clasele de nevertebrate si chiar nunare ramane geniul genetic.
de vertebrate, cum ar fi Seymouria (legatura Darwinismul, ca si teoria sintetica ce derive
intre amfibieni si reptile) sau Ichthyostega (pun- din el, se ocupa de selectia naturals la nivelul
tea dintre amfibieni si pestii crosopterigieni). macrosistemelor biologice: specia, biocenozele,
Dezvoltarea, in perioada postdarwinista, a ecosistemele. Noua teorie sinergica pomeste de
teoriei evolutioniste va fi legata de aparitia unor la microfenomenele intalnite la nivelul micro-
not stiinte ce vor aduce argumente suplimentare sistemelor, adica de la nivelul geneticii celulare,
variate si vor amplifica orizontul intelegerii clasice si moleculare.
unor legi interne ale dezvoltarii vietii (embri- In noua teorie se introduce si notiunea de
ologia, genetica, biochimia, ecologia). genie genetic, adica interventia omului in
In prezent, teoria evolutionista cu cea mai selectia artificiala prin inginerta genetics, deci '

larga adeziune este teoria sintetica a evolutionis- prin manipulari genetice, adica introducerea de
mului, care reuneste, pe principiul darwinist al gene si cromozomi in zestrea genetics. Dar
selectiei naturale, datele geneticii, biochimiei, aceasta selectie genotipica facuta chiar in pa-
embriologiei, sistematicii, biogeografiei, ecolo- trimoniul ereditar se intalneste dintotdeauna
giei cu cele ale geologiei si paleontologiei. In in nature. E vorba de o selectia naturals
cadrul acestei conceptii moderne, evolutia este genotipica ce elimina, ca urmare a prezentei
inteleasa ca un proces ce se desfasoara in cloud factorilor letali, organismele cu genotipuri
etape: in prima etapa are loc producerea vari- incompatibile cu supravietuirea, chiar inaintea
abilitatii genetice, pe calea recombinarilor sau procesului clasic al selectiei naturale, pus in evi-
mutatiilor intamplatoare; in cea de-a doua, vari- denta de Darwin. Alatun de procesele letale, in
abilitate este ordonata prin selectie. Contrar es olutie intervine selectia celulara care elimind
conceptiei darwiniste, care vedea in evolutie un fenomenul de poliploidie (multiplicarea gami-
proces desfasurat la nivel individual, teoria sin- turilor cromozomice), mutatiile care pot fi favo-
tetica trateaza evolutia drept un fenomen popu- rabile sau nefavorabile, fenomenul teratologic,
lational, ce are loc prin selectia mutatiilor adica al aparitiei monstrilor vegetali si animali
aparute in cadrul larg at populatiilor unei specii. demonstreaza clay existenta unei selectii multi-

41

www.dacoromanica.ro
polare care confinna teoria sinergicci a evo- latiei speciei, al categoriilor supraspecifice, al
lutiei. tipurilor de owanizare ale plantelor si ani-
malelor.
Tot sistematica, in bund colaborare cu mor-
Cateva legi si reguli care stau la baza fologia si ecologia au imbogatit evolutionismul
intelegerii evolutiei lumii vii cu legea convergentei caracterelor morfologice.
Apartenenta si adaptarea la acelasi mediu (ae-
De-a lungul a aproape cloud veacuri de cand rian sau acvatic) au condus la aparitia unor ca-
omenirea incearca sa dea o dezlegare stiintifica ractere comune, convergente, chiar dace ani-
originii si evolutiei vietii s-au emis o serie de malele apartin unor grupe zoologice deosebite.
legi si reguli fare de care intelegerea acestor inotatorii din trecut si din prezent, deli nein-
procese istorice ar fi cu neputinta. ruditi intre ei, cum ar fi rechinii, pestii-spade,
Fiecare stiinta legate de nature si-a adus ihtiosaurii, delfinii $i balenele par a fi croiti
contributia la patrimoniul teoretic al biologiei. dupe acelasi tipar. La fel, adaptarea pentru zbor
Anatomia comparata, prin Cuvier, a oferit a impus aparitia aripilor la animale extrem de
evolutionismului principiul corelatiilor dintre diverse sub raport sistematic: insecte, reptile
organe. Studiind oase separate si apoi reconsti- zburatoare, lilieci, pasari.
wind integral prin deductie doua mamifere Numai ca in cadrul convergentei apar cloud
folosite din gipsurile eocene ale colinelor Mont- tipuri de structuri omolaage atunci cand ele
martre, din preajma Parisului, si anume Pale- derive din acelasi plan fundamental de structure
otherium si Anaplotherium, Cuvier a avut satis- gi analoage, atunci cand, servind aceleiasi

factia, atunci cand au fost gasite scheletele functii, au o origine total deosebita (de pilda
intregi ale acestor animale, sa constate ca ele aripa insectelor, fats de aripa pasarilor sau
corespundeau perfect cu imaginea pe care o liliecilor).
schitase pe baza fragmentelor disparate. De Geologia si paleontologia au schitat
asemenea, cativa dinti gasiti in aceleasi depozite evolutiei speciilor secvente cu caracter general
i-au fost suficienti pentru a stabili ca acestia cum ar fi: succesiunea in timp a organismelor,
provin de la un mamifer marsupial, Peratheri- corelatia intre ordinea aparitiilor $i cresterea
um, fapt adeverit curand prin descoperirea ba- complexitatii structurale a organismelor,
zinului cu oase marsupiale ale mamiferului. cresterea progresiva a variatiei lumii organice in
Aceste succese it vor detennina pe Cuvier sa timp, prin diversificarea solutiilor" biologice
scrie in Discurs asupra revolutiilor globulin de adaptare, extinctia (disparitia), consecinta
(1812): Cel mai mic fragment de os, chiar inexorabila a supraspecializarii si deci a
aparent cea mai neinsemnata apofiza, prezinta blocarii" capacitatii de adaptare. Pentru pale-
un caracter fix si detenninat, in functie de clasa, ontologi, factorul directional al evolutiei it
ordinul, genul si specia animalului caruia i-a reprezinta principiul lamarckist al adaptarii.
apartinut; asa incat, atunci cand gasim doar Dupa biologul american Ernst Mayr, evolutia
extremitatea unui os bine conservat, putem biologica poate fi definite ca schimbare in
printr-o examinare atenta, sustinuta, de analogie diversitatea si adaptarea populatiilor de orga-
si comparatia exacta; sa determinam specia nisme. Adaptarea se realizeaza printr-o serie de
careia i-a apartinut candva, la fel de sigur ca si tendinte evolutive dezvoltate de populatiile de
and am avea intreg animalul in fata noastra". organisme in incercarea for de a cuceri si valori-
Sistematica (taxonomia) a venit cu pre- fica cat mai bine conditiile unui anumit mediu
cizarea ca procesul evolutiei se desfasoara in ecologic. Nu toate liniile de evolutie sunt incu-
cloud sensuri: catre o microevolutie (speciatie), nunate de succes. 0 tendinta adaptativa poate
constand din nasterea unor specii not prin trans- deveni, pe parcursul evolutiei, inadaptativa,
formarile genetice ce se produc la nivelul popu- ducand la extinctia speciei. Asa s-a intamplat cu

42
www.dacoromanica.ro
coamele elanilor uriasi (Megaceros) sau cu etc.), ceea ce inseamna ca regresul morfologic
gigantii canini ai felinei Machairodus, care, cu este o parte components a progresului biologic,
timpul, au devenit niste structuri impovaratoare. ca evolutia nu este un mars tnumfal spre o per-
Pornind de la adaptare, paleontologii au fectiune predestinata, ci o inclestare, crancena,
desprins cateva legi cu caracter general ale in care strategia celor victoriosi, cu dese abateri
evolutiei: legea radiatiilor adaptative, formu- de la mersul rectiliniu, conduce la irnagmea de
late de savantul american H. G. Osborn, legea progres global infatisata de tabloul istoric al
caracterului nespecializat al grupelor de ori- vietii" (Dan Grigorescu, inaintea aparitiei
gine a lui E. D. Cope formele nespecializate omultti", 1980).
find considerate ca purtatori ai progresului evo- In pnvinta vitezei evolutiei, in urma
lutiv , in sfarsit, legea evolutiei adaptative, ci cercetarilor si metodei propuse de G. Simpson
inadaptative, descoperita de celebrul paleon- (The Meaning of Evolution", 1969), avem la
tolog rus V. 0. Kovalevski. indemana cateva reguli si repere destul de
Genetica iii are aportul ei pretios la aprofun-
expresive. Astfel, viteza evolutiei creste progre-
darea unor legi biologice. Inca din 1869, pale-
siv de la Arhaic spre Cainozoic. Primele etape
ontologul austriac W. H. Waagen a evidentiat
ale evolutiei s au desfasurat lent, uric ul salt de
prezenta unor mutation-richtung (mutatii
la materia anorganica la cea vie fund pregatit
directionale) la unele specii de amoniti jurasici,
de-a lungul a sute de milioane de ani. In schimb,
mutatii care, prin acumularea gradate si selectie,
la sfarsitul Mezozoicului i inceputul Neozoicu-
au condus la aparitia unor not specii.
lui viteza a sporit la un ritm mediu de 5-6 mi-
Sunt formulate unele reguli si legi in lega-
lioane de ani pentru un gen, fats de 30-40 mi-
tura cu directia si viteza evolutiei. Citam, prin-
lioane de ani la sfarsitul Paleozoicului.
tre altele, teoria ortogenetica a evolutiei,
Pornindu -se de la datele oferite de G. Simp-
enuntata de zoologul german F. Eimer, ce a
cunoscut o mare popularitate time de peste o son, s-au sintetizat proportiile timpului geolo-
jumatate de veac, teoria dupa care evolutia gic, reducandu-se, metaforic, varsta Pamantului
inregistreaza doar o gradare rectilinie, teoria (4,650 miliarde de ani) la un an calendaristic. In
aristogenezei a lui H. G. Osborn, care o conti- aceasta transpunere cronologica, pe baza
nua, explicand tendinta spre perfectiune a datelor existente pand in prezent, procariotele
organismelor prin existenta unei predispozitii. au aparut in jurul zilei de 1 mai, iar eucariotele
Aceste teorii sunt in concordanta cu legea la inceputul lunii august, cele mai vechi animate
ireversibilitatii evolutiei, formulate de paleonto- multicelulare isi fac aparitia in ultimele zile ale
logul belgian L. Do llo, care precizeaza ca, in lui octombrie, avantul for evolutiv conturan-
evolutie, un organism nu se poate intoarce la du-se dupa 17 noiembi ie (data ce ar marca
starea stramosilor, iar un organ data pierdut nu inceputul erei paleozoice), primii pesti apar in
poate fi redobandit. Evolutia este ireversibila jur de 29 noiembrie, iar la 4 decembne primele
pentru ca ireversibil este complexul de factori vertebrate terestre (stegocefalii), pe 8 decem-
ce a generat o anumita structure sau un anumit brie reptilele, pentru ca pe 26 decembrie (zi ce
sistem de structuri. Asa se explica de ce trilobitii ar corespunde trecerii de la mezozoic la neo-
nu mai pot reveni, de ce nu mai iau nastere zoic), ele sa cunoasLa un dramatic declin; Intre
oameni din speciile actuate de maimute. timp au aparut mamiferele (12 decembrie) ei
Totusi ei aceste legi nu au un caracter abso- pasarile (19 decembrie), primul hominid
lut. In afara de o ortoevolutie, fiintele vii cunosc (Ramapithecus) apare in seara zilei de 30
si o evolutie regresivci. In multe cazuri se sem- decembrie, iar genul Homo la ora 20,30 in seara
naleaza la fiinte evoluate, chiar si la om, otgane ultimei zile a anului, specia careia apartinem,
rudimentare (pilozitatea corpului, apendicele, H. sapiens, desprinzandu-se numai cu 5 minute
vertebrele regiunii codale, maselele de minte inaintea Anului Nou.

43

www.dacoromanica.ro
Nu vom incheia acest capitol fare a aminti cresterea gradului de adecvare a organizarii
de legea progresului biologic care sty la baza individului si speciei.
evolutiei sistemelor biologice. Asa cum spunea In ultima instanta, aceste cai sunt depen-
Emil Racovita in Evo httia si problemele ei" dente de dezvoltarea sistemului nervos. Cu cat
(Cluj, 1929): progresul nu este un scop in sine; sistemul nervos este mai complex, cu atat inte-
el este o tendinta care se realizeaza in anumite grarea organismului la mediu este mai bund,
conditii de mediu si are rolul unei echilibrari coeficientul de supravietuire sporit, datorita
optime a sistemelor biologice". Dupe Darwin, independentei care duce la amortizarea facto-
adaptarea continua a speciilor la conditiile for rilor ostili, iar gradul de adecvare creste simti-
de viata sub actiunea selectiei naturale sty la tor. De aceea, dezvoltarea sistemului nervos (pe
temelia progresului biologic. 0 contributie masura ce se apropie de om) este un indiciu al
importanta la elucidarea acestei probleme a superioritatii pe linia progresului biologic.
adus-o A. N. Severtov, in lucrarea sa Princi-
palele direct ii ale procesului evolutiv. El a ela-
borat si introdus in biologie notiunea de proces Depozitele de la Ediacra si liniile de dez-
biologic, aratand ca el se realizeaza prin mai voltare a nevertebratelor marine
multe cal morfofiziologice: aromolfoze (modi-
ficari radicale care dau nastere la not grupe sis- Asa cum am mai amintit, acum circa
tematice); idioadaptari (modificari ce 700.000.000 ani se facea trecerea de la cripto-
adapteaza specia la conditii de viata mai zoic la fanerozoic. Depozitele din dreptul co-
restranse, aducand specializari); cenogenoze linelor de la Ediacra, situate la aproape 500 km
(modificari embrionare cu functie adaptativa, nord de portul Adelaida i explorate in 1947 de
favorizand progresul); degenerarea (simplifi- geologul australian R.C. Sprigg, ne releveaza
carea morfofiziologica in vederea trecerii la stadiul in care se gaseau nevertebratele, sur-
viata sedentary si parazitara). Degenerarea nu prinzator de bine reprezentate, alaturi de algele
este insa o cale de progres. Progresul inseamna primitive, in etajul superior al precambrianului.
perfectionarea insusirilor esentiale ale vietii, iar In ultimele cloud decenii, o fauna de tip ediacri-
rezultatul este cresterea autonomiei sistemului. an" a fost descoperita de paleontologi si in pre-
Autoconservarea i autonomia pierd din va- cambrianul superior din Canada, Scandinavia,
loarea for in cazul parazitismului. J. Huxley Africa de Sud.
(Evolution on action", 1956) si K. M. Zavad- Mate fosilele colectate la Ediacra aveau cor
ski ( Teoria vida", 1961), pornind de la con- pul moale, lipsit de scuturi sau cochilii, sin-
ceptia darwinista, considers ca exists doua gurele structuri scheletice find spiculii cal-
forme de progres biologic: progresul limitat i carosi ai spongierilor i ai presupusilor octoco-
progresul nelimitat. Primul se opreste la spe- rali (pene de mare"). Aceste animale traiau in
cializare si se infunda, la un moment dat, secun- preajma tarmurilor scaldate de valuri.
dul reprezinta o linie productiva, ortogenetica, La Ediacra au fost descoperite cateva forme
ce in mod obligatoriu conduce evolutia catre stranii, din care se pare ca se trag stramosii unor
specia umand, considerate ca un etalon al per- grupe actuale.
fectiunii biologice. Astfel, Parvancorina, cu capul eliptic,
Pe baza analizei comparative a unor grupuri sustinut de un ax prelungit in afard ca un spin,
sistematice pe diferite trepte de evolutie, Zavad- aminteste de fonnele larvare ale trilobitilor si de
ski a dedus trei cai ce caracterizeaza progresul unele artropode actuale fosile cum ar fi crabul-
sistemelor biologice, in special in directia sa potcoava (Limulus). Tribrachidium, cu 3 brace
principala: 1) cresterea gradului de integrali- rasucite ce pornesc din centrul unui disc, fiecare
tate a organismului; 2) cresterea coeficientului brat purtand in jur 18 tentacule, pare a fi un stra-
mediu de supravietuire a organismultd; 3) mos al aricilor de mare. In sfarsit, Spriggina, cu

44

www.dacoromanica.ro
cele 40 de segmente ale corpului, inzestrate cu atat datorita frecventei si remarcabilei lor vari
cate o pereche de picioruse (parapodii) i cu un etati de forme, cat si infatisarii lor curioase in
cap acoperit de un scut, seamana deopotrn a cu care se imperecheaza trasaturi de racusori,
viermii inelati si cu miriapozii. Tot cu un vierme paienjeni i insecte. Corpul lor, acoperit de o
aduce $i Dickinsonia, imprejmuita de firisoare carapace chitinoasa, cu mineralizatii, era divizat
asemanatoare chetilor. atat in lung cat si in lat in 3 parti (lobi), de
Doug sute de milioane de ani mai tarziu, unde le vine si numele. In lung, trilobitul era
deci la inceputul paleozoicului, se produce o format dintr-un cefalon, ce se continua cu un
usoara modificare a faunei. Alaturi de o serie de torace format din segmente, la capatul caruia se
trasaturi ecologice comune cu vechile forme gasea pigidiul, o codita de obicei ascutita. Pe
precambriene, cum ar fi existenta dusa aproape latime, micul animal era alcatuit tot din trei
de tarmuri si mobilitatea redusa, se fac remar- parti: una mijlocie, mai ridicata rachisul a
cate trasaturi biologice noi: aparitia scheletului carei parte anterioara corespunzatoare cefalonu-
extern, chitinos sau calcaros, i abundenta lui a fost numita glabelii, i doua laterale: obra-
formelor coloniale. Se cunosc circa 400 de jii, in dreptul glabelei, i pleurele, care inconju-
specii de Archeocitatide, animale coloniale rau ca niste foite zdrentuite toracele i pigidiul.
carora cu greu le putem gasi un echivalent in S-au pastrat fosilele a circa 1.200 de genuri.
fauna actuala. Prin unele caractere, ele se Singurii lor dusmani erau nautiloidele, din
apropie de bureti, prin altele, de coralii primi- care se cunosc aproape 3.500 de specii fosile.
tivi. Corpul fiecarui individ se adaposteste Supravietuitorii actuali ai acestui grup sunt nau-
intr-un cosulet calcaros de forma conics, fixat tilii din Oceanul Pacific si Indian, cu tubul
de substrat prin mici crampoane. Peretii dubli si inrulat ca o cochilie. Primele nautiloide apar in
ciuniiti ai cosuletului cuprind despartituri verti- depozite ale cambrianului superior din China,
cale (septe) de o mare regularitate geometrica. ear in ovdocian pot fi intalnite in toate marile ce
In ordovcian, arheociatidele dispar. Locul lor va inconjurau blocurile continentale din emisfera
fi luat de tetracorali i apoi si de hexacorali, de nord si sud.
care, incepand din silurian, vor fi marii con- Primele nautiloide aveau cochilii drepte
structori de recife. La fel de enigmatici sunt (drtocone), lungi cam de un metru. In interior,
hiolitii (Hiolithes)cornulariile (Cornularia), acestea erau irnpartite in camarute (septe). Ulti-
fiinte necunoscute marilor de azi. In schimb, ma cea mai mare era locuita de animal, al
lanuri delicate de eocrinoi=i, stramosi ai crinilor canii picior era prefdcut in brace asezate in jurul
de mare, iii ondulau piciorusele si cele 5 brace capului, de unde numele de cefalopod. Orto-
intortocheate. Umbrelele gelatinoase ale cerul ramane legat cu sirul de camarute parasite
meduzelor se strecurau Para numar printre va- una dupd alta, pe masura ce crestea, printr-un
luri, dar alcatuirea lor va ramane un mister tub numit sifon. Cu ajutorul sifonului, animalul
deoarece transparenta lor materie nu s-a putut regla presiunea aerului inlauntrul camarutelor,
conserva pans azi. putand astfel, dupa nevoie, sa se scufunde sau
Nevertebratele care doming oceanele paleo- sa iasa la suprafata. Pe masura adaptarii la noile
zoice sunt unele grupe de crustacei i de conditii de mediu i evolutiei lor, nautiloidele
moluste. iii curbau tot mai mult cochilia, apropiind-o de
Dintre artropode, se detaseaza gigan- forma nautilului de azi, si iii complicau pentru
tostraceele i trilobili. Gigantostraceele marirea rezistentei structura septelor.
cuprindeau raci uriasi din care unii, cum ar fi Un grup zoologic interesant, care imbogatea
Pterygotus, atingeau 2 m lungime. Chelicerii peisajul faunistic al marilor paleozoice, dis-
(clestii) i ultima pereche de apendici, care juca parand spre sfarsitul devonianului, 1-au
un rol important la snot, erau foarte dezvoltati. reprezentat animalele coloniale ascunse cu
Trilobitii iii merits pe drept cuvant celebritatea, zecile in tecile cilindrice sau conice dispuse pe

45
www.dacoromanica.ro
laturile unor tubulete numite randosomi. stru a fost desemnat ca fund cauza muscaturilor
Intrucat, in stale fosila, ei conservau la semicirculare de pe partile laterale ale hilo-
suprafata loci' urmele tuburilor asemenea unei bitilor. Si poate cel mai ciudat dintre toate,
strieri, unor smile scrijelite in piatra, au primit expresiv botezat Hallucigenia, prezinta un
numele de graptoliii (graptos scriere; lithos aspect exterior care ne impiedica sa distingem
piatra). Pana in 1938, nu se stia daca graptolitii care este capul si pe ce parte se afla.
trebuie plasati pnntre alge, printre briozoare sau Toate aceste minuni bizare consemneaza
printre meduze. In acel an, savantul polonez Harry Y. Mc Sween Jr. in Partititra pentru
Roman Kozlowski le-a descifrat taina, reusind Terra", reprezinta variatii extreme ale tiparului
s le studieze in amanunt structura sa-i vietii, modele de inceput care nu mai exists. De
includa in randul s tonzocordwelor, animate care fapt, una dintre creaturile conservate pe mamele
fac legatura dintre nevertebrate si cordate, deci de la Burgess nu pot fi incadrate cu certitudine
un fel de unchl" ai vertebratelor. in clasificarea actuala a nevertebratelor. Se pare
ca ele se gasesc dincolo de granitele increnga-
turilor cunoscute; ele nu sunt stramosii nici unui
Fauna cambriand creeaza unele difi- organism modem. In Cambrian, Mama Natura a
cultati conceptiei evolutioniste racut experimente cu tot felul de structuri
anatomice." Teza darwinista a supravietuirii ca-
Roderick Murchinson, cunoscut geolog racterelor utile care asigura evolutia pare aici
englez, adept al creationismului, considera contrazisa. Oamenii de stiinta n-au reusit sa sta-
explozia de forme vii din Cambrian ca o dovada bileasca daca aceste fiinte au avut avantaje
serioasa impotriva evolutionismului. Intr-ade- functionale, cu toata aparenta for buns adaptare
var dupa cum recunostea si Darwin in la mediu. Anomalocaris, de pilda, a disparut in
aceasta perioada, plasata acum circa 570 mi- ciuda prazii bogate de care dispuneau. In cazul
lioane de ani, au aparut ca din neant o multime Cambrianului selectia a cedat primul loc
de specii fara predecesori dar fara unnasi. norocului, aducand astfel un pretios argument in
Murchinson putea demonstra cu usurinta ca favoarea teoriei hazardului.
acesta a fost momentul cand Dumnezeu a inter-
venit direct $i masiv in creatie.
Fara indoiala ca aceste fosile exists Misteriosul Jamoytius i nasterea verte-
nicaieri nu sunt mai bine pastrate cleat in mar- bratelor
nele Burgess din British Columbia, Canada.
Paleontologii Harry Whittington si Simon In anul 1946, invatatul englez White a facut
Conway Morris au descoperit peste 120 de o descoperire senzationala. Dintr-un strat cu o
specii din care nici una nu se incadreaza intre vechime de peste 400 de milioane de ani din si-
vietatile specifice acestei perioade, continand o lurianul mediu al Scotiei a recoltat o fosila pe
gams de structuri anatomice nemaiintalnite. Din care a numit-o Jamoytius. Desi in stare proasta,
acest inedit bestiar" face parte Mare lla, cra- amprenta gasita pe piatra lasa s se ghiceasca
bul dantela", un artropod rapid cu multi tepi, cu forma si alcatuirea unui animal straniu.
un corp segmentat Ai branhii delicate. Wiwaxia, Oamenii de stiinta s-au bucurat nespus de
o creatui a asemanatoare unui melc, avea aceasta descoperire. Jamoytius parea una dintre
cochilie si scotea niste tepi protectori in timp ce acele rare si pretioase verigi de legatura, fara de
se tara pe fundul marii si naparlea" periodic, care cu greu s-ar putea dovedi cel mai insemnat
lasand in unna lui o coaja goal's. Anomalocaris salt Inainte filcut de lumea animalelor in trecu-
era un animal de prada cam de 60 cm lungime, tul Pamantului.
cu brate de apucat $i o gura circulars Dar despre ce veriga $1 despre ce salt este
functionand ca un spargator de nuci. Acest mon- vorba?

46
www.dacoromanica.ro
Sa parasim pentru cateva momente oceanul pierdut, din cauza felului sau de viata, o parte
paleozoic i sa poposim, in prezent, la tarmul din trasaturile de animal superior. Asadar, nu i
Marii Negre. Pe fundul nisipos, pans la adan- se poate acorda cinstea de a fi socotit o punte de
cimi de 40 m, vom intalni o faptura martinta si legatura intre cele doua man grupuri zoologice.
gratioasa, ingropata pe jumatate si scotand oblic Este greu de combatut o astfel de parere,
afara doar partea dinainte. Din cand in cand, se deoarece despre stramosii amfioxului nu se stia
deplaseaza prin ondulatii laterale ale corpului, nimic, iar sperantele de a fi intalniti printre fo-
pentru a-si cauta hrana formats din animale sile erau foarte slabe. Corpul for moale, lipsit de
minuscule. oase sau de alte parti mai consistente, cu greu
Daca vom scoate cateva exemplare la s-ar fi putut pastra zeci de milioane de ani.
suprafata, ne va izbi alcatuirea for originala. Iata, insa, Ca descoperirea lui Jamoytius a
Corpul acestor fiinte, nu mai lung 5-6 cm, sugerat ideea ca cefalocordatele primitive ar sta
seamana cu un fier de lance turtit pe margini si la baza protovertebratelor. Fosila descoperita de
ascutit la cele doua capete. In partea dinainte, White se asemana uimitor de bine cu aceste fap-
animalul se terming printr-un cioc, Inapoia turi ce populeaza tannurile marilor si oceanelor,
caruia se deschide gura inconjurata de o cununa $i pe care japonezii be pescuiesc pentru prepara-
de peri. Pe spate, el poarta o creasta ce se pre- rea pretuitelor conserve de Amoy Amfioxus.
lungeste in partea cozii cu o aripioara continu- Celebritatea lui Jamoytius n-a durat decat
ata si sub pantec. Aduce putin cu o corcitura treizeci de ani. Descoperirea unor exemplare
intre un pui de peste si un vierme. Micul animal mai bine conservate ale acestui gen, ce pastrau
este foarte straveziu. Prin transparenta ca de sti- unne ale unor siruri de solzi subtiri pe corp, a
cla a invelisului i se zareste Intreaga alcatuire condus la concluzia ea Jamoytius nu este un
interns. cefalocordat, ci un peste primitiv din grupul
Tocmai alcatuirea sa intema a facut din anaspidelor, mai precis al acelei ramuri care se
aceasta neinsemnata fiinta o celebritate" a pare ca ar fi condus spre ciclostomii actuali.
zoologiei. Infirmarea totals a acestor ipoteze, dup5
Oare ce i-a atras atat de mult pe savanti la 1977, a determinat pe oamenii de *Uinta sa
acest viermu transparent, numit de ei caute in alta parte originea vertebratelor.
Amfioxus? Unii sustin ca stramosii for sunt viermii
Lumea animalelor se Imparte in doua grupe inelati (anelizi), care se apropie de vertebrate
mari: animale inferioare, fara lira spinarii prin simetria bilaterals, cordon neural si sistem
nevertebratele si cele superioare, cu coloana circulator. Totusi, ipoteza nu poate fi sustinuta,
vertebrala vertebratele. deoarece, spre deosebire de vertebrate, cordonul
Or, amfioxul (Branchiostoma lanceolatum) neural al anelizilor este situat sub tubul digestiv,
sta la hotarul dintre aceste grupe, prezentand iar fluxul sangvin este orientat in sens opus,
caractere si dintr-o parte, si din alta, si facand in adica dinspre partea posterioard spre cea ante-
acest fel legatura intre ele. De nevertebrate se rioara pe partea dorsals si invers, pe cea yen-
apropie prin lipsa inimii si a organelor obisnuite trala a corpului.
de simt, prin aparatul sau digestiv simplu si cap- Alti savanti, pomind de la observatia ca
tusit cu perisori si prin sistemul sau nervos primele vertebrate pectii agnati erau inzes-
apropiat de al viennilor si insectelor. De verte- trati cu piaci si scuturi de protectie asemana-
brate, si mai ales de pesti, 11 leaga felul sau de toare artropodelor oceanelor paleozoice (trilo-
inmultire si mai ales coada zgarcioasa de pe biti, gigantostracee), au tras concluzia pripita a
spate, ce alcatuiete un inceput de sira a derivarii pestilor din acestea. Similitudirule erau
spinarii. cu totul superficiale, simple convergence evolu-
S-au gasit multe voci care sa sustina ca tive datorita, pe de o parte, mediului oceanic
amfioxul ar fi un fel de peste degenerat, ce si-a extrem de bogat in saruri de calciu si fosfor, iar

47

www.dacoromanica.ro
pe de alts parte impel fectiunii mecanismelor de placi osoase $i solzi. Datorita acestor osificari
sintetizare a acestor sarun st la pesti fiinte mai dennice au primit numele de ostracodermi.
evoluate au dus initial la formarea unor placi Asa cum stateau ingropati pe jumatate in
groase deci la un schelet osos extern asa nisip, cu falcile intredeschise $i ochii bulbucati,
cum se petrecea si cu fiintele inferioare, cum ostracodermii pareau niste cavaleri medievali
erau trilobitii sau gigantostraceele. imbracati !Ana la mijloc intr-o armura ghintuita
In ultimii ant, capata credit ipoteza dupa cu bumbisori de calcar. Doar pantecele si coada
care primele vertebrate s-ar trage din echinoder- le erau neprotejate, ceea ce ii obliga sa stea
mele fixate, cu aspect floral. Apropierea ne-ar afiindati in nisip. Din aceasta pozitie, in care iii
putea aparea ca o imposibilitate. Echinoder- aparau perfect partea slabs, pestii ostracodermi
mele, spre deosebire de vertebrate, au o simetrie se aruncau cu un salt asupra trilobitilor ce le tre-
radiard, sunt lipsite de schelet intern, nu au ceau pe dinainte, prinzandu-i cu falcile i
notocord. Totusi, embriologia si biochimia au sfaramandu-le crusta chitinoasa cu numerosii
scos in relief asemanari tulburatoare. Se stie ca dinti ascutiti.
larva echinodermelor este mobila, semanand In anul 1977, paleontologul australian Alex
foarte bine doar cu larva unor cordate primitive, Ritchie a descoperit in roci apartinand ordo-
in special a lui amfioxus. Pe plan biochimic s-a cianului inferior din centrul Australiei cel mai
stabilit o legatui a filetica intre echinoderme si vechi vertebrat: un agnat pe care 1-a numit
cordate, datorita asemanarilor constatate in Arandaspis.
compozitia pigmentilor care transports oxigen Imperfectiunile de Inceput in cadrul meca-
din sange. De asemenea, acidul creatino-fos- nismelor fiziologice de sintetizare a sarurilor de
foric, ce intra in alcatuirea tesutului muscular al
fosfor si calciu au dus la formarea unor placi
vertebratelor, nu se intalneste la nici un alt grup
groase ce reduceau considerabil mobilitatea
de nevertebrate, cu exceptia echinodermelor. E
primelor vertebrate. Pe masura perfectionarii
greu sa admitem filiatia directs a vertebratelor
acestor mecanisme si a dezvoltarii mecanis-
din echinoderme. Din cauza importantelor
melor locomotorii, formatiunile exoscheletice
descoperiri dintre fonnele adulte apartinand
acestor grupe de animale, mai plauzibil ar fi s au devenit tot mai subtiri si mai flexibile, s-au
admitem existenta unui stramos comun redus spatial si au capatat alte destinatii (unele
nedescoperit pana in prezent din care s-au au dat nastere dintilor), sarurile minerale depo-
desprins primele cordate si diversele tipuri de zitate in tesuturile dennice find tot mai mult
echinodenne. folosite pentru constituirea unui schelet intern,
de sustinere a muschilor.
Un progres s-a petrecut la sfarsitul siluria-
Primele vertebrate si caracteristicile for nului si inceputul devonianului, cand apar pestii
propriu-zisi: acantodienii (pestii cu spini") si
0 suta de milioane de ani a durat pregatirea placodermii (pestii cuirasati", cu piaci). Din
saltului de la nevertebrate la vertebrate. Fiintele ultimul grup, cel mai cunoscut stramos direct al
care au trecut acest prag critic erau imperfecte si pestilor actuali era Cocosteus.
foarte curioase ca infatisare: asemanatoare unor 0 ruda a sa, Pterichtys, nu mai sta ascuns in
suveici, nu aveau un schelet intern osificat si nisip, deoarece coada ii este acoperita cu zale
nici maxilare, ceea ce le-a atras numele de fine de solzi. Proptit in cele cloud lopatele
agnate (a fara; gnathos falca). Agnatele au osoase, articulate indaratul corpului, el Iii inalta
unnasi $i in prezent in grupul pestilor ciclo- partea dinainte acoperita cu platosa, pandind
stomi, reprezentati in tara noastra prin chioscar. prada marunta.
Spre deosebire de ciclostomii actuali, agnatele Viata acestor pesti a fost destul de lungs. Au
fosile dispuneau de un invelis extern format din supravietuit circa 100 milioane de ani, dupd

48
www.dacoromanica.ro
care au disparut fara urma, lasand in locul for caledonian, care reuneste marile scuturi conti-
stramosii rechinilor i morunilor de azi. nentale ale emisferei nordice intr-un continent
Rechinii stravechi aveau aceeasi infatisare numit Continentul Nord-Atlantic sau Continen-
inspaimantatoare ca i cea a urmasilor actuali. tul Vechii gresii rocii, datorita culorii rosii a gre-
Eliberati de povara platoselor, ajutati de siilor si conglomeratelor ce-1 constittnau, pro-
numeroasele aripioare spinoase si de corpul dusa de prezenta fierului in forma sa complet
zvelt pi musculos, ei sagetau apa, intrecand in oxidata de oxid feric (Fe 03). Puternicele
viteza oricare animal marin.
oxidari sugereaza existenta oxigenului atmos-
Prin panza verzuie a marilor stravechi feric, a carui prezenta nu poate fi explicata decat
alunecau pe nesimtite ca o uriasa torpila. prin dezvoltarea masiva a plantelor autotrofe.
Zarindu-si prada, cu o miscare brusca se rastur-
Intr-adevar, atunci cand faurile vijelioase au
nau pe spate, cascau gura gigantica inarmata cu
inceput sa sape adanc pantele muntilor, carand
dinti triunghiulari i tasneau ca sageata, sfasiind
spre tarmuri pietre, nisip i namol, cand intre
animalele mai marl sau inghitind lacom pe cele
mare si uscat s-au interpus mlastini nesfarsite,
mici. 0 scurta rasucire, si uriasul fus albastrui
au inceput sa apard pi pionierii mediului teres-
se departa treptat, lasand in urma cortina pur-
tru, care au fost Para indoiala plantele. Ele au
purie a sangelui victimei, sorbita incetul cu
permis aparitia animalelor in mediul terestru.
incetul de undele mute ale oceanului.
Plantele acvatice capata adaptarile cores-
Uriasi nebiruiti ai marilor, avand la dispo-
punzatoare mediului terestru, cu substrat solid,
zitie o hrana imbelsugata, pe masura ce apele
bogat in saruri minerale 5i cu o energie solara
marii se imbogateau cu not soiuri de animale,
rechinii au capatat cu timpul proportii gigan- radiants mult mai mare decat in mediul acvatic,
tice. deci cu posibilitati de sporire considerabila a
incetul cu incetul, au aparut stramosii tutu- functiei fotosintetizatoare. Spre deosebire de
ror grupelor de pesti actuali. Cei din urma si-au alge, plantele terestre trebuie sa dispund de un
facut aparitia teleostenii, cu schelet osos, aparat vegetativ diferentiat in radacina, tulpina
strabunii sardelelor, heringilor, scrumbiilor si ai si frunze, de un sistem de vase conducatoare
celor mai multe neamuri de pesti raspanditi prin care sa se faca circuitul sevei brute spre
astazi in toate marile i oceanele planetei noas- frunze si a celei elaborate de la frunze spre
tre. organele vegetale.
Pionierii" plantelor terestre au fost probabil
lichenii care, impreuna cu briofitele, formau
Primii pasi pe uscat tufisuri scunde in jurul baltilor i lacurilor.
Primele resturi sigure ale criptogamelor vas-
Spre deosebire de undele calde ale Pantha- culare se intalnesc in silurianul superior. Ele
lassei stramosul" oceanului Pacific de azi apartin psilofitalelor (plante lipsite de frunze i
care colcaiau de animale, intinderile de uscat ale avand, in loc de radacini, tulpini subpamantene
supercontinentului unic Pangeaea, din care se rizomi). In varful micilor tulpini, ce nu
vor rupe la sfarsitul paleozoicului cloud conti- depaseau 30-40 cm, apareau sporangii. La
nente (Laurasia i Gondwana), infatisau ochiu- inceputul devonianului, psilofitalele, cum ar fi
lui, acum 400-500 milioane de ani, un peisaj Psilophyton i Asteroxylon, evolueaza: tulpinile
dezolant. Pretutindeni, colti de piatra rosi de cresc in inaltime, se acopera de o cuticula
valuri i vanturi, cratere de vulcani ce-si revar- groasa pavaza impotriva evaporarii capata
sau din cand in cand lava fierbinte prin conurile frunze si vase conducatoare mai specializate. Pe
abia iesite din apa. la mijlocul devonianului apar licopodialele
Numai la sfarsitul silurianului are loc prima (bradisorii) i artrofitele (coada-calului) iar spre
incretire puternica a scoartei, is nastere lantul sfarsitul acestei perioade devin dominante feri-

49

www.dacoromanica.ro
gile (filicalele), reprezentate mai ales prin genul Tainita acestor codri intunecoi, care
Archaeopteris. amintesc de padurile ecuatoriale din zilele noas-
Prezenta vegetalelor pe uscat incepe sa tre, era tulburata de zbamaitul putemic, ca al
atraga i animalele in cautare de hrana. Cei din- zmeelor de tipla inaltate pe vant putemic, scos
tai dintre curajoi sunt insectele i miriapozii, de escadrile de libelule uriae, cunoscute sub
care n-al fi exclus s se traga dintr-un stramo numele de Meganeura. Acestea masurau cu
comun, cu infatiarea unui artropod sau vienne aripile deschise mai bine de o jumatate de
inelat. Acest stramo marin, poposind pe uscat, metru.
a trebuit sa faca fats unor not conditii de viata: Nu-i de mirare ca insectele au capatat pro-
sa se deplaseze pe pamant, sa pipaie hrana, sa se portiile unor adevarati Herculi, avand la
catere pe tulpina vegetalelor. Si iata-1, incetul cu indemand o hrand imbelugata i nefiind deo-
incetul, transformat intr-o fiinta terestra. camdata amenintate de nici un fel de duman.
Prime le inele i se unesc formand capul cu I.ata, insa, ca dupa cateva zeci de milioane de
antene, ochi i gura. Urmatoarele se contopesc ani, la sfaritul paleozoicului, clima s-a racit
intr-un torace putemic, inzestrat cu picioare simtitor, iar suprafata Pamantului s-a acoperit
pentru alergare i catarare, in sfarit, restul de deerturi. Uriaii codri de ferigi dispar ca un
vis, lasand loc padurilor alcatuite din stramoii
inelelor, lipsite de picioare, ii alcatuiesc
abdomenul. Pentru respiratia aeriand, insectele,
brazilor de azi, cum ar fi Cordaitele on
ca i miriapozii, au trebuit sa inventeze" tra-
Cicadeele care se mai conserva in cateva
colturi ale Asiei i Australiei.
heile, un ingenios i eficient sistem de
Aceste adanci schimbari au fost fatale pen-
tubuoare, ramificat in tot organismul, ce trans-
tru uriaii insectelor. S-au pastrat doar acele
porta oxigenul, fara a mai fi necesard medierea
forme mai bine pregatite pentru a infrunta
sangelui.
asprimea noilor conditii de viata. Ca sa reziste
La sfaritul devonianului, puternica
mai bine frigului din anotimpul rece, insectele
umezeala a tannurilor, inmlatinarea unor zone
incep sa treaca prin procesul de metamorfoza
intinse, precum i caldura ridicata i statornica adica prin lantul de prefaceri larva-pupa-adult
in tot timpul anului favorizeaza dezvoltarea proces ce a dus la continua perfectionare a alca-
dendroidelor gigantice, care deschid o noud tuirii lor launtrice.
perioada a erei vechi, numita carbonifer. Sa mai facem un pas de cateva zeci de mi-
Nesfaritele mlatini ale uscatului incep sa lioane de ani in istoria Pamantului. Ne gasim in
fie impanzite cu paduri luxuriante formate din plina izbanda a piantelor cu flori, care imbie
stramoi ai cozii-calului (Calamites) i ai feri- insectele cu un nou izvor de hrand: nectarul i
gilor arborescente de azi. Trunchiul ferigilor, ce polenul. Toate aceste ispite be cheama pentru a
atinge in grosime i 2 m, se inalta ca o coloana indeplini, fara voia lor, rolul de caraui ai
dreapta de 30-40 m, purtand in varf o coroana polenului. Adaptandu-se obiceiurilor i alca-
umbrelata, cu crengi despartite in cate doua. tuirii insectelor, plantele ii perfectioneaza sis-
Dintre acestea, mai raspandite sunt Lepidoden- temul de atragere i de pudrare cu polen prin
dron, cu scoarta solzoasa, i Sigillaria, cu parfumuri on miasme, corole viu colorate i
scoarta acoperita de urmele frunzelor cazute, intocmite cu dibacie, uneori adevarate capcane
asemanatoare unor peceti domneti. Aceasta vii, prin saci cu pulbere aurie aezati pe parghii
vegetatie, acumulata milioane de ani in lagune sau pe talere lipicioase. La randul lor, insectele
sau in zonele litorale, sub presiunea rocilor iii schimba neincetat alcatuirea i viata potrivit
acoperitoare i a temperaturii ridicate, a fost noului fel de hrana. De pilda, aparitia trompei,
transformata la inceput in ligniti, apoi in huila i minuscula tromps aspiratoare, este o urmare a
antracit, dand natere uriaelor depozite de car- efortului insectei de a suge imbelugata recolta
bune. de nectar din fundul potirelor inalte. Din aceasta

50
www.dacoromanica.ro
epoca, insectele si-au inmultit uluitor nea- Singurele vertebrate care populau marile
murile, au inceput s se apropie de infatisarea vechi erau pestii, atat de bine adaptati prin alca-
for de azi *i s cucereasca globul parnantesc. tuirea corpului *i prin felul de respiratte la viata
N-am crede poate povestea de fats daca de apa, incat traiul for pe uscat ar fi part cu
n-am avea o dovada pe cat de atragatoare, pe neputinta. $i totusi, acum 300 de milioane de
atat de sigura a uriasei for rasp'andiri. ani, cand insectele foiau printre ferigile arbores-
Cine nu cunoaste chihlimbarul, bulgarasii cente, in sanul apelor apar doua grupe originale
usurei, aruncati de valuri pe tarmul Marii de pesti: dipnoii i crossopterigienil.
Baltice, on amestecati cu pietre si tarana la noi, Primii, alaturi de branhii, organe de respi-
pe Valea Buzaului, unde sunt cunoscuti *i ratie caracteristice pestilor, incep sa capete si
exploatati sub numele de romanite. Privindu-le plamani, un fel de basica inotatoare increpta $i
in lumina, vom zari prin apele for tulburi niste strabatuta de o bogata retea de vase cu sfinge.
punctulete negre. Cu putina atentie, vom Pentru unele imprejurari grele de viata,
descifra in ele mumiile unor musculite, paian- plarnanul era absolut necesar. Ne gasim in plind
jeni on fluturasi minunat de bine pastrati in sar- framantare a scoartei pamantesti. Pestii litorali
cofagul transparent. se aventureaza prin gurile raurilor spre regiumle
Folosit acum 2 500 de ani de filozoful grec mlastinoase bogate in hrana. Dar mlastinile sunt
Thales din Milet pentru obtinerea electricitatii capricioase. Oricand pot seca pentru un timp,
prin frecare (cuvantul grecesc elektron insem- facand ca pestii sa devina fara voie prizonierii
nand chiar chihlimbar), cules mai apoi ca piatra uscatului. Or, in astfel de situatii, doar plamanii
de podoaba, el a inceput abia din veacul al ii puteau salva de la o pieire sigura.
XIX-lea sa pasioneze pe naturalisti, atunci cand S-ar parea totusi de necrezut ca un peste sa
tainele Pamantului au inceput sa fie descoperite.
fie scos in afara mediului sau obisnuit fara ca
viata sa-i fie puss in primejdie! Noroc ca urmasi
Abia atunci s-a stabilit ca chihlimbarul este o
ai dipnoilor stravechi traiesc si astazi in unele
rasing fosila cu respectabila varsta de 20-30
colturi ale globului si ne pot alunga neincre-
milioane de ani, produsa de un neam de pini
derea. Astfel de fosile vii sunt Lepidosiren, din
stravechi (Pinus succinifer). In acest fel, nimeni
fluviul Amazon, Neoceratodus, din raurile aus-
nu s-a mai Indoit ca micile gaze ce se strevad
traliene, on Protopterus, din apele Africii occi-
prin pereti sunt insectele acelor vremi, inecate
dentale, care ne ajuta sa intelegem cam ce se
in mierea lui curie si conservate pana in zilele intampla cu imprudentii for stramosi.
noastre. Sa ne oprim, de pilda, la protopterul african,
numit de indigeni cambona i despre care se
spune ca nu urmareste apa, ci apa vine spre el.
Pestii parasesc apa Acest peste curios iubeste mlastinile, ca $i pri-
mii dipnoi. Cand acestea dau semne de secare
Asadar, in era veche insectele fac primul pas si anume in perioada cuprinsa intre lunile
pe uscat. august si decembrie protopterul incepe sa sape
Ele se bucura putind vreme de privilegiul de in mal un put adanc, absorbind namolul cu gura
a fi unicii cuceritori ai tarmurilor mlastinoase. si azvarlindu-1, pe masura ce galeria inainteaza,
Ca lea anevoioasa de la viata acvatica la cea te- prin capacelele branhiale. Cuibul este apoi lir-
restra incepe sa fie strabatuta si de animalele git, ca pestele sa poata executa miscari de
vertebrate. intoarcere. cat timp se mai pastreaza un strat de
Doug conditii se cereau insa pentru infap- apa pe fundul mlastinii, el iii scoate putin capul
tuirea acestui salt: animalul sa poata respira oxi- afara pentru a sorbi" cate o gura de aer. Cand
genul din aer sr sa fie inzestrat cu organe spe- apa seaca cu desavarsire, iar malul ameninta
ciale pentru a se misca pe uscat. sa-i astupe gura, el isi fabrics la iuteala din pro-

51

www.dacoromanica.ro
priile lui secretii o gogoasa prelungita pans la thostega. insa cel mai apropiat de pesti este
suprafata, ca un tub, pe care II tine in gura si Ichthyostega, care conserva doua trasaturi ale
prin care respira aerul atmosferic. Aici asteapta acestora: rudimente ale aparatului opercular ce
rabdator, cu corpul Indoit in forma de U si fara acopera branhiile Ai o inotatoare dispusa pe
sa se hraneasca, perioada de inundatii, cand toata lungimea jumatatii posterioare a pestelui,
ploile vor umple din nou albiile secate ale mlas- sustinuta, ca si la pesti, de radii osoase. Mem-
tinilor, Ingaduindu -i sa-si reia viata normala. brele tetrapodului semanau perfect cu ale verte-
Acesti dipnoi insa nu cauta niciodata uscatul bratelor terestre. Doar centura anterioard
dintr-o nevoie proprie. cuprindea un os propriu pestilor: cleitrumul, pe
Cu totul altfel sta situatia cu cel de-al doilea care vertebratele it vor pierde treptat din
grup de pesti. Crossopterigienii nu numai ca evolutie. In schimb, structura interns a dintilor,
sunt inzestrati cu plamani, dar aripioarele for au de forma labirintica, constituie una din cele mai
o alcatuire foarte asemanatoare cu o labuta de sigure dovezi ca pestii rhipidisti stint predece-
broasca. Ultimul reprezentant al acestui grup sorii labirintodontului Ichthyostega.
disparut, Latinzera, a carui descoperire destul de
recenta in apele ce scalds Madagascarul si
insulele Comore a stamit o uriasa valva Epopeea stegocefalilor
pastreaza aidoma stramosilor sai alcatuirea
curioasa a aripioarelor. Epoca de our a amfibienilor, tetrapode capa-
Evolutia crossopterigienilor s-a desfasurat bile sa traiasca si in mediul acvatic si in cel te-
de-a lungul a doua linii distincte: cea a cela- restru, a inceput cu 350 de milioane de ani in
cantdor, care s-a perpetuat pans astazi, si cea a urma, la sfarsitul devonianului, i a durat
rhipidistdor, infloritoare in timpul devonianului aproape 100 de milioane de ani, pans la juma-
si carboniferului, dar stinsa cu desavarsire la tatea permianului. Perioada for de maxima
sfOrsitul paleozoicului. inflorire a fost carboniferul, un adevarat paradis
Nu celacantii vor da nastere tetrapodelor te- pentru aceste animale, din cauza vegetatiei exu-
restre. Cautand mediile stabile, ei se vor conser- berante a numeroaselor turbarii si zone mlasti-
va pans azi ca niste fosile vii, in timp ce rhi- noase, determinate atat de clima calda $i umeda,
pidistii, mai mobili Ai nestatornici", in cautarea cat si de nasterea lantului hercinic.
unor biotopuri noi, si-au valorificat mai bine La inceput, stegocefalii erau marunti si pas-
acele trasaturi pre-adaptative" vietii terestre, tau infatisarea pestilor. Mai apoi, dimensiunile
realizand in mod cert marea aventura a cuceririi le-au sporit si infatisarea for s-a apropiat de a
uscatului. Evenimentul se pare ca s-a petrecut broastelor. Cele doua perechi de picioare, scurte
spre sfarsitul devonianului. In 1931, o expeditie si groase, asezate in parti, nu le serveau la
daneza condusa de Koch Lange a descoperit pe sustinerea corpului, ci doar la tarare, iar coada
Muntele Celsius, din Groenlanda, sapte cranii be era de folos mai ales la inot. Ei se miscau
ale unor pesti crossopterigieni, ce e adaugau greoi si nu se indepartau prea mult de tarm.
altor resturi scheletice (vertebre, centuri, mem- Datorita hranei imbelsugate, formats din
bre). Pe bazele acestora, paleontologii suedezi insectele padurilor de ferigi arborescente, cor-
Save Soderbergh si Erik Jarwik au reusit sa pul for s-a dezvoltat considerabil, putand atinge
reconstituie infatisarea acestor animale cam de la Mastodonsaurus peste 3 m lungime.
1 m lungime, cu cap si corp de peste, sustinute Cea mai interesanta broasca straveche
insa pe picioare asetnenea celor ale verte- ramane insa Archaegosaurus, un animal straniu,
bratelor terestre. Pentru ca aceste tetrapode lung cam de vreo 2 m, in care se imbina trasa-
aveau cranii de peste au fost numite Ichthyoste- turile tuturor vertebratelor cu sange rece. Capul
ga. Ulterior, au mai fost descoperite cloud genuri sau mare, aparat de falci puternice, aduce putin
de amfibieni arhaici: Ichthyostegopsis i Acan- cu acela al crocodilului, insa forma botului

52
www.dacoromanica.ro
aminteste de at broastei. Fruntea este strabatuta zatoare noilor conditii de clime $i sol, le iau
de doua orbite Inca dublate ca la pesti, iar falca locul. Stramosii brazilor coniferale, cycado-
de sus poarta doua randuri de dinti. Corpul lui phyte i ginkgophyte imbraca poalele
seamand in acelasi timp cu al soparlei $i sala- muntilor, malul apelor, marginile mlastinilor,
mandrei, iar reducerea simtitoare a labelor si formand codrii vigurosi. Raman totusi uriase
miscarea de ondulare a cozii it apropie de serpi. spatii goale care, napadite de ierburi si copacei,
Asadar, Archaegosaurus reuneste in faptura se prefac cu timpul in stepe nesfarsite, totdea-
lui ciudata si monstruoasa caracterele unor una verzi din cauza climei calde.
grupuri zoologice care se vor desprinde, cu tim- Asemenea terenuri imbricate intr-o vege-
pul, din trunchiul comun, pomind fiecare pe un tatie deasa devine un adevarat rai pentru reptile,
drum propriu. a caror dezvoltare nu era conditionata de exis-
Incercarile temerare de explorare" a conti- tenta apei, si care s-au raspandit in zonele deser-
nentelor in adancimea for de cite labirintodonti tice, semidesertice si de stepe, capatand cu tim-
sunt intrerupte incepand cu a doua jumatate a pul, din cauza belsugului de hrana, forme gigan-
permianului data cu dezvoltarea reptilelor, tice.
care, fare prea multe dificultati, I i impun supre- Se pare ca locul de nastere at reptilelor ar fi
matia asupra uscatului. padurile carboniferului. Deoarece fosilele amfi-
bienilor cu infatisare de carpe s-au gasit in
stratele de carbuni, acestia au fost numiti
Expozitia momtrilor terqtri anthracosauri. Reprezentantul tipic at acestui
grip a fost Seymouria, care reprezinta, dupa
Toate basmele sunt populate cu fiinte fantas- conceptia darwinista, o excelenta veriga de
tice: zmei zburatori, balauri cu sapte capete, legatura intre amfibieni si cotylosauri reptilele
scorpii veninoase, pe care fantezia omului sim- primitive. Desi Seymouria apartine indiscutabil
plu le-a inzestrat cu infatisari hidoase. Sa ne amfibienilor, ea tradeaza doua caractere tipic
amintim numai de batrana zmeoaica, cea care, reptiliene: prezenta osului caracoid, situat ven-
la manie, pornea in urmarirea viteazului cu o tral, alaturat omoplatului, in cadrul centurii
falca in cer si alta pe pamant. Si totusi, imagi- scapulare, si a unui os iliac, largit, propriu
natia basmelor este lasata cu mult in urma de soparlelor.
fantezia naturii care a zamislit in carne $i oase, Prime le reptile apartinand ordinului Coty-
in cupiinsul erei mijlocii, o sumedenie de losauria, din care se vor desprinde toate cele-
monstri in fata carora palesc toate plasmuirile lalte grupe de reptile, apar catre mijlocul car-
mintii omenesti. b niferului $i erau relativ mici, lungimea for
Ne-ar putea surprinde aparitia acestor variind intre 0,30 si 1,50 m, din care cea mai
colosi, mai ales ca, la sfarsitul erei vechi, cei mare parte revenea cozii. Printre perfectionarile
mai rasariti stegocefali abia dace atingeau 2-3 anatomice ale cotylosaurilor fata de stegocefali,
m. Cunoscand insa schimbarile marl ce au avut in vederea adaptarii la mediu, amintim: cornifi-
loc la inceputul erei mijlocii, nu ne va fi greu sa carea epidermei, imbunatatirea articulatiei
intelegem cum de au putut sa napadeasca mandibulare, prin ferestruirea craniului, si dez-
pamantul atatea lighioane inspaimantatoare. voltarea osului patrat, ceea ce imbunatateste
Sa incercam sa reconstituim ce s-a petrecut considerabil mecanismul masti ficator.
in urrna cu 150 de milioane de ani. Adaugam si verticalizarea membrelor, ceea ce
Suprafata uscatului sporeste an de an si cu duce la structuri locomotrice mai adecvate mer-
ea si uscaciunea aerului. Smarcurile se reduc sului pe uscat. Insa aparitia oului amniotic, oul
simtitor, si, data cu ele, dispar treptat, padurile cu coaja sau oul terestru", este cea mai impor-
de ferigi arborescente si de coada-calului. Alte tanta inovatie. El sporeste sansele de
plante, cu o alcatuire mai complicate, corespun- supravietuire ale embrionului si asigura inde-

53

www.dacoromanica.ro
pendenta animalului fats de mediul acvatic, si 100 t greutate. Brachiosaurus (24 m lungime,
ouale cu coaja putand ecloza i pe uscat. 851 t greutate), Brontosaurus (19 m lungime,
La inceputul mezozoicului, reptilele se 361 t greutate), Diplodocus (28 m lungime, 121
inmultesc considerabil, cucerind uscatul Si apoi t greutate). Toate aveau o infatipre apropiata:
apele p vazduhul, pe care le-au tinut in partea cea mai voluminoasa a corpului concen-
stapanire circa 145 de milioane de ani. trate Ia mijloc $i sustinuta de membre groase ca
Incontestabil ca dinozaurienii, adica uriwle niste stalpi, cu gat lung ce sustinea capul dispro-
oparle inspaimantatoare (nume impropriu, portionat de mic i o coada foarte dezvoltata.
deoarece printre dinozaurieni se intalnesc i Pentru a putea rezista uriwi sale greutati,
destule genuri si specii marunte), au suscitat si un dinozaurian ierbivor a trecut printr-o serie de
continua sa suscite cel mai viu interes. adaptari exprimate prin artifice de con-
Niciodata Pamantul n-a cunoscut un aseme- structie, pe care un bionist modern ar putea sa le
nea aflux de monVri supradimensionati, dispro- is in considerare. Astfel, microstructura tesutu-
portionati corporal, astfel incat par a contrazice lui osos al membrelor este foarte dense,
legile mecanicii, cu aspecte bizare, cu o exis- sporindu-le astfel rezistenta, membrele sunt dis-
tents indelungata dar qi curmata brusc printr-o puse spre mijlocul scheletului, unde e concen-
disparitie misterioasa". In jurul for s-au creat trate masa corpului, coloana vertebrala este ast-
legende si mituri. fel structurata incat sa preia o parte din greu-
Superstitiile in legatura cu oasele de uriaW tatea corpului. Alaturi de sauropode s-au dez-
s-au spulberat in 1822, cand medicul englez voltat i teropodele, aa-numitii carnosauri,
Gideon Mantel! descopera cativa dinti, alaturi adica reptile carnivore menite s mentina echili-
de alte fragmente scheletice provenind de la o brill ecologic al uriwlor populatii de saurieni.
reptile uriasa pe care o numqte Iguanodon (cu Carnosaurii cunosc o ascendenta deosebita in
dinti de iguana"). Doi ani mai tarziu, William jurasicul superior i in cretacic. Fara a atinge
Buck land descrie sub numele de Megalosaurus proportiile dinozaurilor ierbivori, camosaurii
(4oparla uria0") cateva resturi uriqe de opar- reuesc sa emane forts i sa inspire, cu
la descoperite in apropierea de Oxford. Si in infatiprea lor, spaima in randul victimelor.
acest caz, legea corelatiei organice enuntate de Aveau capul mare, gatul scurt i robust, falci
Cuvier a operat corect. llustrul zoolog francez, inarmate cu dinti puternici si ascutiti ca nite
examinand aceste oase, a stabilit ca e vorba de pumnale. Membrele posterioare, masive, tridac-
o reptile de 12 m lungime, cu greutatea unui ele- tile i incheiate cu gheare puteinice sustineau
fant (6 t), cifre confirmate prin studiile ulte- greutatea corpului i dezvoltau o mare viteza in
rioare. Alte 7 genuri de oparle uriw" au fost alergare, iar coada bine dezvoltata si tinuta in
descrise pans Ia 1842, ceea ce a indreptatit, in alergare deasupra solului forma impreund cu
cursul aceluiai an, pe anatomistul englez membrele posterioare un trepied in stare de
Richard Owen sa propuna numele de dinozauri repaos. Printre cei mai cunoscuti carnosauri se
(deinos = teribil, inspaimantator; saurus =-- citeaza: Megalosaurus, descoperit si in tara
oparla) acestor fiinte uriw ce intreceau cu noastra in bazinul Hategului $i la Cernavoda, de
mult elefantii. Pans in prezent se cunosc in jur catre profesorul Ion Simionescu, Allosaurus i
de 300 de genuri de dinozauri din triasicul Tyranosaurus rex regele saurienilor tirani",
mediu i pans in cretacicul superior, raspanditi, lung de 12-13 m, inalt de 6 m, greu de 71 de
cu exceptia Antarcticii, pe toate continentele. tone *i cu pumnalele dintilor de 20-25 cm.
Incontestabil, campione dinozaurienilor Pentru a preintampina asaltul oparlelor car-
au fost oparlele ierbivore uriqe, aa-numitele nivore, oparlele ierbivore au capatat o serie de
sauropode. Printre cele mai impozante se caractere defensive. Creasta hadrosaurilor,
numarau Supersaurus, descoperit in 1979 in dinozaurilor cu cioc de rata", cum a fost Cory-
statul Colorado (S.U.A.), avand 26 m lungime thosaurus, constituie, dupd J. H. Ostrom, o

54

www.dacoromanica.ro
forma de adaptare menita sa creased sensibili- sa supravietuiasca in tot timpul erei
tatea olfactiva, marind suprafata de dispunere a Unii din ei, cum ar fi Parapachydiscus din
mucoasei nazale si permitand astfel soparlei sa cretacicul superior din Westphalia (Germania),
detecteze dusmanii de la distanta, pentru a se ating dimensiuni gigantice (2 m diametru, 4.000
refugia in mlastinile invecinate. Stegosaurus e kg greutate). Nu-i greu de inchipuit ce vartejuri
inzestrat cu cloud randuri de placi triunghiulare provocau asemenea submarine vii, cat rotile de
cam de o jumatate de metru, asezate paralel pe moara, and isi puneau in functiune sifonul in
spinare, incepand dindaratul capului, foarte urmarirea prazii de la suprafata on din afund!
mic, si pang la mijlocul cozii, ce se terming cu Cochilia acestor rapaci vanatori este o ade-
un fel de furca cu cloud randuri de spini puter- varata bijuterie. Cele mai ciudate si capricioase
nici ai indreptate indarat. Reptila-tanc, numita motive omamentale se impletesc in interiorul si
stiintific Ankilosaurus, parea anchilozata din pe suprafata ei: coaste, noduri, muchii, santuri,
cauza blindajului de placi groase si spini dun spini. Toate aceste podoabe maresc la maximum
care o acopereau aproape in intregime, facand-o rezistenta cochiliei, cu un minimum de materi-
invulnerabila in fata atacului saurienilor car- al. Combinatiile for uimitor de diverse ne ajuta
nivori. Nu mai putin echipat pentru aparare era astazi sa deosebim mule de specii care s-au pas-
si Triceratops, dinozaurul-rinocer", inarmat cu trat cu fosile in diferite colturi ale lumii si ale
trei coame, cloud lungi de aproape 1 m, infipte patriei noastre.
pe frunte, si until mai scurt si mai gros, asezat pe
Amonitii au trait cat si oceanele mezozoice:
nas. infatisarea lui teribilii era intarita de uriasul
cam 120 de milioane de ani. Spre sfarsitul erei
scut ce ii apara ceafa ai falcile.
mijlocii, cochiliile for incep sa capete forme
neobisnuite: de lant desfacut, de ghem on bas-
ton, iar corpul for creste exagerat. Era semnul
Reptile le impanzesc oceanele
apropiatei disparitii a acestor animale, ajunse pe
culmea dezvoltarii lor.
Dinosaurienii nu s-au multumit cu uscatul.
Ei au pornit si la cucerirea apelor, leaganul Padurile submarine raman la fel de bogate ai
tetrapodelor. ospitaliere pentru fiintele acvatice. Numai ca
In adancurile oceanelor mezozoice, la fel de batranii tetracorali paleozoici disparusera cu
calde ca si ale marilor tropicale de azi ai bogate desavarsire, fiind inlocuiti de hexacorali, ale
in resturi organice, vietuitoarele marine gaseau caror casute erau impartite in case incapert de
minunate conditii de dezvoltare. Decorul pe micii pereti de piatra.
care 1-am admirat prin perdeaua verzuie a De unde isi iau oare materialul de con-
apelor paleozoice s-a schimbat insa simtitor. structie coralii ai amonitii, primii pentru
Pestii placodermi, inveliti in cuirase de ca- scheletele vanjoase, ceilalti pentru cochiliile
valeri medievali, au disparut. In locul for uriase?
sageteaza apa carduri nesfarsite de moruni Aruncand o privire pe fundul oceanelor, ne
stravechi si de stramosi ai sardelelor vom lamuri indata. Malul fin si alburiu este plin
heringilor, ca si ai pestilor cu schelet osos, de scheletele unor fapturi microscopice, glo-
caracteristici astazi pentru oceanele Pacific si bigerinele, asemanatoare unor minuscule dis-
Indian. Ei se Intretaie cu trematosattrii, singurii curi sau formate din niste globulete,
reprezentanti marini ai amfibienilor intorsi in acopprindu-se in parte unele pe allele. Atat de
oceane din cauza concurentei reptilelor terestre. numeroase erau aceste fapturi marunte, ca
Cornul orthocerilor nu mai tulburd linistea scheletele for calcaroase s-au asternut in straturi
trilobitilor. $i unii, si altii s-au stins de mult. de sute de metri grosime, dand nastere
Locul for a fost luat de amoniti (Amonites), a depozitelor de creta. $i atat de raspandita era
caror cochilie rasucita ai rezistenta be va pet-mite piatra alba pe fundul oceanelor mezozoice, incat

55

www.dacoromanica.ro
unei lungi perioade a erei mijlocii i s-a dat suprafata marii, varandu-si din and in and
numele de cretacic. capul in adancurile apei pentru a prinde vreun
In aceasta imparatie a oceanului mezozoic, animal.
uluitor de bogata in forme vii, patrund treptat $i Dar nu numai ei imparteau prada bogata a
reptilele terestre, atrase de hrana abundenta. oceanelor mezozoice. Elasmozaurii, cu gat de
Greoaiele animale s-au adaptat cu vremea girafa si corp de hipopotam, Nozozaurii, inzes-
mediului marin, devenind, prin dimensiunile for trati cu dinti robusti si ascutiti, si Geozaurii,
uriase si lacomia for neintrecuta, tiranii stramosii crocodilului, luau parte la urmarirea
inspaimantatori ai oceanelor mezozoice. cardurilor de pesti, si nu rareori undele stravezii
Nu-i greu sa facem cunostinta cu cei mai ale oceanului erau martorele unor lupte pe viata
faimosi dintre ei. Idea lul adaptativ al reptilelor si pe moarte intre acesti colosi.
marine este intruchipat de Ichtyosaurus, Domnia reptilelor marine n-a fost prea
pestele reptila". Orice uria at marilor actuale indelungata. Tot asa de brusc cum au apart,
s-ar mandri cu dimensiunile lui. Corpul sau s-au si stins in pragul erei noi.
suplu atinge 12 m lungime. Labe le i s-au prefa- Sa fie de vina scaderea temperaturii apei,
cut in lopeti pentru inotat. Pe spate se profileaza care n-a priit acestor animale cu singe rece,
o aripioard carnoasa, servind la mentinerea imputinarea prazii, disparitia hranei preferate
directiei. Gatul acestei reptile lipseste aproape sau exploziile submarine ce eliberau substante
complet, iar capul enorm este inzestrat cu falci radioactive, otravind apele? Cine tie...
lungi in forma de cioc, inarmate cu siraguri de
dinti conici, asezati intr-un jgheab ca la croco-
dili. 0 coada semilunara, formats dintr-o cur- Reptile le iau in stapanire ai vazduhul
bare a sirei spinarii si acoperita de o indoitura a
pielii, izbeste cu putere apa. In calea cuceririi de catre reptile a unor noi
Dintre toate reptilele care populeaza apele, taramuri pentru aflarea hranei si raspandirea
ei sunt cei mai bine inzestrati pentru acest fel de neamului se asezau oprelisti, uneori de netrecut:
viata, iubind numai largul oceanelor. Spre mlastini uriase, prapastii adanci, munti falnici.
deosebire de restul reptilelor, care se inmultesc Ba si copacii, al canon frunzis indestula ani-
prin oua depuse in nisip si care se clocesc sin- malele ierbivore, incepusera parca, dintr-o
gure la soare, ichtiozaurii nasc pui vii, deoarece masura de aparare, sa-si inalte coroanele la
ouale sunt clocite in trupul mamei. E o trasatura inaltimi ametitoare si sa secrete pe trunchiuri
inselatoare de mamifer, ce a facut la inceput pe gume si rasini, facand astfel anevoioasa
unii oameni de stiinta sa socoteasca balenele ca catararea.
urmasi ai ichtiozaurilor. S-a dovedit mai tarziu In atare situatii, doar planarea prin aer,
ca uriaii oceanelor actuale se trag din mamifere rapids si economicoasa, putea sa faca fats noilor
de uscat. conditii de viata.
Principalul sau concurent a fost Ple- Prima incercare de cucerire a vazduhului o
siosaurus, ceva mai mare dar cu mult deosebit datoram insectelor. Am facut cunostinta cu ele
la infatisare. Aproape jumatate din lungimea prin codrn paleozoici, strunindu-si uriasele aripi
reptilei o reprezinta un gat lung si flexibil, in de tipla. Ultimii dintre zburatori au fost pasarile,
varful caruia se agita un cap mic. De altfel, gatul care, impreuna cu insectele, au limas si astazi
lung este o excelenta adaptare a animalului, la stapanitorii cerului.
pescuit el putand fi folosit ca o undita. Corpul Dar in era mijlocie, invidioase parca pe
sau scurt si greoi are forma unei luntre late, insecte, si-au incercat norocul si reptilele.
inzestrata cu doua perechi de lopeti puternice, Cucerind uscatul $i apele, ele au tins sa is in
iar coada scurta si ascutiti ii serveste ca un fel stapanire si vazduhul. Fara indoiala ca densi-
de carma. El pluteste asemeni unei lebede pe tatea insectelor ce-si duceau viata in coroanele

56
www.dacoromanica.ro
copacilor inalti a atras reptilele terestre, mai ales toti oamenii de stiinta. Lunguiet si stramt, avea
in regiunile cu hrana saraca, stimulandu-le ten- in partea din fats un cioc ca de barza, de apro-
tativele de zbor. ximativ o jumatate de metru, si in partea din
Pietrele pastreaza imaginea ciudata a acestor spate o creasta, aidoma unei spade, cam tot atat
reptile, care s-au specializat pentru zbor in sco- de lung. Creasta, dupa unii cercetatori, putea
pul vanarii mai usoare a gazelor si melcilor. Ele servi reptilei pentru deschiderea drumului prin
sunt cunoscute sub numele de Pterosaurieni, coroana deasa a copacilor, in timpul catararii,
adica de soparle cu aripi". Prea numeroase nu iar dupd altii, pentru contrabalansarea greutatii
erau, insa intamplarea ne-a ajutat sa le maxilarelor.
cunoastem infatisarea pe cat de stranie, pe atat Pteranodontii, ca si pterodactilii, reprezinta
de inspaimantatoare, deoarece locurile unde un progres de adaptare fats de primii pterosauri:
si-au sfarsit viata de obicei malurile intarite dintii de pe maxilare $i coada alungita dispar iar
ale mlastinilor le-au pastrat foarte bine anvergura aripilor sporeste considerabil, ceea ce
amprentele. Pterosaurii sunt singurii reprezen- usureaza mult zborul. In parcul national din
tanti ai reptilelor ce s-au apropiat de perfor- statul Texas (S.U.A.), D. Lawson a descoperit
mantele pasarilor, descoperind" Inaintea aces- fosilele unui Pterodactylus cu o deschidere a
tora cateva dintre subtilitatile arhitecturii zboru- aripilor de aproape 18 m, intrecand astfel de
lui. Pneumatizarea oaselor, usurarea scheletului peste 5 on dimensiunile celui mai mare vultur
cranian prin vaste spatii goale, intraosoase, actual.
eliminarea dintilor si Inlocuirea for prin ciocul
comos, scurtarea cozii sunt calitati ale pasarilor
pe care le intalnim si la pterosaurii evoluati. Cea De ce au disparut dinozaurienii?
mai veche reptile zburatoare, alaturi de Dimor-
phodon, a fost Ramphorhynchus. Aducea putin Este o intrebare care obsedeaza, intrucat
cu un liliac urias, lung de 4-5 m, al carui corp interesul publicului, al presei, al radioteleviziu-
acoperit de solzi fini purta un cap Inarmat cu nii pentru soarta dinozaurienilor sta in stransa
dinti si se Incheia cu o coada lungs, terminate cu legatura cu ineditul si spectaculozitatea acestor
o parte latita in forma de frunza. monstri popularizati de carti, filme si chiar
Partea originals a alcatuirii lui o constituiau reclame comerciale si turistice.
cele cloud aripi membranoase care, deschise, Dan I. Grigorescu, in lucrarea sa Inaintea
masurau 3-4 m. Aripile reptilei zburatoare nu se aparifiei omului", aparuta la Editura Albatros,
asemanau cu ale pasarilor, find niste pielite fine in anul 1980, ne ofera o sinteza a nenumaratelor
si rezistente numite patagium prinse de corp dispute si controverse legate de raspunsul la
si de al cincilea deget al membrelor anterioare, aceasta intrebare. Zecile de ipoteze avansate in
crescut peste masura. Restul de patru degete aceasta directie de cunoscuti paleontologi ca
erau Inzestrate cu gheare indoite. L. Davitasvili, G. Erben, V.B. Neiman, V.P.
Zborul acestuia, deosebit de al insectelor si Gavrilov, E.1. lvanova, J. Visler, E. Stechow,
pasarilor, era mai mult pasiv, o planare find de P. Schindewolf, A.H. Clark, recent D. Milne si
cateva zeci sau sute de metri. Chr. McKay pot fi grupate in jurul a doua ca-
Nu-i greu de Inchipuit ca aceste reptile tre- tegorii mart de cauze: exteme (legate de mediul
buiau intai sa se catere pe un copac cu ajutorul inconjurator) si interne (dependente.de structura
ghearelor, ca apoi sa-si dea drumul din varf spre si fiziologia acestor reptile gigantice).
un alt copac din apropiere. Plutirea for era aju- Din prima categoric de explicatii scrie
tata de curentii de aer, iar directia, tinuta cu aju- Dan I. Grigorescu fac parte cele legate de
torul cozii, foarte mobile. influenta miscarilor de ridicare a lanturilor de
$i mai curios inca este Pteranodon-ul, o rep- munti, de deplasarea placilor tectonice care au
tile zburatoare evoluata. Craniul sau a uimit pe condus la schimbari paleogeografice majore,

57

www.dacoromanica.ro
convertind foste tinuturi ale marii in zone de Dintre schimbarile survenite in mediul
uscat, secand mlastini si lacuri biotopuri geografic consemneaza Dan I. Grigorescu .

preferate ale multor dinozauri; vulcanismul ce a racirea climatica de la sfarsitul perioadei


intovarasit orogenezele, cu degajarile sale cretacice apare cea mai posibila cauza care a
masive de gaze nocive in atmosfera si putut afecta atat de drastic mediul intern"
provocand intensificarea radioactivitatii telurice supraspecializat al dinozaurilor. Racirea chma-
(care ar fi influentat fondul genetic al dinozau- tica a constituit un fenomen global resimtit pe
rilor, amorsand mai intai gigantismul aberant si intreaga suprafata a planetei si de toate grupele
amplificand disproportiile corpului); racirea de animale ce traiau in asociatie cu dinozaurii.
generala a climatului; trecerea la vegetatia neo- Schimbarea hranei vegetale si lipsa ei de vari-
fitica caracterizata prin preponderenta etate in timpul iemii au afectat profund exis-
angiospermelor, mai bogate in tanin $i in tenta saurienilor ierbivori, ca si a celor carnivori
alcaloizi, nefamiliari" in dieta dinozaurilor; legati de acestia. Singura solutie ar fi fost
efecte extratelurice, cum ar fi cresterea radiatiei hibernarea in anotimpul rece. 0 asemenea
cosmice, favorizata de modificarea polilor mag- solutie nu putea sta la indemana dinozaurie-
netici ai Pamantului, sau explozia catastrofala a nilor, animale uriase, se pare cu sange cald si
unei supemove; in sfarsit, factori extemi de sistem termoregulator, dupe descoperirile 5i
nature biologica, asa cum ar fi unii paraziti sau cercetarile din ultimul deceniu. Metabolismul
epidemii generale ce ar fi afectat populatiile de intern implicat in cazul dinozaurilor ierbivori de
dinozauri. talie gigantica, pentru mentinerea caruia ei tre-
Cea mai noua ipoteza, formulate de cerceta- buiau sd se hrdneasca 16-18 ore, sau sa alerge
torii americani David Milne i Chris McKay sute de kilometri in cautarea prazii, precum
in 1985, atribuie disparitia dinozaurienilor carnosaurii, era incompatibil cu o fiziologie
impactului Terrei cu un asteroid gigant, fapt extodermica. La aceasta se adauga lipsa unor
petrecut in urma cu 65 milioane de ani. refugii de iarna pe masura si numarul acestor
Impactul a dus la formarea unui strat gros de reptile gigantice ce nepadisera uscatul. Dispa-
praf, limas in suspensie in atmosfera Terrei ritia for nu a fost catastrofica, ci treptata, pe
cateva luni. Acest urias ecran a impiedicat masura ce supraspecializarea for le facea din ce
patrunderea luminii, tulburand astfel gray pro- in ce mai vulnerabile in fata conditiilor de
cesul fotosintezei, dezechilibrand si sfaramand mediu profund modificate.
lanturile trofice. Ca urmare a inhibarii vegetatiei Domnia uriaselor reptile terestre s-a incheiat
autotrofe, dinozaurienii, lipsiti de hrana, au dis- acum circa 60 de milioane de ani.
parut in masa. Urmele for se pastreaza si pe teritoriul tarii
Dintre cauzele interne, cele mai invocate noastre.
sunt gerontismttl, adica imbatranirea grupului, In bazinul Hategului, in preajma comunelor
dinozaurii ajungand la capatul potentialului for Sant Petru, Ciula Mare, Mestecan si Valioara,
evolutiv si pierzand plasticitatea adaptativa; de- au fost descoperite de cAtre paleontologul
sincronizarii in cresterea unor organe, dezechili- F. Nopcsa fosilele unor colosi care n-au mai
bre fiziologice si perturbari metabolice, cum ar trait in alte colturi ale lumii: titanosaurul dacic,
fi subtierea grosimii oualor, ducand la compro- orthomerul transilvan si curiosul struthiosaur
miterea dezvoltarii embrionilor de dinozauri. transilvan, acoperit cu spini pe gat, cu benzi
Se pare ca toate aceste ipoteze complied semicirculare incopciate cu bumbi pe spinare si
lucrurile. Se inclind azi catre ideea, unanim cu piaci asezate in cloua randuri, ca la stegozaur,
acceptata, ca supraspecializarea, extrem de utila pe coada.
intr-un mediu stabil, devine nociva si potrivnica Desi neamul acestor monstri a disparut in
in clipa schimbarii unor conditii de mediu cum negura vremurilor, pe una din insulele continen-
ar fi clima 5i hrana vegetala. tului stravechi al Oceaniei, si anume in Noua

58
www.dacoromanica.ro
Zeelanda, traieste o copie" a acestora: soparla Din 1877 si pang in 1956 nu s-a mai identi-
Sphenodon, numita de localnici hatteria, ficat un nou exemplar de Archaeopteryx,
vutarara sau tuatara care aminteste prin deoarece calcarele litografice au incetat sa mai
infatisarea ei de gloriosii sai inaintasi. Partea fie exploatate, tehnica tipografica a imprimai ii
dinapoi a capului, gatului si spatelui este incoro- in piatra find inlocuita intre timp prin sistemul
nata cu o creasta zimtata, tot ce s-a pastrat din mai simplu al cliseelor de zinc. Dupa aproape
podoabele soparlelor gigantice. 80 de ani, in 1956, un nou schelet, incomplet de
Supravietuirea hatteriei se datoreste felului data aceasta, a fost gasit langa Solnhofen,
sau uimitor de trai. Ea iii imparte frateste intrand in colectia Universitatii din Erlangen,
locuinta cu pasarile pufinide, ce traiesc sub iar dupd 1970, alte doua fragmente scheletice au
pamant in vizuini lungi de cativa metri $i late de fost descoperite in aceeasi regiune.
10-15 cm. Soparla locuieste in partea din dreap- Oare ce atrasese atat de puternic atentia
ta a vizuinii, iar pasarile in cea din stanga. oamenilor de stiinta la Archaeopteryx?
Datorita acestui mod de trai, care a pus-o la add- Este indeajuns sa aruncam o privire pe
post de dusmani, n-ar fi exclus ca hatteria sa fi imaginea imprimata in piatra ci ne vom da
strabatut milioane de ani, evocand acea epoca seama cu usurinta cat de indreptatita era curio-
cand rudele sale fantastice tineau sub calcaiul zitatea savantilor.
for intregul pamant.
Ca aspect general, Archaeopteryx seamana
cu o pasare, ceva mai mare ca un porumbel ci
ceva mai mica decat o gains. Ciocul, aripile 1i
Su rprinzatoarea descoperire din cal-
corpul acoperit cu pene o asaza alaturi de
carele litografice
pasarile actuale. Totusi, prezinta 1i numeroase
caractere de reptila, foarte apropiate de ale cro-
In secolul trecut, in minele de la Solnhofen
codililor. Falcile ciocului sunt inarmate cu dinti
din Bavaria se scoteau piaci de calcar litografic
folosite in tipografii, la imprimare. Despre puternici. $ira spinarii se continua cu o coada
bogatia de fosile a acestui calcar stiau toti mai lungs decat corpul, formats din 21 de ver-
oamenii de stiinta. De asemenea, fosile se tebre, dar acoperita cu pene. Aripile au gheare,
gaseau si in alte colturi ale Europei, cu o iar centurile formate din oasele ce leaga schele-
vechime asemanatoare. tul membrelor, slab inchegate, ne duc cu gandul
Iata insa ca in 1861, in localitatea Langenal- mai degraba la soparle.
teim, din imediata apropiere a orasului Asadar, ne gasim in fata unui animal care
Solnhofen, in cariera Ottman, a fost gasit face trecerea intre reptile si pasari, mai
scheletul aproape complet al unui animal cu asemanator insa cu cele din urns.
pene. 0 fosila aidoma nu se mai intalnise pans Dupa alcatuirea penajului si forma corpului,
atunci. Vestea a facut repede inconjurul lumii, se pare ca Archaeopteryx era un zburator nein-
iar British Museum din Londra si-a asumat cin- demanatic. Se catara pe copaci, spanzurandu-se
stea de a-si imbogati vastele colectii cu aceasta de crengi cu capul in jos,..ca hliecii, 5i apoi iii
piesa uluitoare. Savantul H. von Meyer o dadea drumul in gol. In aceasta clips isi
descrie, dandu-i numele de Archaeopteryx litho- deschidea aripile 0i, folosind curentii de aer
graphica, adica de pasarea straveche din cal- asemenea planoarelor, strabatea distante scurte.
carele litografice". Poate ca intr-un astfel de zbor stangaci exem-
Saisprezece ani mai tarziu, tot in Bavaria, la plarele de care am vorbit au cazut intr-o laguna,
Blumenberg, in straturi de aceeasi vechime, a s-au inecat si au fost cu timpul acoperite de stra-
fost descoperit al doilea exemplar, si mai bine turile fine de calcar.
conservat. Aceasta fosila pretioasa se pastreaza Archaeopteryx, primul stramos al pasarilor,
in muzeul din Berlin. a aparut cam acum 150 de milioane de ani.

59
www.dacoromanica.ro
Numeroasele caractere de soparla ne indrep- varf. Pasarea cu infatisarea de reptila trebuia
tatesc sa-i cautam originea printre reptilele deci sa se catere pe trunchi, agatandu-se cu
zburatoare care au stapanit vazduhul in era ghearele aripilor si sprijinindu-se pe coada, cum
mijlocie. $i totusi, suntem departe de adevar. fac ciocanitoarele in pozitie de vanat. Chiar si
Pterosaurienii, reptilele zburatoare, n-au putut zborul ei greoi isi are o explicatie.
rezista schimbarilor climatice si au disparut Archaeopteryx nu calatorea dintr-un climat
pans la unul, impreund cu uriasii dinozaurieni intr-altul $i nici dintr-o ',attire in alta, pentru a
de uscat si apa. Nici ipoteza provenirii pasarilor avea nevoie de un zbor indelungat si rapid.
din celurosauri (mici saurieni carnivori arbori- Aceasta pasare straveche, gasind o hrand
coli), sustinuta de 0. C. Marsh i J. H. imbelsugata, se deplasa cel mult de la un copac
Ostrom, nici ipoteza din 1879 a lui S.W. Wil- la altul, miscare pentru care zborul planat si
liston, reluata recent de J. H. Ostrom, dupa scurt era indestulator.
care Archaeopteryx s-ar trage dintr-un proavis" Asemenea presupunere n-ar avea sorti de
biped $i alergator, ale carui pene rasfirate pe crezare daca in vremurile noastre n-ar exista o
membrele anterioare ar fi jucat initial rolul unor pasare care duce o viata aidoma stramosului-
capcane pentru prinderea insectelor, nu sunt sa- fosila, pastrand chiar si ceva din infatisarea
tisracatoare. Lipsa unor verigi mai apropiate ne acestuia. Este vorba de hoatzin (Opisthocomus
obliga sa reconstituim doar deductiv schim- cristatus), o pasare ce traieste prin padurile
barite importante ce au prefacut reptilele tere- inundate ale fluviului Amazon.
stre in pasari. Puiul de hoatzin este inzestrat cu gheare la
Vom incerca ca schitam acest drum aripi, care it ajuta sa se catere cu repeziciune pe
anevoios, folosindu-ne de ipotezele emise in copaci. In timpul zborului sau planat, abia par-
1965 de W.J. Bock. curge 40 m. Cand se deplaseaza, care mai mutt,
Cea mai imbelsugata hrana o gaseau rep- batand din aripi. Cu ajutorul cozii lungi, el se
tilele in copaci. Probabil ea unele din ele capa- sprijina de copaci, iar cu ciocul sau, usor indoit
tasera obiceiul sa se catere pans in varful feri- si fin dintat, prinde insectele.
gilor arborescente si cycadeelor pentru a prinde Spre sfarsitul cretacicului, fosilele de pasari
insecte. se indesesc si ele probeaza fara dubiu specia-
Unhand o lunga perioada de inundatii, rep- lizarile atinse in cateva milioane de ani,
tilele s-au vazut nevoite sa ramana izolate prin- anticipand grupele actuate. Astfel, din cretacicul
tre crengi si sa-si duca viata in mediul arboricol. superior se cunosc zburatori redutabili ca
Membrele posterioare, care le serveau la khthyornis stramo at pescarusului, descope-
sarit, s-au dezvoltat puternic, in schimb cele rit in depozitele de creta din S.U.A. si Hesper-
anterioare, cu care se agatau doar, au inceput sa nornis, pasare inotatoare a carei infatisare evoca
se transforme incetul cu incetul, pastrandu-si perfect pe aceea a unui cufundac. La inceputul
doar ghearele. Datorita numeroaselor salturi, neozoicului, alaturi de pasarile zburatoare isi
aceste membre, care le foloseau initial numai la fac aparitia pasarile alergatoare prefigurand
pastrarea echilibrului, s-au preschimbat cu tim- strutii si cazuarii. Diatryma sau Phoroyhacos,
pul in aripi. Din cauza apasarii aerului si frecarii masive, cu inaltimi de peste 2 in si ciocuri pu-
cu partite moi ale copacilor, pielea soparlelor a temice de 20-30 cm, ofereau o imagine vie a
inlocuit solzii cu penele si fulgii, modificare prosperitatii pasarilor. Adevaratii giganti ai
adecvata atat functiei termoregulatoare cat si acestora au fost Aepiornis, supranumita si
zborului. In acest fel s-a ajuns la forme apropi- pasarea-elefant", si Diornis (pasarea-teri-
ate de Archaeopteryx. bird"), care au trait in Madagascar si, respectiv,
Coada lunga a acestei pasari-fosile isi avea in Noua Zeetanda, find exterminati cu cateva
rostul ei. Copacii din acea vreme erau putin veacuri in urma de populatide bastinase printr-o
ramificati, iar coroanele se forrnau doar spre vanare nemiloasa. Inalte de 3-4 m, cu o greutate

60
www.dacoromanica.ro
de 400-500 kg, depunand oua gigantice cu cir- cum au facut balenele, casalotii, delfinii, focile,
cumferinta de aproape un metru si o capacitate morsel; sirenele. Ba, mai mult, prin lilieci si
de 8-12 litri, aceste pasdri-mamut au creat le- vampiri, concureazd pasdrile in stdpanirea vaz-
gende si au constituit prin soarta lor tragica unul duhului.
din cele mai elocvente acte de acuzare impotri- Din cine se trag noii cuceritori ai globului?
va actiunii distructive a omului.

In cautarea unui stratno at mamiferelor


Era noua 0 victoria mamiferelor
In aceasta privintd, trecutul ne ofera dovezi
Locul reptilelor uriase a fost luat la putine ai neclare. In schimb, prezentul ne da
inceputul erei not sau neozoic de mamifere, cateva probe, pe cat de sigure, pe atat de
mult mai bine inzestrate sa facd tap noilor neasteptate. Ca sa be gasim, va trebui sa ne
conditii de viata. Ele apdruserd pe la mijlocul
deplasdm putin pe continentul surprizelor care e
mezozoicului; erau insd mdrunte, rareori
Australia. Aici trdiesc animale ce au dat mutt de
depasind marimea unui popandau, si intrecute
furcd oamenilor de stiintd: ornithorincul si
de marele avant at reptilelor.
echidnele Tachyglossus i Zaglossus.
Acum insd, anumite calitati ale lor, nefolo-
Sunt mult deosebiti intre ei si ca loc unde iii
sitoare in era mijlocie, s-au dovedit a fi cat se
duc viata, si ca infatisare. Ornithorincul trdieste
poate de bine-venite. Faptul ca aveau sange
pe malul raurilor si lacurilor, unde isi sapd bar-
cald", adica o temperaturd statornicd a corpului,
logul, hranindu-se cu vienni si racusori. Are o
si erau acoperite de par le-a facut sa reziste de
minune racirii climei. Nascand pui vii, blanita deasd, lucioasd si de un brun-inchis, o
coadd lungd, un cioc ca de rata, iar degetele sunt
inmultirea lor devenea mai sigurd. Dentitia lor,
diferentiata in incisivi, canini, molari, le-a per-
unite printr-o pielita. Echidnele, dimpotrivd,
mis, spre deosebire de reptilele uriase, inzes- trdiesc in savane, nu-si fac barlog si se hrdnesc
trate doar cu un fel de dinti, sa se obisnuiasca cu cu termite. Seamans, intrucatva, cu niste arici
orice fel de brand. mari, indltati pe picioare puternice; sunt inzes-
In sfarsit, creierul mult mai dezvoltat le-a trati cu coadd scurta, cu cioc in forma de tub, si
ajutat sa face mai usor fata luptei pentru viata, o limbs subtire si cleioasa, cu care prind furni-
sa se fereasca mai bine de dusmani, sa -si con- cile, hrana lor preferata.
struiasca adaposturi, sa se adapteze mai repede Desi nepotriviti la miscare, ei sunt foarte
noilor conditii de trai. inruditi, datorita unor trasaturi comune ce ii
Iata de ce noua era, ultima din istoria deosebesc de restul mamiferelor de pe Pamant.
Parnantului, a consfintit victoria deplind a ma- Corpul lor are o temperaturd mai scazutd ca a
miferelor. celorlalte animale din aceasta grupd. Nu nasc
Inmultindu-se vertiginos si inarmate cu pui vii, ci fac oud. Femela de ornithorinc be do-
toate calitatile amintite, ele au reusit sa ceste 7-8 zile, in timp ce echidna femeld be
cucereasca rapid intregul pamant. Nu exists poartd intr-o pungd numita incubator", fonnata
coltisor al uscatului, de la ses spre varful celor doar in timpul inmultirii. Dupd ce puii ies din
mai inalti munti, de la calotele polare ai tundrele oud, sunt hrdniti cu lapte din niste mamele care
nesfarsite si pand la pustiurile tropicale si nu seamand cu acelea ale altor mamifere. Puiul
padurile ecuatoriale, unde mamiferele sa nu fie nu suge laptele, ci it linge de pe perisorii din jur
intalnite. Au patruns pand si in miezul pamantu- ca de pe o insula imbibata cu lichid. Iatd, deci,
lui, ca orbetii, popandaii, cartitele ai cainii pre- ce ciudat amalgam de trasaturi de mamifer si
riilor. In cautare de brand, au luat in primire reptile, ceea ce dovedeste ca tot reptilele
apele, imprumutand o infdtisare de peste, asa stravechi au dat nastere mamiferelor.

61

www.dacoromanica.ro
Mamiferele prezinta o serie intreaga de ca- numarul mare de falange ale degetelor i coada
ractere deosebite de restul vertebratelor. lungs tradau dependenta de reptile. Tritylodon,
Metabolismul for activ necesita arderi mai animale mici, aveau molari cu tuberculi
intense, atragand modificari corespunzatoare in numerosi (de unde be vine numele), foarte
structura sistemelor circular $i respirator, cum asemanatori cu ai mamiferelor multituberculate.
ar fi separarea totals a sangelui arterial (oxi- In sfarsit, Diarthrognathus, descoperit in Africa
genat) de sangele venos (neoxigenat) si aparitia de Sud, in cadrul Formatiunii Karroo, avea o
diafragmei si multiplicarea alveolelor pul- dubla articulare a falcilor (prin osul patrat i,
monare. Direct legata de activitatea ghidata de respectiv, prin apofiza coronoida a dentarului).
inteligenta, specifics mamiferelor, este dez- Prime le mamifere dateaza din triasic i
voltarea sistemului nervos, in special a creieru- urmele for au fost descoperite in 1949 de catre
lui mare (telencefal), prin cresterea volumului si W. G . Kuhne intr-o cariera de calcar din sudul
circumvolutionarea (cutarea) suprafetei scoartei Tani Galilor. $ase ani mai tarziu, K. A. Kermack
cerebrale, ducand la sporirea materiei cenusii si F. Musset au gasit intr-o cariera invecinata un
materia gandirii". In sistemul osos apar o serie veritabil osuar, constituind cea mai mare acu-
de inovatii", cum ar fi de pilda articularea cra- mulare din depozitele mezozoice a unor resturi
niului la coloana vertebrala prin intermediul a fosile de mamifere. Aproape toate fragmentele
doi condili occipitali sau diferentierea morfo- proveneau de la cloud genuri: Moiganucodon i
logica a vertebrelor de-a lungul coloanei verte- Kuehneotherium.
brate, fuzionarea oaselor centurii pelviene intr-o 0 serie de analogii in alcatuirea oaselor cra-
piesa unica bazinul. Craniul mamiferelor se niului i bazinului apropie morganucodonii de
remarca prin reducerea numarului de oase si monotreme (echidna, ornithorincul), mamife-
fuzionarea celor existente in complexe osoase rele relicte ce traiesc in prezent in regiunile aus-
(complexul temporal, complexul occipital etc.), traliene. Acest gen avea o larga raspandire pe
asigurand o mai buns protectie a creierului. Dis- glob, find intalnit ulterior in depozitele de la
pozitivul de masticatie, de asemenea, sufera sfarsitul triasicului din R.P. Chineza si Africa de
importante modificari pentru asigurarea Sud.
energiei necesare unui metabolism foarte activ. Ktiehneotherium, cu trei tuberculi asezati
Ansamblul multiplelor deosebiri scheletice simetric pe suprafata molarilor, este stramosul
definesc noua conditie a mamiferelor, animale direct al panto-terilor, cu talie marunta de chit-
caracterizate prin endotermie, viviparitate, cani, care se afla la originca marsupialelor i
activitate nervoasa superioara. mamiferelor placentare, datorita unui caracter
Oare ce animal anterior mamiferelor antici- specific at molarilor inferiori: prezenta unui
pa aceste trasaturi? talonid ce le mareste suprafata. Se pare ca
Dupa cercetari de mai bine de o jumatate de primele mamifere marsupiale i placentare
veac, s-a stabilit ca multe din caracterele descoperite in Manciuria si Texas in straturi
scheletice ale mamiferelor se intalnesc intr-un cretacice, vechi de 105 milioane de ani, au fost
stadiu incipient in alcatuirea reptilelor terap- Holoclemensia (marsupial), Endotherittm i
side, pe drept cuvant numite reptile-mamaliene. Pappotherium (placentare). Asemandrile mor-
Cynognathus, Tritylodon i Diarthorog- fologice dintre dintii marsupialelor si pla-
nathus sunt cei mai apropiati de stramosii ne- centarelor primitive scrie J. Piveteau au
mijlociti ai mamiferelor. Cynognathus, reptila condus la parerea ca cele doua grupe principale
cu falca de caine", avea nu numai maxilarele ale mamiferelor au un stramos comun.
asemanatoare cu ale cainelui, dar i infatisarea Toate cele trei grupe principale ale mamife-
generala. Cei doi condili occipitali, bolta pala- relor actuate: monotremele, marsupialele i pla-
tine complet inchisa, prezenta bazinului atestau centarele erau constituite, asadar, la sfarsitul
tiecerea spre mamifere; insa vertebrele costale, mezozoicului.

62

www.dacoromanica.ro
Monotremele, izolate in enclava australiand, (oxienide) i ai hienelor (hienoide). Creierul
n-au evoluat, pastranduli structura primitive i mic, lipsit de circumvolutii, presupune o
transformandu-se in fosile vii. In schimb, mar- inteligenta scazuta, ceea ce probabil a dus la
supialele ai placentarele primitive au evoluat Inlocuirea for de catre carnivorele evoluate
spectaculos, cunoscand o mare diversificare la (Carnivora). Acestea cuprind forme terestre
inceputul erei neozoice. incluse in subordinul Fissipedia (stramoi ai
Pena acum 2 milioane de ani, patria marsu- pisicilor, railor, leilor, tigrilor, gheparzilor),
pialelor era America de Sud. Timp de 60 de mi- printre care cei mai inspaimantatori erau tigrii-
lioane de ani (de la sfaritul cretacicului pans la cu-dinti-pumnal (Machairodus si Snulodon), i
inceputul cuaternarului), aceasta zone, perfect forme acvatice, reunite in subordinul Pinipede-
izolata, a fost un paradis al lor. Restabilirea lor (strarno*ii focilor, leilor de mare, morselor)
legaturii dintre cele cloud Americi prin istmul i in ordinul Cetaceelor (stramoii balenei i
Panama a avut efecte dezastruoase asupra delfinului). Cele mai vechi foci sunt cunoscute
faunei endemice a Americii de Sud, majoritatea de acum 25 de milioane de ani, deci de la
mamiferelor $i, in special, marsupialele fi ind inceputul miocenului. Cetaceele sunt primele
exterminate de speciile nordice mai competi- dintre mamifere care, inca de la inceputul neo-
tive. In prezent, Australia i insulele invecinate zoicului, au ocupat nip ecologica a reptilelor
au ramas patria" acestor vietuitoare. acvatice, ramasa vacanta, adaptandu-se excelent
Originea placentarelor pare a fi legata de mediului respectiv, dar pastrand unele caractere
Asia. De altfel, primul mamifer placentar, ce le tradeaza provenienta for din forme de car-
Endotherium, a fost descoperit in nordul R.P. nivore terestre: capul relativ putin alungit, dintii
Chineze. Totui, cele mai multe resturi ale pla- diferentiati, regiunea gatului formats din verte-
centarelor paleocene provin din America de bre nesudate, membre posterioare prezente, aka
Nord. Aveau o talie mica i se hraneau cu cum le vom intalni i la Prozeuglodon un
insecte. Deci insectivorele sunt primele pla- cetaceu arhaic din eocen.
centare. Debi azi ele sunt slab reprezentate Originea tuturor placentarelor ierbivore este
(arici, cartite, tupaide), totui ele au dat natere, legata de Phenacodus, un reprezentant al
la sfaritul cretacicului, la primate (dintre care ordinului Condylarthra, cuprinzand animale
fac parte maimutele i omul), in paleocen la mici, omnivore, larg raspandite in paleocen.
edentate, iar in eocen la chiroptere principalii Phenacodus avea membre scurte, terminate prin
reprezentanti zburatori ai mamiferelor. Tot din 5 degete invelite in copite mici; molarii i pre-
primele insectivore ii trag originea rozatoarele molarii prezentau o coroand scurta, cu tuberculi
(veveritele, harciogii, oarecii, castorii), cel- ieiti, find adaptati unei vegetatii seculare. La
mai numeroase i mai raspandite dintre mami- inceputul erei not se desprind principalele divi-
fere, iar la sfaritul paleoceanului i iepurii ziuni sistematice ale ierbivorelor: imparicopi-
(ordinul Lagomorfa). tatele cu 1 sau 3 degete (ordinul Perissodacty-
Inca de la sfaritul cretacicului ii fac la), din care fac parte caii, zebrele, taurii,
aparitia ai precursorii placentarelor carnivore ai rinocerii; paricopitatele cu 2-3 sau 4 degete
ierbivore, care multa vreme nu sunt diferentiati. (ordinul Artiodactyla), care includ: mistretii,
prezentand aceeai talie mica, craniul scurt oi hipopotamii, camilele, girafele, cerbii, caprele,
alungit, dintii nespecializati pentru un anumit bivolii, zimbrii; proboscidienii (ordinul Pro-
fel de hrana. Din paleocen, insa, liniile evolu- boscidea), in care intra: mastodontii, deinoterii,
tive ale protocamivorelor" i protoierbi- elefantii.
vorelor" se despart. Stramoul cailor, Eohippus (Hyraco-
Primele carnivore ce apar sunt carnivorele therium), mai mic decat Phenacodus, a cunos-
primitive (Creodonta), din care fac parte stra- cut schimbari succesive, al caror tablou a fost
moi ai nevastuicii, dihorului, i bursucilor magistral schitat in veacul al XIX-lea de savan-

63

www.dacoromanica.ro
tul rus V. A. Kovaleski. Seria formelor de la originare din America de Nord, al caror stra-
Eohippus Ia calul de azi (Equus), prin fazele mos, Protylophus, cam cat o vulpe, cu membre
intermediare (Orohippus Mesohippus Mio- scurte 4 digitate, amintind corabia de azi a
hippus Merychippus Pliohippus) reflects deserturilor doar prin fata alungita $i maselele
stransa relatie dintre forma biologics si mediul cu tuberculi semilunari, pot fi asezate in randul
sau de viata. Cresterea in inaltime $i sporirea marilor calatori" intercontinentali. Despre
complexitatii molarilor, ca alungirea fetei peripetiile for am scris mai pe larg in lucrarea
sugera V. A. Kovalevski este legata de accen- Plante le ci animalele cciliitoresc".
tuarea specializarii la sfaramarea vegetatiei Un loc aparte Intre ierbivore it ocupd pro-
uscate a stepelor, care, pe parcursul miocenului boscidienii, animale cu tromps (proboscis =
si pliocenului, iau tot mai mult locul padurilor, tromps). Cele cloud specii actuale: elefantul
in timp ce cresterea generals a inteligentei $i african (Loxodonta africana) i cel asiatic (Ele-
capacitatii de alergare reprezenta o arms de phas maxim us) sunt cele mai mari mamifere te-
aparare impotriva ferocitatii crescande a carni- restre.
vorelor. Stramosul proboscidienilor este Moeritheri-
Rinocerii isi au originea in Europa, cel mai um, descoperit in depozite ale oceanului supe-
vechi reprezentat al Tor, Prohyracodon, ca i cel rior Ia El Faiyum in Egipt: Moeritherium nu
mai impozant stramos al acestora Indricotheri- depasea dimensiunile unui mistret; era lipsit de
um (8 m lungime, 5,5 m inaltime, 18 tone greu- tromps, dar incisivii de pe ambele falci, mai
tate), fiind gasiti in tara noastra, in depozitele alungiti, anuntau fildesii urmasilor. Din doua
eocene de la Radaia Turea, in apropiere de genuri mai evoluate, Paleomastodon i
Cluj-Napoca. Phiomia, provin mastodontii (Mastodon). Ei au
Marea majoritate a rumegatoarelor trag stapanit aproape toate continentele, disparand in
originea dintr-un grup de animale mici, cu pleistocen, nu Inainte de a fi dat nastere ade-
infatisare de caprioare, numite tragulide. Aces- varatilor elefanti: Elephas Mammuthus,
tea au descendenti actuali: cerbul-moscat pitic primul, locuitorul padurilor calde, celalalt, uri-
(Tragulus) din Asia si caprioarele-de-apa (Hye- asul tundrelor inghetate din perioada glaciatiu-
moschus) din Africa, animale lipsite de coame, nilor, disparut cu 15.000 de ani in urma.
dar purtand pe falca de sus colti alungiti, folositi Deinoterii (Deinotherium), i ei disparuti in
la aparare. pleistocen, se deosebeau mult de restul ele-
Au fost descoperiti stramosii-fosili ai fantilor prin fildesi doar pe falca inferioara $i
diferitelor grupe de rumegatoare, mai ales de la putemic indoiti in jos si spre interior.
inceputul miocenului. Erau cei mai mari si mai florosi dintre ele-
Dintre cerbi se detaseaza Dicrocerus, fanti, dovada find impozantul schelet al unui
asemanator cu tragulidele stravechi, Deinotherium (singurul complet din lume),
Megaceros, uriasul grupului, despre care vom descoperit pe teritoriul tarii noastre.
mai vorbi. Girafele cuprind si forme clasice, dar Rude cu elefantii sunt sirenidele, vacile de
si forme aberante, ca Sivatherium din India, mare, care, datorita pozitiei verticale in care
care avea coame ca de cerb $i gat scurt si gros stateau in apa, pacaleau pe navigatorii antici
ca de bizon. Bovidele, cuprinzand bivolii, inclinati sa be considere fiinte fantastice, juin&
bizonii, zimbrii, boii-moscati, caprele, tate femei, jumatate pesti. Aveau un stramos,
antilopele, gazelele, devin cele mai raspandite ruda buns cu Moeritherium, cu care locuiau in
rumegatoare. Ele provin din stramosul Eotra- acelasi biotop. Din Egiptul de nord, sirenidele
gus, la care intalnim pentru prima oars coame au patruns in Mediterand, ajungand pans la noi,
goale in interior. Bovidele au avut, ca $i caii, o schelete de-ale for fiind semnalate Tanga Cluj-
existents aventuroasa, legata de numeroase Napoca $i la Alberti, nu departe de Campulung-
schimbari climatice. $i camilele, ierbivorele Muscel.

64
www.dacoromanica.ro
Printre urieyii disparuti ai mamiferelor puland chiar Si Laponia si Groenlanda. Cand,
din Romania dimpotriva, se asternea frigul, ca unnare a intin
derii ghetarilor, se retrageau spre sud, lasand
Numarul impresionant de fosile ne indrep- locul altor animale care iubeau clima rece, cum
tateste sa apreciem ca mai toti stramosii ma- ar fi elanul calul laponilor , rinocend lanos,
miferelor actuale aparusera Inca de acum 40-50 boul moscat $i capra neagra, pastrata $i acuma
de milioane de ani. doar pe piscurile alpine. Asadar, si teritoriul tarii
Se ivisera stramosii cartitei i ariciului, noastre, supus toanelor dese si violente ale
descoperiti la noi langa baile 1 Mai Oradea si climei din era noua, a fost populat cu astfel de
la Beresti Galati. Neamuri stravechi de-ale fiinte azi disparute sau stramutate pe alte tara-
lupului strabateau toata Campia Romans in muri mai prielnice. Daca ar fi sa amint'm cate-
urmarirea nesfarsitelor herghelii de cai. Nu mai va din mamiferele vestite ale acestei perioade, si
putin raspanditi erau inaintasii porcilor i mis- a caror imagine o mai pastreaza doar fosilele, ar
tretilor de azi, ai iepurelui, rasului, vulpii i
trebui sa ne oprim la Machairodus si la elefanti.
tovarasului ei de fabule, bursucul. Machairodus, ruda mai rasarita a leului i
Toate mamiferele ce alcatuiesc astazi fauna tigrului, a fost, alaturi de Smilodon, until din cei
tarii noastre Iii au reprezentanti, mai mult sau mai puternici si cruzi dintre carnivore. Cu ochii
mai putin asemanatori cu ele la inftisare, sub scaparatori, pandea din tufisurile dese hergheli-
forma de fosile. Pe meleagurile tarii noastre ile de cai salbatici. Un salt naprasnic si uriasa
s-au gasit strabuni ai unor animale ce traiesc sageata cadea in spatele victimei. Prada nu
acum doar pe alte continente si in alte clime.
putea avea nici o scapare. Gura cumplitului
Astfel, din pestera de la Igrita, judetul Cluj,
felin era inzestrata cu doi colti, ca doua pum-
cunoastem resturile unui leu stravechi. Stra-
nale, lungi de 20 cm, usor indoiti induntru, i cu
mosii hienelor patate, care astazi vietuiesc in
creasta ascutita care despica la iuteala, la fel ca
nordul Africii, I i faceau veacul pe la noi, cam
un bisturiu, pielea i camea animalului atacat.
prin jurul Bucurestiului, unde se hraneau cu
Ne-am fi asteptat ca Machairoduc, datorita
cadavrele mamiferelor marl, inecate de pe urma
inundatiilor. Tapirii stravechi, altadata foarte fortei si agilitatii sale, sa prospere si sa-si pre-
numerosi, azi retrasi in mici regiuni ale Indiei i lungeasca existenta pans in vremurile noastre,
Americii de Sud, au fost regasiti printre fosilele cu atat mai mult cu cat hrana ar fi putut avea din
de la Malustem Galati. Corabia deserturilor" belsug. Totusi, viata neamului sau a fost scurta
camila printr-un strabun al ei, ne strabatea si tragica. Pierzania i s-a tras tocmai de la
campiile nisipoase, dovada unnele fosile din redutabila lui arms de atac, coltii lungi si
jurul Slatinei. Asa cum am amintit in capitolul inspaimantatori. Acestia, crescuti fara masura,
precedent, rinocerii gigantici ca Indricotherium s-au dovedit a fi o pacoste pentru falnicul tigru.
lipsiti de coarne i cu o infatisare mai degraba Datorita formei si lungimii lor, se infigeau atat
de girafd sau greoiul Prohyracodon strabateau de adanc si de trainic in victims, incat in multe
zonele mlastinoase ale Campiei Transilvaniei, cazuri pradatorul nu mai putea sa-i scoata,
mainte ca aceasta sa fie acoperita de Marea ramanand agatat de animalul ucis. In acest fel
Panonicd. Chiar i simpaticele maimute, stra- era expus sa moara de foame sau sa cads, la ran-
mosii macacului, ne inveseleau padurile cu fdp- dul sau, victims altor carnivori.
tura for caraghioasa i vioaie. Nu-i de mirare, deci, ca Machairodus s-a
Cum se face ca aceste animale care traiesc in stins dupa o scurta i nefericita domnie, lasand
tarile calde erau odinioara raspandite si in tam ca ainintire cei mai marl canini cu care a fost
noastra? Inzestrat vreodata un mamifer carnivor,
In perioadele de incalzire a climei, stramosii podoabe gasite si in tam noastra la Draghici
for inaintau curajos spre nordul Europei, po- Mused, in 1905, de profesorul I.G. Marinescu.

65
www.dacoromanica.ro
Daca dinozaurienii au avut gigantii lor, nici elefant stravechi au aruncat o lumina hotara-
mamiferele terestre nu s-au lasat mai prejos. toare si deplina asupra adevaratului grup zoo-
Detinatorii tuturor recordurilor erau numeroase- logic de care apartine, insemnand o frumoasa
le neamuri de elefanti stravechi. Mastodontii izbanda stiintifica a scolii paleontologice
(Mastodon), cei mai raspanditi dintre ei, nu se romanesti.
deosebeau prea mult de elefantii de azi ca
infatisare generals, insa aveau cloud perechi de
fildesi. Pe falca de jos stateau infipti doi colti, Atlasul zoologic al pesterilor cuaternare
scurti, in tamp ce maxilarul superior purta
podoaba unei perechi de fildesi lungi si indrep- Pesterile Altamira din Spania sau Dordogne
tati inainte. Maselele for asa-numitele masele din Franta sunt vestite in toata lumea. Este
de uriasi grele de 2-3 kg, prezentau o fata interesant insa ca despre ele vorbesc mai multe
acoperita cu trei randun de conulete. tratate de istoria artei decat cartile de geografie.
Uriasul-uriasilor acestei ere este insa ruda sa Nu-i nimic obisnuit in aceasta rasturnare de pre-
buns Deinotherium giganti.ssinnim. Ca e un ocupari. Grote le de mai sus nu reprezinta
animal teribil ", asa cum il califica denumirea fenomene geologice grandioase ca pesterile
sa stiintifica, nu-i prea greu de presupus. Cu o Machocia din Cehoslovacia, Postojna din
inaltime de 5 m si o lungime de mai bine de Croatia on Meziad din tara noastra. in schimb,
6 m, el era stapanul absolut al uscatului. Din ele sunt adevarate muzee care adapostesc o
and in cand, 11 mai deranjau tigrii, leii on comoara de nepretuit: primele manifestari artis-
machairozii, insa trompa sa naprasnica ii matu- tice ale omului. Intr-adevar, peretii for sunt scri-
ra cu usurinta on ii incolacea, ridicandu-i la jeliti on pictati cu atata finete si maiestrie, incat
inaltimea capului si azvarlindu-i cu putere de ramanem surprinsi in fata talentului dovedit de
pamant. Cand dusmanul viclean it ataca din anonimul nostru stramos. Laolalta, toate aceste
spate, ingenunchea cu povara deasupra $i mu- reprezentari alcatuiesc sugestivul atlas zoologic
gind groaznic se tavalea pe spate, strivindu-1 al unor animale disparute, contemporane cu
sub greutatea corpului sau de cateva tone. omul cavernelor.
Schimbarile mari petrecute in ultima Superstitios, stapdnul pesterii credea ca
perioada, si mai ales racirea climei, n-au fost fixand cu exactitate imaginea animalului va
prielnice mastodontilor si deinotheirilor, mari reusi sa -1 prinda mai usor, cum fac si azi vand-
iubitori de caldura. Cei mai multi au pierit; torii unor triburi australiene, care, inainte de-a
supravietuitorii s-au retras spre sud, pastran- pomi in cautarea cangurilor, be deseneaza pe
du-se azi doar prin cloud specii: elefantul african pamant conturul, pe parcursul unui ritual
si cel asiatic, si ei aflati in pragul disparitiei. stravechi.
Un exemplar fosil de Deinotherium, cu Cel mai adesea figurat pe pereti era mamu-
schelet complet, a fost gasit la Manzati Bar lad tul (Mammuthus). Ca imaginea acestuia era cat
de geologul Gregoriu Stefanescu, acum trei se poate de asemanatoare cu realitatea a dove-
sferturi de veac. Reconstituit cu grija $i apoi dit-o descoperirea in gheturile siberiene de la
refacut dupa cutremurul din 1977, el formeaza gura fluviului Lena a unui exemplar foarte bine
piesa paleontologica cea mai valoroasa a conservat, cu camea si parul pe el.
Muzeului de istorie naturals Grigore Antipa" Ruda bund cu deinotheriul gi mastodontul,
din Bucuresti, admirata de oamenii de stiinta mamutul era un elefant urias, adaptat climei
din intreaga lume. reci, careia nu-i rezista nici un alt purtator de
Deoarece pans atunci se gasisera doar mase- trompa. Imbracat intr-o bland de par lung si des,
le izolate, toti savantii credeau ca e vorba de un ce it acoperea in intregime si se ingroasa mult
tapir urias si 1-au irnaginat ca atare. pe pantece si picioare, el rezista bine gerurilor si
Descoperirea, montarea si descrierea acestui se putea culca fard teams pe zapada. Coltii lui,

66
www.dacoromanica.ro
foarte lungi si putemic curbati, scormoneau sub imbracaminte calduroasa, iar uriasele podoabe
zapada, in cautare de crengi i lastare. de os ii slujeau ca materie prima pentru fel de
Vara, mamutii se adunau in cirezi naafi, fel de unelte gospodaresti, de la acul de cusut
strabatand distante de sute de kilometri in imbracamintea de piele pana la carligul
cautarea hranei. In aceasta perioada, ei unditelor.
strangeau sub piele cantitate de grasime, Picturile pesterilor ne vorbesc si de o alts
ingramadita mai ales indaratul gatului, sub aparitie stranie pe meleagurile bantuite de
forma unei cocoase. Aceasta ridicatura, plina cu asprimea glaciatiunilor, i anume rinocerul
rezerve alimentare si absents la celelalte nea- lanos (Rhynoceros antiquitatis). Cu mult mai
muri de elefanti din clima calda, a atras atentia viguros decat ruda sa actuala din Africa, el se
omului primitiv, care o reproduce in toate deosebea de aceasta i prin blana lunga i
desenele sale. lanoasa, ca i prin cele cloud coarne, unul lung si
Vanatoarea de mamuti era una din pietrele ascutit, altul mai scurt si mai gros. Nici camea,
de incercare a dibaciei omului pesterilor. De si nici blana lui nu erau de lapadat. Numeroase
unul singur i cu arme primitive, nu era cu oase de rinocer lanos risipite in pesteri
putinta sa infrangi o asemenea matahala. De dovedeste ca ei imbelsugau masa oamenilor
aceea, oamenii primitivi se adunau in grupuri primitivi.
mari, it inconjurau, strangeau cercul in jurul lui, Principalul dusman al stramosilor nostri era
ca nu cumva sa scape, iar apoi it doborau cu ursul pesterilor (Ursus spaeleus), un Mos
lovituri de sulita si de topoare. In unele cazuri, Martin enorm, masurand peste doi metri atunci
viclenia ajuta vanatorilor. Ei sapau niste gropi cand se indica pe labele dindarat. Petrecandu-si
adanci, acoperite cu crengi i verdeata spre care perioada de hibernare in interiorul grotelor
gigantul era ademenit sau gonit prin stripe si ferite i calduroase, el ocupa adaposturile
lovituri de pietre. Intepenit in groapa, animalul ravnite de om. Pe deasupra era si un animal
putea fi doborat fara prea multa greutate. agresiv, care punea in pericol viata colecti-
Vanarea unui mamut insemna o adevarata vitatii. In acelasi timp, ursul se bucura de
sarbatoare pentru omul primitiv. Enorma lui pretuire din cauza carnii, grasimii i blanii sale.
cantitate de came si grasime asigura hrana unei Din aceste motive omul primitiv organiza vand-
colectivitati pentru multa vreme. tori foarte originale, care se tineau de obicei la
Un alt tovaras al omului cavemelor era si inceputul perioadei de hibernare, atunci cand
cerbul urias (Cervus megaceros). Semana destul familiile de ursi se retrageau in caverne. Vans&
de bine cu cerbul padurilor carpatice de azi, torii se imparteau in doua grupe. Unii se asezau
numai ca era ceva mai trupes. Aspectul impund- deasupra grotei, gata sa rostogoleasca bolo-
tor i-I dadeau insa coarnele sale gigantice, o vanii, iar ceilalti aprindeau un foc la gura pes-
podoaba ramuroasa cu o deschidere de peste trei terii. Ametite de fum i speriati de strigatele
metri. Cu asemenea coarne putea sa se apere oamenilor, animalele ieseau din adapost. Atunci
impotriva carnivorelor, iar iama sa le foloseasca cei de sus pravaleau blocuri de piatra asupra lor,
ca pe niste lopeti la curatatul zapezii sub care iar cei de jos desavarseau efectele bombarda-
mijeau fire de iarba sau mladite verzi. mentului aerian.
In fiecare primavard, masculii isi primeneau $i acest urs a disparut, ca i mamutul si cer-
podoaba care cantarea peste 20 kg. Fiind adap- bul urias, lasandu-si drept amintire oasele,
tat ca $i mamutul pentru clima rece, blana lui stranie in asemenea cantitati in pesteri, incat
era mult mai groasa ca a altor neamuri de-ale astazi pot fi exploatate ca ingrasaminte pentru
sale. agricultura.
Cerbul urias era o prada deosebit de cautata Desigur ca identificarea unor animale dis-
de omul primitiv. Carnea sa gustoasa ii servea parute, nu dupd oase, ci dupa insasi imaginea
drept hrana, cu blana isi confectiona for reala, n-ar fi fort cu putinta daca omul primi-

67

www.dacoromanica.ro
tiv nu ne-ar fi lasat memoriile" simple, dar uriaF, care, concurate de om, s-au retras in
expresive ale inceputului maretiei sale, ale zone inaccesibile ale Himalayei i ale Podiwlui
acelei perioade eroice cand, slab i dezanriat, a Tibet. Apdar, se presupune ca yeti n-ar fi un
reuit sa infranga uriasii mamiferelor prin om al zapezilor", ci o maimuta uria0 a
inteligenta i unire. zapezilor".
Dintre driopiteci, acum 12-14 milioane de
ani se separd Ramapithecus (maimuta lui Rama
In sfarsit, omul... eroul stravechii epopei hinduse Ramayana),
primul antropoid la care apar conturate unele
Incununarea lungului i, adeseori, dramati- trasaturi tipic umane.
cului drum al evolutiei a fost, incontestabil, 0 cauza importanta a umanizarii ramapithe-
aparitia omului. cilor o constituie marimea suprafetei savanelor
Nu vom relua in amanuntime lucrurile in detrimentul padurii tropicale, pricinuita de o
unanime acceptate de savanti i consacrate in uria0 racire a climei in unna cu 6 milioane de
tratate i manuale, ci vom Incerca sa schitam ani, fapt ce a condus la perfectionarea mersului
sintetic mornentele mai importante din cei biped i implicit la dezvoltarea creierului, tot
aproape 20 de milioane de ani de evolutie a pri- mai solicitat sa dea raspunsuri problemelor de
matelor care au creat premise umanizarii, existents in conditiile unei competitii din ce in
deschizand astfel calea aparitiei omului. ce mai aspre.
Asadar, aparitia omului a fost precedata de Trebuie subliniat ca esential pentru linia
evolutia spectaculoasa a primatelor, ce se umanizarii scrie N. Botnariuc in Biologie
asernanau dupd aspectul exterior cu maimutele generals" e faptul ca revenirea la viata teres-
$i constituie stramoii comuni ai maimutelor tra s-a produs dupd viata arboricold, deci avand
antropoide $i ai omului. motenite adaptarile (nu specializarile) acesteia
Profesorul U. Howels de la Universitatea din wnd. Aceasta motenire a adaptarilor
Harvard a confinnat in ultimele sale lucrari ca arboricole a deschis o serie de perspective evo-
strarnowl general al maimutelor i al omului a lutive cu totul noi: posibilitatea statiunii bipede,
fost Driopithecus care traia in miocen, deci cu cu eliberarea mainilor de functia locomotoare;
circa 15-25 de milioane de ani in unua, in opozabilitatea degetului mare, cu posibilitatea
Europa, India, China, Africa. La sfaritul mio- apucarii, tinerii, manipularii diferitelor obiecte,
cenului $i inceputul pliocenului s-au separat a folosirii i apoi a fabricarii uneltelor; dez-
liniile pongidelor (incluzand stramoii marilor voltarea unghiilor, care inlesnesc prehensia si -i
maimute antropoide actuale: gorila, uranguta- sporesc puterea; dentitia nespecializata $i hrana
nul, cimpanzeul) care vor ramane legate de generalizata (omnivora); dezvoltarea vederii
viata arboricola din zone cu paduri dense de stereoscopice; facilizarea si encefalizarea;
cele ale hominidelor. Antropologul american crqterea mobilitatii mainii legata de reori-
E.L. Simons, profesor la Universitatea din entarea centurii scapulare; dezvoltarea vietii de
Yale, a remit numeroasele specii si chiar genuri grup, a apararii in cadrul grupului, a mijloacelor
de driopiteci descrise in ultimele decenii in trei de comunicare intre indivizi."
subgenuri, fiecare propriu altui continent: Drio- Primul hominid, Australopithecus
pithecus (pentni Europa), Proconsul (pentru (maimuta sudului"), a fost descoperit in Africa
Africa), Sivapithecus (pentru Asia). 0 varietate de sud $i de est in 1924. Se admite a au existat
a sivapitecului, dupa opinia profesorului trei specii: A. africanus, A. robustus i A. boisei.
Simons, ar fi $i Gigantopithecus, raspandit Ei constituie stramoii directi ai speciilor genu-
acum 2-3 milioane de ani in India i China, lui Homo. Analiza anatomica a numeroaselor
Omul z5pezilor". Faimosul $i mult comentatul resturi de australopiteci pledeaza pentru con-
vett ar fi descendent direct al acestor pongide cluzia ca ei reprezinta aka cum am mai amintit

68

www.dacoromanica.ro
linia evolutiva care a parasit definitiv viata Arheantropii au dat nastere unor forme mai
arboricola, umanizandu-se. impreund cu res- evoluate, paleantropii, care au luat in stapanire
turile de Australopithecus descoperite in 1969 continentele in perioada cuprinsa intre 300.000
de expeditia condusa de Richard Leakey, in si 400.000 de ani in unna. Ei sunt inclusi in spe-
depozite din apropierea lacului Rudolf din cia Homo neanderthalensis, numita Si a oame-
Kenya, au fost gasite si pietre de rau, cu 5-8 nilor de la Neanderthal, dupa numele Vaii
colturi, a caror varsta a fost estimate la 2,5 mi- Neanderthal, langa Dusseldorf, unde au fost
lioane de ani. Dupd opinia lui E. L. Simons, gasiti in 1856. Neanderthalienii, sau oamenii
prin secarea unei parti a Mediteranei estice, s-au pesterilor, se asemanau prin multe trasaturi cu
creat cai de acces si de schimb intre fauna Asiei oamenii de azi, dar se distingeau usor de acestia
si Africii si Europei. Pe aceste cai au putut prin fruntea joasa si twits, arcada sprancenelor
patrunde ramapithecii asiatici mai evoluati in accentuate, dezvoltarea slabs a barbiei, gatul
Africa, dand nastere australopitecilor. Perioada scurt si masiv. Mergeau cu genunchii putin
de existents a acestora se intinde din pliocen, indoiti si cu capul aplecat inainte. Foloseau si
acum circa 5 milioane de ani, pang acum produceau focul, slefuiau pietrele, dandu-le o
700.000-800.000 de ani, in pleistocen. Se pare. intrebuintare variata, erau buni vanatori, iii con-
ca, din toate speciile, cea care a reusit sa fectionau din piei si vegetale imbracaminte si
supravietuiasca mai mult, si din care au derivat incaltaminte, deoarece ei au trait in perioada
speciile genului Homo, a fost Australopithecus glaciatiunilor.
aficanus. Dupa ce neanderthalienii se sting definitiv
Evolutia continua a australopitecilor a dus la acum 30 000 de ani, se impune pretutindeni
aparitia primelor forme de arheantropi (oameni neantropii, perfect asemanatori oamenilor de
stravechi), descoperiti mai intai in insula Java, azi, cunoscuti si sub numele generic de
in 1891, si apoi in multe colturi ale lumii si oamenii de la Cro-Magnon (Homo sapiens fos-
reuniti sub numele generic de Homo erectus sills), deoarece primele resturi ale for au fost
(omul cu pozitie verticals "). Arheantropii gasite in 1968 in localitatea Cro-Magnon din
care au trait de acum un milion de ani pana Franca. Unne fosile au fost descoperite si in
acum 300.000-400.000 de ani stiau, afirma Cara noastra, in pestera de la Cioclovina,
antropologul englez L. B . Leakey, sa produca judetul Hunedoara si in pestera La Adam din
unelte pentru diferite folosinte (vanatoare, judetul Tulcea.
aparare, jupuirea pieilor), stiau sa foloseasca In lume circula numeroase tabele cronolo-
focul aprins pe cale naturals si sa-1 intretina gice si ipoteze privind evolutia primatelor si
timp indelungat. Pornindu-se de la faptul ca in hominidelor, unele foarte originale, cum ar fi
dezvoltarea copiilor actuali vorbirea apare cand acelea formulate de austriacul 0. K. Maert, in
masa creierului este de aproximativ 750 g si, incitanta lucrare Der Anfang War das Ende",
aplicandu-se legea biogenetica fundamental's, de americanul C.O. Lovejoy (adept al freudis-
dupa care ontogenia repeta filogenia, se poate mului) si de englezul sir Alister Hardey care
sustine ca la arheantropi s-a produs si acest pas sustine, cu excelente argumente anatomo-fizio-
decisiv: aparitia graiului articulat, deoarece logice, ca omul ar fi urmasul unei specii de
capacitatea for craniand oscila cu aproximatie maimute care, in pliocen (acum 5 milioane de
intre 800 si 1.200 cm. Activitatea complexa a ani), a preferat traiul in apele caldute ale manlor
arheantropilor (viata in grup, fabricarea de si lacurilor tropicale, iesind in mediul terestru
unelte, folosirea focului, vanarea unor animale 1,5 milioane de ani mai tarziu, in pleistocen,
mult mai puternice), activitati ce implicau bune data cu racirea climei.
mijloace de comunicare intre indivizi, pare sa Nu de mult, D. Wilson si V. Sarrich,
motiveze aparitia celui de al doilea sistem de cercet4tori de renume ai Universitatii din Cali-
semnalizare. fornia, au pus la punct o metoda noua si origi-

69
www.dacoromanica.ro
nala de datare, numita hemoglobinica. La baza Homo sapiens neanderthalensis i, in sfarsit,
acestei metode stau schimbarile (mutatiile) Homo sapiens sapiens, primul om inzestrat cu
intervenite in gene in acele timpuri indepartate limbaj articulat.
cand maimuta, maimuta antropoida i omul au Nu lipsesc nici teorii stiintifice argumentate
inceput sa difere intre ei. Mutatiile au afectat si care contests provenienta omului dintr-un stra-
hemoglobina, aceasta proteins care, ca toate mos comun cu al maimutelor antropoide,
proteinele, se afla in stransa dependents de pornind pe un alt drum.
activitatea genelor. Dupd cum indica acest ori- Astfel, savantul austriac Hans Haas, fonda-
ginal ceas proteic", dintre cele 287 unitati torul cercetdrii submarine modeme, studiind cu
chimice aflate in hemoglobina mamiferelor minutie, timp de mai bine de patruzeci de ani,
doar una singura se schimba la 3,5 milioane de dovezile originii omului, a ajuns la o concluzie
ani. intrucat hemoglobina omului contemporan originals pe care o expune in senzationala dar
difera de cea a gorilei contemporane numai cu foarte discutabila sa lucrare Transformarea
doua unitati, este evident ca separarea stramosu- pestelui in om".
lui for comun a avut loc acum 4-5 milioane de Noi nu am coborat din porn scrie Haas
ani. Hemoglobina actualei maimute macac ci am iesit din apa. Stramosul nostru comun nu
(Maccacus rhesus) se deosebeste insa de cea a fost nici Adam, nici o maimuta, ci un peste.
omeneasca cu 12 unitati. Prin urmare, rezulta ca Intr-o zi, el a iesit din apa, s-a adaptat vietii de
protostramosul nostru comun a existat cu circa uscat si asa a aparut omul."
30 de milioane de ani in urma, confirmandu-se Conceptia lui s-ar putea rezuma cam in acest
astfel geniala intuitie a lui Darwin care, fare a fel: toata fauna si flora terestra au venit din
dispune de fosile, a estimat ca primul om a mare. Omul, asa cum it cunoastem astazi, s-a
aparut acum 30 de milioane de ani, la mijlocul format progresiv, bucata cu bucata, de-a lungul
oligocenului. erelor geologice. Ochii, glasul, gura n-au luat
Conform datelor aduse de Willson si Sarrich fiinta in acelasi timp. Cavitatea bucala a luat
pe vremea aceea s-a desprins protostramosul nastere acum 1 miliard de ani, dintii acum 400
maimutelor actuale, iar mult mai tarziu, doar cu milioane de ani, iar genele au aparut cu circa
circa 4-5 milioane de ani in urma, au inceput sa 200 milioane de ani in urma. Cand acum 2-3
se delimiteze protostramosii maimutelor milioane de ani a inceput sa apara inteligenta,
contemporane antropoide, prccum i cei ai actu- omul a pierdut si ultimii sai solzi.
alului Homo sapiens. Cu aceeasi incetineala s-a format si restul
0 ultima teorie, bazata pe descoperirile corpului care, conform teoriei lui Haas, este un
facute la Hadar (Etiopia) a fost formulate in mozaic de parti asamblate la epoci diferite si in
1984 de D. Johanson si T. White si completata moduri diferite.
in 1985 tot de un savant american, David Pil- Dupa iesirea din apa, una din problemele cu
beam. Ei considers ca Australopithecus afaren- care au fost confruntati stramosii omului a fost
sis, cea mai primitiva forma de hominid, este adaptarea pe uscat, incetul cu incetul, de-a lun-
stramosul comun al tuturor austrolopitecilor si gul unei perioade de timp extrem de indelun-
al genului Homo. Astfel, din Australopithecus gate, aripioarele au devenit brate, apoi ante-
afarensis s-au desprins Australopithecus brate, maini, degete, picioare. Atunci cand
africanus (in urma cu 3 milioane de ani) si Aus- numarul degetelor mainilor si picioarelor s-a
tralopithecus robustusboisei (care a supravietuit stabilizat la cinci sustine H. Haas aceasta
pana in urma cu 500 de mii de ani). Pe cealalta rezolvare s-a dovedit atat de practice, incat ea
linie, tot din Australopithecus afarensis s-a s-a pastrat pe tot parcursul perioadelor care au
desprins cu 2,5 milioane de ani in urma Homo urmat."
habilis, primul fabricant de unelte din istoria Potrivit teoriei savantului austriac, au existat
speciei din care vor lua nastere Homo erectus, 85 de astfel de perioade de la inceputul si pana

70
www.dacoromanica.ro
la perfectionarea fiintei umane. Intr -una din ele, expeditii In apropierea insulelor Fiji, Tonga,
de pilda, s-ar fi realizat asamblarea picioarelor Samoa de Vest, Nuku, Alofa i Vanuatu pentru
la coloana vertebrala, ceea ce a facut ca petele capturarea unei sirene vii, deoarece toate
sa se transforme intr-un fel de broasca, picioare expertizele facute pe mumia sirenei din Suva
lungi i elastice aparand din nevoia de a sari au confinnat autenticitatea ei. Kellogg pretinde
dupd insectele ce-i asigurau supravietuirea. In ca sirena ar fi o mutatie genetica a speciei
alts perioada s-ar fi produs transformarea bran- umane terestre, adaptata mediului marin. Alti
hiilor in plamani. $i astazi embrionul omenesc biologi australieni i americani pretind insa
poarta urma unei deschizaturi branhiale, iar urmand teoria lui Haas ca sirena este o
arterele capului sunt dispuse exact ca la rechini, mutatie genetica a delfinului, i ca in trecut
argumenteaza Haas. unele exemplare de sirens, parasind mediul
Analizand teoria lui Darwin i pe aceea a lui marin, i-au modificat partea posterioard a cor-
Haas, un spiritual paleontolog american a obser- pului i i-au pierdut membrana interdigitala,
vat ca ele nu se exclud, ci se completeaza, sin- devenind fapturi terestre.
gura deosebire find ca Darwin a luat tram- Pans nu demult sirenele erau socotite fiinte
vaiul" de la statia maimutei", iar Haas de la fantastice, jumatate femei, jumatate peti, po-
aceea a petelui". sesoarele unor voci ademenitoare (voci de
Cine tie ce surprize ne vor rezerva sirens). Una din celebrele poveti de dragoste
cercetarile viitorului... din istoria universals, Mica sirens" de Ander-
0 tulburatoare descoperire fa'cuta recent in sen, sintetizeaza toate legendele inspirate de
Suva, una din insulele arhipelagului Fiji, de aceste misterioase fiinte, incepand cu intalnirea
care biologul australian Bertram Kellogg a for cu Ulisse, in nemuritoarea epopee antics
readus in atentia antropologilor mediul marin, Odiseea". Popoarele scandinave erau convinse
fie ca leagan al omului, fie ca un posibil loc de de existenta sirenelor; germanii le numeau
refugiu al acestuia. ondine, polonezii i ruii rusalce, iar romanii
Cu aproape cloud sute de ani in urma, super- din delta rusalfe. Exists o abundenta literature
stitioii locuitori ai insulei au capturat cu aju- consacrata sirenelor, iar in ultimii doudzeci de
torul navoadelor o flinta ciudata, cu aspect de ani s-au inmultit dovezile despre existenta for in
sirens, i au conservat-o in apa sarata. Bertram zona Noua-Guinee-Papua, unde locuitorii le-au
Kellogg, care a vazut-o, confirms faptul ca dat i nume legate de originea for ca oameni ai
mumia are capul unei femei adulte, cu pAr lung. marii. Astfel tribul susurunga le-au numit Ilkai,
Jumatatea umanoida este identica cu cea a triburile barok i nakeia le-au botezat Ri, iar
oricarei femei cu exceptia celor cinci degete tribul nov, Tamo Ri.
care sunt unite printr-o pielita interdigitala, iar Descoperirea lui Bertram Kellogg care vine
restul corpului, terminat in coada, este perfect sa confinne prezumtiile lui Roy Wagner,
asemanator cu al unui delfin. Batranii tribului Richard Greenwell, Gale Raymond i Kurt
spun ca sirena a fost ucisa in timpul unei cere- von Nieda care au zarit ciudatele fapturi in
monii religioase i apoi a fost uscata, conser- expeditiile din deceniul 1980-1990 ofera o noud
vata i pastrata Intr -o petera pentru a fi piste cercetatorilor i tidied not semne de intre-
impiedicatd sa se intoarca in mare. Ea a fost bare specialitilor in antropogeneza.
numita Benta Nuvie i e socotita o vrajitoare Tot deschisa ramane i problema raselor
care protejeaza de oameni animalele umane. In urma unor amanuntite studii antropo-
Locuitorii arhipelagului ii amintesc ca in urma logice au fost delimitate pe criterii morfologice
cu 10-15 ani sirenele erau destul de frecvente in (culoarea pielii, forma capului, a parului, trasa-
marile sudului, atacau cu agresivitate pirogile turile fetei etc.) patru grupe (sau cercuri) de
i canvele pescarilor pentru a-i detuma de la rase: europidci (alba), mongolidd (galbend),
vandtoare. In cursul anilor viitori, vor avea loc negrida (neagra) i australida (batinai aus-

71

www.dacoromanica.ro
tralieni). Nu s-a convenit inca asupra originii i pulatiilor i omogenizarea for i chiar cu meti-
filtattei lor. Unii savanti sustin ca rasele au un sarea acestora (factorul Rhesus). Altii definesc
stramo comun (Ipoteza monocentrica), altit populatiile care s-au conservat in stare pura
pretind ca rasele actuale provin din diferite (factorul Kell la albi sau factorii Sutter i Ren-
rarmficatit ale stramodor (ipoteza policen- shaw la negri). Prelucrarea unui vast material
trica). De asemenea, in discutie raman criteriile referitor la frecventa a 17 gene responsabile de
de delimitare a speciilor. In 1951 UNESCO a sinteza diferitilor factori sangvini a aratat ca
acceptat definitia raselor propusa de geneticia- 85 o din variabilitate se produce in interiorul
nul Th. Doluhansky: Grupe (populatii) care unor grupuri uman restranse (triburi, natiuni),
se deosebesc intre ele pi in prezenta sau prin
7% din variabilitate este caracteristica unor
frecventa unor anumitt factori ereditari".
grupuri umane facand parte din aceeai rasa
Printre cele mai sigure criterii sunt acele ca-
traditionala i tot 700 din variabilitate caracte-
ractere controlate monogenic (deci de mai
putine gene) 1 mai putin supuse infiuentelor rizeaza rasele traditionale (europida, mon-
directe ale mediului, care sunt caracterele gene- golida, negrida etc.) Prin urmare, variabilitatea
tice ale sangelui. Probe le de singe pievalate de individuals in interiorul unor grupuri restranse
la milioane de oameni de diferite rase", prelu- depaete cu mult diferentele aa-numite
crate statistic dovedesc, in ceea ce privete fac- rasiale." (N. Botnariuc)
torii ereditari ABO (grupe sangvine), MN Ni se pare fireasca ultima concluzie formu-
(aglutmogent) i factorul Rhesus" (Rh) nemo- late de expertii UNESCO, i anume ca la spe-
tivarea impartirii raselor" pe criterii morfolo- cia umana este inaplicabil conceptul de rasa
gice. Mult mai certe sunt criteriile de repartitie biologics ". Unii antropologi, ca J. Ruffle, sunt
geografice i populationala, conditionate adese- i mai categorici Inca: Procesul de formare a
ori de factori istorici cu efect adaptiv. raselor de Homo sapiens s-a oprit prin procese-
De pilda s-a constatat ca factorii cei mai le de omogenizare ale speciei, generate de pro-
vechi (A, B, 0, i MN) sunt comuni tuturor po- gresul social i cultural. Prin urmare, structura
pulatiilor umane dar i maimutelor superioare i actuala a speciei umane este doar populationala
ca frecventa diferitelor grupe variaza in diferite i nu rasiala." In aceasta etapa a gandirii tiinti-
zone geografice, find un rezultat al selectiei fice trebuie deci sa eliminam notiunea de rasa
naturale, generate de anumite cauze istorice.
umana i sa luptam Impotriva tuturor acelora
Astfel oamenii cu grupa sangvina A sunt cxtrem
care folosesc acest pseudoconcept biologic pen-
de sensibili la variold. Deci, in zonele unde in
trecut au bantuit epidemiile de variola, grupa A tru fundamentarea tiintifica a doctrinelor neo-
a devenit mult mai putin frecventa. De aseme- naziste i politicii de segregatie rasiala.
nea, se pare a ciuma afecta mai frecvent indi- In prezent legaturile tot mai stranse dintre
vizii cu grupa 0 care se gasete rar in regiunile popoare, intensitatea schimburilor cultural-eco-
mai ales asiatice, cunoscute pentru epidemiile nomice, interpatrunderea tot mai active dintre
care i astazi se mai declaneaza, find, in sistemele geografice i populationale, casatori-
schimb, mult mai frecvent intalniti in Europa ile interrasiale i metisarea intense (mai ales in
nordic-centrals i prin partite centrale i septen- S.U.A.) produc pe glob un amestec tot mai
trionale ale Americti. Alti factori sangvini sunt omogen al celor mai diverse grupuri, accen-
noi. Unii au luat natere odata cu contactul po- tuand caracterul unitar al umanitatii.

72

www.dacoromanica.ro
4

VARIETATEA LUMII VII

ARGUMEIT
Terra e o planets cu un spectru larg de conditii pedoclimatice, ceea ce explica marea varietate
de forme vegetate ci animate de-a lungul zonelor climatice $i ecotopurilor specializate. Zestrea ei
biologics este impresionanta: aproximativ 500.000 de specii de plante yi circa 1.500.000 de specii
de animate. .51 suntem Inca departe de a avea un inventar complet al formelor vii, vizibile invi-
zibile, ce populeaza pamantul, apa si vazduhul.
Pentru ilustrarea uimitoarei varielcifi a lumii vii, am socotit utit sa prezentam, in primul rand,
ccitiva din cei mai curioci reprezentanti ai florei si faunei terestre din trecut si din prezent, situati la
antipozii marimilor, ei materializcind efortul naturii in dubla directie a macrodimensioncirii organis-
melor $i a miniaturizcirii acestora. In continuare, am incercat sa exemplificam ideea de diversitate a
naturii prin acele forme vegetate .yi animate care se deta.yeaza de tiparele obisnuite fie prin trciscituri
anatomice ce creeaza ambiguitate sau starnesc surpriza, fie prin manifestciri fiziologice sau acte de
comportament ignorate sau imbricate secole intregi in vesmcintul unor explicatii fantastice.

A. II LUMEA URIASILOR SI PITICILOR terestre, crocodilii si varanii gigantii $opar-


lelor. Umezeala intensa, solul bogat, lupta pen-
In general Terra favorizeaza formele de tru a birui desi$ul vegetal alcatuiesc un mediu
vials cu gabarit mijlociu $i mic, mai plastice si prielnic pentru uria$i ai copacilor ca baobabul si
mai adaptative. Dovada sta faptul ca grupa zoo- eucaliptul, pentru nesfar$itele liane tropicale,
logica cea mai raspandita si prospers o repre- pentru dezvoltarea gigantica a frunzelor, florilor
zinta insectele. Un biolog american afirma ca $i fructelor.
daca un extraterestru ar studia zestrea vie a Nu-i mai putin adevarat ca nanismul nu
Pamantului, ar putea conclude, pe drept cuvant, depinde neaparat de precaritatea conditiilor de
ca Terra este planeta insectelor". Gigantismul viata. In padurile ecuatoriale intalnim si uria$ul
nu pare specific planetei noastre. El a fost gandac Hercule, dar si coleoptere marunte, si
sanctionat de-a lungul erelor geologice. rapitoare impresionante, dar si miniaturiale, $i
Amonitii uria$i ca $i criptogamele gigantice din multicolore pasari-musca, si negrii uria$i din
Paleozoic, deopotriva cu inspaimantatorii triburile borundeze Tutsi, Batutsi si Watutsi
dinozauri ai Mezozoicului n-au putut (media 2 m), dar $i triburi de pigmei (media
supravietui mutatiilor climatice sau ecologice. 1,40 m). Gigantismul $i nanismul coexists in
Si totu$i gigantismul mai apare $i azi acolo interiorul acelora$i biotopuri, ele reprezentand
unde exists conditii prielnice de viata in anu- limitele extreme nu numai, in general, ale mor-
mite medii. Astfel spatiile largi ale marilor si fologiei organice, dar $i ale unor reprezentanti
oceanelor, faptul ca plutirea in apa qureaza apartinand acelora$i grupe de plante si animale.
greutatea corpului, favorizeaza aparitia In acest fel putem vorbi de urigii si piticii
mon$trilor. La randul ei, abundenta de hrand insectelor, ai unor familii de copaci si ierburi.
vegetala si animals pe care o ofera padurile ti- Uneori, ace$ti parametri antinomici pot fi apli-
nuturilor calde $i raurile ce le strabat ne explica cati $i organelor vegetale (radacini, frunze,
de ce aici vom intalni pitonul $i anaconda uri- flori) sau partilor corpului animal.
a$ii $erpilor, elefantul campionul mamiferelor

73

www.dacoromanica.ro
a) Printre uriasii disparuti ventuze, cu ajutorul carora se deplasau $i isi
vanau hrana.
Melci ti scoici gigantice din trecut Amonitii erau nu numai foarte numerosi, dar
$i foarte diferiti ca dimensiuni, variind de la
In oceanele mezozoice $i paleogene, cu un marimea unei mici monede, pans la aceea a unei
plancton foarte bogat, se intalnesc cele mai mari roti de moara. De asemenea, cochilia for era
forme de melci si scoici cunoscute in trecutul foarte diverse (rasucita, derulata, dreapta sau
Pamantului. inrulata complicat), iar desenul liniei de sudura
Gigantul gasteropodelor din toate timpurile (de legatura dintre septele cochiliei), bine indi-
ramane Campanilla giganteum, din ecocen, de vidualizat, ceea ce numai ca a ajutat la mai
la care s-au pastrat cochilii de 40-60 cm, pre- usoara for identificare, dar a permis $i urmarirea
lung conice, cu ureche foarte larga $i cu spire evolutiei for in timp.
bogate in tuberitati. Scoicile stravechi, desi sunt Cei mai impresionanti amoniti apartin genu-
intrecute de Tridacna, monstrul de azi al lameli- lui Parapachydiscus, bine reprezentat in
branchiatelor, au $i ele reprezentanti supradi- cretacicul superior din Westfalia (R.F. Germa-
mensionati. E vorba in primul rand de Inocera- nia). Doua mulaje interne, depuse la muzeele
nuts giganteus, scoica a carei cochilie, de forma din Munster $i Frankfurt pe Main, se impun prin
unei farfurii, era ornate cu creste concentrice. marimea lor, primul avand un diametru de 2 m
La Salzkammergut, in Austria, s-a gasit o fosila $i o greutate de 3.000 kg, iar cel de al doilea
de circa un metru lungime $i 60 cm latime. (Muzeul Senckenberg), o inaltime de 1,80 m $i
3 500 kg in greutate. Din pacate camerele in
Ceva mai marunt (50 cm lat $i 30 cm lung),
care traiau nu s-au pastrat, dar au ramas cele cu
pieptenul-uria$, Pecten latissimus, era, alaturi
aer, in diametru de 0,50 0,75 m. Ambele
de stridia gigantica (Ostrea crasissima), lunga
exemplare de amoniti, reconstituite, depa$eau in
de 40 50 cm, dar ingusta de 10 15 cm, uri-
circumferinta 6,60 m.
a$ul lamelibranchiatelor din mantle tortoniene,
Catre sfar$itul perioadei cretacice, amonitii
care cuprindeau $i arcul carpatic.
dispar cu desavar$ire. S-au emis zeci de ipoteze
Urmele sau chiar cochiliile intregi au fost
in aceasta privinta (E. Basse, N.P. Luppa,
gasite in diferite locuri din Muntii Apuseni. Un
M. Gignoux, L. Do lio, E.W. Berry, K. Beurle
superb exemplar de Pecten cu diametrul de etc.). Mai plauzibila pare ipoteza lui Rujentev,
25 cm, 1 -am recoltat in 1951, din cariera de pia- dupe care nasterea unor forme mai perfectionate
tra de la Sandule$ti-Turda. in cadrul ordinului (cefalopodele cu structure
interna), ca si aparitia unor grupe de animale
rapitoare mai mobile (mezozaurii, pe$tii
Cefalopode intrate in legends teleostieni, cetaceele dintate) au contribuit la
exterminarea rapida si totals a amonitilor.
Cele mai caracteristice nevertebrate din
marile mezozoice erau amonitii. Au fost identi-
ficate peste 6.000 de specii, raspandite pe toata Crustaceele oceanelor stravechi
suprafata globului, stinse astazi cu desavarsire.
In perioada triasica, ele au cunoscut o dez- E un lucru bine cunoscut ca stapanii incon-
voltare neobi$nuita, aproape exploziva. testabili, timp de 350 de milioane de ani, ai
Amonitii traiau intr-o cochilie calcaroasa, oceanelor paleozoice au fost trilobitii, artropode
impartita de niste pereti laterali (septe) in marine cu corpul divizat in trei parti atat longitu-
camere, umplute cu aer, cu exceptia ultimei, dinal, cat $i transversal. In lung, cele trei parti
unde se refugia animalul. Corpul for se termina sunt: cefalotoracele, abdomenul $i pigidiul, iar in
prin mai multe brate tentaculare prevazute cu lat se evidentiaza o parte medians axisul

74
www.dacoromanica.ro
flancata de cloud zone de pleure. Unii trilobiti De asemenea, coada-calului (Equisteum), o
aveau ochii mari, compusi din 10 15.000 oceli, prezenta comund in locurile umede si mlasti-
la fel cu niste mici lentile, care orientau animalul noase, unde isi inalta pana la cel mult 60 70 cm
in mediul inconjurator. Formele de mal nu aveau tulpinile goale, cu noduri, in jurul carora se gru-
nevoie de ochi; acestia s-au atrofiat, prefacan- peala in verticile firisoarele frunzelor, aveau
du-se in rudimente. 0 descoperire importanta strabuni gigantici. SA ne amintim doar de
privind viata acestor atropode a fost facuta in Calamites, ale carei tulpini atingeau 15 25 m
1897, cand geologul american G. Beechert a inaltime si un diametru de baza. de 40 50 cm.
descoperit primele larve de trilobiti. In asemenea jungle" paleozoice, bogate in
Dintre numeroasele genuri de trilobiti se substante nutritive, era firesc sa se dezvolte o
remarca, in prima parte a paleozoicului, lume de insecte uriase. Printre acestea, se
Uralichas ribeiroi, cel mai viguros reprezentant detasau miriapodele, stapanele humusului, si
al acestui grup zoologic. El atingea 70 80 cm libelulele ce dominau vAzduhul padurilor luxu-
lungime. Reprezentantii uriasi ai genurilor Te- riante.
rataspis gi Paradoxides masurau 50 60 cm. Dintre miriapodele stravechi rude cu ure-
Dacd trilobitii preferau largul marilor paleo- chelnita si scolopendra din vremurile noastre
zoice, spre tarmuri si in lagunele inmlastinate ii amintim pe uriasul Arthropleura ornate, ale
duceau viata gigantostraceele crustacee inar- carui exemplare fosilizate ating si 1 m lungime.
mate cu o pereche de clesti vigurosi. Dintre libelule, Meganeura monyi impre-
Genul Pterygotus a atins apogeul dimen- sioneaza prin dimensiunile sale. Lungi de 40
sional, unele exemplare depasind 1 m lungime; 50 cm, cu anvergura aripilor de 60 80 cm,
clestii for erau estimati la 30 40 cm. aceste neuroptere stravechi strabateau ca niste
planoare in miniature mlastinile si uriasele jun-
Atat trilobitii, cat si gigantostraceele s-au
gle carbonifere in cautare de hrand.
stins catre sfarsitul erei paleozoice, pe care au
dominat-o prin numarul for impresionant.
Pestii stravechi
Paduri of insecte... din poveste
Pestii au cunoscut, de-a lungul evolutiei for
de peste 500 de milioane de ani, o serie intreaga
In ultimele cloud perioade ale paleozoicului, de modificari, care i-au adus spre inceputul cua-
permianul si carboniferul, datorita climei favo- temarului la formele actuale.
rabile, imense suprafete de pe toate continentele Primii pesti aparuti au fost pestii placodermi
au fost acoperite de paduri luxuriante care, mai care, in devonian, au atins maxima dezvoltare.
farziu, au stat la baza fonnarii celor mai vaste si Dintre aceste exemplare cu corpul de dimensi-
valoroase depozite de cArbuni (antracit si huild) uni modeste (40 120 cm), protejat de piaci
ale planetei noastre. speciale (de unde le vine si numele de pesti
Atunci s-au dezvoltat stramosii giganti ai cuirasati"), se detaseaza un gigant Dinichtyx,
unor criptogame vasculare din timpurile noastre. care atingea 8 9 m, capului revenindu-i circa
BrAdisorul (Lycopodium) e o plants comund un metru. El era cel mai lacom predator al
din parterul padurilor de munte. Tulpinile fra- oceanelor paleozoice.
gile, acoperite cu mici solzi, in varful carora se Uriasul pestilor stravechi apartine insa
leagana spicusorul cu sporangi, abia se ordinului Seldcieni, deci pestilor cu schelet car-
detaseaza din frunzarul uscat. Stramosii lui din tilaginos, care cunosc o dezvoltare maxima in
paleozoic erau insa adevarati giganti. Lepido- marile si oceanele din paleogen. Este vorba de
dendron sau Sigillaria masurau 20 40 m uriasul rechin Carcharodon auriculatus, cunos-
inaltime. cut si din calcarele numulitice de la Albesti-

75

www.dacoromanica.ro
Muscel. Gigantul petilor din toate timpurile existentei acestei pasari fabuloase, numita de
atingea 10 12 m i se caracteriza prin prezenta localnici pasarea moa. S-a pornit o adevarata
unor dinti puternici, triunghiulari, inalti pans la goana dupa eantioanele frumoase, bine platite.
10 cm, cu fetele unimuchiate, uwr convexe i Acest lucru a permis o reconstituire exacta a
inzestrate cu numeroi zimti foarte mici. In cal- pasarii teribile". Inaltimea maxima era de 3 m.
carele numulitice de la Albeti se intalnesc ade- Exemplarele mumificate aratau ca pasarile
sea astfel de dinti-fosila, numiti de localnici aveau corpul acoperit cu pene i puf moale, de
dinti de rechin. culoare alba sau roie-cafenie. Ouale pastrate
intact masurau 25 cm in lungime, 20 cm in
inaltime i aveau un volum de 6-8 litri. Pasarile
Uriasii pasarilor de odinioara moa nu ocupau numai un loc special in ritu-
alurile tribale, dar i in hrana b4tingilor. Hai-
Aparute in jurasic, sub chipul vestitului tuiala la care erau supuse cardurile de pasari
Archaeopterix, straniul hibrid de reptile i moa a facut ca numarul for sa scada intr-un ritm
pasare, aripatele ii continua evolutia pang la ingrijorator. Se pare ca, inspaimantate, pasarile
sfaritul cretacicului, prin forme intermediare s-au refugiat in regiunile cu relief mai acciden-
intre pasarea primitive de la Solnhofen i tat, multe cautanduli scaparea in peteri, de
pasarile moderne caracteristice neozoicului. E unde, ratacite, n-au mai ieit niciodata. Ultimul
vorba de aa-zisele pasari cu dinti" descoperite exemplar despre care avem cunotinta dateaza
in Kansas (S.U.A.), in 1879, de echipa condusa din 1879, an dupd care aceste pasari se sting
de profesorul Ed. Marsh. Cele mai frecvente pentru totdeauna. Aproximativ 125 desene exe-
apartineau genurilor Ichthyornis i Hesperornis. cutate de contemporanii care au avut norocul sa
Ultima seamana cu cufundacul din zilele noas- le vada in viata, alaturi de resturile de oase i de
tre, numai ca pe ciocul mult prelungit purta 61 oud colectate, izbutesc se ne dea o imagine
de dinti conici robuti, bine infipti. fidela a celei mai mari pasari cunoscute vreo-
Incepand din neozoic, pasarile nu mai au data." (Meszaros, L. Petrescu, Colo printre
dinti; ultimele rudimente de reptile au disparut. vietuitoarele striivechi", Ed. stiintifica i enci-
Conditiile favorabile de clime i hrana au clopedica, 1976, p. 82.)
favorizat, in tertiar, aparitia unor forme gigan- Aproape un deceniu mai tarziu, o noua sur-
tice. Din tertiarul vechi (eocen) al Europei i priza avea s-o ofere de data aceasta Madagas-
Americii de Nord se cunoate Diatryma, pasare carul, insula pasarilor uriae". In 1850, natura-
carenata, asemanatoare oarecum cu cazuarul listul francez J. Geoffroy de Saint Hilaire a
australian, impresionanta prin statura ei de 2 m primit din Madagascar o lads plina cu oase si
$i prin ciocul enorm. In terenurile miocene din ouk din care cloud cu dimensiuni uriae: 30 50 cm
Patagonia au fost descoperite fosilele de inaltime, cu un volum de 8 12 litri, care ar fi
Phororhacos, pasari carnivore, robuste, de 2 m cantarit, proaspete, fiecare, cam cate 8 10 kg.
inaltime, cu un cap butucanos, care, impreuna Naturalistul francez a presupus ca aceste ves-
cu ciocul intors ca un clont de vultur, masura tigii parvin de la o pasare gigantica pe care a
50 cm lungime. numit-o Aepyornis maximus. Zeci de expeditii
Cuatemarul i chiar perioada istorica a au pornit in cautarea pasarii-miraj". Cu acest
umanitatii de pans acum un mileniu au fost i prilej, s-a recoltat un material imens privitor la
ele leaganul unor pasari uriae. aceasta inaripata, excelenta alergatoare, care
In 1839, savantul englez Richard Owen a atingea greutatea de 500 kg.
achizitionat de la un marinar osul gigantic al Cu ajutorul carbonului radioactiv (C 14) s-a
unei pasari din Noua Zeelanda. Ipotetica pasare stabilit ca Aepyornis a fost exterminate de om
a fost numita Dinornis sau pasarea teribild". cam in jurul secolului al II-lea al mileniului tre-
Abia in 1843, Owen a putut aduce toate probele cut.

76
www.dacoromanica.ro
Recent, muzeul californian de istorie natu- Nor, a permis o reconstituire exacta a acestuia.
raid din Los Angeles a reconstituit dupa un Baluchitherium avea o lungime de 5 m si o
schelet complet, adus in 1974 de pe coastele inaltime de 4 m, picioarele si gatul sau fi ind
Argentinei, pasarea numita, in cinstea tarii unde mult mai man decat ale unui elefant. El se
a fost gasita, Argentavis magnificens. hranea cu frunzele si lastarele copacilor pe care,
Se pare ca Argentavis, cea mai mare pasare datorita gatului sau lung, le apuca cu usurinta.
care a trait vreodata pe Pamant, era, dupa forma Bogatele campii si paduri asiatice din neogen ii
aripilor si a ciocului, un zburator agil si un ofereau o hrana imbelsugata.
pradator temut. Anvergura aripilor acestui In marile trecutului, concurentul balenelor
exemplar atinge 760 cm iar de la varful ciocului albastre de azi a fost Basilosaurus, gasit in
pand la varful cozii pasarea masoara 330 cm. depozitele marine din America de Nord. Asa
Specialiatii presupun ca ea a trait acum 20 25 cum indica si numele, multa vreme savantii au
milioane de ani Ii ca s-a stins inainte de aparitia crezut ca au de-a face cu o reptila uriasa. Mai
omului. tarziu, s-a stabilit caracterul de mamifer al aces-
tui colos al marilor paleogene, care depasea 20 m
lungime si care a disparut in miocen, lasand
Campionii mamiferelor preistorice locul unor balene foarte asemanatoare celor de
azi.
Dintre mamiferele disparute, care au domi- Imensele turme de ierbivore care strabateau
nat fauna terestra a neozoicului, se remarca stra- savanele 9i padurile neozoice erau adesea ata-
mosii uriasi ai elefantilor, rinocerilor Si felidelor cate de animalele carnivore care implineau
actuale. armonios lantul trofic. Printre cei mai cumpliti
Victoria absoluta a mamiferelor se datoreste tirani ai mamiferelor se numarau doua genuri
sangelui cald, inzestrarii cu un sistem apartinand familiei felidelor, disparute cu
homeoterm, capabil sa faca fata brustelor desavarsire in perioada glaciatiunilor. E vorba
schimbari climatice provocate de glaciatiuni, de doi stramosi ai tigrilor de azi. Machairodus,
adaptarii functiei de nutritie la noua flora, do- caracteristic Europei 5i Asiei, si Smilodon, ras-
minata de angiosperme. Multe din aceste plante pandit mai ales in America. Talia for nu depa-
not erau inzestrate cu o serie de substance toxi- sea pe cea a unui leu, in schimb dentitia be
ce (alcaloizi, glicozizi etc.), care ar putea fi una trada puterea si ferocitatea. Arma for de atac o
din cauzele disparitiei rapide a reptilelor, adap- constituiau caninii superiori, lungi de 35 45 cm
tate unui alt tip de vegetatie. 5i crenelati. Datorita mobilitatii mandibulei,
Cele mai mari mamifere terestre au fost, coltii injunghiau prada ca niste veritabile pum-
Med indoiala, stramosii elefantilor de azi, din nale. Se presupune ca ei atacau in special
ramura deinotherilor. Acesti proboscidieni tra- mastodontii, carora le sfasiau abdomenul, pen-
iau in regiuni inmlastinate, acoperite de paduri, tru a be consuma ficatul.
hranindu-se cu frunze si ramuri tinere de Nesatioasele felide iii trag pieirea de la
arbori, pe care le rupeau cu trompa $i coltii for caninii for uriasi. In clipa cand au inceput sa dis-
puternici. Se apreciaza ca. ratia" for zilnica se para monstrii facuti pe dimensiunile inspaiman-
ridica la 400 kg. inaltimea for se pare Ca atingea tatoarelor pumnale, ei au inceput sa atace prada
5 m. mica. Din cauza lungimii si curburii coltilor,
Dintre rinocerii stravechi se detaseaza uri- acestia ramaneau inclestati in victims, imobi-
asul Baluchitherium, descoperit intai in lizand felidul, care cadea prada fie infometarii,
Belucistanul oriental (Republica Islamics Pa- fie altor carnivore ce it puteau ataca fara nici un
kistan) apoi si in Pakistan. Un schelet intreg, risc pe la spate.
dezgropat in 1922 de o expeditie condusa de
savantul american J. Osborn in bazinul Tsang-

77

www.dacoromanica.ro
b) Printre uria0i de azi ai florei din Tara uriailor gi 1-a transplantat in Tara piti-
cilor... $i, totui nu-i nici o poveste la mijloc.
Antene vegetate Un astfel de copac create in realitate, mai
ales in sud-estul Asiei. E cunoscut sub numele
O antena" vegetala de 150 m nu-i de dis- de banian sau smochinul-pagodelor (Ficus ben-
pretuit. Ea intrece de peste doua on inaltimea galensis) qi e socotit arborele slant al buditilor.
celui mai inalt molid din Europa, descoperit in Numele ii vine de la faptul ca, uneori, preotii,
1945 pe Valea Hartagului din judetul Buzau, i domici de umbra i adapost, it insamanteaza in
sta Ia acelai nivel cu varful piramidei lui Keops peretele sau acoperiul de lemn al pagodelor.
(146 m). Fiind un copac nefixat in pamant prin radacini
Ca sa-i atingem cretetul, ne-ar trebui o subterane, samanta lui incoltete uor pe acest
scars cu 900 trepte sau 130 de copii aezati unul suport intamplator. Dand de umezeala, din
pe umerii celuilalt. samanta se nate o coarda ce se dezvolta rapid,
Aceasta antena" nu-i altceva decat eucalip- formand din loc in loc radacini aeriene. Copacul
tul (Eucalyptus amygdalina), mandria continen- iii desf4oara lateral coroana. Fiecare ram da
tului australian. nwere catorva radacini adventive, care 11 sustin
Dupd trestia de bambus, el are cea mai i it hranesc. Ramurile se lungesc treptat gi, din
rapids cretere. Anual se lungqte cu circa 3 m. loc in loc, trimit spre pamant alti stalpi, astfel
$i acest Pasarild-Lati-Lungila al plantelor nu ca, dupd 200 300 de ani, dintr-un singur
contenete sa se Inalte timp de 70 80 de ani, trunchi is nWere, pe o suprafata de 2 4 ha, o
dupd care se va dezvolta numai in grosime. intreaga padure. Sub cortul ei verde se poate
Lacomia de apa a eucaliptului este prover- adaposti un sat intreg.
biala. Dei are frunze putine, tottii transpire Privit de departe, banianul pare un imens
foarte mult. De aceea, el trebuie sa pompeze templu sustinut de sute de coloane de diferite
neincetat apa din jurul radacinilor sale foarte grosimi.
ramificate. Or, tocmai aceasta sete, demna de
eroul cel prea-sugator al povetii lui Creanga, 11
face deosebit de folositor omului. Fiind cultivat Un arbore cat o picture
in locuri mlatinoase, el le seaca, facand sa dis-
para tantarii, caraui ai frigurilor. Pe de alts La inceputul veacului trecut, dincolo de
parte, datorita evaporArii substantelor sale Oceanul Atlantic, in Statele Unite ale Americii a
uleioase gi aromatice, el imbalsameaza i curate fost doborat un copac din care s-au incarcat
aerul din regiune. lata de ce eucaliptii se bucura vreo 600 de vagoane de lemne. Cu asemenea
de faima unor copaci antimalarici, care inlatura cantitate de cherestea s-ar fi putut construi
aerul rau (mat aria, in limba italiand). aproximativ 300 de case cu pridvor i doua
Din trunchiul sau drept gi rezistent Ia camere.
putrezire i foc se fac cele mai trainice catarge, S-ar crede, poate, ca e vorba de o poveste
din lemnul sau fin qi dur aga-zisul lemn de jar- vanatoreasca, dace aceasta tire n-ar fi fost stre-
rah se confectioneaza mobile superioard, iar curata intr-un ziar tiintific a carui seriozitate
uleiurile sale servesc la fabricarea bomboanelor era mai presus de orice banuiala.
de eucalipt. Tinand seama ca un vagon poate fi incarcat
cu lemnul obtinut cam de la doi brazi batrani,
nu-i greu de presupus ca un astfel de copac
Smochinul-templu gigantic poate insuma o padurice de peste 1.000
de brazi.
S-ar parea ca ne gasim pe taramul Acest gigant, urma al unor brazi stravechi,
povevilor. Un Gulliver qugubat a luat un copac traiqte la o altitudine de 2.000 m, in platourile

78
www.dacoromanica.ro
Sierrei Nevada din State le Unite ale Americii. mor at padurilor africane traiete 5.000
El este cunoscut sub numele de Sequoia gigan- 6.000 de ani.
tea sau arborele mamut, din cauza ramurilor In Senegal Tanzania, se cunosc exemplare
5i
incovoiate care amintesc de coltii mamutului, declarate monumente ale naturii cu
un stramo al elefantului de azi. diametrul trunchiului de 6 8 m. Coroana, de
Exemplarele varstnice de Sequoia pot atinge 90 100 m in diametru, formats din crengi
135 m inaltime. Trunchiul are la bald o circum- groase, rasucite ca nite 5erpi, acopera o
ferinta de 50 m 5i poate fi cuprins de 30 de suprafata de 6.000 7.000 metri patrati.
oameni cu bratele deschise. Co ltii de mamut", Tn.inchiul baobabului este invelit intr-o scoarta
ramurile incovoiate de la baza copacului, au neteda, cenuie-trandafirie, semanand putin cu
dimensiunile unui brad de 100 120 ani, adica pielea elefantului. Frunze le sale aduc cu ale sal-
20 30 m lungime i 2 m grosime. camului, iar florile mari (20 25 cm in
Pe platforma netezita a unui ciot de Sequoia, diametru), deschise doar o noapte, au o corola
cu un diametru de 16 in, pot stationa comod alba, matasoasa, cu pete intre care rasare un
pand la 12 limuzine on se poate improviza un manunchi de stamine purpurii. Fructele se
ring de dans, unde, alaturi de orchestra, incap 30 formeaza cam la doua luni de la inflorire i au
de perechi de dansatori. De asemenea, prin forma unor castraveti lungi de 0,50 m 5i grNi de
tunelul sapat in trunchiul unui exemplar aezat 15 20 cm. Ele constituie hrana predilecta a
in mijlocul unui drum de munte, se pot strecura maimutelor. Babuinii fac adevarate expeditii in
cu qurinta autocamioane mergand in sens opus. cautarea lor, motiv pentru care fructelor li se
Cea mai mare rezervatie naturals este Par- mai spune i painea maimutelor".
cul National Sequoia" din regiunea centrals a Pentru localnici, baobabul este un arbore
statului California. In Padurea uriaa" din inte- atotfolositor. Din trunchiul for se fac pirogi, cu
riorul rezervatiei, descoperita in 1858 de frunzele o fiertura impotriva febrei, din
H. Tarp, sute de arbori seculari i milenari miezul fructului se prepard o bautura racoritoare
infrunta timpul fara frica de moarte. Doar omul i un fel de sapun, iar, pe vremuri, scorburile
i marile cataclisme tectonice it pot dobori. acestuia serveau drept mormant pentru vraci.
Secretul longevitatii for consta in grosimea de Copacul este in primejdie sa dispara. B4ti-
60 100 cm a scoartei cu calitati tennorezis- naii ii transforms trunchiul in adaposturi sau
tente 5i antiseptice (secrets r4ini i fitoncide chiar in statii pentru autobuzele ce fac curse
care distrug daunatorii) $i a tesuturilor fara regulate prin savand. Elcfantul este si cl un du*-
moarte, datorita impregnarii acestora cu sub- man at baobabului, mai ales in sezonul secetos,
stantele minerale 5i aromatice. cand nu gasqte apa u$or. Atunci nipe scoarta 5i
Disparut din Europa cu mii de ani in urma, ramurile, uneori distrugandu-1 complet, pentru a
arborele Sequoia a fost reintrodus pe batranul bea lichidul adunat in puturile" trunchiului.
continent prin anul 1853 5i aclimatizat in
diferite tan. La not cel mai impresionant exem-
plar de Sequoia a fost sadit acum un veac in par- Liane nesfarite
cul Bailor Herculane pe vremea domniei
imparatului Franz Joseph i are in prezent 36 m Maimutele sunt gimnati neintrecuti. Ele
inaltime 5i 1,7 m grosime. concureaza in indemanare 5i performante pe
acrobatii de circ care i5i desfaoara programul"
la trapez 5i pe franghii la inaltimi de 10 20 m.
Copacul celor o mie de ani" De altminteri, padurea ecuatoriala, unde i$i
duc viata maimutele, seamana cu o imensa
Ap este numit de triburile africane baoba- cupola alcatuita dintr-un desi$ cumplit de
bul (Adansonia digitata) dqi, in realitate, acest plante, intre care se da o lupta apriga pentru

79

www.dacoromanica.ro
fiecare coltisor liber. Lumina e cucerita deplin De departe, pare imensa spinare a unui mon-
doar de copacii falnici. Copaceii ar fi con- stru marin ce se onduleaza deasupra valurilor.
damnati sa moard. Atunci, adaptandu-se la Probabil ca o astfel de imagine a stamit fantezia
culegerea luminii prin micile sparturi ale cortu- oamenilor din trecut, inspaimantati de mirajul
lui vegetal, trunchiul for se preface in coarde. uriasului tal unduit de apa si de flotoarele caro-
La inceput, acestea se tarasc zeci de metri pe ra reflexele razelor de lumina le dadeau stralu-
sol, apoi se catara iarasi zeci de metri, pana ga- circa unor solzi fabulosi.
sesc in varful unui copac o poarta libera spre
soare, pe unde ii scot un pamatuf de frunze $i
un buchetel de flori. Crescand mai departe, din Radacini fara egal
lipsa de sprijin, cad pe pamant, unde se tarasc
incolacindu-se ca un sarpe, pana cand intalnesc Cele mai impozante radacini in raport cu
un nou suport. tulpinile le intalnim la plantele de steps,
Aceste plante agatatoare sunt vestitele liane deoarece sistemul for radicular este perfect
tropicale, numite rotang (Calamus rotang), rude adaptat la conditiile de useaciune. Adaptarea se
cu palmierii. 0 astfel de coarda, Daemonorops, face in doua chipuri. Cand radacinile sunt scurte
adica liana diavolului", desfasurata bine atinge
si nu pot patrunde pana la panza freatica, ele se
lungimea de 400 m, cat lungimea pistei de ramified enorm orizontal pentru a retine cat mai
atletism a unui stadion olimpic.
multa apa de infiltratie. Este cazul unei plante,
Lianele sunt folosite de maimutele acrobate
Eurotia ceratoides, specifics Pamirului.
ca un fel de franghii cu care fac salturi mortale
Acest copacel traieste 200 300 de ani si
de 40 50 m.
infloreste dupa 25 de ani. Radacinile depasesc
in volum $i in masa de 10 12 on partile
Planta-carpe aeriene. Ele patrund pana la 30 40 cm in
pamant, deci in orizonturile de sol care se
Legendele chineze si japoneze vorbesc de incalzesc mai puternic, iar lateral, se extind 2
dragonul de mare", un carpe uria si stralucitor, 3 m pentru a capta putina apa de infiltratie.
nascut din adancurile oceanului. Aceste povesti Cand apa de infiltratie nu ramane in straturi
au aprins imaginatia primilor corabieri. Martu- superficiale, coborand in adancimea solului,
risind a au vazut cu proprii for ochi acest radacinile o urmaresc", alungindu-se putemic
zmeu", ei n-au facut decat sa intareasca o pe verticals. Tipic este cazul spinului de desert,
straveche superstitie. Alhagi camelorum, hrana preferata a camilelor,
Exists oare o urma de adevar in aceasta le- comun in Sahara, ale carui raddeini ating 25
genda? Fara indoiala ca. da. E mai putin proba- 30 m lungime, cifra care reprezinta un adevarat
bil ca in oceane sa supravietuiasca reptile uriase record.
asemanatoare celor care odinioara stapaneau
apele. Mai degraba, acest dragon" inspaiman-
tator este o nevinovata alga bruna, unica in felul Sase copii sub umbrela unei frunze
ei prin lungimea de necrezut a talului.
Macrocystis pirifera, asa se numeste acest Copiii de pe meleagurile noastre au obiceiul
colos al Pacificului, intrece balenele de 10 15 vara, cand soarele e prea puternic sau cand
on in lungime. Ca sa-i mentina la suprafata incepe sa ploua, sa-si faca umbrelute din frunze
corpul lung de 400 500 m, alga are pe muchie de brustur sau captalan. Codita for de 30 40 cm,
saculeti de aer (flotoare) in forma de pere, iar limbul, lung adesea de peste o jumatate de
pentru a rezista furiei valurilor, talul nu este metru, dau iluzia unor umbrele adevarate, capa-
intreg, ci impartit in numeroase panglicute. bile sa protejeze pentru cateva minute capul si

80

www.dacoromanica.ro
umerii. Sub o astfel de umbrela in nici un caz nu sau sa lupte pentru inmagazinarea pretioasei
se pot adaposti doi copii. licori a vietii.
$i totu$i, exists umbrele vegetale care pot Organul care tine balanta apei este frunza.
adaposti o intreaga ceata de copii. E vorba de Uneori, cand e risipitoare, ea dispare, ca la cac-
frunzele unor plante cu aspect de palmier, ce tu$i, reducandu-se la ni$te tepi ce apara tulpina
ating lungimi de 5 7 m. Deosebit de practice e prefacuta intr-un rezervor de lichid. Alteori,
frunza arborelui de banane (Musa paradisiaca), frunza insa$i devine un adevarat burduf de apa.
lungs de 5 6 m $i late de 40 50 cm, u$or Aloe le $i Agave le, plante decorative, culti-
stre$inita de nervura medians. Desprinsa din vate in gradini, originare din pustiurile mexi-
planta $i sprijinita cu mainile deasupra capetelor cane, sunt un adevarat model in aceasta pri-
de un grup de 6 7 copii, a$ezati in $ir strans, ea vinta.
devine o adevarata prelate. Datorita inclinarii Planta are o tulpina scurta Ai groasa. In
marginilor si latimii indestulatoare, frunza e un schimb, frunzele se dezvolta enorm, atingand
bun adapost atat impotriva sulitelor fierbinti ale lungimi de 1-2 m. Ele devin rezervoare de apa,
soarelui, cat $i a ploilor iuti de la tropice. bine ceruite pe dinafara, si cantaresc, din cauza
In jungla Amazoanelor se intalne$te un acumularilor de lichid, cate 10 20 kg fiecare.
copac ale carui frunze depa$esc uneori 10 m Din Agave, mexicanii scot bautura nationals
lungime. Copacul se nume$te Manicaria sac - numita pulca sau vinul de maguey printr-un pro-
cifer. cedeu original. La baza tulpinii se scobe$te,
In serele gradinilor botanice, frunza sectata inainte de inflorire, o cavitate rotunda, cu o
a palmierului Arecastrum romanozofianum capacitate cam de 10 1. Aici muste$te $i se aduna
atinge o lungime de 20 m. seva plantei, extrasa apoi cu ajutorul unui sifon,
numit acocot, care se folose$te cam in felul fur-
tunurilor cu care scoatem yin dintr-un butoi.
Copac sau frunza? Fiecare exemplar de Agave poate da 15 201 de
pulca pe zi, timp de 6 luni, dupe care planta se
Oricine $tie ca un copac are radacina, usuca. Pulca constituie bautura obi$nuita a me-
trunchi $i o coroana cu ramuri si frunze. xicanilor. Lasata sa fermenteze, se preface intr-
Exact aceea$i impresie o lass $i o planta ier- o bautura alcoolica de felul tuicii.
boasa din tarile ecuatoriale, frecventa in
Nicaragua, rude cu ba$tina$ul rod al pamantu-
lui" si daruita de oamenii de $tiinta cu numele Birdie Amazonului
rasunator de Dracontium gigas. Privita de
departe, ea poate fi confundata cu un copac, Se spune ca, pe o mare furioasa, barca e ca
inzestrat cu un trunchi aproape tot atat de gros o frunza pe apa. La temelia acestei comparatii
ca un om, inalt de 3 4 m $i cu o coroand late sta faptul ca frunza e considerate o pluta fragila,
uneori de peste 5 m. Ceea ce am luat drept gata oricand sa fie inghitita de adancuri. Nici-
trunchi nu este decat petiolul frunzei, cu odata nu se va spune invers: frunza e ca o
numeroase segmente. Ca o astfel de buruiana bared...
s-o putem pune intr-un ierbar ne-ar trebui o $i, totu$i, exists o frunza cel putin la fel de
coals mare cel putin cat peretele unei camere. trainica $i incapatoare ca o barca.
Ca s-o admiram in mediul ei natural ar tre-
bui sa facem o calatorie de cateva mii de kilo-
Burdufuri de apa metri pans la gura fluviului Amazon.
Putem tot a$a de bine s-o admiram in Gra-
Seceta pustiurilor obliga plantele sa se apere dina botanica din Cluj, aclimatizata in bazine cu
in felurite chipuri impotriva pierderilor de apa apa incalzita.

81

www.dacoromanica.ro
Aceste frunze-barci apartin lotusului ama- printr-un manunchi de tevisoare infipte direct
zonic (Victoria amazonica), ale carui milioane in vasele radacinilor gazdei, pentru a-i suge
de flori alb-trandafirii insteleazd lenesele unde seva. Cand s-a Intors in tars i si -a intocmit
dinspre vdrsare ale colosului de apd din Ameri- raportul stiintific, putini i-au dat crezare.
ca de Sud. Frunze le, de forma circulars, co- Aparatul de fotografiat nu fusese Inca inventat,
lorate in verde aprins pe fats si bdtand in vio- iar o asemenea floare, care in conditiile climei
laceu pe partea inferioard, au adeseori un tropicale se prefacea dupd un ceas de la
diametru de 3 m. Marginile for sunt ridicate 5 culegere intr-o mazgd informs, nu putea fi con-
6 cm in sus, ca la o tava de pldcinte, de unde servata i nici transportati Noroc ca raportul a
numele de yrupe, care in limba amerindiand starnit curiozitatea catorva colegi care, urman-
inseamnd farfurie de apd". Aceasta platformd du-i itinerarul, au confinnat la inapoiere exis-
circulard, expusd la soare, unde se strange une- tenta acestei flori uriase cu un diametru maxim
ori putina apa, atrage pdsarile, care o folosesc ca de 1,5 m si o greutate de 10 12 kg. In cinstea
scaldatoare. Din aceasta cauza, populatia *ti- descoperitorului, plantei i s-a dat numele de
n* o mai numeste apona, adica tigaita
i Rafflesia arnoldi.
pasdrilor. Cu asemenea forma, si mai ales cu
asemenea dimensiuni, nu-i de mirare ca frunza
de lotus amazonic se poate preschimba Intr -o Inflorescente uimitoare
plutd trainica. Distribuind nisip in mod egal pe
toata suprafata ei, aceasta poate sd sustina o Tot din Sumatra, insula cu flori uriase, a
incarcaturd de 60 90 kg. poposit de la poalele muntelui Kerintji in Gra-
dina botanica din New York un oaspete neobis-
nuit care, in luna iunie, constituie un punct de
Flori cat roata carului atractie pentru zeci de mil de vizitatori.
Dintr-un tubercul mare, cu diametrul de
In 1819, botanistul olandez Arnold, 50 cm, se ridica o tulpind, in varful careia se
strabdtand padurile Sumaterei, a avut prilejul sa deschide o inflorescenta ca un clopot de date-
cunoasca o plantd ciudatd. Sub coroanele unui drald. Ea este formats dintr-o spats (guler) ca a
anumit copac se adaposteau flori mai marl ca o rodului-parnantului; pe dinafard galbend si
roata de car, Intinse la suprafata pamantului si verde, induntru cafenie, inaltd de 1,5 in i cu
inconjurate de boboci cat capul unui copil. Flo- diametrul de 1,20 m, din mijlocul careia
rile, cu cinci petale carnoase i suculente, aveau tdsneste spadicele, o tija de 2,5 m, la baza careia
o culoare de un rosu viu, strabatut de retele fine se gasesc florile ce emit un miros greu de cada-
cafenii i galbene. De partea de sus a cupei flo- vru, atragand astfel mustele pentru polenizare.
rale, ingrosata ca un inel, erau prinse organele Numele uimitorului fabricant" de clopote este
de inmultire, in fundul cupei se strangea atata Amorphophallus titan us. El e rudd bund cu de-
nectar incat ai fi putut umple o craticioard. licata card si cu rodul-pdmantului din padurile
La dimensiunile neobisnuite si la aspectul noastre.
straniu al acestei plante se adauga Inca o parti- In muntii Kilimanjaro, din estul Africii,
cularitate. Enonna floare rdspandeste un miros creste Lobelia deckenii, a carei inflorescenta
respingator de cadavru. Duhoarea, ca i racemoasd, inaltd de 3 4 m i groasd de 30
culoarea de came a petalelor erau mijloace de 40 cm, seamana cu un stalp acoperit cu fire
atragere a insectelor in vederea polenizarii. mitoase de land. Aceasta specie lemnoasd de
Nu i-a fost greu lui Arnold sd-si dea seama Lobelia iii disputa, alaturi de Amorphophallus,
ca planta era parazitd, deci trdia pe seama gloria de a oferi privirilor curioase cele mai
copacului unde o descoperise. Ea nu avea clo- impozante inflorescente zamislite de lumea
rofild i nici frunze, iar radacinile erau Inlocuite vegetald.

82

www.dacoromanica.ro
Fructe gigantice valurilor asemenea unor geamanduri verzi. In
trecut, oamenii cumparau cu our si pletre
Este greu de stabilit tin record absolut, pretioase aceste nuci de mare", crezandu-le
deoarece fiecare tip de fruct iii are uria*ii sai. inzestrate cu proprietati miraculoase. $i azi in
Iata, de pilda, printre pastai, se deta*eaza unele muzee spaniole se mai pastreaza mumi-
fasolea-de-mare (Entada scandes), ce cre*te pe ile" unor astfel de fructe. Ele pot fi vazute *i la
litoralul marilor tropicale. Pastaia ei, lunga de Muzeul Gradinii botanice din Bucure*ti.
0,80 1,20 m *i lath de 10 25 cm, este antre- Taina for a fost dezvaluita atunci cand in
nata de curentii marini (in special Golfstream) arhipelagul Seychelles din Oceanul Indian s-au
*i ajunge pe tarmurile Groenlandei si Scandi- descoperit doua mici insule. Pe tarmurile for
naviei, de unde a fost recoltata de Carl von pietroase cre*tea un neam de cocotier, inalt de
Linne. Nu mai putin impresionante stint 30 m si impodobit in varf cu un pana* de frun-
pastaile de Cassia grandis, cilindrice, groase de ze. In amintirea acestor insule, oamenii de *ti-
2 cm *i lungi de 70 cm, de Saraca thalpingensis inta 1-au botezat Lodoicea seychellarum sau
i Delonix regia din Madagascar ambele Lodoicea maledivica. Vestitele nuci de mare"
avand pastai lungi de 60 70 cm *i late de 4 sau cocos de mare" nu erau altceva decat
6 cm. fructele acestui palmier, cu o perioada de matu-
In Africa cre*te un copac original, Kigelia ratie de 10 ani, impresionante prin dimensiunile
africana, poreclit de localnici arborele de car- lor. Intr-adevar, o astfel de minge are un dimetru
nati" datorita fructelor sale cilindrice, asemana- de aproximativ 50 cm *i o greutate de pans la
toare unor carnati lungi de 1 m $i aninati de 25 kg. Din samburele fructului se pot face reci-
ramuri prin ni*te pedunculi de 2 3 m, aidoma
piente pentru apa cu capacitate de 7-8 1. Unica
unor sfori.
samanta are o greutate de 6 7 kg.
Recordul de volum $i greutate it detin insa
Raspandirea urma*ilor se face pe calea apei,
cucurbitaceele. Este drept ca in India estica *i in
fructul transformandu-se intr-o mica ambarcati-
Africa tropicala fructele lungi si subtirele de
une.
tigva (Lagenaria siceraria) planta cultivate si
Cand nuca se coace, laptele dinauntrul ei,
la not ating 1 2 m, find folosite, dupe uscare
pierzanduli apa, se preface intr-un miez alb, cu
si golire, la transvazarea lichidelor, mai ales a
o bogata concentratie de zahar si grasimi. Ala-
tragerii vinului din butoaie, si ea se obtin soiuri
turi de inveli*ul buretos din afara, miezul pufos
de pepeni cu fructe lungi de 1 m si cu greutate
si u*or ajuta fructului sa se mentina deasupra
de 10 15 kg. Insa roadele acestor cucurbitacee
sunt intrecute la mare distanta de o varietate cul- valurilor. In acela*i timp, el constituie o
tivate a dovleacului turcesc (Cucurbita maxima pretioasa substanta de rezerva pentru embrion.
var. maxima), cu diametrul de 1,20 1,50 m $i Astfel, plantuta de Lodoicea, inchisa etan* in
greutate intre 40 300 kg. In tam noastra au fost camera ei cu provizii, poate calatori luni intregi,
obtinuti dovleci turce*ti, la cateva cooperative uneori pe distante de 3.000 4.000 km, aseme-
agricole, in jur de 80 120 kg. nea acelor navigatori solitari despre care, din
Un alt campion al fructelor spontane salba- cand in cand, amintesc ziarele.
tice este o nuca de palmier, numita si nuca
malediva, nu mult deosebita de cea de cocos,
care astampara, in oazele africane, setea calato- Uriaul piticilor vegetali
rilor parjoliti de soarele tropical.
Nuca malediva este un uimitor navigator Bacteriile *i algele unicelulare sunt cele mai
solitar. Corabierii spanioli, pomiti spre Tara mici plante, abia zarite cu ochiul liber, in cele
mirodeniilor, culegeau din apele Oceanului mai multe cazuri descoperite sub lentilele mi-
Indian ni*te fructe gigantice, plutind deasupra croscopului.

83

www.dacoromanica.ro
$i totui, in lumea piticilor vegetali exists o Aa ca, in mod cert, cel mai inalt uria al
exceptie: alga unicelulard Caulerpa, frecventa Ia tuturor timpurilor a fost Robert Pershing Wad-
tdrmul mdrilor calde, care se bucurd de reputatia low (1922 1944), originar din oraelul Alton,
de a fi cea mai mare celuld vegetald indepen- statul Illinois (S.U.A.). El s-a gasit permanent
dents cunoscuta. sub control medical, aplicandu-i-se dupd
Caulerpa atinge dimensiuni de 30 50 cm. primele luni masurAtori antropologice. La
Interesant e ca organismul ei seamana cu o plan- natere, avea o lungime naturald i o greutate
fapluricelulard, inzestrata cu toate organele. medie (3,855 kg). Dar, la putind vreme,
Aa-zisele tulpini se intind pe fundul marii, creterea lui s-a desfaurat intr-un ritm extrem
lobii acesteia, de forma frunzelor, se inaltd ver- de accelerat, care a atras atentia medicilor.
tical, iar un fel de radacioare incolore (rizoizi) Acetia au tinut un veritabil juntal" al staturii
organe de fixare se ingroapa in mal, cu toate lui Wad low. Astfel, la 5 ani el masura 162,5 cm,
ca intregul complex de forme nu reprezinta la 11 ani a atins pragul celor 2 m, la 13 ani sal-
altceva deat o celuld gigantia cu o singura tase" la 2,21 m, la 20 urcase Ia 2,60 m, ca la 22
cavitate comund. ani, ultimul an al vietii lui (a murit dintr-o
Dei plantd unicelulard, Caulerpa prezintd, infectie provocata de o rand la glezna), sa atingd
Inca de pe treapta ei inferioard de organizare, plafonul de 2,72 m inaltime i 229 kg in greu-
schema anatomica a unei plante superioare. tate.
Tot o americana bate recordul la inaltime al
femeilor. E vorba de Ann Pullard, ascutd in
c) Printre uria0i de azi ai faunei oraul De Ouinqy, statul Louisiana, care la
26 de ani atinsese inaltimea de 2,32 m, intre-
Goliatii umani cand-o cu 2 cm pe grecoaica Vasiliki Kalliandi.
Cel mai inalt dintre romani a fost Mitu
Primii uriai intrati in legendd n-au fost atat Gogea, care, in deceniul 4 al veacului trecut, era
de inalti precum s-a crezut. Diferentele se cunoscut in toata tara. Devenise vedeta de cine-
datorau uneori confuziei dintre vechile unitati ma i chiar sportia (a practicat in scop publi-
de masura. Aa a fost cazul cu eroul biblic Go li- citar" boxul). Numele lui a intrat in legendd
at, aruia i se atribuise o inaltime de 2,91 m, datorita expresiei populare: e un gogeamitu",
cand in realitate nu avea mai mull de 2,08 m. In care se aplica oamenilor cu statura impozantd.
alte cazuri, masurdtorile contemporanilor au Mitu Gogea masura 2,36 m.
fost eronate. Oricum insa, prezenta femurelor In cele mai multe cazuri, gigantismul e
acestor uriai, pastrate in diverse muzee, a per- provocat de o hiperfunctie a glandei hipofize.
mis o recalculare exacta a indltimii, intruat Majoritatea uriailor, foarte sensibili i vulnera-
anatomitii au demonstrat ca exists un raport bili la boli, nu au depdit varsta de 30 de ani.
totdeauna fix Intre lungimea femurului i
lungimea totald a corpului. In acest fel, uriaul
olandez Daniel Mynhear Cajanus (1714 Insule plutitoare
1749), acreditat cu o inaltime de 2,83 m, masura
in realitate doar 2,22 m, tinand seama de femu- Prin man i oceane, din loc in loc, apar
rul sdu conservat in muzeul din Leyden. La fel insule plutitoare din care tanesc din cand in
s-a intamplat i cu tamburul major Ivan cand jeturi de apd in forma de V, inalte cat o
Stepanovici Lukin, din garda imperiald rusa.. casd. Sunt vestitele balene despre care s-au scris
Dei pe fiele lui statea inscrisd inaltimea de atatea carp pasionante.
2,53 m, in realitate tot femurul sdu, conservat la Cea mai mare dintre ele este balena albastrd
Muzeul din Leningrad al Academiei de Stiinte a (Balaenoptera musculus), numita aa din cauza
foster U.R.S.S., 1-a sazut la 2,39. culorii ei cenuiu-albdstruie, mai deschisd pe

84
www.dacoromanica.ro
pantece. Ea este detinatoarea recordului mondi- de 4 m, lungimea de 10 m, circumferinta pan-
al absolut al animalelor de pe suprafata globului. tecului de 6 m, iar greutatea de 11.000 kg.
Exemplarul cel mai impunator a fost vanat in Particularitatea cea mai de seams a elefantu-
1922, in zona Atlanticului de Sud. Avea 33 m lui este trompa, o prelungire a nasului, lunga de
lungime xi cantarea 185.000 kg. De obicei, 2 3 m, deosebit de mobild, sensibila li puter-
balenele albastre masoara 25 30 m lungime xi nica. Datorita alcatuirii ei speciale, trompa poate
cantaresc 130.000 140.000 kg, deci greutatea a sa infaptuiasca o serie de actiuni; serveste la
2.000 de oameni sau a 30 de elefanti. Jumatate miros, pipait, prindere, rostogolire, scormonire
din greutate o reprezinta carnea, cam 8.000 kg li chiar la aparare, ca un formidabil bici, a cdrui
sangele, 3.150 kg limba, iar inima, lunga de 1 m, greutate de 60 70 kg ii dd o forta neobisnuita.
cantareste aproape 700 kg. In acelasi timp, cu ajutorul celor cloud tuburi din
Balenele albastre traiesc in marile reci li interiorul ei, elefantul suge 5 10 1 apa.
migreaza iarna spre regiunile calde. Desi Alaturi de trompa, un punct de atractie Il
greoaie, cand sunt in pericol, aceste mamifere reprezinta coltii sai, incisivii de pe falca supe-
ating viteze de aproape 30 km pe ors, ceea ce rioara, care ating dimensiuni impresionante. Cei
presupune dezvoltarea unei puteri mecanice in mai lungi colti au fost inregistrati in 1903 pe te-
medie de 530 cai putere. ritoriul actualului stat Congo (Kinshasa): unul
Uriasul se hraneste insa cu vietati marine avea 3,49 m, celalalt 3,35 m, iar greutatea
mici, pestisori xi un neam preferat de crevete,
fiecaruia oscila in jurul a 100 kg.
Euphausia superba, care formeaza imense Din cauza fildesului de calitate, elefantii au
aglomerari la adancuri de 100 200 m. Portia la
fost vanati fara crutare. Daca odinioard stra-
o masa este cam de o tons.
mosii for strabateau si Europa, azi ei sunt pe
Balena detine si un alt record mondial abso-
cale de disparitie, intalnindu-se din ce in ce mai
lut, cel al vitezei de crestere.
rar in Africa si India. Din aceasta cauza, au fost
Dintr-un ou abia vizibil, embrionul se dez-
pusi sub protectie.
volta in zece luni xi trei saptamani. Puiul
Din cele mai vechi timpuri elefantul a fost
masoara la nastere 6 7 m xi cantareste 2.000 kg.
imblanzit. Ba chiar mai mull, istoria relateaza
Dupd case luni de la nastere masoara 16 m, iar
dupa 2 ani poate atinge dimensiuni maxime, surpriza pe care a pregatit-o Hannibal roma-
adica 25 30 m. Nici o specie animals li nici nilor, aparand la portile Romei cu o armata
chiar vestitul bambus, trestia cu crestere mira- calarind pe elefanti, animale necunoscute papa
culoasa, nu intrec balena in aceasta privinta. atunci in Italia.
Astazi, elefantii, mai ales cei indieni, sunt
tolositi la transport, tractiune, vanatoare li
Pfidurea se cutremura? calarie, sau, dupd dresare, ca animale de circ.

Nicidecum... Trece o turma de elefanti,


facand sa duduie pama'ntul. Inaltand trompele, Periscoapele alearga prin savane
ei scot strigate patrunzatoare, deschizandu-si
drum prin luxuriantele paduri ecuatoriale. Daca, strabatand savanele africane, veti
La Muzeul de istorie naturals al Institutului intalni o padurice baltata de periscoape rasucite
Smithsonian din Washington se gaseste impaiat Intr -o parte si alta si puse in miscare la cel mai
cel mai mare animal de uscat vanat pand in mic zgomot, sa stiti pa vd gasiti in fata unei
prezent. Este vorba de un exemplar de elefant turme de girafe (Giraffa camelopardalis), ade-
african cu urechi ascutite (Loxodonta africana), varati Pasarila-Lati-Lungila ai lumii animale.
vanat in 1955 in zona fluviului Cuando, in sud- Girafele ating 5 m inaltime si o greutate de
vestul Angolei; inaltimea sa pand la umeri este 1.000 2.000 kg.

85

www.dacoromanica.ro
Celebritatea le-a adus-o gatul, nesfarsitul for Foarte lacom, strutul Inghite orice, fara sa-i
gat, care are insa tot 7 vertebre, ca si gatul ome- dauneze; de aici zicala are un stomac de strut".
nesc. Cocotat pe acest stalp de observatie, capul Prinderea strutilor e un adevarat sport,
ei blajin, cu, doud cornite, observa apropierea deoarece localnicii isi pot verifica iuteala cailor
dusmanilor. In captivitate, tot buclucasul ei gat $i indemanarea vanatoreasca. Aceste pasari se
face ca aceia ce o transports sa aiba o adevarata domesticesc usor. Uneori se intalnesc cazuri
bataie de cap, deoarece nici vagoanele de cale cand strutii sunt dresati pentru paza tunnelor de
ferata, nici tunelele, nici podurile, si cu atat mai oi. Ei tin locul cainilor, sunt agresivi si urmaresc
putin avioanele, nu sunt pe masura girafelor. pe infractor, izgonindu-1 cu lovituri de cioc si de
Daca inaltimea ii pennite sa atinga frunzele gheare din tarcul turmei.
copacilor pana la 5 6 m inaltime, in schimb, ea Mai putin impunatori decat strutii, casuari
e pusa la mare incurcatura cand doreste sa pasca (Casuarius) ii intrec insa in greutate, trupul for
iarba sau sa bea, fiind nevoita sa se chinuiasca, indesat cantarind si 100 kg.
desfacandu-si larg picioarele din fats pentru a se Sunt pasari alergatoare timide, ascunzandu-se
putea apleca pana la pamant. in tufisurile dese ale padurilor din Noua Guinee
In era zborurilor cosmice, gatul ei atrage si Australia. Se deosebesc de struti prin coiful
atentia medicilor. Datorita acceleratiilor man pe din varful capului, prin gatul impodobit cu ciu-
care le suporta cosmonautii, acestia se afla in curi 8i prin pozitia aproape orizontala pe care o
conditii asemanatoare girafei, a carei inima tre- is corpul in timpul alergarii.
buie sa pompeze sangele la inaltimi de cativa Uriasul pasarilor de mare este albatrosul-
metri. Inima acestui animal va oferi secretul comun (Diomedea exularis), care are o
suportarii mai usoare a startului cosmonautilor? deschidere a aripilor de 3 3,5 m. Pare un
imens planor alb, cu varful aripilor muiat in tus
negru. Tipetele sale ascutite insotesc vasele 8i
Cei mai mari aripati bancurile de peste.
In sfarsit, stapanul 8i campionul marilor
Meritul de a fi gigantii pasarilor si-1 disputa' inaltimi este condorul (Vultur gryphus), care
patru aripate la fel de indreptatite, si anume populeaza Anzii Cordilieri, atingand in zbor
doua pasari alergatoare, strutul si casuarul, 8i planat 8i inaltimi de 7.000 m. Masurat cu aripile
cloud incercate zburatoare, albatrosul si con- deschise el atinge 3 m. Capul 8i partea de jos a
durul. capului sunt golase si impodobite cu creste rosii
Dintre alergatori, cel mai impunator este de piele.
strutul (Struthio camellus), care populeaza Cu toate pagubele pe care le produc atunci
regiunile de steps si semidesert ale Africii. El cand ataca oile si viteii, condorii, ca si alti vul-
atinge o inaltime de 1,40 m la spate, iar la turi, sunt pasari folositoare. Legile ii ocrotesc,
crestetul capului, 2,6 m, si are o greutate de 70 deoarece, hranindu-se cu hoituri, devin un fel de
80 kg. Avand aripile putin dezvoltate, el nu agenti sanitari, ce impiedica raspandirea
poate zbura. In schimb, picioarele, foarte puter- molimelor printre animale.
nice, prevazute cu cloud degete inzestrate cu
pernite ce impiedica infundarea piciorului in
nisip, ii permit sa alerge foarte repede. Pasul Sugrumatorul junglei
masoara, in plina fuga, 4 m, iar viteza se apropie
de 50 km pe ord. Pe tarmurile mlastinoase ale Amazonului si
Oul, de culoarea fildesului, cantareste aprox- afluentilor acestuia traieste cel mai mare carpe
imativ 1,6 kg, reprezentand echivalentul de 25 din lume, anaconda (Eunectes murinus), numit
de oua de gains. Coaja lui se foloseste de catre de localnici sucuriju, kmnuti sau kamudi. E un
bastinasi pentru transportul si pastrarea apei. gigant de 10 12 m lungime, cu circumferinta

86
www.dacoromanica.ro
de 60 70 cm, cu o greutate de 120 130 kg, zeci de milioane de ani Parnantul, fata de care,
imbracat Intr -un vesmant cafeniu-masliniu cu totusi, el ramane un pitic.
pete negre. Catarat in copaci, isi urmareste cu
rabdare prada alcatuita din mamifere tropicale
(porci-de-apa, aguti, paka) sau din pasari venite Tancul viu
la mal sa bea apa. Dupa ce si-a sufocat prada,
anaconda o taraste sub apa, unde o Inghite. Nu In celebrele sale calatorii cu vasul Beagle,
rareori vaneaza si pesti. De om, in general, se Ch. Darwin semnala prezenta celei mai marl
fereste. broaste-de-uscat din lume numita broasca
La fel de mare ca si anaconda este pitonul- testoasa-elefant (Testudo elephantopus) al carei
zebrat (Python reticulates), denumit de corp de 2 3 m lungime este sprijinit pe patru
malaysieni uiar sawa, lung de 10 m si greu de picioare groase, ca de elefant. Un astfel de
circa 100 kg, caracterizat prin desene negre in tanc" viu, care cantareste 400 500 kg, nu
benzi si pete, pe un fond de culoare galben-cas- poate fi ridicat decat de 5 6 oameni. In rezer-
tanie. Aceleasi dimensiuni le are si ruda sa vatiile si in gradinile zoologice unde e protejat,
buns, pitonul- Intunecat (P bivittatus), a carui chelonianul devine un punct de atractie. Fiind
arie se Intinde din India de nord, in Indonezia si deosebit de blajin, el transports, Ears graba, pe
in China de sud. In unele regiuni din India, carapace 3 4 copii. Masculii sunt de obicei
pitonii sunt considerati animale sfinte si sunt mai mari decat femelele, care efectueaza pentru
ingrij iti de preoti in temple.
reproducere migratii la coastele marii, par-
curgand 10 12 km in 2 3 zile.
Aceste vietuitoare rabdatoare si rezistente la
Balaurii din poveste
foame (incetandu-si functiile vitale, ele pot
posti chiar doi ani!) au o viata Indelungata, limi-
In 1912, ziarele relatau cu lux de amanunte
ta acesteia depasind uneori 200 de ani.
descoperirea ultimului reprezentant al balaurilor
Pans in secolul al XVI-lea, arhipelagul
din povesti in insula Komodo din arhipelagul
Galapagos numara sute de mii de astfel de itri-
indonezian. Exagerarile nu lipseau. Fanteziile
incinse i-au atribuit lungimi de 10 m 81 propri- asi. Odata cu sosirea navigatorilor spanioli pe
etatea de a nu fi strapuns de glont, din cauza insula, animalele au fost vanate Para cru;are.
pielii impermeabile. Azi, putinii supravietuitori sunt ocrotiti cu
In realitate, varanul din Komodo (Varanus multa grija.
komodensis), cea mai mare soparla actuala In legatura cu longevitatea testoaselor uriase
poate atinge o lungime de 3 4 m, ceea ce tre- din Galapagos se citeaza un amanunt din
buie s recunoastem ca pentru un guster nu-i o povestile de calatorie ale exploratorului englez
performanta oarecare. James Cook. Dupa ce acesta s-a aprovizionat
Caput sau e Inzestrat cu ochi mari, cafeniu- cu apa si carne (testoase vii) pe una din insulele
inchis, cu falci semanate in partea interioara cu aihipelagului, el a pornit mai departe. Ajungand
dinti ascutiti si usor curbati si cu o limbs galbui- in insulele Tonga, Cook a fost primit prieteneste
deschis. Corpul e acoperit cu solzi numerosi, de catre bastinasi. Drept multumire, explora-
negri-cenusii, tari ca piatra, iar labele puternice torul a lasat la plecare sefului de trib o broasca
cu gheare ascutite, minunate unelte de sapat. De testoasa. Atat de mare era broasca si atat de mult
altfel, acest urias Iii petrece noaptea in groapa i-a impresionat pe bastinasi, incat acestia au
sapata de el. Coada, turtita pe laturi, masoara ales-o... sef de trib, dandu-i numele de Tui
cam jumatate din lungimea totals a animalului. Mali lila. Acest sef de trib traieste $i azi, la mai
Prin infatisarea generala, ne duce cu gandul la bine de 200 de ani de la calatoria lui Cook.
stramosii lui, soparlele gigantice ce au stapanit Chipul sau putea fi intalnit curent pe timbrele

87

www.dacoromanica.ro
postale emise pentru aceste insule intre anii Diametrul capului este de 33 cm, labele dinapoi
1897 si 1935. au o lungime de 44 45 cm, iar lungimea totals
Dintre chelonienii de mare, cea mai a corpului, la exemplarele mature, poate atinge
impozanta este broasca testoasa pieloasa sau 70 80 cm. Ochii bulbucati au un diametru de
luthul (Dermochelys coriacea), un adevarat 2 cm. Cel mai mare exemplar a fost capturat
gigant care masoarA 2 m lungime si atinge 500 insa abia in aprilie 1989 pe malurile fluviului
600 kg greutate. Sanaga din Camerun de catre cercetatorul ame-
Membrele anterioare sunt deosebit de lungi rican Andy Koffman. El avea o lungime de
$i lipsite de gheare. Carapacea este rotunjita in 36,83 cm si cantarea 3.657,15 g.
partea anterioara si ascutita in forma de coada in Broasca-goliat prefers regiunile ploioase $i
partea posterioard. Cele sapte coaste longitudi- impadurite, greu accesibile.
nale ale carapacei, alcAtuite din tuberculi, sunt Abia in anul 1968, dupd indelungati ani de
acoperite cu o formatie tegumentard groasa a cercetare, biologul George Subater Pee a reusit
carei suprafata aminteste de pielea balenelor. dezvaluie secretul" inmultirii si metamor-
Luthul traieste in toate marile tropicale si fozei. Broasca iii lipeste male pe o plants rara,
subtropicale ale emisferei nordice si sudice. De Diakraea, care creste in locuri ferite, in crap&
dimensiunile sale impresionante se apropie si turile jilave dintre stanci. Tot acolo au fost gasiti
broasca-testoasa-de-sups (Chelonia mydas), si cativa mormoloci.
care traieste in apele calde ale Oceanului Ajungand in deplinatatea fortelor si a
Atlantic, incepand din insulele Azore, pans la dimensiunilor, Conrana goliath nu are alti dus-
Capul Bunei Sperante. Anima lul se afunda usor mani in afara crocodililor si a localnicilor din
in apa, inoata bine si traieste de obicei in turme; tribul fang, pentru care camea broastelor-gigant
spre tarm se retrage numai in timpul noptii. Se este o delicatesa. Conrana este de o rara agilitate
hraneste la batranete cu iarba de mare si alge (se si poseda la perfectie arta de a se camufla. De
spune ca in tinerete ar consuma si pesti) si poate aceea, prinderea unui asemenea exemplar cere
atinge o greutate de 400 500 kg. Este vanata din partea vanatorilor multa experienta, iar une-
fara crutare mai ales pentru camea ei gustoasa. ori o rabdare de fier. Tribul fang, care traieste in
Pe tarmurile insulelor Tadang, Salang si Besang preajma locurilor de basting ale batracianului, a
de la coastele Sumaterei se recolteaza anual invatat sa prinda broastele intr-un fel de navod
pand la 2 milioane de oud. aruncat de la distanta, cu precizia cu care un
cow-boy iii aninca lasoul.

Broasca din Rio-Muni


Monstrul din paraiele japoneze
In preajma cascadelor de pe raul Mbia, situ-
ate in jungla deasa din Rio-Muni (Africa ecua- In secolul trecut, in cateva paraie repezi de
toriala), pe o facie lunga de 150 de mile si lata munte din marea insula japoneza Nippon a fost
de 60, traieste cel mai mare batracian de pe descoperita o salamandra uriasa care a fost
suprafata globului, Conrana goliath. numita Megalobatrachus maxim us. Cativa ani
Dupd cum o arata si numele, broasca e un mai tarziu, intr-o regiune muntoasa a Chinei,
aC'evarat Goliat printre rudele ei. Ca infatisare, oamenii de tiinta au identificat o ruda bunA a
nu difera de broastele din tam noastra: are acesteia, M. davidianus, socotit cel mai mare
spatele acoperit cu negi, pielea verde cu nuante amfibian al timpurilor noastre.
brune, iar pe abdomen si pe fata interioard a Aceste salamandre uriase ating o lungime de
labelor galbuie. Ceea ce insa o deosebeste de 1,50 1,60 m, o greutate de 50 60 kg si tra-
la prima vedere sunt dimensiunile ei gigantice. iesc de obicei peste 50 de ani, avand cea mai
Conrana ajunge pand la 3,5 kg greutate. lunga viatA printre batracieni.

88
www.dacoromanica.ro
Lenese si greoaie, aceste salamandre cu cap Paianjeni 5i gandaci cat vrabiile
lat si turtit isi duc viata pe fundul apei. Din cand
in cand, ii scot la suprafata botul pentru a res- Paianjenul paros si radasca, deli sunt unasii
pira. paianjenilor si insectelor din tam noastra, par
Salamandra uriasa este vanata pentru carnea niste pitici pe langa rudele lor din tarile calde.
gustoasa $i pentru anumite proprietati miracu- In regiunile tropicale ale Americii Centtale
loase ce i le atribuie medicina populara locals, si de Sud, ca si in India, traieste un paianjen
care o recomanda ca pe un leac efic.ace de temut, Mygale avicularia, numele sau popular
intinerire. S-au luat masuri drastice de protejare find paianjenul-pasarar. Lung de 9 10 cm, cu
a acestui animal, amenintat din cauza bracona- corpul paros si cu o muscatura mortala pentru
jului sa dispara. animale mice si periculoasa pentru om, impara-
tul paianjenilor se hraneste cu insecte marl,
pasari si soareci, pe care ii imobilizeaza cu ve-
Spaima oceanelor ninul sau.
Mygalele femele traiesc 15 20 de ani; mas-
Alaturi de caracatitele uriase, personajele" culii mai putin; adeseori sunt devorati de femele
care au inspirat cele mai dramatice pagini de dupa ponta, asa cum se intampla cu masculii de
proza marina sunt rechinii. scorpioni sau de calugarite.
Acesti pradatori temuti se remarca prin gura Aproape la fel de marl sunt si paianjenit-ser-
lor transversals, prin silueta eleganta a corpu- part din Brazilia (Grammostola longimana),
lui, ca un fus, croit parca sa invinga rezistenta care au un corp de 7 cm lungime (fata de 9 cm
apei. Miscarile lor neasteptate si suple, corn- al Mygalei), iar cu picioarele intinse, inca pe
parate cu zvacnirile unor pumnale, produc pa- atata; in general au predilectie pentru crotali.
nica in randul cardurilor de pesti si emotii Prin padurile ecuatoriale, bogate in frunze si
inotatorilor, scafandrilor si cercetatorilor sub- putregaiuri vegetale, traiesc cei doi giganti ai
acvatici. insectelor: carabusul-Goliat (Goliathus drury)
Printre numeroasele neamuri de rechini, se i ragacea-Hercule (Dynastes hercules). Chiar si
remarca doi uriasi ce se pot lua la intrecere cu numele gandacilor amintesc doua personaje
balenele. vestite prin statura si forta lor. Fats de semenii
Astfel, Rhinodon tipicus, un rechin caracte- lor, acesti gandaci, care masoara 20 cm si can-
ristic marilor calde, a oferit amatorilor de recor- taresc 200 250 g, sunt adevarati Goliati.
duri un exemplar lung de 18,21 metri, cu o cir- Pe deasupra, ragacea-Hercule are si o
cumferinta de 9,5 metri si o greutate de 15.000 infatisare razboinica. Ca si ragacea noastra,
kg; singura inima cantarea peste 30 kg, iar fica- masculul e inarmat cu o pereche de falci. Numai
tul, 900 kg. ca acestea nu au forma coamelor cerbului; cea
Alaturi de acesta se situeaza rechinul urias superioara seamand cu un iatagan usor curbat,
(Selache maxima), care atinge in mod obisnuit iar cea inferioara, mai scurta, aduce cu o cange.
10 12 m lungime si 8.000 kg greutate. Nu este Supusa unor probe de laborator, ragacea-
atat de feroce ca si ceilalti semeni ai sal, multu- Hercule a dovedit ca-si merits numele. Astfel,
mindu-se cu animalele marunte din largul un exemplar de 220 g a reusit sa umeasca din
marilor nordice, Linde traieste. Este vanat mai loc o greutate de 187 kg, deci de 850 de on mai
ales pentru ficatul sau urias (1.000 kg), bogat in mare decat greutatea corpului; inseamna,
vitamina D si pentru pielea sa, din care se fac asadar, ca un om de 70 kg, pentru a reahza per-
cele mai tari curele de transmisie si cele mai formanta insectei, ar trebui sa clinteasca din loc
durabile talpi. un pietroi de aproape 60 t!
Si totusi, coleopterul cu cea mai mare
lungime este Phibalosoma, al carei corp ingust

89

www.dacoromanica.ro
atinge 27 cm, iar in stare de repaos, cand sta cu turele noctum Thysania agrippina. El are o
picioarele intinse, depaete 40 cm. El face culoare cenuie mats cu desene care it fac greu
parte din familia fasmidelor, insecte caracteri- de deosebit de scoarta copacilor. Anvergura
zate prin forma de ramurica uscata a corpului, aripilor sale atinge 27 cm. Fats de el, albilita,
particularitate legata de o forma specials de fluturele-de-varza de pe la noi, este cam de 15
adaptare la mediu, numit mimetism. on mai mic.
Mimetismul consta in imitarea mediului In tam noastra uriaii fluturilor noctumi sunt
ambiant, prin modificari corespunzatoare la fluturele cap-de-mort (Acherontia atropos)
infa'tiarea corpului i culorii animalului. zugravit in galben i negru, avand pe spate un
Descoperita la sraritul secolului trecut in expresiv desen ca un cap de mort, i fluturele
insula Singapore, Phibalosoma continua sa ochi-de-paun (Saturnia pyri) a carui anvergura
stameasca interesul naturalitilor i pasiunea atinge 15 16 cm.
colectionarilor. Ornithoptera alexandrae, cel mai mare flu-
intre libelule, recordul it detine Megalopre- ture diurn (de zi) cunoscut, concureaza in
pus coeruleatus, descoperita nu de mult in dimensiuni pasarile. El nu poate fi intalnit decat
regiunile mlatinoase din Columbia. Ea in Valea Popondetta din nord-estul Republicii
mascara cu aripile intinse 18 cm. Dei pare un Papua-Noua Guinee. Anvergura aripilor ante-
pitic pe langa stramoul sau din carbonifer, rioare la mascul este de 28 cm iar la femela
Maganeura, un mic avion de 60 70 cm, Mega- depaete 30 cm. Omizile traiesc pe planta
loprepus intrece mai bine de doua on dimensiu- cataratoare Aristolochia schechleri, la maxi
nile celor mai mari libelule intalnite in tam maltimi.
noastra. Acest fluture a fost descoperit de zoologul
Cea mai mare viespe este viespea-paroasa A.S. Meek. 0 femela a fost doborata cu o ploaie
(Scolia dejeani), viespe-sapatoare, care traiete de alice. Masculul a fost prins un an mai tarziu,
in tarile mediteraneene. Atinge 5 cm lungime, ascuns intre liane.
iar anvergura aripilor depaete 10 cm. Aceasta
viespe neagra i paroasa, dei infricoeaza prin
aspectul ei, are o intepatura putin dureroasa. imparatii racilor si crabilor

Recordmanul racilor este fara indoiala


Fluturi uriai homarul american (Homarus americanus) din
Atlanticul de Nord. La 11 februarie 1977, un
Dintre zecile de mii de fluturi noctumi se exemplar in greutate de 20,14 kg, masurand
detaeaza cativa prin dimensiunile for gigan- 1,26 m a fost prins in largul coastelor Nova
tice. Scotia Canada, i vandut ulterior unui restau-
Astfel in regiunea indo-malaysiana traiete rant din New York.
Attacus atlas, supranumit fluturele cap-de- Acest uria al racilor, imbracat intr-o fru-
cobra, deoarece varfurile aripilor sale anterioare moasa armura de un albastru-marmorat, pose&
imita perfect, prin desenul lor, capul acestei pe- un clete mai mare i altul mai mic. Se pes-
riculoase reptile. Desenul reprezinta un caz cuiete ca i petii, cu carlige, la adancimi de 50
interesant de ginandromorfism. Dimensiunile 60 m.
sale impresionante (anvergura aripilor ante- Printre cei mai voinici pare a fi Macrocheira
rioare atinge 20 22 cm) ca i particularitatile kaempaeri, crabul pe picioroange, numit de
de care am amintit it fac foarte cautat de locuitorii din Tara crizantemelor Taka-ashi-
colectionari. gani.
Prin padurile tropicale ale Braziliei, lipit in El traiete in apele adanci din largul coas-
timpul zilei de trunchiul copacilor, traiete flu- telor de sud-est ale Japoniei. Carapacea exem-

90
www.dacoromanica.ro
plarelor adulte masoara 30-35 cm, picioarele, lia unui exemplar-record recoltat din largul
circa 1 m, iar distanta dintre clestii labelor in coastelor vest-australiene in 1979 masoara
plina desfasurare masoara 5 m. Pe fundurile li- 77,2 cm in lungime si are o circumferinta ma-
nistite, maloase, se 'rasa greu, ca un paianjen xima de 101 m, cantarind circa 18 kg.
gigantic. Cu toata infatisarea lui inspaimanta- In apele din apropierea tarmurilor Africii de
toare, Taka-ashi-gani este o faptura inofensiva. vest traieste Cymbium proboscidalis, numit de
Este pescuit pentru carnea labelor, mutt apreci- catre senegalezi melcul yeti". El atinge o greu-
ate; restul se foloseste la prepararea fainii fura- tate de 7 8 kg. Creste atat de mult, incat la un
jere, introdusa in hrana pasarilor. moment dat nu mai incape in propria lui
cochilie, care ramane ca o tichie pe imensul
corp, revarsat pe nisip. Adus pe uscat, greutatea
Rime uriw lui se reduce la un sfert. Mancarea traditionala a
bastinasilor, numita tibuden, cuprinde mai tot-
Uriasul ramelor este Microchaetus rappi din deauna came sarata de yeti, la care se adauga
Africa de Sud. In 1937, a fost gasit in Transvaal orez $i peste.
un exemplar record, cu o lungime de 6,7 m $i un
diametru de 2 cm.
Are insa un concurent redutabil. Scoici-lighean
In solurile din sudul statului Victoria si in
Oueensland (Australia) traiesc viermi uriasi, de Ne-am obisnuit cu imaginea maruntelor
pamant, numiti $1 digaster (Megascole scoici de pe litoralul Marii Negre, din care
enormis). Ei ating 3 m lungime, o grosime de 2 facem coliere sau cu care ornamentam cutiute
degete si cantaresc 700 800 grame. Primii sau rame pentru fotografii. Rareori cite un piep-
colonisti veniti in Australia au crezut ca au de-a tanas sau cite -o midie on stridie se apropie de
face cu un carpe. Abia dupa ce zoologii de la marimea podului palmei.
Muzeul din Melbourne au examinat acesti $i totusi, in Oceanul Indian traieste un soi de
serpi" s-a constatat ca e vorba de niste viermi scoici uriase numite Tridacna gigas sau scoica-
inelati, rude bune cu ramele. Infundandu-se in lighean. Cochilia tor, cu diametru de 1 1,5 m,
pamant cu capatul for anterior, ei saps galerii de culoare alb-murdar, are santuri si coaste pro-
adanci Si sinuoase. Dimineata devreme sau pe nuntate $i margini neregulat ondulate si ascutite.
vreme ploioasa, ei apar la suprafata pamantului, Scoicile au o greutate de 100 250 kg, din care
la fel ca si ramele. Sunt greu de prins deoarece numai 10 15 kg reprezinta greutatea animalu-
sunt foarte sensibili la cea mai usoara vibrare a lui propriu-zis.
solului. Tridacnele reprezinta un adevarat pericol
Digasterul reprezinta o momeala ideals pen- pentru culegatorii de perle. Daca intamplator
tru pescuitul la carlig. Multi naturalisti ii cauta piciorul nimereste intre valvele deschise ale
spre a-1 studia. In sfarsit, unele pasari aus- scoicii, acestea se inchid brusc, imobilizand pe
traliene reusesc sa-1 captureze chiar din locuinta scafandru. Populatiile indigene folosesc
lui subpamanteana. Iata de ce acest vierme a cochiliile for bombate, ca si scutul broastelor
fost decretat monument al naturii si e ocrotit pe testoase, drept vase, ligheane $i copaite de
tot teritoriul Australiei. spalat copiii.
Doua valve apartinand unei tridacne uriase
(1,5 m) sunt expuse in una din salile Muzeului
Melcii marini uria0 de istorie naturals Grigore Antipa" din
Bucuresti.
Cel mai mare melc este asa-numita trompeta
de mare (Syrinx arnanus) din Australia. Cochi-

91

www.dacoromanica.ro
Bra tele ueigqe pans la 105 cm in inaltime si 91 cm in
diametru. Aldturi de el sta cupa lui Neptun
Ne-au ramas numeroase povesti marinaresti (Poterion patera) din apele Indoneziei care
despre caracatite gigantice, ale caror brate de atinge o inaltime de 120 cm, dar diametrul este
zeci de metri lungime apucau corabiile si le ceva mai modest.
zdrobeau ca pe o coaja de nuca. Victor Hugo, ca In sfarsit, adancimea maxima din care au
si Jules Verne descriu in cartile for luptele duce fost scosi la suprafata bureti a fost de 5.637 m.
de marinari cu acesti monstri marini ce au Cea mai mare dintre meduze este meduza
infierbantat imaginatia atator generatii de navi- arctica uriasa (Cyanea capillata arctica) din
gatori. Atlanticul de nord-vest, care poate atinge 2 m in
Cefalopodele uriase nu sunt totusi o diametru. Tentaculele meduzei ating lungimea
scornire. de 20 30 m. Un exemplar esuat in Golful
Inca pe vremea romanilor, Pliniu scria Massachussetts avea un clopot cu diametrul de
despre un exemplar de caracatita al carui cap 2,28 m $i tentacule intinse pe 36,5 m.
avea marimea unui butoi de 15 amfore (500 1). insa cea mai veninoasa meduza din lume
In 1745, episcopul norvegian Pontopiddan este viespea-de-mare-australiana (Chironex
scria despre o sepie uriasa, al carei corp, iesind fieckeri). Veninul sau cardiotoxic a provocat in
din apa ca o insula, ar fi avut un diametru de 1880 moartea unui numar de 66 de persoane in
2,5 km. largul coastelor Queensland. Victimele iii pierd
Mai aproape de adevar se gasea naturalistul viata in 1 3 minute dace nu au asistenta me-
francez Buffon, care, in vestita sa carte Istoria dicala imediata. Un mijloc eficace de protectie
naturala, relata o intamplare petrecuta cu o it constituie ciorapii-chilot pe care salvamarii
sepie care, esuand pe un tarn stancos de pe din Queensland ii poarta in timpul carnava-
coasta Scandinaviei, in apropierea comunei lurilor de surfing.
norvegiene Asa-hong, a trebuit sa piara acolo,
dupe ce cu bratele ei aproape ca au dezradacinat
cativa copaci de pe mal". Madreporarii
Faptul Ca in ultimii 70 80 de ani s-au sem-
nalat monstri cu lungime totals de 15 20 m (se Coralii, cel mai important grup de celente-
include aici i lungimea bratelor) nu trebuie sa rate, sunt harnici constructori de paduri subac-
ne mire. In muzeul din New York este expus un vatice. Madreporarii formeaza nu numai cel mai
exemplar de Architheutis princeps, cu brate numeros, dar si cel mai important grup de
lungi de 13 m, avand un diametru de mai bine coralieri din cauza ca alcatuiesc recife care
de o jumatate de metru. Sectitinea maxima a schimbd configuratia geografica a unor bazine
corpului acestui monstru depaseste 2,60 m. In marine si nasc formatii geologice, cunoscute
muzeul din Miami este conservat un brat de sub numele de atoli. Spre deosebire de termi-
23 m lungime, aruncat in valuri in 1 )97 pe tar- nologia stiintifica obisnuita, cuvant atol nu e
mul peninsulei Florida. luat nici din vechea greaca, nici din latind, ci
direct de la bastinasii insulelor din Oceanul
Indian. Sensul exact al cuvantului este: insula-
Cupele si palariile uriaw ale midi Laguna.
Madreporarii, constructorii principali ai
DOUG specii de bureti bat recordul de recifelor, necesita conditii speciale pentru a se
marime intre semenii lor. dezvolta: apa ]impede, mult oxigen, salinitate
E vorba de buretele-butoi (Spheciospongia mare, lumina puternica, temperature de cel
vespariuni) din Indiile Occidentale si apele putin 20 C i brand' din belsug. De aceea,
Floridei ale carui exemplare batrane mascara recifele coraliere nu se pot dezvolta decat pe o

92
www.dacoromanica.ro
zone din jurul Pamantului, cuprinsa intre 32 d) Printre piticii de azi ai florei si faunei
latitudine sudica *i 32 latitudine nordica, *i
numai de la suprafata apei pana la cel mult 10 m Ghivece cu copaci seculari
adancime, caci numai in astfel de regiuni se ga-
sesc intrunite toate conditiile. Or, aceste locuri Ne-am obisnuit cu imaginea unor pini si ste-
coincid cu intinderea Oceanului Indian *i Paci- jari falnici, al caror varf se inalta la 20 30 m
fic, bogat presarate cu asemenea recife, care au de la pamant.
fost impartite de oamenii de *tiinta in trei cate- $i totu*i, dace am face o plimbare in arhipe-
gorii: marginale, de bariera si inelare (atolii). lagul japonez, am avea surpriza sa intalnim
$i, pentru ca e vorba *i de recorduri indivi- copaci - miniature ce impodobesc casele *i
duale, exemplarul cel mai mare din lume de micile terase din jurul acestora.
coral individual este o colonie pietrificata de Copacii-jucarii saditi in pamant sau in
Galaxea fascicularis, gasita in Golful Sakiyama ghivece nu sunt specii anumite, ci doar formele
din largul insulei Irimote, Okinawa. Pe axa pitice ale unor arbori care, in mod obisnuit,
lungs, aceasta masoara 7,8 m, are o inaltime de ating dimensiuni impresionante. Aspectul for de
4 m $i o circumferinta maxima de 19,5 m. Colo- puieti este imelator, deoarece, de obicei, avem
nia a fost gasita la 7 august 1982 de catre doc- de-a face cu mo*negi seculari.
torul Shohei Shirai de la Institutul pentru dez- Secretul gradinarilor niponi a fost divulgat.
voltarea resurselor naturale ale Pacificului. Semintele copacilor falnici sunt introduse in
ghivece foarte mici, cu putin pamant. Pe masura
cre*terii, planta este mutate de fiecare data in
Uriasii piticilor animali ghivece numai cu putin mai mari. Pentru a aduna
coroana, gradinarii leaga ramurile intre ele, sau
Cele mai mici animale din lume sunt proto- in forma de *erpi incolaciti, lasandu-le sa
zoarele, fiinte unicelulare care includ flage- creasca astfel. Prost hraniti, impiedicati de all
latele, sporozoarele, rizopodele si ciliatele. intinde radacinile si rasfira ramurile, ei ating
De obicei, protozoarele masoara 30 microni dupa 100 150 de ani la inaltimea de 50 60 cm
(un milimetru are 1.000 de microni), dimensi- $i grosimea cel mult cat a incheieturii mainii.
une redusa care ne obliga sa studiem caracterele Cei mai docili la acest chin s-au dovedit
exterioare *i structura acestor animate cu aju- coniferele pinii, chiparo*ii, ienuperii orientali,
torul microscopului. on stejarii asiatici. Pentru a obtine astfel de
De aceea, formele ce depa*esc 1 mm, deci copaci, numiti de localnici bonsai, este necesard
stint vizibile cu ochiul liber, pot intra in.catego- o rabdare de fier, tinand seama ca abia dupa
ria protozoarelor uria*e". 15 30 de ani se stabilizeaza statura *i infa-
Cele mai mari protozoare actuale se intal- ti*area unor forme atat de originale *i de pre-
nese printre rizopodele marine cu cochilie. A*a tuite in Tara crizantemelor.
este, de pilda, batisifonul (Bathysyphon), care
are 5 cm lungime.
Numulitii, rizopozi fosili, asemanatori unor Arbori miniaturali
banuti, gasiti in calcarele numulitice, puteau
atinge un diametru de 16 cm, ca aceia descope- Priceperea *i truda omului pot preface
riti in Siria de geologul francez Mercier. copacii falnici in jucarii gratioase *i delicate.
Formele uria*e ale ciliatelor stentorii *i Nici natura nu se lass insa mai prejos *i
spirostomele protozoare frecvente in apele folose*te aceea*i asprime pentru a miniaturiza
statatoare, ating 1 2 mm si sunt vizibile cu speciile lemnoase. $i uncle pot fi conditii mai
ochiul liber. Ele au aspectul unor mici palnii *i grele *i mai neprielnice de viata ca in stepe, in
bastona*e. turbarii sau in varful muntilor?

93

www.dacoromanica.ro
Stepele deschise, cu intensa uscaciune a Flori cat Omaha de ac
solului i cu pojarul nimicitor al soarelui, supun
copacii la grele incercari. Nu-i de mirare deci ca Apa este leaganul contrastelor vegetale.
rudele salbatice ale prunului i migdalului, Aici traiete alga-balaure, cu a carei tulpina
arbori care in livezi au trunchiuri groase i putem inconjura pista unui stadion, i algele
coroane de 3 5 m, ajung de nerecunoscut in microscopice, care incap cu miile intr-un dege-
stepe. Porumbarul (Prunus spinosa) nu-i decat o tar de apa.
tufa' de 1 1,5 m, cu ramuri tepoase ce-1 apard $i tot aici traiete cea mai mica plants cu
de animale si -i impiedica transpiratia, iar flori de pe glob.
migdalul pitic (Amygdalus nana), care imbraca Putem face cunotinta cu ea in timpul unei
primavara stepele dobrogene in covorul plimbari prin balta. Suprafata apelor statatoare
trandafiriu al florilor sale, se pierde printre este acoperita cu o panza verzuie de lintita. De
buruieni, cu trunchiul sau subtire cat un deget i altminteri, in covorul micator se intalnesc cinci
coroana firava de 40 60 cm. soiuri din aceasta plants destul de pagubitoare.
Turbele imbibate cu apa, lipsite de sub- Dintre acestea, un interes deosebit it prezinta
stantele azotoase atat de necesare creterii i cu Wolffia (Lemna) arrhiza.
temperaturi scazute (ele ne amintesc de vremea Coloniile de lintita marunta sunt luate la
cand gheturile polare coborasera pana aproape prima vedere drept semincioarele verzi ale cine
de Ecuator), sunt neprielnice dezvoltarii tie carei plante de balta. In realitate, aceste
copacilor. Si, totui, doua neamuri de mesteacan bobite sunt tulpinite cu infatiarea frunzoasa,
mesteacanul-pitic (Betula nana), un naparstoc uor bombata pe fata inferioara, nu mai mari de
de copac de 30 40 cm, i mestecangul (Betu- 1 5 mm. De obicei, inmultirea lintitei se face
la humilis), ceva mai rasarit, putand sa ne prin muguri. Mai rar apar i floricele pe jghea-
ajunga pana la umar indraznesc sa-i strecoare bul de la marginea plutioarei formate dintr-un
palcurile fragile prin pemele de muchi ale mic gulera, in care sunt reunite o floare femela
tinoavelor. Ce deosebire insa intre acestea i i doua mascule.
rudele for din paduri care ating 10 15 m Nu-i greu de inchipuit ce dimensiuni pot
inaltime! avea florile, daca ne gandim la dimensiunile
In sfarit, frigul i vanturile pustiitoare ale intregii plante! Gamalia de ac poate fi luata ca
iemii, secatuitorul vapai al verii ridica pe unitate de masura pentru plante. Impartind in
crestele muntilor un prag de netrecut in fata patru gamalia, patrimea ei va da o idee aproxi-
copacilor falnici. mativa asupra proportiilor florii.
Molizii, zadele, zambrii abia cuteaza singu-
ratici, strambi i zdrentuiti, sa urce pana la
inaltimea de 1.800 m. Dincolo de acest prag se Oamenii pitici
intinde braul copaceilor taratori i al copacilor-
miniatura. Pinul e inlocuit de jneapan, sau jep In polul opus urigilor se situeaza piticii,
(Pin us montana var mughus), tufa scunda i oameni a caror statura nu depaete 1 m. Starea,
taratoare care-i alatura stramb tulpinile patologica de altfel, numita nanism atebiotic"
chircite, pentru a rezista asaltului necontenit al se datorete unei afectiuni endocrine ce mentine
vijeliilor. scheletul la dimensiunile i proportiile din
Salciile pletoase, in ale caror scorburi pot sa copilarie.
se ascunda doi copii, ii trimit printre stancile De cea mai mare publicitate s-a bucurat
umede ale inaltimilor neamurile for pitice (Salix americanul Charles Sherwod Stratford,
herbacea, S. retusa, S. reticulata). Tulpinitele lor, supranumit Tom Degetel", nascut la Bridge-
cu frunze pieloase i cu cate un matior in varf, port (statul Connecticut) in 1832. La 5 luni
se inalta doar cativa centimetri de la pamant. masura 63,5 cm, la 13 ani nu crescuse decat

94

www.dacoromanica.ro
pand la 70 cm. Cand a murit, in 1883, Stratford Puii maimutelor-pitice, cand se nasc, nu
atinsese 101,6 cm. cantaresc mai mult de 20 grame, iar lungimea
Tom Degetel" fusese insa intrecut" de este numai de 5,5 cm; in schimb coada singura
Calvin Phillips, nascut in 1791 la Salem (statul are 7 cm. NIA la varsta de o zi i jumatate
Massachusets), care, la varsta de 21 de ani, avea talpile for au o culoare roie ca sangele. Dintii,
67,3 cm i cantarea 5,44 kg. Vienezul Max pe deplin dezvoltati, sunt ascutiti ca nite ace. In
Taborsky, nascut in 1883, a atins maximum prima lung a vietii ]or, puii sunt ingrijiti de tats,
inaltimii sale la 25 de ani. Avea 69 de cm, deci care ii poarta in spinare si se joaca cu ei. Daca
cu 1,7 cm in plus fata de Phillips, in schimb era cumva ii neglijeaza, soata are grija sa-i rea-
mai uor: cantarea doar 5 kg. Daca barbatii minteasca obligatiile intr-un fel categoric: it
detin recordul inaltimii, femeile it inregistreaza muca de ureche. Dupd 6 saptamani, maimutele
pe acela ale scurtimii". Cea mai scunda fiinta devin independente i Incep sa-si caute singure
umana cunoscuta, a carei stature a fost determi- firma formats din viermi si diferite fructe.
nate exact, este olandeza Pauline Musters, nas-
cuta in 1876. La varsta de 19 ani, cand a murit,
masura doar 59 cm, deci cu cativa centimetri Paianjen sau oarece?
mai mult decat un copil nou nascut. De altfel i
greutatea ei era aceea a unui prunc: 4,1 kg. Cel mai mic reprezentant al rozatoarelor este
Daca astfel de exemple de nanism uman oarecele-paianjen de Savi (Suncus etruscus),
sunt doar accidente" anatomice, pe glob exists care traiete pe tarmul european al Mediteranei,
o populatie compacta a carei inaltime nu in special in Italia, ducanduli viata prin crapa-
depaete 1,40 m, transmitanduli ereditar, de turi i gauri.
mii de ani, aceasta particularitate urmailor. E Vioi $i simpatic, acest chitcan cu infatipre
vorba de pigmeii din Ituri, o nesffiqita padure de paianjen abia masoara, cu coada cu tot, 4 cm,
ecuatoriala situate in bazinul fluviului Zair. iar greutatea lui arareori depa.5ete 3 g. El poate
Acolo traiete populatia bambutu, impartita in fi foarte bine ascuns intr-un paharel de lichior.
trei triburi: efe, basna i akra. Adevarati fii ai
padurii, pigmeii sunt vanatori nomazi si culega-
tori de fructe salbatice, inteligenti, ireti, inge- Vampirul-colibri
nioi, inzestrati cu exceptionale calitati de agili-
tate, vaz, auz i miros. in 1973, cercetatoarca Kitty Thonglongya,
Pigmeii au in medie o inaltime de 1,40 m. studiind borcanele cu formol aduse de o expe-
Picioarele scurte, disproportionate fata de difie tiintifica din Thailanda, a avut surpriza sa
trunchi, sunt in schimb musculoase i sprintene, descopere cel mai mic liliac din lume caruia i-a
calitati imperios cerute de existenta for in dat propriul ei nume: Craseonycteris thong-
mijlocul junglei. longya. Micul vampir, numit si vampirul-coli-
bri, masoard cu aripile intinse 12 cm i cantare-
te 1,6g.
Maimutele miniaturale Aceti vampiri traiesc pe tarmurile raului
Kevai, refugiindu-se in peteri de calcar, unde
Cele mai mici maimute din lume fac parte se strang in grupe de 4-5, hranindu-se cu mici
din specia Cebuella pygmaea. Ace0 simieni, insecte de 2 3 mm lungime. Pentru a mentine
foarte putini la numar, traiesc in padurile tropi- temperatura constants a corpului, inima for
cale din sudul Columbiei, rasaritul Ecuadorului pulseaza de 1.200 de on pe minut. Craniul,
i apusul Braziliei. inzestrat cu 28 de dinti, it apropie de un alt
Corpul maimutelor-miniature, cu exceptia microchiropter, vampinil-bambuilor (Tylonyc-
laturilor abdominale, este acoperit cu par des. teris pachypus meyeri), descoperit mai de mult

95

www.dacoromanica.ro
un Filipine, *i el un pitic al liliecilor (cantare*te Calypta, obipuita in padurile Cubei, nu-i mai
doar 1,5 g, dar are anvergura aripilor de 15 cm). mare decat un bondar, iar Phaethornis sau
Expeditiile efectuate in ultimii ani au relevat Chlorostielbon din Brazilia cantaresc 1 2 g.
ca Craseonycteris, specie fragild ai sensibila, Privindu-le in vitrinele unui muzeu, ai
este in curs de disparitie. impresia ca te gase*ti in fata unei colectii de
pietre pretioase. Aceea*i senzatie este cu mult
mai puternica atunci cand, zbenguindu-se in
PWele-bob-de-linte mediul for de viata, razele de soare se joaca cu
penajul colibrilor, dandu-le uimitoare straluciri
Mu Ita lume crede ca pe*ti*orii din acvarii, de rubine, smaralde ai topaze. 0 clips, poti
vat colorati *i nu mai mari decat un degetar, crede ca te gase*ti in fata unui joc de artificii.
sunt cei mai pirpirii reprezentanti ai acestui Inrati*arile for sunt cat se poate de variate.
ream, deopotriva rdspanditi in apele dulci *i Unii colibri au moturi colorate, cozi in forma de
sarate evantai sau de firiware lirate sau impreunate,
Ton*, adevaratii pitici ai pe*tilor traiesc in atat de bogate in irizatii, incat cu greu pot fi
lacurile insulelor Filipine. Este vorba de Mis- descrise.
tichtys luzonensis, n.ida buns cu guvizii din Daca numele de pasari-colibri ne aminte*te
baltile ai limanurile Marii Negre, un pe*ti*or de splendoarea de culori a penajului, acela de
vioi, de 1-1,5 cm lungime, cu capul rotunjit, pasari-mu*te oglinde*te de minune obiceiurile
obrajii umflati *i aripioarele de pe pantec unite lor.
intre ele ai formand un fel de ventuza cu care se Trochilii sunt singurele pasari care se hra-
prind de pietre. In ciuda taliei sale marunte, el nese cu nectarul florilor, la fel ca mu*tele, bon-
este foarte fecund, *i deci foarte raspandit in darii ai fluturii. Din aceasta cauza, ele si -au
apele filipineze, gi consumat cu placere de po- schimbat intr-un fel caracteristic infati*area ai
pulatia locals. In anul 1907, a fost observat gn modul de viata. De exemplu: pentru a se putea
descris tot in acelea*i locuri un guvid *i mai opri in fata unei flori *i a-i sorbi nectarul din
mic, numit Pandako pigmaeus. Abia in 1950 a zbor, ele i*i falfaie cu o uimitoare iuteald (50 de
fost reconfirmata prezenta vestitului pandako, batai pe secunda) aripioarele. De altminteri,
considerat azi cel mai mic vertebrat. Prin sunt singurele pasari care se pot deplasa inapoi
dimensiunile for necrezut de mici (7-10 mm) cu aceea*i sprinteneala de sageata.
exemplarele mature de pandako abia ating Pentru a culege nectarul din cupele adanci,
marimea unui bob de linte. ciocul for a devenit lung *i subtire, la fel ca
Daca ne gandim ca la capatul celalalt al trompa fluturelui, iar limba, *i ea lungs, are var-
scarii marimilor se gase*te morunul, uria*ul fiil spintecat, formand in ambele parti cate un
apelor dulci, lung de 8 m si greu de 1.200 kg, ne tub. Prin aceste tuburi fine aspira nectarul, care
putem da seama cat de variata poate fi lumea e apoi golit, prin presiune, in cioc.
pe*tilor. Aplecand uneori in pozitie orizontala florile,
colibrii primesc pe cap *i pe spate o pulbere de
polen pe care o transports fara voie pe o alts
Musa sau pasare? Hoare. Ei ajuta astfel, alaturi de insecte, la po-
lenizare, fard de care inmultirea majoritatii
In Lumea Noud, pe o imensa suprafatd, care plantelor ar fi cu neputinta.
se intinde din Alaska pans la Tara de Foc, Din cauza consumului imens de energie,
traie*te o interesanta grupa de pasari numite in pricinuit de neintrerupta gn rapida for falfaire,
*tiinta Trochili, iar popular pasari-colibri sau pasarile-mu*te au o inima in raport cu greutatea
pasari-mu*te. Din randul for se recruteaza cele corpului, cad intr-un somn adanc in timpul
mai mici specii de pasari din lume. Astfel, noptii ai chiar al iernii (daca traiesc in zonele

96
www.dacoromanica.ro
temperate) i consuma zilnic o cantitate de Ar fi nedrept sa trecem cu vederea pe alti
sucuri de cloud on mai mare decat greutatea pro- campioni mai putin cunoscuti ai micilor dimen-
pri e. siuni.
Prin dimensiunile i caracteristicile for ori- Iata, de pilda, viermii pitici sunt extrem de
ginale, liliputane, prin miraculosul for colorit, numeroi. Sute de specii masoara sub un cen-
prin atatea apropieri de viata insectelor, colibrii timetru. Viermele-graului (Tyleuchus) are
stamesc nu numai admiratie calatorilor, dar i numai 2 4 mm lungime. Se dezvolta la inceput
curiozitatea fireasca a oamenilor de tiinta. in pamant, apoi patrunde in tulpina tanara de
grau i sty la locul de cretere al plantei pans la
ivirea spicului, cand intra in organele florale.
Napikstocii gandacilor Dintre viermii paraziti, cel mai mic este trichina
(Trichinella spiralis), care produce la om o
In imensa lume a insectelor, care numara, boala gravy, numita trichinoza. Masculul
deocamdatd, aproape un sfert de milion de masoara 1,5 mm lungime, iar femela 3,5 mm.
specii, exists i numeroi pitici". Ca sail Totui, cel mai mic vierme este Grifiella,
merite epitetul, gazele trebuie sa indeplineasca care nu atinge decat 20 30 microni, find mai
o conditie esentiala pentru gabaritul minim al mic decat un protozor. Cel mai mic cefalopod
unei insecte: 1,5 2,5 mm lungime, 1 2 mm
este Microtheuthis, frecvent in Oceanul Pacific.
latime. Un pitic" este deci de circa 40 50 de
Tinand seama ca lungimea sa nu depaete
on mai mic decat un nasicorn, o radaca sau un
1 cm, inseamna ea aceeai caracatita pitica este
buhai-de-baltd, luati ca unitate de masura pentru
de circa 20.000 de on mai mica decat ruda sa
uriaii insectelor din tara noastra.
gigantica, Architheuthis.
Din aceasta categorie fac parte carii pitici de
Dintre melci, amintim pe Horatia, un gas-
scoarta (Anisandrus, Xyleborus, Carphoborus,
teropod pitic care traiete in petera Rion, de
Pithyogenes, Gryphalus etc.), on anobii
langa Kutaisi (Caucaz), i al carui diametru abia
marunti ai locuintelor (Anobium domesticum),
atinge 1 mm.
coleoptere minuscule de culoare bruna, cu
Piticul crustaceelor este Bosmina corregoni,
picioarele foarte scurte, Inzestrate cu strania
o micuta dafnie ce nu depaete 0,5 mm.
insuire de a face pe mortul" (thanatoza).
Larvele for fac ravagii. Ele nu numai ca Dintre paianjenii mici merits sa fie amintiti
degradeaza produsele alimentare, dar ataca i paianjenii-ratacitori, Epiblemum scenicum, de 4
mobilele, picturile, colectiile de insecte, ier- 6 mm lungime, care pandesc prada i ii sar in
barele i chiar cartile. spate. Ei construiesc mici aerostate sub forma
Balegarul de cal este de asemenea adapostul unor fire, numite funigei, i se deplaseaza cu
unor pitici ai insectelor. Este vorba de Ptilium, o ajutorul lor, folosind curentii ascendenti de aer.
gaza cu putin mai mare decat parameciul. Aces- Cea mai mica broasca din lume, Phyllobates
te insecte pot fi prinse cu gurinta daca se tine, limbatus, descoperita in 1910 in Cuba, atinge
deasupra unei balegi o foaie de hartie uda de cel mult 1,5 cm lungime.
care gazele, ridicandu-se in zbor, se lipesc Soparlele au i ele un pitic": Lepasoma,
indata. descoperita in America Centrals. Dimensiunile
maxime: 4 5 cm lungime i doar 3 4 g greu-
tate.,,
Alti pitici" demni de a fi cunoscuti In sfarit, cel mai mic arpe din lume este
Tliph lops, care atinge 20 30 mm lungime i 8
Fiecare class de animale ii are uriaii i mm grosime. Se gasete in numar mai mare in
piticii sdi. Unii pitici ii au celebritatea bine Transcaucazia i in partea de sud a Asiei Cen-
stability i for le-am rezervat capitole separate. trale; el ii face adapostul in stratele superioare

97

www.dacoromanica.ro
ale solului, se ascunde pe sub pietre si se depozite fosile. Caracteristic pentru alge este
hraneste cu furnici $i alte-insecte mici. proprietatea for de a folosi energia solara ca
sursa de energie, realizand, cu ajutorul unor
mici dinamuri solare (cloroplaste), complicatele
Fiintele invizibile stapfinesc parnantul procese ale fotosintezei.
Un alt grip important de microorganisme it
Mutt mai cuprinzatoare decat lumea constituie cel al bacteriilor, inzestrate cu o
fiintelor vizibile este lumea fiintelor nezarite, a structure celulara simple, care constituie cea
acelor fapturi pe care le putem observa doar cu mai importanta grupare a fiintelor invizibile.
ajutorul microscopului obisnuit (ce mareste de Unele participa activ la marile cicluri ale
1.500 2.000 de ori) sau at microscopului elec- materiei din nature (ciclul carbonului, oxigenu-
tronic, care poate mari pans la 1.500.000 de ori. lui, azotului, sulfului si fosforului), altele pro-
Ele misuna in junil nostru si se gasesc in aer, duc spontan sau dirijat enzime, vitamine i
in ape, in sot, cu zecile de mii i chiar cu mi- antibiotice, foarte multe reprezentand agenti
lioanele, in fiecare centimetru cub. Nu exists patogeni ai bolitor infectioase ale omului si ani-
colturi ale Pamantului din care sa lipseasca. $i malelor (febra tifoida, dizenterie, holera, dif-
not le purtam cu sutele de mii pe piele sau terie, infectii stafilococice, streptococice, pneu-
inauntrul coipului. mococice, antraxul, meningita etc.).
Li s-a dat numele de microorganisme. Unele Aceeasi larga raspandire o au si ciupercile
din ele, numite microbi, se masoara cu microscopice. Aici sunt incadrate microorganis-
micronul, care reprezinta a mia parte dintr-un mele ce produc mucegaiuri, drojdiile (levurile)
milimetru. Cele mai multe au marimi pans la folosite in industria alimentary la fabricarea
100 de microni. Exista insa unele fiinte si mai berii, vinului, otetului, painii etc., sau in indus-
marunte inframicrobii sau virusii pentru tria chimico-farmaceutica, pentru marea for
care chiar si micronul este o unitate de masura capacitate de a sintetiza vitamine, ca ai
prea mare; de aceea, micronul a trebuit sa fie ascomicetele, din randul carora fac parte speci-
impartit la randul sau in alte 1.000 de parti, mi- ile de Penicillium, importanta sursa de antibio-
limicroni, fiecare milimicron reprezentand deci tice.
a milioana parte dintr-un milimetru. Din aceeasi imparatie a fiintelor invizibile
Intreaga lume stiintifica este astazi de acord fac parte si cele aproape 20.000 de specii de
sa include in microcosmosul viu patru categorii protozoare, cele mai man dintre microorga-
de fiinte microscopice: alge unicelulare, bac- nisme, usor de deosebit de alge si de bacterii
terii, ciuperci microscopice, protozoare i patru prin faptul ca celula for are un nucleu delimitat
categorii de fiinte ultramicroscopice: rickettsi- de protoplasma. Raspandite pretutindeni, in
ile, bacteriofagii, virusurile i ultravirusurile. organismele animate si vegetate, in sot si mai
Ultimele trei grupe sunt reunite de o parte din ales in ape, unde formeaza baza zooplanctonu-
cercetatori sub numele de virusuri. lui, ele au fost reunite in patru mart grupe. Din
Sa ne oprim cateva momente asupra fiecarei grupul Rhizopodela, care emit prelungiri proto-
mart grupe. plasmatice ca niste picioruse, fac parte amibele,
Alge/e unicehdare sunt raspandite atat in mart consumatoare de bacterii si resturi vege-
sot, cat mai ales in apele dulci si in cele sarate, tate. Ele prind prada cu ajutorul pseudopodelor
unde alcatuiesc o vasty asociatie fitoplanc- i o incorporeaza in masa celulei. Flagelatele se
tonul necesara existentei celorlalte vietuitoare deplaseaza cu ajutorul unui firisor in forma de
din mediul acvatic si intr-un viitor apropiat bici, numit flagel. Printre acestea sunt tri-
$i omului. Fiind cele mai simple plante, ele sunt panosomele, al caror flagel este unit pe toata
i cele mai vechi, prezenta unora (diatomee, intinderea capului de o pelicula ondulata ca o
cocolitoforide, de pilda) find semnalata in pelerina (una din ele da boala somnului), Giar-

98
www.dacoromanica.ro
dia, ca un minuscul cap de bufnita, si Tri- glucidele specifice, dand nastere corpusculului
chomonas, asemanator unui morcov ascutit la elementar virotic, cu toate insusirile lui. Fiind
un capat si cu trei flageli la capatul rotunjit, lipsite de metabolism, virusurile sunt paraziti
ambele parazite in intestinele omului. Ciliate le, absoluti ai celulelor organismului-gazda, ale
cea de a treia grupd, ce se caracterizeaza prin caror organite specializate be folosesc.
prezenta unor firisoare (cili) mai mici si mai Intre virusuri si ultravirusuri, diferentele
numerosi decat flagelii, cu ajutorul carora ani- sunt de ordinul marimilor. Se considers ultra-
malul se deplaseaza. Printre ciliate se numara virusuri virusurile care au sub 100 angstromi.
Balantidium coli, ce provoaca o boala asemana- Patologia virala numara boli grave ca: turbarea,
toare dizenteriei. gripa, variola, poliomielita, febra aftoasa. Bac-
In sfarsit, sporozoarele, numite asa, teriofagii sunt virusi sau ultravirusi ce
deoarece, in unul din stadiile for de dezvoltare, paraziteaza microorganismele si be distrug,
formeaza spori, reprezinta o grupa foarte intere- jucand un rol important in echilibrul din natura.
santa, care iii petrec viata in doua sau mai multe Reprezentantii lumii invizibile pot fi usor
organisme gazde, la fel ca si unele ciuperci identificati sub lentilele microscopului optic sau
microscopice parazite, cum ar fi rugina-graului. pe ecranele celui electronic datorita marimitor
Din randul for fac parte hematozoarul malariei, si formelor for deosebite.
transmis prin tantarul-anofel, sau piroplasmele Algele microscopice se recunosc usor
numite babesii, in cinstea savantului roman Vic- datorita grauntelui de clorofila oroplastul
tor Babes, care le-a descris intaia coati in 1888. absent in celelalte grupe. Algele albastre se aso-
Trecand la grupa fiintelor ultramicroscopice, ciaza uneori intre ele. Astfel, la Mehsmopedia
cele care fac legatura cu fiintele microscopice, si glauca fiecare celula se leaga de vecinele ei prin
in special cu bacteriile, sunt rickettsiile. Ele au mucusul pe care it secrets, realizand, simetric,
primit numele cercetatorului care le-a studiat la un dreptunghi aproape perfect. Privind aseme-
inceputul secolui trecut si care a murit in lupta nea placi randuite una langa alta, ai impresia ca
cu cele patogene: savantul american Haward to afli in fata unei plase de pescari in care
Taylor Ricketts. Printre rickettsioze (boli pro- fiecare alga inchipuie un ochi de rein sau a
duse de rickettsii) amintim: tifosul exantematic, unei camasi de zale ce a apartinut unui cavaler
tifosul murin, febra butunoasa, febra Q, febra medieval.
purpurie a Muntilor Stancosi, febra fluviala a Bacteriile, mai mici decat algele microsco-
Japoniei etc. La aproape 100 de ani de la pice, se caracterizeaza prin aceea ca n-au un
demonstrarea existentei for de catre D. I. nucleu celular bine definit (delimitat), ca si prin
Ivanovski, virusurile continua sa stameasca varietatea infatisarilor. In general, ele se prezin-
dispute in jurul apartenentei sau neapartenentei ta sub trei forme: rotunda, alungita sau curbata.
for la lumea microorganismelor. Si polemicile Cand bacteriile sunt sferice, se numesc coci,
sunt cu totul indreptatite. In stare libera, deci in de unde denumirea microbilor cunoscuti: strep-
afara unui organism viu, virusurile se prezinta tococi, gonococi, meningococi, pneumococi
sub forma unor cristale de proteins unitati etc. Cand bacteriile au o forma alungita de bas-
structurale, adesea numeroase si geometric dis- tonase, se numesc bacili. Uneori, bastonasele
puse in jurul unei spirale de acid ribonucleic ce (cu diferite grosimi si forme) sunt inconjurate
actioneaza ca o substanta infectata. In clipa, de niste gene subtiri numite cili, care be servesc
insa, cand paraziteaza o celula vie, virionul la miscare ca niste vasle. Cu ajutorul acestor
(virusul infectios) se trezeste la viata. Acidul cili, bacteriile realizeaza o viteza de deplasare
nuclear virotic patrunde in celula, derutand superioara omului, ghepardului sau randunicii,
metabolismul celular in sensul dorit de el; celu- tinand seama de proportiile for minuscule. Ast-
la va produce acid nucleic virotic, care, apoi, va fel, pentru a tine pasul cu o bacterie in depla-
fi imbracat tot de celula cu proteinele, lipidele si sare, un om ar trebui sa alerge cu 72 km/ora,

99

www.dacoromanica.ro
ghepardul cu 190 km/ora si randunica sa zboare cu sute de petale indreptate spre soare. Fiecare
cu cca 400 km ora. petals ", adica fiecare unitate structurala, e con-
Forme le curbate seamana cu o virgula sau stituita numai din proteine, fiecare molecula de
spirals, purtand numele, in primul caz, de vibri- proteins find, la randul ei, compusa din 168 de
oni, i in cel de-al doilea, de spirochete. In ran- molecule de acizi aminati. Scheletul spiralei in
dul for se afla multi agenti patogeni, ca vibrionii jurul careia se desfasoara unitatile este
holerici sau spirochetele sifilisului. reprezentat de acidul ribonucleic al virusului.
$i ciupercile microscopice (mai mari ceva in Unii bacteriofagi seamand perfect cu o nava
dimensiuni decat bacteriile) se recunosc usor cosmica, platforma de coborare, scara,
chiar i cu ochiul liber, in culturile de laborator picioarele de paianjen cu care se deplaseaza pe
sau la fabricile unde sunt produse industriale. suprafata astrelor. Asa dupa cum se stie,
De pilda, mucegaiul alb ne apare ca o catifea microorganismele traiesc deopotriva in sol, in
alba, cu sute de falduri, asezata deasupra apa si in aer, insa raspandirea for nu este unifor-
branzeturilor muraturilor, fonnata din fila-
i ma in cadrul fiecarui mediu. In pamant,
mentele ciupercii (hife), care, laolalta, alcatu- numarul for descreste proportional cu
iesc miceliul. In cazul ascomicetelor, sporii se adancimea. Inca din secolul trecut s-au facut
fonneaza la capatul unor filamente speciale masuratori precise ce au demonstrat acest lucru,
numite conidii, sub forma unor mici globuri sau chiar daca cifrele au variat de la un punct
unor manunchiuri de baloane. Cand sporii sunt geografic la altul, de la un tip de sol la altul. Ast-
mai numerosi, conidiile iau infatisarea unui fel, s-a constatat ca Intr -un gram de pamant de
pamatuf. Deoarece in limba latina penicillium grading traiesc circa 500.000 de bacterii, la
inseamna pensula, pamatuf acestei ciuperci i adancimea de 0,5 1,0 cm. Cu cat ne inde-
s-a spus Penicillium. partam de suprafata, numarul for scade vertigi-
Alteori, sporii se dispun ca o coroand, su- nos. Astfel, la doi metri, s-au mai intalnit doar
gerand forma unei stropitori. Ciuperca respec- 5.000 6.000 de bacterii, la patru metri 30 40,
tive poarta un nume potrivit, Aspergillus (asper- iar intre 6 10 metri apar doar accidental.
go in latina insemnand a stropi"). La actino- Solurile cele mai bogate in bacterii sunt
micete, miceliile se dispun ca niste raze, de humusul din padure i cemoziomul campurilor
unde si numele de ciuperci cu raze" dat acestei de culture (mai ales cu leguminoase); cele mai
clase. In afara caracteristicilor for fundamentale sarace sunt solurile argiloase, saraturoase si
(nucleu bine delimitat de protoplasma), proto stancoase.
zoarele se deosebesc usor prin particularitatile In ape, numarul de germeni este proportional
for lesne de surprins sub lentila microscopului: cu gradul de puritate, considerandu-se apa
pseudopodele amibelor, biciul flagelatelor, pe- nepoluata aceea care are pans la 100 de germeni
risorii specifici cliliatelor, sporii i intermediarii pe milimetru. Apele reziduale, apele menajere
sporozoarelor, uluitoarele schelete geometrice (care au senat in gospodarii si se scurg in
ale radiolarilor etc. canale), apele incarcate cu dejectii de la ferme
In stadiul de cristal, virusurile au cele mai concurs solurile in ce priveste numarul de
originale forme. Virusul herpetic (care produce microorganisme. Cele mai pure ape sunt iezerele
herpesul de pe buze) e format din 162 de unitati de munte reci si adanci, apele termale i lacurile
structurale, din care 12 au forma unor prisme sarate, unde apar doar microorganisme specifice,
pentagonale, iar restul de 150 sunt prisme bine adaptate conditiilor de mediu, ca si celelalte
hexagonale, care ies la suprafata ca niste fiinte macroscopice (vizibile cu ochiul liber) ce
trunchiuri slefuite. traiesc impreund cu ele. Cele mai man variatii se
Virusul mozaicului e si mai complicat. El manifests in mediul aerian. Biologul francez
are 2.130 unitati ce apar infasurate in jurul unei H. Michel a calculat ca, intr-un metru cub de aer
spirale. Schema structurii for sugereaza o floare de pe strazile Parisului, se gasesc 24.000 de

100

www.dacoromanica.ro
bacterii, in timp ce japonezul K. Sibuia a deter- pleteze in economia acestei carti galeria
minat 21.000 in aerul pe care it respird locuitorii antipozilor dimensionali" prin anumite carac-
orasului Tokyo. tere morfologice sau fiziologice care le scoteau
La orate, printre mediile cele mai poluate cu din serie si le diferentiau de imaginea clasica
microorganisme se numara aerul din mijloacele oferita de tratate. Le-am prezentat in paginile
de transport in comun (2 milioane de germeni anterioare.
pe metru cub), dintr-o sala de dans (1.700.000) Acum ma voi opri asupra acelor specii ce ne
i o curte scolara neasfaltata, in timpul unei fac sa sovaim la prima vedere, daca trebuie sa le
recreatii zgomotoase (1.500.000). incadram in regnul animal sau vegetal, trecand
Acum o jumatate de veac, savantii din mai apoi la fosile-vii si la relicve adevarate
multe tan au constatat ca in satele montane si- strabunice" ale faunei si florei, care ne atrag
tuate langa padurile de conifere sau foioase sunt atentia asupra puterii conservatoare a vietii in
circa 100 de on mai putine microorganisme anumite conditii. Dintre plantele stranii am ales
decat in satele de ses fara vegetatie. Faptul a tre- pe acelea al caror mod de hranire nu caracte-
cut nebagat in seams si a fost atribuit de unii rizeaza imparatia verde" a Terrei, ce dau
altitudinii, iar de altii ozonului, un gaz bacteri- dovezi de o sensibilitate deosebita fats de unele
cid ce formeaza in regiunile de munte furtuni forte" naturale mai putin studiate in raport cu
insotite de putemici descarcari electrice. Se stie vegetatia (magnetismul terestru, mareele,
ca fulgerele si trasnetele transfonna oxigenul exploziile supemovelor, electricitate etc.) sau
atmosferic (0,) in ozon (03). prezinta unele particularitati surprinzatoare
Acum aproape saptezeci de ani, savantul rus (nasc pui vii, emit lumina sau... and fara a fi pre-
Tokin a dezlegat acest mister, descoperind facute in scrum). Dintre animalele ciudate,
fitoncidele, substante volatile emise de plante, preferintele noastre s-au Indreptat spre acele
cu proprietati bacteriostatice si bactericide grupe, familii sau specii care, la un examen
(opresc dezvoltarea bacteriilor sau le ucid). Asa sumar, ne pacalesc, datorita unor caractere
se face ca in zonele putemic impadurite, in derutante, indemnandu-ne sa le socotim ceea ce
fanete bogate si in crangurile inconjurate mai nu sunt in realitate.
ales de mesteceni, aerul este deosebit de curat. Invitatia la perspicacitate se asociaza, in
continuare, cu apelul de a ne intinde antenele
observatiei spre unele animale originale si cu un
B. GALERIA UIOR FLUTE CURIOASE indemn de a descoperi in fabuloasa mitologie
zoologica acel graunte de adevar care astazi, in
0 scurta specificatie conditiile unei stiinte atotlamuritoare, a generat
explicatia clard si, uneori, dezannant de simpla
Mi-a fost destul de greu sa aleg, dintre miile a unor fenomene productive pentru imaginatia
de fiinte ciudate din regnul animal si vegetal, pe stramosilor nostri si nelinistitoare pentru senti-
acelea menite sa exemplifice cat mai plastic mental for de securitate.
ideea de diversitate a lumii vii.
Unele erau banalizate prin locul ferm pe
care 1-au cucerit, cu decenii in urma, in ma- La cumpana dintre regnuri
nualele scolare. Altele devenisera vedete"
nelipsite din lucrari romanesti i strain inchi- Cand intre lumea animalelor $i cea a
nate curiozitatilor. plantelor exists atatea asemanari in ce priveste
Despre exceptii am scris si in cateva carti ale componentii chimici, structura si functiunile,
mele bogate in portrete" botanice i zoologice. prin ce le putem diferentia categoric? Raspunsul
In cele din urma, alegerea mea s-a oprit la ferm la o asemenea problema este greu de dat.
acele animale ti plante care veneau sa corn- S-a convenit ca modul de nutritie constituie un

101

www.dacoromanica.ro
criteriu principal de deosebire dintre cele cloud Marea ciudatenie a acestei plante o constitu-
regnuri. ie modul ei de hranire, cand animal, cand vege-
Plante le au o nutritie anorganica, in timp ce tal.
animalele se hranesc cu substante organice pe Asezand o Euglena la Intuneric ti adaugand
care le procura fie de la plante (ierbivorele), fie in mediul ei de viata substante organice, ea iii
de la alte animale (carnivorele). pierde culoarea verde, devine aproape stravezie
Desigur, ca sunt exceptii si de o parte, $i de ti incepe sa se hraneasca precum un animal.
alta. Animalele folosesc gi substante anorga- Adusa din nou la lumina, iii recastiga grauntii
nice, cum ar fi sarea sau apa, dar acestea nu de clorofila ti revine la modul vegetal de
hranire.
formeaza partea principals a alimentatiei.
In ce regn putem incadra aceasta fiinta ui-
Exists si unele grupuri de plante care se hra-
mitoare? Daca pentru stabilirea filiatiei ei va
nesc, ca ti animalele, exclusiv sau partial, cu
trebui sa-i urmarim rudele apropiate, ne vom
substante organice, cum ar fi plantele saprofite, Incurca si mai rau. Unele neamuri se hranesc cu
parazite 1i cele carnivore, insa tipice pentru substante minerale ti nu-si schimba niciodata
lumea vegetala raman plantele verzi, cu hranire culoarea verde; altele, dimpotriva, lipsite de
autotrofa. clorofila, se hranesc saprofit, ca orice animal.
Pentru realizarea unui astfel de tip de Intre sutele de mii de fiinte microscopice ce
nutritie, plantele au absoluta nevoie de clorofila. populeaza apele, multe dintr-un regn, si din altul
Putem afirma asadar ca prezenta clorofilei ti prezinta asemanari si grade de trecere spre
fotosinteza deosebesc in principiu regnul vege- Euglena. Ea face parte dintre acele numeroase
tal de cel animal. vietuitoare in care se sterg parca deosebirile din-
Cat priveste plantele ti animalele pluricelu- tre animale si plante si care constituie un fel de
lare, criteriul este foarte sigur si nu di loc la nici punte directs Intre unele si altele.
un dubiu. Pe treapta cea mai de jos a celor cloud
regnuri, reprezentata de fiintele unicelulare,
diferentele Incep sa se stearga, iar hotarul, Animale-plante
asezat cu atata migala de sistematicieni, devine
nesigur. Daca unui botanist din epoca inceputului
Undeva ti prin ceva, aceste cloud lumi, nas- acestei stiinte i s-ar fi pus intrebarea prin ce se
cute impreuna ti desfacute apoi ca doua brace in deosebeste o planta de un animal, ar fi raspuns,
directii deosebite, trebuie sa se atinga ti sa se cu un aer sigur si doctoral: Animal mobilum
intrepatrunda.
est, planta immobila", adica animalul se misca,
planta sta neclintita.
Acest undeva" este o planta microscopica,
Aceasta axioms a inceput sa se clatine cand
Euglena, pe care cei mai subtili biologi evita s-o
oamenii de stiinta, patrunzand in lumea subma-
aseze in chip hotarat printre plante sau animale.
rind, au fost pusi in fata unor fiinte care pareau
Prea marunta pentru a fi vazuta cu ochiul animale, dar traiau fixate.
liber, Euglena prezinta la microscop forma unui Minunatii corali semanau cu niste pomisori
fus turtit, purtand in varf un bici (flagel), cu care pietrosi cu ramuri de flori. Buretii codati
bate cu putere apa pentru a inainta mai rapid. aduceau cu niste imense ciuperci acvatice. Alte
Corpul ei unicelular contine granule verzi de fiinte aminteau dediteii din grading, cu variate
clorofila, ceea ce ne-o arata capabila sa corole stralucitoare. Unele pareau niste crini,
indeplineasca functia complexa a fotosintezei. Inzestrati cu tulpinita fragila 5i cu un sac ca o
Datorita miscarilor ei independente si cupd liliala. Cateodata se scoteau la suprafata
vioaie, ajutata de micul organ de locomotie, ea tubulete, din care se desfaceau frunze in evan-
ne sugereaza mai mutt lumea animals. tai, intocmai ca la ferigi on la papirus li chiar

102
www.dacoromanica.ro
animale cu ciudate forme de castraveti, numite lastic al deosebirii dintre cele doua regnuri a tre-
holoturii. buit sa fie abandonat.
Intr -o privire de ansamblu, fundul marii
parea primului cercetator o gradina terestra de
basm, unde aerul era inlocuit cu apa, iar Plante-animale
insectele si pasarile prin pesti.
Desi aceste fiinte vanau alte fiinte 5i aveau o Am amintit de unele animale foarte apropi-
structure deosebita, mai apropiata de a ani- ate ca infatisare generala de plante. Dar si unele
malelor, principiul a ramas victorios; fiinta nu plante prezinta asemandri izbitoare cu animalele
se misca, are infatiprea florala, deci e plants. sau cu anumite parti ale animalelor.
Andrea Cesalpino, in lucrarea sa De plantis" In padurile tropicale, cu greu deosebim un
(1583), asaza coralii in grupul plantelor fara sarpe de o liana. Unele cactee (Echinocactus.)
seminte, alaturi de alge, ciuperci, ferigi, muschi din pustiurile mexicane pot fi confundate cu
si equisetacee. niste arici de nisip, in pozitie de aparare.
Cel mai mare botanist al secolului al XVII- Tulpina equisetaceelor seamana cu o coada de
lea, John Ray, in principala sa lucrare Historia cal. Luxurianta lume a orhidaceelor ofera
plantarum, incercand sa sistematizeze lumea remarcabile corespondente, in ce priveste forma
plantelor, o imparte in cloud grupe mari: plante florilor, cu lumea insectelor, mai cu seams cu
perfecte 5i imperfecte. In ultima grupd include albinele si fluturii.
polipii si spongierii. Actiniile 5i holoturiile erau Rizomii unor plante pot fi luati drept serpi,
introduse cu multe rezerve de zoologi, cum ar fi viermi, cuiburi de pasari sau chiar corali. Florile
Konrad von Gesner (Historia animalium"), de verigei (Orobanche vulgaris) seamana cu o
in regnul animal, dar izolate intr-un grup spe- gura de lup, iar cele de Anthirrhinum majus cu
cial, al zoofitelor, fiinte intermediare Intre un cap de leu.
plante li animale. Desigur ca aceste analogii, formale si acci-
Chiar 5i Linne socotea zoofitele drept plante dentale, au atatat puternic fantezia omului din
care au flori animale vii". In editia a XII-a a popor si au impresionat profund chiar pe primii
vestitei sale lucrari Systema naturae", savan- reprezentanti ai stiintelor naturii. In Antichitate,
tul suedez afirma Ca trunchiul coloniei de corali ca si in Evul Mediu, lipsa mijloacelor de cer-
este o plants adevarata care da la extremitati cetare li putinatatea cunostintelor de morfologie
flori cu caracter animal. au dat loc unor explicatii care de care mai
Desigur ca si denumirea acestor fiinte nastrusnice, in ce priveste modul cum iau
curioase, ce contraziceau formal ideea despre nastere animalele.
animale, a fost imprumutata de la plante: crin- Astfel, marele invatat al antichitatii eline,
de-mare, anemone -de -mare, castravete-de-mare Aristotel, ale carui conceptii erau ridicate la
etc. rangul de dogme in epoca feudala, socotea ca
Zoofitele si-au gasit cu precizie locul in reg- ratustele-de-mare", un neam de racusori, iau
nul animal in prima decade a secolului al XIX- nastere din ghindele cazute din stejarii ce cresc
lea, incepand cu clasificarile marelui naturalist pe tarmurile marii si ca ratele si gastele noastre
francez J. B. Lamarck. Microscoapele mai per- domestice provin din ratele-de-mare care au
fectionate 5i cunostintele mai ample si mai pre- parasit apa.
cise au permis limpezirea acestei confuzii ce a Moda unor explicatii fanteziste, nascute din
agitat lumea savantilor din secolele XV insuficienta cunoastere a organelor si sistemului
XVIII. de reproducere in lumea vie, a bantuit cu furie
Cand s-a descoperit ca li plantele au sensi- in tot cuprinsul Evului Mediu. Au aparut ca prin
bilitate i miscare, deci ca aceste proprietati nu minune copaci miraculosi ce dau nastere la
sunt un apanaj al regnului animal, criteriul sco- miei, la salbaticiuni si felurite pasari. In cartile

103

www.dacoromanica.ro
unor teologi naturaliti ca Thomas de Cantim- pogon (barba-caprei); cu delfinul: Delphinium
pre, Michael Scott, Albert de Bollstadt, Vin- (nemtiori); cu oarecele: Myosotis (nu-ma-
cent de Beauvais, Basiliscus si chiar ale unor uita), Myosurus (codituca); cu ariciul:
naturaliti laici ca Van Helmont on Aldrovan- Echinocactus; cu broasca: Ranunculus
di, care reiau opera lui Aristotel, imbogatind-o (piciorul-cocoului); cu arpele de padure:
cu poveti antice in Physiologus" i cu propri- Ophioglossum (fericalerpeascd); cu vipera:
ile for observatii, se vorbete cu seriozitate Echium (ochiullarpelui); cu insectele: Ophrys
despre asemenea geneze uluitoare, se intocmesc muscifera, 0. apifera, 0. aranifera (albina); cu
plane amanuntite reprezentand diferite faze ale coralii: Corallorhiza (bunghiori) etc.
procesului naterii unor animale din plante i se Poate ca nu exists popor in lume care sa-i fi
dau chiar retete pentru obtinerea lor. pus mai activ la contributie spiritul de obser-
()data cu dezvoltarea zoologiei i botanicii vatie i fantezia cand a fost vorba sa denu-
i cu dezvaluirea proceselor intime ale repro- measca plantele ca poporul nostril, in cunoscuta
ducerii, teoria generatiei spontanee" i-a pier- carte a lui Zaharia Pantu, Plante le cunoscute
dut treptat creditul, find definitiv zdrobita de de poporul roman", ca i in voluminosul
stralucitele experiente ale savantului francez Dictionar etnobotanic", elaborat de Al. Borza,
L. Pasteur. peste 200 de nume se refers la animale. Citam
Totui comparatismul anatomic", bazat pe la intamplare: bibilica, oparlita, vulturica,
analogiile fizionomice dintre plante i animale, mielueii, cocoeii, piciorul-cocoului, unghia-
s-a mentinut Inca multa vreme. Botanistul Ita- gaii, motul-curcanului, albinita, petioara,
lian Gianbattista Porta, in lucrarea sa Phy- maseaua-ciutii, ochiullarpelui, coada-vulpii,
tognomica" (1588), face o clasificare originala ochiul-boului, gura-leului, piciorul-caprei, plis-
a plantelor pe baza de analogii, introducand cul-cucoarei, coada-racului, talpa-gatii etc.
printre alte grupe vegetale i pe acelea asemana-
toare cu diferite animale cum ar fi scorpionul,
musca, arpele etc. Mancatoarele de insecte
Aceasta tendinta a manifestat-o i Carl von
Linne atunci cand, introducand nomenclatura Plante le verzi, dupd cum bine se tie, ii
tiintificd binara, in vederea credrii unui sistem pregatesc singure hrana cu ajutorul fotosintezei.
universal de denumire a plantelor, a atribuit Dioxidul de carbon i energia soled' sunt ele-
multor genuri i specii vegetale numiri zoolo- mente oarecum constante. Compozitia solului,
gice in limba greaca sau latina. Datorita lui i prin caracterul ei divers i variabil, silete plan-
succesorilor care i-au continuat in acelai spirit ta sa treaca la o serie de adaptdri.
opera de inventariere a naturii, nomenclatura Sunt cazuri cand un element de cea mai
botanica este plind de numiri ce sugereaza mare importanta, i anume azotul, lipsete.
analogia dintre plante i animale. Acest fenomen se petrece in medii prea acide
Vom aminti, cu titlu de informare, doar cate- sau foarte sarace in compui azotici, cum ar fi
va din acestea. In legatura cu calul: Equisetum tinoavele, turbariile, apele statatoare sau lin
(coada-calului); Hippuris (bradior), Hip - curgatoare.
pophae (catina-albs), Hippocrepis; cu leul: In astfel de medii miund insa animale mici.
Leontopodium, (floare-de-colt, albumita), Turbariile i tinoavele adapostesc numeroase
Leonurus (talpa-gatii), Leontodon (capul- neamuri de musculite i Ifintari, iar baltile sunt
calugarului); cu cainele: Cynoglossum (limba- populate cu milioane de infuzori, ciclopi i
cainelui); cu magarul: Ononis (osul-magarului), dafnii, al caror corp contine din belug sub-
Onobrychis (sparceta), Onopordon (scai- stante azotoase.
magaresc); cu boul: Buphtalmum; cu capra: Atunci, o serie de plante, printr-un uimitor
Aegopodium (piciorul-caprei); cu tapul: Trago- act de adaptare, s-au specializat in prinderea

104

www.dacoromanica.ro
insectelor, sursa sigura $i imbelsugata de azot, impinse de o boare de vant, cad de pe frunza.
capatand astfel unele obiceiuri ce le diferentiaza Planta asteapta o noud prada.
considerabil de restul vegetalelor. Pentru procu- Taina Droserei a fost lamurita de Darwin.
rarea acestui azot organic, necesar completarii Mare le savant englez a dovedit ca lipsa de azot
hranei, aceste plante insectivore si-au modificat a determinat aceasta planta sa devin.a insec-
putin infatisarea, imprumutand unele caractere tivore. Punand pe frunza bucati extrem de mici
de la animale. Singurul organ afectat a fost frun- de carne sau de albus de ou, care contin sub-
za. Ea a trebuit sa devina o capcand ingenioasa, stante azotoase, el a obtinut aceleasi reactii ca
care sa cheme insectele, sa le apuce, sa le imo- mai sus. Inlocuindu-le insa cu un bob de nisip,
bilizeze ai sa le digere la fel ca un stomac ani- cu o picatura de grasime, cu un cristal de zahar
mal, prin secretarea unui fel de suc gastric for- ce nu contin proteine, tentaculele au ramas
mat din acizi ii enzime proteolitice (pepsine). nemiscate.
Pentru a prinde 5i retine insectele, cele peste Una din podoabele locurilor umede din
450 de specii carnivore raspandite pe intreg muntii nostri este si iarba-grasa (Pinguicula),
globul, si mai cu seams in tarile calde, sunt gen reprezentat prin doua specii. Una, mai
inzestrate cu frunze ale caror parti specializate, mare, cu flori albastre (P vulgaris), traieste prin
formand capcane de tipuri si forme diferite, exe- locurile umede in regiunea subalpina; alta, mai
cute o serie de miscari mai lente sau mai repezi, marunta Ai cu flori albe, aburite cu galben (P.
ce pot fi urmarite cu ochiul liber. alpina), urca pe cele mai Inalte piscuri, la ada-
Prin tinoavele de munte intalnim o planta postul crapaturilor de stanci. Indiferent de
ging**, cu fadacini firave 1i un manunchi de specie, ele prezinta o rozeta de frunze ovale Ai
flori albe sau roze. Ceea ce atrage la ea sunt arnoase, din mijlocul carora se ridica un lujer
rozetele de frunze, niste talerase rotunde sau Impodobit cu o singura floare pintenatk
lunguiete pe care stralucesc feeric boabe ca de asemanatoare oarecum cu violeta. Frunze le for
roux. Acest amanunt pitoresc li izbitor i-a adus au marginile indoite, formand un mic jgheab, 1i
numirea populard de roua-cerului (Drosera sunt inzestrate cu cloud feluri de peri: unii cu
rotundifolia). picioruse si vezicule, care varsa din 16 celule
Frunza de Drosera e impodobita cu un secretoare mazga lipicioasa, 1i altii fare
manunchi de tentacule senzitive, inegale, mai picioruse, cu 8 celule secretoare, ce elibereaza
lungi pe margini, mai scurte la centru. In varful un suc digestiv abundent, incarcat de acizi
for maciucat, ele sunt inzestrate cu celule ce organici si fermenti. Cand insecta poposeste pe
secrets un lichid lipicios. Printre aceste tenta- frunza, substanta cleioasa o intepeneste, iar
cule glanduligere se ascund perisori glandulari excitatia transmisa marginilor frunzei face ca
de origine epidermica, cu rol sanitar. Ei absorb aceasta sa se indoaie li sa se rasuceasca aseme-
substantele lipicioase" ce se preling pe frunza, nea unei foite de tigara, acoperind prada.
pastrand astfel suprafata limbului curate, pro- infasurarea Ii desfasurarea frunzei se fac atat de
pice pentru respiratie. incet, incat, ca si Darwin, trebuie sa pierdem o
0 insecta atrasa de picaturile stralucitoare zi intreaga pentru a le urrnari.
aterizeaza pe frunza. Atingand tentaculele mar- Ciobanii cunosc ii pretuiesc aceasta planta
ginale, acestea se indoaie Ai o acoperd imobi- pe care o folosesc, datorita fermentilor ei, la
lizand-o. Excitatia fizied este transmisa si la ten- inchegarea laptelui.
taculele centrale, care, impreuna cu celelalte, Ape le Deltei sau ale Iacului Snagov ascund
incep sa secrete cu putere sucurile digestive. In o delicate planta camivora, Aldrovanda vesicu-
1 2 zile, insecta este complet digerafd. Nemai- losa.
existand substante organice, deci inlaturandu-se Ea are infatisarea unei mici tufe plutitoare,
excitatia chimica, tentaculele revin la pozitia cu numeroase frunzulite subtiri ce ies mai multe
initial's, iar resturile chitinoase ale insectei, din acelasi nod, ca razele unei stele. Din loc in

105

www.dacoromanica.ro
loc, intalnim i frunze modificate, cu doua cans? Cercetarea amanuntita ne va confirma
lamine rotunjoare ca cloud mici scoarte de carte, acest fapt. La gura cofei se gasete un gulera
deschise in unghi de 90 i unite prin cotorul foarte lunecos, sub care este secretat un suc
nervurii principale. Pe marginea laminei se ga- dulce. Atras de culorile neobipuit de vii i de
sesc 60 80 de ghimpi mititei, iar in mijlocul nectar, mutele se aaza pe gulera. Dar acesta
for o zona acoperita cu numeroase glande diges- find neted, umed i inclinat, provoaca in mai
tive i periwri sensibili. toate cazurile alunecarea insectelor in interior.
Cand un mic animal acvatic atinge perii sen- In partea de jos a cofitei le aqteapta lichidul mis-
sibili, excitatia se transmite la cotor, care face s tuitor, secretat de peretii interiori ai umei.
se inchida brusc cartea" prin alipirea laminelor. Transparent la Inceput, lichidul se coloreaza
Prada prinsa e digerata, iar substantele sunt brusc in galbui i capata o reactie acids in con-
absorbite de glandele digestive. tact cu trupul micului animal. Celulele din fun-
La fel procedeaza i vestita vanatoare de dul cofitei absorb apoi, incetul cu incetul, sub-
mute Dionaea muscipula, oaspetele padurilor stantele digerate.
mlatinoase din America de Nord (statul Caroli- Acelai sistem de frunze it gasim i la
na), impodobita cu flori asemanatoare cu ale Cephalotus follicularis, o planta din locurile
Droserei, dar mai marl. Frunze le ei, aezate tot mlatinoase ale Australiei, inzestrata cu cofite
in rozete, sunt alcatuite din doua parti. Spre roii, mai scunde, dar cu deschiderea mai larga,
baza, sunt ratite ca o lopatica. In continuarea aezate strans una Tanga alta, in chipul cum
acestei parti foliacee, se gasesc doua valve pe fetele de la ;ark care au luat apa de la izvor, ii
margine, cu dinti lungi, iar pe fata interioara cu
aaza donitele alaturat, pans ce se vor intoarce
trei peri rigizi, articulati, sensibili, rasariti prin-
de la o scurta harjoana.
tre numeroase glande digestive.
La alte plante exotice carnivore, cofita este
In clipa cand o insects a coborat pe frunza i
inlocuita prin cornete inalte de 60 80 cm, care
a izbit unul din cei vase periwri, cei doi lobi,
ies direct din pamant. Aceste cornete apartin
actionati parca de un buton, se indoaie cu
iuteala de-a lungul muchiei, petrecandu-i spinii
unei plante din mlatinile Americii de Nord,
unul pe langa altul, aa cum ne incruciarn Sarracenia purpurea. Gura cometului este pa-
degetele pentru a ne uni mai strans palmele. zita de un loc de culoare roie aprinsa, ce ser-
In padurile umede din insulele dintre Ocea- vete drept semafor pentru insecte. Acestea,
nul Indian i Oceanul Pacific (Kalimantan, Java, alunecand de pe lobul asemanator unui tobogan,
Sulawesi, Irian), alaturi de uimitoarele orchi- cad in lichidul mistuitor din adanc i nu se mai
dacee, atentia cercetatorilor e atrasa de planta pot intoarce din cauza oprelitii de peri orientati
cu-ulcele (Nepenthes distilatoria), o epifita ce in jos, ce le stau in cale.
traiete pe scoarta copacilor, unde gasete prea $i mai interesanta este Darlingtonia califor-
putina hrand. Ceea ce impresioneaza la aceasta nica, ruda bund cu Sarracenia, descoperita in
planta sunt frunzele deosebit de curioase, alcatu- 1851 in mlatinile din Sierra Nevada (Califor-
ite din trei parti: o parte lata, continuata cu un nia). Cometele sale, care, de asemenea, ies din
carcel, cu care se prinde de suportii inconjura- parnant, depaesc un metru inaltime i sunt
tori, in varful acestuia atarna o cupa inzestrata cu acoperite de un capacel in forma de coif
un capacel, aidoma unei cofite. impestritat de culori. La intrarea in capcana,
Aceasta cupa, care la unele specii poate atarna restul frunzei, ca o limbs despicata de
atinge o lungime de o jumatate de metru i un arpe. Insectele, atrase de culoarea catii,
diametru de 15 cm, este o capodopera picturala patrund in interiorul cometului, care nu are nici
a naturii, demna de a inspira pe orice maestru nectar, nici baraje de peri. Inapoierea for este
desavarit al smaltuirii oalelor. Cine ii poate ingreuiata de netezimea peretelui i de rasucirea
inchipui ca policromul vas de catifea este o cap- cometului in forma de tirbuwn.

106
www.dacoromanica.ro
Pe apele tuturor baltilor plutesc, in timpul prefac in petale (petaloidia). Plante le imbol-
verii, lujerii cu flori galbene si buzate ale navite au metabolismul modificat: o crestere a
otratelului (Utricularia vulgaris). Tulpina si temperaturii i o scadere a intensitatii fotosin-
frunzele filiforme stau ascunse in apa, find tezei.
impanzite de niste saci (utricule) cu picioruse. In tam noastra, intalnim putini paraziti din
Acesti saculeti, in forma varelor de prins peste, randul plantelor superioare.
nu mai man de 4 5 mm, sunt parti ale frun- Ii recunoastem uson Tulpina for este roscata,
zelor transformate in capcane. Veziculele au in galbena, cafenie..ori violets. Neavand clorofila,
varf o mica deschidere marginita de periori si ei nu au frunze. In locul Tor, au aparut niste sol-
acoperita dinspre interior de un capacel ce ziori sau niste zdrente ce be apara putin trupul.
functioneaza ca o supapa. Micile animale de apa In schimb, doua organe li s-au dezvoltat peste
dulce (dafniile, ciclopii, rotiferele, infuzorii) masura: radacinile $i florile. Este si firesc.
ating perisorii, care transmit excitatia capacelu- Profitorul nu are decat doua preocupari: sa aca-
lui ce se deschide, lasandu-le sa patrunda. Chiar pareze tot mai lacom i sa se inmulteasca cat
daca ar evita acest lucru, ele tot nu reuesc sa mai mult. Radacinile lui nu sunt ca $i cele obi-
scape sacii, pana atunci goi, se destind brusc, nuite. Sunt Inzestrate cu niste organe numite
absorbind apa cu putere. Ieirea e cu neputinta, haustori, care servesc drept spangi i ventuze in
deoarece presiunea din interiorul sacului umplut acelasi timp. Strapung tulpina sau radacina vic-
se echilibreaza cu cea din afara, tinand inchis timei, ajung la vasele plantei si sug cu putere
capacelul. Dupa 1 3 zile, micile animale mor seva pregatita. Florile au darul de a fabrica un
de foame i apoi sunt digerate de substantele numar uria de seminte. Cele mai multe pier.
secretate de periorii glandulari din interiorul Totui, din puzderia Tor, cateva vor avea norocul
varei. sa intalneasca o radacina salvatoare.
Cu ajutorul capcanelor sale, otratelul prinde Cea mai cunoscuta spermatofita parazita de la
pana la o mie de astfel de vietuitoare pe zi. not e tortelul (Cuscuta). Pare un nevinovat fir de
borangic alb, roz sau galben. Dar incetam sa-1
judecam ca atare cand incepe sa se infaoare in
Plante care trAiesc pe spinarea altora jurul plantei-gazde, sugrumand-o aproape si
sugand-o prin mii de ventuze insiruite pe partea
Plante le parazite ii iau substantele necesare de dinauntrul firului. Cand aceasta a crescut, din
existentei for din organisme vii, plante sau ani- loc in loc apar manunchiuri de flori, stranse lao-
male-gazda. Cele mai numeroase specii de lalta in mici bulgarai. Din cutiutele fructelor se
paraziti fac parte dintre bacterii si dintre ciu- raspandesc mii i mii de seminte, din care vor
perci. Bacteriile produc boli numite bacterioze iei tot atatea firioare ce, impletindu-se intre
mai raspandite la om si animale decat la plante. ele, fac o retea deasa. Intrand in campurile de
Bolile produse de ciuperci se numesc micoze i trifoi, lucerna sau in, le inabu.sa aproape cu
sunt mai raspandite la plante. totul.
Prezenta parazitilor criptogamici se face Tot remarcabil prin fanete i tot pagubitor
simtita pe plantele-gazda prin cateva modificari cand patrunde in locurile semanate de om este i
morfologice. Astfel, unele raman pitice, verigelul sau lupoaia (Orobanche). Este o plan-
fenomen cunoscut sub numele de nanism. In t frumoasa, cu tulpina viguroasa, galben-ro-
alte cazuri, organul infectat se marete mult. cata, mai rar violets, purtand un manunchi de
Adesea, coroanele unor copaci se ramified flori mari ca o gura de lup. Aproape ca n-ai zice
abundent, fonnand aa-zisele maturi de vraji- ca este o parazita cand sta cuminte Tanga planta
toare". La unele plante-gazda- apar uneori mon- pe care o despoaie de hrana. Daca sapi in jurul
struozitati florale: organele florale se transfor- ei, vezi ca partea de jos a tulpinii e umflata ca
ma in sepale verzi (virescenta), on staminele se un bulb. Cu el cuprinde radacina gazdei.

107

www.dacoromanica.ro
La poalele copacilor din mijlocul padurii ii recruteaza mai ales din randul mixomicetelor,
face veacul tin alt parazit. Pare coada solzoasa a bacteriilor i ciupercilor invizibile (micro-
unui arpe alburiu, odihnindu-se peste micete) i vizibile (macromicete). Ele absorb
radacinile copacilor. Este muma-padurii substantele organice din mediul inconjurator. In
(Lathraea squamaria), bine cunoscuta de cazul in care acestea sunt dizolvate in apa,
poporul nostru. Din partea de jos a cozii, ascun- absorbtia se face sub forma de solutii. In cazul
sa in pamant, apar numeroase ramificatii inzes- in care ele sunt insolubile in apa, unele sapro-
trate cu ventuze ce patrund in rauletul de seva al fite, cum ar fi mixomicetele, le inglobeaza cu
radacinii. Solziorii grai sunt nite marunte ajutorul pseudopodelor in protoplasma lor, unde
pompe aspiratoare, care inlesnesc urcarea sevei are loc digestia, adica solubilizarea acestor sub-
supte din radacinile gazdei. Parazitul crete stance cu ajutorul enzimelor.
incet, solz cu solz. Abia dupa 10 ani ii da o Din cauza numarului mare de saprofite, mai
ramura, tot solzoasa, in varful careia apare un ales de bacterii i ciuperci din soluri i din ape,
manunchi de flori alburii, foarte vizitate de bon- substantele organice din cadavrele plantelor i
dari. animalelor sunt consumate destul de repede i
In tarile calde, numarul parazitilor este cu reintra in circuitul materiei. Chiar i substante
mult mai mare i formele for devin atat de organice relativ rezistente la actiunea agentilor
curioase i adesea inspaimantatoare incat pro-
chimici, cum sunt celuloza, lignina, rainile,
duc o putemica surpriza calatorilor. Sunt para-
cauciucul de la plante i dintii, oasele, parul,
ziti din familia Balanoforaceelor, cu flori ca
unghiile, copitele i chitina animalelor sunt con-
rite ciuperci uriae sau ca nite corali puternici
sumate de diferite microorganisme.
i ramificati, de culoare galbena sau roie,
Variate procese de fermentatie i putrezire
raspandind un cumplit miros de mortaciune
din natura, ca i numeroase ramuri ale industriei
pentru a atrage insectele; altele, din familia Citi-
naceelor, se strecoara sub scoarta copacului i alimentare (cum ar fi industria produselor de
scot afara doar florile, despre care poti jura ca lapte sau a berii) se bazeaza pe activitatea
sunt florile arborilor-gazda. Fara tulpina, fara microorganismelor saprofite.
codite, aceste flori sunt la inceput nite bumbi Cormofitele saprofite stint destul de putine,
rocati, care, deschizandu-se, lass sa se vada o apartinand aproape in exclusivitate familiei
floare de aceeai culoare, cu patru sau cinci Orchidaceelor. Cele mai multe din ele traiesc in
petale. Cel mai vestit parazit exotic este Raffle- paduri, unde exists un sol bogat in humus i
sia din insula Sumatera, descoperit in 1819 de substante organice i, in acelai timp, foarte
botanistul Arnold, despre care am vorbit cu umed. Printre acestea, amintim in primul rand
cateva capitole in urns. El este unul din uriaii pe burzior (Corrallorhiza innata), a carui
lumii vegetale, iar faptul ca intreaga plants se radacina este asemanatoare unui coral galben i
reduce doar la floare dovedete din plin ca ramificat, din care pornete o delicata tulpina ce
parazitii, scutiti de grija fabricarii mancarii, iii poarta in varf cateva floricele alb-galbui cu
indreapta toata grija catre viitorii urmai. puncte purpurii. Cat privete pe cuibuor (Neo-
ttia nidus avis), iti lass impresia ca to gaseti in
fata unui cuib de pasare, cu fire lungi i incal-
Cele cu posmagii muiati" cite, din mijlocul caruia se inalta o tulpina pu-
ternica i curioasa, cu un manunchi bogat de
Daca plantele parazite traiesc pe socoteala flori galbene, cu buza de jos prelunga i
fiintelor vii, cele saprofite ii procura sub- impartita in doua.
stantele nutritive din cadavrele plantelor i ani- Tot un fel de cuib are i sugatoarea
malelor (sapros insemneaza in grecete putrezi- (Monotropa hypopitis) in pamant. Numai ca
ciune). Saprofitele, extrem de numeroase, se tulpina ei e mai scunda, mai groasa i incovoiata

108

www.dacoromanica.ro
ca o carja din locul unde apar florile, foarte Mu lt mai marunt dar ramificat, cu frunze cat
marunte i deosebite de cele ale orchidaceelor. o unghie, dintate si strabatute de nervuri apasate
si cu un sirag de flori trandafirii, silurul
(Euphrasia) se intalneste pretutindeni unde
Cand bucatariile" sunt prea mici cresc ierburi.
Deosebit de decorativ e clocoticiul (Rhman-
Dupa felul hranirii, mai exists si o alts cate- thus). Creste inaltut si drept. Are in varf cateva
gorie de plante, numite mixotrofe sau semi- flori galbene turtite, arcuite ca o creasta de
parazite. Acestea au clorofila si, aparent, nu se corns si cu un mic cioc. Sub ele se &este o
deosebesc cu nimic de infatisarea generala a punga mare a caliciului care, cand e uscata si
plantelor autotrofe. Dar clorofila for nu reuseste batuta de vant, clocoteste", spune poporul,
sa prepare toate substantele necesare. $i atunci, scotand un fel de fosnet uscat ce se aude de
cu ajutorul haustorilor, ele isi procura o parte departe. Asemanator cu clocoticiul este si varte-
din hrana de la diverse gazde. jul-pamantului (Pedicularis), cu frunze com-
Profesorul Nicolae Salageanu, printr-o puse din aripioare dintate si cu flori rosii, foarte
serie de experience spectaculoase, a aratat ca la raspandit pe pajistile muntilor, iar unele specii,
plantele semiparazite fotosinteza este normala, precum daria, in turbarii. 0 ruda build a lor, insa
dar respiratia for este intensa, astfel incat foto- mai rara, iarba-gatului (Tozzia alpina), usor de
sinteza depaseste respiratia frunzelor numai de recunoscut dupa tulpina fragila ramificata si
aproximativ 3 ori, pe cats vreme la plantele dupa florile cu cinci dinti, adunati in doua buze
autotrofe ea o depaeste de 6 10 ori. De aici putin conturate, poate fi intalnita in locuri
umede din munti.
rezulta deficitul de substante organice, recupe-
Pe coastele stancoase inierbate din regiunea
rat pe socoteala plantei-gazda.
alpina traieste bursuca (Bartsia alpina), cu un
Cel mai cunoscut semiparazit este vascul
caliciu brun-inchis, cu flori mari (1,8 2 cm),
(Viscum), cocotat ca o tufa rotunda si vesnic
de un violet-inchis, stranse in raceme foliare de
verde pe crengile unor arbori din padure (stejar,
4 6 flori buzate, asezate pe un picioru scurt,
plop, paducel) sau copaci din grading (mar, semiparazita pe buruienile inaltimilor.
par).
In jurul felului sau de a se nutri s-au emis
numeroase tcorii, unele, ca aceea a lui R. Har- Plante care emit lumina
ting, sustinand ca intre vasc si planta-gazda ar fi
raporturi de simbioza. Cercetari recente au Patrunzand intr-o noapte de vara in adancul
dovedit Ca vascul nu e un simbiont si ca el is unei paduri, vom zari palpaind niste luminite
atat vara, cat si iama o anumita cantitate de sub- palide, ca de opait, aninate de bustenii putrezi
stante organice de la gazda. sau aprinzandu-se un vapais de raze deasupra
0 familie de plante raspandita in fanete si frunzisului mort.
paduri de deal si de munte numara cei mai multi Aceste luminite misterioase stameau odi-
reprezentanti ai acestui fel de nutritie. E vorba nioara fantezia oamenilor simpli, care be puneau
de Scrophulariaceae. Am putea aminti o in legatura cu unele comori ascunse in paduri.
buruiand de faneata dar si de padure, sor-cu- $i nu rareori, la radacinile copacilor, se intal-
frate (Melampyrum), cu ramuri date in laturi si neau zeci de gropi, rodul stradaniilor zadamice
frunze dintate asezate fata in fata. Florile gal- ale superstitiosilor domici de imbogatire.
bene, ca o casca, stropite cu putin rosu, sunt Focurile de comori" tasnite din copaci nu
asezate deasupra unui guleras (bractee) dintat si sunt altceva decat radiatiile luminoase emanate
de culoare violets. Speciile inrudite au flori si de niste ciuperci, rude cu ghebele sau iasca. Cea
bractee de alte culori. mai cunoscuta, intalnita si in tam noastra, este

109
www.dacoromanica.ro
gheba-de-copac (Armillaria mellea), o mica bila, am percepe uotul lor muzical prin tevile
ciuperca cu palarie la care partea luminescenta de orga ale corpului vegetal. Putini insa tiu ca
o formeaza cordoanele ramificate ale miceliului acest sange" al plantei emite lumina.
(rizomorfele), dezvoltate intre scoarta i lemnul Sa taiem cateva fragmente din frunzele i
copacului putred. La alte ciuperci, care cresc scoarta castanului salbatic (Aesculus hippocas-
mai ales in regiunile calde, lumina poate fi pro- tanum) sau mojdreanului (Fraxinus ornus) i sa
dusa i de palarie. le introducem Intr -un pahar cu apa. Vom vedea
Impresionanta este i lumina ce vine de jos. ca seva plantei, amestecata cu apa, va incepe sa
Para sub vatra de frunze uscate a padurilor de radieze o lumina albastra, care se observa mai
mesteacan on stejar mocnete un foc dulce i bine dacd lasam sa patrunda in lichid un fasci-
statornic. Dand la o parte pojghita frunziplui, cul de raze solare trecut printr-o lentil& de
vom descoperi izvorul acestei lumini in stratul ochelari sau de lupa. Fenomenul nu e inca bine
groscior i presat de sub crusts, impanat cu nite lamurit in tiinta. Se pare ca pigmentii galbeni
pete alb-galbene. Aceste pete fosforescente sunt resin radiatiile ultraviolete din fasciculul lumi-
hifele unei ciuperci putin studiate. Daca vom nos. In seva se gasesc dizolvate minerale
lua cu not o bucata de lemn i o vom pune sub continand calciu, sodiu, fosfor, fluor etc. Sub
un clopot de sticla, peste cateva nopti vom avea actiunea ultravioletelor retinute de pigmentii
o veioza naturals ce va raspandi in obscuritatea galbeni (flavone), se produc tulburari temporare
camerei o lumina potolita i mangaietoare. in echilibrul electrostatic al retelelor lor
Poetii au cantat totdeauna roua; modesta cristaline, in urma carora lumina invizibila de
picatura de apa careia razele solare, strabatand-o, unde scurte se transforma in lumina reflectata,
ii dau sclipiri de diamant. Roua diamantind se vizibila, de raze lungi. Aceasta modificare se
schimba Intr -un smarald tot atat de stralucitor numete fluorescents.
cand se aaza pe frunzulitele unor muchi foarte In lipsa fluorinei, cu care demonstram in
raspanditi, din genul Mnium. Frunzulitele, prin laborator acest interesant fenomen optic, putem
desimea lor, retin numeroase picaturi de roua. folosi in timpul primaverii plantele mai sus
Lumina soarelui trece prin marginile frunzelor, amintite.
sufera o reflexie totals prin picaturi i ies in
exterior, dupd ce a mai trecut o data prin frunze,
Transparentele paravane imbraca muchiul Plante-aragaz
Intr -o poetics diadems.
Vestitul muchi luminos din peterile de la In fanetele umede din partea centrals i
Fichtelgebirge (Bavaria), Schistostega nordica a tarii, crete sporadic o plants ciudata
osmundacea, descoperit in cateva locuri i in careia in anumite conditii putem sa-i dam foc sa
tara noastra (tinovul de la Poiana Stampei, arda, realizand astfel un numar de scamatorie
Muntii Vrancei etc.), e i mai interesant. Pro- demn de cei mai vestiti prestidigitatori. Planta
tonema, firiorul subtire ieit din spor, mai dura- este uor de identificat dupd tulpina sa inalta,
bil ca la alte neamuri de muchi, ii semnaleaza acoperita cu punctioare negre, i dupa spicul cu
prezenta de la distanta. Nu roua creeaza iluzia flori mari, trandafirii, cu vinioare intunecate.
nestematelor, ci propriile ei celule, a caror Asemanarea frunzelor ei cu a frasinului a
membrana, ingropta, ca o lupa, concentreaza indemnat poporul s-o numeasca frasinel (Dic-
lumina cat de slabs i o reflects asupra tamnus albus).
grauntilor de clorofila, care, la randul lor, o ras- Prezenta plantei este tradata de departe de
frang in jur, asemenea sclipirilor unui colier de un miros patrunzator. Strivite intre degete, frun-
smaralde. za sau tulpina frasinelului lass o substanta aro-
Primavara, sevele izbucnesc mai puternic in matics i iritanta, excelent mijloc de aparare
copaci. Daca am avea o ureche extrem de sensi- Impotriva animalelor ierbivore.

110
www.dacoromanica.ro
Daca aerul este uscat si linistit, dace ne Spre deosebire de alte plante care cauta cu
aflam atre amiaza, cand vapaia soarelui par- lacomie razele solare, plantele-meridian, iubi-
joleste, sau dupa o mai indelungata perioada de toare de locuri deschise, ocolesc lumina prea
seceta, putem face o incercare uluitoare. puternica ce le-ar putea vatama. Frunze le celor
Apropiind de tufa de frasinel un chibrit aprins, mai multe plante se asaza orizontal pentru a
vom zari cum dintr-odata in jurul acesteia se primi energia solara. Cele ale plantelor-meridian
tese un nimb palpaitor. Noaptea, am avea ima- iau o pozitie contrail: ele se situeaza intr-un plan
gmea unei torte inconjurate de o flacaruie vertical, primind astfel foarte putine raze directe
stravezie si suave, ca un cearcan in jurul lunii. si mai multe radiatii ale luminii difuze.
Aureola dureaza cateva clipe, timp suficient Cea mai cunoscuta busola-vegetala este un
pentru a aprinde la ea o bucata de hartie sau o neam de laptuca salbatica (Lactuca scariola),
tigara, tinute la indemand. Si apoi, tot asa de foarte comuna pe campuri si marginea dru-
brusc, se stinge fare ca planta sa fi suferit de pe murilor. Creste inaltuta (30 70 cm), purtand
urma cercului de pard ce i-a inlantuit toata fap- numeroase flori ca de papadie, dar de un galben
tura. mai pal. Frunze le ei lacerate prezinta zimti largi
Nu-i nici o scamatorie la mijloc. Ace le si curbati. Dimineata, nu constatam nimic
puncte negre diseminate pe toata tulpina fabrics deosebit la aceste frunze. Ele au o pozitie natu-
un ulei eteric. Cand aerul este foarte uscat si raid. In orele and soarele le izbeste insa direct,
and razele solare and cu putere, volatilizarea prin actiunea auxinelor, iau o pozitie neobisnu-
este mai putemica. Lipsa de vent face ca vapo- ita. Se ridica, dar nu paralel cu tulpina. Daca
rii uleiului, mult mai grei ca aceia de benzins, sa vom urmari cu ajutorul unei busole sensul de
se strange in jurul plantei. Ei iau foc la prima orientare al frunzelor, vom observa ca muchiile
atingere cu o flacara, dar nu vatama tesuturile, for urmeaza perfect linia nord-sud, iar fetele
deoarece uleiul cu care sunt imbibate pantile arata estul si respectiv vestul. Avand muchia in
plantei le izoleaza de nimbul de foc. directia nord-sud, razele solare izbesc frunzele
in dunga si doar lumina difula le atinge fetele.
La rasarit si la amurg, and puterea de incalzire
Busole vegetale a razelor este mai mica, frunzele iau pozitie de
suprafata in raport cu lumina.
Daca am intreba un excursionist cum se ori- Cu toate ca sunt deosebit de precise,
enteaza in lipsa busolei, ne-ar insirui toate plantele-busold au un inconvenient: nu pot fi
mijloacele clasice invatate la geografie, minus folosite and cerul e intunecat si nici in tot tim-
unul mai putin cunoscut orientarea dupa pul zilei.
plantele-meridian. Acest dezavantaj 1 -au inlaturat bacteriile.
Muschiul, despre care se spune ca, iubind Inca din 1975, profesorul Richard Frankel, de
locurile umede i intunericul, se fixeaza tot- la Institutul de tehnologie din Massachusets,
deauna pe fata nordica a trunchiurilor de copaci, S.U.A., descoperise proprietatea unor bacterii
nu-i un semn tocmai sigur. Padurea are curio- de a se orienta fare grey sere nord. In 1978, el a
zitatile si exceptiile ei. Se intalnesc adeseori dezlegat definitiv acest mister. Aceste bacterii
muschi asezati in directia nord-est, nord-vest si erau Inzestrate cu un fel de busold" naturals,
sud-est, asa ca lasandu-ne condusi de indica- formats din 22-25 particule de magnetite.
toarele for capricioase putem devia fard voie Fundatia Nationale pentru Stiinta a S.U.A.,
cativa kilometri. care a finantat cercetarile, a apreciat ca
In schimb, plantele-meridian nu se insala descoperirea ar putea avea rezultate foarte
niciodata. Ace le for magnetice le reprezinta importante sub raport terapeutic. Folosindu-se
laturile frunzei, iar polii de atractie nu sunt modelul bacteriilor de a se orienta, s-ar putea
decat razele de lumina. fixa astfel de particule magnetice pe medica-

111

www.dacoromanica.ro
ment, in scopul dirijarii for precise prin sange Dupa incetarea ploii aceste plante isi reiau
spre o anumita zone a organismului, cu ajutorul infatisarea obisnuita.
unui camp magnetic local.

Plante le lunatice"
Plante-barometru
Influenta Lunii asupra fenomenelor biolo-
In lipsa unui barometru, plantele sunt capa- gice era cunoscuta Inca din Antichitate. Plutarh
bile sa ne serveasca la fel de exact apropierea vorbea despre lumina umeda $i rodnica" a
unei ploi sau furtuni prin unele semne olfactive zeitei Osiris, care reprezinta Luna in mitologia
i vizuale, pe care oamenii legati de nature le egipteana, si sub influenta careia cresteau mai
cunosc foarte bine. repede. Aceleasi insusiri de favorizare a dez-
Astfel, aromele i parfumurile raspandite in voltarii plantelor erau atribuite de vechii greci i
aer sunt cu mult mai puternice, deoarece zeitei Artemis.
uleiurile eterice se evapord mai intens, din Stiinta a dovedit ca vechile credinte despre
cauza caldurii. Dar apasarea aerului incarcat cu influenta Lunii asupra plantelor (ca si a ani-
vapori, din preajma ploii, impiedica miresmele malelor) sunt adevarate in esenta lor. In 1961,
sa se imprastie. savantul englez J. Brown a demonstrat ca
Tufele si plantele zac ca ofilite. Crengutele miscarile plantelor i animalelor pot fi ritmate
atama fare vlaga, iar frunzele se chircesc. Expli- de nadirul si zenitul Lunii. Printre exemplele
catia e simple. In mod normal, planta transpire, cele mai convingatoare se numara si curba bio-
dand afara surplusul de ape. Or, in preajma unei ritmica a respiratiei cartofului, mai scazuta cand
furtuni, atmosfera este suprasaturata de vapori, Luna e la zenit si mai crescuta cand astral noptii
care impiedica plantele sa transpire normal. se afla la nadir.
Atunci o parte din ape ramane in corpul plantei. Desi oamenii de stiinta n-au cazut Intru totul
Frunze le si mladitele ingreuiate de prisosul de de acord asupra felului cum actioneaza Luna
lichid atama fare vlaga, dandu-ne impresia asupra vietii de pe Pamant, se pare ca e vorba de
inselatoare ca sunt ofilite. o impletire a atractiei magnetice cu gradul de
Para lel cu aceste semne, mai pot fi consul- luminozitate al astrului noptii, care se schimba
tate trei plante-barometru foarte comune i in raport cu apropierea Selenei de noi, cu fazele
foarte exacte prin pozitiile caracteristice pe care prin care ea trece. Dupa cum se stie, cel mai
le iau unele organe ale for atunci and se anunta spectaculos fenomen provocat de Lund este
ploaie. mareea, miscare regulate si periodica a apelor
E vorba de macris (Oxalis acetosella), obis- marii, prin care nivelul acestora urea si coboara
nuit in toate padurile de fag si usor de recunos- zilnic, in acelasi loc si in aceleasi ore, miscarile
cut dupe florile sale alb-roze, cu 5 petale i frun- find cunoscute sub numele de flux si reflux.
zele ca de trifoi, de luceafar (Scorzonera rosea), Mareea nu se petrece doar cu apele marilor
un neam de barba-caprei cu un capitul roz, si de si oceanelor, ci si cu lichidele din trunchiul unor
ciurul-zanelor (Carlina acaulis), composee, copaci tropicali, Astfel, un neam de acaju din
rude cu ghimpii, al carei capitul mare, argintiu Guyana, Vallaba, e un copac lunatic", deosebit
i scaios cu diametru de 6 15 cm, se Intinde de sensibil la diversele faze prin care trece
deasupra pamantului din cauza coditei prea Luna. Seva acestui copac sufera un fel de maree
scurte. Macrisul I i inchide corola si frunzele ca care o inalta periodic spre satelitul nostru natu-
trifoiul. Scorzonera iii strange banutul ral. Fenomenul poate fi observat foarte usor
trandafiriu. In sfarit, cuibul-zanelor ii trage dace vom face o sectiune transversals in
repede bacteele spinoase peste miezul format trunchiul copacului. La toti arborii, un inel
din flori tulbuloase, incat is forma unui boboc. inseamna un an de viata. Inelul e alcatuit din

112

www.dacoromanica.ro
doua randuri alternative: unul format din celule trate cu prilejul naterii supernovelor Tycho
largi, parca umflate de seva lemnul de prima- Brahe (1572), Keppler (1604) i Cassiopeea
vara i celule stramte, mai uscate lemnul de (1700).
toamna.
La Vallaba insa aceeai cronologie este mar-
cata de 26 de inele, treisprezece exterioare i Plante electrice
treisprezece interioare unei linii mijlocii de
demarcatie. Cele 26 de urcupri i coborapri In padurile tropicale din Nicaragua crete o
ale inelelor cuprinse in spatiul unui an reprezin- planta denumita Phytologica electrica, ale carei
fa cele 26 fluxuri i refluxuri suferite de seva. proprietati stranii continua sa fie un teren de
Taietorii de lemne din Guyana cunosc din dispute intre oamenii de tiinta. Influenta mag-
practica efectele acestui ciudat fenomen. Daca netics a acestei ciudate plante se exercita de la
arborele este taiat cu cateva nopti inainte de a fi 2,5 m, putand fi uor inregistrata cu un gal-
Luna noua, lemnul sau roiatic, excelent pentru vanometru. Daca e atinsa cu mana, produce
constructii, abia poate fi cioplit din cauza tariei amorteala i furnicaturi. Pasarile i insectele o
sale, concurand in aceste privinte cu celebrul ocolesc. Intensitatea activitatii electrodinamice
okoume, copacul de otel din padurile africane. a plantei nu e constants; in timp ce noaptea e
In aceasta perioada, seva se gasete in reflux. abia perceptibila, o data cu aparitia luminii i
Circulatia ei foarte lenta prin tesuturile trun- curioasa ei proprietate incepe sa creasca,
chiului i ramurilor favorizeaza deshidratarea atingand apogeul in jurul orei 14.
celulelor, care duce la intarirea lemnului. Daca Explicatia acestui fenomen ciudat e de
insa copacul e doborat in timpul Lunii pline, domeniul bioenergeticii.
cand se exercita din plin atractia magnetics a Pomind de la teoria functiei cosmice a
astrului, iar seva urea cu putere in tesuturi, plantei, formulata de A. Timiriazev, Szent
asemenea fluxului, lemnul devine moale i Gyorgyi, in vestita sa lucrare Bioenergetica,
poate fi uor imbucatatit, pierzanduli din cauza socotete ca. procesele intime ale vietii sunt
marii cantitati de apa calitatile obinuite. controlate de energia electronilor ce provin din
H. S. Burr, de la Universitatea Yale (Co- starea de excitare pe care o introduce fotonul in
rmecticut, S.U.A.), a avut ideea sa faca in moleculele de clorofila, energie care ulterior
trunchiul unui artar cloud gauri i sa masoare este redistribuita biosistemelor in proportii mai
diferenta de potential electric intre aceste mici. Ajuni in sistemele vii, electronii sunt
puncte. Efectuand astfel de masuratori timp de transportati intr-un ciclu inchis i necesar ordo-
20 de ani, a constatat a artarul reactioneaza la nat ca sens, de curent electric, foarte slab,
petele solare, la miFarile Lunii i chiar ale unor intretinut de radiatia solard".
planete. Aadar, un foarte slab curent electric exists,
Cercetari recente au pus in evidenta influ- firesc, in orice planta, aflata in plin proces de
enta exploziilor stelare asupra circulatiei sevei metabolism. Cum e cu putinta insa ca Phytolo-
din plante, deci in modificarea ritrnului de dez- gica sa realizeze un potential bioelectric atat de
voltare al plantelor. Astfel, trunchiul sectionat al ridicat, manifestand in acel* timp proprietatile
unui arbore din podiul Pamir, batran de peste magnetice?
800 de ani, confirms inraurirea pe care o De aici incepe domeniul ipotezelor. Se pare
exercita unele fenomene astrofizice indepartate, ca planta reline in cantitati mai man decat alte
ca exploziile stelelor supernove. La aceasta con- specii din solul padurilor litiul i cesiul, ele-
cluzie a ajuns botanistul N. Lovalius din Sankt- mente ce acumuleaza i fixeaza electricitatea
Petersburg, remarcand in distributia anuala a produsa prin activitatea fotonilor. Asemenea
cercurilor trei perioade de incetinire a creterii retinei, n-ar fi exclus ca i cloroplastul, in
trunchiului, ce coincid cu trei explozii inregis- prezenta unui element fotoelectric, sa actioneze

113

www.dacoromanica.ro
ca o fotocelula in care energia luminoasa de Pe tarmurile mlatinoase ale fluviilor din
obicei la plante transformata in energie chimica regiunile tropicale, in apropiere de varsarea for
se preface de data aceasta i in energie elec- in ocean, unde se exercita cu putere fluxul i
trica. Potentialul bioelectric al plantei sporete refluxul, in originala vegetatie de mangrove
progresiv pe masura ce crete intensitatea radi- crete un copac cunoscut sub numele de copa-
atiilor solare, adica spre orele de pram. cul-pe-picioroange (Rhizophora mangle). Din
Se tie ca Intre suprafata exterioara a mem- capul locului, to izbete o particularitate in
branei celulare, cu sarcini pozitive de Na+ i Cl , infatiarea lui. Trunchiul este sprijinit de
i suprafata interioara a aceleiai membrane cu numeroase radacini aeriene groase, asemenea
sarcini negative se gra o diferenta de potential unor picioroange care it tin suspendat deasupra
electric denumit potential de repaos. De aseme- apei i it fixeaza in terenul nestatomic.
nea, se cunoate ca Intre o zone excitata de radi- Trecand intamplator pe sub coroana unei
atiile solare intense i zonele in repaus ale mem- astfel de paduri, ne va intampina o grinding de
branelor celulare apare o alts diferenta de sageti" ce se Infig cu putere in malul din jur.
potential, aa-zisul potential, in actiune. La Phy- Aceste sageti nu sunt altceva decat embrionii,
tologica, acest potential in actiune este cu mult cu o forma curioasa. Sunt nite organe lungi,
mai mare fata de al altor specii vegetale din grele, care, in partea de sus, unde normal e
cauza surexcitarii celulelor fotoelectrice" din despicatura sagetii, poarta un mugura, iar in
frunze. partea de jos, unde se afla varful sagetii, prezin-
Intrucat planta este se pare i un stranga- td un colt ascutit din care vor aparea in cateva
tor de fier, n-ar fi exclus ca microparticulele de ore radacini destul de putemice pentru a fixa
fier, raspandite in tot organismul vegetal, sa fie noua plantula.
supuse activitatii acestor mici fotodinami elec- Ne gasim, aadar, in fata unei plante vivipa-
trici i sa capete proprietati magnetice la fel cu re, ce ii crete in propriul ei trup embrionul,
electromagnetii i un camp magnetic extins pe eliberandu-1 in mediul inconjurator gata incoltit.
o raid de 2 3 m in jurul axului plantei. Acti- Ca sa putem explica aceasta exceptie de la
vitatea for slabete spre sears, cand i activitatea modul obinuit de Inmultire prin seminte, tre-
solard descrete. buie sa ne intoarcem cu gandul la locurile
Desigur, cele expuse mai sus constituie o neprielnice unde intalnim acest copac.
ipoteza care nu inchide calea spre alte explicatii Fluxul i refluxul mature periodic tarmurile
mai complexe i mai subtile poate, pledand pen- uncle traiesc arborii-cu-picioroange.
tru ideea existentei unei not punti dintre lumea Daca planta s-ar Inmulti prin seminte, aces-
vegetala i cea animals. tora le-ar trebui nu 2-3 zile ca sa Incolteasca, ci
cel putin 5-6 zile pentru a -si forma un sistem
radicular capabil sa reziste deplasarilor apei. In
Plante care nasc pui vii acest timp, insa, refluxul ar smulge-o cu uu-
rinta i ar transporta-o Cate largul oceanului,
Ne-am obinuit cu ideea ca viviparitatea unde s-ar pierde.
inmultirea prin pui vii este caracteristica seriei Viviparitatea este, in acest caz, un mijloc de
animale i chiar unul din marile praguri ce scurtare la maximum a perioadei de genninatie.
despart cele cloud regnuri biologice. Gata formats, plantula, cazand pe sol, ii
Dar cum la once regula exists i exceptii, dezvolta cu repeziciune radacinile. Sa nu uitam
viviparitatea se intalnete i in lumea vegetala. ca puiul de Rhizophora are la dispozitie doar
Viviparitatea este o adaptare extrema a cele 12 ore ale perioadei de reflux, cand malul
plantelor, determinate de conditii deosebit de se descopera prin retragerea apelor. Daca urma-
vitrege pentru inmultire, pe care trebuie sa le torul flux 1-ar gasi insuficient de putemic fixat,
infrunte unele specii in mediul for natural. existenta speciei ar putea fi in primejdie.

114

www.dacoromanica.ro
Aceleasi conditii deosebit de vitrege de viata jurul procentului de 21%, iar a dioxidului de
explica $i viviparitatea unei micute graminee carbon sa nu depaseasca limita vitals de 0,4 o.
alpine, firuta-cu-pui-vii (Poa vivipara). Vremea Pentru mentinerea presiunii temperaturii
la munte este adeseori neprielnica poate constante, exists mecanisme reglatoare destul
intarzia deschiderea semintelor, al caror embri- de bine puse la punct, dovada conditiile exce-
on nu are o viata prea lungs. Atunci, planta- lente in care s-au desfasurat zborurile de pand
mama indeplineste pe propriul ei organism ceea acum. Combustibilul clasic este inlocuit cu
ce trebuie sa se intample in sol: incoltirea bateriile solare ce capteaza energia solara si se
semintei. In acest fel, aproape formats, plantuta incarca singure in timpul zborurilor. Problema
reuseste in scurt timp dupd ce cade pe pamant sa apei poate fi solutionata prin realizarea unui cir-
se dezvolte, fard a mai fi vatamata de asprimile cuit al ei in interiorul navei. Apa consumata de
muntelui. cosmonaut se elimind integral. Adunand-o in
rezervoare speciale, ea poate fi folosita din nou,
dupa o prealabila purificare chimica, ce ii reds
Plante-cosmonaut proprietatile initiale.
Cat priveste asigurarea hranei, a sursei de
Astazi, in epoca zborurilor cosmice, cand oxigen si purificarea aerului de dioxid de car-
omul a pus piciorul pe Luna si se pregateste sa bon, solutia cea mai nimerita ar fi folosirea
debarce pe Marte $i, Intr -un viitor mai departat, algelor verzi, care pot rezolva prin fotosinteza
sa exploreze planeta Venus, cea mai grea pro- o circulatie a materiei vii in interiorul navei,
asemanatoare aceleia din natura. Avand la dis-
blems este aceea a asigurarii unui regim normal
pozitie lumina naturals sau artificiala $i dio-
de hrand a cosmonautilor in timpul unui zbor de
xidul de carbon provenit din respiratia cos-
lungs durata. In atari conditii, s-a calculat ca
monautilor, ele vor degaja oxigen, asigurand
unui cosmonaut ii sunt strict necesare zilnic:
astfel purificarea aerului, $i vor sintetiza sub-
640 g substanta uscata perfect asimilabild, stantele organice ce vor constitui hrana echipa-
2.200 g apa si 882 g oxigen. Admitand ca un jului.
grup de case cosmonauti efectueaza un zbor cu Dupa. numeroase cercetari de laborator $i
durata de 5 ani, rezerva totals de hrana, apa $i dupa ce a fost plimbata" in unul din sateliti
oxigen, excluzand rezervoarele $i ambalajele, impreuna cu cainii Belka $i Strelka, s-a ajuns la
atinge in greutate 40 de tone. concluzia ca cea mai potrivita plants in acest
Deocamdata este practic de neconceput scop este alga verde unicelulara Chlorella. Ea
incorporarea unei asemenea magazii" intr-o are nete avantaje fata de celelalte specii vege-
nava cosmica. Rachetele nu se pot dispensa tale: produce o mare cantitate de oxigen, acu-
totusi de ele atat timp cat uriasele statiuni de ali- muleaza substante organice, folosind un volum
mentare montate" in cosmos apartin unui viitor mic de suspensie (deci bazine reduse), are o
indepartat. Iata de ce oamenii de stiinta se sta.- perioada scurta de vegetatie, se inmulteste
duiesc sa imagineze solutii cat mai simple si foarte repede, iar intreaga biomass a algei poate
ingenioase pentru a micsora la maximum ma- fi folosita ca hrand. Valoarea ei nutritiva este
gazia" cu aer, combustibil $i alimente ale unor cea mai ridicata din regnul vegetal. Continutul
nave cosmice ce vor trebui sa calatoreasca in de proteine atinge 50% din greutatea uscata $i
sistemul solar un an sau poate mai mult, asi- cuprinde toti cei 8 aminoacizi esentiali pentru
gurand cosmonautilor conditii cat mai apropiate viata omului, ca $i toate vitaminele.
de cele de pe Terra, adica o presiune atmosferica Verificarea practica a acestor observatii a
de 760 mm, temperatura de 18 20C, lu-and facut-o cercetatorul rus V. E. Danileiko care,
completa, apa si aer respirabil, in care concen- timp de o saptamana, s-a izolat intr-o cabind
tratia oxigenului sa se mentina constants in ermetic inchisa, alimentandu-se cu alge $i

115

www.dacoromanica.ro
respirand in cea mai mare parte oxigenul produs unde se prinde de substratul de piatra, ea pre-
de cultura respective in procesul fotosintezei. zinta cateva ture regulate de spire, ceea ce ne
In tot acest timp, experimentatorul s-a simtit confinna ca avem de-a face cu un melc i nu cu
bine. Experientele au fost reluate i intr-un cen- un vienne.
tre de cercetare din Siberia, unde o fats a trait
30 de zile intr-o cabins ermetica, alimentata cu
aerul, apa i substantele furnizate de Chlorella. Melci care nu sunt scoici
Experientele amintite au indreptatit
folosirea acestui sistem in laboratoarele ruseti Nici un copil nu confunda un melc inchis
care, in anii 1975 i 1976, au lucrat" in cosmos intr-o cochilie mai mult sau mai putin rasucita
timp mai indelungat. cu o scoica, al carei corp este aparat de cloud
Nu tim cum vor evolua in viitor conditiile valve cu forme, ornamente i culori ce variaza
zborului cosmic, insa modesta alga Chlorella s-a de la gen la gen.
dovedit nu numai o hrand ideals, dar i un bun $i totui, intr-un caz, putem fi pacaliti.
material de insamantare a unor astre pustii cu Un opistobranhiat ciudat a fost descoperit in
germenii vietii terestre. Testele efectuate in vara anului 1959 in Marea Japoniei, Tanga labo-
deceniul opt sub conducerea cosmobiologului ratorul marin de la Tamano, primind numele de
american Carl Sagan au confirmat acest lucru. Tamanovalva limax. Acest gasteropod prezenta
Poate ca o alga va fi acea floare a lui Gopo o cochilie alcatuita din doua valve calcaroase,
cu care omuletul sau duce mesajul de pace i legate intre ele printr-o articulatie formats
viata al planetei noastre in Univers. dintr-un ligament dorsal, asemenea scoicilor
lamelibranchiate. Dintre cele doua valve, mici
de numai 7 mm diametru, cam cat ale deli-
C) AIIMALE CARE IU SUIT catelor unghiulite de pe litoralul Marii Negre,
CE PAR A Ft ieea un melcuor lung de 10 mm, verde-inchis
i cu doua tentacule bucale mici ca nite lobi.
Melci care nu sunt viermi Ochii, care se ating, sunt aezati pe o ridicatura
deasupra capului. and este tulburat, la fel cu
Solenogastrele, molute primitive, apartin semenii ce se retrag in cochilie, el se strange
increngaturii Amphineura, care cuprinde melci intre cele cloud valve ce se inchid ermetic.
incapabili de a produce o cochilie adevarata. Ele
sunt animale mici, cilindrice, cu aspect de
vierme, traind in apele linitite ale regiunilor Melci care nu sunt fluturi
abisale. Specia Pachimenia abissorum, de
pilda, a fost scoasa de la 4.000 m adancime. Cei care se plimba pe Marea Mediterana au
Unele se hranesc cu malul de pe fund, altele cu prilejul sa observe deasupra apelor nite fiinte
celenterate sau cu animale aflate pe coloniile de ca nite fluturai, ce bat zglobiu valurile cu ari-
celenterate, in fine, unele specii din genul Ane- pioarele. Pescarii i localnicii au botezat aceste
menia sunt parazite pe actinii. Dar melcul care ciudate fiinte farfalle di mare (fluturi-de-mare),
ne acorda cea mai mare ansa" de a-1 confunda nume poetic dar inexact, deoarece este vorba de
cu un vierme este melcul-vierme (Vermetus), pteropode, melci-vaslai, din ordinul Opisto-
comun in Marea Mediterana. Tubuletele sale branchia, admirabil adaptati la viata de inotator.
acopera substratul stancos la fel ca tuburile unor Cu ajutorul unor apendice laterale in forma de
viermi policheti. Numai dace ii studiem cu aripioare, execute miKari gratioase, amintind
atentie, vom corecta confuzia. In partea centrals perfect delicata vaslire aeriana a fluturilor.
i superioard, cochilia for seamana, ce e drept,
perfect cu un tub de polichet, dar la bald, acolo

116

www.dacoromanica.ro
Racusori care nu sunt ratuste de altfel, foarte toxica (contine doua substante
otravitoare: tetrodontoxind i sferoidinci).
Ciripedele sunt niste racusori de mare Umflarea animalului se datoreste unui diverti-
stravechi, care iii trag numele de la prelungirile cul ca un sac, cu peretii subtiri, care, pomind
picioarelor in forma de ciri. Acoperite de o cara- din gura, adera la peritonei, dupd ce inconjoara
pace formats din mai multe piaci calcaroase, ele toata masa viscerala. Prin dilatarea peretilor
stau fixate pe un suport (stanca, scoici, carapace corpului, acest sac se umple cu aer sau apa,
de crabi, pontoane, fundul corabiilor) printr-un provocand erectia spinilor. In dreptul faringelui,
peduncul. Dintre ciripezii fara piciorus, cunos- el are un sfincter muscular, pe care pestele it
cute sunt bubulitele-de-mare (Balanus). inchide si it deschide dupd voie. Dupa trecerea
Casutele lor, asezate una langa alta, par niste primejdiei, animalul elimina brusc aerul si apa
faguri calcarosi. Dintre ciripezii pedunculati, prin gura, prin opercule $i prin anus, se intoarce
asa-zisele ratuste-de-mare sau scoici-ratuste la pozitia normala ariciul a devenit peste ca
(Anatife), care stau de obicei fixate pe lemne multi altii.
carate de ape, sunt celebre, deoarece au inspirat,
datorita ciudatei lor forme, una din cele mai ves-
tite si amuzante superstitii din Evul Mediu, Pestele care nu e broasca
legata de conceptia, de larga circulatie pe atunci,
a generatiei spontanee. In apele Marii Caraibilor traieste un peste
ciudat, numit pe drept cuvant pestele-broasca
(Ogocephalus vespertilio). Nu e impunator.
Pesti care nu sunt arici Aduce cu un mormoloc mai mare, terminat cu o
coada subtire. Solzii sai sunt prefacuti in niste
N-ar parea cel putin ciudata imaginea unui butoni ascutiti, care it acopera aproape peste tot,
ghem de spini, amintind perfect de un arici, care astfel ca nu poate fi apucat de rapitorii mai mari,
pluteste pe suprafata marii? Arici-de-mare din cauza intepaturilor. In regiunea medians,
(Echinoidea) exists, ce e drept, numai ca ei tra- mai latitd, sunt situate cloud organe originale ce
iesc numai pe fundul marii (in mal sau in peretii ii favorizeaza o locomotie cu totul deosebita de
stancilor), unde, de altfel, vaneaza. a pestilor comuni. Ele reprezintA aripioarele
Ariciul care pluteste ca un balon pe valuri nu pectorale modificate. Acestea, alcatuite din
are nimic din infAtisarea si comportamentul cloud oase pterigofore (cleithrum si postclei-
echinodermelor marine. E vorba de un peste thrum), sunt sustinute de doua pliuri ale corpu-
bine cunoscut de oamenii de stiinta, de pescar lui, devenind un fel de suport, continuat apoi cu
si chiar de oamenii din jurul apelor tropicale ale radiile inotatoarelor. Cand sta pe fundul apelor,
Oceanului Atlantic, si adesea intalnit in muzee cu ajutorul acestor doua membre pestele se
sau baruri in chip de curiozitate. Pestele-arici tidied cu usurinta, capatand o pozitie de
(Diodon hystrix), daca e prins si lasat la aer, se broasca, si se poate deplasa cu salturi de batra-
umfla, si in aceastd stare poate fi uscat, apoi cian. E un sistem nou de locomotie, adaptat
vandut. zonei bentonice, unde este mai usor sa prinzi o
Pestele nu are solzi. In locul lor, apar niste prada sarind pe ea. Toti cei care 1-au urmarit
evaginatii in forma de spini ascutiti, fiecare vanand au ramas surprinsi de analogiile sale cu
avand un muschi propriu ce it contracts si it broasca. Sprijinit pe aripioare, el pandeste in
ridica perpendicular pe suprafata. Cand pestele cea mai perfecta liniste prada, formats de obicei
este in pericol si se gaseste la suprafata apei, el din viermi $i crustacei, sarind asupra ei cu un
inghite apa, se umfla, se intoarce cu burta in sus, salt extrem de rapid si exact, in care coada joaca
iar spinii devin erectili. Gura altor pesti nu poate rol de propulsor".
prinde acest bulgare spinos, a carui intepatura e,

117

www.dacoromanica.ro
Peti care nu sunt pasari Astfel Cypsilurus are doua planuri de plutire
(biplan), ceea ce ii ingaduie o traiectorie de zbor
Cand spunem pasari, ne gandim la nite ani- foarte lunga (400 500 m) i schimbari
male care zboara i-i fac cuiburi. Aceste frecvente de directie in aer. Acestea le rea-
atribute prin excelenta pasareti", cand le intal- lizeaza cu ajutorul inotatoarelor ventrale, ce-i
nim la alte grupe de animale, ne trezesc un sen- schimba planul fats de cele pectorale.
timent de surprindere. Petii-zburatori au stramoi din vremuri
Probabil ca de un astfel de sentiment sunt stravechi. Astfel, au fost descoperite fosile de
cuprini calatorii porniti intr-o croaziera de exemplare care au trait in triasic. Dar care sa fie
placere pe Mediterana cand, privind undele ratiunea zborului lor? Probabil ca i in trecut, i
azurii ale marii, asista la o scend uluitoare: ca la astazi exists aceleai cauze. In unanimitate,
o comanda, zeci de submersibile marine sparg savantii considers ca zborul este o adaptare spe-
oglinda apei cu un salt energic i apoi, incordan- cials pentru a scapa de unii peti rapitori cum ar
du-i aripioarele, planeaza zeci i uneori sute de fi bonita, dorada, tonul, care sunt foarte voraci.
metri deasupra undelor. Ieirea i apoi scufundarea la zeci i sute de
Misterul va fi repede dezlegat daca una din metri distanta ascunde petele de ochiul du-
aceste fiinte acvatice zburatoare va ateriza din manului, mai ales ea in apa vizibilitatea este
greeala pe puntea vasului. Acest planor destul de redusa. Aadar, ieirea din apa este cel
zbamaitor nu-i altceva decat randunica-de-mare mai bun ascunzi pentru petele-zburator. Este
(Exocetes volitans), un pete de 25 50 cm, adevarat ca in aer pot sa apard alti dumani,
inzestrat cu o inotatoare pectorals cu 14 15 pasari ichtifage, care ii pot prinde din zbor (fre-
radii, a carei lungime reprezinta pans la 75% gate, petreli, albatroi). Riscul din aer este insa
din aceea a corpului, oferind o suprafata de 300 cu mult mai mic decat cel din adancul apelor
500 cmp, i cu o inotatoare codala cam de rascolite de petii rapitori, ceea ce explica con-
cloud on mai mica, avand lobul inferior mult servarea timp atat de indelungat al acestui
mai dezvoltat decat cel superior. Aceasta dis- mijloc de aparare.
pozitie anatomica joaca un rol important in Dar petii au imprumutat" de la pasari nu
catigarea vitezei pentru zbor scrie Eugen numai aripile, ci i cuiburile. Prin raurile li-
Pora. Petele se apropie de suprafata i inain- nitite i baltile tarii noastre, ca i in Delta,
teaza cu o viteza mereu crescanda i, cand traiete un petior, pe la not de 5 6 cm, in
ajunge cam la 15 m/sec, corpul iese din apa i partile mai nordice ale Europei de 9 10 cm,
inotatoarea pectoral's, care 'Ana acum era lipita numit ghidrin (Gasterosteus aculeatus), despre
in lungul corpului, se desfaoara intr-un plan de care am scris mai pe larg in cartile mele Arti-
sustinere, iar coada bate cu pada la 70 micari zanii naturii i Animalele vorbesc? Pe cat e de
de ondulatie pe secunda. Corpul find in aer, mic, pe atat este de celebru acest ghidrin,
rezistenta mediului a scazut i viteza lui de deoarece ciudatul sau comportament nuptial, ca
inaintare crete la 20 25 m/sec. Acum ani- i calitatile sale de tats vigilent" au stamit
malul iese complet deasupra apei i numai lobul interesul celor mai vestiti etologi.
inferior al inotatoarei codale bate apa, lasand o Dar nu de acest lucru vom vorbi acum, ci de
dara vizibila." extraordinara lui insuire de a confectiona
Un pete zburator i mai abil decat Exocetes cuiburi, aptitudine pe care am socotit-o
este Cypsilurus, intalnit exclusiv pe tarmurile pasareasca (doar gorilele, dintre mamifere,
Mediteranei. La Cypsilurus nu numai inota- fauresc nite culcuuri asemanatoare unor
toarea pectorals se desface in plan de zbor, ci i cuiburi foarte rudimentare).
cea ventrala, care reprezinta cam 33% din In lunile aprilie-iunie (in functie de latitu-
lungimea corpului i are o suprafata desfacuta dine), masculii capata vemant sarbatoresc de
de peste 200 cmp. nunta. Devin portocalii pe partea ventrala,

118

www.dacoromanica.ro
spinarea se imbraca in zale argintii, iar ochii (Zostera), aproape de suprafata. Desi este
capata o culoare verde. in acest stadiu, ei incep marunt (8 12 cm), infatisarea lui aduce vag cu
sa confectioneze un cuib. Aleg pe fundul apei a unui cal, cu coarna, bot si coada, ce se
un loc mai linistit, saps cu coada o mica adanci- deplaseaza aproape vertical in apa, ceea ce a
tura si aici aduna tot felul de resturi de plante intent credinta celor vechi ca ei sunt calutii
sau de materiale plutitoare, pe care le fixeaza la marini care trag pe fundul oceanelor carul zeu-
inceput cu pietre, pentru a nu fi luate de apa, lui marii, Poseidon.
apoi le impregneaza cu niste secretii mucoase Dincolo de legenda, calutul-de-mare este,
ale pielii, ce apar prin frecarea corpului de aces- fard indoiala, un peste ciudat, nu numai prin
te materiale, sau cu un produs special al rinichiu- infatisare, dar si prin felul cum se inmulteste $i
lui, secretat sub actiunea hormonilor sexuali. prin unele particularitati de comportament.
Secretiile organice ale pestelui ajung in apa Hippocampul nu si-a pastrat aproape nimic
sub forma unor fire foarte subtiri, ce se alaturd din aspectul de peste. Nu mai are solzi. Partile
unele de altele si se intaresc, formand adevarate inferioare ale acestora s-au unit in derma, dand
cabluri plurifile, cu ajutorul carora se fixeaza si nastere unor piaci calcaroase ca o cuirass,
se leaga resturile plantelor de cuib intr-o for- imbracata pe deasupra intr-un epiteliu foarte
matie solid's, ovoids, cu lungime de circa 10 cm subtire. Sub piaci, el are putina came. Din acest
i grosime de circa 5 cm. Prin frecvente miscari motiv nu este cautat ca hrana de nici un preda-
de rasucire, masculul are grija sa pastreze in tor marin.
mijlocul cuibului un spatiu liber in care sa se Corpul is o pozitie verticals, iar capul lui se
adaposteasca femela, cu foarte putin mai mare gaseste in unghi drept fata de axa corpului. E
decat el. lipsit de inotatoarea codard principalul mijloc
In acest cuib se desfasoara actul nuptial, ce de inot al pestilor. Prin compensatie, inotatoarea
are loc dupd un ritual foarte original, si tot aici dorsals, foarte flexibila $i alcatuita din raze fine,
ecloseaza puii, care sunt ingrijiti $i aparati cu o legate printr-o membrand delicate, stravezie $i
abnegatie $1 cu o strapicie rar intalnita, timp de rezistenta, este actionata de o musculature dez-
o lung, de un tats- model, pana cand alevinele voltata. Aceasta imprima aripioarei o miscare
sunt capabile sa se descurce" singure. sinuoasa, de elice, ce ajuta deplasarea inainte a
Gasterosteus nu este un caz unic de peste pestelui. Directia de inot, la dreapta sau la stan-
fauritor de cuiburi. 0 ruda a sa, Pygosteus, iii ga, este asigurata de o mica inotatoare laterals,
face cuiburi agatate de tijele plantelor de balta. situate la locul de inflexiune a capului pe axa
Pe litoralul Marii Nordului $i Mani Baltice, trunchiului. Coada hippocampului, mobile, se
intre ramurile de Fucus alge brune se intal- forte rasuci in jurul ei sau al unor suporturi in
nese adesea cuiburi construite de ghidrinul-de- rorma de tije. In timpul noptii, pestele iii
mare, Spinachia spinachia, cam de doua on mai mleaza coada in jurul unui fir de alga sau de
lung decat ruda sa de balta $i cu 15 spini pe iarba-de-mare si e leganat de valuri.
spate. Comportamentul hippocampilor a intrigat
pe oamenii de tiinta. Acum cativa ani, a putut
fi surprinsa comunicarea sonora a unor caluti-
Un peste care nu e cal de-mare. Banda magnetics n-a inregistrat un
nechezat", ci un sunet delicat ca la clopotei,
Poate unul din cei mai cunoscuti pesti din scos, se pare, printr-o anumita frecare a placilor
Antichitate !Ana in prezent, pomenit in mitolo- calcaroase. Si mai interesanta insa este
gia greaca, luat ca motiv decorativ de artizani $i inmultirea acestui pestisor, a carei taina a fost
imortalizat ca erou in multe carti ale copiilor, descifrata in 1831 de cercetatorul danez
este calutul-de-mare ( Hippocampus), care iii F. Ekstrom. Se stie ca puii acestui peste se dez-
duce viata prin crangurile de alge si de zegras volta ca la cangur, intr-un marsupiu, un fel de

119

www.dacoromanica.ro
punga ce se deschide numai in momentul cand erpi, care au pleoapele sudate ti transparente,
puii trebuie sa paraseasca adapostul parintesc. si prin urmare nu pot inchide ochii, oparlele au
Ekstrom a precizat ca marsupiul se gasete pleoape i, din cand in cand, clipesc repede.
numai la masculi ti nu la femele, astfel ca tatal Deosebiri mai sunt la forma i alcatuirea capu-
nate puii vii i nu mama. Femelele de hip- lui, la forma i wzarea solzilor de pe abdomen.
pocampi cauta masculii in clipa cand ovulele for De asemenea, erpii nu au conduct auditiv i
s-au maturizat. Cu ajutorul unui oviscap, femela nici o crapatura longitudinala pe laturile corpu-
introduce prin porul mic al marsupiului ovulele lui.
sale in punga. Un hippocamp mascul poate fi Naparca-cu-plato0 (Ophisaurus apodus),
vizitat de cateva femele, pand cand se string 40 care traiete in Europa de sud-est, Crimeea,
50 de oua, pe care masculul le fecundeaza Asia Mica, Iran, Turkestan, este uriaul acestei
indata. In timpul dezvoltarii embrionilor, intre familii, ajungand pans la 1,20 m lungime.
oul fecundat i peretii pungii marsupiale se Membrele posterioare sunt ca nite cioturi, abia
formeaza o interpatrundere, in aa fel incat vizibile, ceea ce da oparlei aspect de arpe.
fiecare ou este invelit Intr -un pliu al peretelui, Coloritul animalului este row-cafeniu sau gal-
intern, puternic vascularizat, care devine astfel ben-cafeniu, cu luciu sticlos. Platoa neteda si
o adevarata placenta patema. tare, formats din solzi, o apara de mucaturile
Dupa circa trei saptamani,_puii ating 5 6 erpilor otravitori i scorpionilor. Coada ei nu se
mm, ajungand la maturitate. In acest moment, rupe. In Valle pline de tufi uri, care formeaza
tatal, prin miFari brute de indoire i rasucire, biotopul preferat al acestui animal, cu toata talia
laterals pe spate, deschide orificiul marsupiu- lui mare, el sta ascuns 4i este greu de observat.
lui i proiecteaza de fiecare data cite un grup de Hrana lui principals consta din oareci tineri,
10 20 de pui la exterior, apoi se prinde cu lacuste, melci i omizi, dar ataca ocazional
coada de un suport i, dupa un anumit timp de oparle mici, precum i aerpi. intrucat este uor
odihna, operatia reincepe. Circa intr-o zi, toti de tinut in captivitate, s-a putut observa, in te-
puii sunt nascuti i eliberati." (Eugen Pora, rariu, comportarea sa fats de prada: indata ce-i
Am Intcilnit animale cu obiceiuri curioase") apuca victima, se-nvartqte cu ea in jurul sau cu
Alevinele de hippocamp, foarte asemana- o iuteala de necrezut, incat animalul ostenit nu
toare parintilor, inoata in apropierea tatalui, mai este capabil sa fuga. Atunci it strivqte i ii
fixandu-se de suporturi fine sau prinzandu-se cu inghite cu greutate.
cozile intre ele. Eugen Pora, care le-a studiat Naparca mica sau arpele-de-sticla (Anguis
indeaproape la Agigea, le-a comparat cu o fragilis), comun prin paduri i zavoaie de
mica i dragalga herghelie de manzuti". munte, atinge 50 cm, din care numai coada
masoara 33 cm.
Spre deosebire de naparca-cu-plato0, coada
Soparle care nu sunt serpi arpelui-de-sticla se desprinde, atunci cand e
apucata zdravan de un duman, prezentand ast-
Nu rareori, trecand prin paduri vom zari fel un fenomen de autonomie, ceva mai putin
strecurindu-se printre frunze un soi ciudat de accentuat insa ca la alte neamuri de oparla.
animale. La prima vedere, acestea seamana per- Naparca este mai putin flexibila decat
fect cu n4te erpi, numai ca sunt mai greoaie i arpele si se deplaseaza mai greoi, prin arcuiri
mai neindemanatice. Ca nu sunt erpi, oamenii largi, vioiciunea ei sporind doar seara, and
din popor trio bine; de aceea le-au dat numele pornqte la vanatoare de rime ti limaci hrana
de naparci-cu-platoa, la cele mai mari, i de ei preferata. Din cand in cand napirlete, le-
erpi-de-sticla, la cele mai mici. Wand pielea sub forma unui inel ingropt, din
In realitate, aceste fiinte sunt oparle care se elibereaza. Naparca poate indura foamea
apartinand familiei Anguidae. Spre deosebire de luni de zile, este foarte rezistenta ti putin sensi-

120

www.dacoromanica.ro
bild chiar i la veninuri. Ada se explicd longevi- a vim furnici. Nu fac salturi mortale" decal
tatea ei (In captivitate poate trai 40 50 de ani). atunci cand se pun la addpost din fata unei
Din nenorocire, are multi dumani: ariciul, primejdii.
viezurele, dihorul, mistretul i colubridele, la
care se adauga i omul care, cand o intalnete, o
ucide, confundand-o cu un arpe, de unde i Mamifere care nu sunt reptile
zicala te strivesc ca pe o naparcd".
Se tie in general ca mamiferele se trag din
reptile i ca tot din reptile se trag i pasdrile.
oparle care nu sunt pasari sau lilieci Stramoii for prezumtivi au fost descoperiti sub
forma de fosile i despre ei s-a scris pe larg in
In padurile tropicale ale Indiei de nord i ale multe carp. Insa dovezile paleontologice, oricat
Indoneziei se intalnete un animal ciudat, care ar fi de certe, dau natere la unele interpretari.
ne poarta cu zeci de milioane de ani in urma, Singura cale de a confirma o ipotezd paleonto-
and reptilele terestre, cocotandu-se in copaci, logicd este de a descoperi un caracter de
au capdtat aripi i deprinderea sa zboare, pre- vechime la un animal contemporan. Or, din
facandu-se incetul cu incetul in pasdri. acest punct de vedere, clasa Monotremelor, care
Cei ce strabat aceste paduri luxuriante, obi- se deosebete radical de toate celelalte ma-
nuite cu salturile acrobatice ale maimutelor, mifere, prezentand multe caractere comune cu
care se arunca 30 40 m in gol, prinzandu-se de reptilele, aduce argumente hotdratoare pentru
lianele copacilor vecini, raman i ei surprini la clarificarea originii acestora.
aparitia unor fdpturi inaripate, care sar ca Monotremele sunt fiinte stranii, in care se
maimutele i zboard ca pasdrile, Ears sd semene impletesc caractere de mamifer (corp acoperit
cu ele, ci mai degrabd cu n4te fiinte apocalip- cu bland sau cu tepi, pui nascuti din oud, dar
tice. Nu e de mirare ca primii europeni care hrdniti cu lapte, care se prelinge din glande indi-
le-au zdrit, robiti de superstitii, sd le fi numit viduale intr-o pungd numitd marsupiu), de rep-
dragoni sau draci-zburatori, de unde i denu- tild (century scapulard cu dispozitie reptiliand,
mirea tiintifica Draco volans ddruitd de variatii termice ale corpului, orificiile intestinal,
Linne, nau1" atator mii de plante i animale. urinar i sexual deschizandu-se impreund in
La oparlele-dragon, de fiecare parte a cor- cloaca), i chiar de pasdri (un cioc ca de rata,
pului exists cincilase coaste prelungite, ce uscat).
sustin un fel de parautd semicirculard, separata Toate aceste caractere indreptatesc aezarea
total de membre. In stare de repaos, aceste monotremelor in categoria a.5a-ziselor fosile vii.
aripi" se strang pe lingd corp. Ele se deschid Aceste animale strdvechi sunt cuprinse in doua
cand animalul vrea id se deplaseze, cand is o familii: Ornithorinchidae, din care face parte
pozitie de intimidare fata de un adversar sau in ornitorincul (Ornithorinchus anatinus), i
timpul ritualului nuptial, pentru atragerea Tachyglossidae, care cuprinde cloud genuri de
femelei. arici-furnicari: Tachyglossus i Zaglossus.
Dragonul-zburdtor, lung de circa 20 cm, din Toate aceste animale strdvechi trdiesc in
care cozii ii revine 12 cm, este un animal cu un Australia i in insulele invecinate.
colorit strdlucitor ca de colibri. La masculi, Ornitorincul, animal acvatic, asemandtor
sacul de sub guy este galben-portocaliu, iar oarecum cu vidra sau castorul, trdiete pe mar-
membrana de zbor de culoare albastru-cobalt, in ginea raurilor din Australia de est, sapandu-i
timp ce la femele sacul gular este albastru- adaposturi pe malul apei cu ajutorul ghearelor
azuriu, iar aripioarele galben-verzui. In rest, ascutite, o galerie de circa 6 m, cu multe coturi,
animalele sunt de culoarea scoartei copacilor. care se deschide intr-o camera spatioasd,
De obicei, stau perechi-perechi pe arbori, pentru umplutd cu plante uscate. Galeria este inclinatd,

121

www.dacoromanica.ro
astfel incat vizuina sa nu fie inundata. Din pm- tot atata in latime. Capul turtit statea atat de
denta, animalul mai saps o ieire de rezerva. aproape de corp, incat se putea crede Ca ani-
Aici ii duc viata perechile de omitorinci. Ani- malul era lipsit de gat. Nu avea gura, ca once
malele au un corp turtit de circa 45 50 cm animal, ci ceva in genul ciocului de rata, avand
lungime, membre scurte, inzestrate cu cate lungimea de 2 toli, i care se deschide chiar la
cinci degete, acoperite, la cele anterioare, cu o capatul lui. Nu avea coada; corpul ii era acope-
pielita ca de rata, iar cele posterioare inzestrate rit in intregime cu tepi tan, amintind de porcul
cu un pinten ascutit i mobil. Coada este turtita tepos."
i lata. Blana ornitorincului este formats din Trebuie sa recunoatem, dupa mai bine de
peri dei i aspri, dar tegumentul cozii poarta un veac i jumatate, ca descrierea nu era lipsita
urme de solzi. Capul este partea anatomica cea de exactitate.
mai stranie, datorita ciocului ca de rata cu care Echidnele se caracterizeaza prin corpul
se terming. Ciocul is natere prin cheratinizarea indesat, acoperit in cea mai mare parte cu tepi
mandibulei i e Inzestrat cu doua nari plasate sau peri, prin coada scurta, prin ciocul tubular,
aproape de varf i cu piaci masticatoare cu cloud nari i cu o deschidere numai la capatul
cornoase, ce ajuta la sfaramarea viermilor, inferior, i limba lunga, subtire, vermiforma.
insectelor i molutelor cu care animalul se Echidna are aceleai obiceiuri ca aricii notri. In
hranete. caz de pericol, se face ghem, zburlinduli tepii,
In salaul ascuns, femela depune 2 3 oua care o fac inexpugnabila.
de circa 2 cm, cu coaja elastics. Dupa 15 20 Hrana lui consta la fel ca la fumicar mai
de zile, sub influenta caldurii corpului matern, ales din termite i fumici. De aceea, dintii ii
ies puii, care au un cioc mic Inconjurat de o lipsesc, devenind inutili. Ca la toti mirme-
membrana circulars. Cioculetul poate fi cofagii, limba, ca un fel de vierme, poate fi
folosit ca un fel de ventuza cu care captureaza proiectata departe in afara gurii. Odata cu hrana,
laptele ce se scurge pe peretii abdominali. Nu animalul ingereaza i mult nisip, praf i chiar
rareori, laptele este secretat la suprafata apei, lemn uscat care se pare a it ajuta la digestia
de unde puii it pot consuma, lipaind ca nite mecanica.
ratute. De obicei, traiete singuratic i numai in
Obiceiurile ornitorincului sunt Inca putin aprilie se formeaza familii de echidne.
cunoscute, deoarece animalul este extrem de rar In august, femela depune un singur ou, pe
din cauza intensei lui vanari in trccut (in prezent care Il aaza cu gura intr-o punga (marsupium),
este ocrotit in Australia de legi foarte stricte). bine irigata de sange i aparuta doar in acest
Primul exemplar ajuns in Europa, la Inceputul scop. Aici oul se clocete i dupd 2 saptamani
secolului trecut, a fost considerat artificial, un puiul sparge singur coaja oului cu o intaritura
fel de himera", deoarece nu era de conceput un din varful capului, incepand apoi sa se
mamifer cu cioc care sa faca oua. hraneasca cu secretia glandelor mamare. and ii
Aricii-fumicari (Tachyglossus aculeata) au apar tepii pe spate, mama it scoate adesea afara,
fost descoperiti un sfert de veac mai tarziu, mai it ascunde intr-o gaura acoperita de frunzi i
exact in 1824, dar nu de o expeditie tiintifica, pleaca la vanatoare. Dupa Intoarcere, it reaaza
ci de un marinar a carui isprava a fost consem- in punga i aceste manevre continua pars puiul
nata in jumalul de bord al vasului Providenta, capata totals independenta. In acel moment,
sub pavilion englez, care transporta o incarca- marsupiul se resoarbe, iar mama i puiul se
tura de arbore-de-paine din marile sudice in despart, fiecare cautanduli hrana pe cont pro-
Indiile de Vest. Aflandu-se intr-o excursie, priu.
arata acele insemnari, locotenentului Gutry a
ucis un animal de o forma foarte ciudata. Aces-
ta avea o lungime de aproape 17 toli i aproape

122

www.dacoromanica.ro
D) EROII UIOR MITURI SI LEGEIDE neaza, iar tubul digestiv nu mai confine decat
aer. Toata existenta for este concentrate care o
1-au dansat deck o sears unica tinta: reproducerea. Noaptea, cand luna se
ridica din bradi$, pe undele argintate ale raurilor
In legendele unor popoare europene, ca $i in de munte plutesc milioane de cadavre de efe-
bogatul nostru folclor, ciudatele insecte efe- meride care cheama pastravii $i uneori pasarile
meride, fiintele cu cea mai scurta viata de pe sau liliecii de ape.
Pamant, ar fi baietii $i fetele care au murit
inainte de a-$i fi Indeplinit menirea de soli ai
parinti $i carora li se ingaduie, o data pe an, la Duhurile" care ingroapa cadavrele
sarbatoarea numita Rusalii, s coboare pe
Pamant sub chip de fiinte aripate ai sa se Cand eram mic, ascultam cu uimire $i cu
infrupte cateva ceasuri din bucuria netraita a puling spaima pove$tile despre micile duhuri
nuntii $i a dragostei, disparand in clipa cand au care ingroapa cadavrele sau despre trolii care
cunoscut-o. curate fata pamantului.
Aceasta preafrumoasa legenda a efemerelor Datorita bunicului meu, un neintrecut
sau rusaliilor se bizuie pe un fapt stiintific cert. pasionat in ale naturii, am facut cunostinta pe la
Efemeridele, care au inspirat aceasta 9 10 ani cu aceste duhuri", in lungile plim-
poveste, sunt insecte fine, cu corp zvelt, aproape ban educative" in jurul Campulungului Mus-
cilindric, cu aripi reticulate, care, in stare de cel, pe care le faceam in compania lui.
repaos, sunt tinute in sus. Ele populeaza fie Am citit apoi nemuritoarele pagini pe care
malul Dundrii $i Delta, cum ar fi rusalia-mare marele J. H. Fabre le-a inchinat acestor fiinte
(Palingenia longicauda), fie raurile ai torentele extraordinare $i ceva mai tarziu, la varsta de 12
reci de munte, cum ar fi Baethis rhodani sau 13 ani, randurile Inchinate for de profesorul
Rhitrogena semicolorata. Simionescu in Fauna Romaniei, iesita de sub
Larvele de efemeride duc time de 1 3 ani tipar, in 1939.
o lunga viata acvatica, in cursul careia se petrec Nu-i greu de presupus ca e vorba de necro-
numeroase transformari. In clipa naparlirii, intre fori sau gropari (I ecrophorus), cum le spune
invelisul pupei $i noua cuticula apar gaze ce o poporul. Ei sunt rude bune cu gandacii copro-
obliga sa urce spre suprafata. Aici invelisul se fagi, din care fac parte scarabeul sacru al egipte-
desprinde, iar insecta devine aripata. insa ea nu nilor (Scarabaeus sacer) i gandacul de-balegar
ti-a castigat Inca deplina independenta, (Geotrupes), care curata" rapid campurile de
deoarece, pentru a atinge stadiul adult, mai tre- fecalele animalelor. Necroforii isi impart
buie s treaca printr-un stadiu preliminar: o frate$te munca de ingropare a cadavrelor cu sil-
noua naparlire, care o face capabila de repro- fidele gandacii supli, frumos colorati in negru-
ducere. E un fenomen unic in toata lumea galben si portocaliu.
insectelor, considerat ca un caracter arhaic. El Groparii sunt rapid atrasi de mirosul de hoit
dovedeste vechimea efemeridelor pe Pamant, $i, langa o pasare sau un soarece mort, se aduna
fapt atestat $i de paleontologie, care i-a desco- intr-o oil 10 20 de insecte, care se strecoara
perit stramosi uria$i in perioada carboniferului. sub mortaciune $i sapa cu nadejde ore intregi
Devenite insecte adulte, efemeridele pans cand aceasta dispare sub pamant. Dace un
Incep cursa dramatics Impotriva timpului, a cadavru se gaseste pe teren pietros, insectele se
scurtei vieti de adult harazita de nature. Vara sub el $i, cu opinteli extraordinare, it
Insectele, grupate in roiuri compacte, deplaseaza centimetru cu centimetru pand unde
efectueazd zborul nuptial ce are loc pe inserate. intalnesc un sol preferabil.
Durata vietii este de cateva ore. Efemerida nu se Care e rostul acestei munci incapatanate $i
mai hrane$te; aparatul ei bucal nu mai functio- neintrerupte, mult pretuita de antici care, de alt-

123

www.dacoromanica.ro
fel, ca egiptenii, au facut din scarabeu o insects constituie o hrana gustoasa. Vanatorii nocturni
sacra, figurand omniprezent pe mormintele sau de testoase, niste briganzi numiti velodores, be
podoabele lor? Coleopterele necrofage si pandesc pans depun ouale, apoi, la intoarcerea
coprofage asigura in acest mod aprovizionarea spre apa, be rastoama si be card in ambarcatiuni,
progeniturilor lor, care au la indemand, sub stiut find ca din grasimea, camea i zgarciurile
forma de cadavre prelucrate" sau pilule" de de testoasa se prepara delicatese, iar din cara-
clocire, hrana necesard dezvoltarii. pacea lor se confectioneaza numeroase obiecte
(posete, rame de ochelari, bijuterii, manere de
baston, bibelouri etc.
Tortuga sau testoasa pedepsita A doua parte a blestemului, a dramei acestei
specii, se petrece 50 de zile mai tarziu, cand puii
O legenda din America Latina povesteste ca de testoasa, supravietuitorii masacrului de oud,
broasca testoasa -de -sups (Chelonia mydas) ar fi ecluzand, se precipita intr-o goana disperata
o femeie plimbareata, pedepsita de zeitati ca, on spre ocean. Cele doua sute de metri de nisip
de cite on naste, sa porneasca mereu spre un loc care despart cuiburile de apd devin un adevarat
blestemat, unde e nevoie sa treaca prin grele drum at mortii. Puii, neajutorati si cu carapacea
incercari si suferinta. destul de moale, sunt intampinati de mii de
Legenda in sine contine cateva date pasari si chiar de mamifere, care ii decimeaza.
pretioase de observatie privind comportamentul Din o sutd de mii de pui de broasca testoasa
acestor chelonieni uriai, lungi de 1 1,20 m yi doar cateva mii mai reusesc sa ajunga la apa sal-
cu o greutate de 150 200 kg, care pe tarmul vatoare.
atlantic al Americii poarta numele de tortuga
sau broasca-testoasa-verde, din cauza culorii
verzui a grasimii. Pisan care beau singe
Purtate de curentul ecuatorial de sud, ele
calatoresc pe coastele celor doua Americi. O legenda spaniola, raspandita pe malurile
Totusi, cand vine vremea depunerii oualor, ele Guadalquivirului, vorbeste despre o pasare de
se aduna toate, doar in cloud locuri: pe o foc" care I i datoreste penajul de culoarea
situata la jumatatea drumului dintre America inflacarata faptului ca da puilor sa bea singe.
Latina si Africa, numita Insula Inaltarii, i pe Legenda, sub o forma usor modificata, o gasim
malul rasaritean al statului Costa Rica. Pe acest in satele franceze de la gura Rhonului.
tarm exists o regiune numita mlastina Tor- Ea se refers la niste pasari reale, pasari-
tuguero, dealuri Tortuguero, o stanca Tor- flacard, flamengo (Phoenicopterus ruber),
tuguero. Localnicii afirma ca aceasta stalled e amestec de barza i rata, care izbesc privirea de
un punct de reper pentru broastele testoase, care la distanta prin culoarea penajului, roza la spe-
acosteaza" totdeauna in dreptul ei. cia europeana, sau rosie la specia americana.
In clipa cand coboara pe tarm, incepe, dupa Din multe puncte de vedere, flamingii stint
legenda, blestemul zeilor, asadar calvarul niste pasari ciudate.
speciei luptand sa supravietuiasca. Prin nisipul Privite de la distanta, micile lor colonii dau
uscat i fierbinte, testoasele i i tarasc cu greu senzatia picturala a unei imense pete aprinse.
uriasele carapace 200 300 m, pans unde ga- Cand iii iau zborul, pe fundalul cerului se des-
sesc locurile de ponta. Saparea cuibului cere fasoara o lungs linie de foc de o splendoare de
multi energie, iar depunerea celor 50 200 de nedescris" (A. E. Brehm).
oua este de-a dreptul epuizanta. Sosirea lor este Flamingii vaneaza i chiar dorm in apa. 0
semnalata si de oameni, si de animale. Ani- problems interesanta pentru oamenii de stiinta a
malele, in special pumele, pescarusii i chiar fost a felului cum poate circula sangele in
alte neamuri de testoase, urmaresc ouale, care picioarele lor asa de lungi i intrate in apa, a

124

www.dacoromanica.ro
caror temperatura poate fi mai scazuta decat a de obisnuitul caroten, toate partile componente
aerului sau a corpului. ale sangelui. S-a stabilit ca laptele row" este
Masuratorile au aratat ca la extremitatile produs de o glanda situate intre esofagul $i
palmare temperatura ajunge la +26C, pe cand stomacul pasarii. Aceasta descoperire a dat o
cea a corpului (sub aripi) este de +42C. Dar explicatie stiintifica legendei dupe care
circulatia arterials si venoasa in picioare este flamingii iii hranesc puii cu propriul sange.
foarte rapida, astfel ca sangele se reincalzeste de
indata ce ajunge in circulatia mare.
Ciocul pasarii, indoit de la mijloc in unghi Dracula paclurilor ecuatoriale
drept, este de asemenea un punct de atractie.
Partea dinspre cap, mai putin dezvoltata si de Legende despre vampiri si oamenii-vampiri
culoare alb-roz, intra ca o teava in partea sunt cunoscute din Evul Mediu si se intalnesc la
indoita, colorata in negru. Ciocul atat de straniu numeroase popoare din America si Europa. in
este admirabil adaptat modului de hrana si de Europa, de pilda, legenda despre Dracula, vam-
hranire, find un instrument de colectare a pirul transformat in om, a circulat intens si a dat
faunei marunte din mal: viermi, mici moluste, nastere unei bogate literaturi si iconografii de
crustacei, larve de insecte etc. Este o hrana groaza.
modesta dar substantiala, nevalorificata de alte Toate aceste legende s-au zamislit in jurul
animale. Pentru aceasta insa docul dispune de unei specii de lilieci tropicali apailinand fami-
un filtru ce actioneaza la fel cu fanoanele liei Desmodontidae care se hraneste cu sangele
balenelor, care strecoara si retin din apa crevetii animalelor.
Euphausia. Desmodontidele au un stomac adaptat aces-
Pasarea isi vara capul in apa. fn aceasta po- tui gen de hrand 5i o dentitie caracteristica. Inci-
zitie, ciocul este intors inapoi, nu inainte, sivii externi superiori si caninii permit animalu-
strangand ca o cups de excavator malul pe care lui sa face o gaura mica, rotunda, prin care suge
it filtreaza prin sistemul de site. Tot ce este viu sange. Victimele pot fi animale salbatice on
in mal se pastreaza in gura, iar apa cu malul fin domestice: cai, magari, vite cornute, pasarile de
iese prin colturile interne ale ciocului. Cand curte, $i chiar omul. La animalele salbatice, este
gura s-a umplut cu animalcule filtrate, gatul cu atacata cu precadere regiunea gatului, la gaini,
capul se ridica in aer si totul este inghitit. Ope- creasta, la cal mai ales crupa, la vite omoplatul,
ratia se repeta pang cand pasarea se satura. la om degetele de la picioare, pantile anatomice
Cat priveste culoarea roza sau rosie a pena- mai putin sensibile, care, in timpul somnului,
jului flamingilor, ea se datoreste prezentei sunt de obicei descoperite din cauza caldurii.
carotenului, un colorant natural foarte raspandit Cei mai agresivi vampiri sunt vampirul-mare
in lumea vegetala 5i animale. Colorantul (Desmodes rotundus), care atinge cu aripile
patrunde in organismul flamingilor odata cu deschise 70 cm, si dracula (Vampyrus spec-
hrana. S-a constat ca aceasta culoare joaca un trum), a carui figura inspaimantatoare a oferit
rol important in viata colectivitatii de pasari. imaginatiei populare un model pentru chipul lui
Flamingii roz sunt mult mai rezistenti decat Dracula.
albinosii, iar prezenta pigmentului asigura for- Operatia se desfasoara pe nesimtite, fare
marea cuplului. Surprizele cercetatorilor nu durere si cu o viteza fantastica. Vampirul
s-au oprit aici. Adesea, pe penele puilor de inteapa pielea cu incisivii sai fini, apoi musca o
flaming perfect sanatosi se zaresc pete rosii ca portiune de epiderma lasand descoperita derma
sangele, produse de hrana pe care parintii o vascularizata din care suge incet si continuu
ofera puilor in cioc, asemanatoare unei paste sangele, datorita salivei care contine substante
rosii. Analizele au confirmat ca acest lapte anticoagulante. Portia ingurgitata atinge greu-
rosu", cum a fost numita pasta, contine, in afara tatea corpului (35 60 g). Aceasta dublare a

125

www.dacoromanica.ro
ponderii 1-ar impiedica sa-i is din nou zborul nia, la care s-a mai adaugat cu timpul sinonimia
daca nu ar interveni un mecanism fiziologic Chiromys, legatd de particularitatile degetelor.
unic in lumea animals: imediat dupd prima Astfel, animalul figureaza in tratate sub numele
inghititura de sange, aparatul excretor al liliacu- de Daubentonia (Chiromys) madagascarensis.
lui intra in functiune, eliminand instantaneu Ai-ai-ii sunt animale nocturne. Ziva dorm
toata apa din lichidul cu care se alimenteaza i incolaciti ca pisicile, infaurandu-i coada in
pastrand doar substantele nutritive. In plus, jurul corpului i al capului. data cu sosirea
vampirul concentreaza in urina sa de 6 on mai noptii, ei se trezesc din somnolenta i pomesc
multe materii excretate decat once alt mamifer. vioi dupd hrand. Ochii for scaparatori, ghemo-
Aceasta particularitate a atras atentia cercetato- tocul smolit al blariii, degetele lungi, scheletice,
rilor. Studiindu-i functiile renale, extraordinara inarmate cu gheare, ii fac sa semene cu nite
capacitate de separare i concentrare, specia- mici demoni. De aceea, populatiile super-
litii spera sa traga unele concluzii valabile pen- stitioase se feresc de aceste duhuri" prevesti-
tru bunul mers al rinichiului omenesc. toare de rele, ii mute coliba cand ai-ai-ii se
pripaesc prin imprejurimi sau ii extermind fad
mils. Pentru a fi ferit de disparitia totals, exem-
Nevinovatele primate care starnesc plare de Daubentonia au fost transportate pe
groaza Insula Nossi Mangabe, situate la circa 6 km in
largul coastei Maroantsetra. Insula, cu o
Prin padurile ecuatoriale on in nesraritele suprafata de numai 560 hectare i nelocuita de
tufiuri de bambus traiesc cloud semimaimute, oameni din cauza desiului ecuatorial, ofera
maruntele i inofensive, care trezesc o spaima protectie i un bun mediu de dezvoltare pentru
superstitioasa indigenilor sau calatorilor mai aceasta semimaimuta (lemurian) inspiratoare de
slabi de finger, find socotite nite duhuri rele" legende i superstitii.
ale tinutului. 0 rubedenie a sa, ceva mai indepartata,
In 1780, cercetatorul francez Jean Sonnerat, facand parte dintr-un subordin intermediar intre
cutreierand padurile Madagascarului, insotit de semimaimute i maimute, este makiul-fantoma
o escorts de batinai, a asistat la o scene ciu- ( Tarsias tarsias), supravietuitor al unui grup
data: la un moment dat, carauii au aruncat foarte raspandit la inceputul tertiarului i pastrat
poverile i au inceput sa fugd prin padure pans azi in regiunea insulard malaysiand.
strigand cu disperare: ai-ai". Dupa potolirea infatiarea lui de fiinta de basm i1 aaza in
panicii, lucrurile au fost lamurite. Strigatele randul animalelor curioase. Pare o maimutica de
erau declanate de malgai la vederea unui ani- catifea cafenie, lungs de 40 cm, cu coada cu tot.
mal care ii privea curios din tufiuri. Sonnerat a Capul mare i rotund, gezat direct pe umeri,
prins i studiat acest animal straniu, de culoare este la fel de voluminos ca i corpul i aproape
neagra-cafenie, lung de aproape 1 m, din care in intregime dominat de doi ochi enormi, glo-
coada masura mai putin de jumatate. Trei parti- bulari, ca nite bile. 0 particularitate a makiului
cularitati anatomice atrag atentia: ochii extrem o reprezinta membrele dinapoi, adaptate saritu-
de vii i stralucitori, dentitia asemanatoare cu a lui, datorita putemicei dezvoltari a oaselor tar-
rozatoarelor semn de primitivitate , in sfarit, siene (de aici i denumirea tiintifica de Tar-
degetele excesiv de lungi i inzestrate cu gheare sius). Astfel tarsidele se pot mica prin
prelungite, din care cel mijlociu pare uscativ i coroanele copacilor facand, ca i broatele, sal-
scheletic. El servete ca unealta speciala la turi lungi de aproape un metru. Membrele ante-
impingerea corpului i pentru scormonirea i rioare, slabanoage, se sfaresc cu un fel de
scoaterea hranei din crapaturi. fn cinstea natu- maini", avand degete" nemasurat de lungi i
ralistului Louis Daubenton (1716 1800), de subtiri, prevazute cu Cate o unghie i o ven-
Sonnerat i-a dat numele tiintific de Daubento- tuza ca o pernita.

126

www.dacoromanica.ro
Strania infatisare a animalului, scrie Aure- creanga in drumul lor, de pared ar fi vrut sa be
lian Baltaretu in lucrarea sa Monumente ale arate calea. Cum ochii dispareau indata ce se
naturii", i-a atras vechea denumire latind de incerca apropierea de ei, nu este de mirare ca
spectrum; asemandtor, daiacii din Kalimantan ii superstitiosii s-au grabit atribuie unor
spun hantu, adied demon". De ce? Explicatia demoni" ratacitori. In penumbra padurii vir-
este simpla. Strabdtand padurea noaptea, gine, plind de zgomote ciudate, impresia sinistra
oamenii au zdrit in lumina tortelor niste ochi facuta de aceasta fiintd inofensiva se amplified
enormi, fosforescenti, sdltand din creangd in de sute de ori.

127

www.dacoromanica.ro
5

SUPRAVIETUITORII VREMURILOR APUSE

ARGUMENT

Spre deosebite de fosilele propriu-zise, resturi moarte ale unor vechi $i stravechi forme de viafa,
imensa majoritate total disparute, care constitute prefioase dovezi ale bioevolufiei planetare, exists
qi fosile-vii, indivizi supraviefuitori ai unor specii de mult apuse, in medii de vial-a care le-a asigu-
rat conservarea. Ada ugii m $i relictele, aya-zi$ii uitafii Domnului" in unele enclave ascunse sau
microzone izolate unde s-au menfinut de milenii vechile condifii de viagi, de la cele edafice pcinci la
cele climatice.
Fosilele-vii seamand ca cloud picizturi de apci cu fotografia" for de pe carbunii sau argilele
stravechi, dacci sunt plante, $i cu scheletele sau alte produse testate cu carbon radioactiv avcind o
vechime de milioane de ani, dacci sunt animale din categoria arhaismelor zoologice, iar relictele
aduc cu surate actuale situate la sute $i chiar mii de kilometri distangi de arealele clasice.
Descoperirea, inventarierea $i studierea for au o imensa importanfci Viinfifica oferindu-ne dovezi
vii, credibile, asupra evolufiei viefii $i a marilor modificari climatice produse de-a lungul erelor
geologice ca ci a situaliilor cu totul speciale in care familii, genuri, specii au dat dovadei de o extra-
ordinary putere conservative, motivate de o pluralitate de factori care au intarziat $i chiar au abolit
evolufia istoricii a viefii, blocand disparifia unor organisme sau ajutandu-le sii-qi prelungeasca
existenfa in anumite insule" cu totul izolate de supraviefuire.
Unele relicte, mai ales vegetale, adaptcindu-se condifillor speciale ale enclavelor unde au
supraviefuit, au ccipcitat caractere individuale, bine conturate, deosebite de ale suratelor
geografice, devenind endemisme.

0 expresie contradictorie Deci fosile-vii exists in unele colturi ale


globului si ele merits s fie cunoscute si
Expresia fosile-vii", in esenta oximoronica, ocrotite, deoarece oricine vrea sd stie datorita
pare a sfida logica. E ca si cum ai spune: un carui miracol au putut sA supravietuiasca, de ce
faraon in parlamentul european" sau un om puteri aproape vrajitoresti" au dispus ca sd
yeti" presedintele unui stat actual. Si totusi infrunte timpul, ele ne ajuta ca sA intelegem mai
ingemAnarea aceasta de termeni care se exclud bine evolutia lumii vii si ne sunt un nepretuit
sprij in.
ascunde o realitate palpabila si demonstrabila.
Notiunea de fosild-vie este mult mai noud
Cu animale pe care le admiram ca fosile in
cleat cea de fosile. intai naturalistii au gasit
muzeele de paleontologie, ne intalnim fata in
urmele nedistruse de timp (oase, placi, cara-
Ltd, in came si oase, in unele locuri ale Terrei
pace, cochilii, dinti, oud impietrite etc.) ale unor
unde au reusit sa se ascunda infruntand scur- flinte ciudate care, find gasite in urma unor
gerea milioanelor de ani. Plante, ale caror urme sapaturi in gropi (fossa in limba latina) au luat
le gasim imprimate in straturile de carbune numele de fosile. Veacuri intregi, zeci de mii de
stravechi, vietuiesc rail grija in adAncurile unor oameni de stiinta din diferite colturi ale Terrei,
paduri sau pe nisipurile inospitaliere ale unor au strans sute de mii de resturi stravechi. In
pustiuri, unde nici timpul nu a cutezat sd unele cazuri era vorba nu numai de resturi
poposeasca. impietrite sau mulaje de piatra ci chiar de partile

128

www.dacoromanica.ro
tan ale animalelor pastrate in starea for origi- acum cloud veacuri Si ceva in urmd, cand s-a
nard fard a fi pietrificate (adica fosilizate), in cristalizat in forme coerente teoria descendentei
alte cazuri, mult mai rare, de partile moi ale si a evolutiei vietii pe Pamant. Din acel moment
unor animale disparute, cum e cazul mamutilor stiinta documentelor fosile a capatat o temelie
pastrati intacti cu blana, piele, muschi, in de nezdruncinat si a devenit, la randul sau,
frigiderele non-stop ale gheturilor siberiene. fumizoarea celor mai concrete si mai inataca-
Abia in timpul Renasterii capetele luminate bile dovezi in favoarea teoriei evolutiei.
au judecat ca e vorba de ramdsite ale unor plante Fosilele apar din abundenta de-abia in stra-
si animale stravechi, infloritoare odinioard pe turile scoartei Pamantului a caror varsta se ci-
uscatul si in oceanele globului, disparute la un freazA la 600 700 milioane de ani, cele mai
moment dat din cauze necunoscute si nu de vechi cunoscute find din dreptul colinelor de la
ciuddlenii, de jocuri ale naturii (ludus naturae), Ediacra, situate la aproape 500 km nord de por-
colectionate din curiozitate, piese de comert tul Adelaida i explorate in 1947 de geologul
care se bucurau de cele mai ndstrusnice inter- austriac R. C. Sprigg.
pretari. Timpul geologic a fost impartit in ere, in
In momentul nasterii sale ca stiinta, paleon- perioade i epoci. S-au stabilit trei mari ere de-
tologia s-a ocupat cu descrierea i inventarierea numite: cea mai veche, paleozoic (durata Intre
fosilelor descoperite de-a lungul timpului. 320 370 milioane de ani); apoi mezozoic,
Acum circa 300 de ani s-a stabilit ca fosilele nu (durata 120 140 milioane de ani) si cenozoic
sunt amestecate claie peste gramada, la intam- (durata Intre 60 70 milioane de ani), cea mai
plare, ci ca in straturile litosferei, care au varste Canard.
deosebite, se gasesc cu totul alte feluri de fosile, Era paleozoica cuprinde 6 perioade: cambri-
ceea ce dovedea ca faunele i florele au avut o and, ordoviciand, siluriand, devoniand, car-
istorie a for foarte veche si complicatd, ca bonifera i permiand. Cambrianul a durat 90
formele vegetale i animale contemporane noua 100.000.000 ani. Perioadele ordoviciand i si-
nu reprezinta decat cel mai nou act (nu ultimul, luriand au durat impreund circa 100.000.000 de
desigur) al unei uriase drame in nenumarate ani. Cea de-a patra perioada devoniand a avut o
acte care s-a desidsurat pe scena, in vesnica durata de 40 50 milioane de ani, find urmata
schimbare de decor, a globului terestru. de perioada carboniferului (50 85 milioane
S-a crezut un timp ca istoria fosilelor ar fi ani) i permiand a carei durata a fost de circa 30
relativ simpla: un numar mic de faune i flore, 40 milioane ani.
radical deosebite Intre ele, s-ar fi succedat pe Mezozoicul este evul mediu al istoriei vietii
suprafata Pamantului fiind separate Intre ele pe Pamant, find impartit in 3 perioade: tria-
prin catastrofe formidabile care ar fi maturat sicul, jurasicul i cretacicul. Prima a durat circa
Pamantul de toatd pojghita sa vegetald i ani- 25 40 milioane de ani, cea de-a doua circa 20
maid*, pregatindu-1 pentru a fi insamantat din 35 milioane de ani. Mult mai intinsd dee&
nou cu germeni de data aceasta cu totul noi ai cele cloud perioade precedente a fost cea a
creatiei asa cum preconiza celebrul savant cretacicului, care si-a luat numele dupa aspectul
Buffon, domic sa impace credinta biblica cu cretos, calcaros, al rocilor de aceasta varstd si
noua stiinta Inca tematoare i nesigura cum ar fi care a durat circa 60 80 milioane de ani.
fost potopul biblic, urmat de popularea Paman- In sfarsit, Cenozoicul, perioada moderns a
tului cu specii de animale i plante cu totul noi, istoriei vietii pe Pamant se subdivide in: perioa-
acelea pe care be admirdm astazi in toata vari- da tertiard, de circa 60 milioane de ani, ai cea
etatea i splendoarea lor. cuaternard, cea mai recenta, in prelungirea
Interpretarea cu adevarat stiintifica a boga- careia traiesc i omul i animalele contempo-
tului material paleontologic care se acumulase rane Iui, si a carei durata totald nu depaseste
in cabinete si muzee a devenit posibild de-abia 1.000.000 de ani. Perioada tertiara se subdivide

129

www.dacoromanica.ro
la randul sau in cateva epoci: eocenul, oligo- La animale, in prim] rand sunt mediile con-
cenul, miocenul si pliocenul, in timp ce cuater- servante, situate la adapostul marilor turbulente
narului ii este atasata o singura epoca, pleisto- unde viata se deruleaza cu incetinitorul, cum ar
cenul. Perioada actuala, adica cea de la sfrsitul fi adancul marilor (zonele abisale) sau ale
cuaternarului pana in zilele noastre, dureaza pamantului (pesterile), ape subterane si termale,
de vreo 8.500 10.000 ani. tinuturile izolate geografic (cum ar fi Australia,
Am reamintit aceste notiuni care de altfel insulele Galapagos, Sumatra etc.), enclave geo-
sunt studiate in scoala pentru a permite sa se termice din zone temperate sau reci $i, invers,
unnareasca cu mai multa usurinta, pe coordo- insule de habitat polar on stepic in zone cu alt-
natele timpului, existenta gi peripetiile fosilelor- fel de regim (tinoave, Campia Transilvaniei),
vii. piscuri sau mici sisteme alpine izolate (cum ar fi
De multa vreme s-a simtit nevoia reprezen- la noi Piatra Craiului), paduri ecuatoriale sau
tarn grafice, sugestive si sinoptice a procesului subalpine virgine cu o structure nemodificata de
de evolutie a vietuitoarelor, luand nastere o mii de ani etc. Oricare dintre acestea pot fi vetre
interesanta ramura a paleontologiei ai biologiei si adaposturi favorabile mentinerii pe foarte
in genere, filogenia, care nu e decat genealogia lungi perioade (de la cateva zeci de mii la cate-
plantelor si animalelor. Ea ne arata pe ce cai s-a va zeci de milioane de ani) a integritatii unor
desfasurat evolutia grupului respectiv si care specii supravietuitoare.
sunt relatiile filogenetice dintre diversele forme La ora actuala se fac anumite distinctii intre
de plante si de animate. Date le filogeniei sunt
fosile-vii gi relicte, distinctii de care trebuie sa
utile in prezentarea subiectului pe care it tratam,
tinem seama chiar dace in ambele cazuri avem
deoarece in arborii geologici stabiliti pana in
de-a face cu specii vechi care ar putea fi unifi-
prezent formele fosile sunt introduse laolalta cu
cate in categoria speciilor-fosile.
cele actuate, pentru ca numai astfel se pot
reconstitui relatiile de Inrudire corecta, deci
Totusi exists nuance care ne oblige la
mentinerea acestei clasificari.
genealogiile exacte.
Fosilele-vii sunt in primul rand specii fixe,
aborigene, care de milioane sau zeci de mi-
De ce sunt interesante si utile stiintific lioane de ani se gasesc in acelasi mediu de viata.
speciile supravietuitoare timpului? Ele nu sunt ramasite, deci straini rataciti in
mediul de ansainblu 8i conservati acolo datorita
Acesti martori ai trecutului ne ajuta, indis- unor conditii exceptionale, similare vechiului
cutabil, sa reconstituim cu relative exactitate for habitat. Dimpotriva ei sunt locuitori stator-
drumul evolutiv at speciilor, nu rareori intrerup- nici ai unui mediu de viata neschimbat de la ori-
ta de salturi ai mutatii greu de explicat, cu gini pana in prezent.
imperfectiuni evidente ale treptelor evolutive Relicvele, numite de unii biologi fosile-vii
care nu rareori sunt Intrerupte 8i puse sub sem- geografice, sunt specii vechi, captive in medii
nul intrebarii din cauza lipsei verigilor de lega- noi de viata, cand conditiile de mediu s-au
tura. In unele situatii aceste verigi exists, dar schimbat brusc $i imensa majoritate a speciilor
sunt si diverse situatii (cum ar fi trecerea de la a disparut, ele devenind, prin supravietuire,
vertebrate si nevertebrate, de la reptile si pasari martorii amintitori ai unor timpuri ireversibile.
la mamifere), cand find evolutiei este amenintat Importanta stiintifica a fosilelor-vii cat si a
de hiatus-uri generate de lipsa unor convinga- relicvelor este inestimabila, ele fi ind documente
toare dovezi de continuitate. de netagaduit ale diverselor tribulatii prin care a
Care sunt locurile unde intalnim aceste trecut planeta si oferind cercetatorilor dovezi
ramasite inca traitoare ale unor specii stravechi certe aspra evolutiei si filiatiilor unor specii si
de animale ii plante? gripe de plante 8i animate, dezvaluind multe

130

www.dacoromanica.ro
taine ale modului cum natura a rezolvat pro- fund. Lingula bate cloud recorduri in Guiness-
blemele adaptarii si conservarii biologice. album al fosilelor-vii: rezista cel mai bine in
cele mai populate medii acvatice si seamand cel
mai Fidel cu imaginea stramovilor fosilizati.
A) FOSILE-VII DI! REGIUL AIIMAL

Eremitii fundurilor marine Captura vasului Galathea

Brahiopodele stint nevertebrate marine cu La 6 mai 1952, echipajul vasului danez de, r-
tentacule avezate pe doua prelungiri, conside- exploatari oceanografice Galathea" tragand in
rate in mod grevit ca revenind dintr-un picior apele linivtite ale golfului Panama, a scos la
transformat si o cochilie forrnata dintr-o valva suprafata de la circa 4 000 m adancime, cateva
dorsals si alta ventrala. Traiesc fixate cu un moluvte cu cochilie conics, turtita, semanand
peduncul care iese prin valva ventrala. oarecum cu melcul Patella, comun pe tarmurile
Multa vreme au fost confundate cu lameli- pietroase, dar si cu genul Telina, cunoscut ca
branhiatele, cu scoicile, de tipul inimioara fosila din rocile silurice. De aceea descoperi-
(Cardium), des intalnite pe litoralul romanesc, torul lor, savantul Henning Lemche de la
dar de care se deosebesc net prin multe carac- muzeul din Copenhaga, le-a dat numele de
tere. leopilina galathaea. Studierea ei a scos la
In clasificarea zoologica, brahiopodele nu iveala detalii anatomice surprinzataare, si
au o pozitie Inca deplin lamurita. Trecutul for a anume metameria (repetarea unor segmente vi
fost stralucit. Ele sunt cunoscute Inca din inde- organe), situatie necunoscuta la moluvte. Cele
partatul cambrian: pans azi s-au descris aproape opt perechi de impresiuni de pe fata interns a
8 000 de specii fosile, din care azi mai traiesc ca scoicii corespund celor opt perechi de muvchi
supravietuitori doar 200. retractabili ai piciorului. Ca organe respiratoare
Insa cel mai interesant brahiopod este fare ii servesc cinci perechi de branchii rectinate, iar
indoiala Lingula anatina care traievte in apele ca organe excretoare, vase perechi de rinichi
care scalds coastele pacifice ale Americii de (nefridii). Tubul digestiv, sistemul nervos,
Nord vi coastele africane ale Mediteranei si e aparatul circulator ca si radula (piciorul) sunt
considerate cea mai primitive fosila-vie de cele ale moluvtelor stravechi.
brahiopod a carei cochilie seamana aproape Fosilele neopilinelor au fost intalnite in
identic cu cea a speciei L. munsteri care a trait depozite de mica adancime din paleozoicul
in Cambrian. Dupe pozitia in care au fost gasite inferior vi devonianul inferior. Dupe aceasta
cochiliile fosile se deduce ca specia straveche perioada geologica prin concurenta vitara,
avea acelavi mod de viata. reaparand prin formele actuale, dar in adanci-
Si in acest caz avem de-a face cu o cochilie mile oceanelor. Neopilina are o vechime de
formata din doua valve vi tin peduncul care circa 350 de milioane de ani, find supra-
poate fi asemanat cu lantul unui vechi orologiu; vietuitor, ca fosila-vie a monoplacoforelor, o
e lung, cilindric, umflat la capat. Lingula ramura a moluvtelor stravechi.
traievte, spre deosebire de celelalte brahiopode, A doua specie de Neopilina a fost descope-
nu fixate de stance, ci ingropata in nisipul sub- rita in 1958 de catre vasul Verna" in largul
marin, unde sapa cu ajutorul pedunculului un coastei peruviene vi a fost numita in cinstea
canal vertical pe care it captuvevte in interior cu descoperitorului, I. ewingi. Se diferentia de
0 secretie, pentru ca peretii sa nu se prima prin cochilia mai putin groasa, prin
prabuveasca. Animalul se tine la capatul de sus prezenta a vase perechi de branhii in loc de
al canalului, pedunculul ii atama in interiorul cinci, prin numarul mai mare de tentacule
acestuia iar capatul sau umflat se sprijina pe dinapoia gurii. Aceasta descoperire a sugerat

131

www.dacoromanica.ro
cercetatorilor existenta unui mai mare numar de malului) pornqte din partea posterioara a
relicte in marile gropi ale Pacificului, unde ani- abdomenului.
malul s-a refugiat. Presupunerea s-a confinnat Toate speciile actuale de xifosure sunt
in anul 1965, in urma cercetarilor efectuate de locuitori ai litoralului marin, ai apelor putin
expeditia condusa de prof. R. Mezies pe nava adanci, bine luminate i incalzite, in care col-
Anton Brunn" in jgheabul Peru-Chile la 5000 caie o viata animals neinchipuit de variata i
8 060 m adancime, expeditie la care a partici- colorata care constituie o hrand abundenta.
pat i savantul roman Mihai Bacescu. Au fost Masculul e mai mic decat femela. Reproducerea
determinate doua specii not de Neopilina: N. este interesanta: masculul se catara pe spatele
brunni i N bacescui, prima dedicata oceano- femelei, prinzandu-se bine cu ghearele. Femela
grafului A. F. Brunn, a doua naturalistului saps o gropita in nisip unde depune 200 300
roman M. Bacescu, membru al expeditiei. oud cu diametrul de 2-3 mm cu aspect de icre
negrepe care masculul le fecundeaza cu sper-
ma. In epoca reproducerii, xifosurele se
Ciudatele palete de tenis de mass" ale indreapta masiv spre tarm unde sunt vanate cu
oceanelor
miile, constituind, mai ales pe tarmurile Indo-
chinei, o adevarata delicatesa.
Xifosurele existau Inca din cambrian sub Nu numai importanta economics dar i cea
tiintifica a xifosurelor atrage atentia.
forme simple i primitive, al caror cap in forma
de cased purta lateral doi ochi bine dezvoltati i
Ele sunt ultimii muguri ai importantei
ramuri a trilobitilor, o sonda vie infipta in
a caror parte posterioara a abdomenului avea
adancurile radacinilor arborelui filogenetic",
aspectul unei cozi. Studiate astazi, ele par a
cum se pronunta cunoscutul zoolog K. Ankel.
avea i caractere de paianjen i de crustaceu.
Erau rude bune ale trilobitilor (cei mai vechi
crustacei) care stapaneau oceanele paleozoice.
Uimitorii viermi cu barbs
Forma fosila cea mai apropiata de zilele
noastre este un reprezentant din jurasic al genu- In vara anului 1914, pe langa tarmurile
lui Xyphosura, descoperit in Germania, care Indoneziei, zoologul francez Caullery a colec-
seamana leit cu xifosurele de astazi, numite tat de pe vasul Siboga" animalul ciudat pe care
Limit's. In prezent acest grup de crustacee e I-a descris i clasificat initial in randul vier-
reprezentat doar prin cinci specii. Cea mai milor. Faptul ca viennele" era inzestrat la
cunoscuta este Litnulus polyphemus, descfis capatul anterior cu o barbs deasa de periori 1-a
pentru prima oars de Linne, uimit de surpriza in determinat pe descoperitor sa -1 numeasca
fata ciudateniilor acestui animal raspandit pe pogonofor (pogonofora" in grecete inseamna
coasta americana a Atlanticului, in Golful Me- purtator de barbs ").
xicului i in Marea Antilelor. Vreme indelungata oamenii de tiinta n-au
Monstrul semana cu o paleta de tenis de reuit sa gaseasca acestor bizare fapturi un loc
masa cu maner ingust. Corpul e impartit in trei corespunzator in sisternul de clasificare.
parti bine distincte: cele cloud parti anterioare Numai cand cercetatorii de pe vasul
(care ar forma paleta propriu-zisa) sunt Viteaz" au adunat numeroase colectii de ani-
acoperite de o carapace groasa i puternica, male savantul rus A. V. Ivanov a reuit sa
verde-maslinie, ca un fel de cefalotorace al lamureasca pozitia sistematica a acestei clase
crabului. Partea de mijloc a corpului numita in 1939 Pogonofore, de catre cerceta-
(abdomenul) e aproape hexagonal i e inzestrat torul suedez G. Johanson, i sa-i consacre in
cu ase perechi de tepi lungi i mobili aezati 1960 o ampla monografie. Curand dupd publi-
lateral. Un spin ciudat de lung (cat restul ani- carea acestei lucrari paleontologii au descoperit

132

www.dacoromanica.ro
reprezentantii fosili ai pogonoforelor. In 1965 inrudite, constatandu-se ca ele n-au nimic
B. S. Sokolov a gasit reprezentanti ai acestei comun cu molustele. Ele au fost clasificate
increngaturi in cambrianul inferior, iar doi ani intr-un grup aparte, acela al onicoforelor, adica,
mai tarziu, cercetatorul R. Kozlowski a gasit in greceste al purtatorilor de gheare".
doua noi forme de pogonofore, denumite de el Un peripatid are o infatisare curioasa si hi-
Ivanovites fundibulatus ai Sokolovitus brida; un vierme caruia i s-au alipit o serie de
poganophoroides, apreciind ca acestea au trait perechi de picioruse simple si boante. Culoarea
in zona neritica, deci la o mica adancime. Cu e de obicei foarte vie: sunt specii colorate in
timpul, ca ai alte fiinte relicte, ele s-au retras indigo, in verde, portocaliu, brun, negru: corpul
spre marile adancuri, spre zonele abisale. for oscileaza intre 14 mm si 15 cm in lungime.
Ca infatisare, pogonoforele seamana, ce e Peripatidele au 14 perechi de picioare terminate
drept, cu viermii. Ele sunt lungi, n-au membre, printr-o pereche de gheare adapostite intr-un soi
ci doar o barbs" deasa formats din tentacule. de teaca. Ele traiesc in medii foarte umede in
Ele nu-si parasesc niciodata casutele for cu care se misca cu destula incetineala miscandu-si
infatisare de tuburi de 4 36 cm, alcatuite din corpul in felul lipitorii, lungindu-se ai contrac-
chitina o polizaharida apropiata de celuloza si tandu-se succesiv.
amidon. Tuburile sunt infipte cu partea poste- Pozitia peripatidelor in clasificarea zoolo-
rioard in mai; la partea anterioard, 200 250 de gica a scos multi peri albi cercetatorilor.
tentacule se rasucesc si se unesc, formand un fel Dupa unii, ele descind din anelide si sunt
de cupd de brace si de cili minusculi ce unduiesc stramosi ai artropodelor, reprezentand, asadar,
tot timpul ca o mica jungla, prin care
veriga de legatura intre doua mari increngaturi.
vietuitoarele marunte, antrenate de curentul de
S-au descoperit in ultimii 40 50 de ani
apa, se ratacesc. Este tocmai ce-si doreste ani-
dovezi fosile incontestabile care arata ca peri-
malul. Prin celalalt capat al tubului, pogono-
patidele sunt un grup extrem de vechi, in varsta
forul trimite in cups un suc proteolitic care
de cel putin 500 de milioane de ani. Desi oni-
dizolva prada. Absorbita de sfinge, hrana se
choforele n-au cunoscut vreodata o epoca de
raspandeste in toate tesuturile. Sangele pogono-
mare inflorire, ele au reusit sa supravietuiasca
forelor este row. Animalele au inima si creier
trecand neobservate de-a lungul timpurilor din
foarte simplu, in schimb sunt total lipsite de
organe de simt. Viata for singuratica 5i statics
antecambrian pand in prezent, la adapostul
padurilor virgine, umede at calde.
le-a modificat anatomia ai comportamentul.
Pogonoforele si-au pierdut nu numai organele
de simt, dar si stomacul si intestinele. Miscarea,
Ca si Intreaga for existents, se desfasoara in inte- Nautilii, vedetele marine ale vremurilor
riorul acestor fragile Levi. stravechi

In zona tropicala a oceanelor Pacific si Indi-


Plimbaretii miriapozi an iii duce viata cefalopodul Nautilus care a
inspirat numele submersibilului conceput de .

In 1825, un naturalist englez descopera, pe capitanul Nemo, eroul lui Jules Verne.
sub putregaiurile de lemn din padurea virgins a Mult timp s-a crezut ca este un animal rar,
insulei Saint Vincent din Anti le, un animal ciu- pe cale de disparitie. De fapt, este greu de obser-
dat, un soi de melc card casa, dar prevazut cu vat in mediul sau natural, deoarece el traieste la
picioare pe care il numeste Peripatits julifortnis o adancime de 300 600 m, rezistand la presi-
(adica plimbaretul in forma de Julus un miri- uni enorme ai hranindu-se cu diverse crustacee.
apod colnun $i la noi). Anterior au fost El este o remarcabila fosila-vie, firisor sub-
descoperite in diverse colturi ale lumii specii tire ramas nemodificat din destramarea otgarati-

133

www.dacoromanica.ro
lui gros, impletit din mii de fire care reprezenta depune spermatoforii in cavitatea paleala a
odinioara ordinul puternic al nautiloidelor. femelei. Mai tarziu, aceasta va depune ouale
Pans la ora actuala au fost studiate patru Intr -o crapatura de stanca. 0 adaptare demna de
specii de nautili. Ei au intre 15 si 25 cm in mentionat a nautililor la viata abisala o constitu-
diametru, iar masa for la varsta adults este in te faptul ca reproductia se produce la presiuni
medie de 800 g. Cel mai obisnuit este Nautilus foarte ridicate, estimate la 50 de bari.
pompilius pe care-1 gasim in Filipine, in Papua Cand cercetarile arheologice din secolul tre-
Noua Guinee, in Insulele Fiji si in Melanezia. cut au scos la iveala in multe colturi ale lumii
N. macromphalus este specific Noii Caledonii, fosile care semanau foarte bine cu Nautilus, n-a
iar N. belanensis este intalnit in Insulele Fiji si fost greu sa se deduca caracterul de fosila-vie al
in zona Marii bariere australiene cu corali, find acestui cefalopod ce stapanea impreuna cu
insa descoperit in anul 1981, in Micronezia. numeroasele specii de Ammonites intinderile
Ruda cu sepia si caracatita, nautilul su- marilor mezozoice. Datorita conditiilor conser-
gereaza mai degraba un melc. Cochilia are o vative ale mediului de viata in care s-a refugiat,
forma de spirals, rasucita intr4m singur plan. Ea Nautilus a supravietuit totalei disparitii a rude-
este o veritabila minune a naturii: sidef de lor sale din trecut.
culoare crem, brazdat cu dungi late brun-ros-
cate. In epoca Renasterii, aceste cochilii consti-
tuiau un important material de lucru pentru biju- In adancul fantanilor si apelor subterane
tierii vremii.
In interior, cochilia este divizata in camarute Zoologul ceh Fr. Vejdovsky era deseori
etanse, separate printr-o membrand de sidef vazut prin anul 1880 cercetand fantanile
subtire, dar foarte rezistenta. Pe masura ce pragheze si colectand niste fapturi mici abia
creste, nautilul se deplaseaza trecand de la o vizibile cu ochiul liber. Fantanile din strada
locuinta" la alta. Raportul dintre volumul N al Carmelitilor nr. 528 i-au procurat o surpriza de
unei camere ai cel al camerei urmatoare este N proportii: recoltarea unor minusculi crustacei
+ 1/2. Animalul traieste in camera terminals Si grosi de 1 mm si supli ca un firisor de ata, trans-
se afla in legatura cu celelalte, umplute cu aer, parenti, lipsiti de pigment si fara ochi, cu cap
printr-un apendice lung, numit sifon. Nautilul prevazut cu cloud perechi de antene, cu un
iii scoate din cochilie o regiune cefalica distin- abdomen mai urnflat decat toracele. Fiecare
cta, inconjurata de numeroase brate ce se tarasc segment al toracelui e inzestrat cu o pereche de
pe fundul oceanului. Sub cap se afla un organ picioare compuse din cate cloud ramuri cu mai
musculos in forma de palnie, care prin apa arun- multe articole, abdomenul e mai umflat decat
cata Inainte si cu forts din camera paleala toracele cilindric. Pe cel din urma segment al
impinge animalul in sens opus, conform prin- corpului gasim o pereche de apendice cu doua
cipiului reactiei. ramuri cuprinzand intre ele mici placute pre-
In anul 1987, cercetatorul american John vazute cu spini.
Arnold a descoperit sapte embrioane de nautil, Vejdovsky avea toata dreptatea sa considere
ceea ce a permis ridicarea valului de pe o taina racusortil descoperit ca un incerte sedis", deci
mull timp lacatuita. Ouale nautilului se dife- o magazie de vechituri a naturii. Locul in
rentiaza de cele ale altor cefalopode printr-o arborele zoologic a fost statornicit in urmatorii
marime deosebita: intre 2-3 cm diametru. Ele 30 de ani cand astfel de racusori primitivi au
sunt Inchise intr-o mica capsula cu peretele fost gasiti in cele mai diverse colturi ale Zonei
dublu. In timpul imperecherii, femela se apropie Australiene in paraiele reci ai muntilor Welling-
de cochilia rnasculului $i se lipeste de aceasta. ton din Tasmania (Anaspides tasmaniae), Intr-
Ea va ramane astfel timp de circa 30 de ore. Cu un paraias de la marginea orasului Melbourne,
ajutorul unui tentacul specializat masculul Koonunga, si in alte cateva locuri din Australia

134

www.dacoromanica.ro
si Tasmania (Paranaspides i Micraspides). S-a oarecum analog in Marea Neagra pe care 11
presupus ca toti ar fi ultimii descendenti ai unui numise Limax lanceolatus, considerandu-1 un
grup infioritor in carborifer si permian. melc marin Para casa. Cu 60 de ani mai tar7iu,
Cercetarile efectuate dupa 1975 au scos in italianul Costa, studiindu -1 cu mai multi atentie,
evidenta ca intre toti acesti mici crustacei exists 5i-a dat seama Ca nu e vorba de o molusca ci de
un grad malt de rudenie si ca toti descind din un animal inrudit cu pestii primitivi dandu-i
stramosii fosili care altadata ocupau largi teri- denumirea de Branchiostoma. In 1867, alt zoo-
torii. log rus, Kovalevski, constata ca acest animal
marin, cunoscut sub numele de Anifioxtts, se
reproduce din oua din care se dezvolta larve ci-
Izvoarele fierbinti nu ucid viata liate, caracter specific doar pentru nevertebrate,
ceea ce venea sa confirme supravietuirea acelei
La 33 km de orasul Gabes din Tunisia, se verigi de legatura atat de mult cautata si al carei
gasesc izvoarele fierbinti de 45-50C, Ain el stramos fosil, Jamoytius, descoperit peste 80 de
Bordji din oaza El Hamma, unde pe vremuri ani, parea sa-i dea legitimitate.
existase o vestita terms romans. Amfioxusul are un corp de 5 6 cm
Aici, in 1923 zoologul francez Seurat a asemanator cu un tier de lance turtit pe margini
descoperit un extraordinar crustaceu, misunand
si ascutit la cele doua capete. In partea dinainte,
pe marginea bazinului, cu totul nou pentru 56- animalul se terming printr-un cioc, inapoia
inta, pe care 1-a numit Thermosbaena mirabilis.
caruia se deschide gura inconjurata de o cununa
Un alt zoolog francez, Monad, 1-a descris, sub-
de peri. Pe spate, el poarta o creasta ce se pre-
liniindu-i caracterele surprinzatoare. Lung de 2
lungeste in partea cozii cu o aripioara continu-
3 mm, de un alb mat, are un corp cilindric cu
ata si sub pantec. Aduce putin cu o corcitura
torace nu prea bine despartit de abdomen. Cara-
intre un pui de peste si un vienne. Micul animal
pacea scurta e concrescuta cu primele cloud seg-
este foarte straveziu; in interiorul lui se disting
mente ale toracelui si prelungita putin ca o
ca prin sticla organele interne. El are caractere
manta. La extremitatea posterioara gasim o
mixte de nevertebrat si vertebrat. De neverte-
coada lung, lata la baza 5i usor indoita purtand
brate se apropie prin lipsa inimii si a organelor
cite o duzina de spini puternici.
obisnuite de simt, prin sistemul nervos primitiv,
prin aparatul digestiv simplu si captusit cu pe-
Misteriosul Jamoytius risori. De nevertebrate si mai ales pesti Il leaga
coada zgarcioasa de pe spate un inceput de
In anul 1946 savantul englez White a facut lira spinarii si repartizarea muschilor in seg-
o descoperire senzationala. Dintr-un strat cu o mente metamerice.
vechime de peste 400 milioane de ani din siluri- S-au gasit multe voci care sa sustina Ca
anul mediu al Scotiei a recoltat o fosila pe care amfioxul ar fi un peste degenerat ce 5i -a pierdut
a numit-o Jamoytius. Desi in stare proasta, din cauza felului sau de viata o parte din trasa-
amprenta gasita pe piatra lass sa se ghiceasca turile de animal superior. Asadar nu i s-ar
forma si alcatuirea unui animal straniu. cuveni cinstea de a II socotit o punte de legatura
Se parea ea Jamoytius era una din acele rare intre cele doua mari grupuri zoologice.
si pretioase verigi de legatura intre nevertebrate Este greu de combatut o astfel de parere
si vertebrate, piesa fundamentals in sustinerea deoarece despre stramosii amfioxului nu se stia
conceptiei evolutioniste. nimic, iar sperantele de a fi intalniti printre fo-
I s-a cautat o echivalenta cu o forma actuala sile erau foarte slabe. Corpul for moale, lipsit de
si oamenii de stiinta si-au amintit ca in 1774 oase sau de alte parti mai consistente, cu greu
zoologul rus P. S. Pallas descoperise un animal s-ar fi putut pastra zeci de milioane de ani.

135

www.dacoromanica.ro
Iata ca descoperirea lui Jamoytius de catre Cei mai multi din aceti peti amfibii sunt
White a sugerat ideea ca cefalocordatele primi- urmai ai dipnoilor stravechi, la care, alaturi de
tive ar sta la baza protonevertebratelor. Fosila branhii, s-au dezvoltat i plamanii rudimentari,
descoperita de savantul englez se asemana un fel de vezica inotatoare incretitd i strabatuta
uimitor de bine cu aceste rapturi ce populeaza de o bogata retea de vase cu sange. Astfel de
tarmurile marilor i oceanelor, i pe care fosile-vii sunt Lepidosiren din fluviul Amazon,
japonezii le pescuiesc pentru prepararea Neoceratodus, din raurile australiene, on Pro-
pretuitelor conserve de Amoy Amfioxus. topterus din apele Africii occidentale.
Celebritatea lui Jamoytius nu a durat decat In Africa traiesc trei specii ale genului Pro-
treizeci de ani. Descoperirea ulterioard a unor topterus: una in regiunile mlatinoase din bazi-
exemplare mai bine conservate, ce pareau urme nul inferior al Nilului, a doua in lacurile i mla-
ale unor iruri de solzi subtiri pe corp, au con- tinile Africii orientale, iar a treia mai raspandita
dus la concluzia ca Jamoytius nu ar fi un cefalo- in toata Africa Occidentals, Zambia, Guineea i
cordat ci un pete primitiv din genul anaspide- Senegal ca locuitor al terenurilor mlatinoase,
lor, mai precis al acelei ramuri care se pare ca ar inundate in perioadele de cretere a debitului
fi condus, spre ciclostomii actuali. fluviilor i uscate in perioadele de seceta.
Jamoytius ramane inca un mister! Protopterul african, numit de localnici i
cambona", iubete mlatinile. Cand mlatinile
dau semne de secare i anume in perioada
cuprinsa intre lunile august i decembrie pro-
Pe$61... uscatului
topterul incepe sa sape in mal un put adanc,
absorbind namolul cu gura i azvarlindu-1 prin
Perioada devoniana e considerate de paleon-
capacele branhiale, pe masura ce galeria inain-
tologi ca o perioada a petilor", cele mai vechi
teaza. Cuibul este apoi largit, ca petele sa poata
resturi fosile ale marilor grupe de peti pastran-
executa micari de intoarcere. Cat timp se mai
du-se din acele timpuri. Doua din aceste grupe
pastreaza un strat de apa pe fundul mlatinii, el
de peti stravechi prezinta un interes special,
ii scoate putin capul afara pentru a sorbi" cate
trimitanduli spre not cateva fosile-vii nu numai
o gura de aer. Cand apa seaca cu desavarire, iar
interesante dar i de un exceptional interes pen-
malul ameninta sa-i astupe gaura, el ii fabrics
tru tiinta. E vorba de grupul petilor dipnoi, la iuteala, din propriile secretii, o gogoaa pre-
adica peti cu respiratie dubla, numiti de englezi lungita pand la suprafata, ca un tub, pe care ani
lungfishes" i de germani Lurchfische", i de malul il tine in gura i prin care respird aerul
grupul crossopterigienilor, peti osoi inferiori atmosferic. Aici ateapta fabdator cu corpul
din care se trag petii osoi su ,periori de azi. Sa Indoit in forma de U i fara sa se hraneasca
ne oprim putin asupra dipnoilor actuali, consi- perioada de inundatii, cand ploile vor umple din
derati ca unele din cele mai ciudate rapturi ale nou albiile secate ale mlatinilor, ingaduindu-i
Terrei. sa-i reia viata normala.
Se tie ca petii sunt strans legati de mediul Neoceratodul australian (denumit de indi-
for de yiata apa. Scoi afara din el, mor. $i geni dhelleh") ca i lepidosirenul american
totui, in ?cazuri extreme, chiar i aceste fiinte (vanatul cel mai pretios al indienilor din tribul
perfect adaptate existentei acvatice se zbat... pe Chaco, numit lolach") ii sapa de asemenea o
uscat. Aceste situatii exceptionale sunt generate groapa verticals in namol, supravietuind astfel
fie de seceta care seaca albia raurilor, obligand perioadei secetoase.
petii sa ramana catva timp prizonierii uscatu- Prezenta sacilor pulmonari face ca dipnoii sa
lui, fie de surprizele refluxului, care uneori se infirme mutismul" proverbial al petilor.
desfaoard atat de rapid, incat petii raman in Micarile rapide sau violente ale aerului in aces-
mal. te cavitati produc anumite sunete uor recepti-

136

www.dacoromanica.ro
bile. Astfel, atunci cand este capturat, pro- Cum a putut ramane Latimera atat timp
topterul suiera ca un carpe, in timp ce sunetele nedescoperita? Desi este socotitA un vanat ales,
scoase de lepidosiren sunt mai degraba Latimera este un peste rar, dovada ca abia dupe
asemanatoare cu mieunatul unei pisici. 14 ani a fost prins un alt exemplar din aceeasi
Dipnoii sunt pesti mari (70 120 cm specie, de data aceasta, in preajma unei insulite
lungime si 3 10 kg greutate), cu o came gus- din arhipelagul Comore, in Oceanul Indian.
toasa care ii fac foarte apreciati cautati de Pena in prezent s-au mai scos vreo 15 exem-
populatiile locale care folosesc metode origi- plare, atent studiate de catre specialisti francezi
nale de pescuit. De pilda pescarii sudanezi bat si englezi. Azi se tie cu precizie ca patria cela-
in niste mici tobe al caror sunet imita rapaitul cantului Latimera, numit de localnici combessa,
ploii, in timp ce, pacaliti, protopterii afundati in o constituie apele oceanice din jurul insulelor
mal, raspund, printr-un fel de plescait din buze, Comore. Studiul anatomic ii tradeaza vechimea.
tradandu-se singuri. Pentru indigeni, cam- Pe langa tesuturile deosebit de grase, pestele are
bona" (cum spun ei protopterului) nu-i un peste un creier minuscul (3 g la o masa corporals de
obisnuit: nu el urmarete apa, ci apa vine spre 60 70 kg!), o inima primitiv construita, un sac
el. de grasime corespunzand unui sac pulmonar in
Descendenti directi ai unor forme foarte locul vezicii inotatoare, avand probabil si un rol
vechi, de care nu se deosebesc cleat prea putin, hidrostatic. Pestele poate mica partea ante-
cele cinci specii de dipnoi care mai fac parte din rioard a capului independent de cea posterioard,
fauna actuala a globului sunt, fard indoiala, fapt nemaiintalnit la pestii actuali. Labutele"
specii pe cale de disparitie, demne de a fi ca sr hematiile sugereaza apartenenta Latimerei
ocrotite. la acel grup de pesti din care, probabil, printr-o
mai buns adaptare, unele specii au facut tre-
cerea catre amfibieni, dand nastere unor forme
Senzationala Latimera intermediare, care au cucerit incetul cu incetul
uscatul.
La 22 decembrie 1938, preparatoarea Descoperirea Latimerei este considerate ca
Muzeului din East-London (Africa de Sud), na- una din cele mai mari victorii ale biologiei din
turalista M. Courtenay-Latimer, a fost vestita prima jumatate a veacului trecut.
telefonic ea vasul pescaresc El 8" are la bord
cativa pesti pentru muzeu. Printre acestia se afla
si un peste albastrui, vanjos, lung de circa 1,5 m, Un nevolnic urma at dinozaurilor
cu gura mare, inzestrat cu dinti ascutiti, cu solzi
puternici si cu inotatoarele perechi de o ciudata Mezozoicul este, fare indoiala, era de uriasa
conformatie: semanau cu un fel de Mute care inflorire a reptilelor care au cucerit in egala
pareau ca servesc nu numai la inot, dar la masura apa, aerul si uscatul. Marile mezozoice
sprijin, deoarece erau alcatuite dintr-o axe prin- au fost imperiul unor monstri feroci de tipul
cipals cu radii dispuse lateral. Acest caracter it ihtiozaurilor, pleziozaurilor si al mozazaurilor,
apropia foarte mult de celacanti, pesti primitivi aerul a fost luat in primire de pterozauri
din grupa crosopterigienilor disparuta acum 60 ca Pteronodon iRhampholynchus, iar uscatul a
milioane de ani. In anul 1940, profesorul cunoscut cea mai inspkimantatoare hoard's de
G.L.B. Smith, studiindu-1 amanuntit si monstri in frunte cu ierbivorii Brontosaurus,
recunoscand in el o specie noua de peste, i-a dat Stegosaurus, Diplodocus, Ankylosaurus, Trice-
numele de Latimera chalumnae, in cinstea raptos sau carnivorii Allosaurus i Tyran-
norocoasei cercetatoare si a fluviului Chalum- nosaurus unii din ei putand atinge 30 m
na, la gura caruia acest peste a fost prins. lungime si peste 50 de tone greutate.

137

www.dacoromanica.ro
Dinosaurienii au disparut relativ brusc, 10 15 cm i lungs de catiya metri, sapata de
extinctia for generand in prezent 10 15 ipoteze, pasari. Soparlele Si pasarile traiesc in cea mai
nici una din ele confirmandu-se total i defini- buns convietuire.
tiv. De multe on in aceeai vizuina scrie Igor
Cunoscutul paleontolog roman L. Botosa- Akimuskin in fundul culcuului, pe un aster-
neanu ne previne ca nu broatelor testoase, nut pregatit din frunze uscate traiesc doua
oparlelor i erpilor va trebui sa ne adresam familii familia hatteriei i cea a albatrosului.
pentru a gasi fosile-vii" in sanul reptilelor Tuatara ii parasete rareori locuinta subpaman-
actuale. Dar daca ne vom indrepta privirea spre teana in timpul zilei. Uneori, dupa ce saps
alte ordine de reptile cum ar fi rinchocephalele podeaua, ea ii depune aici ouale. In celalalt
vom descoperi o dovada surprinzatoare. ungher al vizuinii iii clocete ouale femela alba-
E vorba de o *oparla uriaa, cu multe carac- trosului. Tuatara doarme alaturi, incolacinduli
tere de primitivitate, numita popular hatteria i trupul. Niciodata nu-i supara vecinii: nici
in tiinta Sphenodon punctata. pasarile, nici puii."
Descoperirea ei a fost semnalata intr-o misi- Simbioza aduce foloase ambelor parti:
une ffintifica acum circa 200 de ani in urma, de oparla gasete o casa primitoare i sigura, iar
catre capitanul Cook i medicul vasului sau, pasarea clocete i ouale acesteia; de asemenea
Andersen, in una din insulele Noii Zelande. In hatteria este un paznic de nadejde, deoarece,
notele lui de calatorie scria: Se pare ca in Noua prin prezenta ei aproape perrnanenta in cuib i
Zeelanda traiesc oparle de marimi neobinuite; prin infatiarea ei inspaimantatoare, alunga
ele ar fi lungi de 2,6 m, tot atat de groase ca orice intrus.
omul. Traiesc in gauri pe sub pamant i sunt Aceasta prietenie stransa constituie i secre-
ucise prin aprinderea unui foc la intrarea tul indelungatei supravietuiri a oparlei; in
vizuinii." cuibul subpamantean al pasarii a gasit nu
Cate 1867, circula tirea ca ele ar fi disparut numai protectie, dar i un microclimat favora-
cu desavar*e. Din fericire ele au rettit sa se bil i constant, la adapostul cataclismelor geo-
concentreze in insulitele din golful Plenty i logice i climatice care au nimicit uriaele ei
stramtoarea lui Cook care s-au dovedit a fi un rubedenii.
bun adapost. In acest fel, hatteria, numita de
localnici i tuatara, a scapat de exterminarea
totals, find in prezent o specie ocrotita cu Crocodilii, fosile-vii ale epocii uriasilor
strictete de lege.
Spenodon are numeroase caractere care o Nici printre broatele testoase uriaw de apa
pot aeza in randul fosilelor-vii. Ochiul pineal, sau uscat (Testudo), nici printre erpi i oparle
trasaturi caracteristice ale falcilor i dintilor, nu vom gasi cele mai importante relicte zoolo-
coastele care prezinta prelungiri osoase indrep- gice, aa cum s-ar intampla daca am patrunde in
tate inapoi ca la pasari i intalnite, dintre reptile, imparatia crocodilienilor de azi, care se intinde
doar la crocodili i ei anirnale relictare. Au i peste toate regiunile tropicale i subtropicale de
obiceiuri curioase: sunt oparle exclusiv carni- pe planiglob, cu exceptia Europei, domiciliul
vore, dorm majoritatea timpului, stau mult timp for preferat find apa fluviilor sau a lacurilor cu
in apa fara a respira. Insa, afard de ochiul pineal apa dulce, mai rar apele salcii i cele sarate ale
i de faptul ca nu-i place lumina (lucru neobi- marilor.
nuit la reptile), hatteria prezinta o particularitate In total stint cunoscute pe Terra 21 de specii
unica la reptile: o simbioza-comensuala, o pri- care se incadreaza in trei marl grupe: crocodilii
etenie multimilenara cu pasari marine din fami- propriu-zii, aligatorii i gavialii. Genul
lia Puffinidae de obicei Oestrelata cooki i Crocoalilus, cu cele mai multe specii, este cel
Pi ffinus gavia cu care imparte vizuina lata de mai raspandit i capitalizeaza pe cei mai uriai

138

www.dacoromanica.ro
reprezentanti care ating frecvent 8 10 m Archaeopterix are urmai?
lungime. Cel mai feroce dintre ei este crocodilul
de Nil care ataca oamenii, plutele $i podurile Pentru a umple golul dintre reptile si pasari,
mobile, gospodariile si tarcurile cu animale paleontologia n-a gasit nici o fosila reala, ci
asezate in jurul apelor, plasele cu pesti, animale doar a creat un model imaginar, numit Proavis,
domestice care se scald in teritoriile lor. i tot paleontologia se afla in dificultate cand e
Gavialii se intalnesc doar in India intr-o vorba de a descoperi in omithofauna actuala
specie Gavialis gangeticus, caracterizata prin fosile-vii sau relicte.
botul nemasurat de lung si ingust, foarte bine S-a convenit Ca actuala impartire a pasarilor
delimitat de restul corpului. in carinate (cu carena, deci zburatoare) si ratite
Genul Alligator, caracterizat prin botul for (fara carena, deci nezburatoare) ar putea oferi
scurt, cuprinde o specie chinezeasca si alta unele criterii pentru a stabili caracterele de
raspandita in partea de sud-est a Statelor Unite, primitivitate. Archaeopterix, prima pasare a
de-a lungul fluviului Mississippi: genul Caiman fost, incontestabil, stramosul ratitelor deci
care face parte dintre aligatori, populeaza cen- ratitele actuale ar putea fi considerate fosile-vii.
trul Americii de Sud, la est de lantul Anzilor i
Multi cercetatori considers ca lipsa carenei de
la sud de Amazon.
pe stern la ratitele actuale nu e obligatoriu un
Aceste reptile au aspect de fiara inspaiman-
semn de primitivitate, ci pur i simplu rodul
tatoare cu un cap de balaur si un bot mai scurt
unei degenerari, unei evolutii regresive.
sau mai lung inzestrati cu dinti taiosi. Spinarea
Alti cercetatori s-au orientat catre carenatele
for masliniu-inchisa este acoperita cu piaci
primitive, cautand o specie actuala pe care au
comoase asezate in 16 19 serii transversale si
gasit-o intr-o pasare ciudata care, descoperita de
cu proeminente ca niste creste puternice. Mem-
multa vreme, a starnit curiozitatea mai mult vi-
brele vanjoase, o coada lunga, mobila si foarte
zitatorilor decat a biologilor. $i nu pasarea
puternica ii servesc la vanatoare.
matura, ci puiul ei conserva un comportament
Lacomia acestor reptile Intrece once imagi-
natie, ei find un fel de struti printre reptile. care poate conferi speciei un caracter de primi-
tivitate.
data cu hrana ei inghit si pietre care servesc la
digestie. Acum 400 de ani, calatori intorsi din Ame-
Cei mai vechi stramosi ai crocodililor (Pro- rica de Sud aminteau de o pasare legendara,
tosuchus) sunt cunoscuti de la sfarsitul triasicu- despre care vorbeau cu teams triburilc de
lui si inceputul jurasicului, cea mai mare amerindieni din padurile virgine din Mato
inflorire cunoscand-o in cursul jurasicului cand Grosso, si pe care acestia o numeau hoatzin sau
marile au cunoscut o puternica expansiune. In susa. Abia in anul 1884, zoologul englez E. A.
preajma cretacicului mezosuchienii, crocodilii Brigham, strabatand tinutul, aducea lumii sti-
primitivi, au pierit,, find inlocuiti de intifice o stire senzationala: pasarea hoatzin
eusuchienii, stramosii crocodililor de azi, din exists. Ea se deosebeste de toate cele cunoscute:
care unii din ei, Phobosuchus, descoperit in face oua, iar din oud ies pui cu patru picioare,
Texas, atingea 20 25 m lungime, numai capabili sa se suie in pomi ca soarecii, sa sara in
capatana masurand 3 m. apa ca broastele i sa inoate pe sub apa ca
Fosilele celor trei grupe de crocodilieni liitele.
eusuchieni, conturate inca din Cretacic i pas- Expeditiile ulterioare au descoperit misterul.
trate
$i azi, pledeaza destul de convingator pen- Era vorba de Opisthocomus hoatzin o ruda
tru faptul ca toti crocodilienii actuali pot fi indepartata a gainilor, cam de marimea fazanu-
incadrati in randul fosilelor-vii. lui, care se remarca prin gusa dezvoltata unde
rumega" frunzele taxi. Are obiceiul de a-si face
cuibul pe o creanga asezata exact deasupra apei.

139

www.dacoromanica.ro
Puiul prezinta un exceptional interes tiinti- Ornitorincul, o himera zoologica
fic, sugerand intr-un fel modul de viata al
pasarilor stravechi. Ghearele mobile ale aripilor Ornitorincul, animal acvatic, asemanator
ii servesc sa se catere cu repeziciune pe copaci, oarecum cu vidra sau castorul, traieste pe mar-
ajutandu-se de cioc i sprijinindu-se in coada. ginea raurilor din Australia de est, sapandu-$i
Cand se iveste un pericol, el se arunca in gol, adaposturi pe malul apei cu ajutorul ghearelor
planeaza cativa metri i-i gaseste scapare in ascutite: o galerie de circa 6 m, cu multe coturi,
apa, folosind cu indemanare drept vasla care se deschide intr-o camera spatioasa,
picioarele i, la scufundare, aripile. Dupa tre- umpluta cu plante uscate. Galeria este inclinata
cerea primejdiei, se catara din nou in cuib. 0 astfel incat vizuina sa nu fie inundata. Din pru-
data cu maturizarea, hoatinul pierde i ghearele denta, animalul mai saps o iesire de rezerva.
si calitatile de inotator, preferand coroanele Aici iii duc viata perechile de omitorinci. Ani-
dese ale copacilor unde se deplaseaza rar i pe malele au un corp turtit de circa 45 50 cm
distante mici. Adultul deci nu se deosebeste lungime, membre scurte, inzestrate cu cate cinci
prea mult de alte pasari. degete, acoperite, la cele anterioare, cu o pielita
Hoatinul este o pasare rara, in curs de dis- ca de rata, iar cele posterioare inzestrate cu un
paritie. Caracteristicile primitive, in special ale pinten ascutit si mobil. Coada este turtita i lata.
puiului, o tradeaza ca pe o ramasita a unor tim- Blana ornitorincului este formats din peri deli i
puri de mult apuse. aspri, dar tegumentul cozii poarta urme de solzi.
Capul este partea anatomica cea mai stranie,
datorita ciocului ca de rata cu care se terming.
Monotremele, cele mai ciudate mamifere Ciocul is nastere prin cheratizarea mandibulei.
ale Terrei Este inzestrat cu cloud nari plasate aproape de
varf i cu placi masticatoare comoase, ce ajuta
Monotremele sunt fiinte stranii, in care se la sfaramarea viermilor, insectelor i molustelor
impletesc caractere de mamifer (corp acoperit cu care animalul se hraneste.
cu bland sau cu tepi, pui nascuti din oua, dar In salasul ascuns, femela depune 2 3 oua
hraniti cu lapte), de reptila (centura scapulara cu de circa 2 cm avand o coaja elastics. Dupd 15
dispozitie reptiliana, variatii termice ale corpu- 20 zile, sub influenta caldurii corpului matern,
lui, orificiile intestinal, urinar si sexual ies puii, care au un cioc mic inconjurat de o
deschizandu-se impreuna in cloaca) si chiar de membrana circulars. Cioculetul poate fi folosit
pasari (un cioc cheratinos ca de rata). ca un fel de ventuza cu care capteaza laptele ce
Toate aceste caractere indreptatesc asezarea se scurge pe peretii abdominali. Nu rareori,
monotremelor in categoria asa-ziselor fosile-vii. laptele este secretat la suprafata apei, de unde
Aceste animale stravechi sunt cuprinse in cloud puii it pot consuma, lipaind ca niste ratuste.
familii: Ornithorinchidae, din care face parte Inca din secolul al XVII-lea, navigatorul
ornitorincul (Ornithorynchus anatinus), 5i olandez Abel Jansen Tasman trimitea vesti din
Tachyglossidae care cuprinde cloud genuri de ce in ce mai insistente despre existenta in Aus-
arici- furnicar: Tachyglossus si Zaglossus. tralia a unui animal care trebuia sa fie mamifer
Toate aceste animale stravechi traiesc in pentru ca iii hranea puii cu lapte, dar care
Australia si in insulele invecinate. Au fost bine depunea oua, nenascand pui vii, relatari primite
studiate, au o istorie complet descurcata care, la cu scepticism si chiar cu batjocura de savantii
ora actuala, ne permite sa le consideram in mod timpului. Incetul cu incetul ceata ce acoperea
cert fosile-vii care impletesc caractere mixte i misterioasele animale a inceput sa se destrame.
aduc o dovada limpede ca mamiferele se trag Animalele aduse erau cert mamifere, deoarece
din reptile. posedau glande mamare e drept de un tip
foarte special secretand un soi de lapte care

140

www.dacoromanica.ro
reprezenta hrana puilor. Si cand au fost gasite in ciudata. Acesta avea o lungime de aproape 17
1884 i oud de ornitorinc, zoologul Caldwell toli si aproape tot atata in latime. Caput turtit
confirms justetea observatiei lui Tasman *i statea atat de aproape de corp, incat se putea
comunica prin telegraf Societatii Regale a crede ca animalul era lipsit de gat. Nu avea
Australiei de Sud" pozitia tiintifica a ornitorin- gura, ca orice animal, ci un fel de cioc avand
cului: mamifer care depune oud, nenascand pui lungimea de 2 toli, si care se deschide chiar la
vii". capatul lui. Nu avea coada; corpul ii era acope-
Cercetarile mai not au scos in evidenta doua rit in intregime cu tepi tari, amintind de porcul
amanunte necunoscute in secolele precedente. tepos."
Marsupiul nu e acel* cu punga" marsupi- Trebuie sa recunoatem, dupa mai bine de
alelor: e un organ trecator, care dispare complet un veac si jumatate, ca descrierea nu era lipsita
intre perioadele de reproducere. De asemenea, de exactitate.
monotremele sunt singurele vertebrate cu sange Echidnele se caracterizeaza prin corpul
cald care au pinteni veninoi. La labele dinapoi indesat, acoperit in cea mai mare parte cu tepi
ale ornitorincului, pe fata for interns, se gasqte sau peri, prin coada scurta, prin ciocul tubular,
un pinten cornos, mobil, arcuit care e strabatut cu doud nari i cu o deschidere numai la capatul
pe intreaga sa lungime de un canal pe care se inferior, si limba lunga, subtire, vermiforma.
scurge secretia unei glande. Acest lichid Echidna are aceleasi obiceiuri ca aricii nostri. In
limpede provoaca coagularea sangelui ani- caz de pericol, se face ghem, zburlinduli tepii,
malului care a fost intepat i care moare la scurt care o fac inexpugnabila. Este un animal noc-
timp dupa intepatura. In ce privete hrana lui turn.
s-a constatat un lucru uimitor: prada sa prefe- Hrana lui consta la fel ca la furnicar mai
rata este pqtele Anaspides, el insusi o fosila- ales din termite si furnici. De aceea, dintii ii
vie, dovada a reminiscentelor filogenetice ce-i lipsesc, devenind inutili. Ca la toti mirme-
leaga. cofagii, limba, ca un fel de vierme, poate fi
proiectata departe in afara gurii. Odata cu hrana,
animalul ingereaza si mult nisip, praf si chiar
Aricii furnicari lemn uscat care se pare ca it ajuta la digestia
mecanica.
Australia, pitria marsupialelor mamifere De obicei, traiete singuratic i numai in
primitive adaposte*te i un mamifer aprilie se formeaza familiile de echidine. In
monotrem i anume echidna sau furnicarul august, femela depune un singur ou, pe care it
(Tachyglossus), care seamana putin cu un arici. asaza cu gura intr-o punga bine irigata de sange
Masoard cam 50 cm, are un bot ascutit; pe cap i aparuta doar in acest scop. Aici oul se clo-
si pe burta este acoperita cu par, iar pe spate si cete i dupa 2 saptarnani puiul sparge singur
laturi, printre firele de par, cresc tepi cornoi, de coaja oului cu o intaritura din varful capului,
4 6 cm, grNi la baza i alburii, ascutiti si negri incepand apoi sa se hraneasca cu secretia glan-
la varf. delor mamare. Cand ii apar tepii pe spate, mama
Furnicarii (Tachyglossus aculeata) au fost 11 scoate adesea afara, it ascunde intr-o gaura

descoperiti in anul 1824, dar nu de o expeditie acoperita de frunzi si pleaca la vanatoare. Dupii
stiintifica, ci de un marinar a carui isprava a intoarcere, it asaza in punga si aceste manevre
fost consemnata in jurnalul de bord al vasului se continua pans cand puiul capata total's inde-
Providenta, sub pavilion englez, care trans- pendenta. In acel moment, marsupiul se
porta o incarcatura de arbore-de-paine din resoarbe, iar mama si puiul se despart, fiecare
marile sudice in Indiile de Vest. Aflandu-se cautanduli hrand pe cont propriu.
intr-o excursie arata acele insemnari locote-
nentul Gutry a ucis un animal de o forma foarte

141

www.dacoromanica.ro
Okapia, cea mai veche girafa ornitorincului sau latimerei, iar in denumirea ei
tiintifica sunt alaturate numele guvernatorului
Ramura girafelor s-a desprins ca o ramura european al regiunii (Johnson) i numele sub
independents in decursul miocenului si care este cunoscuta de bastinasii congolezi.
inceputul pliocenului. Girafele primitive aveau Abia in ultima jumatate de veac s-a reusit, in
un aspect deosebit de al girafelor africane de azi ciuda unor mari dificultati, s se vaneze i sa se
si un singur element comun: coarne mici, prinda cateva zeci de exemplare de okapia.
excrescente acoperite cu piele ale oaselor Un exemplar impaiat se &este si la Muzeul
frontale, aka cum le prezenta Palaeotragus, cea de Istorie Naturals Grigore Antipa" din
mai tipica girafa straveche. Aceasta s-a stins Bucuresti.
dand natere altui tip de girafa Sivatherhun i ea
stinsa $i, in sfarit, girafele actuale din Africa,
bine cunoscute zoologilor, care nu intereseaza B) AIIMALE RELICTE
subiectul nostru. late insa ca in 1901 s-a facut o
descoperire de senzatie: o girafa fosild-vie care In imparatia lui Aladin
venea sa imbogateasca galeria strabunicelor
Inca prezente pe fata pamantului. Pesterile ne duc cu imaginatia in lumi de
In acel an, zoologul englez Ray Lancaster basm. lile spatioase, adevarate muzee pentru
a primit la Londra blana unui animal provenind formele de cristalizare a carbonatului de calciu,
din padurile virgine de la poalele muntilor pot fi incarcate cu formatii de montmilch, a
Ruwenzori care imbraca fluviul Semliki urcand caror albeata contrasteaza uneori cu alti pereti
pans la o altitudine de 4 000 m. Guvernatorul de un rosu-sangeriu. Alteori, galeriile sunt
Ugandei, Johnson, it recomanda ca pe un ani- imbricate cu clausterite, imensi ciorchini din
mal necunoscut si foarte rar, numit de localnici piatra cu boabe mari i stravezii de chihlimbar,
Okapia. Okapia era un animal lung de 2 m si sau in cristalite, uriase ghirlande de piroane
inalt de 1,5 m, cu cap mare, bot prelung si gat transparente si de candelabre ghintuite cu
mai inalt ca al antilopei dar mai scurt ca al monocristale. Formatii perlate, tufe de margean
girafei. Se remarca printr-o coloratie deosebit ale coralitelor, minunatele anthodite, formatii
de frumoasa: fruntea era de un row-aprins, aciculare de ghips cu structure fibroasa, scaldate
gatul, pieptul 5i spatele colorate in cafeniu-ro-- in lumina palpaitoare a lampilor, te fac s te
cat, picioarele in partea de sus erau vargate cu simli in legendara lume a grotei lui Aladin, pe
negru, de la genunchi in jos smantanii, iar tarAmurile fermecate ale trolilor sau in fabu-
copitele de un negru stralucitor. Coada avea la loasele ascunzisuri cu nestemate ale Golcundei.
capat o tufa de peri lungi ca la girafa, iar gatul Astazi sunt descoperite i cartate zeci de mii
era impodobit cu coama. Coarnele se asemanau de pesteri in diferite puncte ale mapamondului.
in parte cu cele de cerb, ultima for parte find Cea mai importanta strApungere prin adancul
formats din corn veritabil". pamantului o reprezinta Goufre Pierre San
Lancaster, dupa Indelungi cercetari, s-a pro- Martin din Pirinei, pestera al carei sistem verti-
nuntat ca okapia este o girafa primitive foarte cal atinge profunzimea de 1 328 m.
asemanatoare cu cele mai vechi girafe care s-au In tara noastra au fost descoperite pana in
pastrat in stare fosila (Palaeotragus), dar care, prezent circa 1 200 de pesteri din care circa
probabil, prin caracterele ei de cerb, apartine 1 000 sapate in roci calcaroase i restul in ghips
acelui moment din evolutia mamiferelor cand sau in sare. Cea mai lunga pestera de la not este
s-au produs despartirea ramurii girafelor de Pestera Vantului din Muntii Padurea Craiului
aceea a cerbilor si renilor. avand o desfasurare de 26,6 km. Cea mai
Descoperirea okapiei a fost un eveniment la adanca este Pestera Tausoara din Muntii Rod-
fel de insemnat pentru tiinta ca si descoperirea nei, care atinge 425 m, iar cea mai inaltr,

142

www.dacoromanica.ro
Pestera Busoiul (Muntii Retezat) situata la indiferent de regresiunile provocate de lipsa
2.136 m altitudine. Cea mai originala, unica in excitantului luminos.
lume prin conditiile ostile de viata, este pestera Saracia hranei din subteran produce ince-
Movile de langa Mangalia. tinirea ciclului vital si a activitatii for de repro-
Pesterile ascund specii de pe intreaga scars ducere. Toglobiontele au o faza embrionard, mai
zoologica cu diverse grade de adaptare la lunga cu 4 5 ani decat a insectelor. Aceasta
conditiile specifice acestui mediu, studiate sis- viata derulata cu incetinitorul este caracteristica
tematic pentru prima oars de savantul roman mediului cavemicol.
Emil Racovita, creatorul unei not stiinte, bio- Biospeologul francez A. Bandei in cunoscu-
speologia, care a deosebit urmatoarele compo- ta sa lucrare La biologie des animaux caverni-
nente ale acestui mediu limits de litosfera: coles" (Paris, 1964) preciza a animalele
pesteri, fante, microcaverne, cavitati artificiale, troglobionte sunt forme relicvare, total dis-
endogen (locul de intalnire intre zona subterana parute de milioane de ani de la suprafata
si sol, pe unde patrund vietuitoarele in pamantului, linii degenerate, fragile, incapabile
adancimile Terrei). Cu adevarat la marginea sa mai suporte conditiile variabile de la exterior.
vietii se gasesc pesterile si fantele profunde. In La fel ca si marile adancimi oceanice, pesterile
functie de nisa ecologica ocupata care reprezinta refugii, in care speciile vechi au gasit
favorizeaza o anumita asociatie, animalele se singurul context ecologic ce corespunde slabei
impart in sase categorii, din care cea mai for capacitati vitale, un fel de azile de batrani"
importanta sub raport stiintific este cea a unde duc o viata modesta, discreta si linistita de
troglobiontelor care traiesc numai in pesteri si pensionari. La adapost de stresuri $i de socurile
vietii active, evolutia specializatoare si
sunt cele mai bine adaptate acestui mediu, find
cele mai vechi, adevarate relicte prezentand potentialul for biologic redus (ca rezultat al
acestei evolutii) le interzic, sub amenintarea cu
cele mai caracteristice trasaturi regresiv biolo-
moartea, de a mai reveni la suprafata pamantu-
gice: depigmentare, lipsa de ochi, cresterea
lui. Pesterile servesc acestor relicte drept
exagerata a apendicelor, falsa fiziogastrie
refugii, inainte de a le II morminte.
abdominala.
Depigmentarea a fost produsa de lipsa con-
stants de lumina a troglobiilor. Pie lea verte- Doi stravechi viermi cavernicoli...
bratelor are o culoare permanents roza (din
cauza circulatiei sangvine) sau cenusie. Unele Din fiecare mare grupa zoologica pesterile
artropode sunt in intregime transparente, altele pastreaza specii vechi, perfect adaptate si
albe si opace, deoarece tegumentul for este nemodificate de milioane de ani.
imprimat cu saruri de calciu. Alaturi de lipsa de Dintre viermii inelati, policheti, doua specii
lumina, metabolismul scazut (din cauza tempe- tipic cavernicole au atras atentia biospeologilor:
raturilor joase) nu permite formarea pigmentilor una libera (eranta), alta sedentara, ducandu-si
melanici si corpul for ramane pal. viata in interiorul unor tuburi pe care si le
Lipsa ochilor, anoftalmia, regresiune defini- secreta singure.
tive la troglobionte, este produsa de asemenea Troglochaetus beranecki este un polichet
de pemianenta lipsa de lumina. Lipsa de functie liber, minuscul (0,5 1 mm) cu un corp vermi-
a organului asa cum spunea Lamarck duce form format din cateva inele inzestrate cu cheti.
cu timpul la disparitia acestuia. Troglobiile insa Un caracter caracteristic cavemicol este neote-
raman sensibile la lumina, reactioneaza la nia, adica acea capacitate de a se reproduce
aceasta, deci sunt fotosensibile, deoarece sensi- foarte de timpuriu, cand corpul for mai prezinta
bilitatea la lumina e o proprietate fundamentals unele caractere larvare. Se presupune ca este o
si generals a materiei vii, a protoplasmei, specie relicva a marilor tertiare, patrunzand

143

www.dacoromanica.ro
direct in mediul hipogen interstitial, unde au Pestii adancurilor terestre
limas prizoniere.
Marifugia cavafica descoperita de Karl Alaturi de pqti migrati din apele dulci de
Absalon in petera Ponor Cmulja din Hertego- suprafata care se aventureaza in apele subte-
vina, este un polichet solitar, de asemenea o rane, ichtiofauna peterilor numard Si peti tipic
specie relicva a marilor stravechi. Fiecare indi- cavernicoli, cantonati exclusiv intre cele doua
vid 4i fabrics un mic tub de calciu pe care it fi- tropice. S-au descris pana acum 41 de specii de
xeaza de substrat i de casutele vecine. Mi- teleostieni. Primul pete hipogen cunoscut,
liarde de astfel de tuburi scria K. Absalon se Amblyopsis spelacus, a fost descoperit in 1842
ingramadesc pe zeci de metri patrati, formand intr-o petera. californiana. Caracteristicile
pe peretii peterilor un inveli incrustant, gros adaptative comune pqtilor hipogeni, semn al
uneori i de un metru." regresiunii biologice, sunt: atrofierea sau redu-
Afars de ace0 doi eroi ai peterilor, dintre cerea ochilor, depigmentarea, marea dezvoltare
viermii policheti am mai putea aminti o lipi- a organelor tactile i olfactogustative, mico-
toare cavernicold. E vorba de Her pobdella rarea suprafetei branhiale, reducerea sau dispa-
abssaloni, specie relicva din Pleistocen, oarba i ritia solzilor.
cu corpul depigmentat, care populeaza unele
peteii din Iugoslavia.
Proteus, animal legendar
... si doi racusori la fel de celebri
intr-o lucrare publicata in 1689, Johann
Weichard Valvasor amintete ca, intr-o zi,
Alaturi de insecte, racuorii stint poate cele
dirigintele de po*ta din Ober-Laibach (in
mai raspandite flinte din peteri.
prezent localitatea croata Vrhnika, la 10 km de
De o meritata celebritate se bucura i un
racuor isopod, Typhlocirolana meraguesi, Ljubliana) pescuia pastravi la gura izvorului
Lintvem. Acest izvor carstic prezenta o particu-
imortalizat de Emil Racovita in Eseu asupra
problemelor biospeologice". Acest racwr a laritate interesanta: erupea neregulat, in functie
fost-punctul de plecare al celebrului studiu ce de cantitatea de precipitatii atmosferice, inter-
sta la temelia biospeologiei moderne, deoarece valul dintre doua eruptii variind de la cateva ore
el a sugerat marelui savant roman, prin la 20 de zile. Acestui fenomen i se dadea pe
asemanarile cu rudele sale marine, problemele atunci o explicatie fantastica. Sub pamant
pe care le ridicau caile i formele adaptarii scria Weichard nu departe de gura izvorului,
unor animale de suprafata, la mediul cavemi- traiqte un dragon; cand acesta se mica, apa din
col. lacul in care se scalds iese la exterior, ceea ce
Gloria de a fi animalul din apele subterane corespunde cu intermitenta izvorului." Dorind
cu cea mai bine studiata biografie revine unui sa largeasca lacul de pescuit, dirigintele potei a
alt racuor, gamarida Niphargus cu spart o portiune de stanca, s-a produs o scadere
numeroase specii endemice cuprinse intre brusca a nivelului apei din interiorul stancii i o
dimensiuni de 5 mm i 5 cm, care dau multa explozie violenta scoate la suprafata un pui de
bataie de cap taxonomitilor. Se pare ca dragon". Cronica aminteve ca acesta avea
Niphargus ar fi colonizat apele subterane in lungimea unei palme i forma unui arpe". La
timpul regresiunii marine tertiare, populand inceput a fost numit olm sau proteu; in 1768,
intai mediul psamic litoral, apoi refugiindu-se naturalistul italian Laurenti it denumete ti-
in apele carsturilor care jalonau coastele intific Proteus anguinus. Era primul reprezen-
marii in acest timp. tant al faunei cavernicole intrat in atentia natu-
ralitilor.

144

www.dacoromanica.ro
Abia la cloud secole de la descoperirea lui, subalitrale. De asemenea, endemismul strict al
naturalitii au stabilit ca e vorba de un amfibian coleopterelor, depigmentarea, lipsa totals a
din subclasa Urodele, ruda cu salamandrele i ochilor, antenele i membrele alungite ale speci-
tritonii. Urodele reprezinta cele mai primitive ilor afenopsiene sunt dovezi de conservatorism
forme de batracieni. Dupa incheierea metamor- care demonstreaza vechimea i caracterul relic-
fozei, adultii ii pastreaza forma alungita a cor- var al celor mai specializate ecotopului din
pului i apendicele caudal, iar in cazul dra- insectele peterilor.
gonului" i branhiile. Genul Proteus cuprinde
animale a caror lungime nu depaete 20 cm.
Corpul lor, cengiu sau roz, foarte alungit, ser- 0 pesters originals din Romania
pentiform, prevazut cu patru picioare foarte
scurte, incepe cu un bot aplatizat i se terming Una din cele mai interesante i originale
cu o coada lungs i flexibild. Inapoia capului, pe peteri din lume este petera Movile de langa
care nu se vede nici urma de ochi, se gasesc alte Mangalia, descoperita in 1986 i cercetata in
trei perechi de branhii exteme. Dragonii se continuare de geologii romani: Cristian Lascu,
deplaseaza lent, tarandu-se pe fundul bazinelor, Serban Sarbu, Radu Popa i Luminita
ondulanduli din cand in cand, cu multa gratie, Vlasceanu.
corpul. Din cauza metabolismului foarte lent Unica in lume prin conditiile ostile de viata
efect al perfectei adaptari la mediul cavemicol (atmosfera saraca in oxigen, dar bogata in
maturitatea sexuala la acest vertebrat subteran hidrogen sulfurat, metan i bioxid de carbon) ea
survine la 14 ani, ca la specia umand. a permis conservarea unor specii cu grad ridicat
de specializare, din care 20 30 necunoscute
pentru tiinta. In peterile obinuite, aflate chiar
imparatia insectelor cavernicole la man adancimi, apa se infiltreaza, aerul cir-
curd, fiintele cavemicole se pot mica dintr-un
Dintre grupele de insecte care populeaza loc in altul, calcarul find o rocs permisibild.
imparatia obscura a grotelor subpamantene, Nimic din acestea in petera Movile! Dei aflata
coleopterele par a fi cele mai interesante prin la o adancime doar de 25 metri, ea se prezinta ca
gradul for ridicat de specializare la viata caver- un mediu etan. E suficienta o izolare a ei cu o
nicola. Nota for caracteristica o alcatuiete ab- diafragma, pentru ca numai in cateva ore aerul
domenul foarte globulos, contrastand cu forma sa devind irespirabil. Explicatia acestei izolari o
ingusta i prelungita a prototoracelui i capului. constituie prezenta unei argile extrem de fine,
Aceasta umflare exagerata a abdomenului a fost plastice, care a chituit". porii i fisurile rocii.
comparata cu fiziogastria termitelor i fumi- Pentru protectia intregii peteri impotriva con-
cilor, asemanare apan.tta deoarece la Leptodirus taminarii ecologice i a cautatorilor de comori
hohenwarthi de pilda, aceasta umflatura este un s-a obtinut o inchidere a ei de tip bunlcar i
produs al adaptarii la mediul cavemicol, ea realizarea unei diafragme de ataare care ii asi-
reprezentand o camera plina cu aer, avand rol de gull o izolare completa fats de mediul incon-
dispozitiv regulator al umiditatii aerului. Mem- jurator.
brana dorsals a abdomenului servete la schim- Fiintele din aceasta petera seamana intru
bul de gaze. Aparatul respirator al coleopterelor catva cu acele comunitati biologice complexe,
troglobionte format ca la once insects, din tra- oaze izolate de viata, grupate in firul unor
hei este foarte redus. Pentru a Indeplini izvoare fierbinti, sulfuroase, detectate acum 20-
aceasta functie, ea trebuie sa fie acoperita de o 25 de ani de batiscafele americane in zona
foarte subtire pelicula de apa, ceea ce se poate abisala (3.000 4.000 metri). Existenta acesto-
realiza numai intr-o atmosfera saturata de ra este asigurata exclusiv de fenomenul che-
vapori de apa. Iata deci care este rolul camerei meosintezei.

145

www.dacoromanica.ro
Este cert, sustin cercetatorii, ca stramosii for lui" a fost descoperit un peste endemic, rucla cu
au trait la suprafata Pamantului find nevoiti sa rosioara care in cinstea marelui nostru speolog
se adapteze modificarii defavorabile a conditi- Emil Racovita a fost numit Scardinius raco-
ilor de viata. Un astfel de moment s-a petrecut vitzai. Este atat de bine adaptat temperaturii
cu 5 milioane de ani in unna, cand in vasta zona inalte a biotopului, incat moare atunci cand tern-
a Mani Mediteranei, Marii Negre si Mani peratura apei scade sub 20C. Nu incape nici o
Caspice s-au produs o racire si o aridizare a indoiala ca traind in compania dretelor, lotus
climei, Dobrogea devenind atunci un semi- termal, rucla buns cu cel din Nil, si a unei micro-
desert. Fauna de clima calda si umeda a disparut faune termofile este un relict tertiar, al vre-
in mare masura, doar unele specii gasindu-si murilor cand clima tarii noastre semana cu cea
refugiul in pesterile scaldate de ape sulfuroase tropicala.
si termale, cum este si cea de la Mangalia. Un alt relict it intalnim in zona dinspre
Mediul ostil intunecos, suprasaturat de sulf, a muntii Fagaras, munti cu evidente urme
reprezentat o solutie de supravietuire, deoarece glaciale, ceea ce ne ajuta sa plasam aparitia
iodul" pesterii a asigurat colonistilor" o tem- acestei specii endemice romanesti in perioada
peratura si o umiditate constants timp de mi- glaciatiunilor careia i-a supravietuit din cauza
lioane de ani $i, mai presus, le-a asigurat o temperaturilor scazute a apelor de munte unde
inepuizabila sursa de brand: mana organics pro- vietuieste.
dusa prin chemeosinteza. Este vorba de asprete (Romanichtys valsani-
Un alt moment de colonizare posibila a cola), un pestisor relicts, vietuind doar intr-o
mediului subteran apreciaza cercetatorii ar zona restransa care cuprinde raul Arges in
putea fi unul de data mult mai recenta, respectiv amonte de Corbeni pand in aval de Alberti si in
glaciatiunea produsa acum 15.000 de ani, cand Valsan, in amonte de Bradulet pana la
evenimentele descrise mai inainte s-au repetat, Malureni.
determinand scaderea nivelului Mani Negre cu Datorita lucrarilor de construire a hidrocen-
circa 65 de metri si simultan o inasprire severs tralei de pe Arges si a concurentei popetelui
a climei. Daca acea colonizare" s-a produs (Gobio uranoscopus), un pestisor care si-a
numai intr-unul din acele momente sau in extins nisa ecologica, Romanichthys a disparut
ambele urmeaza sa o demonstreze cercetarile aproape in intregime. Incepand din 1966 s-a
genetice aflate in curs. incercat salvarea lui si se pare ca dupa stabi-
lizarea apelor Argesului $i a bazinului sau hidro-
grafic, aceasta rara si interesanta specie de peste
Pestisorii unici ai Romaniei... romanesc iii va reface treptat efectivele.

Dintre vertebrate, singurele si cele mai si-


gure specii relicte le reprezinta pestii, mai pu- Sturionii, glorioase relicte
ternic inlantuiti in mediul for de viata, cel acva-
tic, decat pasarile si mamiferele care se pot Morunul, nisetrul, cega si pastruga sunt pesti
deplasa cu mai multa usurinta. deosebit de valorosi sub raport economic, dar
In tam noastra exists cloud specii endemice putind lume stie ca ei sunt reprezentanti ai unui
de pesti care prezinta un deosebit interes ati- grup relict, cu fosile pastrate Inca din jurasic.
intific, find produse ale conditiilor specifice ale Sturionii actuali sunt pesti marini raspanditi
unor mici areale, care au asigurat indigenatul exclusiv in emisfera nordica, ce efectueaza
acestor pesti. migratii periodice intre apele dulci ale fluviilor
In rezervatia cu lotusi din perimetrul bailor si cele marine. Aspectul for este atat de tipic
termale de langa Oradea si anume in apele calde incat nimeni nu-i poate confunda cu alti pesti:
ale paraului Petea si ale lacului Ochiul tiganu- schelet zgarcios, bot ascutit si lung, prezenta a

146

www.dacoromanica.ro
cinci randuri de piaci osoase in forma de Alti pesti mai putin cunoscuti
butoni" pe corp, existenta a patru mustati in
apropierea gurii. Alaturi de dipnoi, celacanti, selacieni, care
Sturionii din fauna actuala a globului fac apartin unor grupe stravechi din care s-au mai
parte din patru genuri. pastrat azi cativa reprezentanti, prezenti in toate
Primul este acela al morunilor (Huso), ade- tratatele i chiar manualele colare, mai exists
varati giganti printre peti. Morunul Mani cateva grupe de peti stravechi, mai putin medi-
Negre e un campion al petilor marini cu cele atizate dar de o importanta tiintifica cel putin
1 000-1 500 kg pe care le atinge uneori in greu- egala in ceea ce privete capacitatea de
tate i cu varsta sa care depaete un secol. supravi etu ire.
Acest uria trece primavara din Marea Neagra Este vorba de trei ordine de peti: polypteri-
in Dunare i din Marea Caspica in Volga, fluvii fonnele, amiiformele i lepisosteifonnele:
care se varsa in aceste man. Aici pe fundul argi- Primul ordin e reprezentat de Polypterus i
los, nisipos sau de prundi al fluviilor ii depune Calamoichithys peti africani de 120 cm,
pretioasele icre negre. Inrudit cu morunul nostru alungiti, cilindrici, semanand cu un tipar sau un
este morunul de Amur, care nu este un pete arpe. Aripioara for de pe spate e desfacuta
migrator, petrecanduli toata viata in fluviu. intr-un mare numar de aripioare minuscule.
Al doilea gen: Acipenser cuprinde cateva Larva de Polypterus este unul din cele mai
specii raspandite in Europa, America de Nord i bizare rapturi din lumea petilor: prezinta bran-
Asia de Nord. Mari le Neagra, Caspica i Azov hii externe care aduc cu ale mormolocilor de
reprezinta cel mai important centru al acestui broasca cu care oarecum seamana.
gen deoarece 6 din cele 16 specii traiesc exclu- Celelalte doua ordine se intalnesc in Ameri-
siv aici. Printre altele mentionam peti bine- ca de Nord.
cunoscuti la not precum nisetrul, pastruga i Dintre amide s-a pastrat doar o mica relicts.
cega, pe langa unele mai rare, deci mai putin Amia calva, specie de apa dulce. E un pete fru-
cunoscute, ca viza i ipul. Ca i morunul, mos, din apele Americii de Nord, lung pana la
nisetrul patrunde in Dunare dupd. primul care 60 cm, cu o aripioara dorsals cu trei lobi i cu o
e cel mai precoce i inainte de pastruga, care e pats neagra, bine conturata la baza cozii mascu-
cea mai lenea. Nu atinge proportiile impresio- lului. E un pete foarte rezistent; poate trai 24 de
nante i varsta matusalemica a morunului, insa ore daca e scos din apa.
poate cantari 80 100 kg in greutate i Lepisosteus oseus, ultimul reprezentant al
supravietuiete 40 45 de ani. Cega, locuitor al vechilor lepisostei, aduce cu o tiuca: cap suplu,
Dunarii i Vo lgai, nu este un pete migrator ci ca ingustat la radacina cozii, corp zvelt i alungit,
i viza, un sturion care traiete in fluviile ce se falci inarmate cu dinti ascutiti.
varsa in marile Arai, Caspica i Marea Neagra. In realitate Lepisosteus este un pete
Alte specii de Acipenser traiesc in Siberia, in stravechi aparut in jurasic apartinand unui ordin
Atlantic, in Marea Adriatica ca i in bazinul flu- restrans. Are dimensiuni impozante (atinge 2
viului Mississippi. Celelalte doua genuri de stu- 6 m lungime), prezentand aripile de pe spate i
rioni Scaphyrhyncus i Pseudoscaphyrhyncus, cea anala pozitionate amandoud la radacina
cu cele circa 25 de specii ale lor, au infatiari cozii, aproape simetric. Populeaza marile lacuri
originate i deosebite de acipenseride prin i rauri din America de Nord, Centrals i din
forma capului, aripioarelor i cozii. Primul gen insula Cuba, find peti pradatori, mult vanati
populeaza bazinul fluviului Mississippi, iar cel pentru carnea for excelenta.
de-al doilea bazinul fluviilor asiatice Amur-
Dana i Sar-Daria.

147

www.dacoromanica.ro
Ratite le, Inca o dilema a tiintei Regiunile semideertice ale Australiei ada-
postesc o alts ratita, emul (Dromiceius novae-
Ratite le constituie un grup de pasari de hollandiae) caracterizat printr-un cap mic cu
uscat, nezburatoare, cuprinzand cele mai cioc turtit, gatul lung i robust amintind gatul
impozante specii ale acestei grupe de vertebrate, camilei sau lamei, aripile extrem de scurte,
Inca in viata sau recent disparute (Diornis, Epi- reduse la monturi, penajul bizar care seamand
ornis). Din acest grup, altadata Infloritor, au cu o pelerind de land. lunga i aspra. Emii po-
ramas putine exemplare, care, greoaie, lipsite de puleaza stepele ddschise i traiesc ca i strutii in
posibilitatea de a zbura i de a se apara, au fost bande i grupuri familiale. Inruditi Indeaproape
decimate i chiar exterminate de om. cu ei sunt casuarii (Casuarius bicarunculatus)
Dintre pasarile nezburatoare cele mai mari i care atrag atentia cu capul for prevazut in partea
voluminoase sunt strutii (Struthio camellus). dinainte cu o adevarata casca comoasa". Capul
Aceti giganti inalti de 2 m i grei de 100 kg au i partea superioard a gatului, de obicei viu co-
un cap relativ mic i un gat lung, aripi scurte, lorate, sunt lipsite de pene. Pe cat de sociabile i
prevazute cu pene ornamentale, care se gasesc energice sunt pasarile emu, pe atat de solitari i
i la coada, picioare lungi i puternice, avand tematori sunt casuarii al caror mediu de viata
fiecare numai cloud degete (caz unic in omito- nu-1 reprezinta stepele ci padurile Inca virgine.
fauna), care ii ajuta sa alerge aproape cu viteza Cea mai mica i dragalaa dintre ratite este
pasarea Kivi (Atpterix australis) actuala pasare
calului (40 50 km/ord). Masculii au penajul
emblematica a Noii Zeelande, popularizata in
negru i alb, iar femelele cenuiu-brun. E o
lumea tiintificd in anul 1813, ca o pasare fan-
pasare poligama, care traiete in bande mari i
tastica, cea mai ciudata pasare din lume" cum
care, in perioada Imperecherii, formeaza mici
scriau ziarele timpului.
grupe familiale. Femelele nu construiesc un
Kivi se deosebete mult de celelalte ratite.
cuib adevarat, ci saps in nisip sau sub pamant o
Sunt mai mici, capul e prevazut cu un cioc lung,
groapa nu prea adanca, in care depun 12 20 de
ingust, uor curbat, iar la baza cu nite peri lungi
oua uriae. Strutii sunt vestiti prin lacomia i i numeroi, un gat scurt i gros, corpul acope-
capacitatea de a inghiti tot ce le sta in cale, ceea rit in intregime cu pene cu aspect de bland
ce a facut sa se rimed proverbul: are un stomac grosolana de culoare brunie, aripi extrem de
de strut". Aria for de raspandire este Africa i reduse, picioare scurte i solide terminate cu
regiunea arabo-siriana, find admirabil adaptati patru degete.
pentru viata in deert; dei a fost decimata i a Pasari nocturne, traiesc solitare sau in
disparut ca specie spontana in extremitatile perechi in strafundul padurilor neozeelandeze,
nordice i sudice ale Africii, pasarea gigant are sapanduli adapostul la radacina arborilor. Sunt
anse de supravietuire, datorita numeroaselor animale timide, tematoare, stupide, cu o slabs
crescatorii, care, profitand de rapida for domes- putere de reactie fats de primejdii, deci extrem
ticire, ii Inmultesc pentru diverse scopuri, pans de expuse la disparitie, fard o serioasa protectie.
i acela de paznici. Oamenii de tiinta ii pun intrebarea daca
In America de Sud, strutul e inlocuit de cloud primitivismul for este original-, denuntandu-le
specii ale genului Rhea. Nandul, cum e numit ca pe specii arhaice supravietuitoare ca fosile-
de localnici, seamand cu strutul, insa are o talie vii sau un primitivism secundar, rezultat al unei
mai mica, iar picioarele prevazute cu trei degete evolutii regresive, impuse de adaptarea la anu-
i un penaj mai modest. mite tipuri de mediu, cum ar fi cel stepic. Exists
Una din cele cloud' specii de nandu (R. pen- i cateva argumente anatomice in favoarea
nata) traiete in regiunile joase ale Americii de vechimii for care merita a fi luate in conside-
Sud, cealalta preferd marile inaltimi ale pla- rare: rudimentaritatea aripilor, cavitatea crani-
tourilor Anzilor i Patagoniei. and foarte redusa i cu unele elemente comune

148

www.dacoromanica.ro
cu reptilele, ultimele vertebre nefuzionate scoase la suprafata, s-au retrezit la viata. Ele
intr-un varf (pigostil"), pene cu evidenta struc- insa manifests deosebiri fats de bacteriile de azi
tura primitive (mai ales la emu si kivi). in ce priveste metabolismul, neputand provoca,
Iata de ce pana la clarificarea definitive a de pilda, invertirea zaharurilor actuale.
apartenentei for la categoria fosilelor-vii, not Alga colonials Botriococcus brauni este
vom include deocamdata ratitele in categoria cunoscuta din paleozoicul inferior, dainuind
relictelor, prin conservarea unor trasaturi de pana in zilele noastre, fail ca in morfologia ei sa
primitivitate in conditiile unui mediu stabil si se constate schimbari importante.
conservativ.

Strabunii ferigilor si cicadelor de azi


C) FOSILE-VII DIN REGNUL VEGETAL
Prime le plante adaptate la viata de uscat au
Algele $i secretul vesniciei fost Psilofitele care au disparut acum 150 mi-
lioane de ani. Un alt ordin foarte apropiat de
In depozitele calcaroase din provincia Natal, acesta, Psilotalele, cuprinde insa cateva genuri
(Republica Africa de Sud), numite stromatolite, care s-au conservat in regiunile tropicale. Cel
cu o vechime sigura de 3,1 miliarde de ani s-au mai cunoscut este Psi lotum. Aceastd feriga
gasit urmele pionierilor" constructiei litosferei primitive are o tulpind verde cilindrica, cu frun-
care au fost algele coloniale verzi-albastre. ze mici si putine si cu ramurele dihotomice
Din aceste protoalge s-au dezvoltat algele (impartite in doua), in varful carora se gasesc
verzi-albastre, pastrate pana azi datorita uimi- sperangii grupati cate trei. Ea traieste in Aus-
toarei for rezistente si capacitati de adaptare. tralia si in Noua Zelanda.
Astfel, ele se intalnesc in gheturile Arcticei, in S-a pastrat, de asemenea, si ordinul Cycade-
gheizerii fierbinti de la Yellowstone (SUA), pe lor, aparut la inceputul mezoliticului, cam acum
fundul Marii Moarte, in zacaminte de petrol si 140 milioane de ani punte de legatura intre
in munti, la inaltimi de peste 5 000 m. Acestea ferigi si gymnosperme. Raspandite mai ales in
sunt singurele organisme vii care au rezistat regiunea tropicala a Africii rasaritene, a Asiei si
exploziei bombelor atomice si cu hidrogen, Australiei, cam cele 100 de specii de Cycadee
supravietuind si in interiorul reactoarelor atomi- formeaza un tezaur de pret al stiintei. La ele se
ce si in peretii pesterilor intunecate din Nevada, constatd un pas inainte laid de psilotale si
unde s-au efectuat explozii nucleare subterane. anume aparitia semintei. Samanta de Cycas
Multe se gasesc in mediul marin. In tulbura- revoluta seamana cu o prune lunga de 2 6 cm.
toarea matrice a oceanului, care inca nu si-a Infatisarea cycadelor aduce cu a ferigilor si
dezvaluit toate secretele, supravietuiesc flage- palmierilor. Frunze le lor mari, rigide, penate si
latele, alge verzi, fosile. asezate in spirala formeaza un manunchi in var-
Pe uscat, algele albastre si unele dintre bac- ful tulpinii. Prin structura interns a tulpinii ele
terii, datorita adaptarii for la mediul apelor ter- se apropie mai mult de conifere.
male sau la terenuri minerale cu sol neformat, Aceste doua grupe primitive s-au putut
isi dovedesc originea for arhaica. 0 serie de mentine o vreme atat de indelungata, datorita
cercetari recente, care conduc la concluzia ca faptului a in unele regiuni ale globului, si
bacteriile sulfuroase au un rol important in for- anume in cele tropicale si ecuatoriale, calde si
marea zacamintelor metalifere, ne indica umede, s-au pastrat intr-o oarecare masura
vechimea for considerabild. conditiile de clime care caracterizau perioada de
Nu demult, savantul german W. Dom- dezvoltare maxima a acestor plante.
browski a descoperit in depozitele vechi de
peste 150 de milioane de ani bacterii care,

149

www.dacoromanica.ro
Coniferele stravechi 33 metri o inaltime de 50 metri, varsta lui
find aproximata la 2 000 de ani.
Ceva mai tarziu, in perioada ridicarii masive
a continentelor 1i retragerii apelor, cand clima
devine mai uscata, iar solul mai sarac, apar Uimitorul Toumbo
coniferele.
Din sanul acestui ordin s-a pastrat 1i astazi Prin tinutul Damara din sud-vestul Africii,
un strabun pretios. in pustiul Namib 9i pe platoul Kao-Ko
Era un lucru bine stabilit in stiinta ca supravietuieste Welwitschia mirabilis, un
Metasequoia fossilis, stramosul arborelui- reprezentant al ordinului Gnetale, care face tre-
mamut, a disparut cam de 20 de milioane de ani. cerea intre gymnosperme 5i angiosperme. In
Dar iata ca., in 1962, un student chinez din acest colt extrem de secetos al continentului
Nanking, T. Wang, 1-a descoperit vietuind negru, toumbo cum e numita de populatiile
asemenea unui sihastru in padurile virgine din bastinase gaseste in continuare, dupa 150 de
China Centrals. milioane de ani, conditii favorabile de sol $i
Impunatoarea, altadata, increngatura a gym- china.
nospermelor se dovedeste, in lumina cerceta- Tuombo este exceptional de bine adaptata la
rilor paleobotanice, a fi in continuu regres. Ele conditiile extrem de critice ale unuia din cele
au fost atat de caracteristice erei secundare, mai secetoase pustiuri din lume. Aici, singura
incat paleobotanistul Do Scott a numit mezo- sursa de umezeala o reprezinta ceata adusa din-
zoicul era gymnospermelor". Dupa cretaciul spre Oceanul Atlantic de vanturile de vest,
inferior, specii, genuri N ordine intregi de gym- fenomen care are loc regulat, timp de aproape
nosperme dispar fara urmasi, lasand loc 300 de zile pe an, din zorii zilei pana la orele
exploziei angiospermelor care inaugureaza o 9,30 dimineata. Ceata echivaleaza cu 50 mm
era noud in flora terestra, ce dureaza pana in precipitatii anuale. Se stie insa ca aceasta forma
zilele noastre. de umezeala nu poate fi folosita de orice orga-
Printre gymnospermele supravietuitoare se nism vegetal.
afla si ordinul Ginkoales, care in Jurasic Secretul supravietuirii acestei plante care
perioada sa de apogeu numara 20 de genuri Ai atinge o varsta matusalemica (1 200 2 500 de
circa 100 de specii, pastrandu-se azi doar ani) sta tocmai in posibilitatea de a valorifica
printr-un singur gen si o singura specie, Ginkgo prin adaptari speciale foarte anemica sursa
biloba, conservat in forma spontana doar in hidrica. Radacinile patrund doar pana la 3 m in
coltul de sud-vest al continentului asiatic, insa pamant, neajungand la panza freatica (situata de
cultivat in nenumarate parcuri N gradini bota- obicei la 10 20 m adancime), ele servesc prac-
nice din lume. tic doar la fixarea plantei. Tulpina scurta nu
Un alt conifer fosila este Taxodium, care in depaseste inaltimea unui om mijlociu. Cele
tertiar ocupa o buns parte a emisferei nordice, cloud frunze late si de 6 10 m lungime, dupa ce
find semnalat si in tara noastra. Vicisitudinile se curbeaza de la tulpina, se intind pe sol, unde,
climatice din cuaternar au determinat retragerea in contact cu nisipul fierbinte, se modified trep-
acestui conifer de pe continentul african si can- tat, sunt rupte in fasii prin actiunea vantului
tonarea lui in mlastinile din Mexic si sud-estul cresc mereu prin baza lor. Stomatele (doua
S.U.A. El e un arbore celebru in Mexic, intrat in celule intre care se afla o deschidere servind la
folclorul Ai traditiile populatiilor stravechi de schimbul de gaze dintre planta si mediu 1i eli-
azteci. Amintim de chiparosul lui Montezuma" minarea apei din planta) se gasesc nu numai pe
care creste in Sierra Madre la altitudini de 1 700 partea inferioara, dar pe partea superioard a
2 000 m sau de taxodiul din cimitirul Sancta- frunzelor, putand ajunge la un numar de 25.100
Maria (Oaxaca-Mexic), cu o circumferinta de pe cm'. Prin stomate, umezeala este absorbita

150

www.dacoromanica.ro
de plants. La scurt timp dupd ridicarea cetii, sto- Campia Transilvaniei, prin partile Sebqului i
matele se inchid ennetic. Cercetarile micro- ale Bihorului, la distance de sute de kilometri de
scopice ale cuticulei (strat subtire si rezistent insoritul litoral? Taina nu a putut fi dezlegata
care acopera i protejeaza suprafata unei celule decat atunci cand oamenii de tiinta au intocmit
epiteliale) au scos in relief existenta in acest cu precizie harta marilor stravechi. S-a vazut
strat a unor cristale de oxalat de calciu, menit sa atunci cu uimire ca strabunica noastra, pe
reflecte radiatiile solare i sa inlature, deci, numele ei stiintific Ephedra, marcheaza bratul
supraincalzirea plantei. marii stravechi care patrunsese in arcul carpatic
si se scursese apoi treptat cam prin valea
Mureului de astazi. Ea a ramas pe vechiul
Taina carcelului litoral al Marii Panonice dupa izbanda deplind a
uscatului, la fel ca batranul care cu greu se
Flora noastra de clime temperate, cu dimen- desparte de locul copilariei.
siuni mult mai modeste ca cea ectiatoriala on
tropicala, adapostqte un copacel, un mic arbust
stravechi care face trecerea ca i Welwitschia D) ENDEMISME VEGETALE
intre gymnosperme (cu seminte neinvelite de
fruct) si angiosperme (cu seminte invelite de Stribunicile romfine0 ale florei
fruct).
Are infatiprea unei tufe ramificate, uneori Endemismele, numite i endemite sau specii
taratoare, cu tulpini uscative ca ni*te betiware. endemice, sunt tot fosile-vii, insa mult mai
Frunze le ei sunt doar ni*te solziori uniti doi tinere ca cele amintite mai sus, Orland de epoca
cate doi ca un tub. Pe ramuri apar mici desavar*irii si diversificarii plantelor supe-
manunchiuri de flori, din care se nasc mai tarziu rioare, cu flori. Ele se gasesc pe areale mai largi
nite boabe roii. sau mai restranse, de zeci de mii de kilometri
Carcelul intalnit si prin alte parti ale lumii patrati sau numai de cateva sute de metri, aflate
iubete tarmul marii. El tie toate peregrinarile pe teritoriul unei sari. Ele sunt tin produs al unor
marilor, a luat parte la toate infruntarile dintre conditii specifice de clime, sol si pozitia
apele sarate sr uscat, a insemnat cu tnipul lui geografica care le-a dat o personalitate taxo-
toate tinuturile vremelnic cucerite de zeul marii, nomica aparte, deosebindu-le, uneori sensibil,
Neptun. de rudele for foarte apropiate (garofite,
$i tara noastra a fost teatrul luptei crancene gentiane, violete, vulturici, muri, stanjenei,
dintre mare si uscat. In unele timpuri, din to macqi, campanule etc.). Noi avem campanule,
pamantul tarii noastre se mai zareau doar var- vulturici, garofite carpatice, clopotei, caldarue
furile muntilor si pe alocuri cate o insulita mai transilvanice, lalele i garofite banatene etc.
rasarita. Cate resturi de peti stravechi i de alte Numarul for dep4qte 100, insa cateva repre-
animale marine nu sunt raspandite din Campia zinta din punct de vedere tiintific un interes
Dunarii pana in creierul Carpatilor! Mai inspre exceptional, ajutand pe savanti sa stabileasca
vremea noastra, marea straveche a fost invinsa filiatii, deci legaturi cu specii istorice i
de uscat. S-a retras cuminte si din uriawl bazin geografice foarte indepartate (gardurarita, smar-
de ape s-au ales trei mari: doua, firav legate darul, unele specii de garofite) sau din arealul
intre ele Marea Neagra i Marea Mediterana si pontic, mediteranean, panonic, rutenic, bal-
alta asemenea unui lac Marea Caspica, mai canic. Intr-o carte a mea Aceste uimitoare
singuratica si mai departata. plante" am reuOt i cu ajutorul acestor specii
Carcelul a trecut prin toate aceste peripetii endemice 4i relictare sa reconstituiesc istoria
geologice. Stiind ca iubqte tarmurile Marii pamantului romanesc, etapele de evolutie ale
Negre, s-a pus o intrebare. Ce cauta el in florei romanqti in neolitic, era floristica in care

151

www.dacoromanica.ro
s-a plamadit in linii largi configuratia vegetatiei 1700 m altitudine, pe o suprafata stancoasa de
actuale i au avut loc modificari i restratificari circa 150 m2, cu inclinatie de 30-80. Este unul
care vor explica prezenta unor relicte. din cele mai mici areale din lume pentru o
Voi aminti aici doar cateva din minunile flo- specie vegetala. Totui, aici planta cunoscuta
rei noastre endemice care, uneori, au starnit vii sub numele de vulturica Pietrosului crete in
dispute tiintifice. abundenta, fonnand trei palcuri i inmultin-
du-se prin seminte, dar i pe cale vegetative.
Enigma originii ei ramane deocamdata greu
Vulturica Pietrosului, cea mai n4ita de descifrat. Andryala levitomentosa e un dar
planta uimitor al Carpatilor Rasariteni, ocrotit acum in
rezervatia Zugreni. E probabil o specie a clima-
Acum 40 de ani in ierbarul unui student, tului tropical uscat, care s-a adaptat perfect
savantul clujean Erasmus Narady a descoperit conditiilor specifice acestui microareal i a
o compozee neobinuita, cu data de recoltare 7 supravietuit dupe schimbarea climei in acest
VII 1961. Pastrand toate caracterele generale colt tainic al Carpatilor, datorita abundentului
ale familiei papadiei, aceasta planta care aducea sau inveli lanos.
putin la flori cu neamurile de vulturica
(Hieracium pilosella), iar la frunze cu un neam
de cicuoard din familia cruciferelor (Alyssum Gup-porumbelului din Rodna
saxtile var. subsinuatum) se deosebea vadit de
rudele ei cunoscute. In comoara floristica a muntilor Rodna,
Avea o radacina puternica, lemnoasa, frunze zona de interferenta a nordului arctic i a sudu-
groase, invelite in straturi suprapuse de peri ste- lui mediteranean, dezvaluita de marele botanist
lati, o tulpina scurta cu 1-2 frunze bracteiforme, nasaudean Florian Porcius, exists a specie ciu-
iar achenele (fructele) rotunde, cu varf lat. Toate data, la fel de disputata tiintific ca i vulturica
aceste trasaturi 1-au indreptatit pe savantul clu- Pietrosului.
jan sa incadreze aceasta planta intr-un gen nou In zona jnepenului i deasupra acestuia, la
pentru tiinta. in cinstea muntelui Pietrosul inaltimi cuprinse intre 1850-2200 m pe varfurile
Brotenilor, unde a fost descoperita planta, Pietrosul, Rebea, Puzdrele, Galati, Omul i Ineu
genul a fost numit Pietrosia. privirea e atrasa de o micuta cariofilee alpina,
Descoperirea ei a starnit furtunoase dispute rude mai indepartata cu garofita, cu frunze
in lumea oamenilor de tiinta. In volumul al aezate in rozeta, cu o tulpina laterals purtand
XIII-lea al Florei Romaniei aparut in 1976, 1-3 flori mari, poligame, cu un caliciu membra-
Pietrosia devine o specie endemics a genului nos i neted umflat ca o gue de porumbel i cu
Hieracium, ca urmare a reviziei acute de o corold roza sau alba ca o palnioara, specified
cunoscutul botanist maghiar Soo care ii propune acestor semeti munti.
numele de Hieracium levitomentosum. Doi ani Gingaa planta da mari dureri de cap
mai tarziu, volumul IV din Flora europaea" o botanitilor. Tabelul sinonimiilor o citeaza
include sub egida altui gen de compozee, inclusa de diveri savanti in patru genuri inru-
Andryala, raspandit din Grecia pans in insulele dite: Lychnis, Viscaria, Silene, Melandrium,
Azore. Astfel ca Pietrosia levitomentosa, alias fiecare aducand argumente destul de convinga-
Hieracium levitomentosum, a devenit deocam- toare pentru optiunea incadrarii taxonomice.
data Andryala levitomentosa, specie endemics Pena acum cativa ani izbandise punctul de
pentru Romania. vedere dupe care planta trebuia sa fie incadrata
Aceasta planta atat de disputata, traiete pe intr-un gen nou pentru tiinta. Polyschemone,
muntele Pietrosul Brotenilor, in Zona Pietrosul semnificativ pentru ciudateniile alcatuirii florii,
Bogolin, deasupra limitei padurii, la 1600 poly-schema, insemnand in grecete formatii

152
www.dacoromanica.ro
numeroase, deci numar variabil al partilor flo- macar pe vreunul din muntii vecini cu Piatra
rale), gen cu o unica specie, nivalis, adica Craiului, aceasta garofita nu seamana cu nicio
iubitoare a locurilor inalte, cu zapezi vepice. alts garofita cunoscuta, reprezentand o unitate
Astazi oamenii de tiinta au integrat, cu destule izolata din punct de vedere sistematic, in care se
discutii, aceasta planta ciudata in genul Lychnis, gasesc intrunite caracterele a cloud grupe sis-
ea purtand in noile nomenclatoare botanice tematice ale genului: alpini si glauci. Nici pans
numele de Lychnis nivalis care ii fusese dat azi originea sa n-a fost lamurita, dar, datorita
initial de marele botanist trans ilvanean marelui numar de caractere proprii i pregnante,
Kitaibel, care o descoperise. Exists voci care nimeni n-a cutezat sa-i gaseasca o sinonimie,
cer sa fie restituita genului Viscaria, aka cum a numele ei scapand nevatamat de furcile caudine
facut-o acum circa 100 de ani alt mare botanist ale marilor congrese botanice care au chinuit
transilvanean, Simonkai. nomenclatura primelor plante romaneti de care
Cercetari amanuntite au dovedit ca oficialul am vorbit. Personal, presupun ca. Dianthus cal-
Lychnis nivalis este o fosila-vie a perioadei lizonus reprezinta o specie fosila a perioadei de
glaciale, din care s-au desprins celelalte genuri formare a lantului Carpato-caucazo-himalayan,
de silenoide. Aceasta plants s-a pastrat in forma apartinand unui trunchi primitiv al genului, care
sa primitive pand in zilele noastre, la adapostul mai are un reprezentant, oarecum asemanator,
crenelurilor stancoase ale muntilor Rodnei, doar in Himalaya. Din acest trunchi s-au
devenind astfel documentul viu al prototipului desprins in alte parti ale Europei speciile actuale
unor genuri actuate, un caz exemplar de conser- de garofite alpine. N-ar fi exclus ca aceasta
vatorism ereditar. specie sa fi aparut la inceputul erei neozoice, in
miocen, ca endemism al unei enclave carpatice,
in care, conservandu-se conditiile de sol 1i de
Vestita garofita romaneasca clime initiala, planta s se fi mentinut fare a
suferi prefacerile prin care au trecut strabunicile
Acum mai bine de 120 de ani, doi pasionati garofitelor de azi.
botanisti ardeleni, Schot si Kotschy, strabatand
salbaticele si prapastioasele creste ale Pietrei
Craiului s-au intors din obositoarea for expe- E) RELICTE VEGETALE
ditie cu un trofeu rarisim: o garofita noud pen-
tru stiinta, pe care au botezat-o Dianthus calli- Ramasite din diverse epoci
zonus, adica garofita cu prea frumoase br'auri.
Mare le botanist roman I. Simionescu o descrie Spre deosebire de relictele" zoologice care
astfel in nemuritoarea sa Flora Romdniei": sunt prea numeroase ca sa be putem infatisa din
Petalele rasfrante larg sunt de un row de car- cauza mobilitatii animalelor care se pot deplasa
maz sters. Pe ele sunt trase dungi in lung, de un cu usurinta, migrand uneori in masa in mod
row mai inchis, iar spre launtrul florii o rotita spontan (fluturi, anghile, pasari, camile etc.)
de dantela fins cu ochiuri mici de aceegi fart' sa se stabilizeze, relictele" vegetale sunt
culoare mai inchisa. Urmeaza apoi un cerc alb, (dace nu se adapteaza, dispar) imobilizate de
cu raze iarasi roii, iar in mijloc un joc de verde radacini si se pastreaza in vechi areale
si alb neintrecut. Micuta Dianthus callizonus geografice fie prin adaptare, fie prin
poate fi luata ca tipul artei intrebuintata de supravietuirea for in anumite medii conserva-
nature pentru pictarea unei flori". tive care au pastrat integral sau partial conditiile
Garofita Pietrei Craiului a produs nu numai de sol, de temperature si de umiditate care le
admiratie, dar si nedumerire in randul oame- sunt caracteristice si prielnice. Prezenta
nilor de stiinta. Lasand la o parte faptul ca n-a relictelor" vegetale este legate mai ales de ulti-
mai fost intalnita in nici un loc din lume si nici ma perioada din istoria plantelor, de neolitic

153

www.dacoromanica.ro
care corespunde unei epoci cu numeroase stare fosila in Germania, fapt care confinna pu-
schimbari climatice. Vom face cunostinta cu ternica migrare spre vest a speciilor central-asi-
cateva vestite relicte din Romania in functie de atice spre sfarsitul tertiarului.
importantele modificari climatice prin care a Muntii Barsei, Fagarasului ai Tarcu-
trecut pamantul romanesc de-a lungul mileni- Godeanu ascund un alt relict tertiar, gingasa
ilor. militea alpind (Lychnis dinarica). Se remarca
usor prin pernitele tari 5i dese pe care le
formeaza in crapaturile din stanci si din care se
Cand tropicul se plimba pe la not inalta tulpinite subtiri, pubescente, ce poarta 2-
3 flori roz-violete. E o specie cosmofita, deci
Acum circa 400.000 de ani domnea peste iubeste fisurile bine insorite ale rocilor
Europa continentals, deci ai peste tara noastra, o cristaline uscate (de aceea prefers peretii
clima calda si umeda. Plante le tropicale ai abrupti), care rezista bine la diferentele de tern-
mediteraneene se intalneau pretutindeni. peratura, ceea ce explica supravietuirea in
Aceasta epoca n-a durat decat 170.000 de perioada glaciatiunilor.
ani, dupe care clima s-a racit brusc si a inceput
coborarea ghetarilor spre sud.
Studiul polenului din depozitele fosile Prin padurile carpatice
cuprinzand resturi vegetale ale unor plante din
tertiar a redus considerabil in ultimii 40 50 de Muffle carpatice adapostesc o specie de
ani numarul plantelor considerate drept relicte crucea-voinicului (Hepatica transsilvanica), net
ale perioadelor calde, cu mult inainte de deosebita de rudele ei din padurile europene (H.
glaciatiuni. Unele din aceste specii tertiare, ade- nobilis), prin florile albastre, mult mai mari,
varate strabunici ale florei romanesti, din cauza prin frunzele cu cei trei lobi crenat-dintati si nu
sutelor de mii ai chiar milioanelor de ani de intregi. Singura ei rude mai apropiata, H. henryi
vietuire in anumite colturi ale pamantului roma- din China, se deosebeste totusi sensibil de mult
nesc, au capatat unele particularitati care le indepartata geografic cruce a voinicului din
deosebesc mult de speciile inrudite si care au codrii nostri. Fiind o plants ierboasa 5i perena,
indreptatit pe oamenii de stiinta sa le socoteasca ea a rezistat bine indelungatei domnii a
endemite relictare ale pamantului romanesc. gheturilor.

Pe varfurile muntilor 0 raritate dobrogeana din era tertiary

In jurul rezervatiei Belioara din Carpatii In partile nord-estice ale Macinului ca si in


Apuseni, si anume pe Valea Ariesului, apoi pe podisul Babadagului, considerat o adevaratd
Valea Dudului, vom avea bucuria sa ne intalnim grading botanica in miniature, a fost descope-
cu liliacul ardelenesc (Syrniga josikaea) numita rita, de renumitul botanist roman D. Brandzi
de localnici Scrantea din cauza ramurilor pared acum un veac, o specie endemics de pesma,
scrantite. Acest liliac romanesc, care a fost luat numita in cinstea botanistului transilvanean V.
in culture prin gradinile ai parcurile multor can Janka, Centaurea jankae.
din lume, se deosebeste de toate rudele sale mai 0 tulpind muchiata, brazdata, inalta de
ales prin inflorescenta lui care apare nu din cei 1-1,2 m, poarta frunze lung petiolate, de cloud
doi muguri laterali, ci din mugurul terminal al on penat-sectate, cu segmente lineare, carnoase,
ramurilor. Liliacul ardelenesc seamana, oare- rigide ai paroase. Antodiile de 2-3 cm cu bractei
cum cu Syringa entodi din Afganistan ai coriacee, multistriate mai tarziu au flori pur-
Himalaya si o straveche rude a lor, gasita in purii. Originalitatea acestei pesme a determinat

154

www.dacoromanica.ro
pe oamenii de 5tiinta sa-i creeze o sectie noua in cul aromat al florilor de smardar sau bujor de
volumul VI al Florei europene in care s-o munte (Rhododedendron multifolium). Strugurii
incadreze, numita Hyaleoloma. E o relicts a ursului (Arctostaphyllos uva ursi), ruda cu me-
perioadei uscate, xeroterme a tertiarului, care risorul si descoperita in mai multe locuri,
s-a conservat cu greu pe coastele aride, uscate, apartine, de asemenea, tundrei arctice.
calcaroase ale insoritei Dobrogi, dovada fund Printre speciile ierboase relicte amintim
raritatea populatiilor care poarta in structura laletica-de-piatra (Lloydia serotina), plants de
morfologica $i cariologica (numarul de cromo- primavara, ruda cu laleaua $i scanteioara,
zomi) semnele indiscutabile ale vechimii. ascunsa prin crapaturile de stanca, macul galben
(Papaver corona sancti-stephani), linarita
alpina (Linaria alpina), cu flori liliachi,
Uitatii ambasadori ai glaciatiunilor iubitoare de grohotisuri, alaturi de diferite specii
de ochii-pasaruicii (Saxifraga), clopotei (Cam-
Glaciatiunile care au inceput in pleistocen si panula) i ghinture (Gentiana). Unele din aces-
s-au repetat de 3-4 on la intervale destul de te relicte cu actuala arie de raspandire alpina
scurte au avut o influents uriasa asupra vege- s-au adaptat de-a lungul a mil de ani de exis-
tatiei atat de la ses cat si de la munte din cauza tenta conditiilor specifice de sol 5i de clima ale
scAderii apreciabile a temperaturii. In jurul Carpatilor, devenind endemite carpatice, cum ar
ghetarilor, care uneori coborau sub inaltimea fi romanita carpatica (Anthemis carpatica ssp.
dealurilor, s-a dezvoltat flora specified, alcatuita pyrethriformis), pesma carpatica (Centaurea
din specii alpine si glaciare, sosite de obicei din pinnatifida), drobita lui Dorner (Draba dorneri)
tundra arctica. drobita lui Haynald (Draba haynaldi), struna-
Dupa incetarea glaciatiunilor, survenita in cocosului din Carpati (Cerastium transsilva-
urma cu 20.000 de ani, a urmat o perioada post- nicum), scanteiuta sau garofita lui Henter
glaciara mai calduroasa si mai umeda, borealul. (Dianthus henteri), cimbrul romanesc (Thymus
Aceasta revolutie" climatica a avut repercusi- comosus), firuta bucegica (Festuca bucegensis),
uni importante asupra vegetatiei. saxifraga romaneasca (Saxifraga mutata ssp.
Plante le arctice, obisnuite cu frigul, s-au demiss) i multe altele.
retras in varful muntilor, devenind relicte Alaturi de aceste relicte alpine putem aseza
alpine. relictele glaciare, printre care amintim cloud
Zona alpina a Carpatilor adaposteste o specii de piciorusul cocosului cu flori albe (una
multime de copacei caracteristici. mai scunda, cu frunze rotunjoare crestate
Salciile iii trimit printre stancile umede ale Ranunculus crenatus; alta mai inaltuta, cu frun-
inaltimilor neamurile for pitice (Salix herbacea, ze de mai multe feluri, unele divizate mai adanc
S. retup, S. reticulata). Tulpinile lor, cu frunze R. glacialis), un neam delicat de soldaneld
pieloase mai subtirele sau mai rotunjoare ti cu (Soldanella pussila), cu flori liliachii-deschis,
cate un matisor in varf, se inalta doar cu cativa franjurate, $i o specie de ochii-pasaruicii cu flori
cm de la pamant. albe marl adunate in cime $i frunze ca niste
Covorase dese si scunde tes tulpinile de lopatele dintate (Saxifraga cymosa), micuta pa-
coacaz (Loiseleuria procumbens), cu ramuri tlagina alpina (Plantago gentianoides).
fragile, acoperite cu frunze pieloase, rigide, Plantele migrate din estul Siberiei au trecut
ovale, din varful carora apar pe ici, pe colo mici $i ele printr-o perioada framantata, dupa
flori roze, scortoase, sau cele de argintica incalzirea umezirea vremii. Multe din ele,
(Dryas octopetala), cu frunze lobate, argintii pe bine adaptate caldurii $i uscaciunii aerului $i
spate, si cu flori marl, albe, stelate, cu opt petale solului, s-au statornicit in zonele colinare
si numeroase stamine. Coastele pietroase ale deschise 5i in stepele actuale, devenind chiar
muntilor sunt acoperite in luna august cu jarate- specii endemice ale pamantului romanesc, cum

155

www.dacoromanica.ro
ar fi uncle specii de unghia-gaii (Astragalus de polen si de spori a lamurit in buns masura
romeri, A. pseudopurpureus, A. peterfii), jalesul evolutia vegetatiei si mai ales a padurilor din
transilvan (Salvia transsilvanica), sipica ultima perioada a istoriei plantelor.
romaneasca (Cephalaria radiata), stanjenelul Un merit deosebit in aceasta directie revine
lui Brandza (Iris brandzae) altele. unui savant roman, academicianul Emil Pop,
Altele, insa, cu un regim de viata mai care a intreprins vaste cercetari asupra mlas-
deosebit, s-au preschimbat in relicte. Minunata tinilor de turba din tara noastra.
albumita sau floarea-reginii (Leontopodium Sa vedem cum se explica faptul ca mlas-
alpinum), plants de campie, inalta de peste un tinile au reusit sa conserve de zeci de mii de ani
metru in centrul Asiei, s-a transformat in tarile speciile care au disparut dupe retragerea gheta-
europene intr-o plants scunda, tipic alpine. Doar rilor din partile centrale ale Asiei, Europei i
la noi in tara, la Intregalde, in Muntii Sebes, Americii de Nord, cum ar fi printre cele mai
traieste la altitudini de 500-700 m o forma inter- cunoscute: roua-cerului (Drosera rotundifolia si
mediary a albumitei (I intergaldensis), care anglica), toporasii de tinov (Viola epipsila),
dovedeste originea stepica a acestui relict alpin. svertia (Swertia perennis), bumbacarita (Erio-
phorum vaginatuni), rachiteaua (Vaccinium
oxycoccos), ruginarea (Andromeda polifolia),
Ascunzatori ale plantelor polare vuietoarea (Empetrum nigrum), broscarita
(Triglochin palustris), galbioara (Lysimachia
Vremea ingheturilor polare, cu flora ei ca- thyrsifiora). E simplu. Dace izvoarele termale
racteristica, iii prelungeste amintirea in cele 440 de la Oradea au intretinut o mica oaza de climat
de mlastini de turba, raspandite in depresiunile tropical, mlastinile, dimpotriva, au actionat ca
mai ales muntoase, stapane pe aproape 8.000 ha un factor criogenetic (nascator de frig),
din teritoriul tarii noastre. mentinand tot timpul o temperatura scazuta.
Dupe incalzirea climei si topirea ghetarilor, In cartea mea Aceste uimitoare plante am
flora arctica s-a retras, supravietuind pand azi facut un lung tur de orizont al celor mai impor-
doar in aceste frigidere" naturale. tante mlastini i tinoave din Romania, prezen-
Mlastinile de turba sunt insule de vegetatie find zeci de specii ierboase i arbustive care
formate dintr-o stransa impletitura de rogozuri amintesc de perioada glaciatiunilor. Celebra
imuschi, din care cel mai caracteristic este ramane daria (Pedicularis sceptrum-caroli-
Sphagnum, asa-numitul muschi de turba. Spre nuni), o plants impozanta i dreapta ca un scep-
deosebire de alte formatiuni vegetale, mlastina tru regal, relict glacial care atinge la Harman,
de turba detine o dimensiune caracteristica: langa Brasov, la latitudinea nordica 4543', cel
adancimea. inveliul viu de deasupra face corp mai sudic punct din lume. In mlastina de la San-
comun cu zacamantul de turba de dedesubt, craieni a fost gasit muschiul Meesea hexasticha,
adanc de cativa metri, o imensa aglomerare de in cea mai sudica statiune din lume, ca i marun-
mumii conservate ale plantelor. Actuala flora tul mestecanas (Betula humilis) si fragila si
vie traieste si se dezvolta peste o adevarata originala saxifrage de mlastind (Saxifraga hir-
arhiva multimilenara, ale carei piese reprezinta culus) si ele aflate in cea mai sudica rezervatie
organisme conservate. din lume langa Sancraieni, in mlastina Valea
In aceasta arhiva, perfect oranduita crono- Mijlocie in apropierea satului Tusnadul Nou.
logic, care trebuie citita ca in scrierea chineza,
de jos in sus, cel mai valoros document este pra-
ful de arhiva, amalgamul de polen $i spori, smuls Cand boarea atlantica batea si pe la noi
an de an de vanturi de la plantele mereu schim-
batoare din imprejurimi i depus in mlastini. Cu frunzele sale vesnic verzi, elegant contu-
Studiul microstratigrafic-statistic al acestui colb rate, laurul ghimpos (numit asa pentru a fi

156

www.dacoromanica.ro
deosebit de dafin, laurul nobil) a constituit, ala- lungi calatorii in cautarea unor conditii mai
turi de acant, un model omamentistic mult prielnice de viata.
indragit in Antichitate, iar la unele popoare a De pilda, acum 400.000 de ani domnea peste
devenit un simbol al vietii i vigorii, adaugan- Europa continentals, deci i in tam noastra, o
du-se bradului i vascului ca emblems a sarba- clima calda i umeda. Aceasta clima n-a durat
torilor de iarna. decat 170.000 de ani, dupa care clima s-a racit
Laurul (Ilex aquifolium) e o specie medite- brusc i a inceput coborarea ghetarilor spre sud.
rano-atlantica. In tinutul sau de batina crete Vechea fauna i flora au disparut.
subchipul unui copac falnic, inalt de 10-15 m. Au ramas totu0 ca supravietuitoare din
In tam noastra exists o oaza de laur, ratacita aceasta perioada dretele (Nymphaea lotus var
la sute de kilometri departare de limita arealului thermalis), care au gasit in paraul cald Petea de
sau de raspandire, la 8 km de comuna Zimbru, langa Baile 1 Mai (Oradea) un mediu termal
din judetul Arad, la o altitudine de 500 m, in ra- favorabil dezvoltarii lor. Ele se mentin i astazi
ritea unei paduri de fag de langa Valea LuVilor, in stare spontana, dupa 200.000 de ani, in acest
cunoscuta i sub numele de Dosul Laurului. loc unic din Europa, situat la 2 000 km spre
Laurii din Romania au insa aspectul unor nord de limita unde cresc rudele sale apropiate,
tufe cat statul unui om voinic, uor de recunos- lotuii Nilului.
cut dupa frunzele pieloase, lucitoare, de un Datorita puternicului izvor termal Izbuc i a
altor 17 izvoare termale cu 30 40C, atat apa
verde intunecat pe margini cu o dunga carti-
paraului Petea cat i a lacului Ochiul Tiganului,
lagineu-ingropta, ondulate i ghimpos dintate,
aflat in apropiere, nu ingheata niciodata, (land
precum i dupd fructele ca nite boabe roii,
astfel acestui colt al statiunii aspectul exotic de
aezate la subtioara frunzelor.
oaza subtropicala. Iata deci taina supravietuirii
Popasul for in tara noastra este legat de
lotusului. In microclimatul cald, mentinut de
perioada post-glaciara, mai calda, cand o caloriferul apelor termale, planta a reuit sa
multime de arbori i copacei atlantico-medite-
invinga intemperiile glaciatiunilor cuaternare i
raneeni se instalasera in campiile i padurile sa-i duca zeci de mii de ani existenta,
romaneti. Dupa o noua racire a climei, cele mai devenind, datorita noilor caractere dobandite
multe specii au disparut. Laurul, ca prin mi- prin adaptarea la mediul apelor termale, un lotus
nune, s-a pastrat in insulita de faget de la Zim- endemic (specific tarii noastre).
bru, rezistand conditiilor neprielnice prin modi- La prima vedere, dretele ar putea fi confun-
ficari adaptative, oglindite in special intr-o date cu nuferii albi, podoabele baltilor i ale
infatiare pipemicita. Deltei Dunarii. Incetul cu incetul insa, chiar i
Existenta lui singuratica intr-o poiand de un ochi neavizat sesizeaza deosebirile. Dretele
faget, aspectul sau neobinuit i folosirea sunt mai viguroase; o singura planta matura
ramurilor cu frunze venic vii i-au pus in peri- ocupd o suprafata de 10 m2 i da in medie 60 de
col existenta, ceea ce a determinat ocrotirea lui frunze. Frunzele dretelor care plutesc pe apa,
intr-o mica rezervatie naturals. etalate in cercuri concentrice, se deosebesc de
ale nufarului datorita formei for circulare, a
bogatei retele de nervuri de pe dosul for i a
Cand Nilul s-a mutat langa Oradea marginilor crestate. Florile, cu un diametru de
aproape 20 cm, nu prezinta o culoare alb-lap-
Relictele vegetale, ram4ite" ale florei dis- toasa ca a nufarului ci o nuanta galbuie.
parute din unele zone geografice, sunt dovezi Sepalele (adica fiecare din frunzele care alcatu-
pretioase; ele ne ajuta sa reconstruim toanele" iesc caliciul unei flori) au dosul verde, cu 7-9
climei, cand calda, cand rece, cand uscata, cand nervuri roii-violete. Vechimea considerabila a
umeda, alternante care au silit plantele sa faca speciei e tradata de caracterul de primitivitate al

157

www.dacoromanica.ro
florii, de dispozitia spirociclica (in forma de spi- cand temperatura apei urca pana la 34C, florile
rale repetate) si instabilitatea numarului ele- raman inchise.
mentelor florale, precum si de,.trecerea gradata a Dretele nu sunt numai un obiect de curiozi-
invelisului floral in stamine. Ingorirea dretelor tate stiintifica, ci si o adevarata mandrie floris-
este legata de temperatura apei, producandu-se tica a tarii noastre. Ambele motive le-au dat
de obicei noaptea sau pe timp de ploaie, cand se dreptul sa fie inscrise in randul monumentelor
inregistreaza 27 30C. Intre orele 12 17, naturii.

158

www.dacoromanica.ro
II

MANIFESTARI FUNDAMENTALE
ALE VIETII

LIMITELE EXTREME ALE VIETII

RELATII POSIBILE INTRE VIETUITOARE

DEPLASAREA INDIVIDUALA $1 COLECTIVA

FORME DE APARARE IN LUMEA VIE

CUM COMUNICA PLANTELE $1 ANIMALELE?

www.dacoromanica.ro
ARGUMENT GENERAL

Viata, sub forma ei incorporatii yi organizata, de la virusuri pifiinte unicelulare pcina la om, este
determinate ci dinamizata de doi factori: unul intern, metabolismul care asigura schimburile cu
mediul 4i supravietuirea fiziologica in habitat .yi altul extern, al efectuarii obligatorii ci chiar ri-
tualice a unor acte fundamental-existentiale de adaptare, individuate, in grup restrans sau in vaste
mase biologice, cum ar fi acomodiirile cu limitele extreme ale vietii, deplascirile in spatiu pentru
cucerirea de noi areale (migratiile), stabilirea tipului cel mai potrivit de relatii cohabitale in
perimetrul comun de existents (autonomie, indiferentism, parazitism, simbioza, predatorism),
insuyirea yi aplicarea unei extraordinar de variate game de mijloace de apcirare (transformate une-
ori in cai pi mijloace de atac) in vederea supravietuirii speciei, in sfaryit, comunicarea prin cele mai
variate tipuri de limbaj (de la cel sonor yi chimic, pang la cel ritualic pi imitativ) care asigurci armo-
nia, ordinea, existenta pi coexistenta colectivitatilor animate yi vegetale in interiorul biotopurilor fi
biocenozelor.
Enorma cantitate de cercetari ci observatii efectuate in toatci lumea asupra unor mart grupuri de
fiinte vii (insecte, crocodili, pasari, prpi, mamifere etc.) yi chiar specii izolate, uriacul material filmat
yi difuzat pe tale audiovizualci, insa dispersat pi fare nici o coeziune intra- yi interdisciplinara m-au
incurajat set' dau, Inca de acum 40 de ani, o prima sinteza mondiala a tipologiei of limbajelor vegetale
yi animate, care, u,sor retuyata yi cotnpletata, ramane valabila 4i perfect acceptata yi azi, consolickind
cloud noi discipline la granita dintre filologie pi biologie ci anume fitosemantica zoosemantica.

161

www.dacoromanica.ro
LIMITELE EXTREME ALE VIETII

ARGUMENT

Pragurile-litnitci intre care se poate manifest(' viala stint: gradul de conservatorism si imobili-
tate ecologica, altitudinea, adeincimea, usceiciunea, presiunea attnosferica, temperatura, concen-
trarea de radiatii ,ci compozifia chimica.
Se stie ca procesele metabolice ale celulei vii nu pot depcisi unii parametri critici. Astfel, s-a sta-
bilit conventional ca organismele obicnuite (mezofile) in stare de activitate (nu luam in discutie
formele inchistate, extrem de rezistente, cum aril sporii) pot supravietui la temperaturi intre 50 C
ci +50 C, la o salinitate de 50 g la kilogranuil de sol sau la litrul de apei, la altitudinea de 3 4000 m
ci adcincimi oceanice de 5-6000 tn, la o cantitate de radiatie egala cu 500 razi, la o secetci expri-
maid prin precipitatii sub 300 mm anual si o evaporafie potentials de maximum 1800 mm.
Adaptdrile organismelor vii obligate sa traiasca In conditii ostile sunt uluitoare. Antigelul" cu
care sunt inzestrati U17ii peli polari, reducerea pcina aproape de limita zero a fotosintezei yi deci a
crecterii unor plante la mare inciltime, ciclul de dezvoltare preltingindu-se in acest caz la 200 300
de ani, transformarea trunchiului vegetal in rezervoare capabile sa streingei 100.000 I apii, fantas-
ticele mecanisme biologice de reglare a presiunii osmotice, reidcicini care foreaza in cciutarea
panzei fieatice la 40 50 m addncime, uimitoare faruri ci monograme" himinoase pentru strapun-
gerea intunericului abisal .yi recunoayterea indivizilor din aceeasi specie, incetinirea ceasornicului
biologic, inzestrarea cu substage de protectie antiiradiante iata doar ceiteva din spectaculoasele
forme de adaptare la conditiile-lintitci de viatii.

A) IN ADANCURILE PAMANTULUI Din timpuri imemorabile, pesterile au atras


atentia omului. Locuri de adapost in perioada
Mirabila lume a peOerilor glaciatiunilor, ele au devenit altare de arta,
peretii for prefacandu-se in uriase fresce ce au
Pesterile ne duc cu imaginatia in lumi de dezvaluit ochilor uimiti ai primilor speologi arta
basm. lile spatioase, adevarate muzee pentru perfecta, de un tulburator realism, a omului
formele de cristalizare a carbonatului de calciu, primitiv. Zeci de pesteri au devenit muzee natu-
pot fi incarcate cu formatii de montmilch, a rale, celebre in toatd lumea. Ar fi de ajuns sa
caror albeata contrasteaza uneori puternic cu amintim pestera de la Altamira, din Spania,
pestera Niaux, pictata cu 12.000 de ani in urma,
alti pereti de un rosu sangeriu. Alteori, galeriile
in perioada finals a paleoliticului, numita Mag-
sunt imbricate cu clausterite, imensi ciorchini
dalenian, sau pestera Rauffignac, care a starnit
de piatra cu boabe marl stravezii de chihlim-
in 1956 celebrul razboi al mamutilor".
bar, sau in cristalite, uriase ghirlande de piroane Astazi sunt descoperite ai cartate zeci de mil
transparente si de candelabre ghintuite cu de pesteri in diferite puncte ale mapamondului.
monocristale. Formatii perlate, tufe ca de Cea mai impozanta strapungere prin adancul
margean ale coralitelor, minunate anthodite, pamantului o reprezinta Gouffre Pierre Saint-
formatii aciculare de gips cu structure fibroasa, Martin din Pirinei, pestera al carei sistem verti-
scaldate in luminile palpaitoare ale lampilor, te cal atinge profunzimea de 1.328 m. Alte doua
fac sa te simti in legendara lume a grotei lui pesteri din Franca depasesc profunzimea de
Aladin, pe taramurile fermecate ale trolilor sau 1.000 m.
in fabuloasele ascunzisuri cu nestemate ale Gol- Cel mai adanc put (aven) cunoscut pans la
cundei. ora actuala este Sotano del Barro, descoperit in

163

www.dacoromanica.ro
1972 in Statul Oueretaro din Mexic, in mijlocul galia, descoperitd in 1986 si cercetata in conti-
unei paduri tropicale. Gura are 420 m lungime nuare de geologii romani Cristian Lascu, $er-
si 120 m latime, iar verticala masoara 410 m. In ban Sarbu, Radu Popa si Luminita
ciuda acestei fantastice adancimi, fundul este Vlasceanu; Unica in lume prin conditiile ostile
scaldat de lumina ce patrunde pe gura gigantica, de viata (atmosfera saraca in oxigen, dar bogata
in fundul cresc copaci. in hidrogen sulfurat, metan si bioxid de carbon)
In ce priveste altitudinea unde sunt plasate ea a permis conservarea unor specii cu grad ridi-
pesterile, recentele expeditii in Asia si muntii cat de specializare, din care 20 30 necunoscute
Anzi au dezvaluit ultimele recorduri de pentru stiinta. In pesterile obisnuite, aflate chiar
inaltime: pestera din Rakiot Peak (Kasmir) la la mari adancimi, apa se infiltreaza, aerul cir-
6.600 m, pestera de la Cupteswary (Nepal), la cula, fiintele cavemicole se pot misca dintr-un
5.440 m, Cueva de Chacaltaya (Bolivia), la loc in altul, calcarul find o rocs permeabila.
5.400 m si Cueva de Saco (Peru), la 4.800 m. Nimic din acestea in pestera Movile! Desi aflata
Cea mai mare sala subterana, este sala a II-a la o adancime doar de 25 m, ea se prezinta ca un
a pesterii Torca del Car lista din Spania, cu lun- mediu etans. E sufficient o izolare a ei cu o
gimea de 500 m, latimea de 230 m si inaltimea diafragma, pentru ca numai in cateva ore aerul
de 125 m. Cascada cea mai inalta (103 m) a fost sa devina irespirabil. Explicatia acestei izolari o
gasita in avenul Henne Morte din Franta, iar cel constituie prezenta unei argile extrem de fine,
mai mare ghetar subteran e detinut de pestera plastice, care a chituit" porii si fisurile rocii.
Eisrieswelt din Austria, unde, din cei 42 km, 6 km Pentru protectia intregii pesteri impotriva con-
sunt ocupati de gheata. taminarii ecologice si a cautatorilor de comori
In tara noastra erau cunoscute pans in 1990 s-a obtinut o inchidere a ei de tip bunker si
circa 1.124 pesteri, din care 988 sapate in roci realizarea unei diafragme de atasare ce-i asigura
calcaroase (calcare jurasice, cretacice si triasice) o izolare completa fata de mediul inconjurator.
si restul in gips on sare. Pesterile noastre sunt Fiintele din aceasta pestera seamana intru
situate la diferite niveluri de altitudine, cu free- catva cu acele comunitati biologice complexe,
yenta mai mare in cel mijlociu: 27% sub 500 m, oaze izolate de viata, grupate in firul unor
47% intre 500 1.000 m si 26% peste 1.000 m. izvoare fierbinti, sulfuroase, detectate acum 10
Pe man unitati geografice, repartizarea for este 15 ani, de batiscafele americane in zona
urmatoarea: Carpatii Orientali 204, Carpatii abisala (3-4.000 m).
Meridionali 324, Carpatii Occidentali 525 - Existenta acestora era asigurata exclusiv de
(Muntii Banatului 128, Muntii Poiana Rusca fenomenul chemeosintezei.
19, Muntii Apuseni 378); Dobrogea 61. Este cert, sustin cercetatorii, Ca stramosii for
Cea mai veche mentiune a unei pesteri din au trait la suprafata pamantului find nevoite sa
Carpatii Romanesti dateaza din Antichitate si se se adapteze modificarii defavorabile a conditi-
datoreste lui Strabon care, descriind viata ilor de viata. Un astfel de moment s-a petrecut
tracilor, vorbeste de o pestera in muntele cu 5 milioane de ani in unna, cand in vasta zona
Kogaenon, in care s-ar fi retras marele Zamolxes. a Mediteranei, Marii Negre si Marii Caspice
Cea mai lunga pestera de la not este Pestera s-au produs o racire si o aridizare a climei,
Vantului din Muntii Padurea Craiului; ea are o Dobrogea devenind atunci un semidesert. Fauna
desfasurare de 26,6 km. Cea mai adanca pestera de clima calda si umeda a disparut, in mare
din Romania este Pestera Tausoare din Muntii masura, doar unele specii gasindu-si refugiul in
Rodnei, care atinge 425 m, iar cea mai inalta", pesterile scaldate de ape sulfuroase si termale,
pestera din Bucsoitil (Muntii Retezat), situata la cum este si cea de la Mangalia. Mediul ostil,
2.136 m altitudine. intunecos, suprasaturat de sulf a reprezentat o
Una din cele mai interesante si originale pes- solutie de supravietuire, deoarece iadul" pes-
teri din lume este pestera Movile de langa Man- terii a asigurat colonistilor" o temperatura si o

164
www.dacoromanica.ro
umiditate constants timp de milioane de ani si, intific, Proteus anguinus. Era primul repre-
mai presus, le-a asigurat o inepuizabila resursd zentant al faunei cavemicole intrat in atentia
de hrana: mana organics produsa prin naturalistilor.
chemeos inteza. Circa 60 de ani dupa aceea, mai exact in
Un alt moment de colonizare posibila a 1831, in pestera Postojna cea mai mare din
mediului subteran apreciaza cercetatorii ar Croatia, unde traieste si Proteus Luka Cec a
putea fi unul de data mult mai recenta, respectiv colectat de pe peretii cu stalagmite cateva
glaciatiunea produsa acum 15.000 de ani, and coleoptere oarbe, lungi de 6-7 mm si cu aspect tt
evenimentele descrise mai Inainte s-au repetat, de fumica. Naturalistul Fernand Schmidt a
determinand scaderea nivelului Marii Negre cu determinat aceasta insects ciudata, dandu-i, in
circa 65 m si, simultan, o inasprire severs a 1832, numele de Leptodirus hohenwarti.
climei. Daca acea colonizare" s-a produs Aceste senzationale descoperiri deschid
numai Intr -unul din acele momente sau in gustul pentru cercetarea pesterilor si a formelor
ambele, urmeaza s-o demonstreze cercetarile de viata adapostite in ele. Peste cateva decenii,
genetice aflate in curs. is nastere biospeologia, la a carei constituire si
Relatarea acestei senzationale descoperiri a consacrare mondiala savantul roman Emil
fa'cut obiectul lucrarii PeVeri scufundate, aparut Racovita a adus o contributie fundamentals.
in 1987 in Editura Academiei si distinsa in 1990
cu Premiul Academiei Romane.
infatisarile mediului subteran

Dragonul... prima fiinta tasnita din In cunoscutul sau Eseu asupra pro-
adancul pamantului blemelor biospeologice", Emil Racovita a
deosebit urmatoarele componente ale acestui
Intr -o lucrare publicata in 1689, Johann mediu - limits al litosferei: pesteri, fante, micro-
Weichard von Valvasor aminteste ca, Intr -o zi, caverne, cavitati artificiale, endogen (locul de
dirigintele de posta din Ober-Laibach (in intalnire Intre zona subterana si sol, pe unde
prezent localitatea iugoslava Vrhnika, la 10 km patrund vietuitoarele in adancimile Terrei). Cu
de Ljubljana) pescuia pastravi la gura izvorului adevarat, la marginea vietii se gasesc pesterile si
Lintvem. Acest izvor carstic prezenta o particu- fantele profunde, prezentand anumite conditii
laritate interesanta: erupea neregulat, in functie specifice de mediu, care modifica adecvat
de cantitatea de precipitatii atmosferice, inter- organismul flintelor cavemicole.
valul dintre cloud eruptii variind de la cateva ore 0 prima conditie o reprezinta obscuritatea,
la 20 de zile. Acestui fenomen i se dadea pe lipsa totals de lumina. Faptul ca sinteza clorofi-
atunci o explicatie fantastica. Sub pamant liana nu poate avea loc in mediul subteran face
scria Weichard , nu departe de gura izvorului, ca problema nutritiei animalelor, in lipsa
traieste un dragon; cand acesta se misca, apa din plantelor verzi, sa prezinte unele particularitati.
lacul in care el se scalds iese la exterior, ceea ce De asemenea, neexistand o stimulare lumi-
corespunde cu intermitenta izvorului." Dorind noasa, ritmurile nictemerale, fotoperiodismul,
sa largeasca lacul de pescuit, dirigintele postei a ritmurile sezoniere, care joaca un rol atat de
span o portiune din stalled; s-a produs o scadere Insemnat in viata de la suprafata pamantului, in
brusca a nivelului apei din interiorul stancii si o subteran sunt practic abolite.
eruptie violenta scoate la suprafata un pui de Temperatura pesterilor cu unele variatii
dragon". Cronica aminteste ca acesta avea individuale respects gradatia geotermica
lungimea unei palme si forma unui carpe ". La (cresterea, constant& cu adancimea, de 1C pen-
Inceput, a fost numit olm sau proteu; in 1768, tru 33 m). Afars de retelele subterane de tip ter-
naturalistul italian Laurenti 11 denumeste, sti- mic normal, exists si pesteri in avene,

165

www.dacoromanica.ro
apartinand tipului termic invers. E vorba de pe- care dau naVere unor ecosisteme specifice", ast-
terile descendente, sau avenele inchise la baza ti fel sistematizate de V. Decu:
cu deschideri largi, unde, depunandu-se zapada a) asocialia parietal& formats din animalele
sau existand ghetari fosili, temperatura scade ce populeaza peretii si tavanele calcaroase sau
odata cu adancimea. Temperatura apei din pe-- galeriile pqterilor;
teri in raport cu temperatura aerului din aceleai b) asocialia solurilor de la intrare sau de
lacuri atinge, in general, valori negative, umpluturei, unde patrund resturi vegetale sau
mergand pans la 1C. animale, creand un fond de humus foarte bogat;
Datorita descompunerii carbonatului de cal- c) asocialia plan,seelor zonelor obscure, si-
ciu, aerul din mediile subterane este bogat in tuata in zonele umede ale peterii, unde exists i
dioxid de carbon, care dep4ete uneori un pro- materie organics adusa de apele de la exterior
cent de 10%, fapt ce influenteaza, fara indoiala, sau de infiltrare;
metabolismul fiintelor cavemicole. d) asocialia solurilor substalagmitice, care
In ce privete apa din subteran, ea are trei nu patrunde in interiorul pqterilor;
caracteristici: e) asocialia fantelor alcatuiete domeniul
a) debit variabil (acumulari masive dupa extracavernicol, acea retea de fisuri i de ape ce
ploi abundente, apoi scaderi ale nivelului, inconjoara grota i unde multe fiinte iqi petrec
mergand pans la secarea completa a apei subte- stadiul larvar;
rane din fante i bazine); f) asocialia de guano, in peVerile cu lilieci,
b) chimism bipolar (e acids, cand spala cal- care formeaza un biotop special, compus din-
carul, si alcalina, atunci cand transports bicar- tr-un numar de specii, dar cu indivizi foarte
bonatul de calciu); numeroi, ce ii duc viata in stratul de 3 6 cm
c) continut redus de materii organice. de la suprafata acestui sol organic.
In urma unor minutioase cercetari, se tie, de La randul lor, animalele care traiesc in pe-
pilda, ca, pentru vietuire, animalele cavemicole teri se impart in ase categorii (dupa V. Decu):
nu pot suporta un frig sub 0C si o temperatura a) troglobiile, specii care traiesc numai in
mai mare de 25-29C. Curentii din peVerile peveri. Ele sunt cele mai bine adaptate acestui
dinamice (mai ales de tip tunel), uscand aerul, mediu, find cele mai vechi, adevarate fosile-
pericliteaza viata animalelor. Dioxidul de car- vii", i prezinta cele mai caracteristice trasaturi
bon favorizeaza viata cavernicola; insectele regresiv-biologice: depigmentare, lipsa de ochi,
troglobionte se dezvolta foarte bine intr-o lipsa de aripi, crqterea exagerata a apendicelor,
falsa fiziogastrie abdominala;
atmosfera cu 8% 15% CO2. Biospeologul
b) troglofilele, specii care vietuiesc i se
N. Leleup mentioneaza ca, in general, atmos- reproduc adesea in peteri, dar traiesc i la
fera biotopurilor in care se gasesc coleoptere suprafata, specializate ecologic, dar neadaptate
oarbe si depigmentate contine o mare cantitate morfologic, adica neprezentand caractere de
de CO2. Umiditatea joaca un rol decisiv pentru evolutie regresivd ca troglobiile;
viata din peteri, deoarece animalele de aici sunt c) subtroglofilele sunt specii care patrund in
stenhiglobii, adica nu pot trai decat intr-o peVeri in una din fazele ciclului for biologic,
atmosfera foarte bogata in umiditate. pentru diapauza, alcatuind dominanta asociatiei
parietale. Ele nu se hranesc aici. Patrund vara
sau iama in peteri i se plaseazd in acele zone
Ecosisteme cavernicole si populatiile for preferentiale unde exists vara un curent slab,
umed i rece (speciile oriofile) i iama relativ
In mediul cavernicol, conditiile de viata umed i cald (specii termofile);
difera de la intrarea i pand la adancimile ei, d) trogloxenele sunt forme ajunse accidental
existand o gama de conditii ecologice diferite in pqteri;

166

www.dacoromanica.ro
e) parazitele sunt legate de o gazda, carac- lumineaza, la un animal troglobiont apare
terele for morfologice nedepinzand de factorii fenomenul de fotokineza, adica de reactie foto-
mediului for ambiant, ci de modul for de viata; motrice in fata luminii. Animalul fuge in acest
0 guanofilele sunt atrase in pqteri de hrana caz, deci manifests fotopatie.
formats mai ales de dejectiile liliecilor $i, in Mai putin caracteristica pentru adaptarea la
general, se adapteaza morfologic mediului. mediul cavemicol este forma generala a corpu-
Din toate aceste categorii ne vom opri mai lui animalelor subterane. La un numar din aces-
indelung asupra troglobiilor, animale specifice tea constatam un facies cavernicol, tradus
acestui mediu, ca i a altor reprezentati ai regnu- printr-un corp mai gracil, cu apendice mult
lui animal care, fArd a fi legati organic de pe-- alungite, trasatura convergenta la grupe
teri, s-au adaptat acestui mediu. deosebite de animale interstitiale (protozoare,
viermi, crustacee). Aceasta caracteristica nu
pare insa a fi generala. In schimb, fenomenul
Particularitatile troglobiontelor care este comun tuturor fiintelor cavemicole
este rata redusa a metabolismului lor. incA de la
Viata in pqteri a imprimat locuitorilor ca- inceputul secolului, s-a constatat ca animalele
vemicoli anumite caractere adaptative ce le cavernicole au nevoie de cantitati mici de oxi-
deosebesc de restul animalelor. gen, cu mult mai mici decat acelea din zona
Lipsa de lumina a provocat depigmentarea epigee a pqterilor. S-a constatat, de asemenea,
constants a troglobiilor. Pie lea vertebratelor are ca speciile troglobionte se deplaseaza de 2-3 on
o culoare permanent roza (din cauza circulatiei mai lent i de 3-4 on mai putin decat speciile de
sangvine) sau cenqie. Unele artropode sunt in suprafata. Pans i nutritia troglobiontelor
intregime transparente, altele albe i opace, explica coeficientul scazut al metabolismului.
deoarece tegumentul for este impregnat cu Totqi, in pqteri, cu tot caracterul neprielnic al
saruri de calciu. mediului, hrana nu lipswe. Apa de infiltratie
Se tie ca nuanta intunecata se datorqte pig- antreneaza de la exterior, prin fisuri, i sol
mentilor melanici, prodqi de excretia acumu- amestecat cu tot felul de materii organice micro-
lata de tegumentul animalelor. In mod normal, scopice moarte sau vii (plante i animale), in
pigmentii de excretie nu se formeaza decat special in perioadele de ploi. 0 microflora
pomind de la o anumita valoare a metabolismu- bogata a fost puss in evidenta in compozitia
lui, adica deasupra unui anumit prag fiziologic. montmilch-ului (stare criptocristalina, coloidala,
In cazul animalelor cavernicole, metabolismul a carbonatului de calciu, caracteristica pqte-
scazut nu permite formarea pigmentilor mela- rilor). 0 alts resursa alimentary importanta o
nici i corpul for ramane pal. reprezinta guano-ul de lilieci i dejectiile
0 alias caracteristica a ciudatelor fiinte sub- pasarilor cavernicole (Steatornis, Collocalia).
pamantene este anoftalmia. Majoritatea ani- Aeroplanctonul (format din tot felul de microor-
malelor troglobii, acvatice sau terestre, sunt lip- ganisme, introduse de la exterior de curentii de
site de ochi. Regresiunea anatomica a organului aer) poate, in unele cazuri, sa serveasca drept
vizual afecteaza i centrii nervoi ai vederii, ast- hrand. SA nu uitam limonul argilos, care consti-
fel CA regresiunea este definitive. La aceste tuie pentru aceste fiinte un pretios aliment. Nu
fiinte se instaleala un paralelism perfect intre numai Proteus-ul, dar i nenumarate copepode,
anoftalmie i viata in obscuritate permanents. izopode, amfipode, peti sunt consumatori de
Nu exists insa o incompatibilitate iremediabila mal. CercetArile biospeologului A.M. Gounot,
intre anoftalmie i fotosensibilitate. Se tie ca din 1967, au pus in evidenta faptul ca limonul
sensibilitatea la lumina este o proprietate funda- subteran e populat de o multime de bacterii (10
mentald i generala a materiei vii, a protoplas- milioane 250 de milioane intr-un gram), deci
mei. Observatiile arata ca atunci cand se e un adevarat mediu viu. Fiintele cavemicole

167

www.dacoromanica.ro
sunt in general modeste. Hrana mai monotone i a) Speofauna acvatica
mult mai putin abundenta ca la suprafata
mentine totui la limite compatibile cu viata Ne vom feri sa pomenim aici speciile
metabolismul faunei troglobii. Saracia relative, ubicviste, intalnite pretutindeni deci si in pes-
cantitativa i calitativa, a hranei din subteran teri si antrenate in adancuri de apele de la
este strans legata de o alts caracteristica a suprafata. Ne vom margini doar la cateva specii
fiziologiei animalelor troglobionte, i anume cu domiciliu stabil" in apele subterane (rauri,
Incetinirea ciclului for vital i a activitatii for de limonuri, spatii interstitiale), incapabile, din
reproducere. cauza adaptarilor ireversibile, sali paraseasca
Se constata, de pilda, a speciile troglo- mediul de viata.
bionte au o faze embrionara mai lungs (4 5
ani), la insecte (coleoptere), stadiile larvare,
care la suprafata sunt de obicei 4, in interior se Viermii apelor din adanc
reduc la trei, iar la formele extrem de specia-
lizate la una singura. Aceasta viata derulata cu Sa ne oprim putin asupra planariilor fosile de
Incetinitorul este caracteristica mediului caver- ape dulce apartinand familiilor: Dendrocoelidae
nicol. Fiind in afara pericolului luptei pentru (Europa, America de Nord); Kenlidae (America
existenta de la suprafata pamantului, speciile de Nord); Planarlidae (Europa, America de
cavemicole se reproduc mai greu i au o fecun- Nord, Japonia). Planariile cavemicole, atingand
ditate mult mai redusa. Ce diferenta este Intre uneori 25 mm lungime, sunt viermi foarte piaci,
racqorul Niphargus virei care depune in apele rubanati (in forma de panglica), cu corpul mai
subterane 60 de oua pe an i gandacul de mult sau mai putin lat. Comp let albe, majori-
Colorado (Leptinotarsa decemlineata), a carui tatea fira ochi, ele adera de pietrele de pe fun-
femela depune trei ponte anual de circa 700 de dul apei, pe care aluneca Incet. Se deplaseaza
oua, putand sa asigure circa 60 de miliarde de gratie cililor microscopici care le acopera fata
urmai in decursul unui an! ventrala a corpului, unde se gasesc i mici ven-
Biospeologul francez A. Bandel, in cunos- tuze" adezive. Unicul orificiu al tubului diges-
cuta sa lucrare La biologie des animaux caver- tiv, a carui structure intema este foarte compli-
nicoles (Paris, 1964), preciza ca speciile troglo- cate, se afla tot pe fata ventrala, la mijlocul cor-
bionte sunt forme relicve, total disparute de mi- pului. Portiunea initials a tubului digestiv, alca-
lioane de ani de la suprafata pamantului, linii tuind faringele, poate fi devaginata i proiectata
degenerate, fragile, incapabile sa mai suporte asupra prazilor cu care se hranesc aceti viermi
conditiile variabile de la exterior. La fel ca i camivori. Planariile secrets un mucus cu care
marile adancimi oceanice, peVerile reprezinta inglobeaza prada, imobilizand-o partial. (V.
refugii, in care speciile vechi au gasit singurul Decu, R. Ginet: Lumea subterand").
context ecologic ce corespunde slabelor for Dintre viermii inelati, policheti, cloud specii
capacitati vitale, un fel de aziluri de batrani tipic cavemicole au atras atentia biospeologilor:
unde duc o viata modesta, discrete i linitita de una libera (eranta), alta sedentard, ducanduli
pensionari. La adapost de stresuri i de ocurile viata in interiorul unor tuburi pe care i le
vietii active, evolutia specializatoare i secrets singure.
potentialul for biologic redus (ca rezultat al Troglochaetus beranecki este un polichet
acestei evolutii) be interzic, sub amenintarea cu liber, minuscul (0,5 1 mm), cu un corp vermi-
moartea, de a mai reveni la suprafata pamantu- form format din cateva inele (metamere) inzes-
lui. Pqterile servesc acestor fosile-vii drept trate cu cheti. Un caracter tipic cavemicol este
refugii, Inainte de a be fi morminte. neotenia lor, adica acea capacitate de a se repro-
duce foarte de timpuriu, cand corpul for mai
prezinta Inca unele caractere larvare. Se pare ca

168
www.dacoromanica.ro
Troglochaetus, ca $i unele genuri de nematode specii endemice cuprinse intre dimensiuni de
desmocolecide (Desmoscolex, Halalmus, Tha- 5 mm $i 5 cm, care dau multa bataie de cap ta-
lassolaimus), sunt specii relicve ale marilor xonomi$tilor. Se pare ca. Niphargus ar fi colo-
tertiare, patrunzand direct in mediul hipogeu nizat apele subterane in timpul regresiunii
interstitial, unde au ramas prizoniere. marine tertiare, populand intai mediul psamic
Marifugia cavatica, descoperita de Karl litoral, apoi refugiindu-se in apele carsturilor
Absolon in pe$tera Ponor Crnulja din Hercego- care jalonau coasta marilor in acel timp. Astfel,
vina, este un polichet sedentar, de asemenea o in Franta, statiunile actuale cu N. virei urmaresc
specie relicva a marilor stravechi. Fiecare indi- coasta marii din vindobonianul tertiar". (R.
vid i$i fabrics un mic tub de calciu pe care it fi- Ginet)
xeaza de substrat $i de casutele vecine. Mi-
liarde de astfel de tuburi scria K. Absolon se
ingramadesc pe zeci de metri patrati, fonnand Si cativa pe$ti...
pe peretii pe$terilor un inveli$ incrustant, gros
uneori $i de o jumatate de metru." E drept ca unii pe$ti din apele dulci de
Se semnaleaza $i o lipitoare cavernicola. E suprafata, ca Phoxinus, Gobius i Neo-
vorba de Herpobdella (Dina) absoloni, specie macheilus, se aventureaza $i in apele subterane.
relicva din Pleistocen, oarba $i cu corpul depig- Stationarea prelungita in intuneric duce la o
mentat, care populeaza unele pe$teri din decolorare partials a tegumentului, dar e indea-
Jugoslavia. juns ca pestele sa revina in apele de suprafata,
deci la lumina, pentru ca sali recapete aspectul
normal. De$i in timpul cat stau in pe$tera devin
Cativa racusori celebri consumatori in lantul trofic al biocenozei acva-
tice hipogee, ei nu pot fi considerati ca forme
Alaturi de insecte, racusorii sunt poate cele cavernicole veritabile." (V. Decu)
mai raspandite fiinte din pe$teri. Ne-ar trebui Exists, ton*, $i pe$ti tipic cavernicoli, care
zeci de pagini sa-i prezentam pe toti, asa ca ne sunt cantonati exclusiv intre cele doua tropice,
vom opri doar asupra unor troglobii de un mare lipsind total din Europa $i Asia septentrionala.
interes $tiintific. S-au descris pana in prezent 41 de specii de
Printre cei mai vechi sunt Sincaridele, crus- teleostieni. Primul pe$te hipogeu cunoscut,
tacee mici (1 mm), cu corp alungit, vermiform, Amblyopsis spelaeus, a fost descoperit in 1842
lipsit de carapace, oarbe $i depigmentate, intr-o pe$tera califomiana.
supravietuitori ai apelor dulci din carboniferul Caracterele adaptative comune pe$tilor
superior. hipogei, semn al represiunii biologice, sunt:
De o meritata celebritate se bucura un atrofierea sau reducerea ochilor, depigmentarea,
racu$or isopod, Typhlocirolana meraguesi, marea dezvoltare a organelor tactile $i olfacto-
imortalizat de Emil Racovita in Eseu asupra gustative, mic$orarea suprafetei branhiale,
problemelor biospeologice". Acest racu$or a reducerea sau disparitia solzilor.
fost punctul de plecare al celebrului studiu ce
sta la temelia biospeologiei moderne, deoarece
el a sugerat marelui savant roman, prin Din nou Proteus!
asemandrile cu rudele sale marine, problemele
pe care le ridicau caile $i formele adaptarii unor Descoperirea, acum mai bine de doua
animale de suprafata la mediul cavernicol. veacuri, a dragonului" langa localitatea Vrhni-
Gloria de a fi animalul din apele subterane ka din Carniolia $i apoi redescoperirea lui in
cu cea mai bine studiata biografie revine unui vestita pe$tera Postojna a starnit o mare valva
alt racu$or, gamarida Niphargus, cu numeroase $tiintifica. Naturali$tii au stabilit ca e vorba de

169

www.dacoromanica.ro
un amfibian din subclasa Urodele, ruda cu sala- racterizate prin tegument depigmentat, ochi
mandrele $i tritonii. Urodelele reprezinta cele regresati sau absenti, cochilii subtiri, transpa-
mai primitive forme de batracieni. Dupa rente sau albicioase.
incheierea metamorfozei, adultii iii pastreaza Poate cel mai interesant gen este Oxychilus.
forma alungita a corpului si apendicele caudal Cercetarile zoospeologilor francezi Tercafs si
(de unde le vine si numele), iar in cazul dra- Jeuniaux au pus in evidenta faptul ca acesti
gonului" si branhiile. Genul Proteus cuprinde melci sunt pregatiti enzimatic" sa faca fats
animale a caror lungime nu depaseste 20 cm. vietii in subteran, unde hrana vegetala este
Corpul lor, cenusiu sau roz, foarte alungit, ser- foarte saraca, in schimb cea de natura animals
pentiform, prevazut cu patru picioare foarte abunda. Speciile troglobionte dispun de o canti-
scurte, incepe cu un bot aplatizat si se terming tate mai mare de chitinaza, enzima capabila sa
cu o coada lungs si flexibild. Inapoia capului, pe dizolve chitina animalculelor ce traiesc in pes-
care nu se vede nici o unna de ochi, se gasesc teri si cu care acesti gasteropozi se hranesc.
cele trei perechi de branhii externe. Dragonii se
deplaseaza lent, tarandu-se pe fundul bazinelor,
dar pot sa si inoate, ondulandu-si din cand in Paianjenii pesterilor
cand, cu multa gratie, corpul. Din cauza meta-
bolismului foarte lent efect al perfectei adap- La origine, paianjenii troglobionti par a se
tali la mediul cavemicol maturitatea sexuala trage din acele specii de arahnei neadaptate la
la acest vertebrat subteran survine la 14 ani, ca biotopi obscuri si umezi (muschi, hepatice,
la specia umand. detritusuri vegetale), un fel de avanposturi" ale
Rude ale lui Proteus, din familia Plethodon- mediului cavemicol. In pesteri, paianjenii intra
tidae, la fel de veche si primitiva, traiesc in in compozitia asociatiei parietale. Cu cat sunt
statele Tennessee, Texas si Florida din S.U.A. mai bine adaptati vietii cavemicole, cu atat
Gyrinophilus i Eurycea se intalnesc numai in plasele sunt mai sumare. In pesterile malaysiene
pesteri, in timp ce Typhomolge i Haideotriton traieste paianjenul Liphistius batuensis, care se
traiesc atat in pesteri, cat si in panzele freatice. hraneste cu insecte din genul Paradiestramme-
na. Modul lui de vanatoare este caracteristic
pentru simplificarile cerute de viata din adan-
b) Speofauna terestra curi. Animalul iii construieste in pamant o
celula de forma unui tub, inchis la ambcic
La fel de bogata in familii, genuri si specii capete cu niste clapete. De clapeta superioara
este si speofauna terestra (gasteropode, acarieni, paianjenul fixeaza 6 7 fire pentru pescuit"
insecte, racusori, pasari, mamifere) care merits ortoptere.
din plin sa fie cunoscuta. Paianjenii sunt depigmentati, orbi sau au
ochi redusi, ca Stalita taenaria primul paian-
jen descoperit tot in pestera Postojna, in 1848,
Melcii care nu consuma... iarba de catre Schidte sau micutul Telema tenella,
adevarata fosila-vie ce populeaza pesterile din
In 1839, tot in pestera Postojna (Postumia) Pirineii orientali. De asemenea, numarul de oud
din Croatia o adevarata Terra felix" pentru este mai redus la speciile troglobionte semn al
speologi a fost descoperit primul melc troglo- regresiunii biologice. Astfel, la Telema ponta
biont care a primit numele de Zospeum este formats dintr-un singur ou mare, cu vitelus
spelaeum. Ulterior, au mai fost gasite cateva bogat.
zeci de specii troglobionte apartinand genurilor
Caiychium, Oxychilus, Meledella, Lindbergia,
Spelaeopatula, Oflas, Trogolestes si altele, ca-

170

www.dacoromanica.ro
Aselii subpannanteni au nimic comun, deoarece la minnecofile si ter-
mitofile dilatarea abdomenului se datoreste acu-
Cine nu cunoaste micutul rac de pivnita sau mularii masive de grasime de rezerva, in timp
de piatra, cu corpul cenusiu, latit, ale carui seg- ce la latiscine nu abdomenul s-a umflat, ci s-a
mente abdominale sunt transformate in paiete produs o bombare a elitrelor chitinoase care
duble, asemanatoare unor placi de armura bine sunt sudate. Avem de-a face, deci, cu o falsa
articulate? E de ajuns sa-1 atingem si se face fizogastrie. intre elitre 5i peretele dorsal al
ghem. El e numit in stiinta Oniscus i face parte abdomenului se afla o camera plina cu aer,
din ordinul Isopoda sau al racilor-aseli, ordin avand rol de dispo7itiv regulator al umiditatii
stravechi care aduce putin la infatisare cu aerului. Membrana dorsals a abdomenului (de
vestitii Trilobili ce stapaneau marile paleozoice. sub elitre) serveste la schimbul de gaze respira-
Aselii cavernicoli deriva nu din fonnele de torii. Aparatul respirator al coleopterelor troglo-
uscat, ci din cele de apa. De aceea, deli consi- bionte format, ca la once insects, din trahei
derate ca animale de uscat, izopodele de pestera este foarte redus. Pentru a indeplini aceasta
pot duce si o viata amfibie. La trei specii de functie, ea trebuie sa fie acoperita de o foarte
oniscoide, acest gen de comportament e bine subtire pelicula de apa, ceea ce se poate realiza
precizat: Typhlotricholigioides aquaticus i numai intr-o atrnosfera saturata in vapori de
Maxiconiscus levis, intalnite in Mexic, Si apa. lata deci care este rolul camerei subeli-
Cantabroniscus primitivus, descoperit in Spa- trale." (V. Decu).
nia. In stadiul tanar, Maxiconiscus, de pilda,
Endemismul strict al batisciinelor este un
traieste pe argila umeda, iar ca adult patrunde in
semn al caracterului de vechime si de conserva-
apa, pe care n-o mai paraseste decat arareori.
torism adaptativ al acestei subfamilii de Cato-
Acest comportament se justified prin aceea ca
pidae. In cazul speciilor din Carpatii Roma-
racusorul gaseste mai multa hrand in apa decat
nesti, din cele 84 de specii 5i subspecii cunos-
pe uscat. Fiind totusi o specie terestra, el s-a
cute pans in prezent, 63 au Post gasite numai in
adaptat morfologic vietii amfibii. Apendicii res-
cate un loc, arealul for de raspandire fiind redus
piratori (pleopodele) i s-au dezvoltat puternic,
ca o compensatie a faptului ca in apa cantitatea la reteaua de galerii a unei singure pesteri. Se
de oxigen este mai redusa decat in aer. presupune ea actualele areale de raspandire ale
batisciinelor corespund locului for de formare.
La fel de bine reprezentata, dar cu o
Gandaci original raspandire mai larga decat batisciinele, tre-
chidele numara (dupa catagrafiile biospeologu-
Dintre grupele de insecte care populeaza lui francez R. Laneyrie) circa 700 specii caver-
imparatia obscura a grotelor subpamantene, nicole troglobionte, ce prezinta un deosebit
coleopterele par a fi cele mai interesante prin interes stiintific datorita celor doua tipuri mor-
gradul for ridicat de specializare la viata caver- fologice in care se incadreaza (de altfel ca si
nicola. Ele sunt reprezentate prin familiile batisciinele) si care scot in evidenta evolutia
Catopidae i Trechidae. ortogenetica urmata de liniile filetice de trahide
Nota caracteristica a coleopterelor caverni- si de batisciine.
cole, si in special a bastisciinelor, o formeaza Tipul anoflalm, cuprinzand insecte depig-
abdomenul foarte globulos, contrastand cu mentate, cu ochi redusi sau absenti, dar cu
forma Ingusta si prelungita a prototoracelui si partea anterioara a corpului, cu picioarele si
capului. Aceasta umflare exagerata a antenele putin alungite, deriva din tipuri care iii
abdomenului atingand limita maxima la Lep- due viata in sol. Tipul afenopsian, ultraevoluat,
todirus a fort comparata cu fizogastria furni- caracterizat prin lipsa totals a ochilor, tegumen-
cilor 5i termitelor, deli aceste doua fenomene nu tul foarte subtire, capul, antenele si membrele

171

www.dacoromanica.ro
alungite, se nag din forme nivicole, care se Anatopynia debilis, ale c