Fundatia A.P.T.

International
Centru de formare profesionala
Cluj-Napoca, str. Izlazului nr. 6, ap. 1, jud. Cluj, Romania
Tel./ fax: 0264/ 421.493; 0264/ 423.560, 0744437105

SUPORT CURS

FOCHIST CAZANE APA CALDA SI CAZANE

ABUR DE JOASA PRESIUNE

Cap. 1. NOTIUNI GENERALE

Notiuni de caldura

Prin insasi natura meseriei sale, fochistul este direct legat de producerea si distribuirea caldurii,
aceasta putand fi utilizata la incalzire, prepararea hranei si a apei calde menajere, in industrie, la
producerea energiei electrice etc.

Caldura este o forma a energiei. Mai sugestiv, caldura este cea care face sa varieze temperatura
atmosferei si a corpurilor ce ne inconjoara si ne da senzatia de cald si frig.

Energia termica, alaturi de energia electrica (ce se obtine in cea mai mare parte din energia
termica), este cea mai raspandita forma de energie.

Cum percepem caldura? Inca de la inceput, omul a ,, simtit ca un corp este mai rece sau mai
cald, fata de alt corp, sau fata de acelasi corp, in alt moment.

Mai tarziu omul a inventat termometrul, un instrument cu care a putut aprecia obiectiv gradul
de ,,incalzire sau ,,racire al unui corp.

De asemenea, a conceput si realizat metode si aparate cu care s-a putut masura ,,cantitatea de
caldura pe care o primeste sau o cedeaza un corp altui corp.

Cum se produce caldura? Caldura se poate obtine pe mai multe cai.

De exemplu:
prin arderea combustibililor (naturali sau artificiali, solizi, lichizi sau gazosi) in foc
deschis, in sobe sau in focarul cazanelor;
prin transformarea energiei electrice in incalzitoare, folosind de regula rezistente
electrice;
prin transformarea energiei solare. Soarele steaua sistemului nostru planetar- produce
continuu cantitati uriase de caldura prin fuziune termonucleara in urma careia atomii
de hidrogen se unesc si se transforma in atomi de heliu eliberand caldura. Temperatura la
suprafata Soarelui atinge cca. 60000 C, iar in interiorul lui cca. 15.000.000o C.Din caldura
produsa de Soare, numai a doua miliarda parte ajunge pe Pamant prin radiatie, acesta
energie fiind suficienta pentru a naste si intretine viata pe planeta noastra. O parte din
aceasta energie poate fi utilizata pentru incalzire. Este sursa de caldura cea mai mare
pentru Pamant;
prin transformarea energiei nucleare obtinute din fisiunea uraniului, in centrale nucleare.
Dintr-un kg de uraniu se produce caldura cat se obtine din 2.500 t de carbune. In
laboratoare este in curs de experimentare obtinerea energiei prin fisiune nucleara, prin
procese similare cu cele ce se produc in Soare;
prin transformarea energiei geotermice (energia existenta in scoarta terestra). In unele
regiuni din pamant ies cu presiune ape termale cu temperatura de 40-80o C (si chiar mai
mult), care pot fi, si sunt, folosite la incalzire.
 In Pamant, temperatura creste cu cca. 1 o C la fiecare 33 m , in centrul Pamantului
temperatura ajungand la cca. 3000-4000o C;
prin transformarea energiei mecanice captate din mediul incojurator a vantului
(eoliana), a apelor cugatoare ( hidro), a marilor, etc. Uzual, aceasta transformare se face
in energia electrica.

In capitolele urmatoare vom prezenta producerea caldurii, in diverse grupe de cazane, si anume:
cazane in focarul carora se ard combustibili fosili: carbune, combustibili lichizi, gaze;
cazane recuperatoare care folosesc caldura rezultata din procesele tehnologice;
cazane cu rezistente electrice.

Toata caldura produsa de cazanele de mai sus, inclusiv de reactorul nuclear, este folosita pentru
incalzirea agentului termic apa si implicit aburul care se incalzeste, inmagazineaza,
transporta si cedeaza caldura primita acolo unde este necesar: instalatii de incalzire centrala,
industriale sau pentru producerea energiei electrice.

Exceptie fac cazanele cu fluide diatermice care folosesc ca agent termic in scopuri industriale
alte lichide in afara de apa.

Ce este caldura?

S-a aratat la inceput ca, toate corpurile, indiferent de starea lor de agregare, sunt formate din
molecule, iar acestea din atomi. Atomii sunt formati dintr-un nucleu central si unul sau mai
multi electroni ( unul la atomul de hidrogen si 92 la atomul de uraniu ), ce se invartesc in jurul
nucleului.

Aceste particule foarte mici , care alcatuiesc orice corp nu sunt fixe, ci sunt intr-o continua
agitatie.

La corpurile solide particolele sunt legate intre ele prin puternice forte de coeziune, vibrand in
jurul unei pozitii de echilibru.

La corpurile lichide, particolele au o miscare de translatie, de alunecare, a unora in raport cu

altele. De aceea nu au o forma proprie, ci numai volum propriu.

La gaze, miscarea acestor particole este haotica, dezordonata, in toate directiile, de aceea gazele
ocupa tot spatiul pe care il au la dispozitie.

S-a obsevat ca la toate corpurile solide, lichide, gazoase amplitudinea miscarii acestor
particule, agitatia lor, este cu atat mai mare cu cat corpul este mai cald si invers. Aceasta miscare
continua a particulelor corpurilor datorita caldurii poarta numele de agitatie termica.

La temperaturi scazute aceste miscari ale particulelor scad in intensitate, devin mai lente, cu atat
mai mult cu cat temperatura este mai scazuta.
La temperatura de 273,15o C ( 0 absolut), miscarea , agitatia particulelor, inceteaza complet.

Daca la nivelul acestui curs nu putem explica mai complet ce este ,, in sine caldura, cunoastem
si folosim efectele ei, intre care :

incalzirea locuintelor si a apei calde menajere;

producerea de lucru mecanic: motoare si masini termice si frigorifice;
producerea de electricitate, cu toate aplicatiile acesteia;
cresterea si scaderea temperaturii corpurilor;
dilatarea si contractarea corpurilor;
schimbarea starii de agregare a corpurilor.

Caloria

Caldura, fiind o forma de energie, se masoara cantitativ in unitati de energie cu aparate numite
calorimetre.

Cantitatea de caldura ( simbol q), se masoara in calorii ( cal ).

O calorie este cantitatea de caldura necesara unui gram (g) de apa pentru ai ridica temperatura cu
10 C. ( de la 14,5 la 15,5 0 C), la presiunea atmosferica.

In practica se folosesc multipli ai caloriei: kilocaloria ( Kcal) si gigacaloria ( Gcal),

1 Kcal = 1000 cal

1 Gcal = 1.000.000.000 cal= 1.000.000 Kcal

In sistemul de masura international (SI ) , unitatea de masura pentru cantitatea de cadura este
joule (j) si multiplul sau kj ( 1kj = 1000 j) .

Temperatura - simbol t

Temperatura este o marime care indica gradul de incalzire al unui corp. Se masoara in grade
celsius (0 C), grade Kelvin ( 0 K) sau grade Fahrenheit ( 0 F).

Scara Celsius are ca 00 C temperatura la care ingheata apa si 1000 C temperatura la care aceasta
fierbe, la presiunea atmosferica. Distanta dintre 0-100 s-a impartit in 100 parti egale, fiecare
diviziune fiind 10C. Se noteaza cu t0C. Temperaturile de la 0 in sus sunt temperaturi pozitive, iar
cele de la 0 in jos, negative.

Scara Kelvin are ca 00 temperatura de 273,150C ( temperatura cea mai scazuta posibil 0
absolut ). Se mai numeste si scara absoluta. Se noteaza cu K.
Scara Fahrenheit0 F are ca puncte fixe 32 0 si 2120 corespunzatoare temperaturi de solidificare
si fierbere a apei, distanta dintre ele impartindu-se in 180 parti egale, reprezentand 1 0 F. Se
noteaza cu 0 F.

Scarile termometrice de mai sus au fost propuse de :

Fahrenheit, producator de instrumente in Olanda, in anul 1714

Celsius, profesor de astronomie la Uppsala Suedia, in 1742;
Kelvin, om de stiinta englez, in 1848.

Caldura specifica

Caldura specifica este cantitatea de caldura necesara unui kilogram dintr-un corp pentru a-si
ridica temperatura cu 10 C . Se noteaza cu ,,c si se masoara cu kcal/kg grad ( pentru apa c = 1
kcal/kg grad, pentru otel c= 0,115 kcal/kg grad, pentru cupru c= 0,094 kcal/kg grad)

Caldura specifica a corpurilor depinde de natura lor si de temperatura la care se masoara. .

Dintre corpurile uzuale, apa are caldura specifica cea mai mare. Rezulta ca, la acelasi volum sau
la aceeasi greutate, apa poate inmagazina sau ceda cea mai mare cantitate de caldura, ceea ce o
impune ca fluid de lucru pentru cazane.

Apa se incalzeste si se raceste de 5 ori mai incet decat nisipul.

Pentru a calcula cantitatea de caldura (q ) necesara incazirii unui corp, se inmulteste masa acelui
corp m ( in kg) cu caldura specifica c ( in kcal/kg grad) si cu diferenta dintre temperatura finala
(t20C) si temperatura initiala (t10C):

Q = m x c x (t2 t1)

Transmiterea caldurii

Caldura se transmite, de la sine, de corpul mai cald ( sau parti ale acestuia ) la corpul mai rece
( sau parti ale acestuia), pana cand temperaturile celor doua corpuri ( sau parti de corp) devin
egale .

Cantitatea de caldura ( energia termica ) transmisa ( transferata) de corpul 1( mai cald ) la corpul
2 ( mai rece ) cu T2 < T1, este :

E t= KA(T1-T2)

In care :

K coeficientul total de transfer termic ;

A aria suprafetei corpului 2 expusa fluxului termic provenit de la corpul 1

Transmiterea caldurii se poate face in trei moduri :

prin radiatie orice corp emite, prin radiatie, o cantitate de caldura in functie de
temperatura sa absoluta( in K ) si de natura sa. Cantitatea de caldura radiata de un corp
aflat la temperatura T (K) este data de legea lui Stefan Boltzmann si se calculeaza cu
formula:

q = C x (T/100)4, unde C este coeficientul de radiatie, uzual intre 3,2 si 4,6 Kcal/m 2x h x
(100grd)4 . Coeficientul de radiatie pentru corpul negru absolut este de 4,96 kcal/m 2 x hx
(100grd)4, fiind maximul posibil teoretic.
Prin corp negru se intelege un corp, desigur de culoare neagra, care, indiferent de
temperatura lui, are proprietatea de a absorbi toate radiatiile electromagnetice, de toate
frecventele, fara a reflecta nimic. Corpul negru absoarbe in totalitate radiatia termica
incidenta si o transforma integral in caldura.
Ex: hartia neagra absoarbe si retine 95% iar cea alba 5% ( restul respinge )
Deci orice corp emite caldura prin radiatie proportionala cu puterea a patra a temperaturii
sale absolute. Radiatiile care sunt unde electromagnetice cuprinse intre infrarosu si
ultraviolet, poarta numele de radiatii termice. Prin radiatie, caldura se transmite ca si lumina,
in linie dreapta, cu viteza luminii, inclusiv in vid; se reflecta si se refracta.
Energia de radiatie transmisa la un corp se imparte in trei :

parte patrunde in corp, trasformandu-se in energie termica;

parte este reflectata;
parte traverseaza corpul.

Corpurile negre au capacitatea de absorbtie si de emisie maxima.

Corpurile albe au capacitatea de a reflecta la maximum radiatiile.
Corpurile cenusii absorb partial energia de radiatie.

prin conductie ( conductibilitate) , caldura se transmite de la o molecula la alta , de la

o fata la cealalta a peretelui, fara transport de materie.

S-a constatat ca nu toate corpurile transmit la fel caldura: unele o transmit mai usor, altele
mai greu. Deci unele corpuri sunt bune conducatoare de caldura ( in special metalele), iar
altele sunt rau conducatoare de caldura ( sunt izolante).
Conductivitatea termica ( lambda) reprezinta cantitatea de caldura care se transmite in
unitatea de timp, printr-o suprafata de 1m2 de perete cu grosimea de 1m cand diferenta dintre
temperaturile suprafetelor opuse ( deci caderea de temperatura) este de 1 0 si se masoara in
kcal/m h grad.
 Suprafetele de incalzire ale cazanelor, adica acele suprafete prin care se transmite caldura de
la foc si gazele arse la apa ( tub focar, tevi, placi tubulare, etc.) se fac din otel ( in trecut
cutiile de foc ale locomotivelor se faceau din cupru, care transmite cel mai bine caldura).
Partile exterioare ale cazanelor si conductelor termice se izoleaza cu materiale izolante
(caramizi, vata minerala, etc.) ca sa impiedice transmiterea de caldura in exterior ( pierderile
de caldura).

prin convectie caldura se transmite de la un fluid ( lichid sau gaz) cald, in miscare, la
suprafata unui corp solid sau in masa unui fluid ( acelasi sau altul) cu care vine in contact,
prin intermediul particulelor de fluid . Transportul de caldura se face prin curenti de
materie si este specific fluidelor.

Miscarea, circulatia fluidelor, se poate face fie pe cale naturala ( prin gravitatie sau
termosifon), fie pe cale artificiala ( cu pompe, ventilatoare , etc.).
Forta care determina circulatia naturala ( prin gravitatie sau termosifon) se datoreaza
diferentei dintre greutatea specifica a fluidului cald ( mai mica ) si cea a fluidului rece ( mai
mare ).
Prin incalzire se mareste energia interna a corpurilor, moleculele se indeparteaza mai mult
unele de altele ( corpul se dilata ), deci, in acelasi volum fiind mai putine molecule, volumul
repectiv va cantari mai putin, va fi mai usor.
La fel aerul si orice fluid cald mai usor se ridica, iar cel rece mai greu coboara si-i ia locul.
Aceasta circulatie, aceasta miscare a apei calde in sus si a apei reci in jos si a oricarui alt
fluid se numeste circulatie naturala, prin gravitatie sau termosifon.
Pentru apa:

1dm.3 la 40C cantareste 1kgf;

1dm3 la200C cantareste 0,9982 kgf
1dm3 Cla950C cantareste 0,9619 kgf

Aceasta forta este data de relatia:

p =(r c) x h/10, unde: p = presiunea eficace in kgf/cm2
r si c = greutatea specifica a apei reci (de la alimentare sau din retur)
si a celei calde ( din cazan sau din tur) in kgf/dm3
h= diferenta de nivel intre axa cazanului (sau schimbatorul de
caldura) si axa corpului de incalzire, in metri.

Din formula rezulta marea influenta pe care o are inaltimea h in crearea fortei ascensionale ce
determina circulatia apei in sistem. Rezulta ca, la cazanele de incalzire centrala, radiatoarele
situate la mica inaltime fata de cazan se vor incalzi mai greu. La apa din boiller se va incalzi cu
atat mai repede, cu cat acesta este montat la o inaltime mai mare fata de cazan.
In acelasi mod se explica circulatia si incalzirea continua a apei in cazanele de abur si de apa
calda: apa de langa peretii cazanului, care sunt in contact direct cu flacara sau gazele arse; se
incalzeste mai repede si mai puternic, devine mai usoara si se ridica, iar in alta apa mai rece, deci
mai grea vine si ii ia locul, ridicandu-si apoi temperatura. Astfel, in timpul functionarii cazanelor
de orice fel ( cu exceptia cazanelor cu circulatie fortata) avem o circulatie continua a apei in
cazan, circulatie care asigura incalzirea intregii mase de apa.

La fel se explicasi circulatia gazelor arse in focar, in canale de fum si in cos, precum si incalzirea
incaperilor ( aerul cald de langa soba sau calorifer, incalzindu-se mai mult devine mai usor, se
ridica si alt aer rece vine sa ii ia locul, astfel incalzindu-se prin convectie totala incaperea).

Din focarul unui cazan, caldura dezvoltata prin arderea combustibilului, se transmite apei din
cazan prin toate cele trei moduri de transmitere mentionate mai sus:

prin radiatie: radiatiile calorice ( infrarosii) emise la arderea combustibilului in focar

ajung pe suprafetele metalice de incalzire care formeaza peretii focarului si care se
numesc suprafete de radiatie;
prin convectie : gazele arse, dupa iesirea din focar, in drumul spre cos, intalnesc
suprafetele de convectie ( tevi de fum la cazanele ignitubulare, sau tevi de apa la cazanele
acvatubulare) si, fiind calde cedeaza caldura pe care o contin acestor suprafete de
convectie;
prin conductie: caldura ajunsa in modul de mai sus pe suprafetele de radiatie si de
convectie se transmite din molecula in molecula de la partea dinspre foc si gaze arse, la
partea dinspre apa prin conductie, incalzind apa din cazan;

Prin convectie, apa de langa suprafetele de radiatie, incalzindu-se mai repede si mai mult devine
mai usoara, se ridica si alta apa mai rece si mai grea ii ia locul , astfel incalzindu-se toata apa.

Cantitatea de caldura pe care apa din cazan o primeste de la focul ce arde in focar, depinde de:

cantitatea si calitatea combustibilului consumat;

marimea suprafetei de incalzire;
metalul din care este construita aceasta;
natura si grosimea depunerilor de pe suprafata de incalzire.

Modificari ale corpurilor sub actiunea caldurii

Dilatarea si contractarea corpurilor

Prin incalzire, corpurile se dilata, adica isi maresc dimensiunile, iar prin racire se contracta, adica
isi micsoreaza dimensiunile, insa nu toate la fel.

Dintre corpurile solide, metalele se dilata cel mai mult.

Incalzit de la 0 la 100 0C, 1 metru liniar de otel se dilata cu 1,2mm, 1m de cupru cu 1,7mm si 1 m
de aluminiu cu 2,4 mm.

Coeficientul de dilatare al otelului este de 0,012 mm pe metru si fiecare grad de temperatura.

Lichidele se dilata in medie de 100 de ori mai mult decat corpurile metalice. Apa are o
comportare diferita: la temperatura de +40C are volumul cel mai mic, acesta crescand sub si peste
aceasta temperatura. Apa incalzita de la +40C la 1000C isi mareste volumul cu 4,35%, incalzita la
2000C isi mareste volumul cu 15,6% si incazita la 300 0C isi mareste volumul cu 40,3%. Prin
inghetare apa isi mareste volumul cu 9% ( asa se explica spargerea tevilor cand apa din ele
ingheata).

Coeficientul de dilatare volumica a apei este de 0,18 mm3/m3 grad.

Gazele, la presiune constanta indiferent de natura lor se dilata cu a 273 parte din volumul pe
care il au la t= 00C cand sunt incalzite cu 10C si invers (de aici rezulta, teoretic, ca volumul
gazelor la temperatura absoluta de 273,150K este zero).

Coeficientul de dilatare volumica a gazelor este de cca. 20 ori mai mare decat al apei, fiind la
toate gazele de 3,17 mm3/m3 grad.

Aplicatii: Cazanele se sprijina pe fundatii in cate 2 punte, dintre care unul este mobil, pentru a
permite dilatarea si contractarea cazanelor.

La pornire, cazanele sunt umplute cu apa numai pana la nivelul minim, deoarece, prin incazire,
volumul apei ( deci si nivelul ei ) creste, iar la oprire sunt umplute cu apa pana la nivelul maxim,
deoarece prin racire, nivelul scade.

Tot pentru preluarea dilatarii, conductele termice lungi au compensatoare de dilatatie.

Buteliile de aragaz, de CO2, de oxigen ,etc., trebuie ferite de incalzire, pentru ca, prin dilatarea
gazelor, presiunea din interior poate sa produca explozia buteliilor.

In fiecare iarna, in special in timpul sarbatorilor, in multe centrale termice se produc avarii si
pagube insemnate, deoarece la oprirea lor, fochistii nu au golit complet instalatiile de apa, iar
sefii lor, nu au dispus si nu au controlat daca s-a efectuat aceasta operatie absolut indispensabila.

Modificari de stare

Sub influenta caldurii, prin incalzire si racire, corpurile isi schimba starea de agregare, astfel:

Topirea - este transformarea unui corp solid in corp lichid, prin incalzire

( absoarbe caldura)

Solidificarea - este transformarea unui corp lichid in corp solid prin racire
 ( cedeaza caldura).

Vaporizarea este transformarea unui corp lichid in corp gazos, prin incalzire

( absoarbe caldura ).

Evaporarea este transformarea unui lichid in vapori, numai la suprafata lor la

orice temperatura sub temperatura de fierbere

( absoarbe caldura din mediul inconjurator).

Condensarea este transformarea unui corp gazos in corp lichid, prin racire

( cedeaza caldura).

Sublimarea este transformarea unui corp solid in corp gazos direct, fara a mai trece
prin faza lichida, absoband caldura din jur.
Desublimarea - este transformarea unui corp gazos in corp solid,direct, fara a mai trece
prin faza lichida, cedand caldura.
Calefactia este vaporizarea intensa, la suprafata, a apei, cand aceasta se afla in
vecinatatea unui corp incins. Datorita vaporizarii, apa nu poate lua contact direct cu
corpul din cauza stratului de abur ce se interpune intre corp si lichid. Spre exemplu, apare
cand cazanul a ramas fara apa si fochistul alimenteaza cazanul cu apa, care ajunge la
tubul focar, sau in tevile supraincalzite.

Legile fierberii

Prin fierbere, se intelege transformarea unui lichid in vapori ( gaze ) in toata masa sa. Lichidele
se transforma in gaze dupa urmatoarele trei legi:
La aceeasi presiune, fiecare lichid fierbe la aceeasi temperatura.Temperatura la
care fierbe lichidul la presiunea respectiva se numeste temperatura de fierbere sau
de saturatie si se simbolizeaza cu ts.

In literatura de specialitate se semnaleaza ca apa, care nu contine aer, fierbe la temperaturi

superioare (pana la 1400C, la presiune normala), iar vaporii se formeza brusc, generand explozii
periculoase.

In continuare pentru a inlatura acesta eventualitate se introduc in apa bule de aer sau ,,pietricele
de fier cu muchii ascutite.
Daca presiunea ramane constanta, atunci si temperatura ramane constanta in tot
timpul fierberii, indiferent de intensitatea focului. Caldura cedata in timpul
fierberii transforma apa in abur. Caldura necesara unui kg de lichid incalzit la
temperatura de vaporizare ( fierbere) pentru a se transforma integral in vapori la
 aceeasi presiune se numeste caldura latenta de vaporizare. Se simbolizeaza cu
litera r si se masoara in kcal/kg.

Caldura latenta de vaporizare a apei la presiunea atmosferica este r = 539 kcal/kg , fiind foarte
mare comparativ cu a altor lichide. Aceasta, cantitatea de caldura pe care o dam apei ca sa se
transforme in aburi, este necesara ca sa se invinga fortele intermoleculare si scade continuu, cu
cresterea presiunii si temperaturii, devenind zero la presiunea si temperatura critica.
Cu cat creste presiunea cu atat creste temperatura de saturatie( de fierbere).

Entalpia - cantitatea de caldura continuta intr-un kg de apa sau abur se numeste entalpie si se
masoara in kcal/kg. Se simbolizeaza cu litera i, repectiv cu i pentru apa si i pentru abur.

Apa calda, abur de joasa presiune si proprietatile lor

Caracteristicile principale ale apei si aburului

Fluide incalzitoare Definitii

Apa, prin incalzire, dupa cantitatea de caldura pe care o primeste, se transforma in unul din
urmatoarele fluide incalzitoare;

Apa calda este apa care are temperatura maxima de 115 0C (practic 950C) si este produsa de
cazanele de apa calda sau in schimbatoarele de caldura (boilere sau aparate contra curent,) ca
agent secundar, agentul primar fiind apa calda, apa fierbinte sau aburul.

Serveste la incalzirea cladirilor, a apei calde menajere in scopuri tehnologice etc.

Apa fierbinte este apa care are temperatura de peste 115 0C. Este produsa de cazane de apa
fierbinte (C5D,CAF etc.) si se foloseste la termoficare sau in scopuri tehnologice.

Aburul saturat umed este aburul care mai este inca in contact cu apa din care a provenit
(aburul din cazan) si care mai contine picaturi de apa.

Titlul aburului este cantitatea de abur uscat in kg continut intr-un kg de abur umed si se

noteaza cu x.

Umiditatea aburului este cantitatea de apa in kg continuta intr-un kg de abur umed si este egala
cu 1-x.

Exemplu: Daca intr-un kg de abur umed se afla 0,195kg abur saturat uscat, titlul acestui abur este
x = 0,195 sau in procente x = 91,5% iar umiditatea 1-0,195 = 0,085 sau in procente 8,5%.
Aburul saturat umed se produce in cazane de joasa presiune sau medie presiune (cu presiune
sub sau peste 0,7 bar) si se foloseste obisnuit ca abur tehnologic sau pentru incalzire.

El contine cu atat mai multa umiditate(deci este de calitate inferioara) cu cat nivelul apei in cazan
(la sticle de nivel) este mai ridicat.

Aburul saturat uscat este aburul care nu mai contine picaturi de apa. Are titlul x = 1 si
umiditate egala cu 0.

Aburul supraincalzit provine din aburul saturat umed care este trecut prin supraincalzitor (la
cazanele care au supraincalzitor) unde i se ridica temperatura, de la temperatura pe care o are in
cazan, la 250 6000C, presiunea ramanand aceeasi. Prezinta urmatoarele avantaje:

poseda, la aceeasi presiune, o temperatura mai mare;

un kg de abur supraincalzit cantareste mai putin decat un kg de abur saturat la ceeasi
presiune;
un m3 de abur supraincalzit cantareste mai putin decat un m3 de abur saturat la aceeasi
presiune;
producerea de lucru mecanic in masini sau turbine cu abur este mai ieftina decat cu abur
saturat;
contine mai multa caldura si se poate transporta la distante mai mari, fara riscul de a se
condensa usor.

Se foloseste ca abur tehnologic, dar mai ales ca abur energetic, la turbinele ce produc curent
electric.

Condensat este apa provenita prin racirea aburului.

Exemplu: Apa din cazan, la p = 8 bar si temperatura sub cea de fierbere, daca se incalzeste pana
ajunge la ts = 174 0C corespunzatoare presiunii de 8 bar, se transforma in abur, absorbind caldura
latenta de vaporizare r = 485 kcal/kg, corespunzatoare presiunii de 8 bar.

Invers, aburul din cazan la p = 8 bar, i=662 kcal/kg si t = 174 0C daca se raceste putin sub ts =
1740C, se transforma in apa condensat eliberand caldura latenta de vaporizare r = 485
kcal/kg, condensatul ramanand cu 662 485 = 177 kcal/kg, cat are apa din cazan la p = 8 bar.

Scazand presiunea, scade si temperatura condensatului si cand presiunea ajunge la presiunea

atmosferica, temperatura apei condensatul ajunge la 1000C, cand contine 100kcal/kg.

Aceasta transformare se poate produce si cand variem presiunea, temperatura ramanand

constanta.

Condensatul trebuie recuperat si folosit integral deoarece este cea mai buna apa pentru
alimentarea cazanului intrucat:
 are temperatura ridicata (90 950C) care ridica temperatura apei de adaos si micsoreaza
consumul de combustibil (mareste randamentul);
micsoreaza consumul de apa de adaos tratata;
nu contine saruri minerale, deci nu depune piatra.

Materiale Si Tehnologii In Constructia Cazanelor.

Imbinari. Montarea Cazanelor

Materiale

Materialele metalice folosite in constructia, montarea si repararea cazanelor de abur si apa

fierbinte trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de receptie si marcare si sa fie omologate sau
acceptate, conform prevederilor din PT C9- 2010 col. ISCIR.

Tamburii (virolele), fundurile, placile tubulare, capacele plane, tuburile focare, etc, se executa
din tabla de otel carbon, slab si mediu aliat, K 410, K 460, K 510, avand compozitia chimica,
calitatile, certificatele de calitate si marcajele conform STAS 2883/3, grosimea si calitatea
acestora fiind fixate de proiectant, in functie de parametrii cazanului (debit, presiune,
temperatura).

Pe fiecare element de cazan dupa trasarea conform desenului, se reproduce, prin grija
responsabilului ISCIR din uzina constructoare sau reparatoare (care isi pune poansonul),
marcajul inscris pe materialul respectiv de uzina siderurgica furnizoare.

Taierea tablelor se face prin mijloace mecanice sau termice.

Forma tablelor se da prin valtuire sau presare la cald sau la rece.

Tevile de otel carbon si aliat trebuie sa corespunda prevederilor si sa aiba marcajele si

certificatele de calitate corespunzatoare. Se realizeaza din OLT 35K , OLT 45K sau din alte
oteluri aliate sau inalt aliate, conform proiectului.

Tevile pot fi indoite la cald sau la rece.

Suruburile si piulitele se executa din oteluri conform STAS.

Pana in anii 40 asamblarea tablelor se facea numai prin nituire.

In prezent, asamblarea se face prin sudura, conform unor tehnologii de sudare elaborate pe baza
procedurilor de sudare omologate.

Detaliile imbinarilor sudate (forma si dimensiunile), volumul de control nedistructiv in procente

conform prescriptiilor tehnice col. ISCIR, sunt indicate in desenul tip de ansamblu.
Sudura tablelor poate fi cap la cap sau de colt.

Sudurile se executa numai de catre sudori autorizati de ISCIR.

Sudura poate fi manuala, semiautomata sau atomata.

Materialele de adaos trebuie sa fie insotite de cerfificate de calitate tip 2.2 SREN 10204.

Tevile se prind in placa tubulara din focar prin mandrinare si bercluire, iar camera de fum prin
evazare.

In prezent s-a generalizat prinderea tevilor in tambur sau in placile tubulare prin mandrinare-
sudura. Toate sudurile, atat la table cat si la tevi, trebuie sa fie poansonate cu poansonul propriu
de catre sudorul care le-a executat.

Pentru verificarea deplasarii elementelor de cazan datorita dilatarii termice se monteaza

indicatoare (repere) de deplasare.

Tratamentul termic

Pentru eliminarea tensiunilor interne care apar in urma formarii la cald sau la rece si a sudurii, in
unele elemente de cazan, acestea se supun unui tratament termic de refacere a structurii initiale
( normalizare, imbunatatire, detensionare, etc.). Aceasta se realizeaza prin incalzirea intr-un
cuptor si mentinerea la o temperatura constanta, pentru o perioada de timp specificata ( de regula
o ora), a intregului element sau succesiv a partilor componente.

Verificarea sudurilor

Se face vizual si prin :

incercari nedistructive :
o control cu raze X sau
o lichide penetrante
o pulberi magnetice
o ultrasunete.
incercari distructive (efectuate pe probe):
o incercarea la tractiune (a imbinarilor sudate si a materialului depus)
o incercari la indoire;
o incercari la incovoiere ( prin soc rezilienta)
analize macro si microscopice
 in masurarea duritatii
incercarea la presiune hidraulica.

Alte masuri

La terminarea construirii cazanului, resposabilul ISCIR al unitatii sau organul ISCIR care a
urmarit constructia ( pe faze si in final), face proba de presiune, dupa care isi pune poansonul pe
placa de timbru si semneaza Cartea cazanului, atestand prin aceasta respectarea prevederilor
privind constructia cazanului prevazute in PT C9 col. ISCIR. Cazanele nu se pot construi, monta
si repara decat de catre unitati autorizate in acest scop de ISCIR. Aceste unitati trebuie sa aiba
sudori, precum si ingineri sau tehnicieni responsabili tehnici cu sudura, constructia sau
reparatia autorizati de catre ISCIR.

Deasemenea, cazanele pot fi proiectate numai de unitati de proiectare autorizate de ISCIR .

Cap. 2. TIPURI DE CAZANE

Date generale de clasificare si conditii privind instalarea cazanelor

Se stie ca omul se simte bine cand in locuinta, la locul de lucru sau afara, temperatura este intre
18-250C. Sub aceasta valoare incepe sa aiba senzatia de frig, iar peste, senzatia de caldura mare.

Omul suporta greu temperaturile ridicate, pentru limitarea carora se folosesc instalatii de
climatizare, care asigura in locuinte si la locurile de munca temperatura dorita.

Temperaturile scazute sunt suportate si mai greu de om. Pentru a creste temperaturile in locuinte
sau la locul de munca, omul a apelat la foc, folosind caldura degajata prin arderea
combustibilului pentru ridicarea temperaturii mediului din jur. La inceput s-a folosit sistemul de
incalzire locala, facandu-se foc mai intai in vatra, apoi la sobe, fiecare foc trebuind sa fie facut,
alimentat si intretinut individual.

Dupa aparitia cazanelor de abur si apoi a celor de apa calda si fierbinte, in prima jumatate a
secolului al IXX-lea, a inceput sa se foloseasca din ce in ce mai mult incalzirea centrala, mai
intai in locuinte, apoi si la locul de munca.

In anul 1825, Sequin a inventat caloriferul.

Prin sistemul de incalzire centrala focul nu mai face in fiecare incapere ce trebuie incalzita, ci
intr-un singur loc, pentru intreaga cladire sau chiar pentru mai multe cladirii, obisnuit in subsol,
in focarul cazanului.
Asigurarea caldurii in locuinte si la locul de lucru o necesitate deoarece impiedica imbolnavirea
si permite desfasurarea activitatilor productive.

In cele ce urmeaza vom descrie pe scurt, sistemele de incalzire centrala prin cazane.

In unele tari, dupa primul razboi mondial dupa anul 1958, a inceput sa se raspandeasca sistemul
de incalzire centrala prin termoficare, ce asigura agentul apa calda - pentru cartiere si chiar
orase intregi.

De la cazan sau de la punctul termic - agentul termic, apa calda sau aburul, incarcat de caldura,
ajunge prin circulatie naturala (prin gravitatie sau termosifon) sau prin pompe, la corpurile de
incalzire (radiatoare) din incaperi, unde cedeaza caldura aerului din jur.

Agentul termic se intoarce in cazan termic cu temperatura scazuta, unde se incalzeste din nou si
transporta caldura primita in incaperi.

Rezulta ca apa (sau aburul) care circula in instalatiile de incalzire centrala, nu este altceva decat
un caraus care transporta caldura primita de la cazan sau punctul termic la corpurile de incalzire,
dupa care se inapoiaza de unde a plecat, pentru a prelua o noua cantitate de caldura.

Corpurile de incalzire, montate sub glaful ferestrelor, cedeaza caldura primita de la agentul
termic aerului din jur. Aceasta se incalzeste, devine mai usor, se ridica, si alt aer, mai rece si mai
greu, ii ia locul. In acest mod, prin fenomenul de convectie, se creeaza curenti de aer care
raspandesc caldura in toata incaperea.

Separarea de apa calda pentru incalzirea, cazanelor si punctelor termice produc si livreaza si apa
calda menajera (a.c.m.) pentru bai si bucatarii.

Camerele incalzite cu calorifere au o umiditate de 30-40% fata de 50-60% cat este umiditatea
aerului in mod normal. Din acest motiv se pun vase cu apa pe calorifere, pentru a ridica
umiditatea aerului.

Conform reglementarilor in vigoare, perioada de livrare a agentului termic incepe toamna, daca
in trei zile consecutive, intre orele 18-6, temperatura este +100C.

La noi, temperatura normala in camerele de locuit este de 20-220C.

Incalzirea prin cazane de incalzire centrala

Stim ca, dupa agentul termic produs, cazanele de incalzire se impart in cazane de apa calda
cele mai des intalnite -, mai rar cazane de abur de joasa presiune, si, si mai rar, cazane de abur de
medie presiune.

Centralele termice de incalzire (CT)

Au in componenta lor:
 unul sau mai multe de apa calda, montate in paralel, functionand singular, in baterie sau
in cascada, cu temperatura maxima de 950C (teoretic maxim 1150C). Din acestea, apa
calda produsa circula fie natural - de la sine, prin gravitatie sau termosifon - , fie fortat cu
ajutorul pompelor de circulatie, prin conducte, in doua circuite separate:
un circuit de incalzire in care apa ajunge in radiatoarele din cladirile de locuit sau cu alte
destinatii;
un alt circuit, de apa calda menajera, prin care apa calda de la cazan ajunge la
schimbatoarele de caldura, de unde pleaca la bai si bucatarii.

In ambele cazuri agentul termic primar se intoarce la cazan cu temperatura scazuta.

un vas de expansiune deschis, montat in partea cea mai de sus a cladirii, unul sau mai
multe vase de expansiune inchise (cu perna de aer sau cu membrana elastica), montate in
centrala termica cu rol principal de a prelua surplusul de volum de apa din instalatie, care
prin incalzire de la 20 la 950C, se mareste cu cca. 4,35%;
statie de tratare a apei in care intra apa bruta (de la reteaua de apa sau apa din puturi),
inainte de a intra in cazan sau instalatie, spre a i se retine aici sarurile de calciu si
magneziu pe care le contine, si care, daca ajung in cazan si in instalatie, se depun sub
forma de piatra, crusta, care, fiind izolata, impiedica transmiterea caldurii si mareste
consumul de combustibil;
unul sau mai multe schimbatoare de caldura (boilere orizontale sau verticale, aparate
contracurent, schimbatoare de caldura cu placi) in care apa calda de la cazan incalzeste
apa rece din instalatia de apa rece a cladirii, ii ridica temperatura pana la maxim de 60 0C,
dupa care, prin circulatie naturala sau prin pompare, ajunge ca apa menajera, la bai si
bucatarii;

instalatii de automatizare;
armaturi de control si siguranta aparate de masura;

distribuitor, colector, conducte (tevi de otel sau plastic), robinete.

In unele CT agentul termic necesar, pentru incalzire, a.c.m. si in alte scopuri este aburul produs
de cazane de abur, cu presiunea de max. 0,7 bar si temperatura de max. 115 0C (mai rar abur cu
presiunea de peste 0,7 bar).In aceste CT , existenta si folosirea normala a statiei de tratare a apei,
ca si, recuperarea si folosirea la maxim a condensatorului, sunt categoric obligatorii.

In prezent se raspandeste tot mai multa incalzire individuala a aparatelor, cu centrale termice
murale.

Deservirea CT de incalzire, montate de regula in subsolul unei cladiri, si care deservesc una sau
mai multe cladiri, se face, fie de fochisti calificati si autorizati ISCIR, la cazanele cu Q>0,1
Gcal/h, fie automat, de instalatia de automatizare.

Centrale termice moderne

Intr-un studiu intocmit la RADET de un colectiv condus de dr. ing. M. Ileana, se preconizeaza ca
agent termic, pentru unul sau mai multe blocuri, sa se produca intr-o centrala termica, cu unul
sau mai multe cazane de incalzire, care sa furnizeze atat apa calda pentru incalzire, cat si apa
calda menajera.

Sunt analizate trei variante:

1. Centrala termica cu unul sau mai multe cazane de incalzire, care asigura concomitent,
apa calda pentru incalzire, cat si apa calda menajera. Cazanele produc apa calda la max. 95 0C,
pornirea acestora facandu-se automat, in cascada, functie de necesitati. Fiecare cazan are propria
sa pompa de circulatie. Butelia 2 de recuperare a presiunii asigura o circulatie mai buna a
agentului termic, presiunea dinamica a acestuia fiind zero, iar cea statica fiind suma presiunilor
statistice din instalatie.

2. Centrala termica, cu unul sau mai multe cazane de incalzire, care asigura numai apa calda
pentru incalzire, functie de temperatura exterioara de calcul;

Cand este necesara apa calda menajera, circuitul de incalzire se deschide automat si se inchide
automat cel de apa calda menajera; care este produs rapid (10-60 min.) in boilere verticale.

3. Centrale termice cu unul sau mai multe cazane, care asigura numai apa calda pentru
incalzire, si un singur cazan care asigura apa calda menajera.

In toate cazurile, CT functioneaza automat, pe baza unui program stabilit pe ore, zile, saptamani,
de catre un microprocesor montat pe cazane.

In cartea sa Incalzirea locuintelor individuale editura Matrix Rom 1999, dr. ing. M Ilina
preconizeaza incalzirea apartamentelor din blocuri prin module termohidraulice MTH, care
contin integral toate agregatele necesare incalzirii unui apartament de bloc, modul care este
amplasat intr-o nisa din fiecare apartament.

Butelia de egalizarea presiunilor regimului hidraulic din reteaua de distributie principala de cel
de apartament, ceea ce face variatia de debit de agent termic din bucla de apartament sa nu
influenteze regimul hidraulic din reteaua de distributie principala, si deci, nici ceilalti
consumatori. Variatiile de debit din bucla de apartament sunt dictate de termostatul de camera,
care comanda pompa de circulatie cu turatie variabila.

Cazanele si agregatele folosite in scopul de mai sus sunt prezentate in continuare.

Conditii pentru sala de cazane

Cazanele de incalzire se pot monta in sali proprii, amplasate in subsol, demisolul, la parterul sau
etajul cladirilor industriale si civile, cu exceptia cladirilor din categoria de incendiu A si B. Este
interzisa montarea acestor cazane la subsolul spitalelor, salilor de spectacol, scolilor, gradinitelor
de copii, magazinelor etc.

Cazanele se monteaza astfel incat sa aiba spatii de deservire si acces, minimum 2 m in fata si
minimum 0,5 m lateral. Sala de cazane trebuie sa aiba iluminat normal si iluminat de rezerva
(cand se intrerupe curentul electric). Este obligatorie priza si lampa de control la 24 V. In sala de
cazane trebuie sa existe grup social, sa fie ordine si curatenie.

Responsabilul salii de cazane trebuie sa intocmeasca, dupa cartile cazanelor si instalatiilor, tinand
cont de situatia locala:

instructiuni de protectia muncii;

instructiuni de Prevenire si stingere a incendiilor;
plan de situatie a obiectivelor alimentate, cu indicarea amplasamentelor caminelor de
vana;
schema tehnologica a instalatiilor;
tabel si diagrama a temperaturii apei fata de temperatura exterioara;
tabel cu numere de telefon de la: conducerea unitatii, pompierii, salvarea, distributia
gazelor, apei si electricitatii.

Acestea trebuie afisate la locul vizibil in sala cazanelor.

In plus in centrala termica trebuie sa fie:

telefon, pentru anuntarea imediata a situatiilor de avarie;

aparate de stins incendiu;
trusa de prim ajutor;
trusa cu scule pentru interventii la cazan si instalatii aferente;
aprinzator pentru cazanele neautomatizate. Aceasta consta dintr-o tija metalica de 800-
1000 mm lungime, avand la un capat un maner, iar la celalalt azbest infasurat cu sarma si
un vas de cca. 80-100 mm si h =400-500 mm, cu motorina sau petrol.

fiecare organ de inchidere trebuie sa aiba o placa de 200 x 60 x 1 mm, vopsita in galben
si inscriptionata cu litere rosii, pe o fata fiind scris DESCHIS si pe cealalta INCHIS si cu
repere ca sa se stie daca este inchis.

In tot timpul functionarii cazanului, usa sau o fereastra trebuie sa ramana deschisa, pentru a
permite intrarea aerului necesar arderii combustibilului. Pentru cazanele de 40.000 kcal/h, se
prevede o deschidere minima de 1 dm2. Peste acest debit caloric se prevede in plus cate 1 dm 2
pentru fiecare 20.000 kcal/h. Daca nu se poate realiza aceasta conditie, in timpul functionarii
cazanului, usa salii cazanelor sau o fereastra va sta deschisa.
In centrale termice cu cazane cu debite mai mari de 80.000 kcal/h se prevede langa cosul de fum
un cos de ventilatie cu sectiunea de din cea a cosului de fum.

Cazane de apa calda

Cazane de apa calda care produc apa calda cu temperatura maxima de pana la 115 0C, apa fiind
folosita pentru incalzirea locuintelor, institutiilor, unitatilor comerciale, atelierelor si pentru
producerea apei calde menajere.

Temperatura apei in cazan nu va depasi temperatura aburului saturat la presiunea celui mai inalt
punct din instalatie, minus 17-200C.

Pentru evitarea coroziunilor, pe partea de foc si gaze arse, temperatura apei pe retur nu trebuie sa
scada sub 500C.

Toate cazanele de apa calda, indiferent de forma si dimensiuni, au intreg spatiul interior al
instalatiei de incalzire pe care o deserveste, totdeauna complet plin cu apa. Nu au sticle de nivel,
acesta fiind semnul distinctiv, de recunoastere, al acestui tip de cazan.

Pot folosi combustibil solid, lichid, gazos sau mixt, pot fi automatizate sau neautomatizate,
verticale sau orizontale, ignitubulare sau acvatubulare, cu circulatie naturala sau fortata, cu 1,2,3
sau mai multe drumuri de gaze, cu tiraj natural sau artificial (toate cele automatizate). Se
construiesc din otel sau fonta, din elemente sau monobloc.

Marimea lor este data de debitul caloric al cazanului, care este cantitatea de caldura pe care o
produce un cazan inr-o ora. Se masoara in kcal/h (la cazanele mici) sau in Gcal/h (la cele mari).
De asemenea, se folosesc mult in timpul puterea termica, exprimata in kw (1kw=860 kcal/h).

In prezent exista o foarte mare varietate de tipodimensiuni de cazane pentru incalziri centrale,
atat produse in tara, cat mai ales, aduse din import.

Descrierea principalelor tipuri constructive

a. Cazanele de apa calda Siesta-Cluj Napoca

Siesta fabrica aceste cazane in doua tipuri: CIA si CMI.

Cazane CIA

Se compune dintr-un tambur cilindric vertical cu doua placi tubulare la capete, intre care se
monteaza un fascicol de tevi de fum. Are un singur drum de foc si gaze arse.

Se construiesc pentru debite calorice de 8.000, 12.000, 20.000, 30.000, 40.000, 55.000, 75.000,
100.000 kcal/h folosind combustibili gaze naturale sau gaze lichefiate .Cazanul CIA este echipat
cu o instalatie electrica si de automatizare care asigura urmatoarele functiuni:
 alimentarea generala la 220v, 50Hz, P=0,1 kw;
protectia cazanului:
nedepasirea temperaturii apei in cazan peste 1000C (asigurarea de un termostat de
protectie la supratemperatura);
lipsa sau insuficienta tirajului la cos de fum (urmarita de un termostat).

Protejarea cazanului consta din oprirea functionarii acestuia pana la disparitia cauzei care a
provocat scoaterea lui din functiune si rearmarea manuala a termostatului de protectie intrat in
functiune:
reglarea functionarii cazanului in functie de valoarea dorita a temperaturii apei
calde la iesirea apei din cazan. Printr-un termostat se regleaza temperatura
apei la care cazanul poate fi oprit, acesta repornind automat dupa ce
temperatura apei va scade cu cca. 50C sub valoarea reglata. Pornirea si oprirea
cazanului se realizeaza prin comanda de deschidere a valvei combinate de pe
circuitul de alimentare cu gaz metan;
indicarea temperaturii apei la iesire precum si a presiunii apei din instalatie se
poate vedea pe un termometru indicator.

Toate aparatele de masura si control pentru temperatura si presiune sunt realizate cu sonda si tub
capilar.

Intreaga instalatie este cuprinsa intr-o cutie de automatizare amplasata pe cazan.

Arzator atmosferic
Functionare fara supraveghere permanenta

Siguranta in functionare

Automatizare completa

Fiabilitate ridicata

Randament ridicat
Cazanele CM1

Sunt formate dintr-un tambur cilindric orizontal cu 2 placi tubulare la capete.

Intre acestea se monteaza in centru un tub focar elipsoidal la un capat, iar in jurul acestuia doua
randuri de tevi de fum.

Sunt indicate pentru case, vile, sere, scoli, spitale, scari, blocuri, cvartal etc.

Produc apa calda cu t 1150C, la presiunea de 4-6 bar, consuma gaze, CLU sau motorina. Au
randamente de 91% la gaze si 90% la combustibil lichid.

Au puterea termica nominala de:18,6; 35; 45,5; 58; 81,4; 105; 140; 186; 233; 291; 349; 465; 582;
698; 930; 1163; 1454; 1744; 2326; 2907 si 3490 kW.

Variantele CMIS 160 CMIS 1000, de la 160.000 kcal/h 1 Gcal/h sunt speciale pentru
subsoluri (cu dimensiuni orizontala redusa).
Instalatia de automatizare a cazanului CM1. Cazanul CM1 este echipat cu un arzator cu instalatie
proprie de aprindere si supraveghere automata a arderii si a calitatii acesteia. Arzatorul are
posibilitatea de a functiona in doua trepte:
treapta I corespunzatoare unui debit de combustibil de 50% din debitul
nominal;
treapta I +II corespunzatoare debitului maxim de combustibil.

Cazanul este dotat cu o solutie electrica si de automatizare care asigura alimentarea generala la
220 V, 50 Hz, puterea 0,3 kW precum si:
protectia cazanului:
o la cresterea temperaturii apei in cazan la 1000C, asigurata de un
termostat de protectie la suprasarcina. Protejarea cazanului consta in
oprirea functionarii arzatorului pana la disparitia supratemperaturii si
repornirea manuala a termostatului de protectie, in vederea asigurarii
conditiilor de repornire a cazanului ;
o la curenti de scurtcircuit ce ar putea sa apara in cutia de automatizare a
cazanului prin sigurantele fuzibile.
reglarea functionarii cazanului:
o in functie de valoarea dorita a temperaturii apei calde la iesirea
apei din cazan. Un termostat regleaza temperatura apei la care
va fi oprita functionarea in treapta I, iar alt termostat regleaza
temperatura apei la care va fi oprita functionarea in treapta II.
Arzatorul reporneste automat in treapta pentru care temperatura
apei va scade cu cca. 50C sub valoarea reglata.
o indicarea:
o temperatura apei la iesirea din cazan precum si presiunea in
instalatie se pot vedea pe un termometru indicator.

Toate aparatele de masura si control pentru temperaturi si presiuni sunt realizate cu sonda si tub
capilar.

Intreaga instalatie este cuprinsa de automatizare amplasata pe cazan.

Cutia de automatizare a arzatorului este de sine statatoare, montata pe arzator si face parte
integranta din acesta.

Constructie orizontala din otel, monobloc, ignitubular, focar presurizat, convectiv din tevi de otel, cu turbionatori
pentru intensificarea transferului termic cu doua drumuri de gaze de ardere- flacara intoarsa,.

Arzator monobloc cu aer insuflat, automatizat, din import

Panou de automatizare cu componente din import

Usa cazanului izolata cu fibra ceramica

 Izolatie cu vata minerala caserata cu folie de aluminiu

Invelis din panouri de tabla vopsite in camp electrostatic

b. Cazane Termorom

Termorom construieste urmatoarele tipuri de apa calda si pentru incalzire, toate automatizate:
tip Termo verticale de 10.000 15.000 25.000 kcal/h, pe combustibil gazos;
tip CIA de 60.000 si 80.000 kcal/h, pe combustibil lichid sau gaze;
tip CIMAC de 0,2; 0,3; 0,4; 1,0; 1,5; 2,0; 3,0 Gcal/h.

Dintre acestea, cele de 3 si 5 Gcal/h, au fost prezentate in Cartea fochistului ed. II 1996 ing.
Ion Popescu.

c. Cazane Termobloc

Sunt cazane orizontale, cu flacara intoarsa si tevi de fum, cu drumuri de gaze arse.

Date caracteristice:
debit caloric: 0,6 si 0,8 Gcal/h;
presiunea nominala: 3 bar;
temperatura apa iesire: 950C;
combustibil: gaze, CLU sau mixt.

d. Cazanele ICMA SA Bucuresti

Aceasta unitate construieste:

 cazane de incalzire de apa calda - TUBAL RAL/RAG; PAL/PAG;
cazane de abur de joasa presiune TUBAL RBL/RBG; PBL/PBG.

Se construiesc in 9 tipodimensiuni, cu 6-25 elementi, cu debite calorice intre 0,15 1,2 Gcal/h,
alimentate cu combustibil lichid gazos, si, la cerere, chiar si combustibil solid.

e. Cazan de incalzire SSPM

Este o constructie imbunatatita a cazanului SSP. Focarul presurizat, de constructie speciala,

obliga gazele sa se intoarca in sens opus flacarii, prin inconjurarea cilindrului interior, realizat
din otel inoxidabil special.

Cel de-al treilea drum este prin tevile de fum, cu spirale de turbulenta dispuse radical in jurul
focarului. Are arzator Riello. Consuma combustibil tip M, motorina sau gaze si are un randament
de 92%. Se construieste pentru debite calorice de 33.000; 50.000; 70.000 kcal/h.

Tipul SSP se construieste in 7 tipodimensiuni si debite intre 30.000 200.000 kcal/h.

f. Generator de apa calda Sigma DT

Este un cazan cu flacara intoarsa. Se construieste in tipodimensiuni, cu debite calorice intre

15.000 330.000 kcal/h.

g. Cazan de apa calda si fierbinte SIGMA AC/AF

Are trei drumuri de gaze arse. Se construieste in 17 tipodimensiuni, cu debite calorice intre 0,35-
5 Gcal/h, presiune 6 bar, t= 95/750C.

Cele de 2,3,4 si 5 Gcal/h se construiesc si pentru apa fierbinte, cu presiunea de 16 bar si t =

150/750C. Consuma gaze naturale, CLU, combustibil M sau motorina.

Se folosesc la incalzirea locuintelor, hotelurilor, spatiilor industriale,sociale etc.

 h. Cazan de apa calda din otel tip EQUIP Tehnic HR3

Produs sub licenta CICH- Franta. Este un cazan monobloc, cu trei drumuri de gaze si focar
presurizat. Consumat combustibil lichid, gazos sau mixt, in 1, 2 sau 3 trepte.

i. Agregat Pifati pentru prepararea apa calda menajera si tehnologica

Este un rezervor de acumulare (boiler) izolat cu vata lamelara si acoperit cu tabla inox.

Serpentina boilerului a fost inlocuit cu un schimbator de caldura cu placi.

Are pompa de circulatie si instalatie de automatizare.

Prepararea apei calde menajere este instantanee.

Poate fi curatat oricand si oricum, mai usor decat serpentina.

Se construieste in 11 tipodimensiuni, cu volum intre 500-20.000 l, cu debite de apa calda la 45 0C,

in minim., intre 812-33.350 l.
 j. Cazane Buderus Germania, de apa calda, importante de firma Danex
Consult.

Se construiesc din elemente de fonta cenusie (un element fata, mai multe elemente la mijloc si
element final), in diverse tipodimensiuni, cu puteri termice intre 10-1200kW. Fiind din fonta, au
o durata de functionare foarte mare, practic peste 50 de ani, fara reparatii. Au 3 drumuri de foc si
gaze arse.
Sunt complet automatizate, deservire prin telecomanda, reglare digitala in functie de temperatura
exterioara, poluare foarte redusa. Unele au boiler incorporat. Consuma gaze sau combustibil
lichid.
Se construiesc pentru apartamente, vile, hoteluri etc.
 Cap. 3 PARTILE COMPONENTE PRINCIPALE ALE CAZANELOR
PRILE PRINCIPALE ALE CAZANELOR
INSTALAII PENTRU PREPARAREA I DEPOZITAREA COMBUSTIBILILOR
Instalaia de combustibil lichid
Destinat alimentrii unuia sau mai multor cazane, instalaia de combustibil lichid cuprinde unul
sau mai multe rezervoare metalice de depozitare, care trebuie s asigure consumul pe cel puin 10 - 20
zile. Acestea se execut din tabl de oel, i, dup poziia lor, pot fi: supraterane, subterane sau
semingropate. Depozitul de combustibil lichid este constituit din rezervoare metalice care trebuie ferite
de foc pentru a se evita pericolul de incendiu. Din aceast cauz, depozitul de combustibil nu este permis
a se executa n interiorul cldirilor. n interiorul centralei termice este admis montarea rezervoarelor
metalice pentru consum de zi, ns numai cu respectarea instruciunilor referitoare la prevenirea
incendiilor. Gura de descrcare a fiecrui rezervor trebuie s fie etan, urmrindu-se ca apa de
precipitaii s nu se scurg n rezervor din cauza lipsei de pant de scurgere a rezervorului sub cota
terenului nconjurtor.
Se va supraveghea ca aerisirea rezervorului s nu fie mpiedicat prin nfundarea conductei de
aerisire. Descrcarea combustibilului direct n rezervor se va face cu grij pentru a nu se scurge
combustibil pe lng rezervor i a nu se pierde combustibil prin manevrarea robinetelor i a furtunului de
descrcare.
Periodic se va face verificarea volumului de combustibil din rezervoare, comparativ cu cel
consumat, pentru a constata eventualele pierderi de combustibil datorit corodrii sau fisurrii
rezervoarelor. Rezervoarele se cur periodic, n interior, de reziduuri respectnd msurile de protecie a
muncii i evitarea incendiilor. Pompele de combustibil i instalaia de alimentare a injectoarelor trebuie
verificate i ntreinute permanent n bun stare de funcionare.
Ele trebuie s fie prevzute cu teav de aerisire, gur de vizitare, scar interioara i exterioar, indicator
de nivel cu plutitor (sau tij gradat la cele ngropate), serpentin de prenclzire a pcurii (cu abur,
plasat n partea de jos a rezervorului), robinet de scurgere a apei din combustibil lichid (apa fiind mai
grea, se adun n partea de jos), care trebuie deschis mai des de fochist pe timp de ploaie, zpad,
umezeal. Rezervoarele au capacitalea de 10 - 1000 m 3 i sunt alimentate din cisterne CFR sau auto. n
timpul descrcrii, gura de vizitare trebuie s fie deschis. Din rezervoarele de depozitare, combustibilul
lichid este impins cu ajutorul pompelor de combustibil (la centralele mari este prevzut o staie de
pompare cu prenczirea pcurii) n rezervorul de zi, situat n sala de cazane, pe un perete lateral (nu n
dreptul injectorului), la o nlime de 5 - 6 m. Rezervorul de zi are o capacitate de 500 - 2000 kg i este
prevzut cu: eav de aerisire, eav de preaplin (care readuce n rezervorul de depozitare combustibilul n
surplus), indicator de nivel cu plutitor, serpentine de nclzire i eava cu robinet de scurgere a apei.
Din rezervorul de zi, combustibilul lichid vine prin cdere la injector, nainte de acesta fiind
montat un prenclzitor (unde este cazul) i un robinet de nchidere. Fochistul trebuie s asigure
etaneitatea complet a ntregii instalaii de combustibil lichid, astfel nct nici n centrala termic, nici n
afar, s nu existe pierderi de combustibil. El trebuie s curee injectoarele i s urmreasc s aib o
ardere bun, deoarece combustibilul lichid nears se depune pe pereii cazanului i mpiedic transmiterea
cldurii. Rezervoarele de depozitare i rezervoarele de zi trebuie curate anual de depuneri.
Agregat de pompat i prenclzit pcura (CLU tip 3)
Se compune din dou filtre grosiere (FG) , dou electropompe (EP) , un prenclzitor (PP), dou
filtre fine (FF), conducte, armturi i aparate de msur. Subansamblele sunt dispuse n dou circuite,
unul de lucru i altul de rezerv. Se construiesc pentru debite de pcur de: 1-40 t/h. Caracteristicile
principale sunt urmtoarele:
- temperatura pcurii la intrare: 600C;
- temperatura pcurii la ieire: 135 - 150C;
- presiunea pcurii la intrare: 0,5 - 3 bar;
- presiunea pcurii la ieire; min. 37 bar, max. 40 bar

La agregatele mici prenclzitorul de pcur cu abur, este nglobat n blocul agregatului, iar la celelalte,
este montat separat, pe fundaie proprie. Prenclzitorul de pcur cu abur este un schimbtor de cldur
la care dac produsul V p (V este volumul n litri iar p este presiunea n bar) corespunzator prii de
abur este mai mic de 1000, prenclzitorul, ca recipient sub presiune, este sub controlul responsabilului
ISCIR al unitii. Dac produsul V p este mai mare de 1000, prenclzitorul se nregistreaz la ISCIR.
Fochistul are obligaia s curee periodic filtrele i s manevreze robinetul de abur astfel nct s obin
temperatura necesar pcurii.
3.1.2. Instalaia de gaze
 Gazul metan utilizat drept combustibil la cazane se extrage din pmnt. De la locul de extracie
este adus sub presiune, prin conducte de oel, 1a locul de utilizare. Presiunile utilizate la transportul
gazului metan, sunt:
- presiuni nalte: peste 6 bar (n Rusia, 32 bar);
- presiuni medii: 2 - 6 bar;
- presiuni reduse: 0,2 - 2 bar;
- presiuni intermediare: 0,05 - 0,2 bar (in instalaiile interioare industriale, prevzute cu arztoare
ce pot funciona cu aceast presiune);
- presiune joas sub 0,05 bar ( 0,03 bar pentru consumatorii de uz casnic).
Instalaia de alimentare cu combustibil gazos cuprinde:
- staia de gaze din incinta unitii, n care sunt montate contoarele de gaze i 1a care au acces
numai cei de la Romgaz;
- o conduct de gaze, vopsit n galben nchis, ntre staia de gaze din incinta unitii i centrala
termic, pe care se monteaz, la cca. 20 m de intrarea n CT, un robinet de nchidere manual (sau de 1a
distan), ce trebuie cunoscut i nchis de fochist n caz de for major: incendii, explozii, cutremur mare,
cnd nu se mai poate nchide robinetul din CT.
Pe conducta de gaze din CT, se gsesc:
- un robinet de nchidere manual, rapid ;
- un separator de ap din gaze;
- un regulator de presiune, ce menine presiunea din aval (dup regulator) la o valoare constant, necesar
arztorului, dei presiunea din amonte (ce intr n regulator) variaz n limite largi;
- un dispozitiv de siguran ce echipeaz regulatorul, care, n cazul defectrii regulatorului, mpiedic
creterea presiunii n aval la o valoare periculoas;
- un presostat care comand nchiderea electroventilului, cnd presiunea gazelor a sczut sub o valoare
minim reglat;
- cte un manometru nainte i dup regulator;
- dou robinele de nchidere automat, nseriate, normal nchise, avnd ntre ele o eav de aerisire pe
care este montat un electroventil normal deschis, pentru eliminarea gazelor scpate, eventual, dup primul
ventil automat, cnd ventilele sunt nchise;
- dou robinete de nchidere manual, nseriate, n locul celor de mai sus, la cazanele neautomatizate.
La cazanele ce consum gaze, pentru evitarea exploziile de gaze n focar, registrul la co este
prevzut la mijloc cu un orificiu de cca. 50 mm diametru, pentru ca n timpul opririlor, cnd registrul este
nchis, eventualele pierderi de gaze s fie evacuate n atmosfer.
GOSPODARIA DE COMBUSTIBIL

Gospodria de combustibil este acea parte a instalaiei care are combustibilul necesar pentru
funcionarea corespunztoare a cazanelor.
 Pentru combustibil gazos exist numai o instalaie de alimentare cu gaze la arztoare i aparatura
de msur, control i tiraj. Combustibilii gazoi se folosesc n general direct de la reeaua de gaz sau pot
fi stocai n rezervoare sub presiune.
Combustibii lichizi se pstreaz n rezervoare de depozitare. Acestea se execut din tabl de oel,
i, dup poziia lor, pot fi: supraterane, subterane sau semingropate.
Pentru combustibilul solid, gospodria are o dezvoltare mai mare fiind format n principal din
elementele: spaiile pentru depozitarea combustibilului, instalaiile de alimentare cu combustibil ale
cazanelor i instalaiile pentru evacuarea cenuii.
Combustibilii solizi se pstreaz n depozite nchise s-au deschise, acoperite pentru a fi ferii de
intemperii.

INSTALATII DE ARDERE SI FOCARE

Instalaii de ardere a combustibililor solizi
a). Arderea lemnelor
Lemnele ard n cazane speciale, pe grtare plane, cu aer aspirat de sub grtar din camera denumit
cenuar.
Necesarul de aer n procesul de ardere este variabil n timp i pentru a nu exista o ardere incomplet n
fazele care cer un maximum de debit de aer, se folosete un exces mare de aer chiar i n fazele care
necesit aer puin. Arderea n aceste condiii este mai puin economic, randamentul cazanelor cu lemne
fiind de ordinul 70 ... 80%.
n figura de mai jos se prezint un exemplu de focar cu bare de grtar folosite la arderea lemnelor.

1 - bare de grtar;

2 - zidria refractar a focarului;

3 - u de ncrcare;

4 - u de reglare a aerului;

5 - cenuar

hs - nlime de strat;

hv - nlime de ardere a volatilelor;

hf - nlime focar.
 b). Arderea crbunilor
Lignitul brut are un coninut mare de fracie fin, sub 10 mm, care cade sub grtar i este pierdut,
energetic, fiind evacuat cu cenua. De asemenea, cantitatea de cenu este mare, de ordinul 40% din masa
combustibilului iniial, i trebuie gndit de la nceput soluia de depozitare sau de evacuare a cenuii din
centrala termic Soluia tipic de cazan de nclzire folosind lignit este cazanul METALICA.
n figura de mai jos se prezint o seciune prin cazanul METALICA cu grtar.

1- bare de grtar,
2- amotare n grtar,
3- elemente de cazan,
4- u focar,
5- u cenuar,
6- strat de combustibil,
7- volum de ardere a
volatilelor,
8- cenuar.

Valoarea excesului de aer mediu n funcionarea grtarului este de 2,5 ... 3 i durata unui ciclu de
funcionare este de 4-6 h dup care grtarul trebuie descrcat i curit, deoarece este blocat cu zgur.
Urmeaz din nou o aprindere.
Se remarc n cazul lignitului un coninut mare de sulf (1,2 ... 2,5%) ceea ce face ca gazele de ardere s
aib un coninut ridicat de S02 i s fie puternic poluante.
c). Arderea brichetelor
Procesul de ardere a brichetelor de crbune este mult mai bun dect cel al arderii lignitului brut, fr
probleme de aprindere i de zgurificare. Trebuie, totui, remarcat faptul c, la coninutul mare de sulf din
combustibilul tip brichete, emisiile poluante n gazele de ardere pot deveni inacceptabile.
Instalaiile de ardere sunt tot pe grtar plan fix. Dezavantajul arderii brichetelor este costul lor ridicat.

Instalaii de ardere a combustibililor lichizi

 Cuprind rezervoarele de depozit, rezervorul de consum zilnic (dac este cazul), arztoarele, pompele
pentru circulaia combustibilului (dac este cazul) precum i conductele de transport cu armturile
respective.
La instalaiile de alimentare cu combustibil lichid a cazanelor fr supraveghere permanent se
prevd dispozitive de blocare a admisiei combustibilului n caz de ntrerupere a curentului electric
sau de defectare a componentelor utilajelor care servesc arderea.

a). Instalaii de alimentare cu pompare direct

Se utilizeaz pentru centralele termice cu putere mic (circa 2 cazane) .
Alimentarea cu combustibil a arztorului se face din rezervorul de depozitare cu ajutorul unor
pompe volumetrice cu filtre ncorporate n ansamblul arztorului. Opional, arztorul poate fi dotat
i cu prenclzitor de combustibil n sistem ncorporat: termorezistena electric pe conducta de
alimentare a duzei de pulverizare i/sau termorezisten imersat n combustibil ntr-un recipient
termostatat, intercalat pe conducta de refulare a pompei.

1- rezervor,
2- tij de control,
3- aerisire,
4- semnal de preaplin,
5- eav de consum combustibil,
6- sorb,
7- robinet de nchidere,
8- semnalizare nivel,
9- capac,
10- protecie eav combustibil,
11- robinet de reglare a arztorului,
12- cuv de beton.

b). Instalaia de alimentare cu rezervor intermediar

La centralele termice prevzute cu mai multe cazane se recomand alimentarea cu combustibil a
arztoarelor, prin cdere liber dintr-un rezervor intermediar amplasat fie n sala caza nelor, fie ntr-o
ncpere adiacent acesteia, n funcie de capacitatea lui.
Schema unei astfel de instalaii este prezentat n figura de mai jos.
1 - rezervor de depozitare; 1a - racard de aerisire cu opritor de flacar; 1b - racord de alimentare; 1c - racord
conduct de alimentare cu combustibil; 2 - pomp de transvazare; 3 - rezervor de combustibil; 3a - racord
conduct de combustibil; 3b - conduct de preaplin; 3c - racord de aerisire cu opritor de flacar;

4 - prenclzitor de combustibil; 5 - filtre; 6 - pomp de combustibil; 7 ventil electromagnetic; 8 - injector;

9 - electrod de aprindere; 10 - focar; 11 - detector de flacr; 12 - ventilator; 13 - dispozitiv de ajustare aer;

14 - motor electric.

Combustibilul din unul sau mai multe rezervoare este pompat cu ajutorul pompelor cu roi
dinate n rezervorul de consum zilnic de unde, prin cdere liber, este trimis la cazane printr-o reea
de conducte. Pentru a asigura o bun alimentare a arztoarelor, se recomand ca nlimea h de
amplasare a rezervorului intermediar fa de arztoare s fie cuprins ntre 1 i 5 m (n general h = 2
m).

Instalaii de ardere a combustibililor gazoi

Sunt mai pretenioase, pe de o parte, datorit caracterului exploziv iar, pe de alt parte, datorit
variaiilor mari de presiune n regim de exploatare pe care le prezint gazele naturale. De aceea
racordurile la arztoare se fac inndu-se seama de tipul arztorului i de variaiile de presiune ale
gazului, mai precis, de presiunea minim la care poate lucra arztorul.
n figura de mai jos se prezint schema de principiu de racordare a arztorului la reeaua de
gaze.
 1 arztor, 2- priz de presiune, 3- electrovalv de siguran, 4- electrovalv de lucru, 5- presostat de
minimum, 6- regulator de presiune, 7- filtru de praf, 8- legtur elastic, 9- robinet de nchidere.

Arztorul este racordat la rampa de gaz care cuprinde, succesiv, urmtoarele componente
obligatorii: priza de presiune, necesar pentru determinarea presiunii statice i dinamice la intrare n
ramp; electrovalva de siguran, cu funcionare n regim tot-nimic i cu presiunea de lucru
garantat de 1,5 - 2 ori mai mare dect presiunea maxim de lucru a rampei de gaz; electrovalva de
lucru, cu deschidere brusc la arztoarele cu aer autoaspirat i, la arztoarele mici, cu aer insuflat,
iar la arztoarele mijlocii i mari cu aer insuflat are deschiderea lent i poate avea dou trepte de
debit prereglat; presostat de minimum, care d comanda de oprire a arztorului n momentul n care
presiunea din ramp coboar sub presiunea minim de lucru stabilit pentru arztor, de exemplu 50
mbar, la majoritatea arztoarelor cu aer insuflat, i 25 mbar, la cele autoaspi rante; regulator de
presiune, pentru meninerea foarte stabil a presiunii la arztor; filtru de praf, cu rolul de a proteja
organele de nchidere din aval; legtura elastic, util atunci cnd se fac intervenii la arztor sau
cazan; robinet de separare.
n general, arztoarele se livreaz echipate cu componentele (1) - (6) care in direct de funcio-
narea arztorului. Componentele (7) (9) se prevd n proiectul de instalare. Unele tipuri de arztoare
cu rampe compacte pot ngloba ntr-un corp comun componentele (2) - (5) i (7). n cazul cnd apar
frecvente cderi de presiune n reeaua de gaze este bine s se determine pierderile de sarcin pe
reeaua interioar i la presiunea minim de lucru a arztorului, determinndu-se astfel diferena
dintre presiunea static i cea dinamic la intrare n arztor, la sarcina minim. Reglarea
presostatului de minimum se face astfel nct acesta s ntrerup funcionarea arztorului la
atingerea presiunii minime (dinamice) i s nu permit pornirea acestuia n momentul imediat
urmtor cnd apare saltul de presiune de la presiunea dinamic la cea static, ci doar la o cretere
mai mare a acesteia. n felul acesta se evit fenomenul de pendulare (porniri i opriri repetate) care,
dac dureaz mult, pot duce la avarierea arztorului.
Focare
Focarul este partea cazanului n care are loc arderea combustibilului cu degajare de cldur (care
se transmite apei din cazan) i gaze arse (care ies pc co n atmosfer). Focarele se pot clasifica dup:

a). Poziia fa de tamburul cazanului:

- focare interioare (n interiorul tamburului de ap), ca la cazanele ignitubulare;
- focare inferioare, situate sub tambur, ca la cazanele acvatubulare;
- focare anterioare sau antefocare, care se gsesc n exteriorul tamburului, n faa cazanului, fiind o
prelungire a focarului. Acestea au pereii formai din crmid refractar i se construiesc la unele cazane
att igni ct i acvatubulare pentru combustibil inferior, unde este nevoie de o cantitate mare de
combustibil, ce nu ar putea arde n focarul propriuzis al cazanului.
b). Dup tipul de combustibil ars n focar:
- focare pentru combustibil solid;
- focare pentru combustibil lichid;
- focare pentru combustibil gazos ;
- focare pentru combustibil mixt.
3.3.4. 1. Focare pentru combustibil solid
Aceste focare, utilizate pentru crbune, deeuri lemnoase, etc, se compun din: camera de ardere (focarul
propriu-zis), grtar i cenuar.
Forma i dimensiunile focarului depind de:
- felul combustibilului (crbuni sau deeuri lemnoase);
- modul de alimentare cu combustibil a focarului;
a). Focare cu deservire manual
Au un grtar plan nclinat, format din bare de font cu lime mai mare la capete dect la mijloc,
pentru a lsa ntre ele un spaiu de circa 2 mm. Acest spaiu este necesar pentru ptrunderea aerului din
cenuar, printre barele grtarului, sub stratul de combustibil care arde pe grtar.
Alimentarea cu crbuni a grtarului se face de fochist, cu lopata, dup nchiderea parial a
ubrului la co i deschiderea uii focarului.
Aprinderea se face cu lemne sau alt combustibil, dup care se arunc cu lopata crbuni, ncepnd
din fund spre fa.
Grosimea stratului de crbune depinde de calitatea i granulaia crbunelui.
n timpul arderii, acolo unde apar pete ntunecate pe grtar, nseamn c zgura s-a lipit de grtar i nu mai
poate intra aerul, de aceea trebuie ndeprtat..
b). Focare mecanizate
La cazanele mai mari, alimentarea cu crbuni a focarelor se face mecanizat, dintr-un buncr plnie, situat
deasupra intrrii n focar. Sunt mai multe tipuri:
c). Focare cu grtar lan
Sunt formate din bare de grtar mobile, montate sub form de lan continuu, ntre 2 tamburi, dintre care
unul motor care face ca lanul s se mite continuu cu o vitez de 0, 1 - 0,6 m/min. n prima parte a
grtarului, crbunii se nclzesc i se usur, n partea din mijloc ard, iar la partea final, zgura cade n
buncrul de zgur.
d). Focare pentru crbune pulverizat
 Acest tip de focare realizeaz cea mai bun ardere a crbunelui.
Dup ce crbunele este mcinat n mori speciale (cu bile, role, ciocane sau mori ventilator) pn
este adus la particule foarte fine, mult mai mici de 1 mm, praful este condus prin conducte, cu curent de
aer n silozuri, iar de acolo, n acelai mod, este insut1at cu aer n focar, unde este ars n arztoare
speciale.
Focare pentru arderea combustibilului lichid
n focarele cazanelor, se poate arde unul din urmtoarele feluri de combustibil lichid: pcur,
combustibil lichid uor (CLU), combustibil lichid tip M (P) i motorin. Pulverizarea pcurii, a
combustibilului lichid uor sau motorinei, se poate realiza cu aer comprimat, cu abur sau mecanic (cu
pompa. de combustibil).
a). Injectoare cu aer comprimat
Se folosesc rar, la cazanele care consum sub 100 kg combustibil pe or.
Aerul este aspirat n focar prin depresiune, realizat cu ajutorul coului de fum sau se folosete aer
comprimat .
b). Injectoare cu abur
Pentru pulverizarea pcurii, se utilizeaz aburul de la cazanul propriu sau, la pornire, de la alt
cazan. n lips de alt cazan, pornirea se face arznd n focar lemne, crbuni sau alt combustibil, pn cnd
presiunea ajunge la 2-3 bar, dup care se poate pune n funciune injectorul cu abur. La ieirea din ajutaj,
viteza combustibilului antrenat de abur crete foarte mult i este pulverizat fin caput injectorului trebuie
curat des de zgur.
Are avantajul c este simplu, uor de ntreinut dar i dezavantajul unui consum de 6-7% din producia de
abur.
c). Injectoare centrifugale
 De la rezervorul de zi, CLU ajunge n corpul injectorului (1), trece prin axul motorului electric
(2), se amestec cu aerul primar venit prin canalul cu clapet (3) i intr n ventilatorul (4). Dup
ventilator, scutul (5) las liber un canal prin care intr alt cantitate de aer, care, mpreun cu amestecul
ce iese din ventilator, formeaz un vrtej (6) n focar. Ventilatorul are o turaie de 3000 rot/min.
Aceste injectoare se construiesc, pentru consumuri ntre 10 i 70 kg CLU/or, adic pentru debite calorice
ntre 96.000 i 672.000 kcal/h.
d). Injectoare mecanice - sunt folosite pentru pulverizarea pcurii n focar la presiunea de 10-40
bar, creat de o pomp de combustibil cu roi dinate. Se folosesc la cazanele mari i la toate cazanele
automatizate. Presiunea i temperatura de injecie sunt indicate de un manometru i un termometru. n
capul injectorului se afl o duz, n care este montat un disc cu canale, un disc cu orificii i orificiul duzei
(cu de 1 - 8 mm). La trecerea prin discul cu canale tangeniale, pcura capt o micare de rotaie, fiind
pulverizat i amestecndu-se bine cu aerul, pentru a realiza o ardere bun. Duza trebuie curat periodic.
c). Pompa cu roi dinate

Se compune dintr-un corp din font sau oel (1), n care se

rotesc n sensul sgeilor dou roi dinate (2), care aspir
combustibilul din partea de jos i l refuleaz n partea de sus.
Supapa de suprapresiune (3) deschide fereastra (4), punnd n
legtur conducta de aspirare (5) cu cea de refulare (6), atunci cnd
presiunea pe refularea pompei devine prea mare, returnnd
(recirculnd) combustibilul n interiorul pompei.
Roata dinat din dreapta este cuplat cu un motor electric,
care, obinuit, are pe acelai ax, un ventilator pentru introducerea
aerului n focar, n tot timpul funcionii pompei.

3.3.4. 3. Arztoare pentru combustibil gazos - sunt de 3 feluri:

- arztoare manuale, la care aprinderea, reglarea i oprirea focului se face manual, de ctre fochist
iar aerul este aspirat prin tirajul coului;
- arztoare semiautomate, la care aprinderea i stingerea focului se face automat, iar reglarea
arderii se face manual, prin variaia concomitent a c1apetelor de gaze i aer;
- arztoare automate la care aprinderea, reglarea focului funcie de regim i oprirea, se face
automat.
Arztoarele semiautomate i automate, sunt echipate cu un ventilator, care asigur aerul necesar
arderii, avnd clapete de reglare pe conductele de gaze i aer ce intr n focar, care permit reglarea
cantitii de gaze i aer pentru a asigura o ardere complet.
Indiferent de felul arztorului, nainte de aprinderea focului, trebuie s se fac manual sau
automat preventilarea focarului si a drumurilor de gaze arse care s permit o schimbare de minim 5 ori a
volumului de aer a acestora.
 Dac aprindere focul s-a stins, trebuie nchis imediat robinetul de gaze i fcut din nou
preventilarea (pentru a elimina riscul de explozie de gaze) i abia dup aceea se va face reaprinderea.
De asemenea dup oprire trebuie s se fac postventilarea.
Dup modul de introducere a aerului necesar arderii pot fii :
- arztoare cu aer aspirat (autoaspirant);
- arztoare cu aer insuflat.

ARZTOR CU AER ASPIRAT

Aerul este admis prin efectul de ejecie al combustibilului combinat cu introducerea unui aer
secundar prin depresiunea realizat n focar.

1- duz de gaz ;
2- camer de amestec ;
3- cap de ardere.

Avantaje:
- simplitate constructiv prin lipsa ventilatarului;
- autoreglarea aspiraiei de aer la variaii de presiune a gazului;

ARZTOR CU AER INSUFLA T

n cazul cnd exist un ventilator care insufl aerul necesar arderii, arztorul este cu aer insuflat
(presurizat).

Avantaje:
- reglare riguroas a proporiei combustibil/aer care se menine constant n timp;
- automatizare la sarcini variabile ;
- realizare tehnic pentru orice debite ;
- introducere n trepte a aerului de ardere sau de recirculare a gazelor n focar pentru a reduce
emisiile de noxe ;
- realizare a focarelor n suprapresiune.
Comparaia duce la concluzia c utilizarea arztoarelor autoaspirante este indicat numai pentru
debite foarte mici de combustibil unde economia de investiie este preponderent fa de economia
de combustibil i fa de posibilitatea de reglare corect a procesului

Arztoare mixte (combinate)

Unele cazane, n special cele mari, pot consuma, fie pcur, fie gaze, fie chiar praf de crbune.

SUPRAFETELE DE INCALZIRE SI VAPORIZARE

Suprafaa de nclzire a cazanului reprezint suprafaa pereilor elementelor cazanului

destinat transmiterii cldurii de la sursa de cldur la mediul de lucru, msurat pe partea sursei
de cldur. Se msoar n metrii ptrai. (m2)
n funcie de tipul constructiv al cazanului este format din tambur cu evile de fum la partea
interioar la cele ignitubulare i din tambur i evile de ap la partea exterioar la cele acvatubulare.
Partea n care are loc fierberea i vaporizarea apei se numete n tehnic sistem fierbtor sau suprafa
fierbtoare. Cldura pe care o dezvolt combustibilul care arde, pentru a ajunge s nclzeasc apa,
trebuie s treac mai nti prin peretele vasului care conine apa, peretele este deci nclzit naintea apei.
n cele ce vor urma se va arta cum trece cldura combustibilului spre apa care urmeaz s fie nclzit.
Cnd stm n faa unui foc fr s fim n atingerea nemijlocit, chiar la o deprtare oarecare, simim
cldura pe care o rspndete focul. Focul radiaz cldur, la fel toate corpurile calde.
Astfel de transmitere se numete radiaie. Pentru a primi prin radiaie cldura de la un corp cald,
corpurile reci trebuie s aib o suprafa ndreptat spre acest corp cald, astfel combustibilul care arde n
focarul cazanului radiaz cldur pe suprafaa vasului expus focului, apoi flcrile i gazele de ardere
care transport cldura combustibilului cuprind tot focarul mbrcnd i splnd suprafaa exterioar a
vasului. Acest fel de a transmite cldura se numete prin atingere sau prin convecie.
Peretele metalic al vasului primind cldura fie prin radiaie, fie prin convecie se nclzete, i
mrete temperatura care devine mai mare dect a apei sau a aburului din interior. Apa sau aburul din
interior se nclzesc treptat i se mic n interiorul vasului. n acest fel i apa primete cldur de la
peretele vasului tot prin convecie.
Cldura, strbtnd peretele metalic al vasului nu este transmis prin convecie sau prin radiaie,
ci trece prin peretele metalic datorit nsuirii metalelor de a fi bune conductoare de cldur. Acest fel de
a transmite cldura se numete prin conducie.
Cazanul se va umple cu ap pn la nivelul minim lsndu-se tot timpul deschise robinetele de
aerisire sau n lipsa acestora supapele de siguran de pe tambur, supranclzitor i economizor.
 Supranclzitoarele i economizoarele care nu sunt prevzute cu canale pentru ocolire a gazelor
rezultate din ardere, vor fi umplute cu ap.
n cazul economizoarelor de tip fierbtor cu legtura ntre tambur i colectoarele inferioare ale
acestora, nainte de aprindere a focului, se vor deschide robinetele de pe aceste legturi. nainte de
aprinderea focului, trebuie efectuat ventilarea focarului i canalelor de gaze de ardere, pe durata de timp
stabilit prin instruciunile de exploatare dar nu mai puin de 10 minute, prin pornirea ventilatoarelor de
gaze de ardere i de aer.
La cazanele care funcioneaz cu combustibil lichid, temperatura combustibilului trebuie adus la
valoarea stabilit n instruciunile de exploatare.
Aceste suprafee au fost prezentate i n capitolul 2, la tipuri constructive.

SUPRAFEELE DE NCLZIRE AUXILIARE

a). Supranclzitorul
Aburul produs de cazane, prin suprafeele de nclzire fierbtoare este abur saturat care contine
umiditate (picturi fine de ap). Aburul produs n tambur este trecut prin icane aezate n dom sau
printr-o eav cu orificii, pentru a separa umiditatea antrenat de abur i a-l usca ct mai mult. n aceast
stare aburul este introdus n supranclzitor, pentru a-1 usca complet i a-l aduce 1a o temperatur
superioar acelei pe care o are aburul n cazan. Temperatura aburului n supranclzitor poate fi de 250
pn la 500C i mai mult, dup tipul cazanului.
Temperatura de supranclzire este o caracteristic important a aburului produs de cazan i
trebuie realizat aa cum a fost stabilit de proiectantul cazanului, meninerea constant a temperaturii
este deosebit de important cnd aburul este folosit pentru producerea energiei mecanice sau electrice,
deoarece numai astfel randamentul mainilor atinge valoarea economic.
Cnd aburul este folosit pentru nclzire, supranclzirea uoar de cteva zeci de grade este
necesar pentru a evita condensarea aburului, n transportul pe conducte, de la cazan pn la locul de
utilizare.
Supranclzitorul se monteaz n drumul gazelor de ardere. El este construit din
serpentine, executate din evi de oel de 30-45 mm diametru, grupate n dou colectoare, din care unul
este n legtur cu cazanul, de unde primete aburul saturat i al doilea n legtur cu conducta de
distribuie a aburului supranclzit. Supranclzitorul este susinut n poziia sa de elemente de susinere i
de distanare a serpentinelor, fcute din materiale rezistente la temperatur ridicat.
Cnd cazanul se pune n funciune, respectiv cnd s-a aprins focul i se produc gaze calde, dar
cazanul nu a ajuns nc la presiunea de serviciu i nu a nceput s produc abur, este pericol s fie nclzit
la o temperatur ridicat, din cauza gazelor fierbini care l scald.
nainte ca focul s se aprind, se umple supranclzitorul cu ap, dup care are loc nclzirea
cazanului i poate s nceap s creasc presiunea n cazan.
 Dup operaia de umplere a supranclzitorului, nainte de a se deschide conducta de distribuie a
aburului, efectivul trebuie s descarce bine apa, deoarece ptrunderea ei n conducta care este alimentat
cu abur poate da natere la defeciuni.
Temperatura aburului se msoar cu un termometru aezat n colectorul de ieire al
supranclzitorului.
Supranclzitoarele sunt pri ale cazanului care lucreaz n condiii grele la temperaturi ridicate,
de aceea este necesar ntreinerea lor cu grij, conform instruciunilor. Astfel, pentru a preveni depunerile
n interiorul evilor, se va evita forarea cazanului, se va supraveghea ca apa s fie tratat corespunztor i
se va urmri ca dispozitivele de separare a umiditii din abur s fie complete i bine aezate. De
asemenea funinginea i cenua vor fi suflate regulat cu sufltoare de funingine.

Pentru a menine ct mai constant temperatura aburului supranclzit, n exploatare, la diferite

debite ale cazanelor se folosesc urmtoarele metode:
amestecarea aburului supranclzit cu abur saturat din cazan cu ajutorul unei armturi cu
trei ci, amestecul cu abur saturat rcete mai mult sau mai puin aburul supranclzit pn la temperatura
necesar;
rcirea la temperatura necesar, trecnd aburul supranclzit printr-un sistem de evi
aezate la tamburul cazanului n spaiul cu ap;
injectarea de ap din cazan n aburul ieit din supranclzitor cu temperatur prea mare
pentru al rci la temperatura necesar.

b). Economizorul
 Gazele calde obinute din arderea combustibililor cedeaz o mare parte din cldura lor
suprafeelor de nclzire fierbtoare ale cazanului i supranclzitorului.
Dup ce iese din aceste suprafee temperatura gazelor este totui ridicat ( 350-450C),
coninnd cldur care poate fi recuperat printr-o suprafa de nclzire auxiliar a cazanului, numit
economizor, prin care trece apa de alimentare nainte de a intra n cazan. n felul acesta, cldura gazelor
care astfel s-ar evacua pe co se economisete ( de fapt se economisete combustibil).
Folosirea economizorului aduce i alte avantaje: ferete corpul cilindric sau tamburul cazanului de variaii
de temperatur n perioadele de alimentare cu ap, oprete nmolul i depunerile de pietre din apa de
alimentare. Economizorul se construiete din serpentine din evi de oel de 45-60 mm pentru presiuni
mai ridicate sau din tuburi de font cu aripioare pn la o presiune a cazanului de 22 bar (kgf/cm 2).
Econimizoarele executate din tuburi de font rezist mai bine la aciunea coroziv a gazelor. Coturile
evilor se demonteaz i se pot cura uor de depuneri, tuburile fiind drepte. Ca dezavantaje : transmisia
de cldur a gazelor la ap mai redus, volum mare pe care l ocup i nfundarea spaiului ntre aripioare
cu cenu i funingine.
Economizoarele trebuie ntreinute conform instruciunilor, pentru a lucra bine i a aduce
avantajele menionate mai sus.
c). Prenclzitorul de aer
Arderea combustibililor mai ales a celor cu putere caloric mic are loc mai repede i cu pierderi
mai puine n materii nearse, dac aerul necesar arderii este nclzit la o temperatur mai ridicat (150-
3000C), deoarece astfel se ridic temperatura flcrilor i gazelor de ardere, se mbuntete arderea.
Cldura necesar nclzirii aerului se obine de la gazele de ardere care la ieirea din economizor au o
temperatur ridicat, mai conin cldur care poate fi recuperat printr-o suprafa de nclzire, numit
prenclzitor de aer.
Prenclzitoarele de aer sunt constituite din canale nguste formate din tabl sau din fascicole din
evi, splate pe o parte de gazele de ardere, care cedeaz cldura i pe de alt parte de aerul care se
prenclzete, nainte de a fi trimis la instalaia de ardere.
Se construiesc prenclzitoare de aer i cu tuburi de font cu aripioare att n interior ct i la
exterior, pentru a se mrii suprafaa de nclzire.
La cazanele mari se folosesc prenclzitoare de tip rotativ, compuse dintr-un rotor construit din
lamele de tabl subire, formnd un mare numr de canale. Rotorul trece succesiv n dreptul conductei de
gaze de ardere de la cazan, care strbat prenclzitorul i cedau cldura, dup care partea nclzit a
rotorului trece n dreptul conductei de aer rece ; aerul parcurge rotorul la rndul su, extrage cldura de la
pereii calzi i prsete prenclzitorul la o temperatur ridicat. Un astfel de prenclzitor se numete
regenerativ i are avantajul c ocup un spaiu mult mai mic fa de celelalte pentru aceeai folosin.
Rotorul se nvrtete cu 3-5 rot/min.

3.6. CONSTRUCTIA METALICA DE SUSTINERE

Fundaia cazanelor se va executa n baza unui proiect ntocmit

n conformitate cu legislaia n vigoare i se va dimensiona astfel nct
s se asigure poziia de montare a cazanului i s suporte fr pericol de
cedare greutatea cazanului, inclusiv a coninutului de ap n cazul
ncercrii hidrostatice de presiune. Numrul punctelor de sprijin ale
tamburului vor fi astfel alese nct s se reduc la minim solicitrile la
ncovoiere ale acestuia, s preia sarcinile suplimentare
statice i dinamice provocate de instalaiile auxiliare sau accesoriile cazanului i s permit examinarea
mbinrilor sudate. Tamburele prevzute cu racord de purjare vor fi montate nclinat spre acest racord.
Construcia metalic de susinere a cazanelor trebuie s fie dimensionat innd seama de
sarcinile suplimentare statice i dinamice provocate de instalaiile auxiliare sau de accesoriile cazanului
montate pe cazan i de acoperi (n cazul cnd acesta se sprijin pe construcia metalic). Construcia
metalic trebuie s fie astfel protejat nct s se evite posibilitatea nclzirii materialului peste
temperatura limit luat n considerare n proiectul de execuie.
Cazanele trebuie s fie astfel montate nct s permit dilatarea liber a tuturor prilor
componente datorit variaiilor de temperatur n timpul funcionrii. Dispozitivele care permit dilatarea
trebuie s fie uor controlabile. Posibilitatea dilatrii se va realiza prin suspendare sau rezemare cu
posibiliti de alunecare a elementelor respective, fiind meninut ns etaneitatea.
Cazanele trebuie s fie astfel construite nct s se asigure etanarea fa de gazele de ardere, n
mod deosebit pentru cazanele care funcioneaz cu ardere sub presiune. Modul de verificare i condiiile
de acceptare pentru etaneitate se vor prevedea n proiect.

INZIDIREA I IZOLAIA TERMIC

Cazanele de abur pot fi nzidite individual sau n baterie. Bateria nu poate fi format dect din
dou cazane. Cazanele cu nlimea de la pardoseal mai mare de 8 m nu trebuie s fie nzidite n baterie.
Pereii exteriori ai cazanelor, respectiv stratul izolator (n cazul n care prin construcia cazanelor
nu exist zidrie), vor avea o grosime suficient care s reduc la limit pierderile de cldur. Suprafeele
exterioare ale zidriei sau izolaiei, inclusiv izolaia aparatelor din sala cazanelor, nu trebuie s aib o
temperatur mai mare de 55C. Local, n zona supranclzitorului, n dreptul grinzilor i nervurilor
scheletului metalic, se admit temperaturi mai mari, dar maxim 70C. Suprafeele exterioare ale izolaiei
cazanelor, n cazul n care nu exist zidrie prin construcia cazanelor, vor fi protejate cu tabl rezistent
la coroziune.
Cazanele trebuie s fie astfel construite nct s asigure etaneitate fa de gazele de ardere.
Cazanele trebuie s fie astfel montate nct s permit dilatarea liber a tuturor prilor componente
datorit variaiilor de temperatur n timpul funcionrii.
Se controleaz nivelul apei deschiznd pe rnd robinetele. n mod normal, prin robinetul de deasupra,
trebuie s ias totdeauna aburi, iar prin cel de jos ap.

INSTALAII PENTRU EVACUAREA ZGURII I CENUII

Evacuarea zgurii i cenuii.
La cazanele mici unde cantitile de combustibil arse orar sunt reduse, evacuarea cenuii i a
zgurei se face manual. Cenua din cenuar i zgura de pe grtar, sunt evacuate cu lopata i dezguratorul,
ncrcate n containere i transportate.
La cazanele mari munca de evacuare a zgurii i cenuii este grea, n atmosfer viciat de gaze. Ea
poate fi mbuntit numai prin folosirea de dispozitive parial sau total mecanizate.
Sufltoare de funingine
Sufltoare de funingine au rolul de a ndeprta depunerile de funingine de pe suprafeele de
nclzire. Suflarea funinginii se face cu suf1toare cu aer comprimat sau cu abur. Se manevreaz de ctre
fochist, n conformitate cu instruciunile interne. Exist i sufltoare de funingine cu bile metalice, care
cad de sus, din eavr n eav, scuturnd funinginea depus, i care, dup ce au ajuns jos, sunt readuse
mecanic n partea de sus.
Instalaii de epurare a gazelor arse
n special la arderea crbunilor, gazele ies pe co ncrcae cu particule de cenu, ce se depun n
mediul din jur, polundu-1. Pentru a evita aceasta, la cazanele mari se monteaz n co, fie cicloane, n
care praful este separat de gaze prin schimbarea direciei de curgere (pot fi mai multe cicloane n serie -
multicicloane), fie electrofiltre. Acestea sunt compuse din dou rnduri de electrozi, unul care ionizeaz
gazele i ncarc cu electricitate particolele de cenu, iar cellalt de depunere, atrage particolele
ncrcate. Sursa electric este de mare tensiune, cca. 50 kV. Praful depus trebuie scuturat periodic,
folosind metode speciale.
Tirajul
Prin tiraj nelegem curentul de aer care intr n focar fcnd posibil arderea combustibilului i
apoi, iese pe co cu gazele arse, n atmosfer.
Tirajul, adic intrarea aerului din atmosfera nconjurtoare n focar, se poate face n dou moduri:
natural i arficial.
Tirajul natural
Tirajul natural se realizeaz cu ajutorul coului de fum. Prin arderea combustibilului n focar, se
formeaz gaze care, fiind mai calde, sunt mai uoare i au tendina de a se ridica n sus. n locul lor, intr
n focar aerul din atmosfer, care, mpreun cu combustibilul, se transform n gaze arse, calde, acest
proces producndu-se continuu, i realiznd circulaia de aer prin focar.
Tirajul natural este cu att mai mare, cu ct coul este mai nalt i temperatura exterioar este mai
mic (iarna, tirajul este mai bun). Depresiunea cea mai mare este la baza coului, iar cea mai mic, n
focar.
Tirajul poate fi variat de ctre fochist dup necesitate, prin manevrarea ubrului (registrului),
care variaz seciunea de trecere a gazelor arse.
Courile au form tronconic (cele din crmid sau din beton) i cilindric (cele din tabla).
Courile din tabl, au nlimea de maximum 15 m i se ancoreaz contra vntului prin trei ancore
montate la 1200, la 2/3 din nlimea coului. Cele din beton pot avea nlimi de pn la 300 m.
Tirajul artificial
Se folosete la cazanele automatizate i la toate cazanele mari, care ar necesita couri nalte, deci
costisitoare. Tirajul artificial se poate realiza prin:
- ventilatoare aezate n faa cazanului, care aspir aerul din sala cazanelor sau din exterior i l
trimit sub presiune n focar, fr prenclzire sau cu prenclzire, prin intermediul unui prenclzilor de
aer. n acest caz, n focar nu avem depresiune ci suprapresiune fa de presiunea atmosferic;
 - exhaustoare sau ventilatoare de gaze arse, care se monteaze n spatete cazanului i absorb gazele
arse din canalul de fum i l trimit sub presiune n co, crend astfel n focar o mare depresiune, ce
produce intrarea unei cantiti mari de aer n focar, necesar arderii unei cantiti mai mari de combustibil.
Exhaustoarele se aseamn cu ventilatoarele, dar lucreaz n condiii mai grele cci gazele arse au
temperatur peste 130 - 2500C, din care cauz lagrele trebuie rcite cu ap. Unele cazane au i exhaustor
i ventilator. Totdeauna trebuie pornit nti exhaustorul i apoi ventilatorul De aceea, n instalaia de
automatizare a cazanului exist o interblocare care nu permite inversarea acestei ordini.
Tirajul cazanelor se msoar cu indicatoare de tiraj, n mm co1. ap i variaz ntre 8 i 400 mm
col. ap (8 - 15 mm co1. ap, n (cazul tirajului natural, ajungnd pn la 400 mm col de ap n cazul
ventilatoarelor de gaze arse sau exhaustoare) i sunt specifice fiecrui tip de cazan.
Fochistul trebuie s cunoasc valoarea tirajului la cazanul pe care l deservete i s ncerce s-l realizeze.

INSTALATII DE ALIMENTARE CU AP
Se compune din:
- rezervorul de ap, care stocheaz apa de alimentare (condens + ap de adaos), sau degazor;
- dou pompe de alimentare cu ap una activ i una de rezerv;
- capul de alimentare (rilagul)
- conducta de alimentare cu ap (de refulare), al crei capt ptrunde n tambur i se termin n
dreptul nivelului minim, pentru ca, n cazul cnd supapa de sens unic nu etaneaz iar pompele
sunt oprite, apa din cazan s nu poat scdea sub nivelul minim (altfel cazanul ar putea rmne
fr ap).
Pompa de ap, indiferent de tipul acesteia, trebuie s ndeplineasc cel puin urmtoarele dou
condiii:
- s aib debitul de ap mai mare dect debitul de abur al cazanului;
- presiunea de refulare s fie mai mare dect presiunea din cazan.
Debitul Q n m3/h i nlimea H n mcol. ap, sunt nscrise pe plcua fiecrei pompe de ap.
n afar de pompe, cazanele pot fi alimentate i cu injectoare de ap cu abur.
La centralele termice cu mai multe cazane, obinuit, cazanele nu au pompe proprii de alimentare
cu ap, ci toate pompele sunt montate la un loc, formnd staia de pompe de alimentare cu ap, care
deservete toate cazanele. Pompele refuleaz apa ntr-o bar de ap continu, din care se ramific la
fiecare cazan cte o conduct de alimentare, nivelul apei la fiecare cazan meninndu-se prin
manevrarea manual sau automat a robinetului de pe aceea conduct.
 CONDUCTE, ARMTURI, DISPOZITIVE DE SIGURAN
Conducte
Pentru transportul fluidelor calde i reci se folosesc evi din: oel, cupru i materiale cu structur
termoplastic.
a). evi din oel
Caracteristici principale
evile din oel sunt grupate pe mai multe categorii:
- fr sudur, trase sau laminate la cald pentru instalaii (STAS 403) executate din oel carbon
pentru evi OLT 35 sau OLT 45 n trei serii: grea (G), medie (M) i uoar (U) n funcie de grosimea
peretelui evii. Lungimile de livrare sunt de 4 .8 m pentru conductele filetate i 412 m pentru cele
nefiletate; la cerere, pot fi livrate i cu lungimi de 4 ... 8 m filetate sau nefiletate.
- fr sudur, laminate la cald, pentru construcii (STAS 404) executate din otel carbon OLT 32,
OLT 35, OLT 45, OLT 55 i OLT 65 cu precizie obinuit sau nalt, cu garantarea compoziiei chimice i
a caracteristicilor fizico-chimice n conformitate cu prevederile STAS 403. Se livreaz n lungimi ntre 4
i 12,5 m
mbinarea evilor
evile din oel se mbin ntre ele prin:
- fitinguri din font maleabil, cu diametre cuprinse ntre 3/8 i 1 1/4", anume: curbe la 900 i 450,
coturi la 900 cu filet cilindric i conic, cot olandez la 900, teu egal, cruce, muf normal, muf stnga-
dreapta, niplu stnga-dreapta, racord olandez drept cu filete cilindrice i conice, cot i teu cu deri vaie
redus sau mrit, conector redus i reducie. mbinarea evilor cu fitinguri se face prin filetare. Pentru a
da posibilitatea desfacerii unor tronsoane de conducte, n caz de avarie, se recomand mbinarea cu
ajutorul racordurilor olandeze. Acest mod de mbinare se utilizeaz la evi filetate cu diametrele cuprinse
ntre 3/8" i 11/4".
- f1ane sudate de conducte, a cror prindere se face cu uruburi i garnituri ntre flane pentru
asigurarea etaneitii. Acest mod de prindere se face ntre tronsoane de conducte sau ntre conducte i
aparatele i utilajele instalaiei (pompe, cazane, schimbtoare de cldur etc.). Flanele pot fi rotunde sau
ovale i se utilizeaz n instalaiile de nclzire fr probleme estetice deosebite (cldiri industriale).
- sudare autogen (procedeul cel mai utilizat) sau electric. Alegerea procedeului de sudare
depinde de: grosimea pereilor evilor de asamblare, aspectul i suprafaa evilor, condiiile n care se
realizeaz preul de cost.
b). evi din materiale cu structur termoplastic.
Caracteristici principale
evile confecionate din materiale cu structur termoplastic utilizate n instalaiile de nclzire
prezint multiple avantaje: rezisten la coroziune, timp redus de montare i reparaii, bune izolatoare
termice i electrice, posibilitatea lipirii i sudrii la temperaturi sczute, pierderi de sarcini reduse etc.
Prezint unele inconveniente: coeficieni de dilatare mari, limite la temperaturi, rezistene mecanice
reduse etc. Ca materii prime sintetice sunt utilizate polietilena dur i moale (de nalt respectiv, joas
densitate), ca i policlorura de vinil (PVC dur).
Din aceast categorie fac parte:
- evi din polietilen (VPE), executate din polietilen de nalt densitate (HDPE) prin diferite metode de
fabricaie determinate de cerine tehnico-economice de calitate.
- evi din polipropilen (PP), se execut cu diametre cuprinse ntre 32 i 125 mm. Din aceast categorie
sunt utilizate evile din polipropilen copolimer "COPRAX", evile din polipropilen "POLYMUTAN" i
cele cu armatur din aluminiu "PROSTAB".
- evi din policlorur de vinil clorurat
- evi din polibuten (PB), se execut din material sintetic termoplastic, parial cristalin. Sunt rezistente la
ocuri, sunt flexibile i au o mare rezisten la fluaj, la abraziune i tensiune.
mbinarea evilor
evile din material plastic se asambleaz ntre ele cu fitinguri, prin sudare, lipite i nfiletate, astfel:
- evile din polietilen reticular (ex: evi tip TC - EUROFLEX) se mbin cu fitinguri din alam cromat
prin presare la rece cu un inel de presare-etanare. Gama de fitinguri permite trecerea n instalaie de la un
tip de material existent (oel sau cupru) la tubul TC-EUROFLEX.
La operaia de mbinare, fitingul poate fi rotit la cald, prin nclzire cu aer cald - fr ca etaneitatea s
fie afectat.
Exist sisteme din tuburi din PE-xa cu mbinare prin manon alunector, mbinare nedemontabil ce
poate fi pozat n ap sau tencuial
- tevile din policlorur de vinil tip TC - QUICKPIPE se mbin prin fitinguri i armturi executate din
acelai material precum i prin fitinguri din alam cromat sau nu. Legturile se realizeaz prin lipire la
rece cu adeziv.
c). evi din cupru

evile sunt realizate din cupru dezoxat cu fosfor. Sunt obinute prin tragere fr sudur longitudinal.
Avantajele evilor din cupru sunt: uurint n procesul de montare, executarea mbinrilor n timp scurt,
pierderi de sarcin mici, rezistent mare la coroziune, rezisten mare la presiuni interioare ale fluidelor
etc. Ele se pot livra ncolacit sau n tronsoane drepte (4 ... 6 m). Dezavantajele evilor din cupru constau n
faptul c sunt foarte scumpe.
mbinarea evilor din cupru se face, ca i la celelalte tipuri de tevi, prin: fitinguri, manoane, reducii,
teuri, coturi i curbe de diverse mrimi.
Asamblarea evilor se poate face cu: sudare prin capilaritate (cap la cap), ra corduri mecanice (prin
compresie; guler strns prevzut sau nu cu garnitur din material plastic; guler de form tronconic
evazat i strngere cu piuli special) i fr racorduri intermediare, prin procedeul eav n eav i
sudare prin capilaritate.
d). evi preizolate
Din aceast categorie fac parte evile metalice preizolate termic cu spum poliuretanic.

Culorile conductelor - Pentru a marca vizibil ce fluide circul prin conductele respective, conductele din
sala de cazane trebuie vopsite la exterior cu culori conform STAS 8589/1970, fie pe toat lungimea, fie
prin benzi circulare cu lungime de circa 150 mm, la maximum 0,2 m de fiecare mbinare, de o parte i de
alta a mbinrii i de fiecare parte a robinetelor i aparatelor montate pe conducte.
Principalele culori convenionale sunt:
- ap - verde;
- abur - cenuiu-argintiu;
- combustibil lichid - maron;
- combustibil gazos - galben nchis;
- aer i gaz necombustibil - albastru deschis;
Date suplimentare, inclusiv sensul de circulaie, se nscriu pe conduct, pe o etichet sau plac fixat pe
conduct.
Distribuitorul de abur sau ap fierbinte - este un rezervor cilindric sub presiune, montat pe unul din pereii
laterali ai centralei termice. La el sunt aduse conductele de abur sau ap flerbinte de la fiecare cazan i de
la el pleac conductele de abur sau ap fierbinte spre consumatori, fiecare conduct avnd etichet cu
consumatorul pe care l deservete i sgeata cu sensul de circulaie Distribuitorul este echipat cu
manometru (cel cu abur) i termometru (cel de ap cald, ap fierbinte sau abur supranclzit) i cu
robinet de scurgere n partea de jos.
Att distribuitorul ct i conductele termice trebuie s fie bine izolate.
Robinete
Robinetele au rolul de a opri sau permite circulaia fluidelor (lichide sau gaze), prin conductele pe
care sunt montate.
Clasificare : - din punct de vedere constructiv pot fi: cu ac, cu cep, cu ventil, cu sertar, cu sfer.
- dup destinaie : de nchidere , de reglare
Robinete cu cep

Robinetul cu cep se compune dintr-un corp de font cu flane la capete,

n axul cruia se poate roti un cep conic de font sau de bronz, avnd n
partea de jos un inel de presiune din alam. Garnitura tijei este din nur
de azbest Cepul arc o fereastr care oprete sau permite circulaia
fluidelor n ambele sensuri, dup poziia sa. Se construiesc cu un
diametru de 15 - 100 mm, pentru presiuni de maximum 10 bar. Se
folosesc n special la gaze.

Robinete cu ventil

Un robinet de nchidere cu ventil se compune dintr-un corp din font sau oel,
cu flane, o tij de acionare cu filet exterior, avnd la captul de jos un ventil
cu scaun de etanare plan, sub care se exercit presiunea fluidului. Tija este
acionat de o roat de manevr. Sensul de circulaie al fluidului (de care
trebuie inut cont la montare) este indicat de o sgeat marcat pe corpul
robinetului din turnare.
Robinetele cu Dn > 150 mm sunt prevzute cu ventil de descrcare, iar
presiunea de lucru se exercit deasupra ventilului.
Cele de font se construiesc pentru presiune de maximum 16 bar, iar cele de oel pentru presiune de
maximum 64 bar i diametrul de 15-200 mm.
Robinete cu sertar ( van )
 Se compun dintr-un corp cu flane din font sau oel, avnd la mijloc o
tij cu filet interior deasupra creia se afl o roat de manevr. Organul
de nchidere este un sertar pan. Robinetele cu sertar din oel se
construiesc pentru presiuni i diametre mari.

Robinete de nchidere cu sfef

Acestea sunt robinete la care obturatorul se rotete n jurul unei axe

perpendiculare pe sensul de curgere al fluidului i care, n poziia
deschis sunt traversate de ctre fluid. Se construiesc pentru ap, abur,
ulei etc., cu presiuni ntre 16 i 100 bar.
Avantaje:
- timp de acionare redus;
- pot avea scaun din teflon, care asigur o etanare foarte bun

Robinete (clape) de reinere cu ventil

Se mai numesc supape de sensc, c1apete de reinere sau rilag. Sunt

compuse dintr-un corp cu flane, organul de nchidere fiind un ventil
cu scaun, presiunea exercitndu-se sub ventil. Sensul de circulaie este
marcat la exterior, din turnare, printr-o sgeat.

Robinete de reinere cu clap

Se mai numesc i valve, deoarece permit circulaia fluidului ntr-un singur sens, indicat din turnare, de o
sgeat, pe exteriorul corpului.
Cap de alimentare

Este un ansamblu format dintr-un robinet de nchidere i un robinet

de reinere, montate orizonzal, pe conducta de refulare, ntre pompa
de alimentare cu ap i cazan, ct mai aproape de cazan.
Sorb cu ventil de reinere
Se monteaz la captul conductei de alimentare cu ap, pentru a menine conducta de aspiraie a
pompei plin cu ap, n timpul opririi pompei. Se amplaseaz la circa 1 m sub nivelul apei i la cel puin
0,7 m de la fundul rezervorului.
Robinetul principal de abur
Este un robinet cu ventil sau cu sertar, montat pe conducta de abur sau ,ap fierbinte, imediat lng
tambur, fiind destinat cuplrii sau decuplrii, dup cum este necesar, consumatorului de abur sau ap
fierbinte.
La cazanele cu debite i presiuni mari, se monteaz robinete cu sertar avnd n paralel un robinet (by-
pass) cu ventil, mai mic, care se deschide primul, pentru egalizarea presiunilor pe cele dou fee ale
sertarului i pentru prenclzirea conductei de abur, dup care se deschide robinetul principal (n aceast
situaie, cu un efort mai mic, datorit egalizrii presiunii pe cele dou fee) i se nchide robinetul cu
ventil.
Robinetul de aerisire
Este un robinet cu ventil Dn 25, montat n partea de sus a cazanului, pentru evacuarea aerului din
cazan. Acest robinet trebuie desehis n timpul umplerii cu ap i n perioada de pornire, pn nccepe s
ias abur. De asemenea, se deschide naintea golirii de ap a cazanului.
Robinete de purjare
Sunt robinete cu cep (la cazanele mai vechi) , cu ventil sau robinete de purjare rapide, care se
acioneaz prin apsarea cu piciorul sau cu mna pe o manet. Se monteaz cte dou, pe conductele de
purjare i se manipuleaz de fochist la intervalle fixate de laborator, dar cel puin o dat pe tur, pentru
eliminarea nmolului depus n partea de jos a tamburului sau colectoarelor.
Expandorul de purj

Apa purjat din cazan reprezint o pierdere prin cldura pe care o

conine. La cazanele industriale, purjarea se limiteaz la maximum 7%.
Pentru recuperarea cldurii, apa din purje este introdus ntr-un rezervor
de purj, unde, prin destindere, se produce abur de joas presiune iar apa
care rmne neexpandat se mbogete suplimentar cu sruri care se
poate recupera. Aburul produs se utilizeaz ca agent termic la degazarea
apei. Apa se evacueaz prin partea inferioar, i se poate utiliza la
prenclzirea apei ce intr n degazor.

Oale de condens
Se monteaz la captul conductelor de abur, pentru a mpiedica ieirea i pierderea acestuia n atmosfer
i pentru a-l rci i condensa, transformndu-se n ap (condens). Utilizarea condensului la alimentarea cu
ap a cazanelor, prezint dou avantaje :
- avnd o temperatur ridicat, conine o mare cantitate de cldur ;
- nu conine sruri minerale, deci nu mai este necesar tratarea lui.
Din motive economice i de siguran a funcionrii, condensul
trebuie recuperat n proporie ct mai mare.
Condensul colectat dup oala de condens, este trimis cu
pompa de condens, n rezervorul de alimentare cu ap sau n
degazor. Oalele de condens pot fi : cu plititor, cu termostat i
termodinamice.
Un separator termodinamic de condens se compune dintr-un corp de font cu flan la capete, organul
de nchidere fiind un disc, iar elementul filtrant din estur de alam.
Separatorul de picturi

Deoarece aburul pleac din cazan ncrcat cu picturi de ap, este trecut
printr-un separator de picturi, unde picturile, fiind mai grele, se separ n
partea de jos, aburul ieind prin partea de sus, mai uscat.

Reductorul de presiune
 Dac presiunea nominal a unui recipient, n care intr abur de la
cazan, este mai mic cu 10% dect presiunea nominal a aburului,
atunci pe conducta de abur trebuie montat un reductor de presiune,
care s reduc presiunea la valoarea presiunii nominale a
recipientului (sau mai multe reductoare n trepte, dac reducerea nu o
poate face un singur reductor). nainte i dup reductor trebuie
montate manometre, iar dup reductor, o supap de siguran reglat
la presiunea nominal redus.

Supape de preaplin

Supapele de preaplin ajut la controlul

unei presiuni constante n amonte fa de
aval. Un arc ine valva nchis, aceasta
deschizndu-se pe msur de presiunea de
intrare crete.

Filtre de protecie

Pentru a cura apa de

impuritile solide se
utilizeaz filtrele.

ARMTURI DE CONTROL I SIGURAN

Armturile cazanului se clasific n armturi de control i armturi de siguran.
Armturi de control
a). Placa de timbru
Placa de timbru reprezint marcajul de identitate al cazanului. Este o plac metalic dreptunghiular,
montat n frontul cazanului, care nu trebuie acoperit de izolaie i care conine:
- Intreprinderea constructoare
- Numr cazan - Anul fabricaiei
- Debit nominal - Presiune tambur
- Suprafa supranclzitor - Presiune redus tambur
- Suprafa de nclzire - Temperatur nominal
- Suprafa economizor - Temperatur ap de alimentare
b). Placa de nivel minim
Este o plac dreptunghiular, de lime mic, cu vrfuri ascuite, amplasat de constructor n spatele
sticlelor de nivel, la 100 mm deasupra liniei de foc (linia de foc este partea cea mai de sus, atins de
flacr sau de gaze arse). Pe ea este imprimat din turnare "nivel minim". Obinuit, de la partea de sus a
piuliei inferioare a sticlei de nivel, pn la vrful ascuit al plcii de nivel minim, este o distan de 40 -
50 mm.
c). Placa de ordine
Este o plac dreptunghiular de 200 x 300 mm montat de beneficiar n frontul cazanului, care
conine: numrul de ordine al cazanului din sala de cazane (numerotate de la stnga la dreapta); tipul
cazanului; numrul de fabricaie; presiune maxim admis; debitul cazanului; Ri (data scadenei); IP (data
scadenei).
d). Manometrul

Este un aparat care indic permanent presiunea din cazan, recipient sau conducta
sub presiune pe care este montat. La cazan, manometrul este n legtur cu spaiul de
abur al cazanului printr-un tub sifon i un robinet cu trei ci. Tubul sifon are rolul ca
pe lungimea lui, inclusiv inelul pe care l are, aburul s se rceasc i s intre n tubul
Bourdon ca ap condensat, cu temperature mai mic.
e). Robinetul cu trei ci i cinci poziii
n figura de mai jos este prezentat un robinet cu 5 ci n toate poziiile de funcionare :

1- Poziie normal de funcionare. Cazanul

este n legtur direct cu manometrul care
indic presiunea din cazan.
2- Poziia de suflare a tubului sifon. Cazanul
este n legtur cu atmosfera.
3- Poziia de verificare a manometrului prin
comparaie cu manometrul de control (care se monteaz la flana robinetului). Se execut de metrolog la
fiecare trei luni.
4- Poziia de verificare a poziiei de zero a manometrului, prin punerea n legtur cu atmosfera, (acul
trebuie s revin pe cuiul de reazem).
5- Poziia de izolare.
f). Indicatoare de nivel

Fiecare cazan trebuie s aib dou sticle de nivel, care s indice n fiecare moment nivelul
apei din cazan. Pe sticlele de nivel trebuie s se trag o dung roie, de nivel minim, n
dreptul plcii de nivel minim montat n frontul cazanului, n spatele sticlelor de nivel, i o
alt dung roie (sau de alt culoare) la 50 mm sub partea de sus a sticlelor de nivel, dung
care reprezint nivelul maxim. Nivelul apei din cazan trebuie s se gseasc tot timpul ntre
cele dou dungi (nivel minim i nivel maxim).
Armturi de siguran
a). Dopuri fuzibile
Cazanele ignitubulare au montate, n partea de sus a tubului focar
sau n plafonul cutiei de foc, dou
Dopuri fuzibile. Un dop fuzibil se compune dintr-un corp de oel
care are n partea de jos filet ce se nurubeaz n partea de sus a
tubului focar. n interior se toarn un aliaj de 87,46% plumb i 12,54
stibiu care se topete la 252C, cnd cazanul rmne fr ap. Aburul
de deasupra ptrunde n focar cu zgomot, alarmnd fochistul. Care
trebuie s opreasc imediat combustibilul, alimentarea cu ap i
furnizarea de abur (focul poate fi stins de aburul ce ptrunde n
focar).
b). Supapele de sigurant
Fiecare cazan trebuie s fie prevzut cu dou supape de siguran. Cnd are supranclzitor, una
dintre acestea se monteaz pe supranclzitor. Cnd are economizor, acesta este nzestrat cu dou supape
proprii ( numai la cele izolabile de cazan) .
Sunt n legtur, printr-un racord, cu spaiul de abur, la cazanele de abur, respectiv cu conducta de ieire
ap la cele de ap fierbinte.
Au rolul de a elimina automat surplusul de abur sau de ap fierbinte, atunci cnd presiunea n cazan
a depit presiunea la care au fost reglate de ctre organul ISCIR, evitnd astfel creterea presiunii n
cazan peste presiunea maxim admis i deci explozia cazanului.
Sunt de dou feluri: cu prghie i contragreutate i cu resort.
 La cele cu prghie i contragreutate, supapa este apsat pe scaun, de o contragreutate, a
crei poziie pe prghie este fixat de organul ISCIR. Pentru a nu i se schimba poziia de o parte i de alta
a poziiei contragreutii, se va da cte o gaur i se va introduce n aceasta cte un plint sau se va face
cte o cresttur n prghie.
La cele cu resort supapa este apsat pe scaun de tensiunea unui resort. Dup reglare, se sigileaz
prin plumbuire. Nu este permis mutarea sau schimbarea greutilor de ctre fochist.
Pentru a mpiedica cimentarea supapei pe scaun de piatra depus ntre supap i scaun (deci
scoaterea supapei din funciune), fochistul este obligat s fac verificarea supapelor. La cele cu prghie,
va ridica uor captul prghiei cu o tij, iar la cele cu resort va strnge mnerul acestora pn cnd iese o
singur dat abur prin supap, cu grij de a nu fi accidentat de abur. Operaia se face o dat la 24 ore.
c). Dispozitiv de siguran hidraulic

Dispozitivul de siguran hidraulic este destinat cazanelor

de abur de joas presiune (p < 0,5 bar) i conductelor de abur n
care presiunea este redus prin reductoare de presiune la presiuni
< 0,5 bar. Dispozitivul, conform STAS 3614-63, se compune
dintr-un tub n form de U, cu un bra mai scurt ce se racordeaz
la cazan, iar cel lung, 1, la rezervorul cilindric 2, construit din
tabl de 3 mm. ntre rezervor i partea de jos a tubului U se
monteaz o eav 3, la capt avnd un dop de golire 4. Racordul
5 face legtura cu atmosfera, iar peretele despritor 6, mpiedic
reintrarea apei prin acest racord.
Dispozitivul se umple cu ap pn la nivelul a-a, pri plnia
7, dup care se nchide robinetul de sub ea.
Pe msur ce crete presiunea, nivelul apei coboar n braul scurt i crete n braul lung.
Dac presiunea crete i dup ce nivelul a ajuns n partea de jos a braului U, surplusul de abur iese
prin braul lung n rezervor, i de acolo, prin racordul 5 n atmosfer, fiind astfel exclus creterea
presiunii n cazan peste cea proiectat.
Apa din rezervor ajunge prin conducta 3 n conducta principal.

APARATE DE MSURARE I CONTROL

Aparate pentru msurarea debitelor
 Sunt utilizate pentru msurarea debitului de ap sau de cldur care circul prin conducte.
Aparatele sunt montate direct n circuitul instalaiei sau sunt mobile, cu citire direct sau cu
nregistrare.
Firma DANFOSS - Danemarca produce debitmetre montate direct pe conduct :

- MAGFLO - electromagnetice cu o gam larg de msur precis i fr ngustarea seciunii;

- MASSFLO - masice rezistente la vibraii, lichide abravize i coroziune. Msoar, n afara debitului,
densitatea i temperatura fluidului;
- SONOFLO - ultrasonice cu msurarea precis i fra ngustarea seciunii;
- VORFLO - cu vrtej pentru abur, gaze i lichide cu vscozitate redus. Elementele sunt sudate.
Necesit ntreinere uoar;
- EVITA - electromagnetic pentru ap, abur i gaze. Acestea permit con trolul, reglarea i
nregistrarea debitelor.
Aparate pentru msurarea presiunii
Pentru msurarea presiunii se folosesc manometre i hidrometre. Gama este destul de variat, ea
depinznd de locul de amplasare i de firma productoare.

Manometrele pot fi i antivibratoare (cu baie de glicerin) ; toate modelele se livreaz cu tirant
filetat.
Manometrele i hidrometrele se racordeaz la elementele instalaiei prin intermediul unor robinete de control cu
buton sau poanson din alam.
Aparate pentru msurarea temperaturii
Pentru msurarea temperaturii (lichide, solide i gaze) se folosesc termometre :
- cu citire direct cu scal dreapt cu mercur sau alcool, termometre cu rezistent electric, cu sond de tem peratur
i tub capilar, termometre cu contact etc;
- cu citire direct i nregistrare.

Contoare
Pot fi cu : cu moric, cu elice, electromagnetice, cu ultrasunete, cu diafragm, Vortex.
AUTOMATIZAREA FUNCIONRII CAZANELOR

Prin conducerea automat a funcionrii unui cazan de abur sau ap cald se nelege realizarea,
cu ajutorul unui sistem de aparate i mecanisme, a pornirii, funcionrii i opririi acestuia, fr intervenia
omului; este suficient s se dea comanda de pornire a cazanului, apasnd n acest scop pe un buton de 1a
panoul de comand, pentru ca s se execute automat, fr intervenia fochistului, o serie de operaii pentru
aprinderea focului i apoi pentru producerea i furnizarea de abur, n cantitatea, la presiunea i
temperatura necesar .
n conducerea manual a cazanului fochistul citete aparatele de msurt, care arat indicii de
funcionare ai cazanului i intervine 1a dispozitivele de execuie: robinete, clape, contactoare electrice,
pentru a regla, respectiv a corecta i a menine parametrii funcionali ai cazanului. Astfel el trebuie:
1. S urmreasc i s menin permanent nivelul apei ntre nivelul minim i cel maxim al
sticlelor de nivel, pornind pompa de alimentare cu ap nainte ca nivelul s ajung la nivelul minim i
oprind-o nainte ca acesta s ajung la nivelul maxim;
2. S conduc focul astfel nct:
- presiunea din cazan s fie ct mai aproape de presiunea maxim admis (acul
manometrului s fie ct mai aproape de dunga roie a manometrului, fr s o depeasc);
- arderea combustibilului s fie complet (proporia de combustibil i aer n focar s fie cea
necesar);
 3. S menin temperatura aburului supranczit ntre limitele stabilite (la cazanele cu
supranclzitor);
4. S menin depresiunea n focar ntre limitele admise;
5. S menin nivelul i temperatura ape n degazor n limite normale.

n cazul reglrii automate a funcionrii cazanului se mrete sigurana i economicitatea

funcionrii cazanului, deoarece instalaia de automatizare urmrete mai strict i mai sigur procesul de
producere al aburului n cazan. Operaiile de reglare sunt executate de aparate complexe numite
regulatoare.
Instalaia de automatizare difer dup tipul cazanului i combustibilului folosit sau chiar dup
anul de fabricaie al cazanului.
Prile componente ale unei instalaii de automatizare sunt:
- Partea de comand;
- Partea de reglare;
- Partea de semnalizare;
- Partea de msur;
- Partea de protecie.
Echipamentele instalaiei de automatizare sunt montate n pupitrul de comand (denumit i
panoul de comand sau de automatizare), pe cazan i pe arztor.
Acestea sunt:

1. Echipamente din pupitrul de comand:

- aparatele de msur, control i reglare (indicatoare, nregistratoare, contoare, regulatoare etc);
- programatorul de pornint, care deruteaz secvenele de pomire pn la atingerea presiunii stabilite;
- amplificatorul supraveghetorului de flacr;
- hupa (soneria);
- lmpi de semnalizare.
- elemente de comand: butoane, ntreruptoare, comutatoare, sclectoare, etc;
- elemente de comutaie i conectare: contactori, relee, temporizatoare, blocuri logice, cleme, conectoare
etc;
- elemente ale inslalaiei de alimentare electric: transformatoare, filtre, redresoare, sigurane.
Pupitrul de comand este alimentat de la reeaua de curent alternativ de 380/220 V printr-un
ntreruptor i este legat electric la pmnt La acesta sosesc semnalele electrice de la echipamentele
montate pe cazan, pe arztoare i n restul instalaiilor, iar de la el pleac semnalele de comand pentru
reglarea alimentrii cu ap, reglarea arderii (combustibil i aer), oprirea cazanului etc;

2. Servomotoare i microntreruptoare: sunt echipamente montate n instalaie pentru comanda i

controlul poziiei, de exemplu clapeta de reglare a debitului de aer;

3. Indicatoare de nivel
a). Nivostate : sunt echipamente montate n instalaie pentru controlul nivelului apei ;
Un nivostat se compune dintr-un cilindru vertical inferior care este n comunicaie - prin cte o
conduct - cu spaiul de abur i de ap din cazan, iar n partea de jos are o conduct de purjare. Pe fiecare
conduct se afl cte un robinet de nchidere.
n interior, are un plutitor (sfer) din inox, care se prelungete n sus cu o tij, ce se termin cu un
magnet permanent. Plutitorul se ridic i coboar n funcie de nivelul apei din nivostat, respectiv din
cazan. Tija cu magnet gliseaz ntr-un tub nemagnetic pe care sunt montate contacte magnetice.
b). Regulator automat de nivel cu electrozi cu conducie electric. Este compus dintr-un tub n care
sunt poziionai electrozi la diferite nivele.

4. Supraveghetor de flacr: (numit i cap vizare flacr, fotocelula sau celula fotoelectric) urmrete
apariia i existena flcrii n focar. Comand - prin elementele din pupitrul de comand - declanarea
sistemului de protece i semnalizare. Pentru a nu da semnale false, geamul de protecie trebuie meninul
curat. Poate fi cu raze ultraviolete sau infraroii.

5. Presostate: sunt echipamente care transmit - prin nchiderea sau deschiderea unor contacte electrice n
funcie de presiunea din punctul n care sunt montate - la pupitrul de comand, semnalele necesare pentru
realizarea funcilor de comand i protecie. Se monteaz pe conductele de combustibit lichid sau / i
gazos, n tubulatura de aer, pe conductele de abur etc.

6. Termostatele: sunt echipamente care transmit la pupitrul de comand semnalele necesare pentru
meninerea temperaturii unui fluid ntre anumite limite prestabilite, prin nchiderea sau deschiderea unor
contacte electrice. n funcie de temperatura din punctul n care sunt montate.

7. Electroventilele (ventile electromagnetice) sunt robinete de nchidere cu comand electric. Sunt

montate pe conducte de combustibil lichid sau gazos i, n funcie de comenzile pe care le primesc de la
pupitrul de comand, permit sau opresc trecerea combustibitului prin ele.

8. Transformatorul de aprindere: genereaz tensiunea necesar producerii ntre electrozii de aprindere a

unei scntei puternice, pentru aprinderea combustibilului ( ridic tensiunea de la 220 V la cca. 4500 V, n
cazul arderii combustibilului gazos i la cca. 9500 V, n cazul ardenii combustibilului lichid). Electrozii
trebuie curai periodic i reglat distana dintre ei.
O instalai complet de automatizare a unui cazan se compune din urmtoarele sisteme:
1. sistemul de alimentare cu ap;
2. sistemul de alimentare cu combustibil;
3. sistemul de reglare a aburului supranclzit;
4. sistemul de reglare a depresiunii n focar;
5. sistemul de automatizare al degazorului.
Instalaiile de automatizare difer dup tipul cazanului i combustibilului folosit dar difer la
acelai cazan n funcie de anul de fabricaie, ntruct inslalaia de automatizare s-a modificat i
mbuntit continuu.
1. Sistemul de alimentare cu ap
Se compune din dou pompe centrifuge - una activ i alta de rezerv ale cror conducte de
refulare se unesc i intr n cazan n dreptul nivelului minim. Pe fiecare conduct de refulare sunt
amplasate un termometru, un manometru, un robinet de nchiderc i capul (de alimentare (care este format
dintr-o supap de sens unic - rilag - i un robinet de nchidere).
Automatizarea alimentrii cu ap este realizat prin 2 nivostate:
- un nivostat de comand (reglare), care d comanda de pornire a pompei cnd nivelul apei a ajuns la
nivelul minim (de pornire a pompei), i de oprire a ei, cnd nivelul a ajuns la nivelul maxim (de oprire a
pompei). La unele instalaii, cnd pompa activ nu a pornit la atingerea nivelului minim, i nivelul scade
n continuare, atingnd nivelul de anclanare a rezervei, se comand pornirea pompei de rezerv.
- un nivostat de protecie, care intervine atunci cnd nivelul apei a ajuns la nivelul minim minimorum sau
maxim maximorum, declannd sistemul de protecie (comand oprirea focului i semnalizarea optic i
acustic de avarie).
Dac la atingerea nivelului minim pompa nu a pornit, sau la atingerea nivelului maxim, pompa nu
s-a oprit dup circa 10 secunde, se semnalizeaza optic "nivel anormal".
2. Sistemul de alimentare cu combustibil lichid
La cazanele de 0,2 - 1 t/h se folosete combuslibil lichid uor care se prenclzete n
prenclzitoare cu rezistent electric pn la 50 - 60C.
 La cazanele de 2 i 4 t/h, obinuit, se folosete pcura. n acest caz, pornirea trebuie fcut pe
combustibil lichid uor, pn cnd presiunea ajunge la 6 - 8 bar, pentru ca aburul s poat prenclzii
pcura la 120 - 130C, i apoi se trece pe pcur. De asemenea, la oprire se trece un timp pe CLU, pentru
ca s nu rmn pcura congelat pe conduct, ceea ce ar ngreuna mult repornirea.
Bucla de alimentare cu combustibil lichid se compune din:
-o pomp de combustibil cu roi dinate, care pompeaz combustibilul la presiunea de 15-16 bar
(n cazul CLU) sau la 30-32 bar (n cazul pcurii), cu posibilitatea de retur a combustibilului, n
perioadele de pre i postventilare i cnd se funcioneaz numai cu focul mic;
- un ventilator pentru suflarea aerului n focar, cu o clapet cu 2 poziii (deschidere parial pentru
focul mic i complet pentru focul mare). Ventilatorul i pompa de combustibil sunt, de obicei, montate
pe axul aceluiai motor;
- un transformator de aprindere, care ridic tensiunea de la 220 V la cca. 9500 V i produce o
scnteie puternic ntre electrozii de aprindere;
- un supraveghetor de f1acr, care urmrete apariia i existena flcrii n focar, declannd
protecia la dispariia acesteia;
- un filtru brut i altul fin, nainte i dup pompa de combustibil;
- un prenclzitor de pcur cu abur, echipat cu termometru, care prenclzete pcura pn la
120-130C, pentru a fi fluid i uor de pulverizat;
- 4 electroventile ce se nchid i deschid automat, comandate de echipamentele din pupitrul de
automatizare. n timpul pre i postventilare, S1este deschis, pentru recircularea pcurii ;
- 2 presostate care comand oprirea focului, unul cnd scade presiunea aerului, altul cnd scade
presiunea combustibilului sub valoarea reglat (primul, numai cnd ventilatorul nu este pe acelai ax cu
pompa de combustibil);
- 3 presostate pe cazan, U1, U2 i U3;
- un termostat ce comand oprirea focului, dac temperatura combustibilului este sub cea reglat;
- un pupitru de comand ce conine echipamentele de msur, control, semnalizare i comanda.
2. Sistemul de alimentare cu combustibil gazos
Se compune din urmtoarele echipamente principale :
- un regulator de presiune a gazelor;
- patru electroventile, din care S3 (electroventilul de aerisire) este normal deschis (pentru ca, dac S2 are
pierderi, n timpul opririlor, gazele scpate s ias n atmosfer, nu n focar sau n sala de cazane), iar
restul sunt normal nchise. Funciile acestora sunt:
- S1 - electroventil principal;
- S2 - electroventil de blocare;
- S3 - electroventil de aerisire;
- S4 - electroventil pentru f1acra pilot (de aprindere).
- un programator cu came, care acioneaz simultan clapetele de aer i gaze, pentru reglarea sarcinii
arztorului.
- transformatoru1 de aprindere, care ridic tensiunea de la 220V 1a 4.500V.
- un presostat de minim presiune montat pe conducta de gaze care comand nchiderea electroventilului
S2 atunci cnd presiunea gazului scade sub valoarea minim admis de cca. 1400 mm col.H 2O) i 2
manometre, montate nainte i dup clapeta de gaze.
- supraveghetorul de f1acr ;
- un presostat montat pe tubulatura de aer.

Cap. 4 COMBUSTIBILII SI ARDEREA LOR

Prin combustibil se intelege orice corp care poate arde.

Clasificarea combustibililor

Combustibilii se pot clasifica dupa starea de agregare (solizi, lichizi, gazosi) si dupa provenienta
(naturali si artificiali).
Tabelul de mai jos cuprinde principalii combustibili folositi la cazane, clasificati dupa criteriile
de mai sus:

Starea de Solizi Lichizi Gazosi

agregare/provenienta
Naturali lemn titei ( petrol) gaze naturale ( gaz
sisturi bituminoase metan)
turba gaze de sonda
lignit
carbune brun
huila
antracit

Artificiali cocs pacuracombustibil Gaze de :

semicocs lichid usor (CLU) furnal
deseuri lemnoase combustibil tip M cocserie
coji de seminte motorina gazogen
puzderii de in si canepa lichefiate
celolignina

Proprietatile combustibililor
Puterea calorifica

Este cantitatea de caldura ce o poate degaja, prin arderea completa, 1kg de combustibil solid sau
lichid, sau 1 normal m3 (Nm3) de combustibil gazos. Se masoara in kcal/kg sau kacl/Nm 3 sau
kJ/kg, respectiv kJ/Nm3 )1 kcal = 4,186 kJ; 1kJ = 0,2383 kcal, 1MJ = 1000kJ).

Prin ardere se degaja caldura, lumina si gaze ( care contin si vapori de apa proveniti din
umiditatea existenta in combustibil si din arderea hidrogenului). Dupa starea in care se gaseste
apa in produsele arderii, deosebim:
Nr. Combustibil MJ/kg Kcal/kg
Crt.
1 Lemn umed 6,28-10,40 1500-2400
2 Lemn uscat 12,56-16,75 3000-4000
3 Turba 6,28-14,65 1500-3500
4 Carbune brun 8,37-16,75 2000-4000
5 Huila 20,93-29,30 5000-7000
6 Antracit 29,3-31,40 7000-7500
7 Cocs 25,96-33,50 6200-8000
8 Pacura 37,68-41,67 9000-10000
9 Lignit 5,02-10,47 1200-2400
10 Motorina 41,87-46,05 10000-11000
11 Gaze naturale 33,49-35,59 8000-8500
12 Gaze de sonda 37,68-39,71 9000-9500
13 Gaze lichefiate 39,76-48,15 9500-11500
14 Gaz de cocserie 16,75-18,84 4000-5000
15 Gaz de generator 5,02-6,28 1200-1500
16 Gaze de furnal 3,35-4,19 800-1000

puterea calorifica inferioara (Hl), cand apa se afla in stare de vapori;

puterea calorifica superioara (Hs), cand apa se afla in stare lichida ( deci a eliberat caldura de
vaporizare, prin condensarea vaporilor).

Combustibil conventional

Intrucat puterea calorifica a combustibililor variaza in limite foarte largi, pentru calcule s-a
introdus notiunea de combustibil conventional, care este un combustibil fictiv, care are puterea
calorifica de 7000 kcal/kg (29300 kJ/kg).

Transformarea unei cantitati de combustibil oarecare B1 (in kg) in combustibil conventional Bcc
(in kg) se face cu formula:

Bcc= (B1 x Pc)/29.3000

Unde Pc este puterea calofica a combustibilului considerat, in kJ/kg, sau cu formula:

Bcc= (B1xPc)/7000

Unde Pc este puterea calorifica a combustibilului considerat, in kcal/kg.

Temperatura de aprindere ( de inflamabilitate)

Este temperatura minima la care , la presiune atmosferica, combustibilul trebuie incalzit pentru
ca vaporii degajati, in amestec cu aerul, sa se aprinda de la o sursa incandescenta.
Combustibil Temperatura de aprindere 0 C
Lemn uscat 250-300
Turba 225-275
Lignit 300-450
Pacura 90-100
Gaze 580-650

Temperatura de ardere

Este temperatura ce se dezvolta in focar, prin ardere completa a combustibilului respectiv. In

functie de combustibilul folosit temperatura de ardere este:

1000-12000C , pentru rumegus,

1000-13000C, pentru lemn;
900-11000C, pentru lignit;
1200-1400 0C, pentru pacura;
1500-16000C, pentru gaze.

Vascozitatea

Vascozitatea este o caracteristica a lichidelor care determina viteza de curgere a acestora prin
conducte. Cu cat vascozitatea unui lichid este mai mare, cu atat viteza acestuia este mai mica si
invers. La valori mari ale vascozitatii, lichidele nu mai curg.

Vascozitatea se datoreaza fortelor de frecare ce iau nastere in interiorul masei de lichid in timpul
curgerii sub actiunea gravitatiei, forte care maresc rezistenta de curgere a lichidului si pentru
invingerea carora se mareste consumul de putere.

Vascozitatea scade cu cresterea temperaturii si creste cu marirea densitatii lichidului.

Se masoara timpul de curgere a unei cantitati de lichid prin vase calibrate din sticla, numite
vascozimetre.

Normativul ISO 3104/1996 stabileste conditiile de masurare a vascozitatii la produsele

petroliere.

Dupa STAS se deosebesc:

vascozitatea conventionala (tehnica) care este raportul dintre timpul de curgere a unui
volum cunoscut ( de regula 200 cm 3) de lichid la o temperatura data si cel necesar
curgerii aceleiasi cantitati de apa distilata la 200C. Se masoara cu vascozimetrul Engler,
gradat in grade Engler (0C);
vascozitatea cinematica se determina cu vascozimetrul Vogel- Ossag sau altele. Se
masoara in stockes (St ) sau centistockes (cSt):
1 cSt = 1mm2/sec
1 St = 100 mm2/sec.
vascozitatea dinamica este vascozitatea cinematica inmultita cu densitatea lichidului. Se
masoara in pascal x sec.

In catalogul PECO 93 si in STAS, vascozitatea combustibilului lichid este data in una din
primele doua unitati de masura de mai sus (mai des in 0E).

Conversia in unitati de vascozitate cinematica, in unitati de vascozitate conventionala este data in

STAS.

Punctul de congelare

Este temperatura la care meniscul unui combustibil lichid aflat intr-o eprubeta inclinata la 45 0,
timp de 1 min. nu se deplaseaza.

Masurarea consumului de combustibil solid

Pentru masurarea cantitatii de combustibil solid (in bucati sau in stare de pulbere) se foloseste
metoda gravimetrica.

Determinarea cantitatii de combustibil solid se face, de obicei, cu cantare automate care

mecanizeaza procesul de cantarire si inregistreaza rezultatul masurarii.

Cantarele automate pot fi de doua feluri:

cantare pe portii, care efectueaza cantarirea combustibilului in portii separate;

cantare pentru cantarirea continua a combustibilului in timpul transportului acestuia.

Masurarea debitului de caldura sau energie termica

Se face cu contoare de caldura sau energie termica. Acestea se compun dintr-un contor de debit,
montat pe conducta de ducere sau de intoarcere a agentului termic si doua prize de temperatura,
montate una pe conducta de ducere si cealalta pe conducta de intoarcere.

Acestea transmit blocului de calcul semnale electrice de iesire proportionale cu marimile

masurate.

Analizoare de gaze arse

In prezent sunt foarte multe tipuri de analizoare de gaze arse, portabile, produse de diferite firme
(ex. Kane-May Anglia, Bacharach SUA, Horiba Japonia, etc.), care masoara si afiseaza pe
display in cca. 2 min. valorile pentru: O 2, CO, CO2, CO/CO2, NO, NO2, NOx, SO2, HC, excesul
de aer, fumul, presiunea (in mbar) si temperatura (in 0C sau F) la cosul de fum, calculul
randamentului.

Pentru verificarea si obtinerea unei arderi complete intereseaza analizoarele care masoara si
indica cel putin valorile pentru: CO2, CO, excesul de aer, fumul.

Acestea trebuie sa fie:

pentru CO2:
o lignit, carbune brun: 14-19%, optim 14-15%;
o pacura:12-15,6%, optim 11,3-13,5%;
o gaze: 9,5-11,7%, optim 9-11%.
pentru CO: 0-0,1
o pentru excesul de aer, :
o lignit: 1,3-1,7
o lichid: 1,1-1,2
o gaze: 1,05-1,1.
pentru cifra de fum pe scara Bacharach:
o la sarcina nominala: max. 4 la pacura si 3 la CLU;
o la sarcina minima: max. 5 la pacura si 4 la CLU.

Cap. 5. REGIMUL CHIMIC

INSTALATII PENTRU REALIZAREA REGIMULUI CHIMIC.

Apa de alimentare

Regimul chimic al cazanelor reprezinta totalitatea conditiilor impuse functionarii cazanelor de

abur si apa fierbinte din punct de vedere al calitatii apei de alimentare, apei din cazan, aburului si
condensatului, in scopul realizarii unei exploatari sigure.

Pentru o mai buna intelegere este necesar sa se defineasca componentele regimului chimic si
anume:

apa bruta apa naturala, care sta la dispozitia exploatatorului cazanelor;

apa de adaos apa tratata, care completeaza pierderile din circuitul apa abur -
condensat;
condensat rezulta din condensarea aburului, dupa ce acesta a fost utilizat;
apa de alimentare apa care intra in cazan si este formata din condensatul recuperat, de
calitate corespunzatoare si apa de adaos, tratata;
apa din cazan apa aflata in sistemul vaporizator al cazanului;
abur saturat aburul generat de cazan, care se afla in contact cu apa din cazan;
aburul supraincalzit aburul din supraincalzitor;

Apa bruta, apa naturala, nu poate fi folosita ca atare pentru alimentarea cazanelor datorita
impuritatilor pe care le contine si care pot fi clasificate, dupa cum urmeaza:

materii in suspensie: mal, nisip, resturi vegetale si animale, uleiuri;

saruri dizolvate: bicarbonati, cloruri si sulfati de calciu, magneziu si sodiu;
gaze dizolvate, in principal: oxigen O2 si dioxid de carbon CO2.

Pentru masurarea concentratiei acestor impuritati se folosesc doua unitati de masura si anume:
miligramele pe litru mg/l si milival pe litru mval/l, care reprezinta o unitate echivalenta
specifica fiecarui element sau compus chimic.

Aceste impuritati trebuie eliminate din apa bruta printr-o tratare corespunzatoare, functie de
compozitia apei brute si a cerintelor cazanului respectiv.

Materii in suspensie

Materiile in suspensie, functie de natura lor si de marimea granulelor, se pot elimina din apa prin
filtrare mecanica sau in cazul unor suspensii fine, de natura coloidala, apa trebuie supusa, inainte
de filtrare, unui proces de coagulare, prin decantoare-reactoare, cu folosirea unui reactivi
chimici, dintre cei mai intrebuintati fiind sulfatul de aluminiu si sulfatul feros. Prin aceste
procedee trebuie sa se asigure o eliminare a suspensiilor pana la max. 5 mg/l, adica o apa
limpede.
 Materiile in suspensie, ajunse in cazan conduc la formarea de depuneri pe suprafetele de schimb
de caldura. Aceste depuneri, avand un coeficient foarte mic pentru schimbul de caldura, produc
deformarea elementelor sub presiune tub focar, tevi de fum, tevi de apa si , in timp, chiar la
spargerea acestora.

Eliminarea uleiului se face mai greu si se recomanda sa evite contaminarea apei cu acesta.

Saruri dizolvate

Din punctul de vedere al regimului chimic la cazane, prezinta importanta sarurile care confera
apei duritatea si alcalinitatea.

Duritatea apei

Duritatea apei este conferita de continutul apei in saruri de calciu si de magneziu. Functie de
comportarea sarurilor, care compun duritatea apei, in procesul de fierbere din cazan se disting:

duritatea temporala, formata din bicarbonatii de calciu si magneziu. Prin incalzirea apei,
aceste saruri se descompun, indiferent de concentratia lor si in functie de conditiile apei
din cazan, se depun pe suprafetele de schimb de caldura, in zona mai putin calda a
cazanului aderent sau/si sub forma de namol; care se poate elimina prin purja
intermitenta;
duritatea permanenta, formata din restul sarurilor de calciu si magneziu, in principal
sulfat si silicat de calciu si magneziu. Aceste saruri sunt stabile din punct de vedere
termic, iar ele se depun numai cand concentratia acestora a depasit pragul de solubilitate.
Depunerile acestor saruri se formeaza in zonele mai calde ale cazanului, unde exista un
transfer intens de caldura. Aceste depuneri sunt foarte aderente si indepartarea lor este
dificila.

Unitate de masura pentru duritatea apei este mval/l iar pentru aprecieri practice se foloseste
gradul de duritate, relatia intre acestea fiind:

1 mval duritate/ l = 28 mg CaO (oxid de calciu) = 2,80 (grade de duritate).

Depunerile cauzate de duritate, formeaza un strat izolator, impiedicand transferul de caldura.

Existenta depunerilor pe suprafetele interioare de schimb de caldura conduce la:

consum suplimentar de combustibil, care in functie de grosimea depunerii capata diferite
valori, asa cum se poate vedea din tabelul urmator :

Grosimea depunerilor (mm) 0,5 1 1,5 2 2,5 3 4 5 6

Consum suplimentar (%) 1,1 2,1 3 3,8 4,6 5,2 6,4 7,8 9
Nota: In cazul depunerilor silicoase, consumurile pot fi de cinci ori mai mari , iar in cazul celor
datorate oxizilor de fier, proveniti din coroziune, de 10 ori mai mari.
avarierea cazanului, manifestata prin deformarea elementelor sub presiune (tub focar,
tevi). Datorita rezistentei opuse de catre stratul de depunere la transferul de caldura,
metalul se supraincalzeste , nefiind racit de catre apa. prin supraincalzire, metalul pierde
din rezistenta mecanica si intra intr-un domeniu de plasticitate, se deformeaza datorita
presiunii din cazan si, in final, se fisureaza si se sparge. In mod normal diferenta de
temperatura, in cazul unei tevi curate, intre apa si peretele tevii este de 40 0C. Un strat de
depunere de 1 mm poate produce o supraincalzire locala a peretelui tevii pana la 500 0C.
La aceasta temperatura otelul obisnuit are o rezistenta de numai 10kg/cm 2 si o alungire
de peste 85%, ceea ce conduce la deformarea si spargerea tevii. Daca spargerea s-a
produs prin deformare, umflare, iar muchiile sparturii sunt ascutite, inseamna ca
depunerea s-a format in timp scurt sau ca teava respectiva a ramas fara apa. Daca
spargerea are loc cu o deformare usoara, iar spargerea are muchii nesubtiate, spargere
fragila, denota ca depunerea s-a format progresiv, in timp.
blocarea dispozitivelor de siguranta ale cazanului. Depunerile, cauzate de duritate, namol
si cruste, ajung la nivostate, blocand plutitorul, la robinetele de control al indicatoarelor
(sticlelor) de nivel, ale manometrelor precum si pe scaunul supapelor de siguranta,
punand astfel in pericol functionarea in conditii de siguranta a cazanelor.

Pentru evitarea acestor neajunsuri se recurge la tratarea corespunzatoare a apei de adaos

precum si la conditionarea apei de alimentare si a apei din cazan.

Instalatii pentru tratarea apei

In functie de compozitia apei brute, de cerintele cazanului si de structura balantei apa-abur-
condensat, metodele de tratare a apei de adaos merg de la dedurizare pana la demineralizarea
totala a apei.

Instalatii de dedurizare si dezalcalinizare a apei

Instalatiile pentru dedurizarea apei se bazeaza pe schimbul ionic, respectiv pe inlocuirea calciului
si magneziului din apa cu sodiu. Prin acest schimb, toate sarurile din apa sunt transformate in
saruri de sodiu, care sunt foarte solubile si nu mai se produc depuneri.

Procesul are loc prin trecerea apei brute peste o rasina sintetica, sub forma de granule, pe care
sunt fixate grupele active. Acestea preiau ionii de calciu si magneziu din apa si cedeaza apei ionii
de sodiu, astfel ca apa, dupa ce a trecut peste stratul de rasina, este lipsita total de duritate.

Rasina folosita este cunoscuta sub denumirea de rasina cationica, avand denumirea comerciala
de PUROLITE C 100, fabricata de societatea VIROLITE.

O instalatie de dedurizare a apei se compune din doua filtre, legate in paralel, un rezervor pentru
prepararea saramurii si un filtru de nisip, pentru filtrarea saramurii.
Fiecare filtru are cate o placa perforata, sus si jos, in care sunt infiletate duze (crepine) din
material plastic, prevazute cu fante de 0,3 mm, pentru a nu permite rasinii sa iasa din filtru.
Rasina se prezinta sub forma de granule cu dimensiunea de la 0,3 pana la 1 mm.

In functie de duritatea apei si de volumul de rasina din filtru, se poate deduriza un anumit volum
de apa bruta, dupa care, apa la iesire prezinta duritate. In acest moment, filtru se considera
epuizat si necesita a fi regenerat.

Regenerarea se efectueaza cu saramura 10%, care se prepara din sare si apa, in rezervorul de
saramura, si apoi filtrata prin filtrul de nisip.

Datorita caracterului corosiv al saramurii, intregul echipament precum si conductele de legatura

este recomandabil sa fie protejate. Cea mai buna protectie se obtina prin cauciucare.

Lipsa de protectie conduce la corodarea metalului si, drept urmare, in apa apar ioni de fier.
Acestia sunt retinuti de rasina cationica si nu mai pot fi scosi de saramura, in acest fel o parte din
grupele active ale rasinii sunt blocate si capacitatea de schimb ionic a acesteia este diminuata.

Dupa ce un filtru a fost epuizat se procedeaza la regenerarea lui.

Regenerarea cuprinde trei faze si anume:

Afanarea are drept scop detasarea stratului de rasina, care, in timpul functionarii s-a
comprimat si eventual s-au creat canale preferentiale de scurgere a apei fara a mai avea
contact cu rasina si deci exista posibilitatea aparitiei apei cu duritate, inainte ca rasina sa
fie epuizata. Afanarea se executa introducand apa bruta pe la partea inferioara prin
deschiderea robinetului 5 si iesirea pe la partea superioara prin deschiderea treptata a
robinetului 4. afanarea dureaza cca. 20 min. si se aplica un debit astfel ca sa se evite
scoaterea rasinii din filtru, ceea ce se realizeaza prin urmarirea nivelului rasinii prin
vizorul superior. Daca este nevoie, durata afanarii se poate prelungi pana la aparitia la
iesire, a unei ape limpezi. Se inchide robinetul 4, iar robinetul 3 se lasa deschis pentru a
se realiza un strat de apa de cca. 20 mm deasupra rasinii, corespunzand devarsarii gatului
de lebada. In cazul in care in timpul functionarii unui filtru, se observa o diferenta de
presiune, citita pe manometrul de intrare si cel de iesire, mai mare de 0,8 bar, se face o
afanare chiar daca filtrul nu este inca epuizat. In timpul cat se face afanarea, se trece pe
filtrul de rezerva. Afanarea se continua pana la iesirea unei ape limpezi.

Regenerarea propriu-zisa se efectueaza folosind o solutie de sare (clorura de sodiu

NaCl), saramura de 10%, in scopul refacerii grupelor active ale rasinii cationice in forma
sodiu si in acest fel, rasina sa fie capabila pentru o noua productie de apa dedurizata.
Saramura se obtine prin introducerea de sare in rezervorul de saramura. Cantitatea de sare
este functie de volumul de rasina din filtru, respectiv 100200 kg sare pentru un metru
cub de rasina. Se introduce apa bruta, de cca. 10 ori cantitatea de sare. Dupa dizolvarea
completa a sarii, saramura se filtreaza prin filtrul de nisip. Introducerea saramurii filtrate,
se face pe la partea superioara a filtrului, cu un debit orar, care reprezinta de 4 ori
volumul rasinii din filtru. In acest scop, se deschid robinetele 2 si 9, saramura intrand prin
 robinetul 2 si iesind prin robinetul 9. Dupa trecerea intregului volum de saramura prin
filtru, se trece la operatia urmatoare, respectiv spalare.

Spalarea se executa prin introducerea apei brute, pe la partea superioara a filtrului, si se

scoate pe la partea inferioara. In acest scop se inchid robinetele 6 si 2 si se deschide
robinetul 1; apa intra prin robinetul 1 si iese prin robinetul 9. Spalarea are drept scop
indepartarea saramurii ramase in filtru. Volumul necesar de apa de spalare este de cca 5
ori volumul de rasina. Jumatate din aceasta cantitate se trece cu o viteza mai mica, ca la
regenerare, si cealalta jumatate cu viteza din timpul functionarii. Spalarea se continua
pana cand apa la iesirea din filtru nu mai prezinta duritate. Din acest moment filtru este in
rezerva-asteptare, robinetele 1 si 6 raman inchise si stratul de rasina sub apa. Pentru
repunerea in functiune se deschid robinetele 1 si 6, se face analiza apei la iesire si se
lasa sa curga putin, pana cand apa nu mai are duritate. In timpul stagnarii pot avea loc
procese inverse, care reintroduc in apa calciu si magneziu, astfel ca apa prezinta duritate
la iesirea din filtru; in acest caz se lasa sa curga apa la canal pana cand dispare duritatea.
Rasina de rezerva se va pastra in stare umeda si la temperaturi intre 5 si 400C.

La fiecare trei ani se va verifica protectia anticorosiva ( cauciucarea), pentru a evita

deteriorarea echipamentului si blocarea rasinii cu fier, rezultat din procesul de coroziune.
In cazul unei exploatari corecte, pierderea de masa nu poate depasi 5% pe an.
O exploatare corecta a instalatiei de dedurizare trebuie sa tina seama de urmatoarele:
temperatura apei la intrare in filtru sa fie de minimum 100C;
presiunea apei la intrare in filtru sa fie de maximum 2 bar;
sa se mentina, pe cat posibil, un debit constant, in limitele indicate de furnizorul
instalatiei, in care scop se va prevedea un rezervor tampon. Este interzisa legarea
filtrului direct la degazor sau la pompa de alimentare a cazanului;
sarea folosita la prepararea saramurii pentru regenerare, sa fie cat mai curata si
depozitata in locuri uscate si acoperita;
manometrele, montate pe intrarea si iesirea din filtru, sa aiba scala cuprinsa intre
06 bar, marcate cu dunga rosie la 2 bar. Asa cum s-a mentionat, diferenta de
presiune intre intrare si iesire sa nu depaseasca 0,8 bar.
In caz de depasire a acestei valori, inseamna ca filtrul este imbacsit si se va proceda la o
afanare:
nivelul apei in filtru trebuie sa fie permanent deasupra stratului de rasina;
sa se prevada, cel putin la iesirea din instalatie a apei un apometru. Se va nota
volumul de apa tratata intr-un ciclu al unui filtru. Aceasta ajuta ca analizele de
verificare a calitatii apei tratate sa se faca la inceputul ciclului mai rar si catre
sfarsitul ciclului, conform indicatiei apometrului, mai des.
Rasina, care a fost blocata de fier, poate fi reconditionat, prin adaos in saramura a unui
agent de curatire ( resinclesner, a se vedea fisa produsului).

Instalatii de dedurizare automate

In ultima vreme s-au dezvoltat instalatii de dedurizare la care cele patru faze ale unui ciclu sunt
efectuate automat. Sfarsitul ciclului activ este stabilit prin volumul de apa dedurizata pe care
instalatia il poate asigura. Acest volum este functie de duritatea apei brute si de cantitatea de
masa cationica aflata in filtru si de capacitatea utila de schimb a rasinii. Pentru reducerea
gabaritului instalatiei si implicit al costului investitiei s-a adoptat formula unui ciclu scurt. Avand
in vedere ca atat compozitia apei brute poate varia si, de asemenea capacitatea rasinii se poate
reduce datorita blocarii grupelor active cu fier, este necesara verificarea periodica a volumului de
apa care poate fi dedurizata.

Datorita faptului ca rasina este supusa unui numar mare de regenerari se impune inlocuirea
anuala a rasinii.

La cazanele alimentate cu ape cu continut mare de substante organice, provenite in special ca

aport al condensatelor, contaminate, acestea, prin pirogenere conduc la depuneri cu aspect
spongios, prezentand pericolul de calefactie. In acest sens un exemplu clasic il prezinta cazanele
din industria zaharului.

Toate aceste neajunsuri se pot evita prin tratarea interna a apei din cazan.

Cazul g, de importanta deosebita, este legat de impurificarea aburului datorita antrenarii de

picaturi de apa din cazan. Fenomenul de antrenare este favorizat, pe de o parte de modul de
organizare a tamburului separator, iar pe de alta parte, foarte puternic, de indicii chimici ai apei
din cazan: alcalinitate, salinitate (conductivitate), suspensii, toate acestea actionand ca agenti
tensioactivi.
Trebuie mentionat in mod special fenomenul care se petrece la patrunderea, cu apa de alimentare,
a ionilor duritatii, acestia precipita, particulele in suspensie favorizeaza fierberea cu spumegare si
in consecinta antrenarea de picaturi. Un factor de influenta majora in procesul de contaminare,
prin antrenari mecanice a aburului, il constituie alcalinitate. Cazul cazanelor ignitubulare este
semnificativ in acest sens: la oprirea lor sa se ia masurile adecvate pentru conservarea in stare
umeda, in cazul unei opriri de scurta durata (pana la 30 de zile ) folosind produsele oferite de
CHEM AQUA.

Conservarea cazanelor de aburi in timpul stagnarii

Coroziunea in timpul stagnarii este o consecinta a actiunii distructive a oxigenului in mediu apos
asupra suprafetelor metalice in perioada de scoatere din functiune. Avand in vedere ca pentru
unele categorii de cazane, aceste perioade pot fi mai lungi sau mai scurte ( reparatii, revizii
interne, rezerva ) este necesar sa se asigure protectia suprafetelor metalice ale cazanelor, pe toata
perioada de stagnare.

In principiu, coroziunea in timpul stagnarii implica prezenta simultana a oxigenului si a apei in

sistem. Pentru a impiedica acest fenomen este necesar ca din sistemul considerat sa fie indepartat
cel putin unul din acesti factori :

apa, prin uscarea suprafetelor

 oxigenul, prin realizarea unei atmosfere inerte.

Pe baza acestor considerente, pentru conservarea suprafetelor metalice a cazanelor de apa

fierbinte si de abur, se utilizeaza frecvent doua metode :

conservarea uscata, de lunga durata,

conservarea umeda, pentru perioade mai scurte.

conservarea uscata se poate aplica la cazanele, la care, prin golire, nu este posibila formarea
unei pungi de apa, in special in timp de iarna, datorita pericolului de inghet. Golirea cazanelor se
face la cald ( 60 700 C ), dupa care se introduc saci cu silicagel. Se prefera BLAUGEL, care are
culoarea albastra in stare uscata si rosie in stare umeda. Silicagelul este regenerabil prin incalzire
la cca. 1800 C.

conservarea umeda consta in realizarea in apa din cazan a unui pH alcalin (10 12 ) si
adaugarea unui agent de legare a oxigenului (scavenger ). Dintre agentii de legare a oxigenului
(scavenger) este sulfitul de sodiu si in special sulfitul de sodiu activat.

Reactia care are loc este:

Na2SO3+1/2O2=Na2SO4
Teoretic pentru un gram oxigen sunt necesare 6, 7 g sulfit, practic 8 g.
Considerand ca apa la conservare are 80oC, deci contine cca. 8 g oxigen / mc este necesara o cantitate de
24g sulfit plus un exces de 26g = 50g sulfit / mc apa din cazan. Cazanul se umple complet cu apa folosind
aerisirea, se aduce la pH 10 12 si se introduce sulfitul in solutie de 5 % (50g/1).
Pentru a evita continuturi diferite de oxigen in sistem, deci pentru a evita formarea unei pile galvanice, ca
urmare a aerarii diferentiale, cazanul se umple complet cu apa si totodata se recomanda ca la intervale de
7 -8 zile sa se faca o recirculare si sa se determine excesul de sulfit, adaugandu-se reactiv pentru atingerea
excesului.
La repornirea cazanului se aduce apa la nivelul normal, prin golire partiala.

Aburul va avea o conductivitate mai mare la inceput si pentru o perioada de cateva minute va fi
scapat in atmosfera.

Cap. 6. EXPLOATAREA CAZANELOR DE ABUR DE JOASA PRESIUNE SI

CAZANELOR DE APA CALDA

Prevederi generale

,, Din punct de vedere al supravegherii cazanelor in timpul exploatarii, acestea se clasifica in

urmatoarele categorii:
 S0 cazane cu supraveghere in regim permanent;
S1 cazane cu supraveghere in regim nepermanent sau cu supraveghere periodica.

Cazanele care pot fi incadrate in categoria S1 sunt cazanele de abur de maxim 10 t/h , 16 bar si
respectiv cazanele de apa fierbinte de maxim 5 Gcal/h, care:

sunt dotate cu sisteme speciale de automatizare a caror structura si componenta detaliata

trebuie sa fie minim cea prevazuta de prescriptiile tehnice, pentru aceasta categorie de
cazane;
sunt instalate in centralele termice ale caror echipamente termomecanice anexele
cazanelor sunt dotate cu sisteme de automatizare integrate ce satisfac conditiile minime
precizate in prescriptiile tehnice col. ISCIR, pentru aceasta categorie de centrale
termice;
sunt autorizate in mod expres pentru a fi exploatate cu acest tip de supraveghere in
functionare.

Cazanele autorizate sa fie exploatate in regim de supraveghere S1 pot avea doua nivele de permis
de functionare:

cu supraveghere periodica Sp - 24
cu supraveghere periodica Sp 72

Dupa durata dintre intervalele de timp la care este obligatorie efectuarea controalelor si
verificarilor functionale, care pot fi de 24 de ore, respectiv 72 ore

Organele proprii de supraveghere tehnica

Toate unitatile care detin sau exploateaza cazane sunt obligate sa numeasca, prin decizie interna,
cel putin un inginer, tehnician sau maistru, ca organ propriu de supraveghere tehnica (responsabil
ISCIR), instruit si autorizat de ISCIR, si care raspunde impreuna cu conducerea unitatii, de
luarea masurilor pentru aplicarea PT col. ISCIR in vigoare.

Sala de cazane

Cazanele se pot instala in aer liber total sau partial numai daca, prin proiect, se prevede aceasta
posibilitate si nu numai in urmatoarele conditii:

partea din fata a cazanului, unde sta fochistul, trebuie sa fie acoperita, spre a-l feri pe
acesta de intemperii, armaturile cazanului, instalatia de alimentare cu apa si combustibil
si instalatia de automatizare;
cazanul va fi imprejmuit pe cele patru laturi

Sala de cazane trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

 nivelul pardoselei sa fie deasupra terenului inconjurator si sa aiba scurgere la canalizare;
usile sa se deschida spre exterior;
ferestrele sa asigure o iluminare naturala suficienta, iar cel putin una sa fie rabatabila si sa
ramana permanent deschisa in timpul functionarii (in lipsa acesteia, usa sa ramana
permanent deschisa), pentru a permite intrarea aerului necesar arderii;
sa aiba o instalatie de iluminat care sa asigure un nivel satisfacator al iluminarii, in
special in zona sticlelor de nivel si a manometrului;
sa aiba o instalatie de iluminat de siguranta si priza de 24 V pentru lampa de control;
in zona de lucru din sala cazanelor temperatura aerului va fi de 15-400C;
drumul de acces spre sala cazanelor si spatiul cazanelor sa fie totdeauna liber;
distanta intre 2 cazane alaturate si intre acestea si pereti sa fie cea precizata in PT-C9 col.
ISCIR;
in sala de cazane trebuie sa fie afisate instructiunile interne de exploatare a cazanelor,
instructiunile de protectie a muncii si instructiuni pentru caz de incendiu;
in sala de cazane trebuie sa fie afisate instructiunile interne de exloatare a cazanelor,
instructiunile de protectie a muncii si instructiuni pentru caz de incendiu;
in sala de cazane trebuie sa fie: truse de scule pentru interventii, truse de prim ajutor si
aparate de stins incendii;
sala de cazane trebuie sa fie, alaturat, un grup social;
in sala de cazane trebuie sa aiba, alaturat, un grup social;
in sala de cazane trebuie sa fie ordine si curatenie. Nu se admite utilizarea acesteia ca
atelier, depozit de materiale sau sala de mese;
sala de cazane trebuie sa aibe legatura telefonica cu sectoarele pe care le deserveste si
conducerea unitatii;
centralele termice care folosesc combustibil lichid trebuie sa aibe decantoare in care sa
fie centralizate eventuale scurgeri de combustibil lichid, pentru a nu polua apele
reziduale;
pe usa salii de cazane, la exterior, trebuie sa fie inscriptionat 'Intrarea persoanelor straine
este interzisa';
conductele din sala cazanelor trebuie sa fie vopsite. Pentru micsorarea zgomotului din
centrale termice, cel putin ventilatoarele ar trebui sa aibe atenuatoare de zgomot;
cazanele nu se pot instala, nu pot fi puse in functiune si nu pot functiona, decat cu avizul
ISCIR,conform PT-C9- 2010 col. ISCIR.

Personalul salii de cazane

Personalul salii de cazane este stabilit de proiectul salii de cazane, in functie de numarul, tipul
cazanelor instalate, felul combustibilului si regimul de lucru, fiind compus din:
Responsabilul (seful) salii de cazane

Fiecare centrala termica, inclusiv cele care au un cazan, indiferent de tip sau marime, trebuie sa
aibe un responsabil al salii cazanelor.

In functie de marimea salii de cazane si tipul cazanelor, seful salii de cazane poate fi inginer,
subinginer, tehnician, maistru, sau, la centrale termice, un fochist sef cu vechime de cel putin
cinci ani si cunostinte tehnice deosebite sau o persoana corespunzatoare, numita de conducerea
firmei.

La centralele mari exista un serviciu sau o directie mecano-energetica.

Sarcinile responsabilului salii de cazane sunt:

organizeaza munca in sala de cazane si asigura buna functionare si programul de
lucru (turele de serviciu, inlocuirea celor in incediu, bolnavi, absenti etc.);
incredinteaza functia de fochist sau laborant, numai celor calificati si autorizati
pentru tipul respectiv de cazan;
interzice punerea in functiune a cazanelor neautorizate de ISCIR sau a celor cu
scadenta depasita;
intocmeste si afiseaza in sala de cazane instructiunile interne de exploatare a
acestora si a instalatiilor aferente, instructiuni de protectia muncii si masuri in caz
de incendiu;
instiinteaza din timp conducerea unitatii de oprirea pentru reparatii a unui cazan
sau, in caz de avarie, imediat;
urmareste si ia parte la efectuarea reparatiilor planificate sau accidentale;
pregateste cazanul si ia parte la verificare oficiala ISCIR;
urmareste respectarea regimului chimic al apei la cazane;
participa la examinarea anuala a fochistilor si verifica daca acestia au efectuat
examinarea la fiecare 2 ani;
verifica zilnic datele inscrise de fochisti in registrul de supraveghere si buletinele
de analiza a apei, contrasemnandu-le pentru confirmare;
noteaza in registrul de supraveghere data si ora de pornire a cazanelor;
in caz de avarii, va lua masuri de a se pastra intacta starea cazanului din momentul
avariei, pana la sosirea organelor ISCIR pentru ancheta;
face controale inapoiate, in special noaptea, pentru a verifica modul in care isi
indeplinesc fochistii si laborantii sarcinile de serviciu si daca la intrarea in tura
sau in timpul serviciului nu au consumat bauturi alcoolice;
 completeaza in registrul de reparatii datele referitoare la reparatii, probe, revizii
etc. si se ingrijeste de pastrarea si reactualizarea ducumentatiei tehnice referitoare
la cazane si instalatiile din sala cazanelor.
Fochistii

Se recruteaza, se califica si se autorizeaza in conformitate cu prevederile specificate.

Inainte de a fi titularizate pe post, orice fochist nou angajat (fie ca este nou, fie ca este vechi in
meserie va face practica de cateva zile, timp in care trebuie sa invete, urmand a fi examinat:

rostul, rolul si semnificatia fiecarui robinet, aparat, instalatie din centrala termica, cand si
cum se pun si se opresc din functiune si manevrele pe care trebuie sa le faca;
ce manevre trebuie sa faca in caz de necesitate ca sa opreasca imediat cazanul si/sau
unitatile (apa, abur, combustibil, energie electrica);
ce trebuie sa faca in caz de incendiu, de cutremur mare, precum si alte cazuri specifice
situatiei locale;
ce masuri sa ia, ce trebuie sa faca, ca sa nu se accidenteze.

Sarcinile fochistilor angajati sunt:

permanente: sa cunoasca foarte bine cazanele si toate instalatiile din cazan din
sala de cazane (pornire, exploatare, modul de functionare, oprire), masurile ce
trebuiesc luate in caz de avarii sau incendii, masuri de protectia muncii; sa
cunoasca si sa aplice instructiunile interne de exploatarea cazanelor
la predarea-preluarea serviciului: sa se prezinte la serviciu cu cel putin 15 min.
inainte de preluarea serviciului, odihnit, sanatos, fara sa fi consumat bauturi
alcoolice; cand vine la serviciu,inainte de a intra in centrala termica,va axamina
cu atentie culoarea fumului la cos; dupa ce intra in centrala termica, va citi
imediat toate procesele verbale scrise de la ultima sa tura de serviciu, pentru a se
informa de cele ce s-au intampinat in acest timp. Apoi va examina prin toate
ochiurile de observare:
o starea peretilor focarului, daca exista deformari, inrosirea, curgeri, inclusiv
starea dopurilor fuzibile, daca sunt;
o starea ambrazurii si zidariei (sa nu fie deteriorate);
o culoarea flacarii in focar.
o Daca culoarea flacarii in focar este alb-galbui (la combustibil lichid) sau
albastruie (la combustibil gazos), iar fumul la cos incolor, inseamna ca
arderea combustibilului este buna si va fi mentinuta asa.
o Daca culoarea flacarii in focar, la combustibil lichid, este galben portocaliu
(spre rosu)si se lungeste cu limbi de fum negru, iar la gaze se lungeste cu
limbi de fum galbene, iar fumul la cos este colorat spre negru, arderea este
 incompleta, are aer insuficient. In acest caz, fie va mari aerul, fie va
micsora combustibilul.
o Daca fumul la cos este alburiu, inseamna ca in fum este si abur de la o
teava sparta in focar, supraincalzit sau economizor. In acest caz va cauta sa
o localizeze, va urmari cu si mai mare atentie nivelul apei si va raporta
imediat superiorilor.

Exemplu: Semnalam ca au fost cazuri in care unii fochisti in care au semnat de luare in primire
fara sa fie verificat focarul cazanului, au constat imediat dupa plecarea schimbului ca focarul este
avariat; are deformari si scurgeri, cauzate de ramanerea fara apa in tura celui pe care l-au scimbat
fara apa in tura celui pe care l-au schimbat. Bineinteles, a suportat singur toate consecintele.
o sa verifice daca functioneaza ambele sticle de nivel, ambele pompe de
alimentare, instalatia de ardere, precum si starea tuturor partilor cazanului;
o daca totul este in regula, semneaza de primire, dupa care schimbul poate
pleca.
in timpul serviciului:
sa urmeze permanent nivelul apei in cazan, inclusiv la cazanele automatizate, astfel incat acesta
sa nu scada niciodata sub nivelul minim si nici sa depaseasca nivelul maxim;
sa urmareasca presinea in cazan, regland focul astfel incat acesta sa fie cat mai aproape de
presiunea maxima, fara a o depasi; sa urmareasca depresiunea in focar; sa urmareasca la cazane
cu supraincalzitor- temperatura aburului supraincalzit, actionand pentru mentinerea intre limitele
admise, in conformitate cu instructiunile interne;
sa mentina temperatura apei degazate intre 102 si 105 0C si nivelul apei in dezor la circa din
inaltime (la cazane cu degazor);
sa urmareasca ca arderea combustibilului in focar sa fie tot timpul o ardere completa, ghidandu-
se dupa culoarea flacarii din focar si dupa culoarea fumului la cos sau a aparatelor specifice;
sa mentina o fereastra sau usa deschisa in timpul functionarii cazanului, pentru a permite
intrarea aerului necesar arderii combustibilului;
sa inregistreze parametrii cazanelor la intervale stabilite prin instructiunile interne;
sa ia masuri de remediere a defectiunilor ivite la cazane, iar cele care nu pot fi remediate sa le
anunte sefilor ierarhici;
sa ia masuri ca sa nu existe pierderi de apa, abur sau combustibil, atat la cazan, cat si la
instalatiile din centrala termica;
sa efectueze la intervale fixate in instructiunile interne, verificarea sticlelor de nivel, a
manometrului, a supapelor de siguranta, a nivostalelor si purjarea cazanului, inscriind in
registrul de tura ora la care s-a facut;
sa efectueze zilnic, analiza calitativa a apei de alimentare si a condesatului si, cand este necesar,
regenerarea filtrelor (cand exista laborant, impreuna cu acesta);

sa nu consume bauturi alcoolice, sa nu fumeze si sa nu doarma in timpul turei de serviciu;

Exemplu: Un fochist a consumat bauturi alcoolice in tura de noapte si a adormit, trezindu-se
dimineata muscat la gura de sobolan, atat de grav, incat a necesitat spitalizare.

sa goleasca complet de apa cazanul si intreaga instalatie, dupa oprirea cazanului, in cazul in care
exista pericol de inghet, mai ales in perioada sarbatorilor de iarna;

sa curete de funingine drumurile de cazane saptamanal sau cel putin lunar;

sa spele trimestrial- interiorul cazanului cu jet de apa puternic, imediat dupa oprire;

sa pastreze ordinea si curatenia in sala de cazane, care trebuie sa fie curata 'ca o farmacie';

sa nu paraseasca sala de cazane atata timp cat presiunea nu a scazut la zero si sa nu permita
intrarea persoanelor straine (in afara sefilor ierarhici si a organelor ISCIR);

sa instruiasca pe ajutorii de fochisti;

sa detina asupra sa Autorizatia ISCIR;

In timpul functionarii cazanului, personalul de deservire va indeplini numai sarcini legate de

exploatarea acestora, conform instructiunilor interne.

Laborantii
Atributiile laborantilor sunt precizate in capitolul regimul chimic.

Personalul auxiliar de intretinere

Automatisti, lacatusi, electricienii, etc. vor executa sarcinile date de responsabilul salii de cazane
asigura inlaturarea defectiunilor semnalate de fochist. Se recomanda ca parte din acestia sa fie
autorizati ca fochisti, pentru inlocuirea acestora in caz de incendiu, imbolnaviri etc.

Evidentele din sala de cazane

Registrul de supraveghere

In registrul de supraveghere se noteaza de catre fochist:

ora de primire si predare a serviciului, precum si constatarile efectuate cu ocazia
preluarii serviciului;
parametrii la functioneaza cazanul;
ora la care s-a facut analiza si regenerarea filtrelor;
ora la care s-a facut verificarea armaturilor;
ora la care s-au ivit defectiuni sau alte evenimente im timpul serviciului si masurile
luate;
 ora la care s-a facut aprinderea si stingerea focului.

de catre seful salii de cazane:

ora de pornire si oprire a cazanului;

dispozitii privind exploatarea cazanului

Inscrierile in registru se vor face cu cerneala (pix), citet, fara stersaturi ci numai anulari,
contrasemnate de cel ce le-a facut. Registrul este numerotat si vizat de conducerea unitatii.

In centralele termice mari se completeaza formularu (Raport zilnic de exploatare), in coloane

caruia se trec, pe ore:

pentru fiecare cazan: parametrii aburului (debit, presiune, temperatura);

gaze: presiune inainte si dupa regulator;
pacura:presiune tur, retur si temperatura;
degazor: nivel, presiune, temperatura;
apa: presiune aspiratie si refulare;
temperatura gaze arse la cos;
debit de gaze;
debit pacura.

Pe verso se trece personal de exploatare pe fiecare schimb.

Registrul de reparatii

Se tine de catre seful salii de cazane si in el se inscriu reparatiile si reviziile efectuate la cazan
(inlocuiri de tevi cu schita acestora, spalari chimice etc.)

Masuri pregatitoare pentru punerea in functiune

Pornirea cazanului este o operatie importanta, care trebuie facuta in prezenta sefului salii de
cazane sau a fochistului sef, cu respectarea prevederilor din instructiunile interne, unde sunt
detaliate manevrele ce urmeaza a se face pornire.
Verificarea registrului de supraveghere

Se verifica in registrul de supraveghere ora la care trebuie pornit cazanul.

Verificarea cazanului

Ca orice instalatie, cazanul trebuie verificat amanuntit, inainte de pornire.

Dupa reparatii, se verifica mai intai interiorul cazanului ( focarul, drumurile de gaze, spatiul de
apa ) spre a vedea daca situatia acestora este normala si nu s-au uitat scule, haine etc., dupa care
se inchide cazanul.

Se verifica existenta, starea si functionalitatea tuturor partilor componente ale cazanului si

instalatiilor anexe (pozitia robinetelor sticlelor de nivel etc.), existenta rezervei de apa si
combustibil, starea zidariei.

Se inchide etans spatiul de apa abur si cel de foc si gaze arse si se scot flansele oarbe ce au
izolat cazanul.

Exemplu: Dupa proba de presiune, la cazan de 30 t/h la care s-au inlocuit toate tevile,
organul ISCIR din curiozitate , ca sa vada si ce rezultat a avut pasivizarea (daca suprafetele
interioare sunt acoperite cu un strat protector de magnetica negru lucios), a dispus sa se
goleasca tamburul superior. In mijlocul tamburului, deasupra tevilor, trona o placa de
polistiren, pe care au stat sudorii in timpul sudarii tevilor. Daca s-ar fi pus in functiune cazanul,
tevile de sub placa s-ar fi ars, apa necirculand prin ele, intre cei doi tamburi. Nici pasivitatea nu
era reusita. S-a dispus repetarea operatiei.
Umplerea cu apa a cazanului se face astfel:
o se deschide robinetul de aerisire sau, in lipsa acestuia, se ridica supapele de
siguranta, inclusiv la supraincalzitor si economizor;
o manometrele si indicatoarele de nivel se pun in legatura cu atmosfera prin
robinetii respectivi;
o se umple cazanul cu apa tratata cu temperatura maxima 50 70 0C (pentru a evita
dilatarile bruste) pana la nivelul minim (prin incalzirea apei nivelul creste). In
timpul umplerii nu se pierde din vedere nivelul apei din celelalte cazane aflate in
functiune. Umplerea se face treptat;
o dupa ce apa a aparut la sticlele de nivel se verifica functionarea acestora prin
deschiderea robinetelor de purjare
o la cazanele cu supraincalzitor, pentru a se evita arderea in perioade de pornire, se
vor respecta instructiunile interne (manevrarea clapelor de ocolire, umplerea cu
apa sau abur etc.)
o se asteapta 30 min spre a vedea daca nivelul apei scade.

Se va urmari etansietatea circuitului de apa pe intregul traseu.

Exemplu: Intr-o iarna, un cazan IPROM, dupa RK, a fost umplut cu apa din degazor (t = 100 0C),
in centrala termica fiind frig. Cand a sosit organul ISCIR sa faca proba de presiune nu a mai fost
nevoie sa o faca deoarece, din cauza dilatarii inegale, toate tevile curgeau la imbinari.
Preventilarea

Preventilarea focarului si drumului gazelor arse este o operatie absolut obligatorie, care
se face inainte de aprinderea focului si are de a elimina amestecul de gaze combustibile si aer,
care, la aprinderea focului s-ar aprinde si arde instantaneu, in toata masa, producand explozia de
gaze in focar. Trebuie sa se elimine 3 volume de schimb, la arderea combustibilului gazos.

Se face astfel:

o la cazanele cu tiraj natural, se deschide complet registrul la cos si la usa focarului timp de
10 min;
o la cazanele cu tiraj artificial, se porneste intai exfaustorul apoi ventilatorul (sau numai
ventilatorul, daca nu exista exhaustor) timp de 10 min sau cat prevad instructiunile
interne;
o la cazanele automatizate, preventilarea se face conform instructiunilor interne;
o in timpul preventilarii, registrele de aer si gaze arse vor fi deschise complet.

La cazanele care au supraincalzit si economizator cu clape de ocolire, clapele vor fi astfel asezate
incat preventilarea sa se faca si pe direct si pe ocolire.

Dupa terminarea preventilarii, in perioada de aprindere a focului, clapele se vor aseza pe ocolitor.

Numai dupa terminarea preventilarii se pot face verificarea tirajului, aprinzand flacara si tinand-o
aprinsa la gura focului. Daca flacara este trasa in focar, tirajul este bun.

In toate cazurile, cand s-a pornit cazanul fara a se face preventilare, s-a produs explozii de gaze,
unele foarte periculoase.
Aprinderea focului se face conform instructiunilor interne numai dupa preventilarea
focarului. Daca dupa aprinderea focului aceasta s-a stins, se inchide imediat robinetul de
combustibil, se face din nou preventilarea, apoi reaprinderea.

Exemplu : La cazan Iprom cu ardere de combustibil gazos, flacara s-a stins dupa
aprindere. Fochistul in loc sa inchida imediat robinetul de combustibil, sa faca din nou
preventilarea si apoi reapriderea, a aprins din nou aprinzatorul, si, cand la introdus in focar, s-a
produs explozia de gaze puternica, ce a avariat cazanul, iar el a fost ars la fata.

In timpul aprinderii focului se micsoreaza putin tirajul, pentru a nu rupe flacara.

La cazanele cu mai multe arzatoare, acestea se aprind pe rand, nu unul de la altul.

Inainte de aprindere, se va verifica temperatura (la combustibil lichid) si presiunea (la

combustibilul lichid si gazos), care trebuie sa fie cele din instructiunile interne.

La cazanele cu aprindere manuala, dupa preventilare, se introduce aprinzatorul (festila, facla, o

vergea metalica, ce are la un capat asbest legat cu sarma) intr-un vas cu motorina s-au petrol, se
aprinde, dupa care cu mana stanga se introduce in focar, sub arzator, iar cu dreapta, se deschide
treptat robinetul de combustibil lichid s-au gazos. Este interzis sa se deschida robinetul de
combustibil daca aprinzatorul nu este in focar.
La arzatorul de patura cu abur, se deschide mai intai, robinetul de abur, apoi cel de pacura.

Aprinderea se considera reusita daca flacara se stabilizeaza, dupa care scoate aprinzatorul afara
din focar.

La cazanele automatizate, aprinderea se face conform instructiunilor interne.

Daca timpul incalzirii nivelului apei creste prea mult, se va elimina surplusul pana la 50 mm
deasupra nivelului minim. La cazanele cu economizator, fara canal de ocolire, pentru a se
preintampina preincalzirea apei, se vor respecta instructiunile interne.

Inainte de aprinderea focului la cazan, trebuie sa se verifice :

lipsa in focar si in canalele de fum a persoanelor sau a unor obiecte si scule uitate;
starea focarului si a canalului de fum, a dispozitivelor de inchidere, a clapelor de
explozie etc.;
starea de functionare a aparatelor de masura, de control si de automatizare, a armaturii de
inchidere, a dispozitivelor de alimentare, a instalatiei de tratare a apei, a instalatiilor
pentru arderea combustibilului, a ventilatoarelor de aer si de gaze de ardere, precum si a
eficacitatii tirajului natural;
daca exista flanse oarbe inainte si dupa supapele de siguranta, pe conductele de apa, de
abur sau de combustibil, de golire, de purjare etc,;
pozitia contragreutatilor supapelor de siguranta si, respectiv, existenta sigiliilor conform
prevederilor din cartea cazanului.

Masuri ce trebuie luate dupa aprinderea focului

Dupa aprinderea focului se mareste treptat flacara pentru ca incalzirea cazanului sa se faca lent,
pentru a se evita dilatarile bruste ale suprafetelor de incalzire.

Cand temperatura apei in cazan ajunge la 1000C, apa incepe sa se transporte in abur si sa se
creeze presiune, prin vaporizarea continua a apei, produsa de caldura degajata prin arderea
combustibilului.

Cand presiunea in cazan ajunge la 0,5 bar, se inchide robinetul de aerisire sau supapa de
siguranta. Aburul iesit pana atunci a antrenat si aerul din cazan aflat deasupra nivelului apei,
pentru ca oxigenul din aer sa nu produca corodarea partilor metalice umede ale cazanului.

Inainte ca presiunea din cazan sa ajunga la 3 bar, fochistul elimina neetanseitatile din circuit de
apa si abur ale cazanului strangand cu cheia fara prelungitor suruburile la garniturile de
etansare ( aceata pentru ca, in caz de rupere a lor, aburul sa nu-l accidenteze)

Cand presiunea a ajuns la 3 bar se face ventilarea sticlelor de nivel, a manometrului, a supapelor
de siguranta, a nivostatelor, precum si purjarea cazanului, pentru a asigura omogenizarea
temperaturii apei in tambur. La cazanele cu p>10 bar, se repeta aceste operatii cand presiunea a
ajuns la 10 bar.

Legarea cazanului la reteaua de abur

Sunt doua situatii:

legarea cazanului de abur la reteaua de abur, in care nu este abur. Necesita urmatoarele
manevre:
o se anunta beneficiarii ca se trimite abur catre acestia;
o se deschid robinetii de golire de la distribuitor si conducta de abur precum
si armaturile aparatelor de condensat, pentru a se sufla apa condensata in
urma racirii aburului. Cand se constata abur uscat, se inchid, altfel aburul,
intalnind dopuri de apa, produce unde de soc insotite de zgomote, numite
lovituri hidraulice, care pot provoca chiar ruperea conductelor si
accidentarea celor din jur. Dupa aceasta daca presiunea in cazan a ajuns la
presiunea normala ( sau daca procesul tehnologic permite, chiar la o
presiune mai mic),se deschide treptat robinetul principal de abur pentru a
incalzi mai intai conducta, iar dupa aceasta se deschide complet. Daca la
deschiderea capului de abur se aud lovituri hidraulice, se va inchide
imediat capul de abur si se va sufla din nou distribuitorul si conducta de
abur, dupa care se va redeschide treptat capul de abur. Daca capul de
abur la cazanele mari are in paralele un robinet mai mic de by pass,
se va deschide mai intai aceasta cu cca.o ora inainte, apoi se va inchide by
passul.
daca legarea cazanului se va face la bara comuna de abur, cand presiunea din cazan a
ajuns cu 0,5 bar mai mica decat presiunea din bara, se deschide intai robinetul by pass, si
dupa ce s-a facut egalizarea presiunilor din cazan si bara comuna, se deschide robinetul
principal si se inchide robinetul de by pass, dupa deschiderea capului de abur.

La cazanele care au supraincalzitor si economizor, manevrele pe care trebuie sa le faca fochistul,

inainte de umplerea cu apa si aprinderea focului, ca si inainte si dupa legarea cazanului la reteaua
de abur (umplerea cu apa sau cu abur a supraincalzitorului sau lasarea pe pozitia deschis a
robinetului de purjare al supraincalzitorului, daca nu se umple cu apa sau abur, manevrarea
clapelor de pe traseul de gaze, etc. ) sunt precizate in Cartea cazanelor respective si in
instructiunile interne, fiind diferite dupa tipul cazanelor.

Durata punerii in functiune a cazanului

Este timpul scurs de la aprinderea focului pana la legarea la retea a cazanului, fiind cuprinsa intre
10 minute si 6 ore ( in functie de timpul, marimea si volumul de apa al cazanului:cca. 10 minute
la cazanele Vuia, 2-3 ore la cazanele bloc abur si este specificat in instructiunile interne.

Oprirea cazanului

Oprirea cazanului poate fi : oprirea prin protectie, oprire fortata sau oprirea normala.
 Oprirea prin protectie

Oprire se face automat deci nu de catre fochist la cazanele automatizate. La acestea, daca la
pornire, oprirea pe avarie se repeta de 2-3 ori, se interzice repetarea repornirii si se face apel la
automatism.

Oprirea fortata

Conform PT C9- 2010 Colectia ISCIR fochistul are dreptul si datoria de a opri imediat cazanul
din propria initiativa fara sa ceara aprobarea nimanui, daca:
o nivelul apei a scazut sub cel minim, fiind totusi vizibil in sticla si continua sa scada,
desi
o cazanul este alimentat intens cu apa;
o nivelul apei nu se mai vede in sticla si nu reapare cand se inchide robinetul de abur al
sticlei. In acest caz alimentarea cu apa este interzisa;
o debitul de apa de limentare, la cazanele cu strabatere fortata, a scazut sub limita
minima de siguranta, inscrisa in instructiunile de exploatere;
o toate dispozitivele de alimentare cu apa sunt defecte;
o toate indicatoarele de nivel nu functioneaza;
o nivelul apei peste marginea superioara a sticlei si, prin purjarea cazanului, nivelul nu
scade;
o la elementele cazanului ( tambur, colectoare, camere de apa, tevi, placi tubulare, cutii
de foc, etc.) au aparut burdusiri ( cu exceptia umflaturilor mici la tevi), fisuri sau
crapaturi ( cu exceptia fisurilor si crapaturilor mici la tevi), curgeri ale imbinarilor
sudate (cu exceptia usoarelor scurgeri la sudurile tevilor) sau incalzire la rosu a unei
parti din peretele mecanic;
o s-au produs crapaturi sau daramaturi la zidirea focarului sau cazanului;
o s-a incalzit la rosu o portiune din scheletul metalic de sustinere al cazanului;
o combustibilul antrenatarde in cazanele de gaze de ardere si temperatura acestor gaze
creste anormal;
o sunt atinse limitele de declansare prin protectie automata a cazanului, dar instalatia de
automatizare nu realizeaza declansarea;
o s-a produs o explozie de gaze in focarul cazanului;
o a izbucnit un incendiu in sala cazanelor, care progreseaza rapid si nu poate fi stins;
o la stingerea accidentala a focului in camera de ardere.

Functie de particularitati functionale ale cazanului, prin instructiunile de exploatare, se vor stabili
si alte cazuri.
Cazurile de mai sus vor fi aduse la cunostinta responsabilului salii cazanelor si vor fi inscrise in
registrul jurnal de supraveghere, iar atunci cand se soldeaza cu avarii, vor fi anuntate la ISCIR.

La aparitia unor scurgeri la imbinarile nituite ori mandrinate, a unor defecte la armaturile de
control si de siguranta si la instalatiile auxiliare, personalul de deservire va anunta imediat pe
responsabilul salii cazanelor, care va dispune masurilor necesare in vederea eliminarilor
defectelor respective. In cazul cand se sparge o teava la cazan (igni sau acvatubular) sau la
supraincalzitor (ceea ce se constata prin zgomotul produs suierat- prin scaderea rapida a
nivelului apei in cazan, prin aparitia de apa sau abur in focar sau in sala cazanelor, prin fumul
alburiu la cos), fochistul opreste imediat focul si, daca mai vede apa in sticlele de nivel, continua
alimentarea cu apa pentru a compensa pierderilor. Daca s-a spart o teava de la economizator, se
trece alimentarea pe ocolitor, izolandu-se economizatorul. Daca nu are conducta de ocolire, se
opreste cazanul.

Oprirea normala a cazanului

Oprirea normala a cazanului se face de fochist in urmatoarele cazuri:

ordinul de scris al sefului salii de cazane consemnat in registrul jurnal;

comunicarea de catre beneficiar ca nu mai este nevoie de abur;
programul zilnic prevede oprirea cazanului.

Oprirea normala se face conform instructiunilor interne, prin micsorarea treptata a debitului de
combustibil, aer si tirajului, pana la debitul minim, apoi oprirea completa. Imediat se inchide
complet registrul de la cos si admiterea aerului in focar. Se face purjarea cazanului la circa 30
min dupa oprire. Cand presiunea in cazan a scazut la 0 bar, se deschide robinetul de aerisire ca sa
intre aer in tambur pe masura condesarii aburului (spre a nu se crea vid ).

La cazanele automatizate, oprirea se face conform instructiunilor interne. In cazul acestora,

cazanul se opreste manual cand sarcina ceruta cazanului devine mai mica decat sarcina minima
de reglare a instalatiei de ardere.

Cazanul se alimenteaza cu apa pana la nivelul maxim. Dupa consumarea aburului, se inchide
robinetul principal de abur cand nu mai exista pericol ca presiunea sa creasca in cazan.

La cazanele cu supraincalzitor se deschide robinetul de scapare al acestuia, pentru a evita

cresterea temperaturii aburului. La economizator, daca exista circuit de ocolire, se trece pe
ocolitor.

Daca cazanul se va reporni in scurt timp sau in zilele urmatoare si nu este pericol de inghet, el va
ramane in aceasta situatie, pentru a pastra tempetatura apei in cazan.

La cazanele cu ventilatoare, daca nu vor fi reduse in functiune in timp scurt, ventilatorul va fi

oprit dupa 30 min.
Daca cazanul s-a oprit pentru verificarea ISCIR sau pentru o perioada lunga de timp precizat de
instructiunile interne(in functie de tipul cazanului), se ridica complet registrul si se deschid
orificiile de intrare a aerului in focar a grabi racirea apei din cazan.

Fochistul trebuie sa nu paraseasca cazanul pana cand presiunea din cazan nu scade la zero.

Golirea de apa a cazanului

Golirea de apa a cazanului se face cand presiunea in cazan a scazut la zero.

Pentru aceasta se deschide robinetul de aerisire, sau, in lipsa acestuia, o supapa de siguranta, apoi
se deshide robinetele de purjare si golire.

Dupa golire se desfac toate gurile de vizitare si curatire. Cazanul se izoleaza de celelalte cazane
cu flanse oarbe.

Flansele oarbe, dimensionate corespunzator se vor monta pe partea dinspre cazan a robinetelor
de inchidere.

Se pun flanse la conductele de abur, apa, combustibil.

Robinetii de purjare si gurile de curatare se vor demonta.

Se spala imediat cazanul cu jet puternic de apa, prin toate gurile de curatire.

Cand temperatura in cazan a coborat sub 350 C, un fochist va sta la gura de vizitare , iar altul va
intra in spatiul de apa si , cu un jet puternic de apa ( cu furtun de incendiu) , va spala interiorul
cazanului spre a indeparta toate depunerile de pe tevile si peretii cazanului , depuneri care in
aceasta situatie sunt moi, neaderate si pot indeparta daca operatiunea se face a doua zi sau mai
tarziu, depunerile se intaresc pe peretii si tevile cazanului si spalarea numai are efect .Deci
operatia de spalare cu jet puternic de apa trebuie facuta imediat dupa oprirea cazanului . Fochistii
se vor schimba intre ei dupa fiecare 20 min. , fochistul din interior fiind mai legat cu o franghie
sau cu centura de siguranta de cel din exterior, pentru a-l putea scoate afara in caz ca i se face rau

Curatirea cazanului

Curatirea de piatra

Curatirea de piatra a spatiului de apa- abur se face asa cum s-a aratat anterior si continua pana la
metal curat, cu razuire, ciocane usoare, perii de sarma sau alte obiecte metalice dar care nu fac
zgarieturi in peretii metalici ai cazanului.

Recomandam curatirea de piatra sau funingine a interiorului tevilor cu ajutorul turbinei cu ax

flexibil.
Iluminarea in interiorul cazanului se face cu lampi de 24 V cu maner izolat si abajul de protectie.
Fochistul este scutit de munca grea a curatirii de piatra daca alimenteaza cazanul numai cu apa
tratata si face spalarea interioara imediat dupa oprire, asa cum s-a aratat mai sus.

Daca grosimea stratului de piatra depaseste 1 mm, la cazane ignitubulare si acvatubulare

neecranate, sau de 0,5 mm la cazanele acvatubulare ecranate, indepartarea pietrei se poate face
prin spalare chimica cu acid clorhidric, de catre unitati specializate, cu o aprobare ISCIR si
anchetarea cazului.

Curatirea de funingine

Curatirea de funingine se face cu razuitoare si cu perii de sarma. Depunerile de funingine si

combustibil nears, in special pacura, vor fi minime daca fochistul se ingrijeste sa aiba o ardere
buna. Pacura nearsa, cocsificata pe tevi, se poate indeparta usor cu jet de apa fierbinte de la
degazor, luandu-se masurile de protectie corespunzatoare. Operatia este cu atat mai usoare cu cat
suflatoarele de funingine au fost folosite mai eficient (la cazanele care au astfel de instalatii).
Curatirea trebuie facuta pana la metal curat.

Inainte de a intra in focar si canalele de gaze arse, acestea vor fi aerisite, dupa care se
inchide si se blocheaza registrul de fum si clapele de aer.
Dupa curatirea de piatra si de funingine, cazanul va fi examinat foarte atent de
responsabilul ISCIR, spre a se constata daca elementele sub presiune nu prezinta deformari,
coroziuni, fisuri.

CAP. 7. EXPLOATAREA ECONOMIC A CAZANELOR

Pierderi de cldur n funcionare
Cantitatea de cldur produs n focar prin arderea combustibilului nu este folosit n ntregime la
producerea aburului, o anumit parte se pierde prin :
- gazele de ardere evacuate la co ;
- arderea incomplet a combustibilului ;
- radiaia suprafeelor exterioare ale cazanului ;
- evacuarea cenuii fierbini ;
- combustibilul nears czut printre barele grtarului, nglobat n zgur, n cenu sau antrenat de gazele de
ardere la co;
- purjare ;
- exploatare intermintent (opriri i porniri dese).

Randament
 Cu ct pierderile menionate mai sus sunt mai mici, cu att combustibilul ars n cazan este mai
bine valorificat, respectiv randamentul cazanului este mai mare. De regul, randamentele cazanelor
variaz ntre 70 i 95%, funcie de tipul constructiv al cazanului i combustibilului folosit.
Randamentul maxim al unui cazan se obine la un debit de 0,8% din debitul nominal.
Determinarea randamentului se face scznd pierderile din 100%; valoarea obinut a pierderilor este dat
informativ n tabelul de mai jos:

Valoarea n %
Pierderi de cldur La cazane mici La cazane
mari
Prin gazele de ardere evacuate la co 10-12 4-6
Prin arderea incomplet a combustibilului 0,2-0,5 0-0,1
Prin radiaia suprageelor exterioare ale cazanului 1,5-2 0,5-1
Prin evacuarea cenuii fierbini 4-8 2-4
Prin combustibil nears
- la combustibil solid 2-4 1-2
- la combustibil gazos i lichid 0 0
Prin exploatarea intermitent Funcie de de opriri i porniri ale
cazanului

Randamentul determinat aa cum s-a artat mai sus se mai numete randament termic brut sau
randament global.
Dac din acest randament scdem cldura rezultat din transformarea energiei consumate de
instalaiile auxiliare ca : pompe de abur, mori, ventilatoare i exhaustoare, se obine randamentul net al
cazanului.
Indici pentru controlul exploatrii economice
Pentru asigurarea unei funcionri ct mai economice este necesar s se urmreasc cu ajutorul
aparatelor de msur i de control indicii mentionai mai jos :
a). Indicii arderii
Principalii indici ai arderii sunt :
Calitatea combustibilului, respectiv:
- n cazul crbunilor: puterea calorific, granulaia, umiditatea, coninutul de cenu, continutul de
substane volatile;
- n cazul combustibilului lichid: puterea calorific, greutatea specific, vscozitatea, temperatura de
solidificare, coninutul de ap ;
- n cazul combustibilului gazos : puterea calorific.
Aceti indici se determin n timpul funcionrii de ctre laboratorul chimic al centralei ;
rezultatele obinute trebuie s corespund u valorile indicate de constructorul cazanului.
Consumul de combustibil se determin fie orar, n cazul gazelor sau combustibilului lichid, cu ajutorul
aparatelor de msurat (contoare), fie ntr-un interval de 24 h, n cazul combustibilului solid, prin cntrire.
 Un consum mai mic dect cel prescris de constructorul cazanului poate conduce la ntreruperi n
funcionare, iar un consum mai mare la arderea incomplet sau pierderi sporite prin combustibil nears.
Presiunea i temperatura combustibilului, au o influen nsemnat asupra condiiilor de funcionare ale
cazanului.
Astfel la combustibilii gazoi se va urmrii presiunea naintea robinetului de reglare al arztorului, care
trebuie s fie aceeai cu presiunea din conducta principal. Presiunea dup robinet trebuie s varieze n
funcie de cantitatea de abur debitat de cazan.
n cazul combustibilului lichid, respectiv pcurii, se urmrete att presiunea, ct i temperatura.
Folosirea unui cmbustibil cu temperatura sczut poate conduce la nrutirea pulverizrii lui (cu stropi
mari), ceea ce are efecte negative asupra procesului de ardere.
Temperatura aerului de ardere.
Temperatura aerului la intrarea n prenclzitor nu trebuie s scad sub o anumit valoare prescris
deoarece apare pericolul condensrii vaporilor de ap (punctul de rou) care mpreun cu bioxidul de sulf
din gazele de ardere formeaz acidul sulfuric, deosebit de corosiv.
Compoziia gazelor de ardere. La gazele de ardere se urmresc, indicii care caracterizeaz calitatea
procesului de ardere i anume :
- Coninutul de bioxid de carbon (CO 2). Cu ct coninutul de CO2 este mai mare, mai apropiat de cel
teoretic, arderea este mai bun, mai complet. Msurarea se face de regul la sfritul focarului i la
ieirea gazelor de ardere spre co, folosind n acest scop aparate denumite analizoare de CO 2.
- Continutul de oxigen (O2). Cu ct coninutul de O 2 este mai mic, cu att excesul de aer este mai mic i
arderea mai bun, Msurarea se face cu ajutorul analizoarelor de O 2, n aceleai locuri ca i n cazul
continutului de CO2.
- Coninutul de oxid de carbon (CO). Acest indice trebuie s fie ct mai aproape de valoarea zero pentru
ca arderea s fie complet. Msurarea se face de asemenea n focare i la co, cu ajutorul analizoarelor de
CO.
- Temperatura gazelor de ardere trebuie urmrit pe ntregul traseu parcurs prin canalele de gaze pn la
evacuarea la co. Creterea temperaturii gazelor evacuate, peste valoarea prescris de constructorul
cazanului, nseamn de fapt eliminarea unei cantiti nsemnate de cldur n atmosfer deci scderea
randamentului cazanulul. Cauzele pot fi murdrirea cu funingine a suprafeelor de nclzire pe partea
gazelor de ardere sau depunerea de sruri din ap pe partea fluidului ap-abur, ceea ce conduce la
formarea unor straturi izolatoare prin care cldura gazelor se transmite greu la ap sau aburul din cazan ;
n aceste condiii gazele de ardere sunt evacuate la co mai fierbini, surplusul de cldur reprezentnd
efectiv o pierdere.
Scderea temperaturii gazelor sub o anumit valoare, indicat de asemenea de constructorul
cazanului, este tot att de nedorit deoarece vaporii de ap pot condensa formnd acizi care corodeaz
pn la distrugere att economizorul ct i prenclzitorul de aer.
Msurarea temperaturii gazelor se face de regul cu termocuple i uneori, la co, i cu
termometre.
- Tirajul trebuie astfel reglat n timpul funcionrii cazanului nct n partea superioar a focarului s nu
depeasc 2 mm H2O (coloan de ap).
- Coninutul de carbon nears, nglobal n cenu sau zgur, se determin de ctre laboratorul chimic al
centralei (n cazul combustibilului solid).
b). Indicii apei
- Debitul de ap consumat de cazan ntr-o anumit perioad de timp se msoar cu aparate numite
debitmetre sau contoare i trebuie s fie n concordan cu debitul de abur produs.
- Presiunea apei se msoar cu manometre. La intrarea apei n economizor presiunea apei trebuie
s fie mai mare dect n tambur. Dac presiunea apei n economizor crete exagerat nseamn c s-au
format depuneri nterioare care reduc seciunea de trecere; aceste depunerii trebuie nlturate.
- Temperatura apei se msoar cu termometre i trebuie s corespund valorilor prescrise de
constructorul cazanului, att la intrarea ct i la ierirea din economizor. O temperatur prea sczut a
apei la intrare poate conduce la fenomenul de condensare a vaporilor de ap din gazele de ardere, cu
efectele negative.
- Indicii chimici ai apei trebuie s corespund valorilor indicate de constructorul cazanului i
prescripiile tehnice ISCIR. Nerespectarea indicilor prescrii conduce nu numai la o funcionare neeco-
nomic dar creaz i pericolul de avarie a cazanului.
c). Indicii aburului
- Debitul produs de cazan nu trebuie s depeasc valoarea maxim (debitul maxim) stabilit
prin instruciunile interne. Msurarea se face cu debitmetre.
- Presiunea se msoar cu manometre n diferite puncte, dintre care mai importante sunt :
- presiunea n tambur, care reprezint presiunea maxim admis n cazan, trasat cu un semn rou pe
cadranul manometrului ;
- presiunea la ieirea din supranclzitor, care este presiunea de livrare a aburului la consumator; ea este
mai mic dect presiunea din tambur.
Meninerea constant a acestei presiuni este deosebit de important, mai ales n cazul cazanelor energetice
(O scdere a presiunii cu 10% conduce la o cretere a consumului de abur al turbinei cu 0,7%).
- Temperatura aburului supranclzit este un parametru de asemenea foarte important, mai ales n
cazul cazanelor energetice; msurarea temperaturii se face cu termometre.
Cresterea temperaturii poate conduce la arderea supranclzitorului.
- Indicii chimici ai aburului, ca i n cazul apei, trebuie s respecte valorile indicate de
constructorul cazanului i prescripiile tehnice I.S.C.I.R. Urmrirea lor se face conform indicaiilor
laboratorului sau punctului chimic al centralei, de ctre personal special instruit.
d). Consumul de energie electric i cldur
Energia electic sau cldura consumat pentru acionarea diferitelor instalaii ca de exemplu
mori, grtare. ventilatoare, exhaustoare, pompe de combustibil sau de alimentare cu ap etc., trebuie s fie
ct mai mic, deoarece un concum sporit influeneaz negativ randamentul net al cazanului.

Functionarea in regim automat

Generalitati

Sarcinile principale ale fochistului, in timpul turei de serviciu sunt:

Sa urmaresca si sa mentina permanent nivelul apei intre nivelul minim si cel maxim al
sticlelor de nivel, pornind pompa de alimentare cu apa inainte ca nivelul sa ajunga la
nivelul minim si oprind-o inaintea ca aceasta sa ajunga la nivelul maxim;
Sa conduca focul astfel incat:
o presiunea din cazan sa fie cat mai aproape de presiunea maxim admisa (acul
manonetrului sa fie cat mai aproape de dunga rosie a manometrului fara sa o
depaseasca);
o arderea combusibilului sa fie completa (proportie de combusibil si aer in focar sa
fie necesara);

Sa mentina temperatura aburului supraincalzit intre limitele stabilite (la cazanele cu

supraincalzitor).
Sa mentina depresiunea in focar intre limitele admise.

La cazanele mai vechi, toate aceste sarcini se executa de fochist numai manual, prin manevrarea
unor robinete sau butoane.

La cazanele mai noi, toate sau unele din aceste sarcini se realizeaza automat, prin insatalatia de
automatizare cu care sunt inzestrate cazanele, fochistului ramanandu-i sarcina de a urmari
functionarea cazanelor si a instalatiilor de automatizare in special a nivelului apei in cazan- si sa
intervina in caz de avarie. Avaria provoaca oprirea automata a focului si este semnalizata de
instalatia de automatizare acustic, prin hupa sau sonerie, si optic, prin lampi rosii pe panoul de
automatizare.

Dupa realizarea automatizarii operatiilor de mai sus, proiectantii si-au propus si au reusit sa
automatizeze si alte operatii pe care le face fochistul in timpul turei de serviciu, ca:

automatizarea functionarii degazonului;

purjarea automata de suprafata, in functie de concentratia de saruri din cazan;
purjarea in functie de timp;
purjarea periodica automata a cazanului in functie de nivelul depunerilor;
purjarea automata programata si contorizata a indicatorilor de nivel;
probarea automata programata a supapelor de siguranta;
analiza automata a continutului apei de alimentare;
regenerarea automata a filtrelor cationice;
reglarea presiuni si temperaturii combustibilului ce intra in arzator;
 deschiderea automata a robinetelor de golire, de avarie;
sistem de control pentru vizualizarea si supravegherea la distanta;
indicator de defectiuni cu memorie, pentru 10 sau mai multe defecte, ce permite si
diagnoza telefonica;
control stand-by si secvential pentru operarea flexibila a sistemelor multicaz, cu
functionare in cascada;
arzator de conbustibil in constructie speciala, care produce emisii nocive foarte reduse,
sub limitele impuse ecologic.

In ultimul timp se urmareste ca fiecare aparat, dispozitiv sau element din instalatia de
automatizare sa aibe siguranta intriseca in functionarea, fiabilitatea sporita, autocontrol si
posibilitatea de autodiagnosticare a defectiunilor si chiar posibilitatea de autodepanare (aceste
solutii sunt aplicate deja la cele mai moderne cazane si complexe sisteme de automatizare bazate
pe calculatoare de proces).

In perezent s-a ajuns la automatizarea completa a cazanelor mai mici, care pot functiona fara
supraveghere permanenta, fara fochist si fara laborant.

Aceste cazane trebuie sa aiba subansamble de inregistrare automata numite RISA Control
(Registru interactiv de supraveghere automata si control) a tuturor parametrilor si verificarilor
efectuate prin autocontrol periodic, a tuturor evenimentelor si interventiilor automate executate
de sistemul de automatizare in perioadele autorizate de functionare fara supraveghere cu operator
uman, pentru restabilirea functionarii normale sau blocarii de avarie.

Avand in vedere complexitatea instalatiilor de automatizare si nivelul cunostintelor pe care le au

in prezent fochistii, acestia nu pot si nu trebuie sa intervina la inlaturarea defectiunilor ce apar in
instalatia de automatizare, sarcina depanarii si intretinerii acestora revenind in intregime
automatistilor specialisti ai intreprinderii detinatoare sau ai unitatilor de service specializate.

Alimentarea cu apa si combustibil a cazanului se poate face de catre instalatia de automatizare,

prin reglare in unul din urmatoarele 3 moduri:

tot-nimic;
tot-putin-nimic;
continuu.

Partile componente ale unei instalatii de automatizare sunt:

Partea comanda;
Partea de reglare;
Partea de semanlizare;
 Partea de masura;
Partea de protectie.

Partea de comanda este partea care realizeaza schimbari de stare (pornire, oprire etc.), sau de
pozitie (inchis, deschis etc.) ale elementelor de executie din cadrul unui proces.

Comanda se poate face, fie local, prin manevrare de butoane, manete etc., fie de la distanta. In
acest ultim caz, pe pupitru de comanda al cazanului este comutator cu posibilitati de selectare a
regimului de exploatare (de ex: automat, comanda de la distanta etc.).

Aceasta cuprinde ansamblul de elemente de executie (electroventile, servomotoare, clapete,

pompe, ventilatoare de pe circuit de combustibil, aer de ardere, evacuare gaze, interconectate cu
sistemul de protectie al cazanului si comandat de programul secvential, realizat fie de
programatoare mecanice cu came, fie de programatoare electronice integrate sau de automate
programabile utilizand tehnica microprocesoarelor.

Secventa se deruleaza automat si comanda in principal arzatorul cazanului.

Partea de comanda asigura pornirea-oprirea focului, a pompelor, a ventilatoarelor, exhaustoarelor

etc., numai in cazurile prestabilite, cand sunt indeplinite anumite conditii.

Ex: Aprinderea focului este conditionata de:

prevenirea focarului;
apa in cazan peste nivelul minim;
cel putin un exhaustor pornit sau clapa de reglare a aerului deschisa;
presiunea (iar la combustibilul lichid si temperatura) combustibilului peste valoarea
minima.

Partea de reglare a sarcinii asigura functionarea economica a cazanului in limitele prestabilite.

Se compune din urmatoarele bucle de reglare:

Bucla de reglare a sarcinii (bucla de combustibil si aer) mareste sau micsoreaza automat
cantitatea de aer ce intra in focar, astfel incat presiunea aerului in cazan sa ramana constanta, in
anumite limite, indiferent de consumul de abur.

Aceasta reglare se realizeaza intre minim (care este 30-40% din debitul nominal) si debitul
maxim (100%) al cazanului.

In tot acest interval, se asigura procesul optim al amestecului combustibil-aer pentru a se realiza
o ardere completa. Reglarea se poate fece in sistemul tot-nimic, tot-putin-nimic, sau continuu.

Elementele sistemului de reglare automata sunt:

traductorul care converteste marimea reglata intr-o marime de alta natura (de regula electrica);

regulatorul automat din comparator, care compara marimea reglata, cu marimea de referinta si
amplifacator, care amplifica marirea de abatere, furnisata de computer.

elementul de executie, care transforma marimea primita de la regulatorul automat, intr-o alta
marime capabila sa actioneze asupra instalatiei de automatizare (de ex. un robinet).

Bucla de reglare a alimentarii cu apa (bucle de nivel)

Asigura mentinerea nivelului apei in tambur, intre nivelul minim reglat si nivelul maxim reglat,
fie prin comanda automata a pornirii si opririi pompei de apa, functie de nivele de mai sus, la
alimentarea in regim tot-nimic (la cazanele cu nivostate sau electrozi) fie prin automat de nivel,
la alimentarea in regim continuu. Mentionam ca nivelul minim reglat si nivelul maxim reglat se
gasesc in interiorul domeniului de protectie al cazanului, respectiv nivelul minim reglat, este mai
sus decat nivelul minim indicat de placa de nivel minim, iar nivelul maxim reglat este mai jos
decat nivelul maxim de la sticla de nivel.

La reglarea continua a nivelului apei din cazan se utilizeaza doua sesizoare de semnal,
independente, unul pentru comanda pompei de alimentare si semnalizare preventiva a nivelului
maxim si altul pentru protectie.

In varianta reglajului continuu, pe capul de alimentare cu apa se monteaza un regulator cu

robinet de reglare si semnalizare prevenita la nivel minim.

Bucla de reglare a supraincalzirii aburului (bucla de supraincalzire) mentine

temperatura aerului supraincalzit intre limitele impuse, luandu-se automat masurile necesare.

Bucla de reglare a depresiunii in focar mentine depresiunea in focar prin variatia

debitului de gaze de ardere evacuat, astfel incat sa se asigure arderea completa a combustibilului
(la cazanele cu debite peste 10 t/h).

Partea de masura realizeaza masurarea continua a parametrilor de functionare ai cazanului:

presiune (abur, aer, combustibil, gaze arse etc.);

temperatura (combustibil lichid, abur supraincalzit, gaze arse etc);
debitul (deabur, combustibil etc.).

Partea de semnalizare. Functionarea normala, precum si starea de avarie a cazanului, sunt

semnalizate, atat optic, prin aprinderea si stingerea lampilor de pe panoul de automatizare, cat si
acustic prin sonerie sau hupa.

Fiecare lampa are sub ea eticheta cu indicarea semnificatiei acesteia. Lampile au, de obicei, trei
culorii: rosii, verzi si galbene.
Aprinderea lampilor de culoare rosie, ca si sunarea hupei, semnalizeaza starea de avarie, in
aceasta situatie, cazanul declansand automat (se opreste automat focul). Imediat ce aude sunetul
hupei, fochistul apasa pe butonul de anulare pentru incetarea sunetului acestuia si pentru a
confirma ca a luat cunostinta la avarie.

Lampile de culoare verde indica functionarea normala a elementelor (pompe de apa, arzatoare
etc.).

Prin lampile de culoare galbena sunt indicate starile de semnalizare preventiva (scaderea
nivelului apei sub nivelul reglat, scaderea temperaturii de preincalzire a combustibilului lichid,
deschiderea robinetului de golire de avarie la cazanele cu Q >10 t/h), indeplinirea conditiilor de
aprindere si alte stari tranzitorii sau anormale.

Este necesar sa se respecte coloarea lampilor de semnalizare montate deasupra atichetelor de pe

panoul de automatizare.

Partea de protectie. Cazanele automatizate sunt prevazute cu sisteme de protectie care

asigura functionarea cazanului, in conditii de siguranta si anume:

Nu permit pornirea cazanului (aprinderea focului), decat dupa ce:

s-a facut preventilarea focarului si drumurilor de gaze arse, aduandu-se 3, respectiv

gazos, pentru a preveni exloziile de gaze in focar;
nivelul apei in cazan este peste nivelul minim;
temperatura si presiunea combustibilului sunt intre limitele fixate.

Declansarea automat cazanul declansat prin protectia (oprirea focului) cand:

nivelul apei a ajuns sub nivelul de protectie minim reglat, sau peste nivelul de protectie
maxim reglat;
supraveghetorul de flacara nu mai vede flacara;
a cazut ventilatorul (lipsa aer) exhaustorul sau, la cazanele cu tiraj natural s-a inchis
accidental clapa de reglare a tirajului;
depresiunea in focar a ajuns la valoarea minima (la cazanele cu Q > 10 t/h);
presiunea combustibilului lichid si gazos si temperatura combustibilului lichid au scazut
sub limitele reglate;
se intrerupe curentul electric (care produce si scoaterea din functiune a supraveghetorului
de flacara);
deschiderea automata a robinetului de golire de avarie, cand nivelul apei a ajuns la limita
superioara de protectie preventiva.
s-a atins presiunea maxima admisa in cazan.
In primele 3 cazuri se produce declansarea prin protectie a cazanului, cu aprinderea lampii rosii
si sunarea hupei, iar in ultimele cazuri, se produce declansarea normala cu aprinderea lampilor
galbene.

Natura declansarii normale sau protectie- se stabileste prin proiectul cazanului.

La cazanele cu strabatere fortata, partea de protectie declanseaza:

la aparitia semnalului apa sau la spargerea tevilor;

pornirea automata a pompei, inainte de terminarea temporizarii semnalului lipsa apa.

In cadrul procesului de evacuare a gazelor arse, cazanul declanseaza la:

oprirea accidentala a exhaustorului;

inchiderea accidentala a clapetei de reglare (la cele cu tiraj natural);
atingerea depresiunii minime (la cazanele cu Q > 10 t/h).

Automatizarea degazorului

Se recomanda pentru a se asigura in degazor temperatura apei la t=102-104 0C, cu un regulator de

temperatura si nivelul apei in degazor la din inaltimea lui, printr-un regulator de nivel, in locul
manevrarii acestor robineti de fochist sau laborant, care in practica s-a demonstrat ca nu o fac la
timp.

Firma Spirax-Sacro din Anglia monteaza pe degazoare un cap de degazare, unde sunt aduse,
impreuna apa de la statia de tratare, condesatul recuperat si injectia de abur. Acestea condeseaza,
incalzeste, si degazeaza apa sosita de la statia de tratare.

Echipamentele instalatiei de automatizare sunt montate in pupitru de comanda (denumit si

panoul de comanda sau de automatizare, pupitru AMCR etc.), pe cazan si pe arzator.

Echipamentele din pupitru de comanda:

apatate de masura, control si reglare (indicatoare, inregistrare, contoare, regulatoare etc.);

programator de pornire, care deruleaza secventele de pornire, pana la atingerea presiunii
stabilite;
amplificator supraveghetorului de flacara;
hupa (sonerie);
lampii de semnalizare avand culorile si semnificatiile de mai sus;
lementele de comanda: butoane, intrerupatoare, comotatoare, selectoare, blocuri de
prescriere referinta etc;
 elementele de comutatie si conectare:contactori, relee, temporizatoare, blocuri logice,
cleme, conectoare etc;
elemente ale instalatiei de alimentare electrica: transformarea, filtre, redresoare,
sigurante.

Pupitru de comanda este alimentat de la reteaua de curent altrenativ de 380/220 V print-un

intrerupator si este legat electric la pamant.

La acestea sosesc semnalele electrice de la echipamentele montate pe cazan, pe arzatoare si in

restul instalatiilor, iar de la el pleaca semnalele de comanda pentru reglarea alimentarii cu apa,
reglarea arderii (combustibil si aer), oprirea cazanului etc;

Servomotoarele si microintrerupatoarele:

sunt echipamente montate in instalatie pentru comanda si controlul pozitiei clapei de

reglare a debitulului de aer, concomitent cu variatia debitulului de combustibil lichid sau
gazos.

Traductoarele:

sunt dispozitive care transfoma traduc- marimile fizice sau de alta natura in marimi
electrice, pneumatice etc. si transmit mai departe semnale la celelalte dispozitive de
automatizare.

Supraveghetorul de flacara:

(numit si cap vizare flacara, fotocelula sau celula fotoelectrica) urmareste aparitia si
existenta flacarii in focar. Care nu o mai vede, comanda- prin elementele din pupitru de
comanda- declanseaza sistemul de protectie si semnalizeaza.Pentru a nu da semnale false,
geamul de protectie trebuie mentinut curat, in care scop, automatismul il sterge cu o carpa
uscata si curata. Poate fi cu raze ultraviolete sau infrarosii;

Presostatele sunt :

aparate care mentin presiunea unui fluid intre limitele reglate

Termostatele sunt:

aparate care mentin temperatura unui fluid intre limitele reglate.

Atat presostatele cat si termostatele sunt aparate care se folosesc in instalatii de automatizare.
Acestea au cate un microintrerupator electric, cu contact comutator, care este actionat cand
presiunea, respectiv temperatura fluidului (abur, aer, combustibil lichid sau gazos) depasesc sau
este sub valoarea reglata, transmitand semnalul respectiv la pupitru de comanda, care dispune,
dupa caz, deschiderea sau inchiderea unui electroventil de aer. Prin acestea se permite, dupa caz,
aprinderea focului, arderea combustibilului, in una sau mai multe trepte sau continuu, precum si
oprirea focului.

Pentru mentinerea presiunii, respectiv a temperaturii, intre anumite limite, aceste aparate sunt
prevazute cu scale gradate.

Reglarea lor se face de catre automatism

Ventilele electromagnetice (electroventile) sunt:

ventile care au un orificiu ce este inchis sau deschis de catre o supapa actionata de un
electromagnet.

Se monteaza pe conductele de combustibil lichid sau gazos, precum si pe conducta de aerisire,

dintre cele 2 electroventile, la gaze, si permit sau opresc circulatia combustibilului spre arzator
(sau si atmosfera, la gaze) dupa comenzile pe care le primesc de la pupitru de comanda. Sunt de
doua feluri: normale inchis si normal deschis. Se fabrica la Siesta SA Cluj-Napoca.

Transformatorul de aprindere:

genereaza tensiunea necesara producerii intre electrozii de aprindere a unei scantei

puternice, pentru apriderea combustibilului (ridica tensiunea de la 220 V la cca. 4500 V,
in cazul arderii combutibilului gazos si la cca. 9500 V, in cazul arderii combustibilului
lichid). Electrozii trebuie curatati periodic si reglata distanta dintre ei.

Cap. 8. AVARII LA INSTALATIILE DE CAZANE

Avariile sunt defectiuni ivite la cazane sau la instalatiile anexe, care impun oprirea cazanului,
remedierea facandu-se prin reparatii accidentale.

Cazanul este o instalatie care functioneaza in conditii deosebit de grele, fiind supus actiunilor
cumulative a:

variatiilor de presiune (inclusiv in timpul incercarilor la presiune), care provoaca socuri

mecanice
variatiilor mari de temperatura, provoaca socuri termice, precum si dilatari si contractari
neuniforme, din cauza marimii diferite a diverselor parti ale cazanului (tambur, tub focar,
tevi, colectoare etc.);
temperaturile ridicate, peste 4500C, care provoaca fluajul.

Toate cele mai de sus provocata fenomenul de obosire a materialului.

La acestea se adauga actiunea agresiva a mediului in care lucreaza cazanul:

 pe de o parte, apa, aburul si sarurile acestora;
pe de alta parte, focul si gazele arse, mai ales daca combustibilul nu arde complet si
contine sulf, vanadiu sau produce cenusa zburatoare.

Toate acestea sunt la originea aparitiei avariilor ca: fisuri, deformari, coroziuni sub tensiune.

Acestora li se adauga defectiunile de fabricatie ale materialului, proiectarea, construirea si

repararea necorespunzatoare.

In afara de acestea, cele mai multe avarii sunt cauzate de exploatarea necorespunzatoare a
cazanului si sunt produse de:

nerespectarea instructiunilor interne de pornire si conservare a cazanului;

nerespectarea parametrilor de functionare: debit, presiune, temperatura;
neefectuarea, conform graficelor, a reviziilor periodice;
dar cele mai multe avarii, se produc din cauza nerespectarii regimului chimic al apei de
alimentare, al apei si aburului din cazan si a condesatorului.

Din cauza depunerilor de piatra se produc supraincalziri si arderi ale peretilor tevilor sau tubul
focar, urmate de burdusiri ale suprafetelor de incalzire, urmate de burdusiri ale suprafetelor de
incalzire, uneori atat de grave, incat nu se mai poate repara si trebuie casat. La cazanele
acvatubulare, un strat de piatra ma mic de 1 mm produce arderea si explozia tevilor de radiatie.

Conducerea defectuasa a focului, arderea incompleta a combustibilului, duc la depuneri de

funingine sau pacura nearsa care are ca urmare supraincalziri locale si arderea materialului.

La mai multe cazane CR, din cauza pacurii nearse, s-au infundat tevile preincalzitorului de aer,
acestea a luat foc, iar de la el, acoperisul centralei termice.

Fuctionarea cazanului timp indelungat, cu debit de abur sub debitul minim, reduce viteza de
circulatie a apei in cazan si provoaca arderea tevilor.

Alimentarea cazanului cu apa rece in cantitate mare, intrarea de aer rece in focar, provoaca
curgerea tevilor fisuri in puntitele placilor tubulare, contractari la imbinarile cazanului.

Alimentarea cazanului cu apa peste nivelul maxim face ca aburul sa plece incarcat cu o cantitate
mare de picaturi de apa, care provoaca:

lovituri hidraulice in conducerea de abur, ce pot produce ruperea conductelor la flanse;

depuneri de saruri in tevile supraincalzitorului si arderea lor;
condesarea mai rapida a aburului.
Oxigenul si dioxidul de carbon din apa de alimentare, nealimentare prin degazarea termica sau
chimica, provoaca coroziuni care merg pana la perforarea suprafetelor de incalzire.

Exemplu: Un cazan bloc abur de 4t/h, dupa 3 ani de la montare a fost oprit, constatandu-se pana
la perforare la tubul focar, tevi si camera ecran spate, toate trebuind sa fie inlocuite.

Alte avarii la cazane din vina fochistului- sunt cele produse de ramanerea fara apa si de
exlploziile in spatiul de apa si gaze arse.

Din cele de mai sus rezulta ca, functionarea indelungata si fara avarii a cazanului, depinde, in cea
mai mare parte, de felul cum fochistul cunoaste si respecta exploatarea rationala a cazanului.
Avarii la instalaii de ardere
Evitarea avariilor la instalaiile de ardere se realizeaz printr-o ardere corespunztoare.
Arztorul nu pornete la comanda de la panou
Cauze : Motor defect, legturile electrice desfcute, automatul de ardere nu este fixat sigur n soclu etc.
Remediere: Se verific, se remediaz sau se nlocuiete motorul electric, se reface legtura electric, se
fixeaz automatul de ardere.
Motorul pornete, dar nu asigur presiunea de aer necesar
Cauze: Rupt sau desfcut cuplajul motor / ventilator, motorul se nvrte n sens invers.
Remediere:Se verific i se reface cuplaju, iar dac motorul se rotete in sens invers se inverseaz dou
faze la legatura electric a motorului

Rateu la aprindere
Cauze : Transformatorul de aprindere defect, tija de ionizare incorect amplasat, electrodul de aprindere
incorect amplasat, electroventilele nu lucreaz, lips gaz, aer prea mult etc.
Remediere: Se verific, se depaneaz sau se nlocuiete transformatorul, se verific poziia tijei de
ionizare s nu aib punere la mas, se verific i se corecteaz poziia electrodului de aprindere, se
verific legturile electrice, se depaneaz sau se nlocuiesc electroventilele, se verific regulatorul de
presiune i se regleaz sau se separ, se verific poziia clapetei, tirajul i se regleaz.
Avarii la elementele cazanului
a) Tuburi de flacr, tamburi, camere colectoare
Principalele defecte care apar la aceste elemente sunt:
- Neetaneiti la mbinrile nituite, sudate, la mandrinri.
- Fisuri i crpturi datorate defectelor de material, nclziri neuniforme pe grosime a pereilor,
variaii brute de temperatur, tensiuni interne etc.
- Deformarea (burduirea) tuburilor de flacr datorat rmnerii cazanului fr ap.
- Coroziune apare de regul n zonele cu depuneri mari de nmol i piatr.
b) evile fierbtoare
Avariile cele mai frecvente sunt spargerile ce se manifest prin :
- scderea nivelului apei;
- zgomot produs de ieirea aburului n focar sau n canalul de gaze;
- ieirea aburului i gazelor prin guri de observare;
 - umezirea zgurii i cenuii n plniile de evacuare;
- diferene ntre indicaiile contoarelor de ap i abur.
Cauzele spargerii evilor pot fi :
- depuneri interioare de piatr;
- circulaia defectuoas ca urmare a unor deficiene de construcie (solicitare termic neuniform)
sau de exploatare (ptrunderi de aer fals n focar, depuneri de zgur);
- nfundarea evilor n timpul montrii sau eparrii cazanului prin ptrunderea unor corpuri strine ;
- uzura evilor datorat jetului de abur care se scurge din evi vecine deteriorate ;
- alimentatea insuficient cu ap a cazanului ;
- sistem de dilatare necorespunztor ;
- defecte de material sau o calitate necorespunztoare a acestuia.
c) evile supranclzitorului
Spargerea evilor de supranclzitor se manifest prin :
- zgomot produs de aburul care se scurge ;
- ieirea aburului i gazelor de ardere prin guri de observare ;
- diferene ntre indicaiile contoarelor de ap i abur.
Principalele cauzele a spargerii evilor sunt :
- depuneri interioare de piatr;
- defecte de consatrucie
- conducerea necorespunztoare a focului, gazele de ardere ajung la supranclzitor cu o
temperatur foarte ridicat;
- depuneri de zgur pe ecrane i n primul fascicul fierbtor de convecie.
Ca msuri de prevenire, trebuie eliminate cauzele care au condus la avariere.
d) evile economizorului
Cele mai frecvente avarii ale evilor economizorului se datoreaz:
- coroziunilor exterioare ca urmare a condensrii vaporilor de ap din gazele de ardere ;
- depunerilor interioare de piatr ;
- coroziunii interioare produse de oxigenul din apa de alimentare insuficient degazat.
Msurile care se iau n cazul spargerii evilor economizorului sunt:
- n cazul economizorului cu canal de ocolire (decuplabil) se izoleaz economizorul.
- n cazul economizorului far canal de ocolire (nedecuplabil) se oprete cazanul i se continu
alimentarea cu ap pentru a menine nivelul normal n tambur (n cazul pierderii mari de ap se va face
alimentarea prin conducta de ocolire).
Avarii la instalaiile anexe
a) Instalaia de alimentare cu combustibil
Avaria cea mai grav este scoaterea din funciune a instalaiei, care se poate datora n principal:
- defectrii pompelor de combustibil ;
- nfundrii conductelor sau a armturilor cu impuriti ;
- ntreruperii alimentarii cu gaze;
- blocarea transportoarelor de crbune ;
- infundarea buncrelor.
n cazul n care nlturarea defeciuilor dureaz mai mult timp i dac este posibl, se trece la
combustibilul de rezerv ; dac acest lucru nu este posibil, se oprete cazanul din funciune.
La instalaiile de ardere, avariile cele mai ntlnite sunt :
- arderea arztoarelor, datorit construciei necorespunztoare (racire insuficient) sau forii cazanului ;
- nfundarea arztorului, datorit impuritilor din pcur sau cocsificrii pcurii pe duzele arztorului,
Ca msuri imediate se sufl arztorul cu abur sau se nlocuiete cu unul de rezerv; apoi se
demonteaz i se cur arztorul nfundat.
n cazul combustibilului solid ars pe grtar, principalele avarii sunt:
- arderea barelor de grtar datorit formrii de plci de zgur pe grtar, racirii insuficiente a barelor ,
utilizrii unui combustibil cu putere calorific prea mare etc, ;
- blocarea mecanismului de acionare a grtarului
Pentru prentmpinarea unor asemenea defeciuni i avarii se vor lua msuri pentru elimirarea
cauzelor care le-au produs.
b. Instalatia de tiraj
Principalele avarii i defeciuni constau n nrutirea tirajului ca urmarea murdririi suprafeelor
de nc1zire sau defectrii registrelor de gaze i scoaterea din funciune a ventilatoarelor de aer i de gaze
arse.
nrutirea tirajului se poate datora urmtoarelor cauze :
- depuneri de zgur i funingine pe, evi i canalele de gaze, avnd ca urmare micorarea suprafeei de
trecere a gazelor arse ;
- infiltraii mari de aer fals provocat de spargerea prenclzitorului de aer, crpturi mari n zidrie ;
- termperaturi prea mari ale gazelor arse la co ca urmare a murdririi suprafeelor de nclzire i n
consecin a unui schimb insuficient de cldur pe traseul focar-co ;
- uzura mare a paletelor ventilatorului de gaze arse din cauza erodrii lor de ctre cenua zburtoare din
gazele de ardere ;
- defeciuni ale registrelor de gaze,
Pentru remedierea acestora se vor elimina cauzele; dup caz se va opri cazanul.
c) Instalaia de alimentare cu ap
Pompa centrifuga. Principala avarie este ieirea din funciune care se poate datora unei defeciuni la
pompa sau 1a motorul electric, de acionare.
 La ieirea din funciune a pompei se pornete pompa de rezerv. n cazul n care nu se dispune
imediat de pompa de rezerv fapt cu totu1 nepermis, se oprete cazanul imediat lundu-se urmtoarele
msuri:
- se oprete focul;
- se acioneaz tirajul pentru evacuarea cldurii;
- se nchide ventilul principal de abur i se izoleaz cazanul;
- se evacueaz aburul n exces meninndu-se presiunea n tambur.
- lovituri puternice n capacul pompei ca urrnare a ptrunderii apei n abur.
Defeciunile vor fi nlturate prin eliminarea cauzelor care le-au provocat.
Instalaia de tratare a apei. Defeciunea principal este furnizarea apei de alimentare cu indici
necorespunztori, ca urmarea :
- dozrii necorespunztoare a reactivilor, fie de ctre personalul de exploatare, fie de ctre dozatorul
automat care poate fi defect.
Se vor doza corespunztor reactivii sau se va remedia dozatorul automat.
- nfundrii filtrului.
Se va cura filtrul.
- nerespectrii ciclului de regenerare a maselor schimbtoare de ioni sau cationi.
Se va respecta ciclul.
- degradrii masei schimbtoare de ioni sau cationi.
Se vor nlocui masele.
- depirii debitului maxim de ap.
Se vor lua msuri pentru respectarea debitului maxim al instalaiei.
- variaiei calitii apei brute.
Se va analiza apa brut conform indicaiilor laboratorului sau punctului chimic al centralei i se va aplica
o tratare corespunztoare.
- variaiei calitii reactivilor.
Se vor verifica reactivii pe msura aprovizionrilor.
- erorilor de determinare a indicilor de ctre personalul de exploatare. Analizele se vor executa numai de
personal cu calificare corespunzatoare.
d). Canalele de gaze de ardere i zidria cazanelor
Una dintre cele mai grave avarii ale cazanelor este explozia de gaze, ca urmare, se produc att
pagube matenale importante prin deteriorarea instalaiei ct i accidente de persoane, n marea majoritate
a cazurilor.
 Gazele combustibile, combustibilul lichid i crbunele pulverizat formeaz cu aerul, n anumite
limite de concentraie, amestecuri explozive. Explozia se produce ca urmare a acumulrii n cazan a unei
cantiti de combustibil care se aprinde brusc.
n cazul unei explozii trebuie luate urmtoarele msuri:
- oprirea alimentrii cu combustibil;
- oprirea cazanului (oprire rapid).
Cauza exploziei trebuie determinat precis lundu-se toate msurile pentru prevenirea acestor
avarii.
Rateul este o explozie de proporii mai mici i cu urmri mai puin grave. Cantitile de gaze explozive
acumulate sunt mult mai mici i urmrile pot s mearg pn la fisuri n zidrie, deschiderea clape lor de
explozie sau eventual stingerea focului.
Ele intervin n special la pornirea cazanului i anume dup ce focul a fost aprins. Rateurile sunt
periculoase pentru personalul de exploatare; datorit ieirii gazelor fierbini prin uile de vizitare, ochiuri
de observare etc. se pot produce arsuri grave personalului aflat n aceste zone.
Aprinderea funinginii n canalele de gaze este provocat de arderea incomplet a combustibilului n focar.
Gazele de ardere transport funinginea produs de arderea necorespunztoare (n general n lips de aer)
i o depun pe suprafeele de nclzire din canalele de ardere. n cazul cnd exist ptrunderi de aer fals n
canalele de gaze (prin neetaneitile zidriei) i temperatura gazelor este ridicat, se poate ajunge la
aprinderea funinginii depus pe aceste suprafee.
Urmrile acestei defeciuni pot fi grave, ca de exemplu arderea suprafeelor de nclzire (n
special a prenclzitorului de aer), creterea temperaturii aburului supranclzit sau vaporizarea apei n
economizor cu lovituri de berbec puternice i chear spargeri de evi.
n asemenea cazuri se ntrerupe alimentarea cu combustibl , se opresc ventilatoarele de aer i
gaze de ardere i se ncearc stingerea focului cu abur.
e). Conducte i armturi
Conducte. Cele mai importante defeciuni ale conductelor sunt :
Spargerea garniturilor datorit :
- calitii necorespunztoare a garniturii ;
- strii necorespunztoare a suprafeelor de etanare a flanelor;
- montajului necorespunztor a1 garniturii (montare excentric) ;
Remedierea const din nlocuirea garniturii cu alta corespunztoare ; poriunea unde urmeaz a se executa
reparaia se izoleaz prin flane oarbe.
Loviturile de berbec i vibraiile. La conductele de ap aceste defeciuni se datoresc urmtoarelor cauze :
- prezena aerului (neevacuat 1a pornire) n conducta de alimentare ;
- fixarea necorespunztoare a conductelor n suporturi;
- defeciunilor pompei de alimentare (se transmit vibraii pe ntreaga conduct).
 Prin eliminarea cauzelor dispare i fenomenul respectiv.
La conductele de abur defeciunile de mai sus se datoreaz urmtoarelor cauze :
- nclzire insuficient i golire incomplet de ap a conductei;
- antrenri de ap n conducte.
n toate cazurile de mai sus se iau urmtoarele msuri:
.- se evacueaz apa din colectoarele supranclzitorului ,i din conducta principal de abur;
- se nchide apa spre regulatorul de temperatur a1 aburului supranclzit mrindu-se astfel temperatura
aburului supranclzit;
- se remediaz fixarea conductelor n suporturi;
- se va evita ptunderea apei antrenate de abur n conductele de abur (evitarea supraalimentrii cazanului
cu ap, spumegrii, depirii debitului maxim).
Spargerea conductelor poate fi produs de:
- sistemul de dilatare (lire, compensatoare cu burduf .a.) care este defect sau necorespunzator ;
- mbinri prin sudur necorespunztoare ;
- modificarea sub efectul presiunii i temperaturii a caracteristicilor mecanice de rezisten (fluaj).
Msurile care sunt necesare pentru remedierea i prevenirea acestei defeciuni sunt :
- prevederea unui sistem corespunztor de dilatare ;
- executarea corespunztoare a sudurilor i controlul atent al acestora;
- urmrirea n timp a deformaiilor permanente ale conductelor, datorit fluajului, conform instruciunilor
interne ale centralei.
Armturi. Cele mai importante defeciuni ale armturilor sunt :
Armtura nu nchide etan. Urmrile sunt :
- pierderi de ap, abur, combustibil ;
- oprirea instalaiei de cazan (n unele cazuri).
Armtura nu deschide complet. Urmrile sunt :
- defeciuni n circulaia fluidelor ap, abur, aer, combustibil (lips de circulaie) ;
- nerealizarea debitului maxim de abur al cazanului. Armturile defecte se vor remedia sau nlocui;
demontarea lor se va face dup izolarea prin flane oarbe a poriunii de conduct pe care sunt montate.
f). Armturile de siguran i control
Indicatoare de nivel. Principalele defeciuni pot fi :
- nfundarea robinetului superior cu murdrii sau sruri ceea ce face ca nivelul de sticl s fie mai nalt
dect cel din tambur datorit condensrii aburului aflat n sticl.
Se va purja sticla.
- nfundarea robinetului inferior cu murdrii sau sruri ceea ce face ca nivelul n sticl s creasc treptat
datorit condensrii aburului care ptrunde n sticl.
Se va purja sticla.
n cazul n care dup purjare cele dou robinete rmn n continuare nfundate se va anuna fochistul ef,
care va hotr asupra modului de remediere, innd seama de pericolul pe care l prezint o intervenie la
aceste armturi n timpul funcionrii cazanului.
- Spargerea sticlei datorit montrii ei necorespunztoare n armtura sau rcirii respectiv nclzirii brute
(ptrunderea aburului sau apei n sticl nenclzit sau a aerului rece n sticla fierbinte).
Se va controla nainte de montaj ca suprafeele de contact ale sticlei cu armtura s fie plane. Manevrele
de purjare a sticlei se vor face cu toat grija, respectndu-se instruciunile de exploatare.
Manometrele. Principalele defeciuni pot fi :
- Acul indicator nu revine n poziia zero cnd manometrul este n comunicaie cu atmosfera. Cauzele pot
fi: nfundarea robinetului cu trei ci, nfundarea racordului dintre manometru i robinet, defectarea
manometrului.
Se va cura robinetul cu trei ci, racordul dintre manometru i robinet sau n cazul defectrii
manometrului se va nlocui manometrul cu altul corespunztor i verificat.
- Acul indicator nu indic presiunea din tambur sau se ridic ncet. Cauzele pot fi: nfundarea robinetului
cu trei ci, nfundarea tubului sifon sau defectarea manometrului.
Remedierea defeciunii se face prin curirea acestora prin suflare cu abur.
Supapa de siguran. Principalele defeciuni pot fi :
- Supapa pierde abur ( nu nchide etan ) fr a se atinge presiunea de deschidere a supapei.
Contragreutile sunt n poziie corect, iar ventilul nu s-a ridicat de pe scaun.
Cauzele pot fi: depuneri pe suprafaa de etanare a scaunului sau ventilului, uzura sau coroziuni pe
aceleai suprafee.
Remedierea const n rotirea ventilului fa de scaun care are rolul de a ndeprta depunerile i
respectiv alezarea (prelucrarea mecanic a suprafeelor de etanare) sau chiar nlocuirea supapei n cazul
uzurilor i coroziunilor.
O alt cauz este construcia necorespunztoare a supapei i anume: poziia nclinat a scaunului
fa de ventil (aburul iese numai pe o parte) sau poziii nclinate ale prghiei sau ale tijei supapei. Se va
ajusta scaunul i se va asigura poziii corespunztoare ale prghiei i tijei sau, n cazul n care aceste
remedieri nu sunt posibile, se va nlocui supapa.
- Supapa deschide (sufl) la presiuni mai mici dect presiunea de suflare. Cauzele pot fi : depuneri ntre
scaun i ventil, contragreutate mai mic dect cea normal sau contragreutate fixat prea aproape de
supap (braul prea scurt). Se va roti ventilul fa de scaun, se va nlocui contragreutatea sau se va aeza
n poziia normal pe bra.
- Supapa nu deschide la atingerea sau depirea presiunii de suflare. Cauzele pot fi : contragreutatea prea
mare sau aezarea ei pe bra prea departe de supap (bra prea lung), nepenirea braului n articulaii,
nepenirea ventilului n scaun datorit depunerilor sau poziia nclinat a braului (nu st orizontal).
Msurile de remediere sunt : nlocuirea contragreutii, aezarea corect a acesteia pe bra n poziia
normal, ajustarea articulaiilor, rotirea ventilului n scaun (eventual nlocuirea supapei) i corectarea
poziiei braului (poziia va fi orizontal).
Msuri pentru evitarea i eliminarea avariilor
n funcionarea cazanelor se ntlnesc unele fenomene denumite n general incidente care pot da
natere la avarii i accidente. Cunoaterea cauzelor care provoac aceste fenomene, precum i luarea m -
surilor corespunztoare pot evita urmri din cele mai grave.
Cele mai frecvente incidente sunt: lipsa de ap, creterea presiunii, suprancrcarea cazanului,
spumegarea apei, supraalimentarea, incendiu.
Lipsa de ap, se datoreaz n cele mai multe cazuri neglijenei personalului de exploatare care nu a
observat tendina de scdere a nivelului apei la indicatoarele de nivel i nu a luat msurile pentru
restabilirea nivelului normal.
Cnd nivelul apei din indicator a sczut sub nivelul minim se va proceda astfel :
- dac apa este sub nivelul minim, ns se vede nc n partea inferioar a indicatorului: se mrete imediat
alimentatea cu ap; se reduce sau chiar se va opri furnizarea de abur; se va micora focul i se va reduce
tirajul;
- dac apa nu se mai vede n indicator: se va opri imedial fo cul; se va opri furnizarea de abur. Este
interzis cu desavrire alimentarea cu ap a cazanului.
n ambele situaii incidentul va fi adus la cunotina responsabilului slii cazanelor i va fi nscris
n registrul jurnal de eviden a funcionrii cazanului. Rcirea cazanului se va face ct mai ncet. Dup
rcire i nainte de punerea n funciune, cazanul va fi supus unei revizii amnunite.
Depirea presiunii nominale, se ntmpl cnd consumatorul trece brusc de la un consum de abur
mare la unul mai mic sau chiar la lipsa consumului. n asemenea situaii regimul de ardere nu mai este n
corelare cu consumul de abur.
n aceste cazuri, supapa de siguran trebuie s deschid i n acelai timp trebuie executate
urmtoarele operaii :
- reducerea focului ;
- mrirea tirajului ;
- alimentarea cu ap n cantitate mare;
- evacuarea aburului n atmosfer;
- purjarea unei cantiti mari de ap.
Aceste operaii vor fi fcute cu calm i rapiditate pn la restabilirea presiunii nominale, chiar i n cazul
n care supapele nu au deschis. Va fi ntiinat responsabilul slii cazanelor.
Suprancrcarea cazanului. Aceast situaie apare n cazurile cnd consumatorul solicit un debit mai
mare de abur dect debitul nominal al cazanului.
 Cazanul poate funciona un timp limitat - circa 30 min - cu un debit de 10% mai mare dect
debitul nominal fr a fi supus defeciunilor, fiind calculat astfel nct s poat satisface un anumit debit
de vrf.
Depirea debitului de vrf sau depirea timpului de funcionare la acest debit sunt interzise,
ntruct pot avea loc supranclziri locale ale prilor sub presiune sau degradarea prematur a supra-
feelor de nclzire, antrenri de ap i sruri n supranclzitor etc.
n cazurile cnd debitul de vrf sau timpul de funcionare la acest debit sunt depite, se nchide
parial robinetul principal de abur, limitndu-se astfel debitul la valoarea nominal.
Spumegarea apei n tambur, se produce n cazul cd coninutul n sruri, substane organice, materii n
suspensie sau materii alcaline al apei n cazan crete peste o anumit limit. Ea se manifest prin oscilaii
brute ale nivelului apei n tambur i antrenri de ap n supranclzitor, ceea ce are ca rezultat scderea
temperaturii de supranclzire, lovituri de berbec i depuneri de sruri n serpentine.
Pentru restabilirea funcionrii normale se execut urmtoarele operaii :
- se reduce debitul cazanului;
- se purjeaz prile de jos ale cazanului;
- se alimenteaz cazanul;
- se verific funcionarea corespunztoare a purjei continue;
- se verific dac indicii apei de alimentare se ncadreaz n valorile prevzute. n caz contrar se iau toate
msurile pentru tratarea corespunztoare a apei de alimentare.
Se va anuna responsabilul slii cazanelor.
Supraalimentarea cu ap. n cazul depirii nivelului maxim al apei n tambur (n general datorit
exploatrii neglijente) pot s apar defeciunile cauzate de antrenarea apei n supranclzitor cu
consecinele cunoscute (depuneri de sruri, lovituri de berbec etc.).
Supraalimentarea se observ prin:
- depirea nivelului maxim al apei n indicatorul de nivel;
- variaii brute ale temperaturii aburului supranclzit;
- zgomote provocate de loviturile de berbec n supranclzitor i conductele de abur supranclzit.
Msurile care se iau sunt urmtoarele:
- se oprete alimentarea cu ap;
- se purjeaz supranclzitorul (colectoarele) i conducta de abur supranclzit;
- se reduce debitul cazanului;
- se purjeaz tamburul pentru a aduce nivelul apei la nivelul normal.
Incendiu n sala cazanelor. n cazul unor incendii care nu pericliteaz funcionarea sigur a instalaiilor
din sala de cazane, personalul de exploatare va aciona cu mijloacele existente n sal (furtunuri de
incendiu, stingtoare cu spum, .a.).
Dac incendiul amenin sigurana personalului de exploatare i funcionarea sigur a instalaiilor din sala
cazanelor, se vor chema pompierii. Pn la sosirea acestora, personalul de exploatare va ncerca s
limiteze focul, procednd n acelai timp, la oprirea cazanelor.
n cazul interveniei pompierilor se vor scoate de sub tensiune toate utilajele electrice.
Sisteme automate de protecie
n timpul funcionrii cazanului pot fi fcute manevre greite ale personalului de exploatare, se
pot ivi defecte ale utilajelor, sau pot apre acionri greite ale instalaiei de reglare automat; n toate
aceste cazuri este necesar s fie evitate avariile cu ajutorul unor instalaii de protecie i blocaj. De
asemenea, personalul de exploatare este informat permanent prin semnalizri acustice sau optice despre
unele abateri ale parametrilor, pentru a putea lua msurile necesare.
n cazurile menionate pentru a putea reduce sarcina sau chiar a opri cazanul, acesta dispune de o
serie de aparate de protecie care au ca scop s sesizeze apariia funcionrii necorespunztoare a unor
elemente ale cazanului i s intervin automat la aplicarea msurilor necesare.
Instalaia de protecie automat a cazanului permite reducerea sarcinei, oprirea imediat i
restabilirea regimului normal de funcionare, dup eliminarea cauzei care a produs; primele dou aciuni.
Cazurile n care are loc oprirea cazanului sunt, de regul, urmtoarele:
- creterea presiunii aburului peste limita admis;
- creterea nivelului apei n tambur peste limita superioar marcat pe sticla de nivel, sau sub limita
inferioar;
- scderea presiunii de alimentare a gazelor combustibile, cnd exist pericolul ntoarcerii flcrii;
respectiv scderea presiunii de alimentare a pcurii;
- ieirea din funciune a exhaustoarelor de gaze de ardere sau ventilatoarelor de aer;
- lipsa de tensiune electric, dac aceasta dureaz mai mult de 3-4 secunde, sau cderea sub limit;
- creterea peste limite a presiunii n focar din cauza spargerii unor evi n focar i dac dureaz peste 60
s.
Proteciile acioneaz prin relee care prin nchiderea unor contacte acioneaz asupra unor
elemente de execuie necesare operaiei.
Sunt cazuri cnd nerespectarea succesiunii unor operaii n conducerea unei instalaii de cazan
duce la avarii; pentru a se mpiedica efectuarea acestora de ctre personalul de exploatare direct sau de
ctre instalaia de automatizare se folosesc dispozitive de blocare. Blocarea se poate face mecanic sau
electric. Astfel de blocri sunt:
- Blocarea pornirii ventilatorului de aer naintea pornirii exhaustorului de gaze;
- Blocarea deschiderii robinetului principal de combustibil dac robinetele pe arztoare nu sunt nchise;
- Blocarea aprinderii combustibilului la arztoare circa 10 minute, pn cnd nu s-a fcut, n tot acest
interval, ventilarea focarului respectiv au fost pornite exhaustoarele de gaze i ventilatoarele de aer.
Sisteme de semnalizare preventiv
n timpul funcionrii instalaiei de cazan personalu1 de exploatare este informat la panoul de comand al
cazanului prin casete de semnalizare optic sau hupe de semnalizare acustic, despre apa riia unor abateri
ale parametrilor supravegheai sau despre producerea unor avarii.
Semnalizrile sunt de dou feluri: de avarie care arat declanarea unor instalaii auxiliare sau
oprirea cazanului i de prevenire care indic o depire a unui parametru.
Semnalizarea acustic se realizeaz prin sonerii i hupe.
Intervenia sistemelor automate pentru diminuarea riscurilor avariilor
Fochistul declaneaz pornirea cazanului de la butonul de comanda. Aprinderea focului i deci
intrarea cazanului n funciune este unrmrit n continuare de ctre fochist de la pupitru, la care diferitele
lmpi i semnalizeaz optic cum decurge punerea n funciune. n cazul unui incident care determin
intervenia sistemului de protecie automat, are loc oprirea semnalizat de o lamp. Oprirea cazanului
prin protecie are loc atunci cnd :
- nivelul apei n cazan este mai mic de -70 mm fa de nivelul normal;
- nivelul apei n cazan este mai mare de + 100 mm fa de nivelul normal;
- presiunea combustibilului lichid este mai mic de 18 bar (kgf/cm 2) ;
- presiunea aerului este mai mic de 150 mm H 20 (0,015 bar) ;
- presiunea aburului este mai mare dect cea stabilit;
- temperatura pcurii este mai mic de 85C;
- ventilatorul nu mai funcioneaz ;
- tensiunea electric de alimentare a czut ;
- flacra n cazan a disprut.
Dac apare unul din incidentele de mai sus se cerceteaz cauzele, se remediaz defectul i se reia
comanda de punere n funciune a cazanului.
Oprirea normal a cazanului se face acionnd comutatorul de pornire n poziia oprit.

Cap. 9. CURATAREA, REVIZIA, REPARAREA SI VERIFICAREA TEHNICA

OFICIALA
CURAREA INTERIOAR I EXTERIOAR A CAZANULUI
n timpul funcionrii cazanului i ori de cte ori acesta este oprit pentru curri sau splri,
responsabilul slii cazanelor i/sau RSVTI este obligat s examineze starea cazanului, efectund revizii
exterioare, revizii interioare i ncercri de presiune la rece. Rezultatele acestor verificri i ncercri vor
fi nscrise n registrul de supraveghere.
Intervalul de timp pentru efectuarea verificrilor menionate mai sus va fi precizat n instruciunile de
exploatare.
 Curarea cazanului se va face imediat dup rcire i golire, pentru a se evita pietrificarea
nmolului din cazan, i va fi executat astfel nct suprafeele metalice s rmn curate.
Cnd temperatura n cazan a ajuns la maximum 35C, un fochist va sta la gura de vizitare, iar
altul va intra n spaiul de ap i, cu un jet puternic de ap (cu furtun de incendiu), va spla interiorul
cazanului spre a ndeprta toate depunerile de pe evile i pereii cazanului, depuneri care n aceast
situaie sunt moi, neaderente i se pot ndeprta. Dac operaia se face a doua zi sau mai trziu, depunerile
se ntresc pe perei i evile cazanului iar splarea nu mai are efect. Deci operaia de splare cu jet
puternic de ap trebuie fcut imediat dup oprirea cazanului. Fochitii se vor schimba ntre ei dup
fiecare 20 minute, fochistul din interior fiind legat cu o frnghie sau cu centura de siguran de cel din
exterior, pentru a-1 putea scoate afar n caz c i se face ru. Dup splarea cu jet de ap se continu pn
la metal curat, cu perii de srm sau alte obiecte metalice dar care nu fac crestturi sau zgrieturi n pereii
metalici ai cazanului.
Curirea de funingine se face cu perii de srm. Depunerile de funingine i combustibil nears, n
special pcur, vor fi minime, dac fochistul se ngrijete s aib o ardere bun. Pcura nears, cocsificat
pe tevi, se poate ndeprta uor cu jet de ap fierbinte de la degazor, lundu-se msurile de protecie
corespunztoare. Operaia este cu att mai uoar cu ct sufltoarele de funingine au fost folosite mai
eficient (la cazanele care au astfel de instalaii). Curirea trebuie fcut pn la metal curat.
Uneltele folosite la curare nu trebuie s aib muchii ascuite care s degradeze suprafeele
metalice ale cazanului.
n afara suprafeelor metalice, vor fi bine curate legturile armturilor cu cazanul, precum i
conductele de alimentare cu ap i de golire.
Izolarea cazanului pe partea de abur, de ap, de purjare, de combustibil etc. se va face prin flane
oarbe dimensionate corespunztor i montate, de regul, n faa robinetelor de nchidere pe partea
cazanului oprit, cu excepia robinetului de golire la care flana oarb se monteaz dup aceasta.
La cazanele care au conducte mbinate prin sudur (fr flane) se admite ca izolarea s se fac cu
ajutorul a dou robinete n serie, avnd ntre ele un robinet de drenaj n legtur cu atmosfera. Cele dou
robinete, precum i robinetul de drenaj vor fi blocate sigur (de exemplu cu lact), primele n poziia
nchis, iar cel de drenaj n poziia deschis.
Pentru lucrrile de curare i revizii curente iluminarea cazanului se face cu lmpi electrice
portative, cu tensiunea maxim de 24 V. Bornele nfurrii primare a transformatorului trebuie s fie bine
izolate.
Este interzis folosirea lmpilor cu combustibil (acetilen, benzin, petrol etc.) cu flacr deschis i a
lmpilor electrice alimentate prin autotransformator.
n cazul folosirii de aparate electrice portative la lucrrile de curare, revizie (de exemplu scule electrice,
ventilatoare pentru rcire etc.) vor fi luate msuri speciale de protecia muncii mpotriva electrocutrii.
nainte de a intra n focar i n canalele de aer i de gaze de ardere, acestea vor fi bine aerisite, dup care
registrul de fum sau clapele de aer se nchid i se blocheaz.
Pentru a permite curarea i verificarea corespunztoare a focarului i a canalelor de gaze de ardere se
vor prevedea, dup caz, scri bine fixate, schele sau alte sisteme sigure.
Lucrrile de curare i revizie nu pot ncepe dac temperatura n interior este mai mare de 35 0C. Pentru
prevenirea unor eventuale accidente, aceste lucrri vor fi efectuate de cel puin dou persoane.
Acolo unde ndeprtarea pe cale mecanic a depunerilor prezint dificulti din cauza aderenei
acestora sau a imposibilitii accesului, poate fi efectuat o curare chimic respectndu-se prevederile
prescripiei tehnice specifice, Colecia ISCIR.
La revizia interioar trebuie s fie verificat i evaluat starea conductelor de legtur, de
alimentare i de purjare, cu armturile aferente, att nainte ct i dup curarea cazanului.
La revizia interioar, nainte de curarea cazanului, se va urmri, n principal, felul, cantitatea i
repartiia depunerilor de piatr i nmol, pe partea de ap a prilor sub presiune, sau a cenuii i
funinginii, pe partea gazelor de ardere.
La revizia interioar, dup curarea cazanului se va efectua, n principal, examinarea suprafeelor
interioare ale cazanului i, mai ales, a mbinrilor sudate, a poriunilor ambutisate i vluite, n scopul
depistrii eventualelor coroziuni, deformri, fisuri, crpturi etc.
Pe partea gazelor de ardere se vor examina starea i etaneitatea pereilor focarului i a canalelor de fum,
starea bolilor, linia de foc, rosturile de dilatare, starea de funcionare a uilor de vizitare, a clapelor de
explozie etc. De asemenea, vor fi examinate la exterior elementele metalice ale cazanului pentru a se
depista eventualele deformri, coroziuni, fisuri, crpturi etc.
ncercarea de presiune la rece se va face cu ap, nainte de punerea cazanului n funciune, n
scopul verificrii etaneitii ntregului ansamblu sub presiune. Aceasta se efectueaz la presiunea
hidraulic de ncercare indicat, fiind interzis ncercarea la o presiune mai mare.
Revizia exterioar se efectueaz cu cazanul n funciune, verificndu-se starea general de
funcionare a cazanului (armturile de control i siguran, aparatele de msurare, instalaia de
automatizare, instalaiile auxiliare), precum i parametrii la care funcioneaz.
Pe timpul opririi mai ndelungate din funciune, pentru evitarea deteriorrii suprafeelor interioare
(corodarea pereilor interiori ai spaiului de ap de ctre oxigenul i bioxidul de carbon din aer), cazanul
trebuie s fie conservat conform instruciunilor speciale elaborate de constructorul cazanului.
Conservarea cazanului se face n stare umed sau uscat, n funcie de perioadele de repaus i de
existena pericolului de nghe.
Conservarea umed. Const n realizarea n apa din cazan a unui pH alcalin (10-12) i adugarea
unui agent de legare a oxigenului (scavengher). Dintre agenii de legare a oxigenului (scavengher) este
sulfitul de sodium i n special sulfitul de sodiu activat. Se adopt aceast metod n cazul n care oprirea
cazanului are o durata mai scurt. n aceasta metod interiorul cazanului conine o cantitate de ap,
cazanul trebuind s fie gata de pus n funciune n timp scurt i nu exist pericol de nghe. Practic se
poate face astfel:
- se umple cazanul complet, cu ap, preferabil ap epurat sau tratat, la care se adaug 4kg de
hidrat de sodium i 100g sulfit de sodium la 1000 kg de ap ;
- se nchid toate robinetele etan;
- n timpul conservrii se urmrete s nu existe scurgeri de ap prin neetaneiti, care se vor remedia.
Se va completa lipsa de ap, adugndu-se aceleai substane.
n lipsa instruciunilor din Cartea cazanului, se va proceda astfel: - cu 3-4 ore nainte de oprirea cazanului
se introduce n cazan hidrazin sau fosfat trisodic n proporie de 20 - 30 mg/l de ap;
- dup oprire, se umple cazanul complet cu ap i i se asigur etaneitatea.
La repunerea n funciune a cazanului, se descarc cea mai mare parte de ap i se va completa cu
apa de alimentare.
Conservarea uscat se face la cazanele la care prin golire nu este posibil formarea de pungi de
ap, n special pe timp de iarn, datorit pericolului de nghe. Golirea cazanelor se face la cald (60-70C).
Conservarea uscat se practic n cazul opririlor de lung durat i atunci cnd exist pericol de nghe. In
acest caz interiorul cazanului nu mai conine apa. Se fac urmtoarele operaii :
- se oprete cazanul, se rcete i se golete ;
- se demonteaz armturile revizuindu-se garniturile i suprafeele de contact care sufer n cazul
opririlor ;
- se curata interiorul cazanului, se spal cu ap i se usuc ndeprtndu-se toat apa;
- pentru absorbirea umiditii din aerul care rmne n cazan se introduc, n tambur cutii cu var nestins ;
- se nchid toate gurile de vizitare, se monteaz flane oarbe, astfel nct cazanul s fie nchis etan;
- se nchid registrul principal de gaze, clapetele de aer i uile de vizitare.
Uscarea se ntreine astfel :
- prin nclzirea uoar cu lemne sau mangal a cazanului, cel puin odat pe lun - dac timpul
este umed aceasta operaie se repeta mai des ;
- controlul lunar al suprafeei interioare i nlocuirea varului nestins din cutii ;
- suprafeele interioare metalice ale cazanului pot fi vopsite, procedeu ce ferete de coroziune, dar
aceasta se va executa doar la recomandarea uzinei constructoare sau dac instruciunile de exploatare o
prevd.
Practic uscarea se face introducnd n spaiul de ap tvi cu var bulgri nestins, buci de circa 30
mm, care se schimb la intervale de circa trei luni, dac s-a transformat n var praf. Trebuie avut grij s
nu cad buci de var n cazan. Pentru fiecare m 3 din volumul cazanului se folosesc 2 kg var. Mai eficient
este conservarea cu silicagel (blaugel) care se pune n sculee care se atrn n spaiul de ap pentru a
absorbi umezeala. Cnd se constat c s-a nroit, se nclzete la 180 - 200C i, dup ce revine la
culoarea albastr se poate refolosi. nainte de introducerea varului sau a silicagelului, interiorul cazanului
se va usca ct mai mult posibil. Dup introducerea acestora, se nchide gura de vizitare.
n timpul opririlor scurte, i dac nu este pericol de nghe, cazanul nu se va goli, ci va rmne cu
ap, umplndu-l complet. Este mai indicat s staioneze cu ap, dect fr ap. Se va avea grij ca nainte
de pornire s se goleasc pn la nivelul minim.

REVIZIA CAZANULUI

Reparatiile cazanului sunt de doua feluri: reparatii accidentale (RA) si reparatii periodice (RP).
 Reparatiile periodice sunt de trei feluri: revizii tehnice (RT), reparatii curente (RC) si reparatii
capitale (RK).

RT (revizia tehnica) consta in verificarea, curatarea, ungerea, inlocuirea unor piese uzate
si eliminarea unor defectiuni de mica amploare. Cu aceasta ocazie se stabilesc lucrarile ce
urmeaza a se face la urmatoarele reparatii curente (RC), care este de amploare mai mare.
RC (reparatia curenta) cuprind;
o spalarea si curatirea de funingine pana la metal curat, asa cum s-a aratat anterior;
o reparatii la instalatiile de ardere, inclusiv curatirea duzelor si a filtrelor de
combustibil;
o reparatii la instalatiile de alimentare cu apa;
o verificarea instalatiilor de automatizare;
o reparatii la armaturi;
o remedierea neetanseitatilor circuitelor de apa, abur, combustibil;
o inlocuirea garniturilor neetanse;
o mandrinari de tevi;
o revizia motoarelor electrice, spalarea lagarelor si inlocuirea uleiului (la pompe,
vetilatoare, exhaustoare);
o verificarea si remedierea pierderilor de pe circuitul condesatorului, inclusiv
verificarea oalelor de condesat;
o inlaturarea altor defectiuni ivite la cazan.

Se va urmari ca:
o la intervale de max. 3 luni sa se curete de funingine tevile de fum, tevile de apa,
tubul focar etc.;
o la intervale de max 6 luni sa se verifice si curati de piatra spatiul de apa.
RC (reparatia capitala) se efectueaza in scopul de a aduce cazanul cat mai aproape de
starea initiala.

Conform Normativului MEE (ICEMENERG-ed.1984) durata de serviciu, ciclurile de reparatii

(dupa nr.de functionare) si timpul de stationare in reparatie sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Durata Ciclul de reparatii Timpul de stationare in
Tipul Nr. de reparatie (zile)
serv. (ore de functionare)
Cazanului ani schimburi RT RC RK RT RC RK
Cazan cu apa 30 3 3750 7500 30000 9 25 42
calda, abur de
joasa presiune
Cazan de apa
35 3 2000 4000 8000 6 30 50
fierbinte
Cazane verticale 30 3 3750 7500 22000 3 5 29
Cazane
35 3 3000 6000 18000 6 14 30
ignitubabile
Cazane
acvatubulare 30 3 3750 7200 30000 6 18 32
p<20 bar

Cine executa lucrari de reparatii la cazane si la instalatiile din sala de cazane

Reparatiile la cazane si instalatiile din sala de cazane, care sunt sub control ISCIR, se pot face
de:
A. De unitati de specialitate, cu exceptia urmatoarelor reparatii, ce se fac numai de
unitati autorizate de ISCIR:

inlocuirea de virole, funduri,placi tubulare, fascicol de tevi, pereti membrana,

economizare, supraincalzitoare, distribuitoare, colectoare, camere sectionale, tub focar,
elemente de conducta sau alte elemente sub presiune care pot executa separat si asambla
in instalatie;
repararea prin incarcare cu sudura a elementelor sub presiune care prezinta coroziuni,
izolat sau grupat si placarea prin incarcare cu sudura cu material inoxidabil, a suprafetelor
elementelor recipientelor;
remedierea prin sudare a fisurilor sau crapaturilor elementelor sub presiune;
executarea, la elementele sub presiune, a unor suduri noi, refacerea sau remedierea celor
existente;
refacerea unor parti prelevate in vederea verificarii spalarii chimice a cazanelor;
inlocuirea prin mandrine a tevilor de fum, tevilor fierbatoare sau de ecran, tevilor de
supraincalzitor sau economizor, tevile schimbatoare de caldura si a niturilor de la cazane
si recipiente;
inlocuirea armaturilor de siguranta cu alte tipo-dimensiuni care difera de cele prevazute
in proiectul initial;
inlocuirea cu metal nou, sub forma de petice sub presiune din care s-au prelevat probe de
material in vederea verificarii calitatii acestuia sau a imbinarilor sudate;
 executarea de lucrari ca urmare a modificarii proiectului initial de constructie a instalatiei
sau care duc la modificarea parametrilor initiali maxim admisi pentru functionarea (debit,
presiune maxima, temperatura minima, temperatura maxima, suprafata de incalzire etc.);
inlocuirea prin sudare a tevilor de fum, a tevilor de apa-abur din limitele cazanului si
pereti-membrana, a serpentinelor de caldura de la cazane si a fasciculelor de caldura de la
cazane;
inlocuirea instalatiilor de ardere, reglare, automatizare si de protectie, cu alte instalatii,
diferite functional fata de cele prevazute in proiectul initial sau dotarea cazanelor cu
asemenea instalatii;
inlocuirea mantei exterioare a unui recipient cu perti dubli.

Inainte de inceperea lucrarilor, unitatea reparatoare, cu acordul unitatii detinatoare, va intocmi o

documentatie de reparatie, din care sa rezulte lucrarile ce urmeaza a se executa, precum si
instalatiile tehnice de executie, verificare si incercare.

Aceasta documentatie tehnica se inainteaza la ISCIR in vederea acceptarii inceperii lucrarilor de

reparatie.

Se interzice inceperea lucrarilor de reparatie fara procesul verbal de acceptare al ISCIR.

Verificarea tehnica a cazanului, dupa reparatie, se face de catre ISCIR, sau cu acordul scris al
ISCIR, de catre responsabilul autorizat ISCIR al unitatii detinatoare, care va intocmi si procesul
verbal de autorizare de functionare.

Documentatia tehnica de reparatie se ataseaza la cartea ISCIR a cazanului.

Exemplu: O unitate a solicitat organul ISCIR pentru a introduce in RK un cazan CR 9, dupa ce

functionase un ciclu de reparatie. Organul ISCIR a constatat insa ca starea cazanului este buna si
ca grosimea tevilor este normala, in care situatie I-a acordat scadenta peste 4 ani, cand s-a facut
reparatia (si nu la scadenta dupa numaul de ore de functionare).

B. De fochist

inlocuirea sticlelor de nivel, manometrelor, termometrelor defecte;

reparatia robinetului de retinere cu ventil;
inlaturarea neetanseitatilor de apa, abur si combustibil;
inlocuirea garniturilor defecte;
strangerea suruburilor, piulitor si prezoanelor slabite;
intretinerea lagarelor la electromotoare, pompe, ventilatoare, exhaustoare, completarea
sau inlocuirea uleiului la acestea;
ungerea lagarelor, clapei de aer de la ventilator;
curatirea in fiecare luna a filtrelor de combustibil;
 spalarea cazanului si curatirea de piatra si funingine;
curatirea arzatorului, inclusiv a duzelor si electrozilor intre care se va pastra o distanta de
3+5 mm;
curatirea duzelor nu se va face uneltele mecanice, ci cu diluanti; benzina, motorina, petrol
si aer comprimat, pana la indepartarea completa a depunerilor, inclusiv din orificii. La
nevoie se vor folosi scule din plastic sau lemn.
urmarirea si reglarea temperaturii si presiunii combustibilului, inainte de intrarea in
arzator, care trebuie sa aiba valorile din cartea arzatorului;
urmarirea si reglarea temperaturii (care trebuie sa fie 102-1050C) si a nivelului apei in
degazor (care trebuie sa fie la 2/3 din inatime)
reparatia izolatiilor defecte la cazan si conducte termice din sala de cazane;
curatirea cazanelor si a salii de cazane;
analiza calitativa a apei si regenerarea filtrelor ( impreuna cu laborantul, daca exista);
alte lucrari prevazute in instructiunile interne.

Pregatirea pentru controlul oficial ISCIR

Starea tehnica a cazanelor se verifica de catre :

Inspectorii ISCIR astfel:

dupa instalare, inainte de depunerea in functiune, cand se face autorizarea de functionare
(AF)
si apoi in luna si anul specificate in procesul verbal de inspectorii ISCIR cu ocazia
ultimului control, si consemnat in Cartea de exploatare a cazanului (eliberata de ISCIR)
cand se face controlul periodic (CP). Verificarea se face, deasemenea, dupa RK. Ziua in
care va avea loc verificarea periodica se face cunoscuta unitatii de catre ISCIR in scris,
cu o luna de zile inainte.

In scopul verificarii, cazanul se opreste din timp din fuctionare, se spala si se curata de piatra si
funingine pana la metal curat. La verificare trebuie sa asiste in afara de fochist- responsabilul
ISCIR al unitatii si seful de cazane. Inspectorul CNCIR verifica: spatiul de apa si gaze arse, daca
sunt depuneri de piatra si funingine, coroziuni, fisuri, crapaturi, deformari, curgeri. La cazanele
ignitubulare, se poate cere scoaterea unui numar de tevi de fum. Aceasta operatiune se numeste
revizie interioara (RI). Duca cazanul nu este curat, dispune curatirea si poate da amenda. Daca
prezinta defectiuni, dispune intrarea in reparatie. Daca nu prezinta defectiuni, fixeaza data
urmatoarei RI (revizii interioare) la data la care este scadent la IP (incercarea de presiune). La
fiecare a doua revizie interioara se face si IP (incercarea de presiune). La fiecare a doua revizie
interioara se face si IP (incercarea de presiune) care se fizeaza la un interval dublu fata de revizia
interioara. Cand este scadent si la incercarea de presiune hidraulica (IP este precedent totdeauna
de RI).
Exemplu. La revizia interioara (CP-RI) la un cazan ABA de 1 t/h, inspectorul CNCIR
atentioneaza telefonic, pe seful unitatii sa ia masuri de curatire a cazanului.

La sosire, acesta il asigura ca personal a controlat si cazanul este foarte curat.

Introducand lampa de control pe gura de vizitare de sus inspectorul vede ca intr-adevar tevile
sunt curate, fara depuneri de piatra.

Intrand insa in tambur, constata cu amaraciune ca fochistii destepti, lenesi si inconstienti

curatasera de piatra numai zona ce se putea vedea de sus (de unde a 'controlat' si seful unitatii).

Nici capacul camerei de fum din fata nu l-am demontat si deci tevile nu fusesera curatate de
funingine.

Graficul verificarilor oficiale a cazanelor (si recipientelor) este urmatorul:

ma
x. 4 ani max. 4 ani max. 4 ani

AF= autorizare de functionare la montare ca nou

CP= control periodic

RI= revizie interioara

IP= incercare de presiune

Responsabilul ISCIR al unitatii detinatoare astfel:

revizia interioara (RI)

incercare de presiune la rece (IP) si reglarea supapelor
revizia exterioara (RE)

CONDITII DE RECEPTIE TEHNICA: VERIFICAREA TEHNICA OFICIALA

Instalaiile noi sau vechi montate din nou i cele reparate pot fi date n exploatare numai dup
verificarea tehnic oficial i eliberarea autorizaiei de funcionare, n conformitate cu
prescripiile tehnice colecia I.S.C.I.R.
n timpul exploatrii, instalaiile sunt supuse obligatoriu unor verificri tehnice oficiale
periodice, n scopul prelungirii autorizaiei de funcionare.
Verificarea tehnic oficial pentru autorizarea funcionrii instalaiilor i verificarea tehnic
oficial periodic a acestora se efectueaz numai de ctre persoane autorizate, conform prescripiilor
tehnice colecia I.S.C.I.R.
 Cazanele sunt supuse n exploatare (ncepnd de la prima punere n funciune) verificrilor
tehnice periodice, care constau n revizii interioare, ncercri de presiune la rece i revizii exterioare. La
data stabilit pentru efectuarea verificrilor, proprietarul/utilizatorul trebuie s pregteasc instalaia,
avnd ncercrile de cas efectuate cu rezultate corespunztoare (menionate ntr-un proces verbal). De
asemenea, va asigura personalul de deservire i auxiliar necesar. La verificare nu trebuie s lipseasc
RSVTI al proprietarului/deintorului, i, dup caz, RSL al agentului economic montator/instalator.
La cazanele cu funcionare sezonier (cazanele de abur ale fabricilor de zahr, de conserve, de
crmid etc., precum i cazanele de ap fierbinte pentru nclzire), reviziile interioare i ncercrile la
presiune se vor efectua naintea nceperii sezonului de lucru, evitndu-se programarea verificrilor n
timpul acestuia.
Dac la verificrile periodice se constat defeciuni vizibile care reduc securitatea n funcionare a
cazanului, inspectorul de specialitate poate dispune reducerea presiunii nominale i poate scurta termenul
pentru urmtoarele verificri, nscriind motivul n procesul-verbal ncheiat. n funcie de natura, mrimea,
tipul defectului, vechimea cazanului sau condiiile de exploatare inspectorul de specialitate poate dispune
efectuarea de examinri i investigaii tehnice care vor stabili posibilitatea funcionrii n continuare n
condiii de securitate. Dac se constat c instalaia prezint pericol n funcionare, aceasta va fi oprit din
funciune.
n cazurile n care la verificrile tehnice oficiale se constat lipsuri care nu afecteaz securitatea
n funcionare a cazanului, inspectorul de specialitate poate aproba punerea acestuia n funciune,
stabilind i un termen pentru remedierea lipsurilor respective.
Cu ocazia fiecrei verificri tehnice periodice unitatea deintoare are obligaia de a efectua
verificarea instalaiei de ardere i de automatizare a cazanului cu o unitate autorizat pentru activitile de
PIF/service la astfel de instalaii.
Reacordarea autorizaiei de funcionare pentru cazan este condiionat de prezentarea raportului
de verificri avnd drept concluzie respectarea condiiilor de siguran i funcionare impuse de
productor.

Cap. 10. LEGISLATIE, REGLEMENTARI, NORMATIVE, INSTRUCTIUNI

1. Hotrrea Nr. 1340 din 27 decembrie 2001 privind organizarea i funcionarea
Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i
Instalaiilor de Ridicat

Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de

Ridicat, denumit n continuare ISCIR, este organ de specialitate cu personalitate juridic, n
subordinea Ministerului Economiei i Comerului, avnd ca activitate principal asigurarea n
numele statului a proteciei utilizatorilor i sigurana n funcionare pentru instalaiile i
echipamentele sub presiune, precum i pentru instalaiile de ridicat, denumite n continuare
instalaii i echipamente, prevzute n anexa nr. 1.
Pentru realizarea obiectului su de activitate ISCIR are urmtoarele competene:
a) asigur n numele statului controlul respectrii prevederilor legale din domeniul su de
activitate, prin supraveghere tehnic, control i verificri n funcionare, precum i prin
supravegherea pieei atunci cnd este nominalizat pentru aceast activitate n reglementrile
tehnice, pentru instalaiile i echipamentele prevzute n anexa nr. 1;
b) elaboreaz prescripii tehnice pentru domeniul su de activitate, cu respectarea prevederilor
legislaiei armonizate din domeniul reglementat;
c) evalueaz instalaiile i echipamentele n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice
aplicabile, cu excepia acelor instalaii i echipamente ce fac obiectul legislaiei armonizate din
domeniul reglementat;
d) expertizeaz i evalueaz cauzele i efectele privind accidentele i avariile din domeniul su
de activitate;
e) constat nerespectarea dispoziiilor legale n domeniul su de activitate si aplic sanciuni
contravenionale, dup caz.
ANEXA 1. Instalaii i echipamente sub presiune i instalaii de ridicat;
ANEXA 2. Inspecii teritoriale ale ISCIR;
ANEXA 3. Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i
Instalaiilor de Ridicat ISCIR Organigrama;
ANEXA 4. NORMATIV privind parcul auto pentru ISCIR.
2. Legea Nr. 64 din 21 martie 2008, republicat cu modificarile si completarile
ulterioare 01.02.2014

LEGE Nr. 64 din 21 martie 2008 *** Republicat privind funcionarea n condiii de siguran a
instalaiilor sub presiune, instalaiilor de ridicat i a aparatelor consumatoare de combustibil
Capitolul I
Dispoziii generale
ART. 1
(1) Prezenta lege stabilete cadrul legal pentru funcionarea n condiii de siguran a instalaiilor
sub presiune, instalaiilor de ridicat i a aparatelor consumatoare de combustibil.
(2) Sunt exceptate de la prevederile prezentei legi instalaiile i echipamentele prevzute n
anexa nr.1. Condiiile de funcionare n siguran a acestor instalaii i echipamente se
reglementeaz prin legi specifice.
ART. 2
n scopul funcionrii n condiii de siguran, instalaiile sub presiune i instalaiile de ridicat
clasice, aparatele consumatoare de combustibil i componentele acestora, prevzute n anexa nr.
2, precum i instalaiile sub presiune, instalaiile de ridicat, unele instalaii din cadrul obiectivelor
nucleare, precum i componentele acestora, prevzute n anexa nr. 3, se supun regimului de
autorizare i de verificare tehnic, potrivit prevederilor prezentei legi.
ART. 3 (1) Introducerea pe pia, punerea n funciune i/sau utilizarea instalaiilor i
echipamentelor prevzute la art. 2 sunt admise numai n condiiile stabilite de prezenta lege.
 (2) n situaia n care instalaiile i echipamentele prevzute la art. 2 sunt reglementate prin
directive europene, acestea se supun regimului de autorizare i verificare tehnic dac prin
aceast cerin nu se aduce atingere directivelor europene aplicabile, transpuse prin reglementri
tehnice.
ART. 4
(1) Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de
Ridicat, denumit n continuare ISCIR, este organul de specialitate al administraiei centrale, cu
personalitate juridic, responsabil n numele statului pentru asigurarea msurilor de funcionare
n condiii de siguran a instalaiilor i echipamentelor prevzute n anexele nr. 2 i 3, denumite
n continuare instalaii/echipamente.
(2) ISCIR exercit urmtoarele funcii:
a) de autoritate n domeniul instalaiilor/echipamentelor, care asigur controlul respectrii
prevederilor referitoare la condiiile de introducere pe pia i punere n funciune a instalaiilor/
echipamentelor, precum i urmrirea i controlul regimului de autorizare i verificarea tehnic a
instalaiilor/echipamentelor;
b) de reglementare, prin care se asigur elaborarea documentelor cu caracter normativ pentru
domeniul su de activitate.
(3) ISCIR funcioneaz n subordinea Ministerului Economiei, Comerului i Mediului de
Afaceri i este finanat integral din venituri proprii, potrivit legii.
(4) ISCIR este condus de un inspector de stat ef, numit prin ordin al ministrului economiei,
comerului i mediului de afaceri, iar modul de organizare i funcionare a ISCIR se stabilete
prin hotrre a Guvernului**).
ART. 5
n sensul prezentei legi, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii:
a) accident - evenimentul fortuit, care ntrerupe funcionarea normal a unei/unui instalaii/
echipament, provocnd avarii i/sau afectnd viaa sau sntatea oamenilor ori mediul;
b) autorizare - activitatea de evaluare i atestare, efectuat de ctre ISCIR, a competenei i
capabilitii unei persoane fizice sau juridice de a desfura una dintre activitile prevzute la
art. 8 alin. (1); c) aviz obligatoriu de instalare - acordul emis de ISCIR pentru deintorii/
utilizatorii de instalaii/echipamente, dup caz, stabilit prin hotrre a Guvernului conform
prevederilor art. 4 alin. (4), ca urmare a verificrii condiiilor de
montare/instalare conform prescripiilor tehnice, pe baza cruia pot ncepe lucrrile de
montare/instalare;
d) autorizare a funcionrii - acordul emis de ISCIR pentru deintorii/utilizatorii de instalaii/
echipamente, dup caz, stabilit prin hotrre a Guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4), n
scopul atestrii faptului c o/un instalaie/echipament ndeplinete toate condiiile i cerinele
pentru a fi pus/pus n funciune n condiii de siguran;
e) construire - activitatea de mbinare a componentelor unei/unui instalaii/echipament, realizat
conform documentaiei tehnice aferente acesteia;
f) deintor - persoana fizic sau juridic ce deine cu orice titlu o instalaie/echipament n
exploatare;
g) documentaie tehnic - totalitatea documentelor i instruciunilor elaborate, conform
prevederilor prescripiilor tehnice, de ctre productor pentru construirea, montarea, instalarea,
punerea n funciune, realizarea reviziilor, reparaiilor i/sau pentru ntreinerea instalaiilor/
echipamentelor sau, respectiv, totalitatea documentelor ntocmite de ctre persoanele fizice ori
juridice autorizate pentru efectuarea acestor activiti n vederea realizrii sarcinilor specifice ce
le revin; documentaia tehnic include, dup caz, descrierea general a instalaiei/
echipamentului, proiectele de execuie, procesul de fabricaie, schemele i circuitele pentru
componentele instalaiilor/echipamentelor, descrieri i explicaii necesare pentru nelegerea
acestor desene i scheme, rezultatele calculelor de proiectare, rapoartele ncercrilor i
examinrilor i altele asemenea;
h) expertiz tehnic - investigaia/examinarea cu caracter tehnic a unei/unui instalaii/
echipament;
i) instalare - activitatea de fixare/amplasare a unei/unui instalaii/echipament la locul utilizrii
i/sau de conectare a acesteia/acestuia la alte instalaii sau echipamente, n vederea asigurrii
condiiilor de funcionare;
j) introducere pe pia - aciunea de a face disponibil/disponibil, pentru prima dat, contra cost
sau gratuit, o/un instalaie/echipament n vederea distribuirii i/sau utilizrii;
k) ntreinere - totalitatea operaiunilor prin care se asigur meninerea instalaiei/echipamentului
n parametrii de funcionare n condiii de siguran;
l) montare - activitatea de mbinare a componentelor unei/unui instalaii/echipament, conform
documentaiei tehnice, n vederea funcionrii acesteia/acestuia;
m) omologare - totalitatea activitilor desfurate de ctre o comisie, n legtur cu
un anumit tip de instalaie/echipament, identificat corespunztor, n scopul determinrii
parametrilor reali de performan i siguran n funcionare, n vederea atestrii ndeplinirii
condiiilor/cerinelor aplicabile; n) prescripie tehnic - norma tehnic elaborat de ctre ISCIR
i aprobat prin ordin al ministrului economiei, comerului i mediului de afaceri*), publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, care conine, pentru domenii clar definite, condiii i
cerine tehnice referitoare la instalaii/echipamente i la activiti specifice domeniului de
activitate, prevzute la art. 8 alin. (1), ce se realizeaz n legtur cu acestea, n vederea
introducerii pe pia, punerii n funciune i utilizrii instalaiilor/echipamentelor respective n
condiii de siguran n funcionare;
o) productor - persoana fizic sau juridic, responsabil pentru proiectarea i/sau realizarea
unei/unui instalaii/echipament n scopul introducerii pe pia i/sau al punerii n funciune, n
numele su, precum i orice persoan fizic sau juridic, care construiete, monteaz, instaleaz,
ambaleaz sau eticheteaz o/un instalaie/echipament n vederea introducerii pe pia i/sau
punerii n funciune sub nume propriu;
p) punere n funciune - aciunea care are loc n momentul primei utilizri a unei/unui
instalaii/echipament;
q) regim de autorizare i verificare tehnic - totalitatea condiiilor, cerinelor, examinrilor,
ncercrilor i/sau evalurilor la care este supus/supus, cu caracter obligatoriu, o/un
instalaie/echipament, pe parcursul realizrii i utilizrii, precum i deciziile luate n legtur cu
aceasta/acesta, n scopul de a se asigura funcionarea n condiii de siguran, conform
prescripiilor tehnice;
r) reparare - ansamblul de lucrri i operaiuni ce se execut prin nlturarea neconformitilor/
defeciunilor constatate la o/un instalaie/echipament, n scopul aducerii acesteia/acestuia la
parametrii iniiali sau la ali parametri care asigur funcionarea n condiii de siguran a
acesteia, conform prescripiilor tehnice;
s) revizie - activitatea, de regul planificat, ce const n ansamblul operaiunilor ce se execut
asupra unei/unui instalaii/echipament n scopul reglrii sau nlocuirii pieselor i aparatelor
nglobate de aceasta/acesta, conform prescripiilor tehnice;
t) utilizator - persoana fizic sau juridic ce are n folosin o/un instalaie/echipament;
 u) verificare tehnic - ansamblul examinrilor i ncercrilor efectuate n vederea autorizrii
funcionrii instalaiilor/echipamentelor ori realizate n timpul activitilor de montare, instalare,
reparare sau revizie a instalaiilor/echipamentelor, n conformitate cu cerinele din documentaiile
tehnice i/sau prevederile prescripiilor tehnice;
v) verificare tehnic n utilizare - totalitatea examinrilor i ncercrilor efectuate la o/un
instalaie/echipament periodic i ori de cte ori se modific configuraia acesteia/acestuia n baza
creia s-a acordat autorizarea funcionrii, n scopul asigurrii condiiilor de funcionare n
siguran.
ART. 6
Fr a se aduce atingere prevederilor art. 3 alin. (2), se admit introducerea pe pia i/sau
punerea n funciune a instalaiilor/echipamentelor care ndeplinesc urmtoarele condiii, dup
caz:
a) sunt respectate condiiile i cerinele de funcionare n condiii de siguran;
b) sunt omologate;
c) sunt puse la dispoziia utilizatorilor, de ctre productori, instruciuni tehnice pentru utilizarea
instalaiilor/echipamentelor n condiii normale, pentru ntreinerea, realizarea reviziilor i a
reparaiilor instalaiilor/ echipamentelor, precum i, dup caz, pentru pregtirea personalului de
deservire;
d) au autorizarea funcionrii emis conform prevederilor prescripiilor tehnice aplicabile;
e) exist, pentru utilizare, la fiecare loc de munc, instruciuni tehnice pentru utilizare n condiii
normale, precum i documente cuprinznd msurile ce trebuie luate n caz de avarii, ntreruperi
i dereglri ale instalaiei/echipamentului sau ale proceselor n care aceasta/acesta este
nglobat/nglobat;
f) exist, pentru utilizare, personal de deservire autorizat.
ART. 7
(1) Se admite meninerea n utilizare numai a acelor instalaii/echipamente care respect
condiiile prevzute la art. 6 lit. a), d), e) i f), care sunt supuse verificrilor tehnice n utilizare i
care sunt reparate, ntreinute i supuse la revizii potrivit prevederilor prescripiilor tehnice i
prezentei legi.
(2) Rezultatele verificrilor tehnice realizate pe parcursul activitilor prevzute la alin. (1)
trebuie s ateste existena condiiilor de funcionare n siguran a instalaiilor/echipamentelor la
data efecturii verificrilor.
ART. 8
(1) Activitile de construire, montare, instalare, punere n funciune i control nedistructiv, cele
ce privesc supravegherea tehnic i, dup caz, verificrile tehnice n vederea autorizrii
funcionrii i verificrile tehnice n utilizare, precum i reviziile, reparaiile, lucrrile de
ntreinere, operaiunile de sudare i deservire a instalaiilor/echipamentelor se realizeaz de ctre
persoane fizice sau juridice autorizate, n condiiile stabilite de prescripiile tehnice i prezenta
lege.
(2) Productorii care presteaz activiti de construire, montare, instalare, punere n funciune,
revizie, reparaii i lucrri de ntreinere pentru instalaiile/echipamentele realizate de ctre ei fac
excepie de la cerina de autorizare prevzut la alin. (1).
(3) Activitile persoanelor autorizate, prevzute la alin. (1), se realizeaz n limita competenelor
i responsabilitilor stabilite prin documentul de autorizare.
ART. 9
 (1) Verificrile tehnice n vederea autorizrii funcionrii i verificrile tehnice n utilizare pentru
instalaiile i echipamentele prevzute n anexa nr. 3 se efectueaz de ctre ISCIR.
(2) Verificrile tehnice n vederea autorizrii funcionrii i verificrile tehnice n utilizare pentru
instalaiile i echipamentele prevzute n anexa nr. 2 se realizeaz de ctre persoane fizice i
juridice autorizate n acest scop.
(3) Responsabilitile privind realizarea verificrilor tehnice n vederea autorizrii funcionrii i
a verificrilor tehnice n utilizare, precum i corectitudinea rezultatelor aferente obinute revin
ISCIR sau persoanelor autorizate prevzute la alin. (2), dup caz.

CAPITOLUL II
Obligaiile i responsabilitile productorilor
ART. 10
Productorii, cu excepia celor care realizeaz instalaii/echipamente conform reglementrilor
tehnice ce transpun directive europene care au prevederi specifice, nainte de introducerea pe
pia i/sau punerea n funciune a acestora, au urmtoarele obligaii i responsabiliti:
a) s se asigure c instalaia/echipamentul se realizeaz cu respectarea cerinelor de funcionare
n condiii de siguran, prevzute n prescripiile tehnice aplicabile;
b) s ntocmeasc documentaia tehnic prevzut de prescripiile tehnice i s stabileasc prin
aceasta inclusiv examinrile i ncercrile ce trebuie efectuate pe parcursul construirii, montrii
i instalrii, n scopul verificrii parametrilor de funcionare n condiii de siguran a instalaiei/
echipamentului;
c) s elaboreze instruciuni tehnice pentru montarea, instalarea, utilizarea n condiii normale,
ntreinerea, realizarea reviziilor i repararea instalaiei/echipamentului, documente cuprinznd
msurile ce trebuie luate n caz de avarii, ntreruperi i dereglri ale instalaiei/echipamentului
sau ale proceselor, precum i instruciuni pentru pregtirea personalului de deservire a
acesteia/acestuia, atunci cnd prescripiile tehnice prevd aceast cerin;
d) s realizeze sau, dup caz, s asigure realizarea construirii i/sau a montrii instalaiei/
echipamentului cu respectarea prevederilor art. 8 i ale prescripiilor tehnice;
e) s solicite i s obin omologarea instalaiei/echipamentului;
f) s asigure i s foloseasc la construirea i la montarea
instalaiilor/echipamentelor, atunci cnd prescripiile tehnice impun, tehnologii de sudare
stabilite prin proceduri de sudare aprobate de ctre ISCIR, sudori autorizai ISCIR, precum i
personal autorizat ISCIR, care execut examinri prin mijloace sau metode nedistructive;
g) s pun la dispoziia utilizatorilor documentele i instruciunile din documentaia
tehnic stabilite n conformitate cu prescripiile tehnice aplicabile, precum i instruciunile
tehnice prevzute la lit. c).
ART. 11
Productorii care realizeaz instalaii/echipamente din categoria celor prevzute la art. 3 alin. (2)
au obligaiile i responsabilitile prevzute n reglementrile tehnice ce transpun directivele
europene care stabilesc condiiile de introducere pe pia i/sau punere n funciune pentru
instalaiile/echipamentele respective.

CAPITOLUL III
Obligaiile i responsabilitile persoanelor fizice sau juridice autorizate

ART. 12
 Persoanele fizice sau juridice autorizate conform prevederilor prezentei legi au urmtoarele
obligaii i responsabiliti, dup caz:
a) s presteze activitile pentru care au fost autorizate, n limita competenelor i n condiiile
pentru care sunt autorizate;
b) s foloseasc n lucrrile aferente activitilor pentru care au fost autorizate, potrivit
prevederilor prescripiilor tehnice, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare
aprobate de ISCIR, sudori autorizai ISCIR, precum i personal autorizat ISCIR, care execut
examinri prin mijloace sau metode nedistructive;
c) s ntocmeasc documentaia prevzut de prescripiile tehnice i s o pun la dispoziia
deintorului/utilizatorului odat cu predarea/recepia instalaiei/echipamentului;
d) s informeze productorul sau deintorul/utilizatorul despre neconformitile constatate;
e) s asigure realizarea activitilor pentru care au fost autorizate, conform prescripiilor i
documentaiei tehnice;
f) s monteze i/sau s instaleze instalaii/echipamente numai dac este emis i se respect
avizul obligatoriu de instalare;
g) s informeze de ndat ISCIR despre situaiile n care instalaiile nu mai respect condiiile de
autorizare, precum i despre existena unui pericol iminent la acestea.
ART. 13
(1) Prevederile art. 12 lit. b) - g) se aplic i productorilor prevzui la art. 8 alin. (2).
(2) Prevederile art. 12 lit. b) nu se aplic procedurilor de sudare, sudorilor i personalului care
execut examinri prin mijloace sau metode nedistructive care au aprobri valabile, emise n
conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice ce transpun directive europene aplicabile
instalaiilor/echipamentelor, n situaia n care cerinele ce au stat la baza emiterii acestor
aprobri sunt echivalente cu cele stabilite n prescripiile tehnice.
CAPITOLUL IV
Obligaiile i responsabilitile deintorilor/utilizatorilor de instalaii/echipamente

ART. 14
Persoana fizic sau juridic ce deine/utilizeaz o instalaie/echipament are urmtoarele obligaii
i responsabiliti conform prescripiilor tehnice:
a) s solicite i s obin avizul obligatoriu de instalare, dup caz;
b) s solicite i s obin autorizarea funcionrii;
c) s ia msurile necesare i s se asigure c instalaia/echipamentul este utilizat/utilizat n
condiii de siguran, prin efectuarea reviziilor, reparaiilor, ntreinerii de ctre persoane
autorizate, conform documentaiilor i prescripiilor tehnice;
d) s asigure existena, la fiecare loc de munc, a instruciunilor tehnice specifice pentru
utilizarea n condiii normale a instalaiei/echipamentului i a documentelor cuprinznd msurile
ce trebuie luate n caz de avarii, ntreruperi i dereglri ale instalaiei/echipamentului sau ale
proceselor n care aceasta/acesta este nglobat/nglobat;
e) s foloseasc pentru utilizarea instalaiei/echipamentului numai personal de deservire
autorizat;
f) s asigure supravegherea i verificarea tehnic n utilizare a instalaiilor/echipamentelor.
ART. 15
(1) Persoana fizic sau juridic ce deine/utilizeaz instalaiile/echipamentele prevzute n anexa
nr. 2 pct. 1 - 4 i 9 i n anexa nr. 3 pct. 1 - 3 i 8 are obligaia s le nregistreze la ISCIR, s in
evidena centralizat a acestora i s comunice la ISCIR orice modificare intervenit n situaia
tehnic sau juridic a acestora, n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice.
(2) Persoana fizic sau juridic ce deine/utilizeaz instalaiile/echipamentele prevzute la alin.
(1) are obligaia s asigure un operator autorizat, responsabil cu supravegherea tehnic a
instalaiilor/echipamentelor, denumit RSVTI, conform prescripiilor tehnice.

CAPITOLUL V
Accidente, for major sau pericol iminent

ART. 16 Persoana fizic sau juridic ce deine/utilizeaz instalaiile/echipamentele prevzute

la art. 15 alin. (1) are obligaia, n cazul producerii oricrui accident la acestea, de a opri din
funcionare instalaiile/echipamentele i de a anuna de ndat ISCIR despre producerea
evenimentului.
ART. 17
(1) n cazuri justificate, de for major sau de pericol iminent, accesul reprezentanilor ISCIR
se poate efectua indiferent de zi/or i necondiionat de participarea unui delegat din partea
deintorului/utilizatorului.
(2) n cazurile prevzute la alin. (1) reprezentanii ISCIR pot dispune oprirea din funciune sau
mpiedicarea punerii n funciune a instalaiei/echipamentului prin aplicarea de sigilii, dup caz.
ART. 18
n cazurile prevzute la art. 17 alin. (1) n care reprezentanii ISCIR sunt mpiedicai s ptrund
n locurile unde sunt amplasate/deinute instalaiile/echipamentele, acetia pot solicita sprijinul
ofierilor i agenilor din cadrul Ministerului Administraiei i Internelor, care acioneaz n
conformitate cu prevederile legale incidente.
ART. 19
(1) n aplicarea prevederilor prezentei legi, ISCIR, prin reprezentanii si, are dreptul:
a) s solicite informaii i documente de la persoanele fizice sau juridice ce construiesc,
monteaz, instaleaz, pun n funciune, repar, ntrein, asigur realizarea reviziilor, dein,
utilizeaz i/sau comercializeaz instalaii/echipamente;
b) de acces, cu scopul efecturii controalelor prevzute la art. 4 alin. (2), la sediul i/sau n locul
n care i desfoar activitatea persoanele fizice sau juridice ce construiesc, monteaz,
instaleaz, pun n funciune, repar, asigur realizarea reviziilor, ntrein, comercializeaz, dein
i/sau utilizeaz instalaii/echipamente, precum i n locurile n care sunt utilizate instalaii/
echipamente, indiferent de forma de deinere a acestora.
(2) Persoanele ce dein/utilizeaz instalaii/echipamente, precum i cele care desfoar
activitile prevzute la art. 8 alin. (1) au obligaia s permit accesul i s pun la dispoziia
reprezentanilor ISCIR informaiile i documentele referitoare la instalaii/echipamente, pe care
acetia le solicit.
ART. 20
n situaia n care pentru anchetarea cauzelor producerii unui accident trebuie s participe i
reprezentani ai altor autoriti, acetia au obligaia s nu modifice starea de fapt a instalaiei/
echipamentului avariate/avariat i s conserve locul pn la sosirea reprezentanilor ISCIR, cnd
este cazul.

CAPITOLUL VI
Infraciuni i contravenii
ART. 21
Meninerea sau repunerea n funcionare a instalaiilor ori echipamentelor, dup ce a fost oprit
sau interzis funcionarea acestora, prin proces-verbal ncheiat de ctre inspectorii de specialitate
din cadrul ISCIR, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu
amend.
ART. 22
(1) Efectuarea fr autorizaie a activitilor privitoare la instalarea, construcia sau montajul
instalaiilor ori echipamentelor constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la
2 ani sau cu amend.
(2) Efectuarea fr autorizaie a activitilor privitoare la punerea n funciune, exploatarea sau
modificarea instalaiilor ori echipamentelor constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare
de la 2 ani la 7 ani i interzicerea unor drepturi.
(3) Tentativa se pedepsete.
ART. 23
(1) Scoaterea neautorizat din funciune, n totalitate sau n parte, a dispozitivelor de siguran i
control instalate n condiiile legii la instalaii/echipamente, fr a avea motive ce decurg din
cerinele de securitate nuclear sau de radioprotecie, dac fapta nu constituie o infraciune mai
grav, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.
(2) Dac fapta prevzut la alin. (1) este svrit din culp, se pedepsete cu nchisoare de la 3
luni la un an sau cu amend.
(3) Efectuarea verificrilor tehnice la instalaiile/echipamentele prevzute la anexa nr. 3 pct. 1 -
9, n vederea autorizrii de funcionare, de ctre persoane care nu sunt angajate n cadrul ISCIR,
se pedepsete cu amend.
ART. 25
(1) Urmtoarele fapte constituie contravenii i se sancioneaz dup cum urmeaz:
a) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. c) i e), art. 10 lit. a), b) i e), art. 12 lit. c), d), e) i g), art.
14 lit. c) i e), art. 16 i ale art. 19 alin. (2), cu amend de la 2.000 lei la 15.000 lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. b) i f), art. 10 lit. c), d), f) i g), art. 12 lit. a), b) i f) i
ale art. 14 lit. a), b), d) i f), cu amend de la 15.000 lei la 25.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. a) i d) i ale art. 11, cu amend de la 25.000 lei la 35.000
lei;
d) nerespectarea prevederilor art. 15, cu amend de la 30.000 lei la 40.000 lei.
(2) Constituie sanciune contravenional complementar suspendarea pe o perioad de pn la 6
luni sau retragerea, dup caz, a avizului, autorizaiei eliberate de ISCIR.
ART. 26
(1) Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor se fac de ctre inspectorii de specialitate
din cadrul ISCIR.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau n termen de cel mult 48 de ore de la data ncheierii
procesului-verbal de constatare a contraveniei jumtate din minimul amenzii aplicabile;
inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR fac meniune despre aceast posibilitate n procesul-
verbal de constatare a contraveniei.
(3) mpotriva procesului-verbal de constatare a contraveniei se poate face contestaie n termen
de 15 zile de la data nmnrii sau comunicrii procesului-verbal de constatare a contraveniei.
(4) Contestaia se adreseaz inspectorului-ef al inspeciei teritoriale de care aparine inspectorul
constatator.
ART. 27
 Dispoziiile art. 25 i 26 referitoare la contravenii se completeaz cu prevederile Ordonanei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i
completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile i completrile ulterioare.

CAPITOLUL VII
Dispoziii finale
ART. 28
(1) Anexele nr. 1 - 3 fac parte integrant din prezenta lege.
(2) Anexele se modific i/sau se completeaz prin hotrre a Guvernului.

ANEXA 1
Instalaii i echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi

1. Recipientele pentru aer aferente instalaiilor i echipamentelor de frnare, basculare i

semnalizare, montate pe autovehicule
2. Instalaiile i echipamentele sub presiune, instalaiile i echipamentele de ridicat montate pe
nave
3. Conductele de gaze naturale de alimentare din amonte, conductele aparinnd Sistemului
naional de transport al gazelor naturale, precum i cele aparinnd sistemelor de distribuie i
instalaiilor de utilizare a gazelor naturale

ANEXA 2

Instalaii sub presiune i instalaii de ridicat clasice, aparate consumatoare de combustibil i

componente ale acestora
1. Cazane pentru abur, pentru ap cald sau fierbinte
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaii de transport pe cablu, instalaii de ridicat pe plan
nclinat, poduri rulante i alte mecanisme de ridicat
5. Aparate de nclzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos
6. Arztoare cu combustibil lichid sau gazos
7. Accesorii de securitate pentru instalaiile, echipamentele i aparatele prevzute la pct. 1 i 3 -
6
8. Aparatur i instalaii de automatizare aferente instalaiilor i echipamentelor prevzute la pct.
1-7
9. Instalaii i echipamente destinate, montate i utilizate n cadrul parcurilor de distracii

ANEXA 3
Instalaii sub presiune, instalaii de ridicat i unele instalaii din cadrul obiectivelor nucleare,
precum i componente ale acestora
1. Generatoare i cazane de abur, de ap cald sau fierbinte, inclusiv corpul reactorului
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari i recipiente simple sub presiune mai mare de
0,5 bari
3. Pompe
4. Conducte pentru lichide, vapori i gaze tehnice uscate sau umede
5. Suporturi ale elementelor sub presiune 6. Armturi
7. Sisteme tehnologice
8. Macarale, ascensoare, elevatoare, poduri rulante i alte mecanisme de ridicat
9. Accesorii de securitate pentru instalaiile i echipamentele prevzute la pct. 1, 2, 4 i 8.

3. PRESCRIPII TEHNICE, COLECIA ISCIR

ISCIR = ../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc -
###Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor
de Ridicat ; este organul de specialitate cu personalitate juridic n subordinea Ministerului
Economiei i Comerului, avnd ca principal obiect de activitate asigurarea n numele statului a
proteciei utilizatorilor i a siguranei n funcionare pentru instalaiile i echipamentele sub
presiune n categoria crora se integreaz i cazanele de abur (joas i medie presiune) i de ap
cald / fierbinte, supranclzitoarele i economizoarele independente.
Reglementrile privind utilizarea instalaiilor sub presiune sunt cuprinse n urmtoarele
prescripii tehnice ISCIR:
1. PT C1-2010- Cazane de abur, cazane de ap fierbinte, supranclzitoare i economizoare
independente ;
2. PT C2-2010- Arztoare cu combustibili gazoi i lichizi;
3. PT C4-2010- Recipiente metalice stabile sub presiune;
4. PT C6-2010- Conductelor metalice sub presiune pentru fluide;
5. PT C7-2010- Dispozitive de siguran;
6. PT C9-2010- Cazane de ap cald i cazane de abur de joas presiune;
7. PT C10-2010- Conducte de abur i conducte de ap fierbinte sub presiune;
8. PT C11-2010- Sisteme de automatizare aferente centralelor termice i instalaii de ardere
aferente cazanelor;
9. PT CR 8-2009- Autorizarea personalului de deservire a instalaiilor/echipamentelor i
acceptarea personalului auxiliar de deservire.

Clasele de autorizare ale fochitilor

../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ###
Persoana fizic autorizat de ctre ISCIR pentru deservirea cazanelor de abur, de ap
fierbinte, cazane de ap cald i cazane de abur de joas presiune, a supranclzitoarelor i
economizoarelor independente, conform prevederilor prescripiilor tehnice C 1 i C 9, este
denumit n continuare "fochist".
Autorizarea fochistului se face pe clase, de la A la D, n funcie de tipul de cazan pe care
l deserveste.
Se admit la examenul de autorizare ca "fochist clasa A, B sau D", persoanele fizice care
au absolvit un curs de perfecionare/specializare organizat conform programelor analitice din
prescripia tehnic PT CR 8-2009.
 Se admit la examenul de autorizare ca "fochist clasa C", persoanele fizice care au absolvit
un curs de calificare de "fochist" sau un curs de perfectionare/specializare "fochist clasa C"
organizat conform programelor analitice din prescripia tehnic PT CR 8-2009.
Fochitii clasa A deservesc i supravegheaz operativ n funcionare cazane de abur,
cazane de apa fierbinte, suprancalzitoare i economizoare independente, conform prevederilor
prescripiei tehnice C 1. Fochitii clasa A sunt autorizai pentru tipul de cazan dintr-o grup de
autorizare prevzut n tabelul de mai jos :../NELU/PROFESIONAL TEST/curs
fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ###
Grupa de Tip cazan Debit (t/h sau Gcal/h)
autorizare
I Toate cazanele care nu se ncadreaz n gr. II i III < 10 t/h, < 5 Gcal/h
II Cazane de abur 10-100 t/h inclusiv
Cazane de ap fierbinte peste 5 Gcal/h
III Cazane de abur peste 100 t/h

PT- CR 8- 2009
CAPITOLUL III
CONDIII PRIVIND FORMAREA PROFESIONAL A PERSONALULUI DE DESERVIRE
SECIUNEA 1
Condiii privind formarea profesional a fochitilor
Art. 19 (1) Persoana fizic autorizat de ctre ISCIR pentru deservirea cazanelor de abur,
de ap fierbinte, cazane de ap cald i cazane de abur de joas presiune, a
supranclzitoarelor i economizoarelor independente conform prevederilor prescripiilor
tehnice C 1 i C 9, este denumit n continuare fochist.
(2) Autorizarea fochistului se face pe clase, de la A la D, n funcie de tipul de cazan pe
care l deservete.
(3) Se admit la examenul de autorizare ca fochist clasa A, B sau D, persoanele fizice
care au absolvit un curs de perfecionare/specializare organizat conform programelor
analitice din prezenta prescripie tehnic.
(4) Se admit la examenul de autorizare ca fochist clasa C, persoanele fizice care au
absolvit un curs de calificare de fochist sau un curs de perfecionare/specializare fochist
clasa C organizat conform programelor analitice din prezenta prescripie tehnic
Art. 24 (1) Fochitii clasa C sunt fochitii care deservesc i supravegheaz operativ n
funcionare cazane de ap cald i cazane de abur de joas presiune, conform prevederilor
prescripiei tehnice C 9.
Art. 30 (1) Trecerea fochistului, n cadrul aceleai clase i grupe pentru care este autorizat,
de la deservirea unui tip de cazan la deservirea altui tip de cazan se face n urma unui
instructaj teoretic i practic specific de minim 24 de ore, organizat de ctre operatorul RSVTI
al deintorului/utilizatorului, n condiiile prevzute la alin. (3).
(2) Trecerea fochistului de la deservirea unui tip de cazan pentru care este autorizat la
deservirea altui tip de cazan n cadrul aceleai clase, n situaiile n care nu sunt stabilite
grupe, se face n urma unui instructaj teoretic i practic specific de minim 24 de ore, PT CR 8-
2009
Art. 30 (1) Trecerea fochistului, n cadrul aceleai clase i grupe pentru care este autorizat,
de la deservirea unui tip de cazan la deservirea altui tip de cazan se face n urma unui
instructaj teoretic i practic specific de minim 24 de ore, organizat de ctre operatorul RSVTI
al deintorului/utilizatorului, n condiiile prevzute la alin. (3).
(2) Trecerea fochistului de la deservirea unui tip de cazan pentru care este autorizat la
deservirea altui tip de cazan n cadrul aceleai clase, n situaiile n care nu sunt stabilite
grupe, se face n urma unui instructaj teoretic i practic specific de minim 24 de ore,organizat de
ctre operatorul RSVTI al deintorului/utilizatorului, n condiiile prevzute la
alin. (3).
(3) Instruirea se finalizeaz cu susinerea unui examen organizat de ctre operatorul
RSVTI al deintorului/utilizatorului, pentru verificarea cunotinelor profesionale i a
deprinderilor practice. Rezultatele examinrii se consemneaz ntr-un proces-verbal de
examinare ntocmit de ctre operatorul RSVTI, conform modelului din anexa 6.
(4) Trecerea fochistului de la o grup de autorizare la alta, n cadrul aceleiai clase, sau de
la o clas la alta, se face prin extinderea autorizaiei. n acest scop fochistul trebuie s
participe la un program specific de instruire teoretic de minim 24 de ore i de instruire
practic de minim 40 de ore, organizat de deintorul/utilizatorul cazanului, s susin i s
promoveze examenul n vederea extinderii autorizaiei.
(5) Programa analitic de pregtire este ntocmit de deintor/utilizator.
(6) Instruirile se finalizeaz cu eliberarea de adeverine de instruire teoretic i practic de
ctre operatorul RSVTI al deintorului/utilizatorului.
(7) Pentru a participa la examenul n vederea extinderii autorizaiei, solicitantul depune la
ISCIR urmtoarele:
a) cererea de extindere a autorizaiei;
b) copia actului de identitate;
c) autorizaia n vigoare, din care s rezulte grupa i clasa de autorizare actual;
d) adeverina de practic, conform modelului din anexa 2;
e) adeverina de instruire teoretic, conform modelului din anexa 7;
f) fia de aptitudini de medicina muncii cu meniunea Apt pentru prestarea ocupaiei de
fochist.
(8) Examinarea n vederea extinderii autorizaiei se efectueaz de ctre inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR i const ntr-o prob teoretic i una practic.
(9) Rezultatele examenului se consemneaz de ctre inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR ntr-un proces-verbal, conform modelului din anexa 3.
(10) Extinderea autorizaiei se face prin semnarea i aplicarea tampilei proprii de ctre
inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR n rubrica "extinderea autorizaiei" din talonul
care nsoete autorizaia.

PT C9- 2010
Art. 1 (1) Prezenta prescripie tehnic stabilete condiiile i cerinele tehnice pentru
instalarea, montarea, punerea n funciune, autorizarea funcionrii, supraveghere i
verificare tehnic n utilizare, revizia, repararea i lucrrile de ntreinere la cazanele pentru
ap cald i cazanele pentru abur de joas presiune.
(2) Prevederile prezentei prescripii tehnice se aplic doar n msura n care nu exist alte
dispoziii specifice (cu acelai obiectiv) n legislaia comunitar de armonizare
SECIUNEA a 2-a
 Domeniu de aplicare

Art. 2 (1) Prevederile prezentei prescripii tehnice se aplic la:

a) cazanele pentru ap cald cu temperatura maxim a apei calde de cel mult 110C i
avnd puterea mai mare de 400 kW;
b) cazanele pentru abur de joas presiune cu presiunea maxim a aburului de cel mult
0,05 MPa (0,5 bar) i avnd debitul mai mare de 0,6 t/h.
(2) Echipamentele prevzute la alin. (1) se denumesc n continuare cazane.
(3) Condiiile i cerinele pentru montare se aplic numai cazanelor vechi, care au mai
funcionat.
Art. 3 Cazanele construite, introduse pe pia i puse n funciune conform reglementrilor n
vigoare la data realizrii lor pot fi reparate, ntreinute i exploatate conform prevederilor
prezentei prescripii tehnice.
Art. 4 Se accept funcionarea n condiiile prezentei prescripii tehnice i a cazanelor:
a) pentru ap fierbinte la temperatura maxim de 120C cu condiia ca elementele de
siguran (termostatele de siguran) s fie limitate la 110C de ctre productor sau de ctre
persoane juridice autorizate conform prevederilor prescripiilor tehnice aplicabile;
b) pentru abur cu presiunea maxim de 1 bar cu condiia ca elementele de siguran
(supap de siguran, presostate) s fie limitate la 0,5 bar.
Art. 5 Prevederile prezentei prescripii tehnice nu se aplic la:
a) cazanele instalate pe nave, platforme marine fixe i mobile;
b) cazanele din componena obiectivelor nucleare.

CAPITOLUL III
AUTORIZAREA FUNCIONRII

SECIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 16 Cerinele tehnice prevzute n prezentul capitol sunt condiii minime obligatorii
referitoare la punerea n funciune i autorizarea funcionrii cazanelor.
Art. 17 Se admite autorizarea funcionrii urmtoarelor tipuri de cazane:
a) cazane noi care respect cerinele privind introducerea pe pia, stabilite de reglementrile
tehnice ce transpun directive europene specifice: HG 453/2003, HG 584/2004 cu modificrile i
completrile ulterioare i HG 1029/2008.
b) cazane vechi care au mai funcionat i:
1) provin din Uniunea European:
I. care respect cerinele privind introducerea pe pia stabilite, prin directivele
europene specifice, cu excepia celor prevzute la lit. c);
II. care au fost construite anterior intrrii n vigoare a directivelor europene aplicabile
i care au fost introduse pe pia cu respectarea reglementrilor naionale ale statului
membru n care au fost construite;
2) provin din afara Uniunii Europene: PT C 9-2010
I. care respect cerinele prevzute la introducerea pe pia stabilite prin directivele
europene specifice, cu excepia celor prevzute la lit. c);
c) cazane de abur de joas presiune construite dup practici inginereti.
SECIUNEA a 2-a
Condiii privind autorizarea funcionrii

Art. 19 Cazanele nu trebuie s fie utilizate fr autorizarea funcionrii de ctre ISCIR.

Art. 20 (1) Autorizarea funcionrii cazanelor se face de ctre inspectorii de specialitate din
cadrul ISCIR.
(2) Toate constatrile referitoare la autorizarea funcionrii sunt consemnate de ctre inspectorii
de specialitate din cadrul ISCIR n procese-verbale de verificare tehnic. Modelul procesului-
verbal de verificare tehnic este prevzut n anexa 2.
(3) Cazanele se nregistreaz n evidena ISCIR n raza creia sunt instalate.
CAPITOLUL IV
UTILIZAREA/EXPLOATAREA CAZANELOR

SECIUNEA 1
Prevederi generale

Art. 35 Pentru funcionarea n condiii de siguran, deintorii/utilizatorii au obligaia s

asigure pe toat perioada de utilizare a cazanului operator autorizat RSVTI.
Art. 36 Autorizarea/reautorizarea RSVTI se efectueaz n conformitate cu legislaia n vigoare.

SECIUNEA a 2-a
Supravegherea cazanelor

Art. 37 Modul de supraveghere a cazanelor este precizat n fia centralei termice, care se
ntocmete conform modelului din anexa 3.
Art. 38 Supravegherea n regim permanent se efectueaz de ctre fochiti autorizai.
Art. 39 Supravegherea n regim nepermanent se efectueaz de ctre fochiti autorizai sau
de personal tehnic din cadrul deintorului/utilizatorului, instruit de ctre persoana juridic ce
efectueaz punerea n funciune, pe baza instruciunilor specifice emise de ctre
productorul cazanului, precum i ale celor referitoare la centrala termic, emise de
proiectantul centralei termice.
Art. 40 ntr-o central termic pot funciona simultan maxim 3 cazane n regim de
supraveghere nepermanent cu puterea maxim de 1.000 kW fiecare sau un debit maxim de
1 t/h fiecare, cu excepia celor alimentate cu combustibil solid.

SECIUNEA a 3-a
Organizarea slii cazanelor

Art. 41 (1) Accesul n sala cazanelor a persoanelor strine de exploatarea cazanelor i a

instalaiilor auxiliare ale acestora este interzis fr aprobarea, prealabil, din partea
conducerii deintorului/utilizatorului.
(2) Inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, precum i personalul propriu de
supraveghere al deintorului/utilizatorului, poate intra oricnd n sala cazanelor, pe baza
legitimaiei de serviciu sau a delegaiei speciale de control.
Art. 42 Nu se admite a se da slii cazanelor alt ntrebuinare n afara celei de exploatare
i ntreinere a cazanelor i a instalaiilor auxiliare.
Art. 43 Spaiile de acces i de deservire ale diferitelor locuri de munc din sala cazanelor
precum i cile spre uile slii trebuie s fie ntotdeauna libere. Uile trebuie s fie descuiate
tot timpul ct cazanele sunt n funciune.
Art. 44 n sala cazanelor trebuie s existe un telefon sau alte mijloace de semnalizare i
comunicare rapid cu exteriorul, n special cu conducerea deintorului/utilizatorului, cu
locurile de consum a apei calde sau a aburului, care s evite deplasrile personalului de
deservire a cazanelor i prsirea slii cazanelor.
Art. 45 (1) n sala cazanelor trebuie s se afieze, la loc vizibil, instruciuni de
utilizare/exploatare care s in seama de specificul fiecrui cazan din sala cazanelor.
(2) De asemenea, se afieaz instruciuni interne privind atribuiile personalului i modul
de deservire a cazanelor, precum i panouri cu instruciuni de protecia muncii.
(3) n cazul instalaiilor complexe, atunci cnd volumul acestor instruciuni nu permite
afiarea acestora, personalul de deservire trebuie s aib individual, la dispoziie n sala
cazanelor, aceste instruciuni.

SECIUNEA a 4-a
Personalul de deservire i organizarea muncii n centrala termic

Art. 46 Deintorul/utilizatorul, cei nsrcinai n scris de ctre acesta, precum i ntreg

personalul de deservire sunt obligai s cunoasc i s respecte prevederile prezentei
prescripii tehnice, instruciunile de utilizare a cazanelor precum i instruciunile generale ale
slii cazanelor, elaborate de ctre proiectantul acesteia, precum i toate dispoziiile actelor
normative n vigoare care reglementeaz exploatarea cazanelor.

Art. 47 Fochitii care deservesc cazanele trebuie s fie autorizai n conformitate cu

prevederile prescripiei tehnice aplicabile.

Art. 48 Personalul de deservire ndeplinete n timpul funcionrii cazanului numai sarcinile

legate de exploatarea acestuia, conform instruciunilor de exploatare i instruciunilor interne.

Art. 49 Obligaiile i responsabilitile personalului de deservire sunt prevzute la capitolul

XIII seciunea a 4-a.

SECIUNEA a 5-a
Evidena exploatrii cazanelor

Art. 50 (1) Pentru fiecare sal a cazanelor trebuie s existe un registru de supraveghere cu
evidena funcionrii, numerotat, sigilat i semnat de conducerea deintorului/utilizatorului se
pstreaz n condiii bune n sala cazanelor sau a instalaiei tehnologice.
(2) nscrierile n registru trebuie s fie vizibile, lizibile i de neters, nefiind permise
corecturi sau tersturi ci numai anulri contrasemnate de persoana care le-a efectuat.
Art. 51 n registrul de supraveghere pot face nscrieri fochistul, RSVTI, factorii responsabili
ai deintorului/utilizatorului (conducerea deintorului/utilizatorului i persoanele nsrcinate
n scris de ctre aceasta), precum i alte persoane din exploatare, conform atribuiilor ce le
revin prin instruciunile interne (inclusiv prin specificaiile rezultate din autorizarea de ctre
ISCIR a funcionrii cazanului n regim de supraveghere nepermanent, dac este cazul).
Art. 52 Fochistul nscrie n registrul de supraveghere urmtoarele:
a) constatrile privind starea cazanului, a instalaiilor auxiliare, a armturilor, a sistemului
de automatizare i altele asemenea, efectuate la preluarea serviciului;
b) ora la care efectueaz operaiile de verificare a armturilor i instalaiilor auxiliare, a
elementelor principale ale instalaiei de automatizare din sistemul de protecie automat i
operaiile principale n funcionarea cazanului, inclusiv constatrile fcute;
c) ora la care s-au produs anumite defeciuni sau fenomene anormale n exploatarea
cazanului, indicnd locul i felul defeciunii, precum ora i modul de remediere a acestora;
d) ora aprinderii i stingerii focului.
Art. 53 (1) Lucrrile de reparare efectuate, inclusiv a currilor de piatr, la instalaia de
cazane, se menioneaz n registrul de supraveghere.
(2) RSVTI nscrie n registrul de supraveghere data, locul, felul lucrrii de reparare i operaiile
efectuate.

SECIUNEA a 6-a
Pregtirea cazanului pentru aprinderea focului

Art. 54 Pregtirea cazanului pentru aprinderea focului trebuie s fie conform instruciunilor
ntocmite de productorul acestuia i/sau instruciunilor ntocmite de proiectantul slii
cazanelor, dar nu mai puin dect cele stabilite n prezenta seciune.
Art. 55 nainte de aprinderea focului la cazan, trebuie s se verifice:
a) s nu existete persoane sau obiecte i scule uitate n focar i n canalele de fum;
b) starea focarului i a canalelor de fum, a dispozitivelor de nchidere i altele
asemenea;
c) funcionarea aparatelor de msurare, de control i de automatizare, existena buletinelor de
verificare metrologic i/sau a certificatelor de etalonare a acestora;
d) funcionarea armturilor, a dispozitivelor de alimentare, a instalaiei de tratare a apei, a
instalaiilor pentru arderea combustibilului, a ventilatoarelor de aer i de gaze de ardere i
altele asemenea;
e) poziionarea contragreutilor supapelor de siguran i, respectiv, integritatea sigiliilor
dispozitivelor de siguran care echipeaz cazanul.
Art. 56 Cazanul de abur de joas presiune se umple cu ap pn la nivelul minim, lsndu-se tot
timpul deschise robinetele de aerisire sau, n lipsa acestora, supapele de
siguran.
Art. 57 La cazanele de ap cald, nainte de aprinderea focului se umple circuitul cu ap i
se pornesc pompele de circulaie.
Art. 58 nainte de aprinderea focului trebuie s fie efectuat ventilarea focarului i a
canalelor de gaze de ardere pe durata de timp stabilit n instruciunile de exploatare (n
funcie de construcia cazanului), dar nu mai puin de 10 minute, prin pornirea ventilatoarelor
de gaze de ardere i de aer, cu deschiderea maxim a clapetelor de reglare sau, n lipsa
acestora, la valoarea maxim disponibil a tirajului natural. Fac excepie de la regula de mai
sus cazanele prevzute cu preventilare automat sau preventilare controlat la care se
asigur evacuarea a cel puin 5 volume de aer.
Art. 59 (1) La cazanele care funcioneaz cu combustibil lichid, temperatura combustibilului
trebuie s fie adus la valoarea stabilit n instruciunile de exploatare nainte de aprinderea
focului.
(2) n cazul n care injecia combustibilului se realizeaz cu abur, conducta de aduciune a
aburului trebuie s fie nclzit n prealabil.

SECIUNEA a 7-a
Aprinderea focului

Art. 60 Aprinderea focului trebuie s fie conform instruciunilor ntocmite de productorul

cazanului i/sau instruciunilor ntocmite de proiectantul slii cazanelor, dar nu mai puin
dect cele stabilite n prezenta seciune.
Art. 61 La aprinderea manual a focului se ine seama de urmtoarele:
a) dispozitivul de aprindere trebuie s fie nlturat din focar numai dup obinerea unei
flcri stabile;
b) n cazul combustibilului gazos, la stingerea dispozitivului de aprindere se ntrerupe
alimentarea cu combustibil, se ventileaz cazanul conform prevederilor art. 58, dup care se
trece din nou la aprinderea arztorului.
Art. 62 Aprinderea focului la cazanele prevzute cu instalaii de automatizare trebuie s se
fac n conformitate cu instruciunile de utilizare/exploatare prevzute n documentaia
tehnic, urmrindu-se derularea i realizarea corect a secvenelor automate de aprindere.
Art. 63 nclzirea cazanului de abur de joas presiune pn la racordarea la conducta de
abur se face conform instruciunilor de utilizare/exploatare ntocmite de productorul
cazanului, iar n lipsa acestora conform instruciunilor ntocmite de proiectantul slii
cazanelor.
Art. 64 Dac n urma creterii volumului apei din cazanul de abur de joas presiune se
atinge nivelul maxim, se elimin apa pn la 100 mm deasupra nivelului minim, urmrindu-se
nchiderea etan a robinetelor de golire sau de purjare, n funcie de construcia cazanului.
Art. 65 La cazanele prevzute cu dispozitive de dilatare termic se urmrete n timpul
nclzirii dilatarea, conform indicatoarelor de deplasare (repere).
SECIUNEA a 8-a
Pornirea cazanului

Art. 66 Pornirea cazanului trebuie s se efectueze conform instruciunilor ntocmite de

productorul acestuia i/sau instruciunilor ntocmite de proiectantul slii cazanelor dar nu
mai puin dect cele stabilite n prezenta seciune.
Art. 67 (1) Conectarea cazanului de abur de joas presiune la conducta de abur principal
trebuie s se fac prin deschiderea treptat a robinetului principal dup golirea complet de
ap condensat i dup nclzirea acesteia prin suflare cu abur.
(2) n timpul nclzirii se urmrete atent starea general a conductei, a
compensatoarelor, a reazemelor i a suspensiilor, precum i dilatarea uniform a acesteia.
(3) La apariia vibraiilor sau a ocurilor puternice trebuie s se ntrerup funcionarea
cazanului pn la eliminarea cauzelor.
SECIUNEA a 9-a
Funcionarea cazanului

Art. 68 Funcionarea cazanului trebuie s fie conform instruciunilor ntocmite de

productorul acestuia i/sau instruciunilor ntocmite de proiectantul slii cazanului.
NOT: n cazul cazanelor autorizate s funcioneze n regim de exploatare fr
supraveghere permanent, instruciunile de exploatare trebuie s detalieze prioritar
condiionrile speciale pentru aceast modalitate de funcionare; funcionarea n regim de
supraveghere periodic S1-Sp 24 sau S1-Sp 72 se specific n procesul-verbal de verificare
tehnic.
Art. 69 n timpul funcionrii cazanului, personalul de deservire trebuie s supravegheze starea
cazanului i a instalaiilor auxiliare, a sistemului de automatizare, respectnd cu strictee regimul
de exploatare stabilit pentru cazan.
Art. 70 n timpul funcionrii cazanului se acord o atenie deosebit:
a) meninerii nivelului normal al apei, la cazanele de abur de joas presiune, printr-o alimentare
uniform a acestora; nu se admite scderea sau creterea nivelului sub nivelul
minim, respectiv peste nivelul maxim;
b) meninerii presiunii nominale a aburului i a apei calde;
c) meninerii temperaturii nominale a aburului i a apei calde;
d) funcionrii normale a arztoarelor;
e) funcionrii normale a aparatelor de msurare i control, a instalaiei de protecie i
reglare automat, a tuturor armturilor i altele asemenea.
Art. 71 Verificarea bunei funcionri a manometrelor, indicatoarelor de nivel i purjarea
tubului sifon (la cazanele de abur de joas presiune) se efectueaz cel puin o dat pe
schimb.
Art. 72 (1) Verificarea supapelor de siguran se efectueaz prin suflarea acestora.
(2) Orice defect constatat la supapele de siguran se aduce imediat la cunotina RSVTI.
(3) Nu se admite funcionarea cazanelor cu supape de siguran defecte sau dereglate.
(4) Nu se admite blocarea sau ncrcarea suplimentar a supapelor de siguran.
(5) n cazul nlocuirii supapei de siguran cu o alta, de aceeai tipodimensiune, RSVTI
trebuie s menioneze acest lucru ntr-un proces-verbal care se ataeaz la cartea cazanului.
Art. 73 Verificarea bunei funcionri a dispozitivelor de alimentare cu ap se face prin
pornirea pe timp scurt a fiecruia dintre acestea.
Art. 74 Purjarea periodic a cazanului de abur de joas presiune se face la intervalele i cu
durata stabilite n instruciunile de exploatare. Se procedeaz astfel:
a) nainte de purjare se verific buna funcionare a indicatoarelor de nivel i a
dispozitivelor de alimentare cu ap; nivelul apei n cazan trebuie s fie ntre nivelul normal i
nivelul maxim, iar dup purjare s nu scad sub nivelul minim;
b) n timpul purjrii se urmrete nivelul apei n cazan; la apariia n reeaua de purjare a
vibraiilor puternice sau a ocurilor hidraulice, purjarea trebuie s fie ntrerupt imediat;
c) dup purjare se controleaz dac robinetul de purjare nchide etan.
Art. 75 Aparatura de msurare i control, de protecie, de monitorizare i de reglare
automat a parametrilor de funcionare trebuie s fie verificat la intervalele stabilite n
instruciunile de exploatare ca de exemplu la cazanele care funcioneaz n regim de
supraveghere nepermanent, S1-Sp 24 sau S1-Sp 72, aceste verificri se suplimenteaz
obligatoriu cu autocontrolul elementelor sistemului de automatizare, cu autodiagnosticare i
cu profilaxie automat pentru elementele sistemelor de protecie automat, cu nregistrare
automat a evenimentelor i parametrilor n perioadele de funcionare cu supraveghere aflat
exclusiv n sarcina sistemului de automatizare.
Art. 76 Rezultatele verificrilor efectuate conform art. 71 - 75 se nscriu n registrul de
supraveghere al slii cazanelor.
NOT: n cazul slii cazanului echipat cu cazane nesupravegheate permanent, sistemul de
automatizare trebuie s cuprind cel puin un subansamblu de nregistrare automat a
tuturor parametrilor i verificrilor efectuate prin autocontrol periodic, a tuturor evenimentelor
i interveniilor automate efectuate de sistemul de automatizare n perioadele autorizate de
funcionare fr supraveghere cu operator pentru restabilirea funcionrii normale sau
blocarea n caz de avarie.
Art. 77 (1) Fochistul este obligat s opreasc imediat cazanul din funciune atunci cnd:
a) la cazanul de abur de joas presiune nivelul apei a sczut sub cel minim, fiind totui vizibil
prin vizorul sticlei de nivel i continu s scad dei cazanul este alimentat intens cu ap;
b) nivelul apei nu se mai vede prin vizorul sticlei de nivel i nu reapare atunci cnd se
nchide robinetul care face legtura cu spaiul de abur al sticlei de nivel; n acest caz, nu este
admis alimentarea cu ap;
c) toate dispozitivele de alimentare cu ap sunt defecte;
d) toate indicatoarele de nivel, la cazanul de abur de joas presiune, nu funcioneaz;
e) nivelul apei, la cazanul de abur de joas presiune, a trecut peste marginea superioar
a sticlei de nivel i prin purjarea cazanului nivelul apei nu scade;
f) la elementele cazanului, tambur, plci tubulare, cutii de foc i altele asemenea au
aprut deformaii, scurgeri pe la mbinrile sudate i nclzirea la rou a unei pri din
peretele metalic;
g) s-au produs crpturi care afecteaz sigurana n funcionare sau drmturi la zidria
focarului sau a cazanului;
h) s-a nclzit la rou o poriune din scheletul metalic de susinere a cazanului;
i) combustibilul antrenat arde n canalele de gaze de ardere i temperatura acestor gaze
crete anormal;
j) sunt atinse limitele de declanare prin protecia automat a cazanului, dar instalaia de
automatizare nu realizeaz declanarea;
k) s-a produs o explozie de gaze n focarul cazanului;
l) a izbucnit un incendiu n sala cazanelor, care progreseaz rapid i nu poate fi stins;
m) la stingerea accidental a focului n camera de ardere.
(2) n funcie de particularitile funcionale ale cazanului, n instruciunile de
utilizare/exploatare se stabilesc i alte cazuri de oprire din funciune a cazanului.
(3) Cazurile de la alin. (1) de oprire din funciune a cazanului trebuie s fie aduse la
cunotina RSVTI i trebuie s fie nscrise n registrul de supraveghere, iar atunci cnd se
soldeaz cu avarii/accidente se comunic la ISCIR, procedndu-se conform capitolului X. n
acest caz, RSVTI ntocmete un raport de avarie cu situaia tehnic a cazanului imediat dup
avarie, care poate include i fotografii ale zonei avariate, precum i interveniile operate
asupra zonei avariate pentru a se evita riscuri suplimentare pe care avaria respectiv le
poate genera.

SECIUNEA a 10-a
Oprirea, rcirea i golirea cazanului

Art. 78 Oprirea, rcirea i golirea cazanului trebuie s fie conform instruciunilor de utilizare/
exploatare ntocmite de productorul acestuia i/sau instruciunilor ntocmite de
proiectantul slii cazanelor care trebuie s cuprind cel puin cerinele din prezenta seciune.
Art. 79 Nu se admite stingerea focului cu ap, n afar de cazurile speciale prevzute n
instruciunile de utilizare/exploatare.
Art. 80 La oprirea din funciune a cazanului se asigur rcirea corespunztoare conform
instruciunilor de utilizare/exploatare.
Art. 81 (1) Rcirea cazanului nainte de golirea apei se face treptat.
(2) Timpul i modul de rcire se precizeaz n instruciunile de utilizare/exploatare, n
funcie de specificul cazanului.
Art. 82 (1) Golirea de ap a cazanului se face treptat, numai dup ce temperatura a sczut
suficient i presiunea din cazan a sczut complet, iar prin robinetul de aerisire sau, dup caz,
prin supapele de siguran deschise n vederea aerisirii nu mai iese abur/ap.
(2) Golirea cazanului se face i la opririle din funciune de scurt durat, dac exist
pericol de nghe
CAPITOLUL X
AVARII I ACCIDENTE

Art. 157 n cazul avariilor care determin oprirea din funciune sau funcionarea n condiii de
nesiguran a unui cazan, precum i n cazurile de accidente provocate la cazane, persoana
fizic sau juridic care deine/utilizeaz cazanul are obligaia de a opri din funcionare cazanul i
de a anuna de ndat ISCIR despre producerea evenimentului; cu aceast ocazie se anun cel
puin urmtoarele date: numele i prenumele i funcia persoanei care anun, modul n care
poate fi contactat n vederea unor eventuale date suplimentare, data, ora i locul producerii
avariei/accidentului, felul cazanului, urmrile avariei/accidentului.
Art. 158 Persoana fizic sau juridic care deine/utilizeaz cazanul la care s-a produs avaria
sau accidentul are urmtoarele obligaii de ndeplinit prin RSVTI:
a) s ia msurile necesare pentru ca starea de fapt produs de avarie sau n timpul accidentului s
rmn nemodificat pn la sosirea inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR, cuexcepia
cazului n care situaia respectiv ar constitui un pericol pentru viaa i sntatea persoanelor;
b) s ia toate msurile de asigurare a condiiilor de securitate;
c) s izoleze pe ct posibil zona de lucru a cazanului avariat sau la care s-a produs accidentul;
d) s ntocmeasc un raport cu situaia tehnic a cazanului imediat dup avarie/accident,
care include i fotografii ale cazanului avariat, precum i interveniile efectuate pn la sosirea
inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR;
e) s pun la dispoziia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR autorizaia de
funcionare a cazanului (cartea cazanului) precum i raportul de mai sus (n cazurile
justificate raportul nu mai este necesar).
Art. 159 Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR ntocmesc procesul-verbal de constatare
a avariei sau accidentului i de oprire din funciune a instalaiei/echipamentului.
Art. 160 (1) Cazanul care a suferit avarii n urma crora s-a determinat oprirea lui din
funcionare, trebuie s fie supus unor investigaii/examinri cu caracter tehnic, n vederea
evalurii strii tehnice a acestora, efectuate conform prevederilor prezentei prescripii tehnice
i ale prescripiilor tehnice aplicabile.
(2) Investigaiile/examinrile cu caracter tehnic nu sunt necesare n msura n care
persoana fizic sau juridic deintoare/utilizatoare renun la utilizarea cazanului avariat i
decide scoaterea din uz i casarea acestuia.
Art. 161 Expertizele n caz de avarii sau accidente la cazane se realizeaz de ctre experii
ISCIR.
CAPITOLUL XIII
OBLIGAII I RESPONSABILITI
SECIUNEA a 4-a
Obligaiile i responsabilitile personalului de deservire

Art. 184 (1) Fochistul are urmtoarele obligaii i responsabiliti:

a) s cunoasc bine cazanul i deservirea corect a acestuia, urmrind continuu funcionarea
normal a acestuia;
b) s cunoasc i s aplice instruciunile de exploatare;
c) s nscrie n registrul de supraveghere datele referitoare la funcionarea cazanelor prevzute la
art. 52;
d) s supravegheze direct i permanent funcionarea cazanului i a instalaiilor anexe i s
nregistreze parametrii cazanului la intervalele stabilite prin instruciunile interne i prezenta
prescripie tehnic;
e) s comunice efilor ierarhici defectele constatate i s consemneze n registrul de
supraveghere;
f) s opreasc din funciune cazanul n cazurile prevzute la art. 77;
g) s predea i s ia n primire serviciul numai dup verificarea funcionrii corespunztoare a
cazanului; rezultatul predrii-primirii se consemneaz n registrul de supraveghere sub semntura
ambilor fochiti.
(2) Nu se admite predarea i preluarea serviciului n timpul efecturii unor manevre pentru
nlturarea unor situaii de avarii.

SECIUNEA a 5-a
Obligaiile i responsabilitile RSVTI

Art. 185 RSVTI are urmtoarele obligaii i responsabiliti:

a) rspunde, mpreun cu deintorul/utilizatorul, de luarea msurilor necesare pentru aplicarea
prevederilor prezentei prescripii tehnice privind sigurana n funcionare a cazanelor;
b) s vizeze registrul de supraveghere la interval de 3 luni prin aplicarea tampilei n registru;
c) s verifice funcionarea dispozitivelor de siguran la interval de 3 luni i s menioneze acest
lucru n registru de supraveghere;
d) s efectueze verificarea tehnic pentru care are acest drept conform; verificrile la cazan se
efectueaz dup obinerea mputernicirii scrise de la ISCIR;
e) s transmit la ISCIR copiile proceselor-verbale pentru care a primit mputernicire, n termen
de 15 zile de la ntocmire;
f) s anune de ndat producerea unei avarii sau a unui accident;
g) s efectueze examinarea personalului de deservire, cu respectarea prevederilor prescripiei
tehnice aplicabile.

Clasificarea cazanelor
a. Cazane de abur i ap supranclzit
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ### Dup
pericolul pe care-l prezint efectele dinamice pe care le-ar putea produce n caz de explozie,
cazanele se clasific n cinci categorii n funcie de valoarea indicelui de clasificare (i) i
parametrii cazanului.
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ### Indicele de
clasificare se calculeaz cu relaia:
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ### i = V(Ts-
100C)
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ### unde:

../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ### i = indice de
clasificare (fr unitate de msur);
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ### V = volumul
de ap din cazanul de abur umplut cu 100 mm peste nivelul minim din tambur sau volumul total
de ap din cazanul de abur cu strbatere forat din cazanul de ap fierbinte sau economizorul
independent, n m3;
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc -
###Ts - temperatura de saturaie a aburului sau temperatura maxim a apei la cazanele de ap
fierbinte i economizoarele independente, n C.../NELU/PROFESIONAL TEST/curs
fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ###
Categoria Indice de clasificare (i)
cazanului
A i > 150
B 75 < i < 150
C 25 < i < 75
D i < 25
E Cazane de abur cu sau fr focar i la care urmtoarele caracteristici tehnice nu depesc
limitele:
- presiune maxim: 10 bar;
- suprafaa de nclzire: 2 m2;
- diametrul interior al tamburului: 400 mm;
- capacitatea 100 l (coninutul de ap pn la nivelul maxim admisibil al apei din cazan; n
cazul n care nu se poate stabili cu exactitate aceasta, se ia n considerare capacitatea
ntregului spaiu sub presiune al cazanului)
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ### Din
punct de vedere al supravegherii cazanelor n timpul exploatrii, acestea se clasific n
urmtoarele categorii:
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ### S0 - cazane
cu supraveghere n regim permanent;
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ### S1 - cazane
cu supraveghere n regim nepermanent sau cu supraveghere periodic.
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc -
###Cazanele care pot fi ncadrate n categoria S1 sunt cazanele de abur avnd debitul maxim 10
t/h i presiunea maxim 16 bar i, respectiv, cazanele de ap fierbinte avnd debitul maxim 5
Gcal/h, care:
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ### - sunt dotate
cu sisteme speciale de automatizare ale cror structur i componen detaliat trebuie s fie cel
puin cele prevzute n prescripiile tehnice specifice;
- ../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ### sunt
instalate n centrale termice ale cror echipamente termomecanice anexate cazanelor sunt dotate
cu sisteme de automatizare integrate care satisfac condiiile minime precizate n prescripiile
tehnice specifice pentru aceast categorie de centrale termice;
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ### - sunt
autorizate de ISCIR- IT, n mod expres, pentru a fi exploatate cu acest tip de supraveghere n
funcionare.
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc -
###Cazanele autorizate de ISCIR- IT s fie exploatate n regim de supraveghere
S1(nepermanent) pot avea dou niveluri de permis de funcionare:
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ### - cu
supraveghere periodic Sp -24,
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ### - cu
supraveghere periodic Sp -72,
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ### dup durata
dintre intervalele de timp la care este obligatorie efectuarea controalelor i verificrilor
funcionale, care poate fi de 24 de ore, respectiv 72 de ore.
b. Cazane de abur de joas presiune i cazane de ap cald
Cazanele de abur de joas presiune i cazane de ap cald se autorizeaz conform prescripiei
tehnice PT C9.
Prevederile acestei prescripii tehnice se aplic la:
a) cazanele pentru ap cald cu temperatura maxim a apei calde de cel mult 110 C i avnd
puterea mai mare de 400 kW;
b) cazanele pentru abur de joas presiune cu presiunea maxim a aburului de cel mult 0,05
MPa (0,5 bar) i avnd debitul mai mare de 0,6 t/h.
Se accept funcionarea n condiiile prezentei prescripii tehnice i a cazanelor:
a) pentru ap fierbinte la temperatura maxim de 120C cu condiia ca elementele de
siguran (termostatele de siguran) s fie limitate la 110C de ctre productor sau de ctre
persoane juridice autorizate conform prevederilor prescripiilor tehnice aplicabile;
b) pentru abur cu presiunea maxim de 1 bar cu condiia ca elementele de siguran (supap
de siguran, presostate) s fie limitate la 0,5 bar.
Cazanele nu trebuie s fie utilizate fr autorizarea funcionrii de ctre ISCIR.
Autorizarea funcionrii cazanelor se face de ctre inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR.
Toate constatrile referitoare la autorizarea funcionrii sunt consemnate de ctre
inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR n procese-verbale de verificare tehnic.
Cazanele se nregistreaz n evidena ISCIR n raza creia sunt instalate.
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc -
###Personalul de deservire i organizarea muncii

../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc - ### Modul
de supraveghere a cazanelor (permanent sau nepermanent) i personalul de conducere i de
deservire a cazanelor, se vor stabili de proiectantul centralei termice i va fi precizat n
instruciunile de exploatare ataate proiectului. Proiectantul i proprietarul/utilizatorul vor
respecta i cerinele productorilor de cazane, acolo unde acestea exist.
Fochitii care deservesc cazanele trebuie s fie autorizai n conformitate cu prevederile
prescripiei tehnice aplicabile.
Personalul de deservire ndeplinete n timpul funcionrii cazanului numai sarcinile
legate de exploatarea acestuia, conform instruciunilor de exploatare i instruciunilor interne.
Fochistul are urmtoarele obligaii i responsabiliti:
1. s cunoasc bine cazanul i deservirea corect a acestuia, urmrind continuu funcionarea
normal a acestuia;
2. s cunoasc i s aplice instruciunile de exploatare;
3. s nscrie n registrul de supraveghere datele referitoare la funcionarea cazanelor
prevzute la art. 52;
4. s supravegheze direct i permanent funcionarea cazanului i a instalaiilor anexe i s
nregistreze parametrii cazanului la intervalele stabilite prin instruciunile interne i
prezenta prescripie tehnic;
5. s comunice efilor ierarhici defectele constatate i s consemneze n registrul de
supraveghere;
6. s predea i s ia n primire serviciul numai dup verificarea funcionrii corespunztoare
a cazanului; rezultatul predrii-primirii se consemneaz n registrul de supraveghere sub
semntura ambilor fochiti.
Nu se admite predarea i preluarea serviciului n timpul efecturii unor manevre pentru
nlturarea unor situaii de avarii.
Evidenta exploatarii cazanelor:
Pentru fiecare sal a cazanelor trebuie s existe un registru de supraveghere cu evidena
funcionrii, numerotat, sigilat i semnat de conducerea deintorului/utilizatorului se pstreaz
n condiii bune n sala cazanelor sau a instalaiei tehnologice.
nscrierile n registru trebuie s fie vizibile, lizibile i de neters, nefiind permise
corecturi sau tersturi ci numai anulri contrasemnate de persoana care le-a efectuat.
 n registrul de supraveghere pot face nscrieri fochistul, RSVTI, factorii responsabili ai
deintorului/utilizatorului (conducerea deintorului/utilizatorului i persoanele nsrcinate n
scris de ctre aceasta), precum i alte persoane din exploatare, conform atribuiilor ce le revin
prin instruciunile interne (inclusiv prin specificaiile rezultate din autorizarea de ctre ISCIR a
funcionrii cazanului n regim de supraveghere nepermanent, dac este cazul).
(1)Fochistul nscrie n registrul de supraveghere urmtoarele:

a) constatrile privind starea cazanului, a instalaiilor auxiliare, a armturilor, a sistemului

de automatizare i altele asemenea, efectuate la preluarea serviciului;
b) ora la care efectueaz operaiile de verificare a armturilor i instalaiilor auxiliare, a
elementelor principale ale instalaiei de automatizare din sistemul de protecie automat i
operaiile principale n funcionarea cazanului, inclusiv constatrile fcute;
c) ora la care s-au produs anumite defeciuni sau fenomene anormale n exploatarea
cazanului, indicnd locul i felul defeciunii, precum ora i modul de remediere a acestora;
d) ora aprinderii i stingerii focului.
(1) Lucrrile de reparare efectuate, inclusiv a currilor de piatr, la instalaia de cazane, se
menioneaz n registrul de supraveghere.
(2) RSVTI nscrie n registrul de supraveghere data, locul, felul lucrrii de reparare i
operaiile efectuate.
../NELU/PROFESIONAL TEST/curs fochisti/Suport curs C/Fochisti clasa A/Curs 1.doc -
###Obligaiile personalului de exploatare vor fi precizate n instruciunile de exploatare.

Fochistul este obligat s opreasc imediat cazanul din funciune atunci cnd:
a) la cazanul de abur de joas presiune nivelul apei a sczut sub cel minim, fiind totui
vizibil prin vizorul sticlei de nivel i continu s scad dei cazanul este alimentat intens cu ap;
b) nivelul apei nu se mai vede prin vizorul sticlei de nivel i nu reapare atunci cnd se
nchide robinetul care face legtura cu spaiul de abur al sticlei de nivel; n acest caz, nu este
admis alimentarea cu ap;
c) toate dispozitivele de alimentare cu ap sunt defecte;
d) toate indicatoarele de nivel, la cazanul de abur de joas presiune, nu funcioneaz;
e) nivelul apei, la cazanul de abur de joas presiune, a trecut peste marginea superioar a
sticlei de nivel i prin purjarea cazanului nivelul apei nu scade;
f) la elementele cazanului, tambur, plci tubulare, cutii de foc i altele asemenea au aprut
deformaii, scurgeri pe la mbinrile sudate i nclzirea la rou a unei pri din peretele metalic;
g) s-au produs crpturi care afecteaz sigurana n funcionare sau drmturi la zidria
focarului sau a cazanului;
h) s-a nclzit la rou o poriune din scheletul metalic de susinere a cazanului;
i) combustibilul antrenat arde n canalele de gaze de ardere i temperatura acestor gaze
crete anormal;
j) sunt atinse limitele de declanare prin protecia automat a cazanului, dar instalaia de
automatizare nu realizeaz declanarea;
k) s-a produs o explozie de gaze n focarul cazanului;
l) a izbucnit un incendiu n sala cazanelor, care progreseaz rapid i nu poate fi stins;
m) la stingerea accidental a focului n camera de ardere.
 (2) n funcie de particularitile funcionale ale cazanului, n instruciunile de
utilizare/exploatare se stabilesc i alte cazuri de oprire din funciune a cazanului.
(3) Cazurile de la alin. (1) de oprire din funciune a cazanului trebuie s fie aduse la
cunotina RSVTI i trebuie s fie nscrise n registrul de supraveghere, iar atunci cnd se
soldeaz cu avarii/accidente se comunic la ISCIR. n acest caz, RSVTI ntocmete un raport de
avarie cu situaia tehnic a cazanului imediat dup avarie, care poate include i fotografii ale
zonei avariate, precum i interveniile operate asupra zonei avariate pentru a se evita riscuri
suplimentare pe care avaria respectiv le poate genera.

INSTRUCTIUNI TEHNICE INTERNE

Instruciunile interne ntocmite de intreprinderea deintoare sunt strns legale de
msurile de securitate i sntate n munc la cazane, de regulile de exploatare ale acestor
instalaii, menionate n cartea cazanului eliberat de uzina constructoare i n prescripiile
tehnice I.S.C.I.R. Respectarea acestor reguli asigur, nu numai o funcionare continu i
economic a instalaiilor, dar i o munc lipsit de pericole pentru personalul de deservire.
n instruciunile tehnice interne se va preciza condiiile care trebuie respectate, precum i
modul i mijloacele care se folosesc n activitatea legat de centrala termic.
n conformitate cu legislaia n vigoare rspunderea pentru luarea msurilor corespunztoare de
securitate i sntate n munc revine celui care organizeaz locul de munc. n aceste condiii, inginerii,
responsabilul slii cazanelor, maitri, dup caz, care rspund de modul de desfurare a muncii n centrala
termic, trebuie s ntocmeasc instruciuni specificede de securitate i sntate n munc, pe baza crora
s fac instructajul lunar al personalului de exploatare.

LEGE Nr. 93 din 6 iunie 2011

privind aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea i completarea Legii nr.
64/2008 privind funcionarea n condiii de siguran a instalaiilor sub presiune, instalaiilor de
ridicat i a aparatelor consumatoare de combustibil
Se aprob Ordonana Guvernului nr. 22 din 18 august 2010 pentru modificarea i
completarea Legii nr. 64/2008 privind funcionarea n condiii de siguran a instalaiilor sub
presiune, instalaiilor de ridicat i a aparatelor consumatoare de combustibil, adoptat n temeiul
art. 1 pct. I.10 din Legea nr. 138/2010 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonane i
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 606 din 26 august 2010, cu urmtoarele
modificri i completri:
1. La articolul I, dup punctul 14 se introduce un nou punct, punctul 15, cu urmtorul cuprins:
"15. La articolul 25 alineatul (1), litera a) se modific i va avea urmtorul cuprins:
<<a) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. c) i e), art. 10 lit. a), b) i e), art. 12 lit. d), e), f) i h),
art. 14 lit. c) i e), art. 16 i ale art. 19 alin. (2), cu amend de la 2.000 lei la 15.000 lei;>>".
2. La articolul II, dup alineatul (1) se introduc dou noi alineate, alineatele (1^1) i (1^2), cu
urmtorul cuprins:
"(1^1) CNCIR nu i poate schimba structura acionariatului pn la mplinirea termenului
prevzut la alin. (4).
(1^2) Tarifele percepute pentru activitile cu caracter specific prestate de CNCIR se propun de
ctre Ministerul Economiei, Comerului i Mediului de Afaceri, se avizeaz de ctre Ministerul
Finanelor Publice i se aprob prin hotrre a Guvernului."
3. La articolul II, alineatul (4) se modific i va avea urmtorul cuprins:
"(4) Prescripia tehnic pentru stabilirea condiiilor i cerinelor tehnice de autorizare a
persoanelor fizice i a persoanelor juridice ce efectueaz verificri tehnice n vederea autorizrii
funcionrii i verificrii tehnice n utilizare la instalaiile i echipamentele prevzute n anexa nr.
2 la Legea nr. 64/2008, cu modificrile i completrile ulterioare, se aprob prin ordin al
ministrului economiei, comerului i mediului de afaceri, n termen de 3 ani de la data intrrii n
vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonane."
Aceast lege a fost adoptat de Parlamentul Romniei, cu respectarea prevederilor art. 75
i ale art. 76 alin. (2) din Constituia Romniei, republicat.

ORDIN Nr. 130 din 10 mai 2011

pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea
tehnic a instalaiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI
Avnd n vedere dispoziiile Legii nr. 64/2008 privind funcionarea n condiii de
siguran a instalaiilor sub presiune, instalaiilor de ridicat i a aparatelor consumatoare de
combustibil, cu modificrile i completrile ulterioare, n aplicarea Hotrrii Guvernului nr.
1.340/2001 privind organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat, cu modificrile i completrile ulterioare,
inspectorul de stat ef al Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune i Instalaiilor de Ridicat emite urmtorul ordin:
ART. 1
Se aprob Metodologia privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnic a
instalaiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI, prevzut n anexa care face
parte integrant din prezentul ordin.
ART. 2
Persoanele fizice i juridice care doresc s presteze activitile specifice prescripiilor tehnice -
Colecia ISCIR ca operator RSVTI trebuie s se autorizeze n condiiile prevzute n
metodologia prevzut la art.1.
ART. 3
Persoanele juridice i fizice care la data intrrii n vigoare a prezentului ordin au autorizaii
valabile, emise potrivit dispoziiilor Ordinului inspectorului de stat ef al Inspeciei de Stat
pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat nr. 333/2006
pentru aprobarea Procedurii privind autorizarea operatorilor responsabili cu supravegherea
tehnic a instalaiilor i a modelului Autorizaiei pentru supravegherea i verificarea tehnic a
instalaiilor i ale Ordinului inspectorului de stat ef al Inspeciei de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat nr. 382/2009 pentru aprobarea
Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea i verificarea tehnic
n utilizare a instalaiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI, cu modificrile
ulterioare, pot continua prestarea activitii de operator RSVTI pn la data expirrii valabilitii
acestora, numai pentru activitatea de supraveghere tehnic a instalaiilor/ echipamentelor.
ART. 4
La data expirrii perioadei de valabilitate a autorizaiilor emise n temeiul ordinelor inspectorului
de stat ef al Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i
Instalaiilor de Ridicat nr. 333/2006 i, respectiv, nr. 382/2009, cu modificrile ulterioare,
persoanele fizice i juridice care doresc dobndirea unei noi autorizaii de operator RSVTI vor
ndeplini condiiile prevzute n metodologia precizat la art. 1.
ART. 5
La data intrrii n vigoare a prezentului ordin se abrog dispoziiile Ordinului inspectorului de
stat ef al Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i
Instalaiilor de Ridicat nr. 382/2009 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea
operatorului responsabil cu supravegherea i verificarea tehnic n utilizare a
instalaiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI, publicat n Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I, nr. 677 din 9 octombrie 2009, cu modificrile ulterioare, precum i orice
alte dispoziii contrare.
ART. 6
Prezentul ordin intr n vigoare n termen de 30 de zile de la data publicrii n Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I.
ANEXA 1
METODOLOGIE privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnic a
instalaiilor/ echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI
CAPITOLUL I
Dispoziii generale
SECIUNEA 1
Scop
ART. 1
(1) Prezenta metodologie are ca scop formarea profesional i autorizarea operatorilor RSVTI,
persoane fizice i juridice, n conformitate cu cerinele specifice ale prescripiilor tehnice ISCIR
privind sigurana n funcionare a instalaiilor/echipamentelor, n domeniul instalaiilor sub
presiune, al instalaiilor de ridicat i al aparatelor consumatoare de combustibil.
(2) Prezenta metodologie urmrete ca formarea profesional a operatorilor RSVTI s se fac
unitar, cu organizatori avizai de Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune i Instalaiilor de Ridicat (ISCIR), pe baza unor programe care pun la dispoziia
participanilor informaiile necesare n vederea desfurrii activitii.
SECIUNEA a 2-a
Termeni i definiii
ART. 2
n sensul prezentei metodologii, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii:
a) autorizare - activitatea de evaluare, efectuat de ISCIR, a competenei i capabilitii unei
persoane fizice sau juridice de a desfura activitile prevzute de prezenta metodologie;
b) atestat - documentul eliberat de ISCIR, obinut pe baza unei evaluri scrise;
c) avizare - procedura de evaluare a persoanelor juridice de a presta o activitate de formare
profesional n domeniul reglementat de prezenta metodologie;
d) deintor - persoana fizic sau juridic ce deine cu orice titlu o instalaie/un echipament n
exploatare;
e) examinare - procesul care are loc la finalizarea unui program de formare profesional pentru
evaluarea cunotinelor i abilitilor tehnice n vederea autorizrii;
f) formator - persoana fizic atestat de ctre ISCIR potrivit dispoziiilor legale;
g) operator RSVTI - operatorul autorizat, responsabil cu supravegherea tehnic a
instalaiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR;
h) persoan juridic - orice entitate constituit potrivit legii naionale, precum i cele constituite
n temeiul dreptului altui stat membru al Uniunii Europene sau reglementat de acesta;
i) subdiviziuni ale persoanei juridice - sediile secundare ale persoanei juridice, respectiv filiale,
sucursale, agenii, puncte de lucru, reprezentane sau alte asemenea sedii;
j) supraveghere tehnic a instalaiilor - totalitatea activitilor desfurate pentru respectarea
prevederilor Legii nr. 64/2008 privind funcionarea n condiii de siguran a instalaiilor sub
presiune, instalaiilor de ridicat i a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificrile i
completrile ulterioare, i a prescripiilor tehnice aplicabile, desfurate de ctre operatorul
RSVTI n scopul funcionrii n condiii de siguran a instalaiilor/echipamentelor din domeniul
ISCIR;
k) utilizator - persoana fizic sau juridic ce are n folosin o instalaie/un echipament.
SECIUNEA a 3-a
Domeniu de aplicare
ART. 3
Deintorii/Utilizatorii de instalaii/echipamente din domeniul ISCIR, indiferent de forma de
constituire i proprietate, au obligaia s numeasc un operator RSVTI.
ART. 4
Activitatea de operator RSVTI poate fi prestat de persoane fizice sau juridice n baza
autorizaiei emise de ctre ISCIR.
ART. 5
Autorizarea unei persoane fizice ca operator RSVTI se face numai dup participarea la un
program de instruire organizat de o persoan juridic avizat de ctre ISCIR.
CAPITOLUL II
Organizarea i desfurarea programelor de instruire
SECIUNEA 1
Avizarea persoanelor juridice pentru organizarea programelor de instruire
ART. 6
(1) Persoanele juridice care doresc s organizeze i s deruleze programe de instruire pentru
operatori RSVTI trebuie avizate de ctre ISCIR.
(2) n vederea avizrii, persoana juridic depune la ISCIR urmtoarele:
a) adresa de solicitare;
b) dovada c are ca obiect de activitate desfurarea activitilor de formare profesional,
conform codului CAEN specific prevzut n actul constitutiv/statut;
c) programa analitic cu tematica prevzut n anexa nr. 1;
d) suportul de curs.
(3) ISCIR analizeaz documentele prevzute la alin. (2) i, n cazul n care acestea corespund
prevederilor prezentei metodologii, ISCIR elibereaz adresa de avizare/respingere a persoanei
juridice, conform modelului prevzut n anexa nr. 2.
(4) n cazul respingerii avizrii, ISCIR comunic motivele respingerii.
(5) Avizarea este valabil pe o perioad de 4 (patru) ani.
ART. 7
n vederea organizrii programelor de instruire, persoana juridic avizat trebuie s respecte
urmtoarele condiii:
a) s deruleze programele de instruire cu formatorii atestai de ctre ISCIR;
b) s asigure condiiile necesare pentru buna desfurare a programului de instruire.
ART. 8
Persoanele juridice care au obinut avizul pentru organizarea programelor de instruire se public
pe site-ul ISCIR.
SECIUNEA a 2-a
Organizarea programelor de instruire n vederea autorizrii operatorilor RSVTI - persoane fizice
ART. 9
Persoana fizic se poate nscrie la un program de instruire, organizat de o persoan juridic
avizat de ISCIR, dac ndeplinete urmtoarele condiii:
a) are exerciiul drepturilor civile;
b) este apt din punct de vedere medical pentru prestarea activitii de operator RSVTI, aspect
dovedit prin fia de aptitudini medicale eliberat de un medic de medicina muncii;
c) are studii superioare sau medii tehnice, aspect dovedit prin documentele de studii; solicitantul
cu studii medii trebuie s fac dovada c are o vechime de minimum 2 ani de munc n domenii
reglementate de ISCIR.
ART. 10
(1) Persoanele care ndeplinesc condiiile prevzute la art. 9, n vederea nscrierii la un program
de instruire, depun la organizatorul programului de instruire urmtoarele documente:
a) copia diplomei de studii tehnice;
b) curriculum vitae;
c) copia actului de identitate;
d) fia de aptitudini medicale eliberat de un medic de medicina muncii.
(2) Pentru actele solicitate n copie, organizatorul programului de instruire va certifica
conformitatea acestora cu originalul.
ART. 11
(1) Pentru organizarea unui program de instruire n vederea autorizrii operatorilor RSVTI,
persoana juridic avizat depune la ISCIR, cu cel puin 15 zile nainte de nceperea programului,
urmtoarele:
a) adresa de anunare a organizrii programului de instruire, n care se precizeaz tipul
programului (tip modul), perioada de organizare i locul de desfurare a programului;
b) copia adresei de avizare a persoanei juridice;
c) programa analitic de instruire dezvoltat pe teme, zile, ore i formatori;
d) tabelul cu numele i prenumele formatorilor atestai;
e) tabel cu numele i prenumele cursanilor i codul numeric personal.
(2) Programa analitic de instruire n vederea autorizrii (modul A) este prezentat n anexa nr. 1.
(3) ISCIR analizeaz documentaia depus i comunic, n scris, organizatorului decizia cu
privire la avizarea deschiderii i desfurrii programului de instruire, conform modelului de
adres prevzut n anexa nr. 3.
ART. 12
Se admite modificarea listei cursanilor n intervalul rmas pn la nceperea programului, cu
obligaia anunrii ISCIR n legtur cu modificrile intervenite.
ART. 13- La sfritul programului de instruire, organizatorul elibereaz participanilor
documentul care confirm participarea la programul de instruire conform modelului prevzut n
anexa nr. 4.
ART. 14
Persoana juridic avizat care nu anun organizarea unui program de instruire n termenul
prevzut la art. 11 alin. (1) nu are dreptul s elibereze participanilor documentul care s
confirme participarea la programul de instruire.
ART. 15
ISCIR poate efectua verificri privind modul de desfurare a programului de instruire.
CAPITOLUL III
Autorizarea operatorilor RSVTI
SECIUNEA 1
Autorizarea operatorului RSVTI - persoan fizic
ART. 16
(1) Persoanele fizice care au participat la un program de instruire, organizat de o persoan
juridic avizat de ctre ISCIR, se pot nscrie la examenul n vederea autorizrii ca operator
RSVTI.
(2) Examenul n vederea autorizrii ca operator RSVTI se organizeaz de persoana juridic
avizat de ISCIR, la finalul programului de instruire, aceasta avnd obligaia de a asigura buna
desfurare a examenului.
ART. 17
Examenul de autorizare se susine cu ISCIR.
ART. 18
(1) Persoanele care se nscriu la examenul n vederea autorizrii ca operator RSVTI trebuie s
prezinte urmtoarele documente:
a) cererea de nscriere la examenul de autorizare;
b) copia diplomei de studii medii tehnice sau superioare tehnice;
c) copia actului de identitate;
d) copia documentului de participare la programul de instruire organizat de ctre o persoan
juridic avizat de ISCIR.
(2) Persoanele care au ocupat timp de minimum 2 ani funcia de inspector de specialitate n
cadrul ISCIR au dreptul de a dobndi calitatea de operator RSVTI n urma participrii la
examenul de autorizare i achitrii tarifului de eliberare a autorizaiei, fr a mai fi necesar
participarea la programul de instruire.
(3) Persoanele care au ocupat timp de minimum 2 ani funcia de inspector de specialitate n
cadrul ISCIR i care au fost atestate ca formatori n domeniul RSVTI sau ca formatori experi au
dreptul de a dobndi calitatea de operator RSVTI, n urma achitrii tarifului de autorizare, fr a
mai fi necesar participarea la programul de instruire i la examenul de autorizare.
ART. 19
(1) Tematica pentru examenul de autorizare se stabilete de ctre ISCIR pe baza suportului de
curs avizat.
(2) Examenul de autorizare const ntr-o examinare scris.
(3) Condiia de promovare a examenului de autorizare este obinerea notei minime 7 (apte).
ART. 20
(1) Persoanele care nu au promovat sau nu au putut participa la examenul n vederea obinerii
autorizaiei ca operator RSVTI pot participa la reexaminare n condiiile prevzute la art. 18 pe
baza unei solicitri scrise transmise la ISCIR, n termen de maximum 12 luni de la data
finalizrii programului de instruire.
(2) Examenul de autorizare se susine cu ISCIR, care planific candidaii nscrii.
ART. 21
(1) Pentru candidaii care la examenul de autorizare au fost declarai "ADMIS", ISCIR elibereaz
o autorizaie conform modelului prevzut n anexa nr. 5.
(2) Autorizaia eliberat de ISCIR are termen de valabilitate de 4 ani de la data eliberrii.
(3) Pe baza autorizaiei eliberate, operatorul RSVTI deine o tampil de identificare, conform
modelului prevzut n anexa nr. 6.
ART. 22
Persoana fizic autorizat ca operator RSVTI poate solicita ISCIR prelungirea valabilitii
autorizaiei, dac sunt ndeplinite urmtoarele cerine:
a) ndeplinete condiiile prevzute la art. 9;
b) autorizaia nu are termenul de valabilitate expirat, nu a fost retras de ISCIR sau anulat, n
condiiile legii;
c) dovedete participarea, cu cel mult un an nainte de data expirrii valabilitii autorizaiei, la
un program de instruire n domeniu (modul B) organizat, n condiiile menionate la art. 9 - 15,
de o persoan juridic avizat de ctre ISCIR.
ART. 23
(1) Programul de instruire n vederea prelungirii valabilitii autorizaiei se organizeaz de
persoane juridice avizate de ctre ISCIR n condiiile art. 6.
(2) Programa analitic de instruire n vederea prelungirii valabilitii autorizaiei (modul B) este
prezentat n anexa nr. 1.
(3) La sfritul programului de instruire, organizatorul elibereaz participanilor o adeverin
conform modelului prevzut n anexa nr. 4.
ART. 24
(1) n vederea prelungirii valabilitii autorizaiei, persoana fizic depune la ISCIR o cerere
nsoit de urmtoarele documente:
a) actul de identitate, n copie;
b) autorizaia, n copie;
c) fia de aptitudini medicale, eliberat de un medic de medicina muncii;
d) dovada absolvirii unui program de instruire n domeniu (modul B), urmat cu cel mult un an
nainte de data ncetrii valabilitii autorizaiei, n copie;
e) declaraie dat olograf de solicitant, n original, prin care acesta declar pe propria rspundere
c nu se afl n niciunul dintre cazurile prevzute la art. 22 lit. b).
(2) n cazul ndeplinirii cerinelor menionate la alin. (1), ISCIR elibereaz autorizaia de
operator RSVTI, avnd aceeai perioad de valabilitate cu cea iniial.
ART. 25
n exercitarea activitii sale, operatorul RSVTI - persoan fizic are urmtoarele drepturi:
a) de a pstra originalul autorizaiei eliberate de ctre ISCIR, unitatea la care acesta este angajat
sau cu care are raporturi contractuale de alt natur neputnd s le rein;
b) s primeasc toate informaiile i documentele solicitate cu privire la
instalaiile/echipamentele pe care le are n eviden de la reprezentanii unitilor
deintoare/utilizatoare.
ART. 26
(1) Autorizaia de operator RSVTI - persoan fizic i nceteaz valabilitatea n urmtoarele
condiii:
a) de la data retragerii de ctre autoritile sau organismele competente a avizelor ori diplomelor
de studii necesare pentru exercitarea activitii de operator RSVTI;
b) de la data la care pierderea capacitii depline de exerciiu sau pierderea capacitii de
folosin a fost constatat prin decizie a autoritilor sau organismelor competente, potrivit legii;
c) ca urmare a anulrii acesteia, potrivit legii;
d) ca urmare a interzicerii exercitrii unei profesii sau a unei funcii, ca msur de siguran ori
pedeaps complementar, de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti prin care a fost
dispus interdicia;
e) ca urmare a incapacitii prestrii activitii ca operator RSVTI, stabilit de medicul de
medicina muncii.
(2) Suspendarea opereaz de drept de la data la care condiia nu mai este ndeplinit i dureaz
pn la ndeplinirea acesteia, fr a prelungi valabilitatea iniial a autorizaiei.
(3) n perioada suspendrii, persoana fizic nu are dreptul de a exercita activiti de operator
RSVTI, sub sanciunea retragerii autorizaiei.
SECIUNEA a 2-a
Autorizarea operatorilor RSVTI - persoane juridice
ART. 27
Cererea de eliberare a autorizaiei de operator RSVTI pentru persoane juridice se depune la
ISCIR, nsoit de urmtoarele documente:
a) certificat constatator emis de Oficiul Naional al Registrului Comerului sau un document
echivalent emis de autoritile competente din statele membre, din care s rezulte datele de
identificare, obiectul de activitate de testri i analize tehnice i subdiviziunile persoanei juridice,
eliberat cu cel mult 30 de zile nainte de data cererii;
b) autorizaiile de operator RSVTI pentru personalul propriu, minimum dou persoane, valabile
la data formulrii cererii, n copie;
c) documente care atest existena la data formulrii cererii a raporturilor contractuale dintre
persoana juridic i persoanele fizice autorizate ca operator RSVTI, n copie;
d) declaraia pe propria rspundere c este de acord cu prelucrarea datelor de ctre ISCIR.
ART. 28
(1) n urma verificrii documentaiei depuse, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR
efectueaz verificrile tehnice i consemneaz n procesul-verbal de verificare tehnic dac
persoana juridic ndeplinete sau, dup caz, nu ndeplinete condiiile pentru prestarea
activitii.
(2) Persoana juridic are obligaia s furnizeze orice informaie solicitat de ISCIR referitoare la
documentaia depus i s prezinte, n original, documentele solicitate.
ART. 29
(1) ISCIR elibereaz autorizaia persoanei juridice n baza procesului-verbal ntocmit de ctre
inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR; modelul autorizaiei este prevzut n anexa nr. 7.
(2) Termenul de valabilitate a autorizaiei este de 3 (trei) ani de la data eliberrii, cu condiia
meninerii continue a cerinelor de autorizare.
ART. 30
(1) Orice modificare care conduce la nendeplinirea cerinelor n baza crora a fost eliberat
autorizaia trebuie anunat la ISCIR de persoana juridic autorizat n termen de cel mult 15 zile
calendaristice de la data la care aceasta s-a produs.
(2) n cazul modificrii datelor de identificare ale persoanei juridice sau a schimbrii operatorilor
RSVTI nscrii n autorizaie, persoanei juridice autorizate i se elibereaz o actualizare a
autorizaiei, conform modelului prevzut n anexa nr. 8.
(3) n vederea actualizrii autorizaiei, persoana juridic depune la ISCIR o cerere nsoit de
documentele prevzute la art. 27.
(4) Eliberarea actualizrii autorizaiei se face cu respectarea prevederilor art. 29.
ART. 31
Persoana juridic are dreptul s desfoare activitatea pentru care este autorizat numai ncepnd
cu data eliberrii autorizaiei sau a actualizrii autorizaiei.
ART. 32
(1) Persoana juridic autorizat poate fi verificat anual de ctre ISCIR cu privire la meninerea
cerinelor n baza crora s-a acordat autorizaia, a meninerii capabilitii tehnice de a efectua
activitatea pentru care a fost autorizat, precum i n legtur cu respectarea prevederilor
prescripiilor tehnice aplicabile domeniului su de activitate.
(2) Verificarea constituie verificare programat.
ART. 33
(1) Autorizaia de operator RSVTI - persoan juridic i nceteaz valabilitatea n urmtoarele
condiii:
a) de la data radierii persoanei juridice autorizate, ca efect al lichidrii judiciare sau voluntare;
b) de la data retragerii de ctre autoritile sau organismele competente a avizelor necesare
pentru exercitarea activitii de operator RSVTI - persoan juridic;
c) ca urmare a anulrii acesteia, potrivit legii;
d) n cazul n care persoana juridic autorizat nu mai are raporturi de munc cu cel puin 2
operatori RSVTI - persoane fizice care au autorizaii valabile.
(2) Suspendarea opereaz de drept de la data la care condiia nu mai este ndeplinit i dureaz
pn la ndeplinirea acesteia, fr a prelungi valabilitatea iniial a autorizaiei.
(3) n perioada suspendrii, persoana juridic nu are dreptul de a exercita activiti de operator
RSVTI, sub sanciunea retragerii autorizaiei.
SECIUNEA a 3-a
Eliberarea duplicatelor
ART. 34
(1) Eliberarea duplicatelor autorizaiilor i a actualizrilor autorizaiilor se face de ctre ISCIR n
urmtoarele cazuri i n urmtoarele condiii:
a) n cazul pierderii, cu condiia depunerii, n copie, a actului de declarare a pierderii;
b) n cazul furtului, cu condiia depunerii, n copie, a actului de nregistrare a reclamrii furtului
la poliie;
c) n cazul deteriorrii, cu condiia depunerii, n original, a actului deteriorat sau a declaraiei
solicitantului n cazul distrugerii totale.
(2) Duplicatele se emit n termen de maximum 30 de zile de la depunerea documentaiei
complete.
ART. 35
n cazul pierderii/deteriorrii/furtului autorizaiei, pentru eliberarea unui duplicat, persoana fizic
depune la ISCIR urmtoarele documente:
a) cererea pentru eliberarea duplicatului;
b) actul de identitate, n copie;
c) documentele prevzute la art. 34 alin. (1), dup caz.
ART. 36
n cazul pierderii/deteriorrii/furtului autorizaiei/actualizrii autorizaiei, pentru eliberarea unui
duplicat, persoana juridic depune la ISCIR urmtoarele documente:
a) cererea pentru eliberarea duplicatului, semnat de reprezentantul legal al acesteia;
b) autorizaiile operatorilor RSVTI ai persoanei juridice, n copie;
c) dovada c operatorii RSVTI se afl n raporturi contractuale cu persoana juridic la data
formulrii cererii, n copie;
d) documentul prevzut la art. 34 alin. (1), dup caz.
CAPITOLUL IV
Obligaii i responsabiliti
SECIUNEA 1
Obligaiile i responsabilitile persoanelor juridice avizate pentru formarea profesional
ART. 37
Persoanele juridice avizate de ctre ISCIR pentru organizarea programelor de instruire au
urmtoarele obligaii i responsabiliti:
a) s asigure respectarea locului de desfurare, a orarului i a tematicii de instruire avizate;
b) s permit efectuarea verificrilor inopinate ale inspectorilor de specialitate ISCIR;
c) s utilizeze n organizarea programelor de instruire numai formatori atestai de ctre ISCIR;
d) s anune la ISCIR organizarea fiecrui program de instruire conform prevederilor prezentei
metodologii i s deruleze programul numai dup primirea avizului din partea ISCIR;
e) s nu accepte nscrierea la programul de instruire a persoanelor care nu ndeplinesc cerinele
prevzute de prezenta metodologie;
f) s permit instruirea numai a persoanelor nscrise i comunicate la ISCIR i s elibereze
documentul de absolvire a programului de instruire numai pentru persoanele care au participat la
programul de instruire.
ART. 38
Persoanele fizice atestate de ctre ISCIR ca formatori au urmtoarele obligaii i responsabiliti:
a) s respecte locul de desfurare, orarul i tematica de instruire avizate;
b) s desfoare activitatea de instruire numai pentru persoanele nscrise i comunicate la ISCIR.
SECIUNEA a 2-a
Obligaiile i responsabilitile persoanelor fizice i juridice autorizate ca operatori RSVTI
ART. 39
(1) n exercitarea activitii, persoanele fizice i juridice autorizate ca operator RSVTI au
obligaia s supravegheze ca msurile impuse de legislaia n vigoare privind funcionarea,
exploatarea, precum i ntreinerea i repararea instalaiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR
s fie efectuate n conformitate cu cerinele prescripiilor tehnice aplicabile.
(2) n acest sens, operatorul RSVTI - persoan fizic are urmtoarele obligaii specifice:
a) s identifice toate instalaiile/echipamentele din domeniul ISCIR ale
deintorului/utilizatorului;
b) s permit numai funcionarea echipamentelor/instalaiilor autorizate i nregistrate la ISCIR;
c) s solicite eliberarea avizului obligatoriu de instalare, pentru echipamentele/instalaiile pentru
care prescripiile tehnice prevd acest lucru;
d) s ia msurile necesare i s se asigure c instalaia/echipamentul este utilizat/utilizat n
condiii de siguran, prin efectuarea reviziilor, reparaiilor i ntreinerii de ctre persoane
autorizate, conform instruciunilor tehnice ale acestora;
e) s se asigure c utilizarea instalaiei/echipamentului se face numai de ctre personalul de
deservire autorizat/instruit intern, n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice aplicabile
i ale instruciunilor de exploatare ale instalaiilor/echipamentelor;
f) s anune de ndat ISCIR despre producerea unor avarii sau accidente la
echipamentele/instalaiile pe care le au n eviden i s asigure oprirea acestora din funciune i,
dac este posibil, izolarea acestora n vederea cercetrii;
g) s solicite n scris conducerii deintorului/utilizatorului oprirea unor instalaii sau
echipamente ISCIR din cauza defeciunilor aprute ori ca urmare a necesitii efecturii unor
lucrri de ntreinere, verificare, revizii, nlocuiri de piese sau reparaii capitale;
h) s solicite autorizarea funcionrii numai a instalaiilor/echipamentelor care ndeplinesc
condiiile de introducere pe pia, conform legislaiei n vigoare;
i) s verifice existena documentelor nsoitoare ale instalaiilor/echipamentelor din domeniul
ISCIR, conform actelor normative aplicabile;
j) s ntocmeasc i s actualizeze evidena centralizat pentru toate instalaiile/echipamentele
din domeniul ISCIR, conform modelului prevzut n anexa nr. 9;
k) s instruiasc i s examineze anual personalul de deservire, att cel autorizat de ctre ISCIR,
ct i cel instruit intern, n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice aplicabile i ale
instruciunilor de exploatare ale instalaiilor/echipamentelor;
l) s asigure existena la fiecare loc de munc a instruciunilor tehnice specifice pentru utilizarea
n condiii normale a instalaiei/echipamentului i a documentelor cuprinznd msurile ce trebuie
luate n caz de avarii, ntreruperi i dereglri ale instalaiei/echipamentului sau ale proceselor n
care aceasta/acesta este nglobat/nglobat;
m) s solicite n scris deintorului/utilizatorului oprirea din funciune a
instalaiilor/echipamentelor la expirarea scadenei de funcionare acordate cu ocazia ultimei
verificri tehnice n utilizare;
n) s propun n scris conducerii deintorului/utilizatorului planul de verificri tehnice n
utilizare aferent anului urmtor, n vederea planificrii condiiilor de pregtire a
instalaiilor/echipamentelor;
o) s urmreasc eliminarea neconformitilor constatate cu ocazia efecturii verificrilor tehnice
n utilizare;
p) s verifice i s vizeze registrele de eviden a funcionrii instalaiilor/echipamentelor, n
termenele i cu respectarea modalitilor stabilite n prescripiile tehnice aplicabile;
q) s urmreasc pregtirea instalaiilor/echipamentelor pentru verificri tehnice n utilizare;
r) s participe la cercetarea avariilor sau accidentelor produse la instalaiile/echipamentele ISCIR
pe care le are n eviden, n vederea furnizrii tuturor informaiilor organelor de cercetare a
evenimentelor;
s) s informeze n scris ISCIR, n termen de 15 zile, despre datele de identificare ale noului
deintor de instalaii/echipamente, n cazul unui transfer de proprietate sau de folosin asupra
acestor bunuri;
t) s anune ISCIR n vederea scoaterii din eviden a instalaiilor/echipamentelor casate, n cel
mult 15 zile de la data casrii;
u) s anune ISCIR, n termen de 15 zile, despre oprirea din funciune a
instalaiilor/echipamentelor care intr n conservare i s urmreasc realizarea lucrrilor de
conservare;
v) s anune n scris ISCIR, n termen de cel mult 15 zile, ncetarea raporturilor contractuale cu
deintorul/utilizatorul instalaiei/echipamentului;
w) s respecte prevederile prescripiilor tehnice ISCIR i celelalte dispoziii legale n domeniu.
(3) n afara obligaiilor prevzute la alin. (2), persoana juridic autorizat ca operator RSVTI are
urmtoarele obligaii specifice:
a) transmiterea ctre ISCIR a datelor de identificare ale operatorului/operatorilor RSVTI
desemnat/desemnai pentru fiecare deintor/utilizator;
b) verificarea ca operatorii RSVTI nominalizai s respecte obligaiile prevzute la alin. (2) i
cele din prescripiile tehnice aplicabile;
c) informarea n scris a ISCIR, n termen de 15 zile, asupra oricror modificri ale condiiilor
care au stat la baza eliberrii autorizaiei;
d) s nu permit desfurarea activitii cu operatori care nu dein la momentul efecturii
activitii de supraveghere tehnic o autorizaie valabil.
SECIUNEA a 3-a
Obligaiile i responsabilitile unitilor deintoare/utilizatoare de instalaii/echipamente din
domeniul ISCIR
ART. 40
(1) n afara obligaiilor prevzute la cap. IV din Legea nr. 64/2008, cu modificrile i
completrile ulterioare, unitile deintoare/utilizatoare de instalaii/echipamente din domeniul
ISCIR mai au i urmtoarele obligaii specifice:
a) s numeasc prin decizie intern operatori RSVTI pentru toate instalaiile/echipamentele din
domeniul ISCIR pe care le dein/utilizeaz;
b) n cazul n care deintorul/utilizatorul are subdiviziuni/puncte de lucru ale persoanei juridice
care dein instalaii/echipamente din domeniul ISCIR, n raza de competen teritorial a mai
multor inspecii teritoriale ISCIR, s numeasc cte un operator RSVTI corespunztor fiecrei
inspecii teritoriale ISCIR;
c) s identifice i s nregistreze, mpreun cu operatorul RSVTI, toate instalaiile/echipamentele
supuse autorizrii ISCIR pe care le dein;
d) conducerea unitii este obligat ca la normarea timpului de lucru al operatorului RSVTI
(angajat propriu) s in cont de numrul de instalaii/echipamente, complexitatea i vechimea
acestora, precum i de amplasarea lor pe o anumit arie geografic;
e) conducerea unitii deintoare/utilizatoare este obligat s asigure operator RSVTI pentru
fiecare punct de lucru unde se desfoar activiti cu instalaii/echipamente din domeniul
ISCIR;
f) conducerea unitii poate s dispun nlocuirea/suplinirea personalului care desfoar
activitatea de operator RSVTI, dar asigurnd derularea activitii tot cu personal autorizat
RSVTI, conform dispoziiilor legale n vigoare.
(2) n vederea nregistrrii instalaiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR pe care le deine,
unitatea deintoare/utilizatoare va transmite la ISCIR urmtoarele documente:
a) cerere scris prin care solicit luarea n eviden ca unitate ce beneficiaz de serviciile unui
operator RSVTI;
b) evidena centralizat, n original, semnat de conductorul unitii, a
instalaiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR pe care le deine, conform tabelului prevzut n
anexa nr. 9;
c) copia deciziei conducerii unitii deintoare de instalaii/echipamente din domeniul ISCIR
prin care a fost numit operatorul RSVTI sau copia documentelor care atest raporturile
contractuale stabilite ntre operatorul RSVTI i unitatea deintoare;
d) copia autorizaiei operatorului RSVTI.
CAPITOLUL V
Msuri administrative
SECIUNEA 1
Msuri administrative aplicabile persoanelor juridice avizate pentru formarea profesional i a
formatorilor atestai
ART. 41
(1) Nerespectarea obligaiilor i responsabilitilor persoanelor juridice avizate pentru formarea
profesional se sancioneaz administrativ, n funcie de natura acestora, cu:
a) suspendarea, pe o perioad de maximum 3 luni, a avizului acordat de ctre ISCIR n cazul
nclcrii prevederilor art. 37 lit. a);
b) retragerea pentru o perioad de 6 luni a avizului acordat de ctre ISCIR, n cazul nclcrii
prevederilor art. 37 lit. b) - f).
(2) Constatarea abaterilor i aplicarea sanciunilor prevzute la alin. (1) se efectueaz de ctre
ISCIR pe baza unei verificri inopinate i a unui proces-verbal de verificare tehnic ntocmit de
ctre un inspector de specialitate din cadrul ISCIR.
(3) Contestarea deciziei de sancionare se face conform legislaiei privind contenciosul
administrativ.
(4) Ridicarea suspendrii avizului acordat de ctre ISCIR se face la cererea persoanei juridice
prin care se angajeaz n respectarea cerinelor prezentei metodologii. Nerespectarea acestei
prevederi conduce la retragerea avizului.
(5) Reacordarea avizului n urma retragerii se face dup expirarea termenului de 6 luni i a
relurii procedurii conform prezentei metodologii.
ART. 42
(1) Nerespectarea obligaiilor i responsabilitilor persoanelor fizice atestate de ctre ISCIR ca
formatori se sancioneaz administrativ, n funcie de natura acestora, cu:
a) suspendarea, pe o perioad de maximum 3 luni, a atestatului acordat de ctre ISCIR n cazul
nclcrii prevederilor art. 38 lit. a);
b) retragerea pentru o perioad de 6 luni a atestatului acordat de ctre ISCIR, n cazul nclcrii
prevederilor art. 38 lit. b).
(2) Constatarea abaterilor i aplicarea sanciunilor prevzute la alin. (1) se efectueaz de ctre
ISCIR pe baza unei verificri inopinate i a unui proces-verbal de verificare tehnic ntocmit de
ctre un inspector de specialitate din cadrul ISCIR.
(3) Contestarea deciziei de sancionare se face conform legislaiei privind contenciosul
administrativ.
(4) Ridicarea suspendrii atestatului acordat de ctre ISCIR se face la cererea persoanei fizice
prin care se angajeaz n respectarea cerinelor prezentei metodologii. Nerespectarea acestei
prevederi conduce la retragerea definitiv a atestatului.
(5) Reacordarea atestatului n urma retragerii se face dup expirarea termenului de 6 luni.
SECIUNEA a 2-a
Msuri administrative aplicabile persoanelor fizice autorizate ca operator RSVTI
ART. 43
(1) Nerespectarea obligaiilor i responsabilitilor persoanelor fizice autorizate ca operator
RSVTI se sancioneaz administrativ, n funcie de natura acestora, cu:
a) suspendarea, pe o perioad de maximum 3 luni, a autorizaiei n cazul nclcrii prevederilor
art. 39 alin. (2) lit. g) - v);
b) retragerea autorizaiei i a talonului pentru o perioad de 6 luni n cazul nclcrii prevederilor
art. 39 alin. (2) lit. a) - f).
(2) Constatarea abaterilor i aplicarea sanciunilor prevzute la alin. (1) se efectueaz de ctre
ISCIR pe baza unei verificri inopinate i a unui proces-verbal de verificare tehnic ntocmit de
ctre un inspector de specialitate din cadrul ISCIR.
(3) Contestarea deciziei de sancionare se face conform legislaiei privind contenciosul
administrativ.
(4) Ridicarea suspendrii autorizaiei i a talonului se face la cererea persoanei fizice prin care se
angajeaz n respectarea cerinelor prezentei metodologii. Nerespectarea acestei prevederi
conduce la retragerea autorizaiei.
(5) Reacordarea autorizaiei n urma retragerii se face dup expirarea termenului de 6 luni i
dup susinerea unui nou examen conform prevederilor prezentei metodologii.
SECIUNEA a 3-a
Msuri administrative aplicabile persoanelor juridice autorizate ca operator RSVTI
ART. 44
(1) Nerespectarea obligaiilor i responsabilitilor persoanelor juridice autorizate ca operator
RSVTI se sancioneaz administrativ, n funcie de natura acestora, cu:
a) suspendarea, pe o perioad de maximum 3 luni, a autorizaiei n cazul nclcrii prevederilor
art. 39 alin. (3) lit. a) i b);
b) retragerea autorizaiei pentru o perioad de 6 luni n cazul nclcrii prevederilor art. 39 alin.
(3) lit. c) i d).
(2) Constatarea abaterilor i aplicarea sanciunilor prevzute la alin. (1) se efectueaz de ctre
ISCIR pe baza unei verificri inopinate i a unui proces-verbal de verificare tehnic ntocmit de
ctre un inspector de specialitate din cadrul ISCIR.
(3) Contestarea deciziei de sancionare se face conform legislaiei privind contenciosul
administrativ.
(4) Ridicarea suspendrii autorizaiei se face la cererea persoanei juridice prin care se angajeaz
n respectarea cerinelor prezentei metodologii. Nerespectarea acestei prevederi conduce la
retragerea autorizaiei.
(5) Reacordarea autorizaiei n urma retragerii se face dup expirarea termenului de 6 luni n
condiiile prevzute de prezenta metodologie.
CAPITOLUL VI
Dispoziii finale
ART. 45
(1) Persoanele fizice i juridice care la data intrrii n vigoare a prezentei metodologii au
autorizaii valabile, emise potrivit dispoziiilor Ordinului inspectorului de stat ef al Inspeciei de
Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat nr.
333/2006 pentru aprobarea Procedurii privind autorizarea operatorilor responsabili cu
supravegherea tehnic a instalaiilor i a modelului Autorizaiei pentru supravegherea i
verificarea tehnic a instalaiilor i ale Ordinului inspectorului de stat ef al Inspeciei de Stat
pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat nr. 382/2009
pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea i
verificarea tehnic n utilizare a instalaiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator
RSVTI, cu modificrile ulterioare, pot continua prestarea activitii ca operator RSVTI pn la
data expirrii valabilitii acestora numai pentru activitatea de supraveghere tehnic a
instalaiilor/echipamentelor.
(2) Toate autorizaiile eliberate pe termen nelimitat pn la data intrrii n vigoare a prezentei
metodologii rmn valabile pentru activitatea de supraveghere tehnic a
instalaiilor/echipamentelor, pentru o perioad de 3 ani de la data intrrii n vigoare a prezentei
metodologii.
(3) tampilele operatorilor RSVTI i pstreaz valabilitatea pn la data expirrii autorizaiilor
prevzute la alin. (1) i (2).
ART. 46
Persoanele juridice care au dobndit dreptul de a organiza cursuri n domeniul RSVTI pn la
data intrrii n vigoare a prezentului ordin pot continua prestarea acestei activiti pn la data
expirrii valabilitii avizrii primite de la ISCIR, cu adaptarea corespunztoare a programei i a
suportului de curs.
ART. 47
Tarifele aplicate pentru activitile efectuate de ctre ISCIR n conformitate cu prevederile
prezentei metodologii sunt cele stabilite n lista de tarife ISCIR, aprobat prin ordin al
ministrului economiei, comerului i mediului de afaceri.
ART. 48
(1) Regimul sancionator prevzut de prescripiile tehnice ISCIR i de Legea nr. 64/2008, cu
modificrile i completrile ulterioare, n raport cu obligaiile operatorilor RSVTI - persoan
juridic, precum i ale deintorilor/utilizatorilor de instalaii/echipamente din domeniul ISCIR
se aplic n conformitate.
(2) Msurile administrative luate de ctre ISCIR asupra persoanelor fizice i juridice
avizate/atestate/autorizate, prevzute n prezenta metodologie se public i se actualizeaz pe
site-ul ISCIR: www.iscir.ro
ART. 49
Anexele nr. 1 - 9 fac parte integrant din prezenta metodologie.
ANEXA 1
la metodologie
Programa analitic (modul A) a programului de instruire n vederea autorizrii
______________________________________________________________________________
| Tema |Numrul de |
| |ore de predare| _______________________________________________________________|
______________|
|1|2|
|_______________________________________________________________|
______________|
| Legislaia din Romnia referitoare la domeniul de activitate | 6 |
| al ISCIR: | |
| Legea nr. 64/2008 privind funcionarea n condiii de | |
| siguran a instalaiilor sub presiune, instalaiilor de | |
| ridicat i a aparatelor consumatoare de combustibil, cu | |
| modificrile i completrile ulterioare | |
| Hotrrea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea i | |
| funcionarea Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor, | |
| Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat, cu | |
| modificrile i completrile ulterioare | |
|_______________________________________________________________| |
| Hotrri ale Guvernului care transpun directive europene | |
| specifice: | |
| Hotrrea Guvernului nr. 439/2003 privind stabilirea | |
| condiiilor de introducere pe pia a ascensoarelor, cu | |
| modificrile i completrile ulterioare | |
| Hotrrea Guvernului nr. 453/2003 privind stabilirea | |
| condiiilor de introducere pe pia a aparatelor consumatoare | |
| de combustibili gazoi, republicat, cu modificrile i | |
| completrile ulterioare | |
| Hotrrea Guvernului nr. 454/2003 privind stabilirea | |
| condiiilor de introducere pe pia a recipientelor simple | |
| sub presiune, republicat, cu modificrile i completrile | |
| ulterioare | |
| Hotrrea Guvernului nr. 941/2003 privind stabilirea | |
| condiiilor de introducere pe pia i utilizare repetat a | |
| echipamentelor sub presiune transportabile, cu modificrile | |
| i completrile ulterioare | |
| Hotrrea Guvernului nr. 1.029/2008 privind condiiile | |
| introducerii pe pia a mainilor | |
| Hotrrea Guvernului nr. 584/2004 privind stabilirea | |
| condiiilor de introducere pe pia a echipamentelor sub | |
| presiune, cu modificrile i completrile ulterioare | |
| Hotrrea Guvernului nr. 1.009/2004 privind stabilirea | |
| condiiilor de punere n funciune a instalaiilor de | |
| transport pe cablu pentru persoane, cu modificrile i | |
| completrile ulterioare |
_______________________________________________________________| |
| Prescripii tehnice | |
|_______________________________________________________________| |
| Responsabilitile operatorului RSVTI | |
| Responsabilitile operatorului RSVTI - persoan fizic | |
| Responsabilitile operatorului RSVTI - persoan juridic | |
| Responsabilitile deintorilor/utilizatorilor | |
| instalaiilor/echipamentelor | |
_________________________________________________________| |
| Cercetarea avariilor i accidentelor | |
|_______________________________________________________________|
______________|
| Autorizarea funcionrii instalaiilor | 8 |
| Autorizarea funcionrii instalaiilor sub presiune | |
| Autorizarea funcionrii instalaiilor de ridicat | |
|_______________________________________________________________| |
| Verificarea instalaiilor n timpul exploatrii, periodic, la | |
| scaden sau dup reparare | |
| Instalaii sub presiune: | |
| Cazane de abur i ap fierbinte | |
| Cazane de ap cald i abur de joas presiune | |
| Aparate consumatoare de combustibil | |
| Recipiente sub presiune | |
| Conducte de abur i ap fierbinte | |
| Conducte pentru fluide sub presiune | |
| Instalaii de ridicat: | |
| Macarale | |
| Mecanisme de ridicat | |
| Stivuitoare | |
| Nacele i platforme autoridictoare | |
| Elevatoare pentru vehicule | |
| Trape de scen i trape de decoruri | |
| Echipamente de agrement | |
|_______________________________________________________________|
______________|
| Autorizarea/Prelungirea valabilitii autorizaiilor | 2 |
| personalului de deservire | |
| Fochiti | |
| Laborani operatori pentru tratarea apei | |
| Automatiti pentru supraveghere i ntreinere | |
| Operatori la instalaiile de alimentare cu GPL auto | |
| Macaragii | |
| Legtori de sarcin | |
| Manevrani | |
| Stivuitoriti | |
| Liftieri | |
| Mecanici troliti | |
|_______________________________________________________________|
______________|
Programa analitic (modul B) a programului de instruire n vederea prelungirii valabilitii
autorizaiei
______________________________________________________________________________
| Tema |Numrul de |
| |ore de predare|
|_______________________________________________________________|
______________|
| Modificri legislative i prescripii tehnice ISCIR | 4 |
|_______________________________________________________________|
______________|
| Efectuarea supravegherii tehnice prin prisma modificrilor | 4 |
| legislative la instalaii sub presiune i instalaii de | |
| ridicat | |
|_______________________________________________________________|
______________|
| Aspecte tehnice specifice legate de activitatea desfurat ca| 2 |
| operator RSVTI | |
|_______________________________________________________________|
______________|
| Aplicaii practice, studii de caz rezultate ca urmare a | 2 |
| activitii de operator RSVTI | |
|_______________________________________________________________|_______

Hotararea 1139 din 17 noiembrie 2010 (Hotararea 1139/2010)

privind infiintarea, organizarea si functionarea Companiei Nationale pentru Controlul

Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune - S.A., precum si modificarea si
completarea Hotararii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei
de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat Publicat
in Monitorul Oficial 779 din 22 noiembrie 2010 (M. Of. 779/2010)

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. II alin. (2) din
Ordonanta Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/2008 privind
functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a
aparatelor consumatoare de combustibil,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1. -
(1) Se infiinteaza Compania Nationala pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si
Recipientelor sub Presiune - S.A., denumita in continuare CNCIR, ca urmare a reorganizarii prin
divizare a Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si
Instalatiilor de Ridicat, numita in continuare ISCIR.
(2) CNCIR este persoana juridica romana, de interes strategic national, organizata ca societate
comerciala pe actiuni, cu actionar unic statul roman, conform legilor in vigoare si statutului
prevazut in anexa nr. 1.
(3) CNCIR are in structura sa 12 sucursale.
(4) CNCIR functioneaza sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de
Afaceri.
Art. 2. - CNCIR are ca obiect principal de activitate realizarea de testari si analize tehnice, cod
CAEN 7120 - ed. rev. 2/2008, in scopul efectuarii de verificari tehnice in vederea autorizarii
functionarii si de verificari tehnice in utilizare, pentru instalatiile si echipamentele prevazute in
anexa nr. 2 la Legea nr. 64/2008 privind functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor sub
presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Art. 3. -
(1) Capitalul social al CNCIR este de 28.415.500 lei si reprezinta valoarea activelor imobiliare
cuprinse in patrimoniul preluat prin divizarea partiala a patrimoniului ISCIR conform situatiei
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, intocmita la 30 iunie 2010.
(2) Capitalul social este impartit in 284.155 de actiuni nominative, fiecare actiune avand
valoarea nominala de 100 lei.
 (3) Capitalul social este detinut in intregime de statul roman, in calitate de actionar unic, care
isi exercita drepturile si obligatiile prin Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de
Afaceri.
(4) Predarea-preluarea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii,
aferente patrimoniului transmis intre ISCIR, pe de o parte, si CNCIR, pe de alta parte, se va face
pe baza de protocol, care se va incheia in termen de cel mult 30 de zile de la data intrarii in
vigoare a prezentei hotarari.
(5) Patrimoniul transmis de ISCIR se stabileste pe baza bilantului contabil de inchidere, insotit
de balanta de verificare sintetica, contul de rezultat patrimonial, situatia fluxurilor de trezorerie si
celelalte anexe la situatiile financiare intocmite potrivit legii.
(6) CNCIR va prelua toate drepturile si isi va asuma toate obligatiile corespunzatoare
patrimoniului preluat de la ISCIR si se subroga in toate drepturile si obligatiile ce decurg din
raporturile juridice ale societatii cu tertii, pentru domeniul sau de activitate, inclusiv in litigiile in
curs.
Art. 4. -
(1) CNCIR are in proprietate bunuri imobile si mobile.
(2) Bunurile imobile proprietate privata a ISCIR prevazute in anexa nr. 2 trec in proprietatea
CNCIR la data inmatricularii sale in registrul comertului si se regasesc in capitalul social al
acesteia.
Art. 5. -
(1) Personalul din cadrul ISCIR necesar desfasurarii obiectului de activitate al CNCIR se
considera preluat la data inmatricularii acesteia in registrul comertului, cu respectarea
dispozitiilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale
Legii nr. 67/2006 privind protectia drepturilor salariatilor in cazul transferului intreprinderii, al
unitatii sau al unor parti ale acestora.
(2) Drepturile de salarizare si celelalte drepturi de personal, conditiile de munca, obligatiile
generale si specifice, timpul de munca si de odihna, programele de perfectionare profesionala a
salariatilor si alte conditii in care se desfasoara procesul muncii se stabilesc prin contractul
colectiv de munca la nivel de unitate, incheiat in conditiile legii, in termen de cel mult 90 de zile
de la data inmatricularii CNCIR in registrul comertului.
(3) Pana la negocierea noului contract colectiv de munca, personalul preluat de CNCIR isi va
pastra salariile si drepturile salariale avute anterior in cadrul ISCIR.
Art. 6. - Hotararea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei de
Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, cu modificarile si
completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 1, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
 "(3) Patrimoniul ISCIR la data de 30 iunie 2010 este de 57.719.779 lei."
2. La articolul 3 alineatul (1), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"c) autorizeaza, in conformitate cu cerintele tehnice si in conditiile stabilite in prescriptiile
tehnice si de Legea nr. 64/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, persoane fizice sau
juridice care realizeaza, pentru instalatii si echipamente, verificari tehnice in vederea autorizarii
functionarii, verificari tehnice in utilizare, verificari tehnice in utilizare pentru stabilirea duratei
remanente de viata, activitati de construire, montare, instalare, punere in functiune, supraveghere
tehnica, lucrari de revizie, reparatii si de intretinere; pentru instalatiile/echipamentele din
domeniul nuclear se vor respecta si dispozitiile Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea in
siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor nucleare, republicata, cu
modificarile ulterioare;".
3. La articolul 3 alineatul (1), dupa litera c) se introduce o noua litera, litera c 1), cu urmatorul
cuprins:
"c1) efectueaza verificari tehnice in vederea autorizarii si verificari tehnice in utilizare la
instalatii/echipamente, in conditiile stabilite de Legea nr. 64/2008, cu modificarile si completarile
ulterioare;".
4. La articolul 3 alineatul (1), litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"d) autorizeaza, in conformitate cu cerintele tehnice si in conditiile stabilite in prescriptiile
tehnice, functionarea instalatiilor si echipamentelor prevazute in anexa nr. 1;".
5. La articolul 3 alineatul (1), litera l) se abroga.
6. La articolul 3, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu urmatorul
cuprins:
"(11) Autorizarile prevazute la alin. (1) lit. c) si e) se pot baza pe rapoarte de evaluare tehnica,
intocmite in conditiile stabilite in prescriptiile tehnice."
7. La articolul 4, alineatele (1) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 4. - (1) In cadrul ISCIR functioneaza 5 inspectii teritoriale fara personalitate juridica,
prevazute in anexa nr. 3.
(4) Salarizarea personalului din cadrul ISCIR se realizeaza potrivit reglementarilor in vigoare
aplicabile personalului platit din fonduri publice."
8. La articolul 5, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(4) Inspectorul de stat sef numeste si revoca, prin ordin, inspectorul de stat sef adjunct,
inspectorii sefi ai inspectiilor teritoriale si conducatorii structurilor din cadrul ISCIR prevazute la
alin. (6)."
9. La articolul 7, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
 "(2) ISCIR are dreptul de a solicita informatii si documente de la persoanele fizice sau juridice
care proiecteaza, construiesc, monteaza, instaleaza, pun in functiune, realizeaza supravegherea
tehnica, executa revizii, repara, intretin, detin, exploateaza, efectueaza verificari tehnice in
vederea autorizarii functionarii, verificari tehnice in utilizare si verificari tehnice in utilizare
pentru stabilirea duratei remanente de viata si de la cele ce pun la dispozitie pe piata
instalatii/echipamente, cu respectarea actelor juridice obligatorii ale Uniunii Europene care
armonizeaza conditiile de comercializare a produselor sau a actelor normative de punere in
aplicare a acestei legislatii, dupa caz."
10. La articolul 7, alineatul (4) se abroga.
11. Articolul 9 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 9. - Finantarea activitatii ISCIR se asigura integral de la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, potrivit legii. Veniturile obtinute din
perceperea de tarife si din prestarea altor servicii de catre ISCIR in conditiile legii, se fac venituri
la bugetul de stat."
12. La articolul 10, alineatul (3) se abroga.
13. Anexele nr. 2-4 se modifica si se inlocuiesc cu anexele nr. 3-5 la prezenta hotarare.
14. In cuprinsul textului, sintagmele "ministrul economiei" si "Ministerul Economiei" se
modifica si se inlocuiesc cu sintagmele "ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri"
si, respectiv, "Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri".
Art. 7. - Hotararea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei de
Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, cu modificarile si
completarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta hotarare, se
va republica, dandu-se textelor o noua numerotare.
Art. 8. - La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului
nr. 1.634/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei, Comertului si
Mediului de Afaceri, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 3 din 4 ianuarie
2010, cu modificarile si completarile ulterioare, la litera A punctul I, pozitia nr. 1 se modifica si
va avea urmatorul cuprins:
"1. Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de
Ridicat - ISCIR - 125 de posturi".
Art. 9. - Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezenta hotarare.
INSPECII TERITORIALE
ale Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat

Nr. Inspecii teritoriale ale Inspeciei de Stat pentru Controlul Raza de activitate a inspeciilor
crt. Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de teritoriale
 Ridicat

1. Inspecia Teritorial ISCIR Bucureti - Bucureti

- judeul Arge
- judeul Constana
- judeul Clrai
- judeul Dmbovia
- judeul Dolj
- judeul Giurgiu
- judeul Gorj
- judeul Ialomia
- judeul Ilfov
- judeul Mehedini
- judeul Olt
- judeul Tulcea
- judeul Vlcea
- judeul Teleorman

2. Inspecia Teritorial ISCIR Bacu - judeul Bacu

- judeul Botoani
- judeul Brila
- judeul Iai
- judeul Galai
- judeul Neam
- judeul Suceava
- judeul Vaslui
- judeul Vrancea

3. Inspecia Teritorial ISCIR Braov - judeul Braov

- judeul Buzu
 - judeul Covasna
- judeul Harghita
- judeul Prahova

4. Inspecia Teritorial ISCIR Oradea - judeul Arad

- judeul Bihor
- judeul Cara-Severin
- judeul Maramure
- judeul Satu Mare
- judeul Slaj
- judeul Timi
- judeul Hunedoara

5. Inspecia Teritorial ISCIR Sibiu - judeul Alba

- judeul Bistria-Nsud
- judeul Cluj
- judeul Mure
- judeul Sibiu

SUCURSALELE - Companiei Naionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaiilor de

Ridicat i Recipientelor sub Presiune - S.A.

Nr. crt. Sucursal

1. CNCIR Bacu Bacu
2. CNCIR Cluj-Napoca Cluj
3. CNCIR Constana Constana
4. CNCIR Craiova Craiova
5. CNCIR Galai Galai
6. CNCIR lai Iai
7. CNCIR Piteti Piteti
8. CNCIR Ploieti Ploieti
9. CNCIR Sibiu Sibiu
10. CNCIR Suceava Suceava
11. CNCIR Trgu Mure Trgu Mure
12. CNCIR Timioara Timioara
Ordinul nr. 225/2013 pentru modificarea i completarea Metodologiei privind
autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnic a
instalaiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI
Art. I.
1Metodologia privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnic a
instalaiilor/ echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI, aprobat prin Ordinul
inspectorului de stat ef al Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune i Instalaiilor de Ridicat nr. 130/2011, publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr. 395 din 6 iunie 2011, cu modificrile i completrile ulterioare, se modific i se
completeaz dup cum urmeaz:
1. La articolul 27, dup litera b) se introduce o nou liter, litera b1), cu urmtorul cuprins:
"b1) procedur din care s reias modalitatea n care se asigur efectiv activitatea de
supraveghere tehnic la deintorul/utilizatorul de instalaii/echipamente, ntocmit cu
respectarea cerinelor standardului SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calitii.
Cerine;".
2. La articolul 39 alineatul (2), dup litera p) se introduc trei noi litere, literele p1) -p3), cu
urmtorul cuprins:
"p1) s confirme/s accepte lucrrile de instalare, montare la instalaiile/echipamentele
prevzute n anexa nr. 10, n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice aplicabile;
p2) s ntocmeasc procesul-verbal de introducere n reparare a instalaiilor/echipamentelor
prevzute n anexa nr. 10, s supravegheze i s confirme efectuarea reparaiei prin procesul-
verbal de finalizare a lucrrilor la instalaii/ echipamente, n conformitate cu prevederile
prescripiilor tehnice aplicabile;
p3) s confirme lucrrile de verificri tehnice n utilizare pentru investigaii/examinri cu
caracter tehnic la instalaiile/echipamentele prevzute n anexa nr. 10, n conformitate cu
prevederile prescripiilor tehnice aplicabile;".
3. La articolul 39 alineatul (2), dup litera r) se introduce o nou liter, litera r1), cu urmtorul
cuprins:
r1) s fie prezent n termen de maximum 120 minute la instalaiile/echipamentele pe care le are
n supraveghere n cazul producerii unor avarii, accidente sau la solicitarea inspectorului de
specialitate din cadrul ISCIR;".
4. La articolul 39 alineatul (3), dup litera d) se introduce o nou liter, litera e), cu urmtorul
cuprins:
e) s efectueze activitatea de supraveghere tehnic la deintorul/utilizatorul de
instalaii/echipamente, conform procedurii proprii ntocmite cu respectarea cerinelor
standardului SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calitii. Cerine, actualizat."
5. 1La articolul 44 alineatul (1), litera a) se modific i va avea urmtorul cuprins:
a) suspendarea pe o perioad de maximum 3 luni a autorizaiei, n cazul nclcrii prevederilor
art. 39 alin. (3) lit. a), b) i e);".
 6. 1Dup anexa nr. 9 se introduce o nou anex, anexa nr. 10, avnd cuprinsul prevzut n anexa
care face parte integrant din prezentul ordin.
ANEX(Anexa nr. 10 la metodologie)
Instalaiile/echipamentele care sunt supravegheate de ctre operatorii RSVTI pentru lucrrile
de instalare, montare, reparare i efectuare a investigaiilor/examinrilor, potrivit
prevederilor prescripiilor tehnice aplicabile

Nr. crt. Prescripia tehnic aplicabil Tipul instalaiei/echipamentului Parametri maximi

1. C1-2010 Cazane de abur i cazane de ap Qmax = 10 t/h sau Dmax = 5 Gcal/h sau
fierbinte Tmax = 250 C sau
Pmax = 16 bar

2. C4-2010 Recipiente metalice stabile sub presiune Fluide de gr. 2 cf. Hotrrii
Guvernului nr. 584/2004, art. 12,
avnd
Vmax = 50.000 l sau
Pmax = 40 bar sau
Tmax = 440 C
3. C6-2010 Conducte pentru fluide sub presiune Fluide de gr. 2 cf. Hotrrii
Guvernului nr. 584/2004, art. 12,
avnd
Pmax = 40 bar sau
Tmax = 440 C
4. C9-2010 Cazane de ap cald i cazane de abur Pmax = 6.000 kW sau
de joas presiune Qmax = 2 t/h
5. C10-2010 Conducte de abur i conducte de ap Pmax = 40 bar sau
fierbinte Tmax = 440 C
6. R1-2010 Macarale Sn = 20 t
Mecanisme de ridicat Sn = 10 t
Stivuitoare Sn = 5 t
Platforme autoridictoare Sn = 1 t
deplasabile/nedeplasabile, cu excepia
celor pentru persoane cu dizabiliti
Elevatoare pentru vehicule Sn = 5 t
Maini de ridicat de tip special Sn = 5 t
7. R2-2010 Ascensoare, cu excepia celor aferente Indiferent de sarcin
instituiilor publice, de interes public
sau care ofer servicii publice