Treapta a 9

Joanna:La multi ani ! Cum te simti acum ca ai 16 ani?

Melisa: Toata lumea ma intreaba asta, nu stiu sincer ce se asteapta toti sa le spun.

Joanna:Asculta amam tot vrut sa iti explicstii si tu despre ce s-a intamplat

atunci.

Melisa: Nu nu trebuie sa explicit nimic, eu stiu tot ce se poate despre alcoolism.Ni

s-au dat filme la scoala.Arata ce face alcoolul in corpul omenesc, si cum fiecare
pahar de alcool distruge mii si mii de celule ale creierului.

Joanna: Mii si mii. Eu avusesem oricum prea multe celule in creierul meu.

Melisa: Asta a fost o gluma nu?

Joanna: (Aproba din cap)Melisa: Filmele astea nu ti-au spus ca alcoolismul este o
boala?

Melisa: Ba da, dar tata ca alcoolismul este o slabiciune morala.

Joanna: Cei mai multi asa spun dar.

Melisa: Tata e doctor.

Joanna: La urma urmei nu conteaza daca e o boala sau e dovada de slabiciune, la

vremea aceea eu nu stiam ca sunt alcoolica. Nici cand ajunsesem la spital nu
stiam.

Melisa:Eu imi aduc aminte de spital, mi-ai trimis o ilustratie de acolo.Am vrut sa te
vizitez dar tata spunea.

Joanna: Tata spunea ca ce?

Melisa: Ca un ospiciu de bolnavi mintali nu e un loc pentru o fetita.Tata spunea ca

tu nu ai fi avut nevoie sa stai in spitalul acela ingrozitor.Dar tu nu ii lasai sa iti dea
drumul.

Joanna:Asta e adevarat.
Melisa: Daca te-ai fi intors acasa am fi avut noi grija de tine.

Joanna:Eu nu am vrut sa aibe cineva grija de mine.Sigur tatal tau voia ca eu sa ma

intorc acasa, sa iau lucrurile de unde le lasasem,de unde am fugit, dar tocmai asta
era problema , nu vezi?Eu vroiam sa fiu mai mult decat pur si simplu nevasta
domnului Wright.

Melisa: Tata mi-a explicat totul in legatura cu divortul.

Joanna: Sunt sigura ca ti-a explicat, si sunt sigura ca a fost cat se poate de
impartial.Dar as vrea ca tu sa asculti mai departe, daca esti interesata sa auzi ce
am de spus.Cand mi-au dat drumul de la spital ma simteam ca nou nascuta, vreau
sa spun ca aveam o lume intreaga de alegeri in fata mea.Vezi Melisa? Acum m-am
schimbat, ma simt mai bine, am autoritate si sunt cineva.Si de asemenea am
acceptat in sfarsit ca sunt alcoolica, si fac parte dintr-o asociatie facuta din
oameni ca mine.

Melisa: Alcoolicii anonimi?

Joanna: Da.Au trecut 2 ani de atunci. Doi ani si o zi de cand am baut ultima oara.E
o serie de trepte, in momentul de fata ma concentrez pe treptele opt si noua.Pe
treapta a-8a a trebuit sa fac o lista cu cei carora le-am facut rau din cauza
bauturii.Treapta a-9a , asta e grea, trebuie sa iti ceri iertare fata de toti cei de pe
lista. Nu mai pot sa-mi sterg din minte mesele acelea de pranz cu vodka si martini.
Aniversarile ratate, suferinta si umilinta pe care ti le-am provocat. Dar te-am
invitat acuma aici ca sa-ti spun car de rau imi pare pentru tot ce ai indurat din
cauza mea si sa-ti spun ca sper din toata inima ca ai sa ma ierti Melisa?

Melisa: Tata nu a vrut sa divorteze! Dar cand ai plecat din spital si ai refuzat sa te
intorci acasa, el ce mai avea de ales?

Joanna: Nu mai putea sa aleaga nimic. Haide sa nu mai vorbim despre mine.
Vreau sa aflu acuma tot ce trebuie sa stiu despre tine, toate lucrurile la care tu
esti mai buna, ce vrei sa faci, lucruri dinastea.

Melisa: Cant la vioara in orchestra scolii.

Joanna: Stiu. Cand erai in clasa a 4 si am fost impreuna sa-ti alegi instrumentul
muzical, iar eu voiam sa canti la percutie, dar tu erai hotarata sa canti la vioara.

Melisa: Numai pentru ca si tu cantai la vioare. Am fost vioara principala toti acesti
3 ani , am castigat la concursurile pe district. Am fost vioara principala vara
trecuta in Orchestra de vara a tineretului si am dat concurs pentru Orchestra
McDonald.

Joanna: Asta-i nemaipomenit. Sunt mandra de toate realizarile tale, dar tu ce faci?

Melisa: Cum adica ce fac?

Joanna: Cum te distrezi tu? Ha ha hi hi distractii?

Melisa: Pe mine ma amuza tot ce fac.

Joana: Nu ma gandesc la treburi si ocupatiile astea pe care le faci cu placere si

care te amuza. La voi la scoala nu sunt si reuniuni cu baieti?

Melisa: Ba da

Joana: Si tu te duci?

Melisa: Nu

Joann: De ce nu?

Melisa: De aia

Joanna:Te-a invitat cineva vreodata?

Melisa: De fapt nu, dar oricum nu voiam sa ma duc.

Joanna: Ei haide. Asculta, de ce nu inviti tu pe cineva. Asa faceam eu.

Melisa: Eu nu pot sa fac asta.

Joanna: Dar nu trebuie sa faci altceva decat sa dai un telefon.

Melisa: Nu am timp de asa ceva.Si pe urma baietii... sunt stupizi

Joanna: Sigur ca sunt stupizi asta-i si fac asa de nostimi.Ai stat vreodata de vorba
cu cineva despre... Stii tu....

Melisa: Stiu pe unde vin copiii

Joanna: Dar in sexualitatea asta intra mai mult decat felul cum se fac copiii. In ce
priveste virginitatea nu exista nuante, ori esti virgina ori nu esti.

Melisa: da sunt, dar asta nu e treaba ta.

Joanna: Dar eu mai sunt inca mama ta

Melisa: Nu, nu esti! Ai incetat sa mai fii mama mea acum 6 ani! M-ai parasit , mai
tii minte? Ai plecat de la noi, de la tata si de la mine! Ai iesit din azilul ala de
nebuni si n-ai mai vrut sa te intorci! Ai uitat ca mai traiam si eu pe lumea asta!
Sase ani! N-ai vrut sa ma vezi, n-ai vrut sa ma suni.

Joanna: Deci toate astea sunt din vina mea? C-ai ajuns asa cum ai ajuns?

Melisa: Si ce-i asa rau cum am ajuns? Am fost prima in clasa inca de la
gradinita,notele mele au fost totdeauna cele mai bune si am castigat de pe acum
burse la 3 universitati dintre cele mai bune.

Joanna: N-am spus ca e ceva rau prin felul in care te prezinti, dar...

Melisa: De ce m-ai chemat azi aici?

Joanna: Te rog Melisa.

Melisa: Stii de ce am venit? Cand mai sunat si m-ai invitat aici am fost deodata
tulburata si incantata. Nici nu mai puteam sa astept sa iti arat cum sunt eu.Stiu ca
nu sunt frumoasa asa ca tine si nu ma pricep sa-i fac pe cei din jur sa rada, dar ma
gandeam ca poate, dupa atat vreme care a trecut as fi facut poate ceva ca sa.... nu
stiu, sa-ti plac intr-un fel.Dar cand am ajuns aici si tu ai deschis usa...

Joanna: Melisa voiam mai mult ca orice pe lumea asta ca astazi sa iasa totul bine.
Din cauza asta am lucrat atat de mult la treapta asta.
Melisa: Treptele astea, ziceai de treapta a noua ce inseamna asta? Are legatura cu
mine?

Melisa: Te-ai folosit de mine pentru treaptele astea? Nu-ti pasa de mine nici atata

Joanna:*palma*

Melisa: De ce te-ai oprit? Da-i drumul, plesneste-ma. Stii ce e nostim? Stii ce e cu

adevarat nostim? Chiar ultimul lucrul pe care-l mai tin minte inainte ca tu sa ne fi
parasit e ca mi-ai dat o palma. N-am stiut niciodata de ce m-ai pocnit, si nici acum
nu stiu. Cred ca am tot sperat ca pana acum, nu stiu, ca ai fi ajuns sa ma ierti

Joanna: Eu sa te iert pe tine? O, nu Melisa.Eu sunt cea care cere

Melisa:Totii ani astea am avut grija de tine. Asta n-a fost deajuns? Cand erai in
vreun local si cadeai pe jos, cand te cuprindea dintr-o data spaima si faceai isterie.
N-a fost deajuns ca eu eram totdeauna acolo langa tine.

Joanna: Da ai fost. Tu si taica-tu. Totdeauna corectandu-ma,facandu-ma sa ma

simt....Doamne cat uram clipele alea.

Melisa: tu imi cereai sa te ajut si cand veneam sa te ajut tipai la mine.

Joanna: nu-i adevarat, ii luai partea tatalui tau impotriva mea

Melisa: Ce spui?

Joanna: Totdeauna!

Melisa: Ce am facut eu intotdeauna a fost sa ascund si sa salvez aparentele pentru

tine! Sa mint pentru tine!Tata suna la telefon sa intrebe ce faci si tu erai lata,
inconstienta pe canapea, iar eu ii spuneam ca esti bine. Asundeam lucrurile pe
care le spargeai tu, reparam ceea ce spargeai tu, te ajutam sa gasesti ascunzatori
pentru sticlele tale. Cum ar fi camera mea , pentru ca tata n-avea sa caute acolo
pentru ca el avea incredere in mine. Alergam acasa de la scoala in fiecare zi ,
pentru ca stiam ca iti eram frica sa fii singura pentru ca vedeai tot felul de demoni
care incercau sa te traga dupa ei. Te tineam in brate noapte de noapte, aratai
ingrozitor si duhneai si mai ingrozitor dar eu sedeam acolo cu tine. Pana in
noaptea aceea cand ai fugit, n-am inteles niciodata de ce ai fi vut sa ma parasesti.
Tata a spus ca te-au bagat in spital, m-am rugat sa ma lasa sa vin sa te vad, l.am
rugat, l.am rugat. Pana la urma a tipat la mine, a spus ca un ospiciu pentru nebuni
nu e un loc potrivit pentru o fetita. Si am tipat si eu la el un ospiciu nu e locul
potrivit pentru mama mea.Ea nu e nebuna. Ma simteam atat de parasita... nu-mi
imaginam cum tu ai putea sa traiesti fara mine. Tot anul cat te-au tinut acolo
magandeam la momentul cand o sa vii acasa si cum sa-mi desfac bratele si tu ai sa
ma lasi sa te tin in brate.Dar pana la urma tata mi-a spus ca nu o sa mai vii
niciodata acasa, iar eu nu eram in stare sa inteleg de ce se intampla toate aste. De
ce ii lasai sa ma ia de langa tine pana cand mi-am dat seama ce erau toate astea,
era din cauza ca nu fusesem destul de cuminte, daca era sa fiu mai buna tu nu
aveai...atunci tu aveai sa trimiti pe cineva dupa mine si ai facut asta pana la urma.
Dar cand am ajuns astazi aici nu mai era ca inainte si toata vremea asta eu
asteptasem si am fost cat se poate de cuminte si buna... * scoate sticla de whisky*
Uite. Vreau s-o iei tu. Fa sa fie totul ca inainte, te rog mamico, fa sa fie cum era
inainte.