Sunteți pe pagina 1din 2

Biosinteza proteinelor e procesul biochimic fundamental pt existenta materiei vii si perpetuarea

speciilor.

Biosinteza proteinelor se realizeaza numai din aminoacizi liberi; polipeptidele si oligopeptidele rezultate
prin hidroliza proteinelor nu pot fi incorporate in proteinele noi-sintetizate.

Procesul anabolic e mai intens in tesuturile si organele care poseda metabolism mai intens, cum sunt
ficatul, pancreasul, plasma.

Biosinteza proteinelor se afla si sub dependenta hormonala:insulina, testosteron.

Biosinteza proteinelor se realizeaza pe baza informatiei genetice ereditare, continuta in secventa de


nucelotide a ADN. ADN e purtatorul si transmitatorul insusirilor ereditare din generatie in generatie.

In biosinteza proteinelor exista o stransa conlucrare intre ADN ca purtator al informatiei genetice si cele
3 tipuri de ARN: m,t,r. Informatia genetica continuta in secventa de nucleotide a ADN e transmisa prin
intermediul ARNm la nivelul ribozomilor. Intr-o anumita pozitie a ribozomilor sunt adusi aminoacizi liberi
din citoplasma de care tARn. Aminoacizii se leaga prin legaturi peptidice CO-NH- exact in ordinea
dictata de informatia adusa de mARN preluata de la ADN din nucleu.

O proteina, in general are structura determina de o gena. Gena e un fragment din macromolecula de
ADN care determina un caracter.

Proteinele oligomere au structura formata din mai multe catene polipeptidice.

Un cistron= un lant polipeptidic.

Informatia genetica inscrisa in structura ADN si care determina biosinteza unei proteine e transmisa la
ARN conform unui cod genetic conditionat de secventa secventei de nucleotide. Sediul biosintezei
proteinelor il reprezinta ribozomii.

-m ARN are rolul de a transcrie si a aduce la ribozomi informatia genetic

-r arn intra in constitutia ribozomilor

-t arn are rolul de a lega in mod specific aminoacizii liberi din citoplasma si de a-i transporta la locul de
biosinteza al proteinelor.

CODUL INFORMATIEI GENETICE

Codul informatiei genetice reprezinta un sistem de programare sau de semnalizare biologica,


reprezentand modalitatea de transmitere din generatie in generatie a informatia genetica. Pe baza
acestui cod se realizeaza unirea intr-o anumita ordine a aminoacizilor care determina structura fiecare
proteine.

Codul genetic este constituit din Codoni si Triplete.


Ansamblul codonilor constituie mesajul genetic.

Codonul reprezinta o succesiune de 3 nucleotide consecutive care determina ca un aminoacid sa intre


intr-o pozitie precisa din structura proteinei.

Codonii se formeaza din cele 4 baze azotate, luate cate 3. Fiecare codon corespunde la un aminoacid.

Cei 64 de codoni rezulta din 4 baze azotate luate cate trei: 4 la a 3a = 64 codoni.

Molecula de proteina se formeaza prin legarea aminoacizilor conform ordinii codonilor din molecula de
ADN, ordine preluata de mARN.

Codul genetic e format din 64 de codoni, intrucat unul si acelasi aminoacid poate sa fie codificat de mai
multi codoni. Astfel, serina, leucina pot fi controlata de 6 codoni in timp ce majoritatea celorlalti codoni
sunt controlati de 2 codoni.

Exista 3 codoni non sens: UAA,UAG,UGA care nu codifica niciun aminoacid. Acesti codoni determina
sfarsitul sintezei de proteina, reprezentand sfarsitul mesajului genetic. Astfel, un lant polipeptidic,
sintetizat pe un anumit mARN isi inceteaza cresterea atunci cand citirea mARN a ajuns la un codon non
sens.

AUG e codonul metioninei, aminoacid cu care incepe biosinteza tuturor catenelor polipeptidcie.