Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Modulul 23: Pneumologie si nursing Modulul 25: Gastroenterologie si nursing Modulul 27: Chirurgie generala si nursing Modulul 34: Dermato-venerologie si
specific in gastroenterologie in chirurgia generala nursing specific
1.Hemoptizia constituie eliminarea 1. Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent 1. Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului 1. Consumatorii de droguri sunt feriti de
sangelui, pe gura, provenit din caile la varsta de 20-40 ani. este facultativa pentru bolnavii internati in infectia cu virusul HIV.
aeriene inferioare. 2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la serviciile de chirurgie. 2. Persoanele care practica prostitutia sunt
2.Hemoptizia este precedata de: senzatie de varsta de 30-50 ani. 2. Tranzitul baritat este absolut necesar in expuse infectarii cu virus HIV.
caldura retrosternala, gust sarat usor 3. Localizarea durerii in ulcerul gastro- precizarea diagnosticului unor afectiuni ale 3. Asocierea virusului HIV cu germeni
metalic, jena laringiana, tuse. duodenal este in regiunea epigastrica. tubului digestiv de la esofag pana la rect. oportunisti, produce febra inalta.
3.Expectoratia este precedata de gust sarat 4. Perioadele dureroase in ulcerul gastro- 3. Tubajul duodenal permite studierea 4. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata
usor metalic. duodenal apar frecvent in cursul toamnei functiei cailor biliare,a secretiei biliare genereaza deshidratarea.
4.Hemoptizia este hemoragie digestiva sau al primaverii. (bila A,B,C), examenul macroscopic, 5. Dificultatea de a se misca este legata de
superioara. 5. Hemoragia digestiva superioara este chimic, bacteriologic si citologic al bilei. atrofia musculaturii.
5.Bronsita cronica este un sindrom clinic complicatia cea mai frecventa a ulcerului 4. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor 6. Asistenta medicala educa pacientul pentru
caracterizat prin tuse insotita de cresterea gastro-duodenal. digestivi cuprinde doua parti: a deveni o sursa de infectii nosocomiale.
secretiei bronsice. 6. Hematemeza reprezinta expectoratia cu reechilibrarea nutritiva si 7. Hipertermia se combate prin
6.Bacilul Koch este agentul etiologic al picaturi de sange. hidroelectrolitica si dezinfectia tubului impachetari reci, schimbate la 5.
bronsitei cronice obstructive. 7. Varsatura cu aspectul zatului de cafea digestiv. 8. Monitorizarea temperaturii pacientului
7.Termenul de BPOC se refera la bolnavii poarta denumirea de hematemeza. 5. In preziua operatiei, bolnavul va lua seropozitiv se face numai dimineata.
cu bronsita cronica si emfizem pulmonar. 8. Melena reprezinta scaunul cu sange numai masa de pranz si nu in cantitate 9. Administrarea oxigenului se face numai
8.Bolnavul cu BPOC are insuficienta digerat, de culoare neagra, lucios ca prea abundenta. Va avea insa grija sa bea la indicatia medicului.
respiratorie cronica. pacura. o cantitate normala de lichide. 10. Hidratarea parenterala cu perfuzii
9.In astmul bronsic, bronhospasmul se 9. Varsatura este cea mai frecventa 6. Purgativele nu se administreaza glucozate 10% si vitamine se face numai la
datoreaza edemului mucoasei bronsice si complicatie a ulcerului gastro-duodenal. preoperator decat in cazuri speciale, la indicatia medicului.
hipersecretiei bronsice. 10. In ulcerul gastro-duodenal, pofta de indicatia expresa a medicului. 11. Toaleta cavitatii bucale a pacientului
10.Bradipneea este respiratia cu cresterea mancare scade pana la anorexie. 7. Profilaxia escarei postoperatorii este seropozitiv se face doar cu ser fiziologic.
frecventei miscarilor respiratorii peste 11. Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se adesea dificila, insa cu toata dificultatea, 12. Prevenirea escarelor se face prin igiena,
40/min. bazeaza pe antihistaminice. este mai usoara decat tratarea ulceratiei schimbarea pozitiei si a lenjeriei.
11.Astmul bronsic extrinsec debuteaza de 12. Complicatia colecistitei acute este constituite. 13. Asistenta medicala are nevoie de
obicei in copilarie sau la adultul tanar. perforatia colecistului, urmata de 8. Eventratia este complicatia frecventa manusi in manevrele de ingrijire a
12.In starea de rau astmatic, tratamentul peritonita. care se produce prin ruperea sau pacientilor seropozitivi.
incepe cu miofilin si corticoterapie. 13. Tratamentul chirurgical in colecistita dezlegarea unor fire in urma unui efort sau
13.In criza de astm bronsic se administreaza acuta consta in colecistectomie. supuratia plagilor. MODUL 37: BOLI METABOLICE, DE
eritromicina 2 g/24 ore. 14. Una din complicatiile colecistitei acute 9. Durerea postoperatorie atinge maximum NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC
14.Pneumonia pneumococica debuteaza este gastrita. de intensitate in seara operatiei si 1.Diabetul zaharat poate exista fara ca
printr-un stadiu de congestie alveolara 15. Colecistita acuta este inflamatia cu diminueaza progresiv in 48h. bolnavul sa acuze vreo tulburare.
urmat de hepatizatie rosie. caracter acut a peretelui colecistic. 10. Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv 2.Printre cauzele DZ tip I nu se numara
15.Febra in pneumonia pneumococica atinge reluarea alimentatiei nu ridica probleme ereditatea si infectiile virale.
valori intre 38,5 - 39 grade C. Modulul 26 : Nefrologie, urologie si deosebite. 3.DZ tip II apare dupa 40 ani, mai ales la
16.Complicatia pneumoniei pneumococice nursing in afectiunile renale 11. O ascensiune a febrei in ziua a 3-a, a 4-a persoanele obeze.
poate fi pleurezia sero-fibrinoasa. 1. In colica renala durerea este atroce, de la interventia chirurgicala, nu presupune 4.De obicei, hipoglicemia si coma
17.Tuberculoza pulmonara este o boala permanenta, cu intensificari paroxistice. existenta unei complicatii. hipoglicemica sunt complicatii secundare
infecto-contagioasa provocata de pneumococ. 2. Polakiuria este o tulburare a diurezei. 12. Imbibarea pansamentului plagii operatorii tratamentului cu insulina.
18.Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 3. Retentia de urina este emisia involuntara de cu sange nu presupune nici o interventie din 5.Alimentele care vor fi consumate cu
de Robert Koch. urina. partea asistentei medicale. restrictie de un diabetic sunt: carnea, pestele,
19.Bacilul Koch se raspandeste in 4. Hematuria totala este de origine uretrala. 13. Colica biliara apare cel mai frecvent in ouale, branzeturile fermentate.
organism prin caile: limfatica si 5. Edemul renal este alb, nedureros, moale. litiaza biliara. 6.Prezenta corpilor cetonici in urina se
hematogena. 6. Proteinuria inseamna prezenta glucozei in 14. Colica abdominala este provocata de o intalneste in coma diabetica si la pacientii
20.Patrunderea in organism a bacilului Koch urina. contractie peristaltica, violenta a unui cu varsaturi prelungite.
determina hepatizatie rosie. 7. Radiografia simpla ,pe gol, permite sa fragment tubular. 7.Administrarea de insulina i.v. se face numai
se studieze prezenta unor calculi 15. Colica biliara este forma cea mai des in cazul comei hipoglicemice.
radioopaci. intalnita a durerii biliare determinata de 8.Una din manifestarile de dependenta in
Modulul 24: Cardiologie si nursing in 8. Hemodializa este o forma de circulatie cresterea brusca a presiunii in caile biliare. accesul gutos este durerea aparuta noaptea
cardiolologie extracorporeala. brusc, violent, insuportabil, este
1.Sediul durerii in angina pectorala este in 9. IRA este o suferinta renala grava, Modulul 32: Ortopedie, traumatologie si monoarticulara.
regiunea retrosternala medie sau caracterizata prin suprimarea brusca a nursing specific 9.Tratamentul cu antidiabetice orale se face in
inferioara, mai rar precordial sau functiilor renale. 1. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza DZ tip I.
epigastric. 10. Oliguria / anuria constituie simptomul de schimbari pasive ale pozitiei corpului. 10.Antidiabeticele orale sunt
2.Durerea anginoasa poate iradia in sus caracteristic al insuficientei renale acute. 2.Schimbarea pozitiei unui pacient contraindicate in sarcina la o diabetica.
pana la nivelul mandibulei, maxilarului, 11. In stadiul anuric din IRA, asistenta imobilizat se realizeaza de catre 2
iar in jos pana la nivelul ombilicului. medicala instituie repaus la pat pe toata asistente medicale.
3.Pacientul indica sediul durerii anginoase cu perioada anuriei. 3.Actiunile asistentei medicale, in cazul
un singur deget. 12. Dializa scade sansa de supravietuire a unui pacient imobilizat, prevad prevenirea
4.Majoritatea pacientilor acuza accesul pacientului. ulceratiilor de decubit.
dureros anginos timp de 20-30 minute. 13. In colica renala durerea dispare 4. Afectiunile sistemului osteoarticular
5.Repausul la pat este indicat pacientilor progesiv sau brusc dupa eliminarea unui afecteaza mobilitatea pacientului.
cu crize anginoase frecvente. calcul. 5. Obiectivele potentiale pentru pacientul
6.Cateterismul cardiac cu ventriculografie 14. Calculii renali pot fi de acid uric, de imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu
si coronarografie reprezinta examinari oxalati sau de fosfat de calciu. ajutorul carjelor, cadrului,bastonului.
paraclinice invazive. 6. Asistenta medicala, in timpul mobilizarii,
7.Tratamentul anginei pectorale include va supraveghea doar mersul pacientului.
utilizarea medicamentelor cu efect 7. Mobilizarea pacientului se face progresiv,
antianginos si antiischemic. incepand cu pozitia de decubit ventral.
8.Principalul factor cauzal al I.M.A. este 8. Mobilizarea depinde de starea generala
obstructia coronariana, in peste 95% din a pacientului.
cazuri. 9. Evaluarea ingrijirii bolnavului
9.Forme nedureroase de instalare a imobilizat, se refera la prevenirea
infarctului miocardic exista in 15% din complicatiilor de decubit.
cazuri. 10. Lezarea integritatii sistemului
10.In infarctul miocardic durerea dispare la locomotor duce la deficit in a se alimenta si
administrarea de nitrati. a se hidrata.
11.Modificarile biologice aparute in 11. Mobilizarea deficitara poate determina
majoritatea cazurilor de infarct miocardic deplasarea cu dificultate la baie.
includ si cresterea enzimelor serice 12.Afectiunile articulare limiteaza
(C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.) capacitatea bolnavului de a se imbraca si
12.In infarctul miocardic, calmarea durerii dezbraca singur.
se realizeaza prin administrarea de 13.Reluarea deplasarii si a mobilizarii
analgetice opiacee, cu mentiunea ca efectul determina carente de igiena.
acestuia este limitat. 14. Mobilizarea reprezinta schimbarea de
13.Radiologia, electrocardiografia, fundul pozitie a pacientului.
de ochi si probele functionale renale
apreciaza gradul de evolutivitate al
hipertensiunii arteriale.
14.In hipertensiunea arteriala dieta va fi
bogata in colesterol si in grasimi saturate.
15.Diureticele sunt utilizate in majoritatea
hipertensiunilor arteriale, indiferent de
stadiul si severitatea bolii.
2
Modulul 35: Boli infecto-contagioase si Modulul 47: Puericultura, pediatrie si
nursing specific nursing specific
1. Hepatitele virale sunt infectii cu 1.Pneumonia lobulara este intalnita de regula
manifestari hepatice (cu sau fara icter) numai la copii de peste 3 ani.
produse de un grup de virusuri 2.Pneumonia lobulara este determinata de:
hepatotrope (A,B,C,D si E) si prezinta pneumococ, Haemophilus influenzae,
doua modalitati distincte de transmitere: Klebsiella pneumoniae.
una digestiva si alta parenterala. 3.Tratamentul in pneumonia lobulara este
2. Hepatita virala A (HVA) este cauzata de cu 2-3 antibiotice in asociere.
un enterovirus cu transmitere fecal-orala. 4.Cauzele favorizante in astmul bronsic la
3. Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 copil sunt: sezon rece, infectii frecvente
zile si niciodata nu lipseste. acute ale cailor respiratorii superioare,
4. Pe langa sindromul icteric, in hepatita fumul, praful sau labilitatea emotionala.
virala se evidentiaza hepatomegalia care 5.Insuficienta cardiaca stanga prezinta
depaseste rebordul costal cu cativa cm. urmatoarele simptome: dispnee, tuse seaca
5. Caile biliare, stomacul, duodenul, apoi productiva, cianoza, hipotensiune,
pancreasul sunt implicate in procesul oligurie, tahicardie, edem pulmonar acut
infectios. cardiogen.
6. Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu 6.In bolile diareice acute la sugar nu este
reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia necesara efectuarea coproculturii si a
persistenta cu virus hepatic B si C. ionogramei sanguine.
7. Corticoterapia in hepatita acuta virala 7.Alimentatia sugarului cu boala diareica
este privita ca o medicatie adjuvanta, cu acuta (BDA) este cea recomandata varstei.
rol patogenic si simptomatic. 8.Infectiile tractului urinar (ITU) sunt mai
8. Profilaxia specifica se face in hepatita A frecvente la baieti decat la fete.
prin imunizare pasiva cu imunoglobuline 9.In glomerulonefrita acuta difuza factorul
standard. etiologic incriminat este streptococul B-he-
9. Imunizarea activa se face cu vaccin molitic.
continand Ag HBs obtinut din sangele 10.Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta
purtatorilor, supus unor complexe complicatii.
procedee de purificare si concentrare. 11.Cauzele favorizante ale convulsiilor la
10. Vaccinarea antihepatita B este sugari si copil pot fi: varsta mica,
recomandata de OMS nu numai predispozitie familiala, rahitismul florid,
persoanelor cu risc mare de imbolnavire, ci accidentele cu implicarea craniului.
si tuturor sugarilor. 12.Ca tratament anticonvulsionant se
11. Vaccinarea antihepatita C se face cu administreaza pe cale injectabila Diazepam
vaccin antihepatita C. i.v. sau Fenobarbital i.m.
12. Nu toate cazurile de hepatita cronica si 13.Diabetul zaharat insulinodependent apare
de ciroza sunt urmare a infectiei cu virusul numai dupa varsta de 16 ani.
hepatic B 14.Diabetul zaharat infantil compensat se
13. Virusul hepatic B este prezent in saliva caracterizeaza prin debut insidios cu
si in lichidul seminal. polifagie, polidipsie si poliurie progresiva,
14. Transmiterea hepatitei B prin insecte stare de oboseala, slabirea copilului, uneori
hematofage (tantari, plosnite etc) constituie piodermite.
o eventualitate posibila. 15.Singura complicatie frecventa care poate
15. Transmiterea transplacentara este sa apara in diabetul zaharat insulinodependent
posibila mai ales cand gravida face o este acidocetoza diabetica.
hepatita virala acuta de tip B in cursul
sarcinii.