SCOALA POSTLICEALA

"DIMITRIE CANTEMIR"
TRGU MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
COORDONATOR ABSOLVENT
AS.MED.PR. FELICIA MEZEI
PROFIL:
ASISTENT MEDCAL GENRALIST
-2005-

NGRIJIREA BOLNAVULUI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

-HEMORAGIA CEREBRALA-

CUPRINS
INTRODUCERE...............................................................................................4

1
CAPITOLUL I
Anatomia si fiziologia vascularizatiei cerebrale...................4
Arterele carotide....................................................................4
Artera carotida comuna.........................................................4
Artera carotida interna...........................................................4
Artera carotida externa...........................................................4
Sistemul subclavio-vertebral..................................................4
Artera vertebrala....................................................................5
Arterele cerebrale intracraniene.............................................6
Sistemul arterial cerebral anterior sau carotidian..................6
Artera oftalmica.....................................................................7
Artera cerebrala medie(sylviana)..........................................8
Artera cerebrala anterioara....................................................9
Artera comunicanta-posterioara...........................................9
Sistemul arteriar cerebral posterior sau vertebro-bazilar....10
Artera bazilara....................................................................10
Artera celebrala posterioara................................................11
Sistemele anastomotice.......................................................11
Anastomoza oftalmica........................................................11
Anastomoza dintre arterele occipitale si vertebrala............12
Poligonul arterial cerebral Willis........................................12
CAITOLUL II-Prezentarea teoretica a bolii....................................................14
Definitie............................................................................14
Etiologia............................................................................14
Fiziopatologia...................................................................15
Anatomie patologica.........................................................18
Simptomatologie...............................................................20
Diagnostic.........................................................................21
Clasificare.........................................................................22
Evolutia si prognostic.......................................................25
Tratament..........................................................................27
Profilaxie..........................................................................28
CAPITOLULIII-Supravegherea bolnavului din momentul internarii si pna la

2
externare..............................................................................29
Contributia asistentei la stabilirea diagnostic de nursing....29
Diagnosticul de nursing.......................................................32
Conduita de urgenta a asistentei medicale n faza de
prespitalizare.......................................................................32
Internarea bolnavului n spital............................................33
Contributia asistentei la stabilirea diagnosticului medical..34
Pregatirea conditiilor de igiena............................................36
Asigurarea igienei generale si partiale...............................38
Asigurarea alimentatiei.......................................................41
Urmarirea,notarea functiilor vitale si vegetative...............42
Pulsul......................................................................42
Tensiunea arteriala.................................................42
Respiratia................................................................42
Temperatura...........................................................43
Explorari functionale..............................................44
Recoltarea de produse biologice si patologice..................46
Aplicarea masurilor terapeutice.........................................47
Educatia sanitara...............................................................48
Externarea bolnavului.......................................................49
CAPITOLUL IV-Prezentarea celor trei planuri de ngrijire...........................50
CAPITOLUL V-Analiza cazurilor de boala....................................................59
CAPITOLUL VI-Concluzii generale asupra lucrarii......................................60
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................61

CAPITOLUL I:

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA VASCULARIZATIEI CEREBRALE

3
In cele ce urmeza prezint pe scurt aspectul morfologic al arterelor extra si intra craniene,precum
si al cercului vascular bazat,care se prezinta ca un "sistem distribuitor" al circulatiei cere-
brale. De un interes deosebit este prezentarea legaturilor colaterale dintre cele doua sis-
teme:teritoriul anterior - carotidian si teritoriul posterior-vertebro-bazilar,care asigura in mod
fiziologic dar si patologic circulatia de supleanta. Deci vascularizatia creierului este im-
partita n doua teritorii arteriale:teritoriul anterior -carotidian sau arterele cerebrale ex-
tra craniene si teritorul posteriol-vertebro-bazilar sau arterele cerebrale intra craniene.
Din arterele cerebrale extracraniene fac parte:Arcul aortic pna la originea arterei subclaviare din
stnga,trunchiul brahio-cefalic,artera subclaviara proximala pna la originea arterelor vertebrale pre-
cum si arterele carotide comune interna si arterele vertebrale pna la intrarea n baza craniului.

Arterele carotide

Artera carotida comuna ia nastere la dreapata din trunchiul brahio cefalic n dreptul articu-
latiei sternoclaviculare iar la stnga din portiunea cea mai de sus a arcului aortic n imedi-
ata apropiere a originii trunchiului brahio cefalic.Rareori se poate gasi un trunchi comun bi-
carotic cu pornire comuna din arcul aortic.Este stituata lateral de trahee si laringe,mediodorsal
fata de venele jugulare si n drumul sau spre craniu se bifurca n dreptul cartilagiul tiroid-
ian in artera carotida interna si externa. La nivelul bifurcatiei se gaseste de obicei o
usoara largire(bulbus caroticus)care ajunge pna la originea a arterei carotide interne.
Artera carotida interna se situeaza de obicei lateral sau latero-dorsal fata de artera carotida ex-
terna,bifurcatia carotidiana fiind un raport cu vrsta si elongatia vaselor avnd deseori forma de can-
delabru.Dupa segmentul initial artera carotida interna se apropie din ce n ce mai mult de artera
carotida externa,prezentnd fercvent o curbura mediala convexa inainte de baza craniului unde se an-
gajeaza prin gaura carotidiana.(canalis caroticus). Daca artera carotida interna si ia originea dupa
bifurcatie n varianta medio dorsala se incruicseaza mai nti cu artera carotida externa iar apoi
mergnd n regiunea submandibular sa treaca lateral fata de artera carotida externa intrnd n craniu.
Artera carotida externa are ca ramuri principale artere tiroidee superioara,linguala,faciala
faringeala ascendenta,occipitala si temporala superficiala cu artera maxilara.

Sistemul subclavio-vertebral
Artera vertebrala,ca prima ramura a subclaviei poate naste exceptional din arcul aortic(4% pentru cea
stanga si foarte rar pentru cea dreapta).Pornind la origine din partea medio-dorsala sau din punctul
cel mai nalt al arcului subclaviei merge nainte muschiul scalenic descriind o curbura usoara sau sub
forma de "S" ndreptndu-se spre craniul patrunznd n "foramen costotransversal" la nivelul celei de
a 6-a vertebra cervicala(90%)Mai rar de la nivelul celei de a 5-a vertebra cervicala ( 5%)apoi prin

4
pars transversaria V2 dupa fenomenul celei de a 2-a vertebra cervicala(axis)coteste catre lateral n-
tre axis si atlas si apoi lund directia n unghi drept catre dorsal, trece la circa 1mm peste masa
laterala a atlasului cu directia sagitala catre dorsal,apoi catre medial n sulcus anterior vertebralis
al atlasului(bucla de atlas V3)n aceasta portiune pornesc ramurile musculare care formeza anasto-
moze (comunicare ntre doua conducte sanguine)cu ramurile din artera occipitala(ramura din carotida
externa).Trece dorso medial fata de articulatia altoido-occipital n directia sagitala prin membrana
atlantoido-occipitala posterioara,prin dura mater si arahnoida.Pe lnga anastomoza occipitala,artera ver-
tebrala mai formeaza anastomoze cu ramurile trunchiului tiroidian si costocervical.Ca diametru inte-
rior al arterei vertebrale cel mai fregvent are ntre 1,5-5mm(in medie 3,5mm),stnga avnd n gen-
eral un volum mai mare;hipoplazia arterei se ntlneste n mai putin de 10% din cazuri.Arterele
cerebrale intracranieneSistemul arterial cerebral anterior sau carotidianArtera carotida interna.
Artera carotida intra n craniu prin foramen caroticusstituata ventru medial de foramen jugu-
larisparcurgnd canalul osos (canalis caroticus)al stncii temporalului stiuat medial si ventral la varful
caruia paraseste foramen lacerum,se dirijeaza aproape vertical ntr-o canelura din parte laterala a corpu-
lui osului sfenoid(segmentul C5)si se ndreapta apoi,fiind lipita tot de osul sfenoid catre ventral,urcnd
n sinusul cavernos(segmentul sinusului cavernos)ca apoi sa se ndrepte din nou catre dorsal sub pre-
lungirea anterioara mediala a apofizei clinoide (segmentul C3)paraseste sinusul cavernos fiind stituata
sub nervul optic n spatiul subarachnoidian(segmentul cisternal C2) si trece n directia dorso laterala
n segmentul terminal(segmentul C1)naintea ramificasiei in artera cerebrala medie si anterioara.ntre
segmentul C1 pna la segmentul C3 ia nastere artera oftalnica,n segmentul C1 este originea arterei
comunicante posterioare,10%artera cerebrala posterioara poate sa nasca direct din artera carotida in-
terna.Dimensiunile privind largirea arterei carotide interne sunt de 2,8-3,8mm,distanta cea mai scurta
dintre cele doua carotide interne la baza craniului fiind n medie de 12mm.Ca ramuri ce iau nastere din
artera carotida interna se descriu artera carotico-timpanala(din portiunea ntre canale caroticus),la nivelul
sinusului cavenus fiind originea arterelor meningohipofizara,sino-cavernoasa inferioara si capsulara.
Artera oftalmica
Ia nastere de obicei din circumferinta retromediala a sifonului carotidian cu curbura convexa catre
fata (C3,C2),merge apoi cteva milimetri medial fata de artera carotida interna,fiind acoperita de
aceasta,patrunde n circumferinta mediala inferioara a nervului optic,n canalul optic.Dimensiunile sale
n largime sunt n jurul lui 1mm.Este o artera,care prin ramurile sale finale (artera supratrohleara
si supra orbitala) stabileste anastomoze importante cu ramurile finale(terminale) ale arterei carotide
externe.Trebuie de asemeni de amintit anastomoza importanta cu artera meningee medie,ramura din
artera maxilara care prin foramen spinosum intra n cavitatea intra craniana medie.Ramura frontala
din aceasta trece pe la baza craniului n directia aripilor osului sfenod si formeaza o anastomoza (ra-
mul orbitalis)prin fisura orbitalis superior cu artera lacrimala care la rndul ei,este o ramura a arterei
oftalmice.Este de mentionat si anastomozele arterelor orbitale direct cu artera maxilara prin fisura or-
bitalis inferior.Din aceasta descriere se releva faptul ca orbita este o zona excelent alimentata colateral.

5
Artera celebrala medie(sylviana)
Artera celebrala mijlocie ia nastere din partea laterala a segmentului final al arterei carotide
interne (segmentul C1).Are o lungime medie de aproximativ 16,2mm(5-24mm)si o largime
de2,7mm(1,5-3,5mm).Trunchiul principal (segmentul M1)se mparte n ramurile sale (segmen-
tul M2)de bi pana la pentafurcatie.La nceput ramurile au aceeasi directie ca trunchiul prin-
cipal medial(mai ales n acesta este scurt)pna ce cotesc n regiunea insulara n unghi
drept n sus si partial usor catre medial.Aceasta curbura se gaseste la 30mm fata de
suprafata interna a calotei temprale.Important este dispozitia variata a acestor ramuri.
Artera cerebrala anterioara
Artera cerebrala anterioara ia nastere din artera carotida interna pe portiunea mediala,urmnd apoi
un traiect medial catre anterior de obicei sinuos pna la artera comunicanta anterioara(segmentul
precomunicantis A1).Peste 50 ani are de obicei un traiect sub forma de arc convex fiind incov-
oiata n jos.Rareori artera cerebrala anterioara este hipoplazica (4%)sau aplazica(1%),mai frecvent
se ntlnesc diferente de calibru ntre cele doua artere.Aceasta portiune precomunicanta are n me-
die o lungime de circa 13,5mm(8-18,5mm) si o latime de 2,1mm.Deasupra chiasmei optice cele
doua artere cerebrale anterioare sunt legate printr-o scurta anastomoza-comunicanta anterioara.
Artera comunicanta arterioara are o lungime de 0,6mm(0,3-0,7mm)si o largime variabila n me-
die de 2-2,5mm.Este formata 74%din cazuri ca o artera singulara de legatura,10%apare dublata cu
forma de V sau Y sau sub forma de retea.Dupa artera comunicanta anterioara artera cerebrala ante-
rioara si urmeaza cursul(portiunea post comunicanta),segmentul A2 ndreptndu-se nainte si n sus.
Artera comunicanta posterioara
Este o artera de legatura ntre sistemul carotidian si vertebro-bazilar(artera cerebrala posterioara)cu
amplasare foarte variabila fiind hipoclazica in 22% din cazuri si aplazica unilateral in 10% din
cazuri.Lungimea sa n medie de 14mm (8-18mm)iar largimea medie de 1,2mm (0,5-3,25mm)este in-
vers proportionala cu largimea segmentului P1 a arterei cerebrale posterioare.Desi este descrisa ca
facnd parte din sistemul carotidian,unii autori o considera ca o prelungire a arterei cerebrale pos-
terioare,deci ca facnd parte din sistemul vertebro-bazilar orientata anterior si putin lateral.

Sistemul arterial cerebral posterior sau vertebro-bazilar

Acest sistem(teritoriu)arterial este format din doua artere vertebrale care prin unire formeaza trunchiul
bazilar terminat prin arterele cerebrale posterioare.Artera vertebrala urmeaza un traiect n linie dreapta
sau ondulata dupa intrarea ei n spatiul subarahnoidian,nu rareori ntr-o curbura usor dorso-convexa
situata ntre trunchiul cerebral si clivus catre punctul de unire cu artera vertebrala controlater-
ala,punct de unire ce se afla de obicei pe marginea caudala a puntii.Inegale n calibru,artera verte-
brala stnga are n medie o largime de 2,2-2,3mm (1,5-3,6mm)fata de numai 2,1mm(1,8-3,3mm)ct
are artera vertebrala dreapta.Din artera vertebrala nasc o serie de ramuri,prima fiind artera cere-
beloasa postero-inferioara (PICA),cu o forma si traiect foarte variabil fiind uneori ram al trunchi-

6
ului bazilar(10%),Iar n 10% din cazuri fiind lipsa unilateral.Originea sa la 13mm-16mm proxi-
mal de formarea arterei bazilare,artera cerebloasa posterio inferioara cu o largime de 1,2mm (0,25-
1,9mm)formeaza deseori o bucla ce se ntinde pna la arcul atlasului.Din aceasta artera pornesc o se-
rie de ramuri ce iriga zone din trunchiul cerebral si cerebel.O alta ramura importanta a arterei ver-
tebrale este artera spinala anterioara,cu un calibru mic,originea ei fiind situata n medie la 5,8mm
nainte de unirea cu cea hetero laterala avnd o directie caudala si cu un diametru de 0,75mm.
Artera bazilara
Artera bazilara are o lungime de aproximativ 30mm(24-41mm)si o largime de 3mm(2,5-
3,5mm)Merge de obicei n linie dreapta n santul bazilar uneori sub forma de arc catre dreapta
sau stnga(10-20%)si mai rar sub forma de "S" ntre clivus si trunchiul cerebral.Artera cere-
beloasa inferioara (AICA)ia nastere din jumatatea treimii inferioare a arterei bazilare.Are di-
mensiuni n largime mult mai mici dect artera cerebeloasa postero-inferioara.Artera cerebloasa
superioara si are originea aproape de capatul arterei bazilare,mergnd aproape paralel cu
artera cerebrala posterioara n portiunea initiala,avnd o largime medie de 1,3mm(0,8-2,8).
Artera cerebrala posterioara
Aceasta artera limita ntre sistemul carotidian si vertebro bazilar fiind considerata din punct de vedere
filogenetic si ontogenetic ca apartinnd arterei carotidei inrerne,este de fapt portiunea terminala(de bifur-
catie a arterei bazilare).n traiectul sau prezinta o portiune precomunicanta proximala (segmentul P1)cu
directia ventro laterala cu lungime de 5-10mm,apoi a doua portiune (segmentul P2)Ia forma de cur-
bura convexa n jurul laturii cerebrale mergnd lateral si posterior.Largimea arterei cerebrale posterioare
n segmentul P1 este n medie de 2,1mm(0,7-3mm),iar n segmentul P2 ajunge la 2,3mm (1,3-3mm)
Sistemele anastomotice
n cazul stenozelor de grad nalt sau ocluziilor arterelor cerebrale extra sau intra craniene
exista posibiltatea compensai acestori perturbari circulatori prin alimentare colatrala cu
snge.Desigur aceasta supleanta provine din arterele care n mod normal nu alimenteaza
creierul dar care prezinta anastomoze cu sistemul intra cranian;situatia inversa,adica sus-
tragerea sngelui din circulatia cerebrala(teritoriile arterelor carotide interne sau vertebro-
bazilar)n cazul unei obstructi a segmentului proximal al arterei subclaviei sau a trunchiului
brahiocefalic.n practica pentru cercetarea neurosonografica Doppler a arterelor cerebrale ex-
tra sau intra craninene o importanta deosebita o au urmatoarele circuite sanguine colaterale.
Anastomoza oftalmica
Colaterala oftalmica deja descrisa asigura alimentarea cu snge a sistemului carotidei interne prin
anastomozele pe care le are cu ramuri din carotida externa pe aceeasi parte sau din partea opusa.n
domeniul fronto-orbital al anastomozei se gaseste o "cumpana a apelor" care n cazul unei ob-
structi a arterei carotide interne situata naintea originei arterei oftalmice,sngele circula n mod in-
vers,adica orientat spre creier.De asemeni acest fenomen se observa si n cazul unei stenoze ac-
centuate a arterei carotide interne dar si al carotidei externe homolateral,situatie in care circu-

7
latia n artera oftalmica n sens retrograd este posibila prin arterele orbitare corespunzatoare circu-
latiei care vine din artera carotida externa de partea opusa(de exemplu,ramura comunicans de la
arterele"dorsale nasi"sau anastomoze distale n zone de alimentare a arterelor supra trochleares).Este
de mentionat ca n regiunea ramurilor finale frontoorbitale ale arterei"ophtalmica"(arterele supra
trochlearis si orbitalis)se face estimarea indirecta prin sonografie Doppler a sistemului carotidian.
Anastomoza dintre arterele occiptala si vertebrala
Aceasta anastomoza realizata prin ramurile descendente ale arterei occipitale si ramurile musculare ale
arterei vertebrale,ce pornesc din bucla ei din atlas sunt cele mai importante legaturi extracraniene din-
tre sistemul carotidian si cel vertebral.Anastomoza occipito-vertebrala este folosita n caz de obstructie
proximala a arterei vertebrale pentru irigarea portiuni ei distale de asemeni n caz de ocluzie a arterei
carotide comune si a arterei carotide externe proximale,atunci nsa cu directie inversa a fluxului.
Artera vertebrala n situatia de anastomoza
n situatia una din arterele vertebrale se ocluzioneaza atunci prin compensare creste corespun-
zator fluxul sanguin n artera vertebrala opusa.n aceasi situatie se realizeaza artera vertebrala
drept colaterala cnd se ocluzioneaza artera subclaviara inainte de originea arterei vertebrale si la
ocluzia trunchiului brahio-cefalic.n acest caz se produce asa numitul "subclavian-steal-Effect".
Poligonul arterial cerebral Willis
Acest tip de anastomoza,denumit si circulus anteriorus cerebri reprezinta la baza creierului cea mai im-
portanta anastomoza ntre sistemul arterial cartidian si cel vertebro-bazilar n componenta caruia,cel mai
frecvent ntre cele doua artere cerebrale anterioare unite prin artera comunicanta anterioara si cele doua
artere cerebrale posterioare unite prin comunicantele posterioare.Dupa cum am spus poligonul lui Willis
reprezinta cel mai important sistem compensator al presiunii,dar n acelasi timp este un sistem dis-
tribuitor pentru arterele ce alimenteaza creierul.Aspectul sau anatomic este foarte variabil iar n 3-4%
din cazuri nu este nchis;daca numai 1/4 din cazuri forma sa este tipica completa,n rest se intmpla
ca unul sau mai multe segmente partiale sa fie hipoplazice.Aceasta explica de ce uneori hipoplazia sau
chiar agenezia unor portiuni sa reduca sau chiar sa mpiedcie irigarea colaterala a unei benzi de flux
cu perfuzie slaba.Este de asemenea de subliniat ca uneori prin acest inel vascular anastomotic bazal sa
fie posibila asigurarea ntregii perfuzii a creierului doar de o singura artera de alimentare a creierului.

8
CAPITOLUL II

PREZENTAREA TEORETICA A BOLII

DEFINITIE:
Hemoragia cerebrala constituie o suferinta cerebrala de o mare gravitate si se caracter-
izeaza printr-o revarsare difuza de snge n interiorul parenchinului cerebral cu dilacer-
area acestuia,avnd ca mechanisme principale de producer fie o ruptura a peretelui vascu-
lar,eritrodiapedeza.Aceasta reprezinta hemoragia cerebrala primara,net diferentiata de hemoragiile se-
cundare,generate de o serie de factori etiologici:traumatisme cranio-cerebrale,tumori cerebrale,rupturi
ale unor malformatii-vasculare etc. n caz de supravietuire hemoragia tinde sa se resoarba.
ETIOLOGIA:
n etiologia hemoragiei cerebrale intervin teri categori de factori:
A)Factorii de risc
a)Vrsta-Hemoragia cerebrala apare rareori ntre 20si40de ani,avnd procen-
tajul cel mai ridicat ntre 40si60 ani dupa care incidenta ei scade.
b)Sexul- Hemoragia cerebrala are o incidenta cu aproximatie egala la cele doua sexe,totusi unii au-
tori(Arseni,Alpers,etc.)afirma ca hemoragia cerebrala ca si infarctul cerebral apare mai des la barbati.
c)Factorul nervos.Starile de ncordare psihica si emotionala au o neta actiune nefavorabila asupra
organismului n ansamblu.Ele induc descarcari repetate di masive de catecolamine cu efecte hiper-
lipeniante, hipertensive si aterogene. Cauzeaza o serie de disfunctii pe plan metabolic.De obi-
cei, factorul nervos actioneaza mpreuna cu alti factori de risc:cofeina,alcool,nicotina,toxice,etc.
Cofeina n consumul excesiv de cafea poate fi considerat un factor de risc;tutunul reprezinta un factor
nociv prin faptul ca nicotina are un efect vasoconstrictor si tahicardizant;alcoolul constituie un factor de
risc prin urmatoarele mechanisme:creste grasimile circulante n snge,intensifica unele tulburari de coag-
ulare sanguina,mareste concentratia de acid uric n snge,creste secretia de catecolanine si de insulina.

B)Factori determinanti

9
a)Hipertensiunea arteriala-fiind un factor care modifica structura peretelui vascular,avnd rol major n
provocarea hemoragiei cerebrale.mpreuna cu hipertensiunea arteriala intervin si factori de risc care fa-
vorizeaza aparitia accidentelor vasculo-cerebrale cum ar fi: diverse cardiopatii,ateroscleroza, arteriopatii
de cauze variate,toxice,boli sanguine,etc. Orict de ncrescut ar fi o tensiune arteriala,niciodata nu rupe un
vas sanatos, adica cu o structura normala. Este necesar ca vasul sa fie modificat structural pentru a fi rupt.
b)Ateroscleroza cerebrala este o frecventa si importanta n etiologia hemoragiei cere-
brale.Ea este implicata n producerea structurii vasculare,cauzatoare de revarsate hemor-
agice ale creierului.Poate sta la originea unor anervisme la nivelul cerebral.
C)Factori declansanti
n cazul marii hemoragii cerebrale care se instaleaza ntr-o stare de sana-
tate aparenta fara a se decela vreun factor evidentiabil,sau ncliminat:
traume psiho afective,starile de ncordare,conflictuale si de tensiue emotion-
ala, oboseala fizica, excesele alimentare si/sau alcoolice,insolatia,variatiile
bruste de temperatura si de presiune,prezenta unor dureri viscerale,etc.
FIZIOPATOLOGIA:
Pentru explicarea produceri hemoragiei cerebrale sau emis doua concepte:hemoragie
cerebrala produsa prin ruptura vasculara si hemoragie cerebrala diapedetica,capilara.
A)Hemoragia cerebrala produsa prin ruptura vasculara
Hemoragia cerebrala ar fi datorita rupturii unui vas.Ruptura vasculara primitiva este
nsa foarte rara.n cazuri de anevrisme sau angioame se poate produce o ruptura vascu-
lara,rezultnd un revarsat sanguin;dar acesta constituie un hematom,si nu o hemoragie cere-
brala propriu-zisa.De asemenea,exista rupturi vasculare de cauza traumatica,care determina
o contuzie,o dilacerare sau un hematom intracerebral posttraumatic.n cazul unor hemoragii
masive,brutale,la un hipertensiv,se constata la necropsie o ruptura arteriala indiscutabila.
Dupa CASTAIGNE trei factori fac posibile aceste rupturi vascu-
lare secundare intracerebrale: Tensionali,vasculari si perivasculari.
1.Factorii tensionali .Hipertensiunea arteriala are rol dublu: unul favorizant, antrennd o modificare
n structura peretilor vasculari; si unul determinant producnd ruptura peretului vascular patologic.
Astfel hipertensiunea arteriala paroxistica este,uneori,cauza unor rupturi vasculare. Hemoragi cere-
brale se ntalnesc si n atero scleroza cerebrala pura, fara hipertensiune arteriala. Hemoragia cerebrala
poate aparea n urma unei scaderi bruste a tensiunii arteriale, datorita produceri unei staze circulato-
rie prin vasoparalizie si cresteri persiuni venoase, care favorizeaza ruperea venelor cu pereti alterali.
2.Factorii vasculari.Pentru a produce o hemoragie cerebrala este esential existenta
unei fragilitati vasculare speciale.Aceasta se poate nlni n mprejurari diferite:
a)Dispozitii anatomice speciale,hemoragia se produce,adesea pe vasele care au o bogata arborizatie capi-
lara;

10
b)Anomalii vasculare:micile anevrisme congenitale; absenta stratului muscular (in artera lenticulo-
caudata, cauza cea mai frecventa al hemoragilor) elastica deficienta, lipsa adventicei n
unele vase, perete mai subtire dect al altor artere, defecte n membrana bazala.
c)Leziunile peretelui vascular din diferite cauze:
Aterospleroza asociata cu hipertensiunea arteriala;stramtorarea lumenului vascular din
cauze aterosclerozei,angionecroza si diapedeza hemoragica toate producnd hemoragie.
Procesele inflamatorii specifice, cum ar fi sifilisul (Lues) sau nespecifice (arterita,flebita) produc
necroza totala a peretelui. Peretele fiind slab, un puseu hipertensiv poate determina ruptura va-
sului. Alteori procesul inflamator poate produce o obstructie vasculara n special al venelor.
3.Factorii perivasculari
ruptura vasculara este precedata de modificari struvturale analoge cu cele din ramolis-
ment.Tesuturile nervoase fiind desintegrate se produce ischemie focala care scade rezis-
tenta vasului si hemoragia apare astfel ntr-un tesut cu infarct de si necroze vasculare. La-
cunele perivasculare favorizeaza distensia vaselor determinate de hipertensiune.n creier ex-
ista procese fermentative autolitice care actioneaza asupra vaselor si produc hemoragie.
B)Hemoragia cerebrala fara rupturi vasculare sau prin diapedeza.
La necropsie se constata,rareori,vas rupt n focarul hemoragic.Se presupune ca se produc punctele
hemoregice prin diapedeza,apoi sngele necrozeaza vasul si rezulta o hemoragie mai mare,care cuprinde
si alte vase vecine,prin actiunea de alterare a acestora.Cu ct sunt mai multe vase pe un terititoriu
mic (de ex,in nucleul lenticular)hemoragia va fi mai mare si mai brutala. Exista multe puncte hemor-
agice, care crescnd si conflund, vor produce o hemoragie masiva. Hemoragia se opreste cnd in-
vazia nu mai intereseaza vase mari si prin compresiunea vaselor mici de catre hemoragia si edemul
cerebral.Punctele hemoragice se formeaza din cauza vasodilatatiei accentuate la nivelul capilarelor
si precapilarelor.Hemoragia cerebrala fara ruptura vasculara se produce prin iritatia neurovasculara
data de variatiile de tensiune,alterarile sistemului nervos si tulburarile metabolice,care determina zone
hemoragice.Hemoragia primara determina hemoragii arteriale sau venoase secundare n jurul focaru-
lui principal sau la distanta. Hemoragiile principale si secundare favorizeaza aparitia edemului cere-
bral,si astfel apar hemoragii venoasae secundare n nucleii bazali(talamus)si n trunchiul cerebral.
ANATOMIE PATOLOGICA
Sediul hemoragiei cerebrale.Denumirea de hemoragie cerebrala ar trebui sa fie in-
locuita cu cea de hemoragie encefalica deoarece se nglobeaza si hemoragiile trunchi-
ului cerebral,precum si cele ale cerebelului.Dar n virtutea obisnuintei se pastreaza
acest termen referitor la toate revarsatele sanguine din interiorul craniului.
Hemoragia parenchimului cerebral poate avea sediul n orice parte a creierului.Sediul de predilectie este
regiunea nucleiilor bazali (74%) si mai rar n substanta alba(26%),iar n ambele mprejurari mai frecvent
n emisferul stang.Focarul hemoragic este de obicei unic,rar multiplu(10%)si exeptional bilateral.

11
Leziunea hemoragica are dimensiuni variabile;se considera ca focarul tre-
buie sa aiba minim 3 cm diametru pentru al ncadra n notiunea de hemor-
agie cerebrala. La nivelul nucleilor bazali se disting doua variante
a)o localizare mediana (45-75%din cazuri) interesnd putamenul,
caudatul, lenticularul din talamusul, cu prognostic letal; si
b)o localizare,laterala,care nu este totdeauna fatala.
n ambele situati poate fi cuprins sis sitemul venticular.Daca adaugam faptul ca presiunea arte-
riala n sistemul cortical este mai mica dect n sistemul profund,reiese ca o ridicare tension-
ala brusca accentueaza diferenta de presiune dintre cele doua sisteme si deci creste posibili-
tatea extravazari sngelui n conditi locale modificate(fragilitate vasculara).Sngele extravazat dilac-
ereaza si infiltreaza tesutul cerebral din jur uneori croindu-si drum spre substanta alba,n interi-
orul careia se poate colecta,realiznd un hematom intracerebral.n cazul n care hemoragia a avut
loc n afara capsulei interne,sngele poate difuza spre cortex si sa invadeze spatiul subarachnoidian
din valea silviana,constituind hemoragia cerebro meingee.Alteori sngele revarsat se poate ndrepta
spre linia mediana,infiltrndu-se catre ventricolul lateral respectiv si adeseori rupe septul lucid in-
undnd si ventriculul lateral de partea opusa,dupa care este cuprins si restul sistemului ventricular.
Aspectul microscopic depidne de stadiul hemoragiei.n primul stadiu focarul hemoragic apare o masa
circumscrisa de snge proaspat uneori coagulat,situata n masa cerebrala pe care o distruge si o com-
prima.Pereti cavitati sunt de cele mai multe ori infractuosi,mai rar netezi.n masa hemoragica se observa
existenta unui tesut nervos dilacerat,amestecat cu eritrocite.Microscopic vasele capilare,precapilare si
arteriorele,apar dilatate,cu modificari de structura constnd n ruperea intimei si mediei,sau a adven-
tici si elasticei externe,cu relativa conservare a stratului mudcular.n imediata apropiere a leziuni exista
hemoragie de aparitie secundara(hemoragiile marginale)care uneori pot conflua cu focarul mare deter-
minnd cresterea n volum al leziuni.Ulterior,ntr-un stadiu mai avansat apar fenomenele de resorbtie
si reparatie.Dupa circa 24de ore de la debut intervin gliocitele,care se tumefiaza citoplasma lor devina
acidofila si apar corpii granulosi. La 48de ore celulele gliale (in special microgliile) se nmultesc. Apar
si infiltrate,perivasculare,alcatuite din polinucleare si limfocite.n tesutul din jurul hemoragiei,neuroni
pot fi deformati,sau nemodificati structural sau necrozati.Ulterior hemafiile se lizeaza,hemoglobina se
degradeaza si culoarea focarului vireaza de la rosu catre brun,si apoi spre galben.Din peretii cavitatii ia
nastere un tesut de granulatie cu macrofaze care invadeaza focarul.Al treilea stadiul,cel de cicatrizare,care
apare aproximativ la 6luni,se observa existenta unei cavitati pline cu un lichid de culoare galbuie,avnd
pereti formati de un tesut glioconjunctiv.Cicatricia este produsa de poliferarea elementelor neuroglice si
de histiocite.Hemoragiile mici produc o cicatrice liniara,gliala,iar cele mari chisturi de culoare galben-
verzui pline de lichid.Un grup aparte de hemoragii este reprezentat de hemoragiile de origine venoasa.
ntre cele trei teritori venoase ale creierului (sistemul cortico-subcortical,sistemul venelor Galen si
sitemelor venelor bazilari) exista teritorii de granita stituate subcortical, adevarate"zone citrice".La
nivelul acesta se localizeaza cu predilectie leziunile parenchimatoase determinate de tulburari ale drena-

12
jului venos.("insuficienta venoasa a creierului").Hemoragiile venoase pot fi localizate sau difuze.Cele
localizate apar de obicei ca o consecinta a unei tromboze a unui sinus venos,aflndu-se situate n ter-
itoriul cerebral drenat de acesta.Mai rar se instaleaza dupa un infarct cerebral sau prin ruperea unei
vene cerebrale dilatate(varice intracerebrale).Hemoragiile cerebrale venoase difuze se perzinta sub as-
pectul unor multiple focare mici situate n substanta alba,cu forma de amigdale sau semiluna.Venele
apar mult dilatate,focarel hemoragice aflndu-se n relatie cu aceste vene sau cu aferentele lor.
SIMPTOMATOLOGIE
Debutul este de obicei de o brutalitate extrema, aparnd cu ocazia unui efort, a unei emoti,mese copioasae
a unui puseu hipertensiv sau fara cauza aparenta. Rareori se ntalnesc prodroane n zilele premerga-
toare. Aspectul clinic este de ictus apoplectic, care apare n plina sanatate, cu cefalee violenta, semne
meningiene- Greturi,varsaturi,redoare a cefei. Bolnavul si pierde rapid cunostinta, cade ntr-o coma pro-
funda si prelungita (cteva zile). n cazurile mai usoare,bolnavul nu intra n coma si asista la instalarea
progresiva a paraliziei.COMA -este caracterizata prin pierderea totala a cunostintei, sensibiltatii si motiv-
itatii voluntare.n forme grave apar tulburari de ritm cardiac,respirator,febra mare si transpiratii profuze.
Respiratia este zgomotoasa, fata bolnavului este inexpresiva, apare deviatia conjugata a capului si a ochi-
ilor, membrele pe partea paralizate cad inerte, cnd sunt ridicate, obrazul de partea paralizata bombeaza n
timpul respriratiei, aerul fiind expuzat n vecinatatea comisurii bucale de aceeasi parte ("semnul pipei").
Lichidul cefalorahidian (LCR) este de obicei hemoragic.
Semnul clinic principal este hemiplagia, care evolueaza n aceleasi stadii ca la trom-
boza (hemiplagia flasca, spastica,sechele definitive. Evolutia este variabila, unii bol-
navi mor n ziua ictusului, altii n a treia sau a patra zi si unii se pot vindeca cu
sechele definitive.Riscul unei noi hemoragii,n lunile sau anii urmatori este obisnuit.

DIAGNOSTIC
Multi autori insista asupra importantei hipertensiuni arteriale n etiologia hemoragiei cerebrale.Din
statistcica lui Kreindler si Voiculescu (1965)rezulta ca factorii care duc la instalarea brusca a hemor-
agiei cerebrale sunt oboseala fizica 15% din cazuri,emotii violente 4,5% si raporturi sexuale.In
40%din cazuri hemoragia s-a produs dupa 80ani,cea mai mare incidenta al hemoragiilor a fost
iarna si primavara.Debutul brusc este considerat pentru hemoragia cerebrala.n conditiile unei pre-
siuni arteriale sistolice n jurul a 220mmHg incidenta hemoragiei este de doua sau de trei ori mai
frecventa.Durerea de cap este considerata,caracteristica pentru hemoragie.Bradicardia este prezenta la
44,7%in cei cu hemoragie cerebrala.Redoarea cefei este absolut caracteristic pentru hemroagia cere-
brala77,7%. Un semn a lui Babinski bilateral se gaseste mai ales n hemoragia cerebrala(59,7%).
Alte simptome,cum ar fi:varsaturile,convulsiile,devierea conjugata a ochiilor,cu toate ca au o
usoara prevalenta n hemoragia cerebrala,sunt de mica valoare n diagnosticul diferential.
Kreindler si Goldenberg 1960 sunt de parere ca diagnosticul diferential ntre o hemoragie cerebrala si
un infact se poate face mai usor daca luam n considerare si grupa de vrsta caruia apartine bolnavul.

13
ntre 40-49de ani hemoragia este mai frecventa la barbati si infarctul la femei;hipertensiunea ar-
teriala(HTA)reprezinta mai des ntlnita la cei cu hemoragii,debutul nocturn mai comun n ifarcte
cerebrale.Coma profunda mai frecventa n hemoragii,cu semne vegetative foarte accentuate si cu
semne meningeale mai frecvente n hemoragii.Reflexul cutanat plantat n extensie bilateral (sem-
nul Babinski)este de doua ori mai des intalnita n hemoragiile cerebrale dect n infarcte.
n grupa de vrsta 50-59de ani,barbati fac mai ales hemoragii,HTA fiind mai
frecventa.Bolnavi cu infarcte au de multe ori mici ictusuri n antecedente.
Bruschetea debutului caracterizeaza mai ales hemoragia.Convulsiile sunt mai frecvente
n hemoragii.Modificarile bilaterale de tonus muscular se vad numai n hemoragii,tot
asa ca si hiperreflexivitatea osteo-tendinoase bilaterale.Semnele meningeale se ntl-
nesc mai ales n hemoragii;Mioza nu se gaseste dect in hemoragii cerebrale.
ntre 60-69 de ani barbatii fac mai ales infarcte cerebrale si femeile hemoragii.HTA este mai frecventa
n hemoragii.Hemoragia are mai des un debut diurn.Ritmul cardiac este de obicei mai ridicat n hemor-
agii.Semnele menengeale sunt mai putin caracteristice pentru hemoragie n aceasta grupa de varsta.
ntre 70-79 de ani ambele sexe fac de predilectie infarcte.HTA se gaseste cam cu
aceeasi frecventa n antecedentele bolnavilor cu hemoragii sau cu infarcte cerebrale.
n grupa de varsta de 80-89 de ani,debutul este brusc si totdeauna diurn. Hemoragiile sunt ex-
eptionale,rareori se instaleaza o coma profunda de la nceput fiind superficiala sau absenta.
CLASIFICARE(FORME CLINICE)
1.HEMORAGIA CEREBRALA SUPRA ACUT A-(sinonime:Hemoragia cerebrala masiva,marea hemor-
agie cerebrala,hemoragia cerebrala fulgeratoare)Reprezinta aspectul cel mai frecvent ntlnit(40-60%din
totalitatea cazurilor)Ictusul apoplectic se declanseaza dramatic fara semne premonitorii,de obicei la un
bolnav n jurul vrstei de 50ani,pletoric si/sau obez,hipertensiv si/sau ateromatos.Momentul vasculo cere-
bral se instaleaza n timpul zilei,n plina activitate.Marea drama apoplectica survine uneori n urma
unei psiho traume sau dupa un alt factor favorizant,dar adeseori fara nici o cauza aparenta.Brusc pa-
cientul are o intensa cefalee,duce mna la cap,rosteste cteva cuvinte fiind ininteligibile,dupa care isi
pierde cunostinta si cade pe locul unde se afla.Starea comatoasa domina tabloul clinic:coma este n-
todeauna profunda (stadiul III sau IV),Mascnd partial simptomatologia focala.Bolnavul este areac-
tiv att la simul verbal,ct si la cei nociceptivi.La examenul obiectiv,pacientul prezinta un facies vul-
tuos,care mpreuna cu obezitatea caracteristica multor bolnavi cosnstituie asa numitul"Habitus apoplecti-
cus".Redarea de ceafa apare destul de frecvent prin revarsarea sngelui n spatiile subarahnoide.
Se observa intense fenomene respiratroii de tip CHEYNE-STOCKES,
bronhoplegie,acumularea de mucozitati n arborele respirator cu respiratie stertoroasa,chiar
edem pulmonar.Hipertermia initial este centrala prin distensia ventriculara care comprima
centri termoreglarii diencefalici.Ea poate creste ulterior n raport cu gravitatea accidentu-
lui vascular si cu eventualele complicatii care pot aparea (complicatii pulmonare,infectii
urinare).O febra care depaseste 40 grade Celsius este un semn de prognostic nefavorabil.

14
Se mai pot observa:Osciilati ale tensiuni arteriale(de obicei n momentul ictusului valoriile tension-
ale tind sa diminue,dar uneori se pot mentine ridicate),tahicardie sau bradicardie,tulburari de deglu-
titie,abolirea refluxului cornean (ultimele doua sunt semne de gravitate),transiratii profuze,globii oc-
ulari prezinta o deviere de partea opusa membrelor paralizate(bolnavul si priveste leziunea),strabism
divergent sau miscari dezordonate de plutire asincrona a ochiilor.Apare evident o asimetrie fa-
ciala datorita unei paralizii faciale de tip central(prin leziuni fasciculului geniculat),manifestndu-
se prin hipotonia unei hemifete.Se mai observa semnul "pnzei de corabie"(obrazul pe partea
paralizata se ridica la fiecare expiratie,denumirea prin comparatie cu panzele unei corabi atunci
cnd sunt suflate de vnt) si "semnul pipei"(la fiecare expiratie aerul este eliberat prin comi-
tura bucala homolaterala paraliziei,fenomen comparat cu obiceiul fumatorilor de pipa care elim-
ina fumul prin comisura bucala pe partea opusa comisuri n care si mentin pipa ntre dinti).
Manifestarea neurologica cea mai obisnuita este deficitul motor de modelul hemiplegiei flasce,dar
exista si situati n care se constata o spasticitate n jumatatea paralizata de la nceput.Aceasta
siuatie poate sugera fie o hemoragie intra ventriculara,fie un accident cerebro-vascular ante-
rior,de aceeasi parte.n cazul n care se observa o hemiplegie bilaterala,ntra n discutie fie o
hemoragie ventriculara,fie o hemoragie masiva la nivelul trunchiului cerebral.n cazul unei hemi-
plegii,pentru a se pune n evidenta jumatatea paralizata,ne orientam dupa urmatoarele semne:
-La ridicarea pasiva a membrelor,cele de pe partea hemiplegica cad inerte pe planul patului,
-hipotonia obrajului pe partea paralizata,
-compresiunea naintea tragusului sau a globilor oculari cauzeaza aparitia unei grimase numai pe partea
sanatoasa,
-existenta semnului Babinski homolateral cu hemiplegia,poate aparea si bilateral n cazul unei hemoragii
ventriculare,
-uneori pupila este midriatica de partea focalelor hemoragic.(n caz
de edem cerebral masiv cu suferinta segmentului mezencefalic)
n tabloul dramatic al hemoragiei cerebrale,uneori pot aparea si paroxisme epilep-
tice fie generlaizate fie de model Jacksonian,adeseori repetitive,n salve.Uneori co-
exista si hemoragii digestive explozive cu hemateneza,de prognostic foarte grav.
Ele sunt conditionate de leziunile concomitenete la nivelul hipotalamic,fapt care duce la o
dereglare a controlului pe care l exercita sistemul reticular asupra irigatiei tubului digestiv.
Examenul oftalmoscopic poate evidentia modificarile vasculare caracteristice hipertensiuni artero-
sclerotice.
n coma vasculara bolnavul mai poate prezenta:retentie sau incontinenta
vezicala,oligurie,albuminurie,glicoburie(prin mechanisme centrale).LCR este sanguino-
lent in 60-70%din cazuri.Semnele clinice de agravare sunt:reducerea progresiva a valo-
rilor tensionale,bradicardie (dar pulsul se poate acclera n concordanta cu febra);nversarea

15
ritmului respirator,hipotonia musculara generlaizata cu abolirea globala a reflex-
elor osteo tendinoase si cutanate.Tulburarile trofice pot aparea destul de precoce
sub forma unor zone rosiatice cutanate,edeme,flictene,escare de decubit n partea paralizata.
Hemoragia cerebrala supraacuta are o evolutie rapida,ajungnd la ex-
itus ntr-o perioada de timp de cteva ore pna la 1-3 zile.
2.HEMORAGIA CEREBRALA ACUT A-Are de asemanea un debut brusc,dar mai putin dramatic, cu
sau fara semne prodromale.Simptomul naugural este CEFALEEA de mare intensitate,dupa care rapid
se instaleaza o coma mai putin profunda dect la forma precedenta,dar care se poate agrava pro-
gresiv.Simptomatologia vegetativa are o exprimare mai redusa.Examenul neurologic obiectiv evidenti-
aza semnele focale.intensitatea starii comatoase este fluctuenta,uneori ingravescenta cu accentuarea
simptomatologiei vegetative evolund spre exitus intr-o perioada de cteva zile.Dar exista si cazuri
cu evolutie favorabila spre recapatarea cunostintei dar cu persistenta deficitului motor hemiplegic.
3.HEMORAGIA CEREBRALA SUBACUT A-Prezinta mai frecvent fenomene premonitorii dect n
formele precedente,caroara le succede o stare de obnubilare aso-
ciata cu nelinistea.Examenul neurologic demostreaza existenta unui deficit senzitivo-motor pe un
hemicorp.Starea comatoasa lipseste ntr-o treime de cazuri.n majoritatea cazurilor are o evolutie fa-
vorabila dar,uneori,turburarile att cele de constiinta ct si cele focale,se intensifica ducnd la exi-
tus.Alteori,evolutia este ondulanta cu ameliorari si intensificari ale simptomatologiei.Acest tip de hemor-
agie cerebrala subacuta se preteaza cel mai mult la diagnosticul diferential cu atacul ischemic cerebral.

EVOLUTIA SI PROGNOSTICUL
Prognosticul hemoragiei cerebrale este dezastruos,att prin mortalitate ridicata ct si prin sechele
grave la cazurile care supravietuiesc.Mortalitatea este estimata la 60-80%din cazuri;din ansamblul
cazurilor letale 65%mor n primele zile,90%n prima saptamna iar restul pna la 4saptamni.
n hemoragia supraacuta,mortalitatea este de 100% n primele ore,maximum
n primele 3 zile prin fenomene de suferinte a trunchiului cerebral consecu-
tiv edemului de mare emisferic.n hemoragiile acuta si subacute,rata de mortali-
tate este mai redusa.Gravitatea prognosticului este data de urmatoarele elemente:
debutul brutal, HTA maligna, coma profunda, hipertermie nalta, ic-
tusurile repetate, precocitatea escarelor, hemoragiile retiniene, LCR in-
tens sanguinolent, aparitia infectiilor (bronhopulmonara si urinare).
Mai multe tipuri evolutive:
-Evolutia acuta bifazica cu un debut cu denivelarea starii de constienta si semne focale ,tablou
ce dureaza cteva zile, dupa care urmeaza o agravare progresiva, rareori o evolutie favorabila;

16
-Evolutia acuta trifazica,la modelul prezent se adauga o revenire,urmata de o a doua intensificare a simp-
tomatologiei;
-Evolutia hiperacuta cu inundare ventriculara,ducnd la deces ntr-o perioada de cteva ore;
-Forma recurentiala manifestata prin accidentari partiale;aici se ncadreaza si hemoragia
supraacuta letala care survine la cateva zile dupa o sngerare de mai mica intensitate;
-Forma pseudo tumorala("slow-stroke"-atacul apoplectic lent)apare rar, cu o progresiune lenta
a simptomelor neorulogice si o denivelare progresiva a nivelului de constienta. Acest
tip evolutiv se preteaza la diagnostic diferential cu procesele expansive intracraniene;
-Evolutia cu complicatie extracerebrale (cardiace,pulmonare,hemoragii digestive) de obicei de prognostic
nefavorabil.
Cazurile de hemoragie cerebrala care supravietuiesc ramn cu grave sechele; re-
cuperarea functionala mult redusa iar o parte dintre hemiplegici au si afazie.
Prognosticul ndepartat,este similar,caci dintre supravietuitori multi prezinta recidive letale.

TRATAMENT
Teoretic,orice hemoragie cerebrala ar trebui operata,pentru a se opri sursa hemoragiei si a se evacua sn-
gele revarsat.Hemoragia cerebrala operata da o mortalitate de 100%la bolnavi comatosi.Tinnd seama
ca hemoragia cerebrala este localizata n capsulo-talamo-striata sau trunchiul cerebral si ca este distruc-
tiva,este evident ca abordarea chirurgicala al hemoragiei risca sa lezeze si zona de tesut cerebral ramas
nca n stare de functionalitate si n loc sa aneriorizeze prognosticul,poate sa agraveze.Tratamentul cel
mai rational al hemoragiei cerebrale este cel conservator,avnd obiectivul de a impiedica sfrsitul letal.
Tratamentul al hemoragiei supraacute
Pentru combaterea HTA sngerarea este contraindicata.Medicamentele hipotensive
vor fi manipulate cu prudenta pentru a nu scade prea mult tensiunea arteriala.
Tratamentul edemului cerebral se va face cu prudenta folosind soluti hiperton-
ice de glucoza sau sulfat de magneziu,manitol,hidroclorotiazide, corticoizi.
Tratamentul turburarilor neurovegetative.
n tulburarile respiratori(Brohnoplezie,secreti bronsice abundente)se indica aspiratie
bronsica,adminstrarea de oxigen;se va controla febra,aparatul cardio vascular(insuficienta car-
diocirculatorie).Pentru tulburarile urinare se va pune sonda uretrala(cateterism uretral).
Antibioterapia de protectie se va face cu doze eficiente
(Penicilina 1-2.000.000 U/zi,Streptomicina 1g/zi)sau antibiotice cu spectru larg,injectabil
i.v.(Tetran,Reverin)
Aportul hidroelectrolitic prin cercetarea bilantului hidrielectrolitic.La bolnavii inconstienti,n primele
zile aportul electrolitic se va face prin perfuzie i.v.a unei soluti de glucoza 10% 500ml cu NaCl-
4g,K-3g,clorura de magneziu 1g,vitamine C si B de trei ori pe zi.Daca bolnavul varsa se va da si ser

17
fiziologic.Dupa 2-3 zile de la ictus se va ncepe alimentatia prin sonda nazogastrica. ratia energet-
ica si fiind suficienta cu un aport caloric echilibrat n glucide,protide,lipide,saruri minerale,vitamine.
Tratamentul hemoragiilor cerebrale acute si subacute
Tratamentul se va face similar cu acela al hemoragiilor cerebrale masive.Se vor administra hipoten-
soare pentru ca HTA fiind un factor important n determinarea hemoragiei cerebrale va tre-
bui tratat corect.Se va recomanda un regim de viata pe ct posibil normal,evitnd mersul prea
mult pe jos,se va evite excesul interdictiilor,incetarea lucrului va fi recomandata numai daca
este absolut necesar;Bolnavul se va odihni n timpul zilei,se vor administra totdeauna neuroseda-
tive,tranchizante,si se va face o psiho terapie atenta, deoarece hipertensivul este un labil afectiv.
PROFILAXIE
Profilaxia se refera la depistarea precoce a factorilor de risc in accidentele vasculare cere-
brale ischemice si cerebrale,alimitarea afectiuniilor unor factori de risc:fumatul,obezitatea,
sedentalismul, la depistarea si dispensarizarea unor afectiuni ce reprezinta elementele de
risc major:HTA,diabetul zaharat,boliile cardiovasculare,bolile cu hematocrit crescut,etc.
Tratamentul acestor afectiuni poate contribui ntr-o masura variabila la reducerea in-
cidentei AVC iscemice sau hemoragice,indiferent de topografia lor n SNC.Printre
factorii de risc major cel mai mportant ramane HTA sistolica si diastolica,pentru
toate decadele de varsta care trebuie sa fie corect si permament tratata.

CAPITOLUL III:

SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PNA LA

EXTERNA

CONTRIBUIREA ASISTENI MEDICALE LA STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE

NURSING

Contributia asistentei medicale la stabilirea diagnosticului de nursing

18
Procesul de ngrijire este o metoda organizata si sistematica,care permite acordarea de n-
grijiri individualizate,pornndu-se de la noua conceptie privind persoana ngrijita,privind
sanatatea bio-psiho-sociala formnd un tot indivizabil cu necesitati fundamentale co-
mune tuturor,cu manifestari specifice pe care si le satisface singur daca se simte bine.
Cadrul conceptual alVIRGINIEI HENDERSON se bazeaza pe definirea celor 14 nevoi
fundamentale,definite ca fiind necesitati vitale,esentiale ale fintei umane pentru a-si asigura starea de
bine,n apararea fizica si mentala.
Fiecare din aceste nevoi comporta:-o dimensiune biologica
-o dimensiune psihologica
-o dimensiunesociologica
-o dimensiune culturala
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie;
2.Nevoia de a bea si a mnca
3.Nevoia de a elimina
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
5.Nevoia de a dormi si de a se odihni
6.Nevoia de a se mbraca si a se dezbraca
7.Nevoia de a mentine constant temperatura corpului
8.Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre
9.Nevoia de a evita pericolele
10.Nevoia de a comunica
11.Nevoia de actiona conform propriilor credinte si valori;
12.Nevoia de a fi ocupat si a se realizea;
13.Nevoia de se recrea;
14.Nevoia de a nvata sa-si pastreze sanatatea.
Ele pot mbraca foarte multe forme variate dupa individ,starea de sanatate,maturitatea sa,obiceiurile
personale si culturale.
ABRAHAM MASLOW psiholog si umanist american afirma ca exista 5 categorii de nevoi
umane,ierarhizate,n ordinea prioritatiilor,astfel:
1.Nevoi fiziologice,
2.Nevoi de securitate,
3.Nevoi de apartenenta,

19
4.Nevoi de recunoastere sociala,
5.Nevoi de realizare.
Pentru ca persoana sa poata ajunga,spre satisfacerea nevoilor de ordin superior, apartenenta, stima,
realizare, trebuie satisfacute nti nevoile de baza, fiziologice si de securitate. Nesactisfacerea unei
nevoi de ordin fiziologic sau psihologic,poate avea repercusiuni asupra uneia sau mai multor nevoi.
Independenta la adulti se manifesta prin atinegrea unui nivel acceptabil n sat-
isfacerea nevoilor prin actiuni pe care le ndeplineste individul nsusi fara aju-
torul altei persoane,mentinndu-se un bun echilibru fiziologic si psihologic.
Dependenta este incapacitatea persoanei de a adapta comportamente sau de
a ndeplini singur fara ajutorul altei persoane,actiune care sa-i permite un
nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor astfel inct sa fie independent.
Atunci cnd o nevoie fundamentala este nesatsifacuta din cauza unei surse de dificul-
tate,apoi una sau mai multe manifestari de dependenta,care sunt semne observabile ale unei
anumite incapacitati a persoanei de a raspunde pentru ea nsasi la aceasta nevoie.Sursele
de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei,reprezentnd orice obstacol major care
impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamnentale.Poate fi cauzate de:
1.Factori de ordin fizic,
2. Factori de ordin psihologic,
3. Factori de ordin social,
4. Factori de ordin spiritual,
5.Factori legat de insuficienta cunoastere.
Interventia asistentei poate fi asupra unei surse de dificultate direct sau asupra manifestarilor de de-
pendenta sau asupra celor doua niveluri.Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta:
-potentiala
-actuala
-descrescnda
-permanenta.
Faza initiala a procesului de ngrijire ncepe cu colectarea datelor sau culegrea datelor care este un pro-
ces continuu,deoarece pe tot parcursul muncii sale,de la internarea pacientului n spital,asistenta nu in-
ceteaza de a observa,de a intreba,si de a nota datele care i permite sa stabileasca actul de ngrijire.
Datele sunt:
-date obiective observate de asistenta despre pacient,
-date subiective-expuse de pacient,
-date continnd informatii trecute,

20
-date continnd informatii actuale,
-date legate de viata pacientului,obiceiurilor sale,anturajul sau,sau mediul nconjurator.
Toate aceste informatii pot fi grupate n doua categorii:
-date relative stabile,
-date variabile care sunt n continua evolutie,schimbare si care cer o constanta reeval-
uare din partea asistentei.Sunt legate de starea fizica si de conditiile psiho-sociale.

DIAGNOSTICUL DE NURSING
Porniind de la informatiile culese si de la departajarea manifestariilor de depen-
denta,asistenta poate sa defineasca problemele pacientului si sa puna un diag-
nostic de ngrijire,care va usura munca clarificnd sensul interventiilor sale.
Obiectiv.Descrierea unui comportament pe care l asteptam de la pacient,un rezultat pe care dorim
sa-l detinem n urma interventiilor.El vizeaza deci atitudinea comportamentului sau actiunea pa-
cientului nsusi(sau a familiei). Executarea sau aplicarea ngrijirilor constituie momentul real-
izari constientei voluntare a interventiilor,planificate pentru a obtine rezultatul asteptat. n apli-
carea practica, sunt antrenati: pacientul, asistenta,echipa de ngrijire, familia si apartinatorii.
Evaluarea: Este ultima parte a planului de ngrijire care consta n a aduce apreciere asupra
programului pacientului n raport cu interventiile asistentei si este facuta cu regularitate la
diverse intervale.Se va evalua reactia pacientului la ngrijiri si satisfacerea pacientului.
CONDUITA DE URGENTA A ASISTENTEI MEDICALE N FAZA DE PRESPITALIZARE
Suferinta organismului provocata prin agresiunea unui factori al mediului inconjurator,contribuie
o urgenta care terbuie tratate din primele clipe de la producerea ei, deoarece ntrzierea inter-
ventiei poate periclita vindecarea bolnavului,prin aparitia unor complicatii care ngreuneaza ulte-
rior actul terape-utic,sau printr-o evolutie nefavorabila finalizata prin infirmitati definite sau deces.
Toate masurile luate pentru salvarea vietii si sanatatii bolnavilor asupra carora au actionat pe
neasteptate factori de mediu,alcatuiesc asistenta de urgenta,n care masurile elementare luate ime-
diat formeaza primul ajutor,care se aplica la orice persoana instruita la locul accidentului.
Se mpune inca din primul moment asigurarea unor posibilitati adecvate de ventilatie
pulmonare.n situatia instalari unui stop cardiac se iau masuri bine-cunoscute de resus-
citarea cardiaca:masaj cardiac extern cu ritm de 90-100/min,asociate cu respiratie ar-
tificiala (metoda Sylvester).Bolnavul se transporta nsotit de un cadru competent care
va interveni cu masuri necesare,la orice schimbare a starii acestuia (puls,T.A.,resp.).

21
n cazul hemoragiei cerebrale n primul rnd se impune o atitudine adecvata n cea ce priveste transportul
bolnavului.Deplasarea trebuie facuta cu multa prudenta,cu mijloace adecvate si cu menajamentele nece-
sare starii grave a bolnavului.Transportul bolnavului la distante mari este daunator,acesta contribuie la
extinderea hemoragiei si a edemului cerebral si ca agravarea starii de coma si a fenomenelor de focar.
INTERNAREA BOLNAVULUI N SPITAL
Internarea n spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita din viata sa,deoarece se real-
izeaza n scopul vindecarii sale dar se intrerup legaturile permanente cu munca,familia si prietenii sai.
n cazul bolnavilor cu hemoragie cerebrala,internarea acestora se face cu ajutorul serviciului
de urgenta de regula prin transport cu ambulanta.Bolnavul se preda medicului de gazda m-
preuna cu protoclul evenimentelor petrecute de la aparitia bolii si internarea bolnavului.
Asezarea bolnavului n pat se face asfel:doi salvatori ridica targa pna la nivelul patului,iar
alti trei vor ridica accidentatul pe mni pastrndu-i pozitia perfect intinsa si asigura imobi-
lizarea capului n special, primi doi lasa targa jos,iar ceilalti trei vor aseza bolnavul in pat.
CONTRIBUTIA ASISTENTEI LA STABILIREA DIAGNOSTICULUI MEDICAL
Medicul efectueaza examinarea clinica a bolnavului n colaborare cu asis-
tenta medicala att n dispensar ct si n spital. Participarea asisten-
tei la examenul clinic medical a bolnavului este o obligatie profesionala.
Ajutnd medicul si bolnavul n examenul clinic,asistenta contribuie la crearea unei climat favora-
bil pentru relatia medic-bolnav.Pentru aceasta asistenta are urmatoarele sarcini:Sa pregateasca fizic
si psihic bolnavul (dezbracare,mbra-care),sa-l aseze n pozitiile necesare si sa le prezinta medicu-
lui la cerere,sa pregateasca materialele si instrumentarul necesar,sa pregateasca documentele med-
icale(fise,f.o.,rezultatele unor examinari),sa asigure ilumnatia necesara examinarii unor cavitati nat-
urale ale organismului,sa protejeze bolnavul de traumatisme si curent de aer,sa asigura linistea
necesara desfasurari examenului,sa pregateasaca produsele biologice ale bolnavului si sa le prez-
inta medicului.Bolnavii cu hemoragii cerebrale din cauza hemiplegiei imobilizati la pat,se simt
handicapati si si pun intreaga lor nadejde n asistenta medicala care are sarcina de a i n-
griji. n majoritatea cazurilor n hemoragie cerebrala constienta bolnaviilor este tulburata.
Astfel deosebim stari de la :
-apatie si stupoare,
-obnubilatie,
-somnolenta si soporul,
-pna la coma.
Coma este definita ca pierderea n diverse grade a starii de constiienta,adica
a functiilor vietii de relatie,cu perturbarea mai multi sau mai putin pro-
funda a functiilor vitale vegetative.Coma poate fi de diverse grade:
-coma usoara sau vigila-stadiul I

22
-coma profunda-stadiul II
-coma carus-stadiul III
-coma depasita-stadiul IV
ngrijirea bolnavilor inconstienti si comatosi cuprinde doua categorii de masuri:
-masuri de urgenta-n caz de complicati care-i pun viata n peri-
col imediat (coma reprezinta n toate cazurile o urgenta medicala)
-masuri de ngrijiri generale-comuneindiferent de cauzele care au determinat aceste stari.
I.Masuri de urgenta
Materialele necesare acordarii primului ajutor:
aspirator de secretie,deschizator de gura,oxigen,pipa GUEDDEL,mijloace de respi-
ratie artificiala,aparate perfuzie,transfuzie,seringi si ace sterile,eprubeta, tuburi de cau-
ciuc,manusi de cauciuc,sonde,medicamente de urgente si solutii sterile de perfuzie.
Obiective
1.Eliberarea cailor aeriene superioare la bolnavii cu tulburari respiratorii grave.
-curatirea cavitati buco-faringiene de mucozitati si resturi alimentare,
-asezarea bolnavului n decubit dorsal cu capul ntr-o parte.
Aceste manevre au drept scop impiedicarea alunecarii limbii si largirea diametrului antero-posterior al
faringelui.
Daca respiratia nu se reia,se va institui imediat respiratia gura-la gura,sau gura la nas.
2.Crearea accesului la o vena si instituirea unei perfuzii
-crearea accesului la o vena,eventual la ambele brate trebuie aplicate n toate comele
profunde care se pot complica n orice moment,cu insuficienta circulatorie periferica.
3.Recoltarea de produse biologice necesare diagnosticului,recomandate de medic.
4.Aprecierea functiilor vitale si vegetative:
-se urmaresc:resp,T.A.,deglutitia,tegumentele,comportamentul bolnavului si se semnalizeaza medicului.
II.Masuri de ingrijire generala
-Cnd respiratia si circulatia sunt stabile n limitele normale,starea comatoasa poate dura nca 8-10-14
zile sau chiar mai mult.n aceasta perioada asistenta va ngriji si va ndeplini prescriptiile medicului.
-Viata bolnavilor incosntienti depinde n mare masura de constiinciozitatea,te-
nacitatea si perseverenta cu care asistenta i va ngriji.
-ngrijirea bolnaviilor inconstienti,comatosi,trebuie facuta todeauna cu convingerea ferma
ca,printr-o ngrijire si un tratament constiincios,sustinut si permament,ei pot fi salvati.
Se mpune profilaxia hemoragiei cerebrale prin tratarea energica si con-
secventa a afectiuniilor raspunzatoare si a factoriilor de risc:HTA, ar-
terioscleroza,diabetul zaharat,malformatiile vasculare,cardiopatia,etc.

23
ngrijirea unui bolnav cu AVC supraacut sau acut n stare de coma ridica importanata proble-
mei att medicilor neurologi,neurochirurgi si reanimatori ct si personalului medical auxiliar.Este
prefereabil ca acesti bolnavi sa fie in permanenta sub ngrijirea unei echipe de personal cali-
ficat si instruit n ngrijirea bolnavilori cu tulburari de constiinta si cu tulburari vegetative.
PREGATIREA CONDITIILOR DE NGRIJIRE
Bolnavul va fi aranjat comod n pat,cu saltea pneumatica.Patul va avea aparator lateral,utilaj auxiliar
pentru ca n caz de agitatie sa nu cada,sa nu se raneasca.In functie de diagnostic si cauza imobilizarii se
vor asigura utilaje auxiliare(agatatoare din metal sau confectionate din pnza),de care bolnavul sa se
poata prinde cu mna sanatoasa si care sa-i permite sa execute anumite miscari singur.
Asigurarea pozitiei corespunzatoare
Pozitia n pat a pacientului poate ameliora mobilitatea lui si atenua spas- ticitatea.El trebuie ntors n pat
la cel putin doua-trei ore.Pozitia cea mai buna ar fi culcat cat se poate de mult n decubit lateral drept
si stng.n pozitie de decubit dorsal se accentueaza spasticitaea si pericolul pentru escare de decubit
a)culcat pe partea hemiplegiei
-patul este drept
-o perna se afla sub capul asezat drept al pacientului
-umarul afectat este tras nainte ca sa nu doara,palma priveste n sus
-membrul inferior sanatos este asezat n flexie pe o perna,naintea membrului inferior paralizat.
b)culcat in decubit dorsal
-capul priveste spre partea paralizata si este sprijinit pe o perna n usoara autoflexie
-bratul si umarul hemicorpului bolnav sunt intinse pe o perna cu cotul n ex-tensie mna deschisa,degetele
intinse
-regiunea fesiera de partea afectata este culcata pe o perna n asa fel ncat sa fie usor nainte apasat
-este foarte bine daca bratul afectat este pe o perna deasupra capului.
c)culcat cu partea sanatoasa
-capul este culcat drept pe perna
-corpul ntors n decubit lateral
-bratul ntins nainte din scapula (omoplat),este la fel asezat pe o perna
-mna si degetele sunt deschise
-membrul inferior de deasupra este asezat naintea pe o perna groasa si articulatia coxo-femurala si
genunchiul n flexie.
Permeabilizarea cailor respiratorii superioare,asigurarea respiratiei
-asistenta aspira secretiile traheobronsice,cu aspirator sau seringa GUYON,
-pentru combaterea complicatiilor bronhopulmonare se administreaza antibiotice cu spectru larg.

24
ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE,A CAPULUI SI A CAVITATII BUCALE
Toaleta bolnavilor constituie una din cinditiile indispensabile ale procesului de vindecare.Majoritatea
bolnavilor sunt obijnuiti cu toaleta completa de acasa,dar exista bolnavi mai putin ngri-
jiti carora asistenta n timpul spitalizarii terbuie sa-le dezvolta deprinderile unei toalete com-
plete pe baza normelor stiintifice de igiena personala.Toaleta zilnica a bolnavului trebuie exe-
cutat n conditii de liniste si confort.Pentru ca un bolnav cu hemoragie cerebrala este imobi-
lizat la pat,n primele zile se va efectua toaleta personala pe segmente (toaleta partiala).
-Se va face toaleta partiala ori de cte ori este nevoie.
La femei toaleta genitala se va face de mai multe ori pe zi.
-Dupa spalare se frectioneaza cu spirt mentolat
-se ndeparteaza proteza
-dimineata si seara se va face toaleta cavitatii bucale cu un tam-
pon de vata nmuiat n solutie de acid boric 1% sau musetel
-limba,buzele gingiile se vor sterge cu glicerina boraxata de 2-3 ori pe zi pentru prevenirea stomatitelor.
La bolnavii n coma care mentin cavitatea bucala deschisa,la nevoie se poate aplica pe gura un ti-
fon umed astfel inct sa se permita umezirea aerului inspirat.Mai este necesar sa se faca insti-
latii conjunctivale sau sa se aplice unguente oftalmice pentru prevenirea ulceratiilor corniene.
O atentie deosebita se va acorda igienei parului:
-femeile vor fi pieptanate zilnic,
-se va spala parul la 1-2 saptamni.
Prevenirea escarelor
Escarele sunt leziuni profunde ale tesutului prin irigarea insuficienta datorita
comprimarilor indelungate,ntre portiunile osoase un plan dur.
Regiunile expuse escarelor corespund punctelor de sprijin ale corpului pe planul 4:
-n D.D.:regiunea occipitala,a scapulelor(omoplatilor),sacrala,a feselor,a coastelor,calcaielor
-n D.L.:regiunea trohanteriana,interna si externa a genunchilor,regiunea interna si externa maleolara
-n pozitie seznda:regiunea ischiatica.
La bolnavii imobilizati la pat pot sa apara tulburari trofice.Factorii favorizanti sunt:
caldura,umezeala,materii fecale,scurgerea de urina,transpiratii abundente
neglijarea igienei tegumentelor,cearceaf mototolit,edemele,pielea uscata si subtire,vrsta, starea de sub-
nutritie.Rolul asistentei medicale n prevenirea escarelor este de a npiedica presiunea continua pe
aceleasi regiuni.Acesta se poate realiza prin schimbarile de pozitie frecvente ale bolnavului n pat.Se
asigura bolnavilor un pat comod,cu lenjerie curata,cearceaf bine ntins,fara cute,saltea antidecubit
din burete sau pneumatica.Sub regiunile expuse se aseaza perne si colaci de protectie.Se vor inde-
parta din pat resturile alimentare.Cu ocazia toaletei zilnice asistentele vor examina tegumentele.Se

25
pudreaza pielea bolnavului cu pudra de talc.Daca cu toate ngrijirile preventive acordate sau for-
mat escare,se va anunta medicul,si plaga se va ngriji dupa principiile tratamentelor plagilor.
Prevenirea complicatiilor si incidentelor
-se vor face masajul extremitatilor n directia fluxului nervos si mis-
cari pasive pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice.
n caz de hemiplegii,nca din primele zile,se vor evita pozitiile vicioase ale extrem-
itatilor paralizate prin mobilizarea pasiva a fiecarui articulatii de 3-4 ori pe zi.
Prevenirea pneumonilor hipostatice se face prin masajul usor al membrelor si mobilizarea pa-
siva si activa a degetelor de la picioare si mini,eventual a gambelor si antebratelor.
Urmarirea altor tulburari care pot aparea in starea de coma
Se vor urmari tonusul muscular, dimensiuniile pupilei,aparitia edemelor col-
oratia tegumentelor,halena, anuntndu-se modificarile survenite medicului.
Comportarea personalului fata de bolnavii imobilizati trebuie sa fie ct
se poate de atenta,deoarece acestia sunt iracibili,mai nervosi,capriciosi.
-Asistenta medicala trebuie sa tina seama de starea sistemului nervos,sa
aiba o comportare plina de blndete,atitudine calma,sa se preocupe de pro-
gramul lor zilnic,sa-i scoata la aer (tersa,balcon)eventual cu patul.
Atentia care este nconjurat bolnavul contribuie la intarirea ncred-
eri lui,el va suporta mai usor starea de imobilizare la pat.
Urmarirea faciesului pacientului
Expresia fetei bolnavului ne poate arata de multe ori gravitatea hemoragiei cerebrale.
Faciesul poate fi vultuos,apare pareza faciala,la cazurile mai grave apare semnul
pipei.Bolnavul are globii oculari ndepartati spre focarul hemoragic,lateral si n sus.
Mai apare midriaza la globul ocular de partea sanatoasa.
Urmarirea starii psihice,fizice si somn al bolnavului
n stabilirea diagnosticului si aprecierea evolutiei anumitor boli este necesara cunoasterea
starii pshice si a reactivitatii generale a bolnavului.Acestia determina bolnavului un anumit
comportament,tradus prin cteva elemente care mpreuna cu caracteristicile lor,trebuie cunos-
cute pentru a fi apreciate prin observatie.n cazul hemoragiei cerebrale acestia sunt:
-somnolenta necesitatea de a dormi indelungat,bolnavul se trazeste imediat dar adoarme
usor.n cazuri grave coma-stare patologica de inhibitie profunda a activitatii nervoase su-
perioare,caracterizate prin pierderea completa sau partiala a cunostintei,a miscarilor voluntare
si a sensibilitatii,fiind pastrate functiile vegetative fundamentale (circulatia si respiratia).
-pareze si paralizie
Pareza-este o scadere a functiei motorii musculare.

26
Paralizia-este disparitia totala a functiei motorii musculare.
In hemoragia cerebrala de regula apare hemiplegia.
ASIGURAREA ALIMENTATIEI
Servirea mesei ridica mari probleme n munca asistentei caci modul n care bol-
navul primeste alimentele are de multe ori importanta ca si regimul propriu -zis. n
legatura cu servirea meselor, bolnavilor, asistenta va tine seama de urmatoarele:
-orarul si repartizarea meselor,
-pregatirea servicii meselor,
-distribuirea alimentelor,
-ordinea de servire a mesei bolnavilor.
Alimentatia poate fi efectuata in trei feluri:
-alimentatia activa, cnd bolnavul mannca singur fara ajutor alimete servite
-alimentatia pasiva, cnd starea bolnavului nu-i permite sa se alimenteze singur si trebuie ajutat
-alimentatia artificiala , cnd bolnavul este n coma si alimentele tre-
buie ntroduse n organismul bolnavului prin mijloace artificiale.
Se stie ca numai solutiile concentrate de glucoza, hidrolizatele si alte preparate concetrate de
proteine nu sunt suficiente pentru a satisface nevoile energice si calorice si ca atare nca din a
doua zi dupa internare trebuie sa se institue o alimtatie adecvata pe cale digestiva, utilizndu-
se o sonda nazo-gastrica n situatiile n care pacientul prezinta tulburari de deglutitie.
Alimentatia se face cu pastrarea raportului glucide-proteine 4-1 si glucide-lipide 4-
1.Astfel bolnavul cu tulburari de deglutitie, fara intoleranta digestiva, i se va ad-
ministra, o alimentatie cu un debit slab, continuu, constnd n propulsarea con-
tinua de alimente omogenizate de consistenta variabila, prin sonda nazo-gastrica.
Ratia alimentara consta din produsi alimentari de baza,simpli sau de preparate finite:lapte
partial, smntna de 100g,zahar 100g, carne de vita 100g,pireu de morcovi 50g,galbenus
de ou 17g,apa 600-1500ml.Daca bolnavii sunt cu tulburari de constienta prelungita se pot
administra parenteral,solutii concentrate aminoacizi,precum si vitamine n dextroza 33%.
Alimentatia bolnavului prin Perfuzie intravenoasa
Perfuzia intravenoasa:introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura a solutiei medica-
mentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica,hidroionica si volemica a organismului
Scop:Hidratarea si mineralizarea organismului,administrarea medicamentelor la care se ur-
mareste efect prelungit. Are si scop depurative,dilund si favoriznd excertia din or-
ganism al produsilor toxici,completarea proteinelor sau a altor compomente sanguine,si
nu in ultimul rnd se foloseste pentru alimentarea bolnavului pe cale parenterala.
Pregatirea perfuziei:materiale necesare: dezinfectante-alcool iodat

27
-pentru punctia venoasa
-perfuzor (ambalat si de unica folosinta)
-seringi si ace de unica folosinta
-solutie de perfuzat
Pacientul:se pregateste psihic si fizic, se informeaza asupra scopul perfuziei.Fizic: se aseaza intr-o pozitie
confortabila att pentru pacient,ct si ptr persoana care executa perfuzia,n general pacientul sta n decubit
dorsal.Se examineaza calitatea si starea venelor avnd grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de in-
toarcere la nivelul bratului.Se aseaza bratul n abductie si extensie maxima,se dezinfecteaza tegumentele
Montarea perfuziei (executia):Technica de intertinere a liniei intravenoase este o technica aseptica. Asis-
tenta mbraca manusi pentru evitarea contaminarii cu snge (dupa spalarea mnilor cu atentie),pregateste
solutia de perfuzat,monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi (evitnd con-
taminarea sistemului) pentru ndepartarea aerului. Alege vena (nti,locurile distale si apoi cele prox-
imale),aplica garoul,curata locul cu alcool de la centu n afara,ntroduce acul,branula n vena,scoate
garoul si ataseaza tuburile,deschide prestubul,fixeaza rata de flux la 60 picaturi pe minut,mentine
locul de perfuzie,acopera cu pansament steril,schimba pansamentul (cnd se fixeaza catetere) la 24
de ore si inspecteaza zona (o eventuala inflamatie) se schimba punga cu solutie sau flaconul nainte
de golirea completa a precedentei,se poate folosi o rata redusa pentru a tine vena deschisa.
ngrijirea ulterioara a pacientului:La sfrsitul perfuziei se exercita o pre-
siune asupra venei cu un tampon si se retrage acul n directia axului vasu-
lui,se aseaza pacientul comod,i se dau lichide caldute, (daca este permis).
Accidente:Hiperhidratarea (La cardiaci poate determina EPA) se reduce ritmul de
administrare, sau se intrerupe perfuzia si se administreaza tonicardiace. Embo-
lia gazoasa apare din cauza patrunzirii aerului n curentul circulator.coagularea sn-
gelui pe ac sau canula se previne prin perfuzarea lichidului cu solutie de heparina.
URMARIREA,NOTAREA FUNCTIILOR VITALE SI A TULBURARILOR DE TERMOREGLARE
PULS,T.A.,RESPIRATIE,TEMPERATURA
Urmarirea functiilor vitale si vegetative ale organismului este obligatorie n cursul
oricarei boli,caci modificarea lor reflecta n mare masura starea generala a bolnavu-
lui precum evolutia si gravitatea bolii de care sufera.Totalizarea observatiilor asupra
functiilor vitale si vegetative se consemneaza n foaia de temperatura a bolnavului.
Masurarea si notarea pulsului
Pulsul reprezinta senzatia de soc perceputa la palparea unei
artere superficiale,comprimate incomplet pe un plan rezistent.
Pentru masurarea pulsului,bolnavul trebuie sa fie n repaus fizic si psihic cel putin 5-10 minute.
La bolnavii comatosi pulsul se va lua ori de cate ori este nevoie.Putem ntlni puls tahicardic si bradi-
cardic.

28
Masurarea si notarea tensiunii arteriale T.A.
T.A.,Este presiunea exercitata de pereti arteriali asupra presiuni sngelui circular.Valorile sunt vari-
abile n functie de tonusul neuro-vegetativ,starea glandelor endocrine,starea vaselor sanguine,volumul
urinei si al sngelui circulant.Valorile normale se situeaza ntre:75-90 T.A. diastolica si 120-140
T.A. sistolica.Se masoara zilnic sau de cate ori este nevoie si se noteaza n foia de temperatura.
Masurarea si notarea respiratiei
Respiratia este functia importanta prin care se realizeaza aporul de oxigen necesar pro-
ceselor vitale ale organismului,n paralel cu eliminarea a dioxidului de carbon rezul-
tat din acestea.Caracteristicile respiratiei normale sunt:supla,ampla,regulata,pe nas,lenta si
profunda.Frecventa normala este de 16 respiratii pe minut la barbati si 18 respirati pe
minut la femei n hemoragia cerebrala ntlnim respiretia CHEYNE-STOCKES care este
o respiretie cu amplitudini crescnde pna la maximum si apoi scaznd pna la apnee.
Masurarea si notarea temperaturii
Temperatura-reprezinta rezultatul proceselor oxidative din
organism,generatoare de caldura prin dezintegrarea alimentelor energice.
Temperatura se masoara zilnic dimineata si seara cu termometrul.
Valorile normale sunt cuprinse ntre:36-37 C. n cazul n care temperatura scade

vorbim de hipotermie,iar n cazul n care creste vorbim de hipertermie.

Masurarea,notarea varsaturilor,evacuarilor de urina si materii fecale
Voma(varsatura)-Actul reflex prin care se elimina brusc,la exterior,prin gura continutul stomacal.n
caz de varsaturi capul se ntoarce ntr-o parte(se pregateste tavita renala).Se sterg sau se as-
pira din gura resturile alimentare ,prin aceasta se previn si bronhopneumoniile de aspiratie.
n hemoragiile cerebrale varsatura are aspect de zat de cafea si este un semn de agravare.
Diureza-Procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore n caz de retentie
urinara,se aplica un termofor pe regiunea suprapubiana.(se apasa cu grija vezica urinara).La indicatia
medicului se va ntroduce si fixa sonda vezicala ( demeure)ntruct sondajele repetate favorizeaza
infectiile vezicale.
Scaunul- Resturile alimentare supuse procesului de digestie,eliminate din organism prin anus,prin actul
defecari.n cazul unui bolnav n coma asistenta medicala va urmari:
-frecventa scaunelor,
-orarul scaunelor,
-cantitatea scaunelor,
-consistenta scaunelor,
-forma scaunelor,
-culoarea scaunelor,

29
-mirosul scaunelor.
EXPLORARILE FUNCTIONALE
1.Examenul LCR-ului
Trateaza diagnosticul n peste 70% din cazuri prin evidentierea-macro sau
microscopica-a sngelui sau a elementelor sanguine n LCR,n hemoragii.
Efectuarea unei rahicenteze cu prelevarea de LCR pentru investigatie este obligatorie.Exista cazuri cu
exeptie riguroasa.Acestea sunt cazurile cu semne de hipertensiune intracraniana si staza papilara.Aceste
cazuri sunt depistate cu ajutorul examenului fundului de ochi care se efectueaza de medic obligatoriu.
Recoltarea LCR-ului se face de catre medic,ajutat de asistent,prin punctie rahidiana.
Punctia rahidiana-patrundrea cu ajutorul unui ac special printre vertebre,n spatiul subarach-
noidian,la nivel lombar (punctie lombara) sau suboccipital (punctie suboccipitala)La un bol-
nav cu hemoragie cerebrala scopul puntiei este explorator pentru recoltarea LCR-ului.
Materialele necesare: masa acoperita cu cmp steril pe care se aseaza ace de punctie rahidi-
ana cu mandren,sterile si uscate,lungi de 3-10cm,seringi de tip RECORD de 2-5-10ml,sterile,2-
3pense sterile,dezinfectant(alcool,tinctura de iod,betadina),casoleta ca campuri sterile,casoleta cu manusi
sterile, 2 eprubete sterile,uscate si etichetate.Masuta cu instrumente si materiale se aduce lnga
bolnav n momentul nceperii punctiei.Pregatirea psihica si fizica a bolnavului si alegerea locu-
lui punctiei.Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea punctiei. Se controleaza ca tem-
peratura camerei sa fie de 20 C(daca se efectueaza n salon).Bolnavul este condus n sala de
tratament.Daca punctia se face n salon,se izoleaza patul de restul bolnaviilor printr-un pra-
van.Se explica bolnavului pozitia exacta pe care trebuie sa o mentina in timpul punctiei.
A. se dezbaraca bolnavul si se aseaza n pozitie seznda,la marginea mesei de examinare,cu pi-
cioarele atrnate.Se ncurciseaza minile bolnavului pe piept si capul aplecat nainte.Spatele se
inconvoaie n forma de arc (pozitie spate de pisica ,si se apasa moderat capul n regiunea
occipitala).Bolnavul va fi acoperit,cu exeptia locului punctiei.Se mpinge napoi zona epigas-
trica si se spala locul puntiei(la nevoie va fi ras).Locul punctiei este ales de medic:
-Punctie lombara D12-L1 sau L4-L5
-Punctie dorsala D6-D7
B.Bolnavul se aseaza in pozitie culcata,decubit lateral,la marginea mesei sau patului,ghemuit cu
genuchi adusi ct mai mult spre capul aplecat nainte,astfel ncat spatele sa fie arcuit(pozitie
cocos de pusca).Asistenta medicalas i sustine ceafa cu o mna si coapsele cu cealalta.
Participarea la efectuarea punctiei
-Spalarea pe mni cu apa curenta si sapun,dezinfectarea cu alcool,se dezinfecteaza locul punctiei
cu alcool si cu tinctura de iod,pe o suprafata de 10x10cm.Se izoleaza cu cmp steril.
-Se prezinta medicului manusi de cauciuc sterile,o pensa sterila pentru a-si alege acul pentru
punctie.Se supravegheaza bolnavul n tot timpul punctiei.Se recolteaza probele pentru laborator

30
n eprubete.Dupa extragerea acului se badijoneza locul punctiei cu betadina.Se aplica un pansa-
ment steril si se fixeaza cu romplast.Se efectueaza spalarea de mini cu apa curenta si sapun.
-Se noteaza n foaia de observatie data punctiei si cantitatea de lichid extras.
ngrijirea bolnavului dupa punctie
-Bolnavul va fi asezat foarte atent n pozitie orizontala si n momentul plasarii
lui n pat.Se aseaza bolnavul fara perna si se mentine n aceasta pozitie timp
de 24h. Bolnavul se serveste si se alimenteaza la pat numai 6 ore.
-La indicatia medicului,se rehidrateaza bolnavul cu substanata hipo sau izotonice si se administreaza
medicamente.
Pregatirea lichidului pentru laborator(n cazul punctiei explorari)
Epubetele cu LCR recoltat se plaseaza imediat n termostat sau n baie de apa. Se
eticheteaza repicientele cu lichidul recoltat se completeaza formularele de recoltare
si se transporta imediat eprubetele la laborator,evitnd suprainfectarea produsului.

Accidente
Pot aparea n cursul punctiei rahidiene:
-ameteli,tulburari vizuale,dureri de cap,greata,tuse,varsaturi,
-contractarea fetei,gtului sau a unuia dintre membre,
-socul reflex (foarte rar) poate duce la sincope mortale.
2.Arteriografia-este contraindicata n coma,cnd se poate efectua cu discer-namnd n stricta co-
laborare cu neurochirurgul,poate oferi elemente diagnostice valabile pentru un proces expansiv.
Antreriografia-introducerea substantei de contrast prin injectie intraarteriala pentru evidentierea arterelor.

3.Tomografia computerizata(CT) permite un diagnostic precoce,elegant,rapid si nein-

vaziv al hemoragiei cerebrale cu stabilirea exacta a sediului si al extinderii nca n
cursul vietii ajutnd la stabilirea diagnosticului diferential fata de hematoame,tumori,si
alte afectiuni vasculare simtnd practicarea unei angiografii traumatizante.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ANTICOAGULANTE

Scopul administrarii medicamentelor anticoagulante este mpiedicarea coagularii in-
travasculare a sngelui.mecanismul lor de actiune desi este diferit,totusi efectul produs
este asemanator,actionnd inhibitor asupra vreunui factori de coagulare si mpiedicnd
astfel coagularea. Tratamentul anticoagulant poate fi profilaxica sau curativa.
Cu scop profilactic se aplica medicatia anticoagulanta la cei supusi unei interventii chirughi-
cale abdominale sau pelviene,care adesea sunt urmate de tromboze postoperatorii si em-

31
boli uneori fatale.Cu acelasi scop se utilizeaza trantamentul anticoagulant n mariile tra-
muatisme ale bazinului si ale membrelor inferioare precum si n chirurgia vasculara.
Cu scop curativ se aplica tratamentul anticoagulant si n alte afectiuni cardio vasculare,insuficienta
cardiaca congestive,precum si n cursul explorarilor functionale intravasculare si cardiace.
Medicamentele anticoagulante dupa efectul lor se impart in 2 categorii Prima cate-
gorie este reprezentata prin heparina cu actiunea prompta dar de durata scurta.
Categoria 2 cuprinde derivatele cumarimice indantionice cu actiune mai lenta,dar prelungita.
Heparina se administreaza pe cale IV actiunea ei se instaleaza imediat si se con-
cretizeaza n mpiedicarea actiunii trombinei asupra fibrinogenului.Efectul ei nsa dis-
pare n cteva ore,din acest motiv injectiile trebuie repetate din 4-4,maximum in 6 ore.
Produsele de cumarina si indantiona se administreaza pe cale bucala. Efectul lor se in-
staleaza abia dupa o perioada de latenta 6-12 ore si se concreteaza cu cresterea mar-
cata a timpului de protrombina,n urma inhibari sintezei hepatice a protrombinei si a al-
tor factori de coagulare. Actiunea lor nsa este de lunga durata,prelungndu-se de la
cteva zile la 2 saptamni,din acest motiv ritmul lor de adminisrtrare este mai lent.
Se ncepe tratementul cu heparina, al carei efect se instaleaza imediat,repetnd injectiile sub controlul
probelor de coagulabilitate din 4-4 sau 6-6 ore. A doua zi dupa determinarea timpului de protrom-
bina se asociaza si derivatul de cumarina. n cursul tratamentului alaturi de control de laborator bol-
navul trebuie supravegheat atent,ntruct se ntmpla ca manifestarile hemoragice sa preceada semnele
de laborator. Orice manifestare hemoragica,ct de mica,n cursul tratamentului cu anticoagulante este
un semn de alarma pentru intreruperea tratamentului, sau reducerea dozelor. Epistaticul n aparenta mi-
nor, gingivoragia, menstruatia aparuta n afara ciclului,asistenta trebuie sa le raporteze imediat medicu-
lui,amannd administrarea dozei urmatoare de anticoagulant pna la hotarrea luata de acesta. Alaturi
de obesrvatie clinica sngele trebuie cautat zilnic in sedimentul urinar si 2-3 ori saptamnal si n fecale.
n caz ca totusi apar accidente hemoragice atunci de masurile obisnuite din
cursul hemoragiilor similare se va administra bolnavului sulfat de protam-
ina n solutie de 1% pe cale IV,care contracareaza rapid efectul heparinei.
Hemoragiile pot fi stapnite si prin transfuzii de snge proaspat,total,cnd ele-
mentele biologice ale sngelui transfuzat corecteaza timpul de protrombina.
Aceasta metoda se aplica si atunci cnd bolnavul, n cursul tratamentului anticoagulant,trebuie su-
pus unei interventii chirurgicale. Durata tratamentului este hotarata de medic. n general ea
se fixeaza de la cteva saptamni la cteva luni. Intreruperea medicatie anticoagulante orale
se face treptat.reducnd progresiv dozele ptr ca efectul anticoagulant sa se estompeze in 5-
7 zile. Se ntmpla ca reactia bolnavului la tratamaentul anticoagulant sa se stabilizeze. n
acest caz determinarea timpului de protrombina poate fi facuta odata la 2 saptamni,multumndu-
le ntre doua determinari cu controlul hemoragiilor oculte din scaun si sedimentul urinar.
RECOLTAREA DE PRODUSE BIOLOGICE SI PATOLOGICE

32
se face de catre asistenta medicala.Fiecare produs ce trebuie examinat la laborator trebuie sa
se recolteze respectnd cu strictete reguli de generale si particulare,acestia se refera att la
recoltarea propriu zisa ct si la completarea bonului insotitor si la transportul la laborator.Recoltarea
sngelui se face cu seringi si ace de unica folosinta.Recoltarea produselor biologice se face
dimineata pe nemncate.n hemoragia cerebrala analizele de laborator cele mai des ntlnite sunt:
hemograma,VSH,Glicemia,ureea,bilirubinimia,timp de coagulare T.C., timp de sngerare T.S..
Recoltarea glicemiei,ureei se recolteaza n sticlute pe clorura de sodiu cu o
cantitate de 4cm snge,care se agita prin miscari circulare pe masa pentru a
evita hemoliza si coagularea.Nu se recolteaza glicemia n timpul perfuziei.
Recoltarea sngelui pentru hemograma
Se recolteaza 2ml snge riguros venos si fara staza,cu o seringa de 2ml si se pun ntr-o sticluta cu EDTA
2% (anticoagulant).se agita usor,prin rotirea sticlutei pe o suprafata plana,pna la izolarea substantei.
Recoltarea pentru VSH-
intr-o seringa de 2ml (obligatoriu)se aspira 0,4ml anticoagulanti(citrat de sodiu 3,8%) ,iar pna la
completare celor 2ml se recolteaza snge.Se omogenizeza n seringa si se pun apoi n sticlute.
Daca nu se respecta aceste indicatii,rezultatele vor fi eronate.
Aplicarea masurilor terapeutice
Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale este administrarea medica-
mentelor.Acestea sunt substante utilizate cu scopul de a preveni,a ameliora sau a vindeca bolile.
n administrarea lor asistenta medicala trebuie sa cunoasca:
1.Doza terapeutica
2.Doza maxima
3.Doza toxica
4. Doza letala
Asistenta trebuie sa respecte anumite reguli generale:
1.Respectarea medicamentului prescris
2.Identificarea medicamentului de administrat
3.Verificarea calitatii medicamentelor
4.Respectarea caii de administrare
5.Respectarea orarurului de administrarea si a ritmului prescris de medic
6.Respectarea somnului fiziologic al bolnavului
7. Respectarea dozei prescrise
8.Evitarea incompabilitatii dintre medicamente
9.Servirea bolnavului cu doza unica de medicamet

33
10.Respectarea succesiunii n administrarea medicamentului
11.Lamurirea bolnavului asupra medicamentelor prescrise
12.Anuntarea imediata a greselilor de administrare a medicamentului
13.Administrarea imediata a medicamentelor deschise (fiole)
14.Prevenirea infectiilor intraspitalice.
Pentru un bolnav internat cu hemragie cerebrala se pregaatesc hipotensoare
(hipazin,nifedipin,neocristepin),diuretice(furosemid,furantril,nefrix),solutii
hipertonice,cortizon si alte medicamente indicate de medic.

EDUCATIA SANITARA
La pacientul care a suferit o hemoragie cerebrala se va urmari prevenirea contracturilor
si a anchiozelor articulare,prin schimbarea periodica la 2ore a posturilor.Membrele vor fi
asezate n pozitii ct mai fiziologice,se vor practica miscari pasive,usoare,blnde pentru
mentinerea mobilitatii n diverse articulatii. Prin aceste manevre se evita si compresiunile
maselor musculare,ale nervilor care ar putea produce ischemii locale,edeme,tulburari trofice.
O atentie se va acorda psihoterapiei,pacientii vor fi incurajati pentru a depasi handica-
pul fizic si psihic.Readucerea vorbirii si a gesticulatiei se va face cu ajutorul logopedu-
lui,a personalului medical si mediu.Se va evita cu desavrsire consumul de alcool si tu-
tun. Mersul va fi sustinut de o persoana,apoi bolnavul va merge singur ntre doua bare
paralele,ulterior sprijinit n baston si n final fara folosirea crjelor si a bastonului.
Obiectivul fiind al reabilitarii este resocializarea bolnavului,reintroducerea n mediul
familial si plasarea ntr-o activitate posibila si adecvata capacitatilor recuperate.

EXTERNAREA BOLNAVULUI
n cazul bolnavilor cu hemoragii cerebrale care au o evolutie favorabila
medicul hotareste perioada cnd va fi externat.Pentru externare este necesara:
-pregatirea documentatiei necesara pentru medic n vederea ntocmirii epicriziei
-informarea bolnavului si familiei sale cu privire la decizia medicului de a-l externa.
Se face educarea bolnavului privind:

34
-regimul dietetic si traramentul prescris la externare
-conduita n continuare privind recuperarea motorie si chinetoterapia
-control periodic al T.A.
-control lunar la cabinetul neurologic policlinic teritorial.
Se ajuta pacientul sa primeasca hainele de la magazia contrabon si sa predea hainele spi-
talului.Asistenta medicala va nsotii bolnavul pna la poarta spitalului, n cazul bolnav-
ilor cu hemipareze,plagi,va anunta ambulanta si va nsotii bolnavul pna la domiciliu.

CAPITOLUL IV:

PREZENTAREA CELOR 3 PLANURI DE NGRIJIRE

PLAN DE NGRIJIRE:
Caz nr 1
A.Date fixe
Nume si prenume:w.f.
-Nationalitatea:romn
-Limba vorbita:romna
-Religia:ortodoxa
-Vrsta:54 de ani
-Greutatea:67 kg.
-naltime:169cm.

35
-Alergii:Nu prezinta
-Deficienta:Deficit motor al membrelo din partea dreapta.
Diagnosticul:sechele dupa hemoragie subarahnoidiana recidivate.post malformatie vasculara profunda
tetrapareza pred.hemipareza dreapta.
B.Date variabile
Domniciliul:str Gh. Doja nr 41 Medias
Ocupatia:Muncitoare
Echipa de sustinere:familia cu doua fiice,sot.
Ex.Neurologic Atitudine:Tetrapareza pred.hemipareza dreapta limitarea
miscariilor de lateralitate si de verticalitate.Prezinta tulburari de deglu-
titie ptr solide si fonatie.Reflexele FVP sunt diminuate spre dreapta.
Tegumente reci cianotice,afazie mixta pred.Apraxia totala a membrului superior
drept. Plns facil. ROT vii la membrele inferioare accentuate la dreapta. Bol-
nava este in clinostatism se ridica cu dublu sprijin de pe marginea patului.
C.Istoricul bolii:
Bolnavul se interneaza de urgenta pentru un deficit motor al membrelor din partea dreapta,redoare pe
ceafa,valori ridicate de T.A. ,pareza faciala de tip central, greturi,varsaturi,ameteli,cefalee,tulburari de
vorbire.
D.Anamneza asistentei medicale:
Deficit motor al membrelor din partea dreapta,greturi,varsaturi,ameteli,cefalee,redoarea cefei
T.A.are valori ridicate (210/110mmHg)
E.Anamneza medicala:Antecedente heredo-colaterale:Fara importanta.

DIAGNOSTICUL DE NEVOIA
INTERVENTIILE
FUNDAMENTALA EVALUARE
ASISTENTEI
NURSING DEFICITARA

36

Nevoia de a se misca si a
avea o buna postura
-reprezinta necesitatea
fiintei vii de a si mobiliza
Alterarea mobilitati
partiile corpului prin
fizice
miscari ordonate de a le
pastra bine permitand
eficacitatea circulatiei
sanguine
Nevoia de a comunica
Arterarea comunicarii -reprezentand o necesitate
verbale de a scimba informatii cu
semeni sai
Nevoia de a bea si de a
manca
-reprezinta capacitatea
omului de a ingera
Incapacitatea de a se
alimente si lichide
alimenta din cauza
coraspunzatoare din punct
dificultati in masticatie
de vedere
si deglutitie
cantitativ,calitativ
intretineri tesuturilor si
furnizari energiei necesare
37
-schimb pozitia
pacientului din 2 in 2
ore
-masez regiunile
predispuse escalelor Reluarea progresiva a
-efectuez exerciti mobilitati,fortificarea
pasive treptata a musculaturi
-administrez
medicamente
prescrise de medic
(miorelaxante)
-vorbesc lent cu
pacientul,formulez
intrebari la care
Bolnavul se face
pacientul sa poata
inteles non verbal si
raspunde cu da sau
verbal.
nu
-anunt logopedul la
indicatia medicului
-asezare in pozitie
semisezand cu capul
intr-o parte Pacientul nu mai are
-alimentez bolnavul greturi mananca cu
cu perfuzie minim de ajutor,este
-administrez echilibrat hidro
tratamentul electrolitic.
medicamentos indicat
de medic.
 Nevoia de a respira
-reprezintand fiintei
Respiratie deficitara
umane de a capta oxigen
manifestata prin
din mediul inconjurator
dispnee de tip Cheyne- -aspir secretiile din Pacientul respira cu
necesar proceselor de
Stockes,hipersecretie in caile respiratorii. minim de dificultate.
oxidare din organism,si de
caile respiratorii
a elimina dioxidul de
superioare
carbon din arderile
celulare.

Nevoia de a mentine
temperatura corpului in
limite normale. -efectuez impachetari
-reprezinta necesitatea reci,schimb lenjeria Febra este in
Alterarea temperaturi
organismului de a de pat si de corp scadere,pacientul este
corpului,termoreglari
conserva o temperatura la -rehidratez pacientul hidratat.
un grad aproximativ cu lichide
constant pentru a-si
mentine o stare de bine.

38
 Examene
Recoltari de produse Admin. Regim
Data Functii
Functii vitale biologice Medicamentealimen
vegetative Paraclinice
Si patologice

Enap2x/zi

Cavinton3x/zi-Hipo
lipidic
Driptane2x/zi
-Hipo
-RMN
Cerebrolizin sodat
temp. Hemograma: Val.normale: -EKG
R P T.A. D S V 5mg1x
-C.T.
IM -
Stilnox1x/zi Norm
caloric
Myolastan
50mg
3x/zi

37,7 C 150/90
3.II 20 80 1000ml
0 1 Ht 37,8% 30%
19 73 37,6 C 140/90

Hgb:12,6% 14-14,5%

4.000.000
He:4.500.000/mm3
4.500.000/
mm3

160/80
38 C
4.II. 19 84 1000ml
37,2 C 0 1
17 80 155/90

39
 L:4500/ 4-8000/
mmc mm3

1h:4-
6mm/h;
VSH:18mm/h
2h:7-
15mm/h

170/80
5.II. 19 78 37 C

1450ml
1 0
20 75 36 C 160/80

38,5 C 140/80
80-
6.II. 21 79 1100ml Glicemie:70mg%
0 0 120mg% Recomandari la externare:
19 76 38,2 C 130/90

-Regim hiposodat
-control si dispansalizare
la serviciul de
neourololgie teritoriala
-control periodic TA

37,6 C 170/90
20-
7.II. 22 80 1200ml Uree:34mg%
1 0 40mg%
19 70 37,6 C 160/80

150/70
8.II. 37,6 C
20 80 1250ml
0 0
18 75 140/70
37 C

40
PLAN DE NGRIJIRE:

Caz nr 2
A.Date fixe
Nume si prenume: E.P.
-Nationalitatea:maghiara
-Limba vorbita:romna,maghiara
-Religia:catolic
-Vrsta:56 de ani
-Greutatea:75 kg.
-naltime:180cm.
-Alergii:Neaga
-Deficienta:Nu prezinta
Diagnosticul:Hematom intraparenchimatos de emisfera dreapta,hemiplegie
stnga,HTA,Hipertensiv,diabet zaharat tip II recent depistat,obezitate,bronhopneumonie.
B.Date variabile
Domniciliul:srt Iernuteni nr 20 Reghin
Ocupatia:paznic
Echipa de sustinere:familia.
C.Istoricul bolii:
Pacient hipertensiv,cu tratament nerespectat,prezinta n mod brusc un deficit motor al membrelor pe
partea stnga,si asimetrie faciala precedata de cefalee,motiv pentru care se interneaza pentru investigatii
si tratament de specialitate.
D.Anamneza asistentei medicale:
Deficit motor al membrelor din partea stnga,ameteli,cefalee,redoarea cefei,zgomote cardiace
ritmice,sindrom febril.
T.A.are valori ridicate (220/120mmHg)
E.Anamneza medicala
Antecedente heredo-colaterale:Fara importanta.
Antecedente personale:H.T.A.

DIAGNOSTICUL NEVOIA
INTERVENTIILE
DE FUNDAMENTALA EVALUARE
ASISTENtEI
NURSING DEFICITARA
41

Nevoia de a se misca si a
avea o buna postura
-reprezinta necesitatea
fiintei vii de a si mobiliza
Alterarea mobilitati
partiile corpului prin
fizice
miscari ordonate de a le
pastra bine permitand
eficacitatea circulatiei
sanguine
Nevoia de a mentine
tegumentele curate si
Riscul alterarii uscate.
integritatii pielii din -reprezinta necesitatea de
cauza imobilitatii a fi curat, ingrijit si-ati
proteja tegumentele si
mucoasele.
Nevoia de a mentine
temperatura corpului in
limite normale.
-reprezinta necesitatea
Alterarea temperaturi
organismului de a
corpului,termoreglari
conserva o temperatura la
un grad aproximativ
constant pentru a-si
mentine o stare de bine.
42
-schimb pozitia
pacientului din 2 in 2
ore
-masez regiunile
predispuse escalelor Reluarea progresiva a
-efectuez exerciti pasive mobilitati,fortificarea
treptata a musculaturi
-administrez
medicamente prescrise
de medic (miorelaxante)
-ajut bolnavul sa
efectueze toaleta pe
Abesenta alterari
regiuni,sa se imbrace,sa
integritaii pielii.
se pieptene si sa-si faca
toaleta cavitatii bucale
-efectuez impachetari
reci,schimb lenjeria de Febra este in
pat si de corp scadere,pacientul este
-rehidratez pacientul cu hidratat.
lichide
 Nevoia de a respire
-reprezintand fiintei
Respiratie deficitara
umane de a capta oxigen
manifestata prin
din mediul inconjurator
dispnee de tip Cheyne- -aspir secretiile din Pacientul respira cu
necesar proceselor de
Stockes,hipersecretie caile respiratorii. minim de dificultate.
oxidare din organism,si
in caile respiratorii
de a elimina dioxidul de
superioare
carbon din arderile
celulare.

-explorez nivelul de
Nevoia de a invata sa cunostinte a bolnavului
pastreze sanatatea privind boala,modul de
Pacientul se adapteaza
-reprezinta necesitatea de participare la interventi
la noua situatie,a
Insufitienta cunoastere a acumula cunostintele si la procesul de
inteles necesitatea
a situatiei pentru adoptarea de recuperare.
programului de
comportamente,cu scopul -intocmesc programul
recuperare.
mentinerii sau de
redobandirii sanatatii. recuperare(gimnastica
de recuperare)

43
 Examene Admin. Regim
Recoltari de produse
Data Functii Medi-
Functii vitale biologice
vegetative Paraclinice camente alimentar
si patologice

-
Metoprolol -hipo-
lipidic
2x1oral
-
-Enap -hipo
C.T.cranian
2x1 oral caloric
temp. Hemograma: Val.normale: -Meguan
R P T.A. D S V -Rx-
-hipo
toracic
2x1 oral glu-
-Tanacan cidic

3x1 oral -hipo

-Tarosin sodat
3x1oral

36,8 C 140/80
2.V.
19 80 1200ml
1 1 HTC:46% 30%
18 78 37 C

145/70

14-14,5%
Hgb:16,2%

4.000.000
He:4.350.000/mm3
4.500.000/
mm3

44
 37,6 C
155/70
3.V. 19 79 1400ml
0 0
20 80 140/85
37,4 C

Le:11000/mm34-8000/
mm3

1h:4-
6mm/h;
VSH:8mm/h
2h:7-
15mm/h

37,6 C 145/70
4.V. 20 78 1500ml
1 0
19 80 37,8 C 130/75

37,2 C 140/75
80-
5.V. 21 77 1250ml Glicemie:125mg% Recomandari la
1 1 120mg%
20 79 37,2 C 140/90

externare:

45
 -control periodic T.A.
-respectarea dietei
-interzis consumul de
alcool,cafea,tutun
-control
neurologic,cardiologic
si diabatologic in
policlinica
-bolnavul necesita
ingrijire permamenta
din partea altor persoane

37,8 C 140/80
20-
6.V. 22 80 1000ml Uree:54,9mg%
0 0 40mg%
20 79 37,6 C 15070

36,6 C 140/70
7.V.
20 81 1500ml
1 0
21 79 36,4 C 140/80

46
PLAN DE NGRIJIRE:Caz nr 3
A.Date fixe
Nume si prenume:V.M.
-Nationalitatea:romna
-Limba vorbita:romna
-Religia:ortodoxa
-Varsta:59 de ani
-Greutatea:70 kg.
-Inaltime:180cm.
-Alergii:Nu prezinta
-Deficienta:Deficit motor al membrelo din partea stnga
Diagnosticul:Stare dupa atac ischemic silvian drept cu hemipareza stnga. Ateroscleroza cerebrala cu
sindrom pseudobulbar. HTA st II. Cardiopatie ischemica cronica.
B.Date variabile
Domniciliul:str Progresului nr 14
Ocupatia:Pensioanara
Echipa de sustinere:familia cu doua fiice,sot.
C.Istoricul bolii:
Bolnavul se interneaza de urgenta pentru un deficit motor al membrelor din partea stnga,redoare pe
ceafa,greturi,varsaturi,ameteli,cefalee,tulburari de echilibru.
D.Anamneza asistentei medicale:
Deficit motor al membrelor din partea stnga,greturi,varsaturi,ameteli,cefalee
E.Anamneza medicala
Antecedente heredo-colaterale:Parinti sanatosi,decedati la batrnete.
Antecedente personale:Apendicectomie,neaga alte boli.

DIAGNOSTICUL NEVOIA
INTERVENTIILE
DE FUNDAMENTALA EVALUARE
ASISTENTEI
NURSING DEFICITARA

47

Nevoia de a se misca si a
avea o buna postura
-reprezinta necesitatea
fiintei vii de a si mobiliza
Alterarea mobilitati
partiile corpului prin
fizice
miscari ordonate de a le
pastra bine permitand
eficacitatea circulatiei
sanguine
Nevoia de a bea si de a
manca
Incapacitatea de a se -reprezinta capacitatea
alimenta din cauza omului de a ingera alimente
dificultati in si lichide coraspunzatoare
masticatie si deglutitie din punct de vedere
cantitativ,calitativ
intretineri tesuturilor si
furnizari energiei necesare
Nevoia de a elimina
-reprezentand necesitatea
Incapacitatea de a se
organismului de a se
duce la toaleta din
deborasa de substante
cauza hemiparezei
nefolositoare rezultate din
metabolism
Nevoia de a dormi si de a se
odhihni
Alterarea modului de
-reperzentand necesitatea
somn
fiintei umane de a se odihni
in conditi bune
48
-masajul hemicorpului
drept,miscari
active,pasive
-bolnavul este ajutat in
satisfacerea nevoilor
Reluarea progresiva a
sale,este servit la pat
mobilitati fortificarea
cu cele necesare
treptata a musculaturi
-exercitile pasive
-administrez
medicamentele
prescrise de medic
-anunt fizioterapeutul.
-asezare in pozitie
semisezand cu capul
intr-o parte
-incurajej pacientul Pacientul mananca cu
-ii asigur un climat minim de ajutor,este
cald echilibrat hidro
-administrez electrolitic.
tratamentul
medicamentos indicat
de medic.
-determin bolnavul sa Pacientul accepta sa
consume cantitati mari ceara ajutorul cuiva
de lichide, pentru a folosi urinarul
-fac masaj abdominal si bazinetul.
Pacientul este
-indentific cauza
echilibrat
anxietati
psihic,evaluaza
-administrez
stituatiile obisnuite de
tratamentul sedativ la
odihna(somnolenta in
indicatia medicului.
timpul zilei)
 Nevoia de a se imbraca si a
se dezbraca
Incapacitatea de a se
-reprezinta necesitatea de a
imbraca si a se
purta imbracaminte
dezbraca partial
adecvata pentru protejarea
corpului.
-incurajez bolnavul
-fac exerciti de
Pacientul se imbraca si
motricitate fina
se dezbraca partial.
-descriu gestica
necesara imbracari

49
 Recoltari de produse Examene Admin. Reg
Functii
Data Functii vitale biologice Paraclinice Medicamentealim
vegetative
si patologice

-Emetiral
3x1 oral
-
Papaverina
-hip
3x1 oral
-C.T. soda
-
-Rx-
temp. Hemograma: Val.normale: Agocalmin
R P T.A. D S V grafie -
norm
3x1 oral
craniana calo
-Torecan
3x1 oral
-
Distonocalm

3x1oral

36,8 C 140/80
10.I.
20 82 1300ml
0 2 HTC:39% 30%
18 78 36,6 C 145/70

Hgb:12,9% 14-14,5%

4.000.000
He:4.150.000/mm3
4.500.000/
mm3

36,6 C 150/70
11.I. 19 80 1200ml
1 2
17 84 35,6 C 140/80

50
 Le:5400/ 4-8000/
mm3 mm3

1h:4-
6mm/h;
VSH:16mm/h
2h:7-
15mm/h

36,6 C 150/70
12.I. 19 78 1400ml
0 0
20 80 36,5 C 130/70

36,5 C 140/75
80-
13.I. 24 72 1150ml Glicemie:110mg%
0 0 120mg% Recomandari la externare:
23 74 36,2 C 140/80

-control periodic T.A.

-regim de viata echilibrat
-respectarea dietei

36,6 C 140/75
14.I. 23 80 1200ml Uree:26mg%
1 1
21 75 36,6 C 170/70

140/70
15.I. 35,6 C
20 80 1400ml
1 0
18 70 140/60
36 C

51
 CAPITOLUL V:

ANALIZA CAZURILOR

n prezenta lucrare am prezentat trei cazuri de bolnavi cu hemoragie cerebrala in-

ternati n clinica de neurologie a Spitalului Clinic Judetean din Trgu Mures
Din datele studiate a reiesit ca nevoile fundamentale deficitare la acesti bolnavi sunt urmatoarele:
-Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
-Nevoia de a bea si de a mnca
-Nevoia de a elimina
-Nevoia de a dormi si de a se odihni
-Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca
-Nevoia de a comunica
-Nevoia de a respira
-Nevoia de a mentine temperatura corpului n limite normale
-Nevoia de a mentine tegumentele curate si uscate
-Nevoia de a invata sa pastreze sanatatea.
Pe baza acestor date am stabilit diagnosticul de nursing si obiective,iar prin in-
terventiile efectuate am participat la procesul de vindecare a acestor bolnavi

52
CAPITOLUL VI:

CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARI

In lucrarea de fata am prezentat ngrijirea bolnavilor cu ho-

moragie cerebrala.Lucrarea este structurata pe cinci capitole.
n primul capitol am descris anatomia si fiziologia sistemului vascular cerebral. n capitolul doi
am prezentat teoretic a bolii cu cauzele ei,simptomatologia, tratamentul si masurile de profilaxie.
n capitolul trei am prezentat participarea asistentei medicale la supravegherea bolnavuli din momen-
tul internari si pna la externare; stabilirea diagnosticului de nursing,efectuarea ngrijirlor,administrarea
tratamentului indicat de medic. Capitolul patru cuprinde cele trei cazuri de bolnavi cu hemoragie
cerebrala. Capitolul cinci contine analiza cazurilor de boala. Ultimul capitol care se termina cu
concluziile generale.Am tratat aceasta tema deoarece am dorit sa cunosc mai multe despre aceasta
afectiune,avnd n vedere,ca a crescut numarul cazurilor de hemoragie cerebrala n ultima perioada.

53
 BIBLIOGRAFIE

Ghid de nursing cu technici de evaluare si ngrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale vol.I.

(coordinator Lucretia Titirca)

Editura Viata medicala romneasca 2002

Ghid de anestezie/terapie intensiva.- Ion Cristea, Marin Ciobanu

Editura Medicala Bucuresti 2003

Urgentele medico-chirurgicale sinteze.- Lucretia Titirca

Editura Medicala Bucuresti 2004

Constantin Popa:-Neurologie

Editura National Bucuresti 1997

Manual de medicina interna pentru cadere medii.

- Corneliu Borunel
Editura All Bucuresti-2000
58

54