Pastel

de George Toprceanu
Din asfinit, de peste munte,

Rsfrngeri roii de amurg

Se sfarm-n licriri mrunte

i-n Dunrea umbrit curg.

Dar unda tulbure le-ngroap

Cnd, sub rchitele din vale,

De-abia mai tremur pe ap

Ca nite coji de portocale.

Acolo jos, peste cununa

ntunecatului boschet,

Sclipete-n aer semiluna

Din vrful unui minaret.

i parc zugrvit anume,

i culc umbra pn-n mal

Ostrovul izolat de lume

Ca un castel medieval.

El pare-o nav fermecat

Ce-a ancorat aici, sub munte,

Minune ndelung visat

De valul Dunrii crunte!

A ateptat n nopi senine

Strlucitoarea diminea,
Cnd din adncul apei line

S-a ridicat la suprafa

Ca o grdin plutitoare

Cu pomi i psri mpreun,

Cu florile-i ce rd n soare

i noaptea tremur sub lun.